Introducere

Studiul de fata isi propune sa elaboreze o analiza a activitatilor ce au ca obiect principal

productia si comercializarea echipamentelor textile destinate utilizarii in industria ospitalitatii.

Pana nu demult dotarile dintr-un hotel erau pe locul doi, uneori trecute cu vederea, iar

accentul cadea în primul rând asupra pretului de achizitie al acestora, în ziua de azi personalizarea çi

amenajarea locaÆiei cu dotåri de ultimå orå, fie ele sisteme de igiena sau de siguranta, echipamente

pentru bucåtårii çi såli de conferinÆå sau textile hoteliere, reprezintå aspecte importante deoarece

toate la un loc çi fiecare în parte contribuie la imaginea locaÆiei. Este motivul pentru care hotelierii

sunt din ce în ce mai interesaÆi de achiziÆionarea unor dotåri care så creeze o ambianÆå plåcutå,

så fie eficiente çi durabile, iar furnizorii vin cu oferte de ultimå orå, care så se încadreze în

cerinÆele de pe piaÆå.

Tocmai de aceea, dotarea hotelurilor cu echipamente textile optime si personalizarea

decoratiunilor interioare conduc la imbunatatirea imaginii. În acest sens, se impune discutarea

serviciilor pe care furnizorii le vor oferi, deoarece aceçtia oferå un pachet complet cåtre cei

interesaÆi, o gama larga de textile si garantia acestora.

Cap I. Norme legale

Echipamentele textile utilizate in domeniul Horeca sunt incluse in codul CAEN 1740 la

sectiunea Fabricarea de articole confectionate din textile (cu exceptia imbracamintei si lenjeriei de

corp). Articolele de interes pentru industria hoteliera regasite in categoria mentionata sunt: 

- fabricarea de articole confectionate din orice material textil, inclusiv din materiale tricotate sau

crosetate: 

• paturi, inclusiv cuverturi; 

• lenjerie de pat, de masa sau de bucatarie; 

• cuverturi, plapumi matlasate, plapumi de puf, perne, saci de dormit etc.; 

- fabricarea articolelor pentru decorarea interiorului: 

• perdele, draperii, jaluzele, cuverturi de pat, huse de mobila sau de masina etc.; 

• prelate, corturi, articole pentru camping, panze pentru ambarcatiuni, parasolare, huse de automobil

etc.; 

• steaguri, drapele, fanioane etc.; 

• carpe de praf, carpe de vase si articole similare, veste de salvare, parasute etc.  

1

- fabricarea partii textile a paturilor electrice, a produselor de camping, de navigatie; 

- fabricarea de prelate, veste de salvare, steaguri, parasute, imbracaminte de protectie, saci si sacose,

lavete pentru spalarea dusumelei, veselei, sters praful etc.1

Comercializarea produselor textile catre firmele care le cumpara in scopul de a le revinde sau

a le utiliza intr-o afacere include aceasta activitate in categoria comertului cu ridicata: cod CAEN

5141 - Comert cu ridicata al produselor textile. Articolele de interes pentru industria hoteliera

regasite in categoria mentionata sunt:

- vanzarile cu ridicata ale tesaturilor;

- vanzarile cu ridicata ale lenjeriei de pat si de masa etc.;

- vanzarile cu ridicata de articole de mercerie: ace, ata de cusut etc.

Dată fiind aderarea României la Uniunea Europeană, directivele UE au fost armonizate în

legislaţia naţională. În domeniul productiei de textile/confecţii, acestea se referă primordial la

marcarea compoziţiei fibroase a produselor, denumirea şi etichetarea lor.

Pentru eliminarea barierelor in circulatia marfurilor specifice domeniului industriei usoare,

productia si comercializarea echipamentelor textile sunt reglementate de legislaţia nationala in

vigoare prin urmatoarele2:

1. Directiva 96/74/EC privind denumirea textilelor completata cu Directiva 97/37/EC;

- HG nr. 332/2001 – privind denumirea, marcarea compozitiei fibroase si etichetarea

produselor textile (publicata MO nr. 166/02.04.2001) modificata prin HG nr. 25/2002 (publicata in

MO nr.67/30.01.2002);

2. Directiva 96/73/EC privind analiza cantitativa a amestecurilor binare de fibre textile;

3. Directiva 73/44/EEC privind analiza cantitativa a amestecurilor ternare de fibre textile;

- HG nr. 762/2001 - privind stabilirea metodelor de analize utilizate pentru

determinarea si verificarea compozitiei fibroase a produselor textile (publicata MO nr.

494/23.08.2001).

Astfel, HG nr.762/2001 are in vedere stabilirea metodelor de analiză utilizate pentru

eterminarea şi verificarea compoziţiei fibroase a produselor textile. Această hotărâre oferă informaţii

referitoare la analiza cantitativă a amestecurilor binare de fibre textile, punctand urmatoarele

aspecte:

determinarea compoziţiei fibroase a produselor textile;

1http://www.edex.ro/cod_caen_1740.html 2 Legislaţia în domeniul textile / confecţii în România, http://www.mie.ro/euroimm/index.php?id2=0505

2

informaţii generale privind metodele chimice de analiză cantitativă a

amestecurilor de fibre textile: sfera şi domeniul de aplicare, principiu, materiale şi

echipamente, atmosfera de condiţionare şi încercare, proba redusă de analiză de laborator,

tratarea prealabilă a probei reduse de analiză de laborator, mod de lucru, calcularea şi

exprimarea rezultatelor.3

Informaţii generale privind metodele de analiză cantitativă prin separare

chimică a amestecurilor ternare de fibre. întrucât metodele utilizate pentru analizele oficiale

efectuate în statele membre, în scopul determinării compoziției fibroase a produselor

textile, trebuie să fie uniforme, atât în ceea ce privește tratarea prealabilă a probei de

analizat, cât și analiza cantitativă4

Obligativitatea generală a tuturor agenţilor economici ce produc, importă, ambalează sau

comercializează produse textile de a cunoaşte, aplica şi respecta prevederile amintite anterior este

redata prin HG nr. 332/2001. Aceasta hotarare mai vizeaza si alte aspecte referitoare la definirea

termenilor specifici (produse textile, fibră textile, etichetă, marcarea compoziţiei fibroase),

denumirea şi marcarea compoziţiei fibroase a produselor textile, principalele elemente de

identificare-caracterizare, precum si sanctiunile aplicate in urma nerespectarii prevederilor amintite.

Caracteristicile tehnice şi calitative care se marchează pe etichetă pentru informarea

consumatorilor potrivit Art 14. din HG nr 332/2001 sunt:

Denumirea şi/sau marca de fabrică a producătorului;

Sediul producătorului sau al importatorului;

Denumirea de vânzare a produsului;

Principalele caracteristici tehnice şi calitative;

Indicarea modului de întreţinere a produselor textile.

România aplică direct politica comercială a UE, inclusiv în domeniul produselor textile, prin

mecanismele specifice de aplicare a acesteia5. Ca regulă generală, la nivel comunitar, importul de

mărfuri textile este liber, fără să fie supus unor restricţii cantitative sau mecanisme de supraveghere.

3 http://www.mie.ro/euroimm/?id2=0505#14 http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=CELEX:31973L0044:RO:NOT5 Reglementările comunitare relevante sunt incluse în Anexa nr.1 din GHIDUL PRIVIND REGIMUL IMPORTULUI DE TEXTILE ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ şi pot fi consultate direct pe pagina de internet a UE http://www.europa.eu.int/eur-lex/lex/JOIndex.do?ihmlang=en (selectând anul corespunzător publicării, selectând seria L şi introducând numarul Jurnalului Oficial al UE).

3

Totuşi, ca excepţie, există situaţii în care importurile unor sortimente din nomenclatorul de

categorii textile6 al UE originare din anumite ţări terţe (respectiv: Coreea de Nord,

Muntenegru/Kosovo, R.P. Chineză, Belarus, Uzbekistan) sunt supuse limitării cantitative sau

supravegherii. Importul în UE al produselor textile supuse, în cazul fiecăreia din aceste ţări, limitării

cantitative sau supravegherii este permis pe baza prezentării în vamă de către importator a

documentului „COMUNITATEA EUROPEANĂ – Licenţă de import”.

De combinat cele doua texte Tipurile de restricţii

a). limitări cantitative pe baza „regimului autonom” : unele ţări terţe (R.P.D. Coreeană,

Muntenegru. Kosovo) cu care UE nu are încheiate acorduri bilaterale, protocoale sau alte

înţelegeri.

