UNIVERSITATEA "AL I CUZA" IASI FACULTATEA DE DREPT

PROGRAMA ANALITIC� ANUL I

Anul universitar 2006-2007

Dragi studen�i,

Înv���mîntul universitar se afl� într-un amplu proces de restructurare, de compatibilizare cu principiile de la Bologna, cu înv���mîntul modern european, astfel încît s� se asigure echivalarea studiilor, prin creditele transferabile. Cu unele particularit��i, înv���mîntul juridic face parte integrant� din acest proces.

În acest sens, din punct de vedere didactic, to�i studen�ii Facult��ii de Drept au acelea�i drepturi �i obliga�ii, indiferent de faptul c� sunt înmatricula�i la cursuri de zi sau cu frecven�� redus�. Planurile de înv���mînt con�in acelea�i discipline obligatorii, discipline op�ionale �i discipline facultative, cu acela�i num�r de credite, durata standard de studiu a unei discipline fiind de un semestru. Creditul este o unitate conven�ional� care m�soar� volumul de munc� al studentului �i se aloc� în func�ie de importan�a relativ� a disciplinelor. Pentru înv���mîntul cu frecven�� redus�, suma creditelor este de 240 pe to�i cei 4 ani de studii.

Studen�ii se pot prezenta atît la examene/colocvii la fiecare disciplin�, de cel mult dou� ori, în dou� semestre consecutive, conform Regulamentului privind desf��urarea activit��ii didactice în Universitatea „Al.I.Cuza” Ia�i. În cazul în care studen�ii nu ob�in note de promovare, dup� cea de a doua prezentare, vor fi exmatricula�i. Reluarea studiilor se poate face prin reînmatriculare, începînd cu semestrul urm�tor sau anul de studiu urm�tor, dac� num�rul disciplinelor nepromovate este mai mic sau cel mult egal cu cinci. În caz contrar, dac� num�rul disciplinelor nepromovate este mai mare decît cinci, reînmatricularea se va face în acela�i an de studiu.

Pentru to�i studen�ii (zi, IFR) înmatricula�i în anul I de studii, începând cu anul universitar 2005-2006, devin aplicabile prevederile noului Regulament privind desf��urarea activit��ii didactice, regulament elaborat �i adaptat în conformitate cu standardele procesului de la Bologna.

Pentru informa�ii complete v� recomand�m s� consulta�i: - regulamentul privind desf��urarea activit��ii didactice în

Universitatea „Al.I.Cuza” Ia�i,

- pagina de pe internet a Facult��ii de Drept, aflat� la adresa http://laws.uaic.ro precum �i www.uaic.ro

Pentru orice nel�murire nu ezita�i s� contacta�i secretariatul sau conducerea facult��ii.

V� dorim mult� baft�,

Decan,

Prof. univ. dr. Tudorel TOADER

PLAN DE ÎNV��AMÂNT - ANUL I (2006-2007)

Semestrul 1 Semestrul 2 Nr.ore/sem Nr.ore/sem

Nr cr

Denumirea disciplinei

AT

TC

AA

FV

CR A

T TC

AA

FV

CR

DISCIPLINE OBLIGATORII

1. TEORIA GENERAL� A DREPTULUI (DC) 14 E 5

2. DREPT CONSTITU�IONAL �I INSTITU�II POLITICE (DC)

28 E 5

3. Drept civil. Partea general� 28 E 5

4. Competen�e T (Tehnologia) I (Informa�iei ) �i C (Comunica�iilor) TIC

14 E 5

5. Limba str�in� I 28 C 5

6. Drept civil. Persoanele 28 E 5

7. Drept roman 28 E 5

8. Istoria dreptului românesc 14 E 5

9. DREPT COMUNITAR INSTITUTIONAL (DC) 14 E 5

10 Limba strain� II 28 C 5

DISCIPLINE OP�IONALE (la alegere 1 disciplin� pe semestru)

1. Sociologie juridic� 14 C 5

2. Retoric� 14 C 5

3. Logic� juridic� 14 C 5

4. Economie 14 C 5

5. Limba latin� 28 C 5

6. Limba latin� 28 C 5

7. Doctrine economice 14 C 5

8. Rela�iile interna�ionale ale României 14 C 5

9. Istoria filosofiei 14 C 5

DISCIPLINE FACULTATIVE

1. A doua limb� str�in� 28 C 28 C

2. Sport 28 C 28 C

3. Psihologia educa�iei 28 28 C 5

4. Pedagogie 28 28 C 5

30 30

FV=forma de verificare (E =examen; C colocviu); CR=credite;(DC) – disciplin� complementar�

- Media general� în sistem credite se calculeaz� astfel: - num�rul de puncte pentru fiecare disciplin� se calculeaz� astfel: nota x numãrul de credite = numãrul de puncte; - se calculeaz� num�rul total de puncte (suma punctelor tuturor disciplinelor studiate); - se calculeaz� media ca fiind raportul între num�rul total de puncte �i num�rul total de credite.

- In sistem credite anul de studiu se consider� promovat cu condi�ia ob�inerii mediei generale 6.00. - Studen�ii pot s�-�i vizualizeze situa�ia �colar� �i la Laboratorul de Informatic� al facult��ii, pe adresa https://gescoweb.uaic.ro/student/ap�sînd butonul <<login>>. Userul (utilizatorul) se poate g�si pe adresa http://mail.law.uaic.ro/matricol.html. Parola este format� din primele 2 litere ale numelui de familie, la care se adaug� luna �i apoi ziua, în formula llzz (cu 2 cifre). Astfel, Popescu Ion, n�scut pe 8 martie 1980, va avea parola PO0308.

STRUCTURA ANULUI UNIVERSITAR 2006-2007

Semestrul I 1 octombrie 2006 – începerea anului universitar

4 noiembrie – 10 decembrie 2006 – cursuri de preg�tire (sîmb�t� �i duminic�)

22 ianuarie – 4 februarie 2007 – sesiune de examene 12 – 18 februarie 2007 – sesiune de restan�e

Semestrul AL II-LEA 14 aprilie – 13 mai 2007 – cursuri de preg�tire (sîmb�t� �i duminic�)

28 mai – 10 iunie 2007 - sesiune de examene 18 - 30 iunie 2007 – sesiune de restan�e

PROGRAMAREA EXAMENELOR ANUL/DISCIPLINA CADRUL DIDACTIC

EXAMINATOR 22 ian.- 4 febr.

28 mai- 10 iunie

Discipline obligatorii Teoria general� a dreptului Asist. Marius Striblea 27.01. Drept constitu�ional Lect. dr. Marius Balan 30.01. Drept civil. Partea general� Asist. drd. Lucia Ichimescu 22.01. Competen�e T (Tehnologia) I (Informa�iei) �i C (Comunica�iilor)

Conf. dr. Silvia Luchian 1.02.

Drept civil. Persoanele Asist. drd. Lucia Ichimescu 28.05. Drept roman Prof. dr.Valeriu Ciuc� 31.05. Istoria dreptului românesc Lector dr.Cosmin Dariescu 7.06. Drept comunitar institu�ional Lector dr. Emanoil Mogîrzan 4.06. Limba str�in� 3.01. 1.06. Discipline op�ionale (la alegere o disciplin� pe semestru) Sociologie juridic� Lector dr.Cosmin Dariescu 25.01. Retoric� Asist. drd. Gheorghe Vlasie 26.01. Economie Prof. dr. Ioan Pohoa�� 24.01. Limba latin� Lector dr. Dorina