Aceasta limitare are in vederea si urmatoarele categorii de textile destinate domeniului

Horeca: perdele, paturi, lenjerii, pilote, prosoape, servete si fete de masa din bumbac etc.

b). limitări stabilite prin acorduri bilaterale, protocoale sau alte înţelegeri încheiate de

UE :

- restricţii cantitative la importul în UE (dublă supraveghere realizată atât în ţara de

origine, cât şi în UE, ca destinaţie) in ceea ce priveste China si Belarus

c) Dublă supraveghere a priori a importurilor în UE pentru anumite categorii de textile,

fără restricţionări cantitative, realizată atât în ţara de origine, cât şi în UE, ca destinaţie, originare

din Uzbekistan.

Măsurile de politică comercială în domeniul comerţului cu produse textile prevăd:

a)   limite cantitative la importul din China, Uzbekistan, Coreea de Nord şi Muntenegru:

importul se face pe baza unei licenţe de import eliberate de autorităţile competente din Statele

Membre/departamente de comerţ pe baza unei licenţe de export;

b)   sisteme de dublă supraveghere: acestea nu sunt limitări cantitative, însa importul se face pe

baza unei licenţe de import eliberate de autorităţile competente/departamente de comerţ din Statele

Membre în baza unei licenţe de export (ţările şi produsele sunt indicate în Tabelul A al Reglementarii

3030/93, cu amendamentele ulterioare);

c)   sisteme de unică supraveghere: se eliberează un document de supraveghere de către

autorităţile competente din Statele Membre/departamente de comerţ (ţările şi produsele sunt indicate în

Tabelul B al Reglementarii 3030/93, cu amendamentele ulterioare);

6 Categoriile textile sunt delimitate prin Regulamentul Consiliului (EC) No. 3030/93 şi, respectiv, prin Regulamentul Consiliului (EC) No. 517/94, şi se regăsesc în Tabelul de concordanţă- Categorie textilă –    Cod NC   

4

d)   sistem de supraveghere statistică a posteriori, efectuat de autorităţile vamale după

efectuarea importului şi pentru care se face o raportare periodică (în ziua a 12-a a lunii pentru luna

precedentă) pentru produsele indicate în Tabelul C şi D al Reglementării  nr. 3030/93.

După aderarea la UE, ţara noastră va acorda o atenţie deosebită promovării intereselor proprii în

cadrul Comitetului Textil al Comisiei (COMTEXT) şi în cadrul Comitetului 133-Textile al Consiliului;

Categoriile textile aflate sub acest regim la importul în UE,în anul 2007, unităţile de măsură

fizice specifice fiecărei categorii (în care sunt stabilite contingentele) şi cantitatea maximă se alocă

pe baza unei licenţe de import.

Începând cu 1 ianuarie 2007, data aderării la UE, România aplică direct politica

comercială a UE, inclusiv în domeniul produselor textile, prin mecanismele specifice de punere în

practică a acesteia.

Intrucat industria ospitalitatii este in permanenta conexiune cu diversificarea, inevitabil, çi

asupra industriei ospitalitåÆii, hotelierii trebuie acum så gåseascå cele mai bune soluÆii pentru a

rezista mediului de afaceri competitiv çi pentru a continua så atragå clienÆi.

Hotelierii cumpara in cantitati mari echipamente textile, incluzandu-le in pachetul oferit

clientilor, coordonandu-si cererea in functie de activitatea desfasurata, numarul de client, tipul si

comportamentul acestora, avand in vedere in acelasi timp pozitia Organizatiei Mondiale a

Turismului in ceea ce priveste normele de securitate, protectie si igiena. Astfel, in alegerea

materialelor trebuie tinut cont înprimul rand de tratamentele de ignifugare, obturare, sterilizare etc.

La hotelurile de doua si trei stele standardul nu impune tratarea antifoc pentru tesaturi, cu

toate acestea proprietarii de hoteluri ar trebui sa ia in calcul si acest aspect pentru a reduce riscul

unor accidente. Mai mult, exista tesaturi tratate impotriva fumului de tigara prin impregnare cu

substante care neutralizeaza mirosul si fumul. Investitia initiala este mai mare, dar exploatarea in

timp mai eficienta si, la final, costurile mai mici. Pe de alta parte, trebuie luate in calcul si textilele

cu tratamente speciale – antifungice, antialergice. Aceste tratamente nu sunt foarte noi, dar sunt

destul de scumpe, fiind de multe ori ocolite din acest motiv. In ultima vreme costul acestora s-a

redus mult, fiind astfel mult mai la indemana utilizatorilor.

Fara indoiala ca nu poate fi omis din acest scenariu consumatorul final - cel care trebuie sa

fie beneficiarul absolut al produselor. Protectia consumatorului este reglementata prin acte

normative si exista numeroase si variate cai puse la dispozitia autoritatilor pentru a interveni in

scopul asigurarii unei cat mai eficiente asemenea protectii. Preturile produselor aflate in magazine,

5

taxele aplicate, modul de desfacere a produselor, reprezinta tot atatea cai care conduc de la

producator catre consumatorul final.

Indiferent de tipul de tesatura si de proprietatile ei, la alegerea produselor trebuie tinut cont

insa de modul de utilizare, de garantia oferita (media de viata a tesaturilor este de trei-cinci ani). Una

din cerintele care a inceput sa apara in ultima perioada este ca tesatura sa fie antibacteriana.

Instructiunile pentru ingrijirea si pastrarea produselor sunt, de asemenea, importante si, de obicei,

specificate cu atentie pe etichetele ce sunt atasate fiecarui produs, iar recomandarea producatorilor

este ca aceste indicatii sa fie urmate cu strictete.

Durata de viata a textilelor depinde in primul rand de felul in care acestea sunt întretinute, de

calificarea personalului care intervine asupra lor, dar si de mediul în care sunt utilizate si påstrate.

InvestiÆia in astfel de produse este continua, de aceea alegerea furnizorului trebuiefåcutå din

perspectiva unei colaboråri foartelungi, stabilite printr-un contract care include si garantia calitatii

materialelor.

Majoritatea firmelor isi propune sa ofere solutii textile pentru amenajarea interioara a

hotelurilor si restaurantelor (de exemplu: fete de masa, prosoape si halate, lenjerie de pat, perne,

pilote etc) intr-o gama variata de tesaturi, materiale, dimensiuni, forme. Finisajele trebuie sa respecte

specificatiile cantitative cerute de catre hotelieri.

Produsele pot fi standard sau se pot diferentia prin personalizarea lor cu un logo solicitat prin

procedee ca includerea in tesatura, brodarea in culoarea tesaturii.

In ultima perioada, clientii acestor firme sunt mai receptivi decat de obicei la elementul cost.

In acelasi timp insa nu sunt dispusi sa renunte la nimic din calitatea produsului. Acest lucru este de

multe ori destul de dificil de realizat, pentru ca un produs si un serviciu personalizat au alta valoare

decat un produs standard, de serie. De asemenea, modalitatile de intretinere ale produsului si

serviciile post garantie sunt un element care conteaza din ce in ce mai mult. Sunt cerute din ce in ce

mai mult tesaturi cu aspect de fibra naturala, cu textura moale, si care sa nu se sifoneze.

Cap II. Practici concurentiale

http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/pagina2.asp?id=anexa6 carte

In ultimii ani multi intreprinzatori se adreseaza atat segmentelor de piata inguste (calitate

inalta), cat si segmentelor largi (productie de masa). Fepaius este federatia care si-a asumat rolul de

reprezentare in fata partenerilor de dialog Guvern -Sindicate, si a reusit sa influenteze de multe ori

6

reglementarile la nivel macroeconomic. Federatia Patronala a Textilelor, Confectiilor si Pielariei

- Fepaius este unica organizatie recunoscuta din Romania, nonguvernamentală şi nonprofit ce

reprezinta comunitatea oamenilor de afaceri si operatorilor economici din textile, tricotaje, confectii,

pielarie si incaltaminte. Federatia a fost înfiinţată în 1992 şi are în prezent peste 200 de companii

membre. Aceasta organizatie aare ca scop :

- Cresterea capacitatii de rezistenta a agentilor economici din textile, tricotaje, confectii,

pielarie si incaltaminte, in competitia internationala, prin ridicarea nivelului general de

competitivitate bazat atat pe avantajele comparative sustenabile cat si pe stimularea aparitiei

avantajului competitive in randul acestora

- Să influenţeze mediul legislativ şi politic românesc în vederea dezvoltării afacerilor din

ramura de textile - pielărie prin apărarea conceptului de “întreprindere liberă” şi prin creşterea

competitivităţii operatorilor economici pe baza unui tratament egal al tuturor membrilor săi şi prin

stimularea solidarităţii membrilor (indiferent de forma de proprietate) pentru apărarea intereselor

comune fără să afecteze caracterul concurenţial al pieţei de produse, servicii şi a muncii.

In Romania exista 8.900 de firme care includ in domeniul de activitate si producerea si/sau

comercializarea de textile. Dintre acestea, 40% se afla in Transilvania, 34% in Muntenia, 24% in

Moldova si 0,2% in Dobrogea. Zona Covasna-Harghita concentreaza cele mai multe firme implicate

in industria confectiilor din tara (21% din Transilvania).7

In domeniul textilelor exista doua clustere românesti, in forme diferite de dezvoltare, ambele

in zona de nord-est a tarii: ASTRICO NE este deja operational, in timp ce Sofiaman intentioneaza sa

coaguleze in jurul sau un al doilea pol de competitivitate8. Romanii manifesta oarecare reticenta fata

de orice intentie de asociere, fie ea pe criterii profesionale sau regionale. aceasta situatie poate fi

explicata de un anume individualism istoric, dezamagirea provocata de lipsa de eficienta a

structurilor existente, transformarea unor asocieri in “cardasii” ce urmaresc interese personale etc.

Nu intamplator clusterele - o colaborare intre grupuri de industriasi, autoritati locale si institutii de

invatamant si cercetare - au rezultate deosebite in tarile nordice, tari in care spiritul comunitar,

aplecarea spre nevoile reale ale oamenilor si dorinta continua de perfectionare sunt atribute

consolidate in sute de ani. Agentii economici nu sunt constienti de avantajele clusterelor in primul

rand pentru ca pe plan national nu exista un astfel de exemplu.

7 http://www.zf.ro/afaceri-de-la-zero/confectiile-romanesti-cauta-solutii-la-ofensiva-producatorilor-din-asia-2898066/8 http://www.dialogtextil.ro/content/dialog-textil-revista-industriei-de-textile-si-confectii-din-romania-0

7

Liberalizarea completa a comertului international cu produse textile a avut ca efect

continuarea si cresterea tendintelor recente ale concurentei la nivel international. Acest scenariu a

afectat in special pietele emergente alcatuite din noii membri UE. Desi la nivelul UE a avut loc o

cresterea a cantitatilor importate, industria textila s-a confruntat cu scaderea valorii totale cauzata de

o scadere importanta a pretului mediu, în principal la importurile din tarile asiatice (cursul la nivel

international în dolari „devalorizati”).

Importurile in UE provin in mare parte din cinci tari (China, Turcia, Romania, Banglades si

India) care impreuna insumeaza aproximativ 50% din totalul acestora.

Deprecierea monedei europene si scumpirea utilitatilor, cumulate cu liberalizarea comertului

mondial cu textile si implicit restrangerea lohn-ului9 (ca urmare a cresterii valorii monedei

nationale), afecteaza puternic industria textila romaneasca.10 Astfel, unica solutie pentru firmele

ancorate in lohn o reprezinta crearea si impunerea marcilor proprii pe piata interna, insa putine

companii vor reusi sa se salveze astfel.

Statisticile arata ca acum cativa ani, in sectorul textile, activau 700.000 de salariati, iar la

sfarsitul anului 2009 numarul lor abia atingea 350.000. Mai mult, potrivit Fepaius, in anul trecut

circa jumatate din fabricile din tara si-au inchis portile din cauza scaderii comenzilor de la exterior.

Totusi, motivul principal pentru falimentul atator fabrici nu au fost comenzile reduse, ci

faptul ca mari branduri international care lucrau la noi in sistem de lohn si-au luat bagajele si s-au

mutat in tari in care mana de lucru este mai ieftina. Printre acestea ar fi: China, India, Pakistan,

Thailanda, Vietnam sau Bangladesh.11

Pe piata romaneasca se regasesc numeroase produse ieftine si de calitate inferioara

(provenite majoritar din China), fapt ce duce la aparita confuziei in randul clientilor, in detrimentul

producatorilor autohtoni.

Este vorba despre imitarea marcilor emblemelor, ambalajelor si a oricarui alt insemn

caracteristic al societatii respective. In afara de infractiunea de contrafacere a marcilor, pedepsita de

art. 83 din Legea nr. 84/1996, privind marcile si indicatiile geografice, aceste fapte pot face obiectul

9 Operatiune comerciala in care o societate, denumita beneficiar, pune la dispozitia unei societati, denumita executant, materii prime ori semifabricate, in vederea prelucrarii lor potrivit cerintelor beneficiarului. 10 http://www.wall-street.ro/articol/Companii/855/Industria-textila-pindita-de-faliment.html11

Malina Gont, 19 Martie 2010, Daca lohn-ul ar disparea din fabricile romanesti industria textila s-ar duce de rapa! Atentie, cateva firme mari au plecat deja spre Est! http://www.incont.ro/retail/s-placinta-daca-lohn-ul-ar-disparea-din-fabricile-romanesti-industria-textila-s-ar-duce-de-rapa.html

8

infractiunii de concurenta neloiala, in masura in care folosirea fara drept a unor marci identice ori

similare este de natura a produce confuzie.

In dreptul concurentei comerciale, prin confuzie se intelege actul de concurenta neloiala care

consta in disimularea credibila a propriei activitati de piata a autorului, sub aparenta semnelor

distinctive ale concurentului lezat sau ale unui colectiv de concurenti. Conform art. 5 lit. a din Legea

nr. 11/1991 privind combaterea concurentei neloiale, „constituie infractiune si se pedepseste cu

inchisoare de la sase luni la doi ani sau cu amenda de la 1500 la 15000 de lei pentru folosirea unei

firme (…) marci, indicatii geografice, unui desen sau model industrial (…), a unei embleme sau a

unui ambalaj de natura sa produca confuzie cu cele folosite legitim de alt comerciant”. Confuzia

poate fi provocata nu doar de o contrafacere sau o imitatie servila a semnelor distinctive ale altui

comerciant. Aceasta imitatie poate sa fie numai partiala, dar, in masura in care atinge elemente

caracteristice, poate crea confuzie.

Hotelurile de trei stele si in general spatiile de acomodare si restauratie adresate persoanelor

cu venituri medii abia incep sa cunoasca beneficiile ce pot fi obtinute prin oferirea unor produse de o

calitate superioara, dupa cum afirma Diana Dragomir, Product Manager la Concept Hotel.12

In Romania, hotelierii nu aloca fonduri pentru studii referitoare la nivelul de satisfactie al

clientilor, de aceea nu realizeaza ca de multe ori un banal prosop, un halat comfortabil sau o design-

ul cosmopolit al unei draperii pot da clientului un nivel de satisfactie personala ce poate determina

revenirea sa in acel hotel. Sectorul textilelor in general, si al textilelelor hoteliere in particular, se

vede amenintat si si de faptul ca majoritatea licitatiilor organizate pentru produse de acest gen se

bazeaza pe principiul « pretului cel mai scazut ». In ultimii ani, s-a inregistrat o scadere a numarului

de comenzi pentru echipamente hoteliere, dar nu din cauza « motivului suprem >> criza financiara,

ci din cauza existentei unei concurente neloiale.

In ceea ce priveste hoteluirile de 5 stele, trebuie avut in vedere faptul ca   piata

echipamentelor si produselor de lux este in formare in Romania, prin urmare destul de haotica si

eterogena. Firmele de textile din Romania nu detin compartiment de cercetare-dezvoltare, dar acest

lucru nu le impiedica sa produca, nu au compartiment de marketing, dar doresc sa patrunda pe

pietele internationale sau sa vanda. In Romania se produc articole de lux prin imitatie si nu prin

experienta sau bun-gust, lipsind elementul de originalitate, a declarat domnul Cezar Gregoriev,

General Manager-ul Swedish Business Club.

12 http://www.hores.ro/articol/Premium_si_super_premium_pe_romaneste-I2479

Insa, in cadrul acestui demers, apar dificultati inerente in identificarea solutiilor optime

menite sa asigure o protectie cat mai larga pe de o parte, iar pe de alta parte sa previna achizitionarea

de articole realizate prin imitatie, realitatile pietei relevand deseori situatii in care aceste dificultati

devin imposibil de depasit fara asistenta asigurata de un bun consilier in ceea ce priveste atat

proprietatea industriala, cat si normele de standardizare din aceasta industrie.

A devenit un obicei ca furnizorii de produse si echipamente sa declare ca ofera consultanta,

ceea ce uneori este fals. Un consultant trebuie sa aiba o educatie specifica, o experienta de cel putin

10 ani, o cunoastere a pietei internationale si a tendintelor din bransa, ceea ce in Romania este greu

de gasit deoarece nu exista o specializare profesionala prin care sa se ateste aceasta profesie, iar

salariile inregistrate in aceasta industrie nu sunt suficient de motivante pentru a determina libera

aprofundare. Acest lucru determina managerii lanturilor hoteliere sa-si indrepte atentia spre

importuri cand vine vorba de achizitionarea produselor textile hoteliere si nu numai. Exista totusi si

firme romanesti care ofera produse de lux, in portofoliul acestora incluzandu-se nume ca Marriott,

Hilton, Golden Tulip, Hotel Royal. Aceste firme nu au insa exclusivitate in ceea ce priveste

articolele furnizate, acest lucru fiind cauzat in mare parte de perceptia neclara asupra brandului

romanesc, dar si de slaba promovare.

Managerii hotelurilor de 5 stele sunt constienti ca simpla achizitionarea unor produse de lux

nu asigura o atmosfera de lux in final daca nu se vizualizeaza atmosfera creata, potrivirea dintre

diferitele categorii, operarea care trebuie sa fie si ea de lux.

In ceea ce priveste textilele hoteliere, producatorii autohtoni mai detin doar 15% din piata

romaneasca, restul inseamnand importuri, de cele mai multe de o calitate medie sau inferioara,

totalizand un procent de 80%. Aceasta situatie este alimentata de standardele scazute ale hotelurilor

cu un numar de stele inferior, mai ales ca acestea sunt sensibile la variabila pret, facand astfel

compromisuri pe plan calitativ.

Cele mai multe produse contrafacute vin preponderent din Extremul Orient, ele ducand la

afectarea sanatatii si securitatii consumatorului final. Piata produselor contrafacute se intinde din

Asia pana in Europa , Africa si cuprinde Canada si SUA. Chiar daca produsele trec prin vama ele nu

sunt bine controlate si de aceea patrund in orice tara. Consumatorul isi poate da seama ca produsul

este falsificat daca acesta are un pret mult mai mic decat produsul original.

10

Pe plan mondial contrafacerea a luat un avant semnificativ, astfel incat falsificatorii se

bucura de reusita si de un profit cat mai mare de pe urma vanzarilor facute mai ales cand clientii

sunt neinformati.

Tentatia de a copia produse premium se manifesta mai mult decat in orice alt

domeniu. Paralel cu promovarea utilizarii echipamentelor textile, furnizorii romani incearca sa

informeze si sa avertizeze clientii asupra produselor contrafacute, copiate, care sub aparenta

designului de multe ori asemanator sau chiar identic cu originalul, ascund materiale de calitate

inferioara, finisaje prost realizate si un pret exagerat pentru ceea ce reprezinta in fond.

Agentii economici din domeniul Horeca pe piata romaneasca sunt neinformati in ceea ce

priveste compozitia materialelor, neglijand faptul ca echipamentele textile din importuri asiatice

utilizate in spatiile de acomodare si alimentatie nu sunt in conformitate cu prevederile Organizatiei

Mondiale a Turismului.

Un numar semnificativ de hoteluri evaluate in vederea obtinerii certificarii calitatii au

prezentat nereguli in ceea ce priveste echipamentele textile. In urma evaluarilor s-a constatat

existenta produse din lana si bumbac au un continut ridicat de formaldehida13. Aceasta substanta a

fost inclusa de catre oamenii de stiinta in clasa substantelor posibil cancerigene. In cazul expunerii

pentru putin timp la o cantitate mare de formaldehida, subiectii pot suferi de iritatii ale ochilor,

nasului, gatului sau pielii. Daca expunerea este pentru timp mai indelungat, subiectii pot dezvolta

cancer pulmonar. Mai mult, acestea nu erau supuse unor tratamente speciale – antifungice,

antialergice, nerespectand astfel cerintele obligatorii ale Organizatiei Mondiale a Turismului. Aceste

cerinte recomanda tuturor agentilor economici ce opereaza in turism impunerea si respectarea

standardelor protectie si igiena.

Aflandu-se in situatia de a-si pierde clientii traditionali, producatorilor interni de textile

solicita impunerea unor masuri netarifare (licente de import, standarde de calitate, certificate de

conformitate etc.) pentru importurile din Asia, pentru a sublinia diferenta calitativa dintre produsele

autohtone si de import.

Industria textila din Romania s-a dovedit competitiva din punct de vedere al standardelor

produselor oferite. Declinul acestei industrii este mai degraba cauzat de marfa de contrabanda si de

concurenta neloiala care confuzia rezultata competitia externa sau. Toate tarile din comunitate isi

13 http://www.bzi.ro/confectiile-textile-chinezesti-sunt-cancerigene-8479811

protejeaza productia interna cu masuri netarifare la import, conform declaratiilor liderilor Fepaius.

Acestia sunt adeptii inaspririi controlului la vama si a impunerii unor masuri netarifare.

Barierele netarifare reprezinta un complex de masuri si reglementari de politica comerciala,

publice sau private, care impiedica, limiteaza sau deformeaza fluxul internaþional de marfuri si

servicii si care au ca scop protejarea economiei nationale de concurenta straina si echilibrarea

balantei de plati.14

Reprezentantii industriei textile mai spun ca Romania este singura tara, din primii zece mari

exportatori de profil, care nu are o industrie primara. Singura tesatorie de matase, de la Lugoj, a fost

inchisa. Totodata, s-a redus masiv numarul filaturilor de melana, viscoza si fibre sintetice. Astfel,

chiar daca o parte din firmele de confectii ar putea sa mizeze pe crearea unor marci proprii, materia

prima (lana, bumbacul si fibrele sintetice) nu ar putea fi asigurata altfel decat de importuri

costisitoare. Dupa cum reiese din datele Institutului National de Statistica, produsele textile au

asigurat cele mai mici exporturi, dar cele mai mari importuri în 2009.

Potrivit statisticilor, în perioada ianuarie-august 2009, importurile de textile ale României au

însumat aproape 2,1 miliarde de euro, din care 1,1miliarde de euro au fost produse textile.  

Comparativ cu perioada similară din 2008, importul de produse textile a avut cea mai mare scădere,

de la 1,5 mld. euro în 2008. Exporturile industriei textile scad constant de trei ani de zile, de la 3,9

miliarde de euro în 2007.15

Incepand cu 2005, ca urmare acordurilor din cadrul Organizatiei Mondiale a Comertului,

scaderea taxelor vamale la importurile din China si India ( tari cu mana de lcuru mai ieftina decat in

romania) a determinat diminuarea cotei de piata si restrangerea activitatii unui numar semnificativ

de firme specializate in doemeniul productiei si comercializarii de textile si confectii.

Cap III. Tipuri de vanzare

Vanzarea produselor obtinute este un alt capitol important din viata unei fabrici de confectii. O buna retea de distributie (in sistem franciza, de exemplu), un bun distribuitor (care dispune de magazine bine echipate si bine situate), o publicitate adecvata (printr-un agent specializat) presupun incheierea unor contracte cu clauze nu numai economice, dar si juridice, dintre cele mai potrivite cu natura operatiunilor comerciale specifice domeniului industriei textile16

14 Conform Acordul General pentru Tarife ºi Comerþ (GATT)

15 Mihaela Balea / Business Standard | 20 Dec 2009, http://www.money.ro/textile-si-imbracaminte/romania-a-exportat-textile-si-incaltaminte-de-2-4-mld.html

12

In ceea ce priveşte nivelul importurilor sectoriale, din analizele efectuate se constată că

evoluţia importurilor româneşti a prezentat largi variaţii din punct de vedere structural până în anul

1998, în schimb producându-se salturi mari la preţurile de import în echivalent dolari S.U.A.

Începând cu anul 1999, structura comerţului exterior a fost mai stabilă, atât în ceea ce priveşte

dezagregarea geografică, cât şi cea sectorială. Poziţia de vârf în importurile româneşti aparţine

produselor industriei textile, care au o pondere de trei ori mai mare, la care se adaugă şi sectorul

pielăriei.

Intre tipurile de vanzare identificate in domeniul textilelor se regasesc Informatii cap 3 (tipo

vanzare cu gramada

http://www.europarl.europa.eu/meetdocs/2004_2009/documents/com/com_com(2007)0870_/

COM_COM(2007)0870_ro.pdf)

Ce este o vânzare cu prime?

Reprezintă obţinerea unui avantaj (produs sau serviciu) ca urmare a achiziţionării unor produse sau servicii, identice

sortimental.

2. Când cunt permise vânzările cu prime?

Această practică este permisă numai în ipoteza în care produsele sau serviciile oferite ca prime sunt identice sortimental

cu cele achiziţionate.

Exemple:

a) “pentru un set de ciorapi cumpărat primiţi gratuit o pereche”;

b) “pentru 5 ciocolate cumpărate primiţi o ciocolată”;

c) “pentru developarea a două filme foto şi eliberarea fotografiilor, oferim gratuit developarea unui al treilea film”.

VÂNZAREA ÎN AFARA SPAŢIILOR COMERCIALE

Un vânzător sună la uşa ta şi îţi povesteşte despre avantajele pe care le poţi obţine cumpărând enciclopediile sale sau

aspiratorul său minune. Acest tip de practică se numeşte vânzare în afara spaţiilor comerciale.

1. Ce este vânzarea în afara spaţiilor comerciale?

Reprezintă o ofertă a unui vânzător de a-ţi vinde un produs sau un serviciu la tine acasă, fără a-l fi invitat în acest scop în

prealabil.

Vânzarea în afara spaţiilor comerciale poate reprezenta o modalitate riscantă de a achiziţie, deoarece atunci când

cumperi în acest fel nu poţi compara calitatea sau preţurile acelor produse sau servicii.

Vânzătorii utilizează în general în aceste cazuri anumite tehnici de vânzare, profitând de surpriza consumatorului, şi

acesta reprezintă un alt motiv pentru care a fost instituită o protecţie specială.

În schimb, dacă ai invitat vânzătorul acasă pentru a-ţi prezenta produsele sau serviciile sale, atunci nu mai beneficiezi de

protecţia legii privind vânzarea în afara spaţiilor comerciale.

Anumite tipuri de vânzare nu sunt vizate de această protecţie specială:

-     vânzarea la distanţă

-     vânzarea de alimente, băuturi

-     vânzarea de produse de uz curent utilizate în gospodărie, livrate cu regularitate de către comerciant, etc.

2. Care este protecţia de care beneficiezi?

Potrivit O.G. 106/1999 privind contractele încheiate în afara spaţiilor comerciale vânzătorul are obligaţia de a-ţi înmâna

16 http://cooltextil.fimaro.ro/articole/juridic.php13

un contract în formă scrisă.

Acesta trebuie să conţină cel puţin următoarele elemente obligatorii:

-     datele complete de identificare a părţilor

-     obiectul contractului

-     preţul contractului

-     data şi locul încheierii contractului

-     clauza expresă despre dreptul de denunţare unilaterală a contractului de către consumator într-un termen de 7 zile şi

condiţiile pentru exercitarea acestui drept, precum şi numele şi adresa comerciantului faţă de care consumatorul poate să

îşi exercite acest drept.

Într-adevăr, dispui de un termen de 7 zile lucrătoare în care poţi renunţa la achiziţia făcută, fără a plăti vreo taxă sau

despăgubire, prin intermediul unei scrisori recomandate cu confirmare de primire.

Termenul de 7 zile începe să curgă:

-     de la data încheierii contractului, dacă, aceasta este concomitentă cu data livrării produsului;

-     de la data încheierii contractului de prestări servicii;

-     de la data primirii produsului de către consumator, dacă livrarea a fost efectuată după data încheierii contractului.

Dacă termenul expiră într-o zi de sâmbătă, duminică sau de sărbătoare legală, se va prelungi până în prima zi lucrătoare

care urmează.

3. Atenţie!

Aceste vânzări în afara spaţiilor comerciale sunt însoţite din nefericire de anumite practici abuzive la care trebuie să fii

atent:

utilizarea documentelor antedatate, pentru a te face să perzi beneficiul termenului de reflecţie de 7 zile;

informaţii incomplete sau incorecte, pentru a nu putea contacta vânzătorul ulterior, etc.17

http://www.managusamv.ro/fisiere/file/U-Z.pdf tipuri vanzare

http://www.agir.ro/univers-ingineresc/

platforma_tehnologica_europeanapentru_viitorul__textilelor_si_confectiilor_1063.html

colectile prosoape http://www.prosoape.ro/content/9-portofoliu

vanzari de soldare

http://2005.informatia.ro/ANPC_a_efectuat_un_control_tematic_cu_privire_la_vanzarile_de_soldare-

112646

lichidari de stoc http://www.perpetuum.ro/Lichidari-de-stoc--cID178.html

Cap. IV Transmiterea dreptului de proprietate

UE joacă un rol important în comerţul mondial cu produse textile, fiind cel mai mare

exportator mondial şi respectiv al doilea importator mondial, după SUA.

După expirarea la 1 ianuarie 2005 a Acordului OMC privind textilele şi articolele de

îmbrăcăminte, piaţa comunitara s-a confruntat cu un aflux important de importuri de astfel de

produse originare din China, în cea mai mare parte. Datele statistice referitoare la importurile UE

din China arată, în prima parte a anului 2005, o creştere cu peste 25% valoric şi peste 40% în

17 http://o9atitudine.ro/info/practici-economice/probleme-particulare#vanzarile cu pret redus14

volum. Pentru produsele liberalizate în 2005 cota de piaţă deţinută de China a crescut cu 145% în

volum şi 95% valoric. Cotele de piaţă deţinute înainte de 2005 de Pakistan, Indonezia, Thailanda,

Coreea de Sud etc., au fost preluate de către China.

Această explozie a importurilor de produse textile originare din China pe piaţa comunitară a

determinat  lansarea la 24 aprilie 2005 a unei investigaţii pentru adoptarea de măsuri de salvgardare

împotriva a 9 categorii de produse textile. Investigaţia a fost lansată în conformitate cu prevederile

Protocolului de Aderare a Chinei la OMC din 2001 care conţinea şi o clauză specifica de

salvgardare pentru textile. Franta si Italia, in mod special, s-au aratat nemultumite de acest acord,

ele preferand o continuare sistemul de cote la importurile de textile chinezesti. Comisia Europeana

considera insa ca acordul la care s-a ajuns cu China este “cea mai buna solutie posibila”. Dar, chiar

daca sistemul de cote va fi eliminat, “ramane totusi posibiliatea ca unul dintre statele membre ale

UE sa ceara, daca e cazul, activarea masurilor de salvgardare”, a precizat comisarul european, Peter

Mandelson18.

În urma acordului dintre China şi UE din 10 iunie 2005, cele două părţi au convenit

un “control” strict al creşterii importurilor de textile pe piaţa comunitară pentru un număr de 10

categorii de produse textile, printre care si articolele textile hoteliere (lenjerie de pat si pilote).

Comisia Europeană administrează la nivelul Comunităţii autorizaţiile de import pentru

produsele textile care fac obiectul cotelor sau măsurilor de supraveghere aplicabile produselor

textile şi articolelor de îmbrăcăminte, conform Regulamentelor Consiliului (CE) Nr. 3030/93, nr.

517/94 si nr. 3060/95, Regulamentelor Comisiei nr. 1084/2005 din 8 iulie 1005 si nr. 1478/2005

din 12 septembrie 2005 printr-un Sistem Integrat de Gestiune a Licenţelor "SIGL" ("Système

Intégré de Gestion de Licenses") care asigură legătura cu departamentele din Statele Membre care

eliberează aceste documente;

Sistemul Integrat de Gestiune a Licenţelor "SIGL" oferă informaţii privind gradul de

utilizare a cotelor şi cantităţilor eliberate pentru produsele sub supraveghere (în funcţie de

autorizaţiile de import eliberate), pe categorii de produse textile, pe ţări exportatoare (inclusiv

pentru operaţiunile de perfecţionare activă). Sistemul este actualizat de două ori pe zi.

Producatorii sau comerciantii din industria textila se confrunta adesea cu probleme

dificile, printre care cele de ordin juridic reprezinta, uneori, adevarate bariere in buna

desfasurare a activitatii lor.

18 http://www.money.ro/news/armistitiu-in-razboiul-dintre-ue-si-china-in-domeniul-textilelor.html15

O fabrica de textile trebuie sa produca, iar in acest scop trebuie sa incheie contracte cu

diferiti beneficiari (de exemplu hotelieri, proprietari de restaurante) ai produselor respective. Multe

fabrici din Romania recurg la incheierea unor contracte de fabricatie in sistem "lohn", de exemplu.

Aceste contracte contin clauze speciale, foarte ferme, care trebuie respectate - respectarea

standardelor de calitate si a termenelor de predare a produselor, interdictii de vanzare pe teritoriul

Romaniei a produselor realizate, interdictia de a "copia" produsul, ale carui coordonate sunt

stabilite de beneficiar prin tipare, desene, sau modele care apartin exclusiv acestuia din urma.

Modelele ori desenele industriale utilizate in legatura cu procesul de fabricatie al

prosoapelor, halatelor, perdelelor, lenjeriilor de pat etc. se bucura, la randul lor, de o anumita

protectie, ceea ce tine de un alt domeniu extrem de important legat de lumea industriei textile:

drepturile de proprietate industriala.

Prin desen industrial se intelege aspectul exterior al textilelor hoteliere, redat in doua

dimensiuni, rezultat din combinatia dintre principalele caracteristici, indeosebi linii, contururi,

culori, forma, textura si /sau materiale si /sau ornamentatia produsului in sine.

In Romania, desenele/modelele industriale pot fi protejate pe trei cai: (1) prin inregistrare

pe cale nationala, depunand la OSIM (Oficiului de Stat pentru Invenţii şi Mărci) o cerere de

inregistrare; (2) prin "sistemul Haga", respectiv prin inregistrare internationala la OMPI

(Organizatia Mondiale a Proprietatii Intelectuale), pe calea Aranjamentului de la Haga19, prin

desemnarea Romaniei in cererea internationala; (3) prin inregistrarea ca design comunitar la OHIM

(The Office for Harmonization in the Internal Market), protectia conferita in urma inregistrarii

fiind extinsa asupra tuturor statelor membre.

In acest sens, orice persoana fizica sau juridica, din tara sau din strainatate, poate depune la

Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci o cerere pentru inregistrarea unui desen sau model

industrial. In cazul solicitantilor straini, este obligatorie reprezentarea in fata OSIM printr-un

mandatar autorizat roman, in baza unei procuri de reprezentare.

In cazul textilelor hoteliere exclusive, in special al celor de lux, hotelierii pot avea dreptul

de a solicita inregistrarea daca dovedesc existenta unui contract de cesiune sau alternativ, o

declaratie pe proprie raspundere privind renuntarea autorului la drepturile sale.

19 LEGE Nr. 44 din 28 aprilie 1992pentru aderarea Romaniei la Aranjamentul de la Haga privind depozitul international de desene si modele industriale, din 6.11.1925, cu modificarile si completarile ulterioare. http://www.osim.ro/legis/legislatie/desene/acthaga.htm

16

Un desen sau model industrial poate fi inregistrat daca este nou (adica nu este identic in

ceea ce priveste detalii semnificative cu nici un desen sau model industrial facut public inainte de

data depunerii cererii sau a prioritatii invocate) si are un caracter individual (adica impresia globala

pe care o produce asupra utilizatorului avizat este diferita de cea produsa de orice alt desen sau

model industrial facut public anterior datei de depunere a cererii sau a datei prioritatii invocate).

Detinatorii de firme din industria Horeca prefera sa obtina un certificat de inregistrare a

unui desen sau model industrial, intrucat acesta confera titularului dreptul exclusiv de exploatare a

acestuia si dreptul de a interzice persoanelor terte reproducerea, fabricarea, comercializarea,

oferirea spre vanzare sau folosirea unui produs in care desenul sau modelul este incorporat sau la

care acesta se aplica.

Legislatia din domeniu nu prevede obligativitatea exploatarii desenului sau modelului

industrial ce face obiectul unui certificat de inregistrare acordat de OSIM ca si conditie pentru

exercitarea de catre titular a drepturilor dobandite ca urmare a inregistrarii. Caracterul de noutate a

aspectului estetic de asnsamblu al desenului sau modelului industrial ii confera titularului protectie

pentru o perioada de maximum 25 de ani20, dupa care desenul sau modelul industrial intra in

domeniul public, putand fi utilizat de catre orice persoana.

Un producator de textile hoteliere sau un hotelier care detine un certificat de inregistrare

poate cesiona oricand in cursul perioadei de protectie drepturile ce decurg din respectivul certificat

al unui desen sau model industrial, fie prin cesiune, fie prin licenta. Prin cesiune, drepturile pot fi

transmise total sau partial, respectiv pentru toate desenele sau modelele industriale ce fac obiectul

unui certificat de inregistrare, sau numai pentru o parte dintre acestea. Prin licenta, poate fi

transmis dreptul de exploatare al desenului sau modelului industrial in mod exclusiv sau

neexclusiv, total sau partial.

Produsul conceput pentru utilizarea in industria hoteliera trebuie sa se adreseze unei game

variate de clienti, sa fie atat comfortabil, cat si atragator din punct de vedere estetic (de exemplu o

camera rezervata in cazul practicarii unui turism de afaceri va fi amenajata diferit fata de una

destinata unei familii care se afla in vacanta).

Tocmai de aceea, in cazul produselor hoteliere de lux, astfel de detalii poarta amprenta unui

creator anume, personalitatea acestuia transferandu-se asupra produsului realizat de producator. 20 Certificatul de inregistrare confera protectie titularului desenelor sau modelelor industriale inregistrate pentru o perioada initiala de 10 ani de la data depunerii cererii, cu conditia achitarii taxelor oficiale pentru mentinerea in vigoare a acestuia. Dupa expirarea celor 10 ani de protectie, titularul mai poate solicita reinnoirea inregistrarii pentru inca maximum 3 perioade succesive de cate 5 ani, cu conditia achitarii taxelor legale aferente.

17

Creatiile pot avea caracter de unicitate sau pot fi destinate unui public mai larg. Produsul devine cu

atat mai atragator si mai convingator pentru consumatorul final cu cat "marca" este dintre cele deja

consacrate pe piata sau constituie una dintre marcile care intrunesc conditiile pentru a patrunde pe

piata produsului respectiv. In spatele produsului se afla creatorul, cu imaginatia si talentul sau.

Pentru toate acestea, exista texte de lege care confera creatorului protectia necesara a drepturilor

sale de "autor" al creatiei respective.

Numele comercial, denumirea brand-ului si forma grafica in care produsele sau serviciile

sunt prezentate publicului consumator constituie elemente determinante si inseparabile ale imaginii

unei companii.

Dreptul exclusiv al companiei de folosire a acestor elemente se asigura numai

prin inregistrare ca marca, respectiv desen sau model industrial, inainte de punerea pe piata a

produselor sau serviciilor la care se refera sau care le incorporeaza.

Astfel, faptul ca un prosop poarta marca Hilon, Marriott etc constituie un veritabil mesaj

adresat consumatorilor, prin intermediul carora compania afirma si atesta calitatea produselor sau

serviciilor sale, iar in cadrul acestei comunicari este esential sa se asigure o individualitate a

mesajulului companiei, ca instrument de cucerire si fidelizare a clientilor.

In eforturile pentru construirea si mentinerea unei imagini individuale pe piata - si deci a

unui mesaj individualizat catre consumatori – companiile din domeniul Horeca se lovesc in mod

invariabil si constant de necesitatea protejarii drepturilor sale de proprietate intelectuala.

Aderarea Romaniei la Uniunea Europeana a adus cu ea modificari esentiale in domeniul

marcilor, impunand companiilor romanesti o abordare noua in ceea ce priveste protejarea

drepturilor lor. In mediul de afaceri de la noi din tara a devenit astfel tot mai prezent conceptul de

marca comunitara21, ca raspuns la nevoia companiilor romanesti de protectie in cadrul expansiunii

lor pe piata comunitara.

Producatorii romani de textile pot urma o procedura de inregistrare a unei marci comunitare

ce presupune depunerea cererii de inregistrare la Oficiul pentru Armonizarea Pietei Interne, urmata

de parcurgerea unor etape care sunt in mare parte similare celor parcurse in vederea inregistrarii

marcii la nivel national in statele membre (examinarea preliminara, publicarea marcii, inregistrarea

21 Marca comunitara este titlul obtinut ca urmare a parcurgerii procedurii de inregistrare a unei marci la Oficiul European pentru Armonizarea Pietei Interne, in conformitate cu prevederile Regulamentului Consiliului European privind marca comunitara. Protectia initiala acordata pentru o marca comunitara inregistrata este de 10 ani de la data inregistrarii, aceasta perioada putand fi prelungita succesiv cu cate 10 ani, de un numar nelimitat de ori, la expirarea perioadei de protectie, prin depunerea unei cereri de reinnoire si achitarea taxelor oficiale aferente.

18

si eliberarea certificatului de inregistrare), exceptie facand anumite particularitati procedurale

specifice.

Principalul aspect care diferentiaza procedura de inregistrare a unei marci comunitare de

cea a inregistrarii unei marci la nivel national in Romania consta din aceea ca prima nu prevede

efectuarea unei examinari privind anterioritatea, orice marca depusa spre inregistrare la Oficiul

European fiind admisa la inregistrare independent de marcile anterior inregistrate in spatiul Uniunii

Europene.

Spre deosebire de marca nationala, care beneficiaza de protectie doar la nivel national in

tara la al carei oficiu a fost parcursa procedura de inregistrare, marca comunitara, odata

inregistrata, devine valabila si produce aceleasi efecte in toate statele membre, conferind titularului

sau protectie impotrva reproducerii sau imitarii pe intreg teritoriul Uniunii Europene.

Cap. V Modalitati de finantare

Ministerul Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri, prin activitatea sa, isi propune sa

susţina întreprinderile mici şi mijlocii, precum şi microîntreprinderile, focalizandu-si atentia cu

precadere pe facilitarea accesului la capital, pe dezvoltarea tehnologica si alinierea la standardele de

calitate ale Uniunii Europene. Intrucat atat industria textila, cat si celelalte sectoare industriale

necesita dezvoltarea si modernizarea sectorului productiv prin investiţii în instalaţii, echipamente,

maşini, aparatură, prin achiziţionarea de tehnologii, brevete, mărci, licenţe, precum şi prin

implementarea şi certificarea sistemelor de management al calităţi şi al mediului, s-a infiintat

Agentia Nationala a IMM-urilor. Scopul acesteia este de a asigura o accesare cât mai mare a

programelor care vor fi cofinanţate din fonduri structurale, care să permită înlăturarea

dezechilibrelor economice, precum şi dezvoltarea şi promovarea mediului de afaceri românesc la

nivelul cerinţelor pieţei comunitare.22

In Ghidul Surselor de Finantare realizat de Agentia Nationala a IMM-urilor am identificat

urmatoarele modalitati de finantare de care firmele care produc si comercializeaza textile ar putea

beneficia: (1) Finanţări de la bugetul de stat (prin Programul naţional multianual pentru susţinerea

înfiinţării şi dezvoltării IMM si prin programul Credite cu dobândă avantajoasa pentru crearea de

22 http://www.mimmc.ro/files//imm/Ghidul%20surselor%20de%20finantare%20pt%20IMM.pdf19

noi locuri de muncă), (2) Finanţări din fonduri structurale23, (3) Finanţări din fondurile de garantare

si (4) Microfinantari (Micro credite pentru întreprinzătorii şi întreprinderile micro, mici şi mijlocii).

De cele mai multe ori, agentii economici din industria textila se plang ca nu sunt informati

corespunzator cu privire la fondurile europene de care pot beneficia, aceste surse ramanand adesea

nealocate.

In ceea ce priveste domeniul industriei textile, membrii Federatiei Patronale a Textilelor,

Confectiilor si Pielariei considera ca multe aspecte importante ar trebui revizuite in ceea ce priveste

posibilitatile de finantare. Bancile comericale ofera o gama larga de credite pentru IMM-uri ( linii

de credit, credite pentru investitii, credite pentru dezvoltare activitatii, credite tip start-up etc.).

Conditiile de eligibilitate sunt insa greu de indeplinit de marea majoritate a firmelor de textile, mai

ales din cauza costului mare al materiilor prime. Bancile solicita garantii de minimum 50% de la

institutii de garantare specializate. IMM-urile pot beneficia de pana la 500.000 de lei sau echivalent

in euro la finantarea sub forma liniei de credit si de pana la 1 mil. lei sau echivalent in euro la

creditul pentru investitii. Linia de credit se poate acorda pe o perioada de maximum 12 luni, iar

creditele pentru investitii pe o perioada intre 3 si 5 ani, cu o perioada de gratie la plata dobanzii de

pana la 6 luni. Si micro-firmele au acces la astfel de finantari, dar cu conditii mai restrictive.24

Astfel, avand in vedere ca politica de creditare a bancilor comerciale nu este avantajoasa pentru

IMM-uri, ar fi de preferat creditarea prin EXIMBANK a exporturilor si a investiilor cu o dobanda la

jumatate din cea a bancilor comerciale, in conditiile in care ar avea loc reducerea cheltuielilor

bugetare prin reducerea agentiilor si a numarului de functionari, in scopul utilizarii economiilor la

capitalizarea EXIMBANK. .

Fondurile guvernamentale ar trebui sa includa fonduri de risc pentru creditarea exportatorilor

si a IMM-urilor - cum este cazul Italiei, care acorda imprumuturi de 100 – 300.000 euro25, cu

23 Programul Operaţional Sectorial „Creşterea Competitivităţii Economice”, Axa Prioritară 1: Un sistem deproducţie inovativ şi ecoeficient, Domeniul de interventie D1.1, Operaţiunea a): Sprijin pentru consolidareaşi modernizarea sectorului productiv prin investiţii tangibile şi intangibileProgramul Operaţional Sectorial „Creşterea Competitivităţii Economice”, Axa Prioritară 1: Un sistem deproducţie inovativ şi ecoeficient, Domeniul de intervenţie D1.1, Operaţiunea b): Sprijin pentru implementareastandardelor internaţionaleProgramul Operaţional Sectorial „Creşterea Competitivităţii Economice”, Axa Prioritară 1: Un sistem deproducţie inovativ şi ecoeficient, Domeniul de intervenţie D1.1, Operaţiunea c) Sprijin pentru accesul IMM penoi pieţe şi internaţionalizare24 http://www.zf.ro/banci-si-asigurari/bcr-vinde-credite-pentru-imm-cu-dobanzi-incepand-de-5-8-pe-an-la-euro-4607983/ Izabela Badaru25 In Romania suma minima care poate fi obtinuta este de 5.000 de euro, in timp ce maximul este de 90.000

20

dobanda zero pe o perioada de 2-3 ani pentru firmele care au fost profitabile - sau fonduri nationale

de sprijin al economiei (ca in Franta). 

Achizitionarea de bunuri de larg consum, care includ si articole textile (fete de masa,

perdele, draperii, tapiterii etc.) pentru institutiile statului, numai de la producatorii romani

(excluderea intermediarilor) ar putea aduce noi fonduri companiilor textile romanesti. De exemplu,

hotelurile aflate in patronajul statului ar trebui sa isi aleaga furnizori autohtone pentru echipamentele

textile.

Accesarea fondurilor structurale este mult mai dificila pentru o mare parte a companiilor

producatoare de textile, tocmai de aceea anularea modificarii HG 1247/2005 prin care se exclud

IMM-urile de la accesarea a trei programe de finantare pentru proiectele de crestere a

competitivitatii, pe motiv ca pot accesa fonduri prin fonduri structurale POS (Programul Operational

Sectorial) ar fi un raspuns pentru problemele producatorilor de textile.

Printre principalele probleme cu care aceste firme se confrunta in accesarea fondurilor structurale se

numara birocratia excesiva, lipsa capacitatii beneficiarilor de a finanta sau cofinanta proiectele si

lipsa transparentei in evaluarea si selectia proiectelor.

De exemplu, pentru a depune proiecte in cadrul axei POS CCE (Programul Operational Sectorial de

Crestere a Competitivitatii Economice), este nevoie ca un IMM sa depuna 48 de documente (avize,

declaratii, planuri,cereri), potrivit Dan Barna, partener Structural Consulting Group, in gestiunea si

alocarea fondurilor fiind implicate peste 60 de institutii26.  

 O sursa alternativa de finantare poate fi si accesarea fondurilor EXIMBANK prin

contracte de factoring27. Astfel, Eximbank ar asigura exportatorilor produsul factoring

(decontarea facturilor pentru marfa livrata, in principal cea de export) pentru a avea

lichiditati si ar incasa de la clientii externi la termenul din contract contravaloarea facturii. 

Asocierea mai multor firme pentru preluarea unor contracte mai mari in vederea acoperirii

capacitatilor optim si obtinerea unor tarife mai bune de la clienti. . 

26 http://www.zf.ro/prima-pagina/pentru-accesarea-fondurilor-structurale-sunt-necesare-48-de-documente-3088331/ Victor Rotariu27 Factoring-ul este un contract comercial de creditare la care participă o societate specializată (societate bancară sau o instituţie financiară specializată) în încasarea de facturi denumită factor şi o societate comercială furnizoare de produse sau servicii denumită aderent. Aderentul urmăreşte să-şi încaseze preţul facturilor înainte de termenul de scandenţă, iar factorul urmăreşte să obţină un beneficiu, de regulă un anumit procent din facturile pe care le decontează în avans.În activitatea de factoring ia parte şi beneficiarul (clientul) care va fi notificat că trebuie să plătească factura la scadenţă factorului.

21

Cap. VI. Probleme identificate si solutii propuse

Printre problemele cu care se confrunta industria textila am identificat restrangerea activitatii

producatorilor de materii prime autohtoni. Acest lucru afecteaza direct producatorii de textile

hoteliere, intrucat produsul finit nu se poate realiza fara materii prime si accesorii. Acestea pot

proveni de pe piata autohtona sau din import. Cantitatile si calitatea acestora sunt dictate de

comenzile primite de la cei care au solicitat produsele finite. Producatorul trebuie sa se asigure ca

poate onora comenzile primite la termenele contractuale agreate cu partenerii sai si in acest scop este

dator sa incheie contracte corespunzatoare cu furnizorii de materii prime si de accesorii.28

Un exemplu concret este redat prin problematica semnalata de reprezentantii patronatului

lanii legata de materia prima. Din cauza lipsei dotarilor tehnologice corespunzatoare, producatorii

agricoli nu pot vinde direct materia prima producatorilor de textile, intrucat aceasta trebuie

prelucrata. Intervin aici “intermediarii”, in special firmele din Turcia care cumpără cu 1-2 Ron

kilogramul de lână netratată şi o revând ţesătoriilor romanesti cu 5-6 Euro/kg în multe din cazuri cu

etichete „Made in England”29.

Intrucat fondurile de finantare de la statul roman sunt in continuare greu de accesat, o solutie

viabila pentru reducerea costurilor de productie si, implicit, a pretului produselor finale ar putea fi

infiintarea unui centru de achizitii la nivel national, care ar permite centralizarea tuturor comenzilor

lansate de producatorii autohtoni si achizitionarea materiei prime, de pe piata inter na tionala, in

cantitati foarte mari si la preturi avantajoase, negociate in prealabil.

Masura se impune cu atat mai mult cu cat aceasta metoda este folosita cu succes, de mai

multi ani, in mai multe state europene. Centrul de achizitie ar aduna comenzile producatorilor

romani si ar elibera o comanda unica pentru a simplifica actuala situatie.

Deoarece producatorii de materii prime (fire si tesaturi) aproape au disparut de pe piata

interna - ceea ce a dus la aparitia speculantilor care vand produsele importate din China, India sau

Turcia, la un pret dublu fata de cel de achizitie - producatorii de textile cheltuiesc cei mai multi bani

pentru achizitia materiei prime. In Romania, de la inceputul anului, s-au produs doar 21.500 de tone

de fire, textilistii nemaiavand de unde sa achizitioneze materii prime la un pret competitiv. In

conditiile in care importatorii sunt interesati doar de propriul castig, devine din ce in ce mai greu

pentru producatorii romani nu doar sa respectele cerintele pietei, ci si sa supravietuiasca pe aceasta,

asa cum afirma Aurelian Popescu, presedintele executiv Fepaius.

28 http://cooltextil.fimaro.ro/articole/juridic.php29 http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/pagina2.asp?id=cap7

22

Produsele contrafacute chinezesti reprezinta una dintre cele mai grave probleme din industria

textile. In data de 7 aprilie 2007, la Biroul Vamal Albita au fost retinute in vederea confiscarii

articole textile provenind din China, destinate pietei de consum iesene, care s-au dovedit a fi

contrafacute. Vamesii sustin ca produsele contrafacute din China sunt in cea mai mare parte distruse

dupa ce titularii de marca decid acest lucru. "Toate aceste marfuri sunt susceptibile a aduce atingere

asupra drepturilor de proprietate intelectuala ale marcilor respective si daca ar fi fost comercializate

pe piata, la pretul produselor originale, valoarea totala s-ar fi ridicat la peste 42.700 lei30. Mai mult,

s-a demonstrat ca  formaldehida, substanta din vopselele cu care sunt tratate majoritatea produselor

asiatice, determina aparitia cancerului de piele.

O solutie la aceasta problema ar putea sa o constituie verificarea intrarilor de produse din

import, din punct de vedere calitativ si cantitativ si impunerea printr-un ordin al Ministrului

Sanatatii a obligatitivitatii ca marfa sa fie insotita de un certificate de calitate ӦEKO-TEX, standard

100 – nu contine substante cancerigene ar duce la restrnagerea numarului de astfel de situatii, ceea

ce ar sustine concurenta reala si loiala a produselor romanesti in piata locala.

Toate articolele textile destinate industriei ospitalitatii (lenjeria de pat, cearşafurile, salteaua

şi învelişul de protecţie al acesteia, sacii de dormit şi copertina) ar trebui sa fie certificate prin Oeko-

tex31. Standardul impune obligaţii irevocabile la nivel internaţional şi este revizuit anual conform

celor mai recente legi şi cercetări. Aceşti parametri includ: substanţe interzise prin lege, cum ar fi

coloranţii cancerigeni, substanţe reglementate prin lege, cum ar fi formaldehida, agenţii tensioactivi,

metalele grele sau pentaclorofenolul, substanţe care potrivit cunoştinţelor actuale sunt dăunătoare

sănătăţii, dar care nu sunt încă reglementate sau interzise prin lege, cum ar fi pesticidele, coloranţii

care provoacă alergii sau compuşii organici cu staniu, parametri precum rezistenţa la decolorare şi

valorile care nu dăunează pH-ului pielii, care sunt măsuri de precauţie în vederea protejării sănătăţii

consumatorilor32.

O alta problema acuzata de catre reprezentantii din industria textila vizeaza scumpirea utilitatilor, in

special a energiei electrice, si mentinerea unor dobanzi mari la creditele in valuta acordate de Eximbank 33.

Faptul ca pretul energiei se calculeaza diferentiat, in functie de intervalele orare - ore de varf - a dus la 30 http://www.bzi.ro/confectiile-textile-chinezesti-sunt-cancerigene-8479831 Standard ce respecta indicatiile Institutului Tehnologic Danez, un institut al Asociaţiei Internaţionale de Cercetare şi Testare în Domeniul Ecologiei Textile (Oeko-Tex) 

32 http://www.stokke.com/ro-ro/news/press-releases/oeko-tex-approval-for-stokke-sleepi-textiles.aspx33 Banca de Export Import a Romaniei EximBank S.A. a fost infiintata in anul 1992 ca societate comerciala pe actiuni, avand ca actionar majoritar statul roman.

23

nemultumirea agentilor economici romani, care afirma ca la noi in tara costurile pe megawatt sunt mai mari

decat in Germania. De aceea, acestia cer eliminarea Tarifului A33 - binom diferenţiat pe zone orare şi durate

de utilizare a puterii maxime34 si inghetarea tarifelor la utilitati si scaderea lor, intrucat consumul este

destiant industriei nationale.

Tot la problema : mentinerea personaluluiDeasemenea, existå un trend ecologic de obÆinerea firelor din surse alternative regenerabile

-bambus, lyocell (fibre celulozice, obÆinute dinbambus, din lemn). În conformitate cu Regulamentul Nr. 1980/2000 al Parlamentului şi Consiliului European

din 17 iulie 2000 privind stabilirea schemei de acordare a etichetei ecologice comunitare, transpus in legislaţia românească prin HG nr. 189/28.02.2002 (abrogat prin) HG nr. 236/07.03.2007, privind sistemul revizuit de acordare a etichetei ecologice comunitare, textilele sunt o categorie de produse vizate pentru etichetare ecologică. (de discutat la probleme – ecologie)

34 Este cea mai complexă formă de facturare a consumului de energie electrică activă aflată în sistemul de tarifare aprobat, care prevede facturarea energiei energiei electrice pe intervale orare corespunzătoare orelor de vârf, de gol şi normale precum şi facturarea puterii pe intervale orare corespunzătoare orelor de vârf şi de rest ore, ţinând cont de durata de utilizare a puterii maxime.

24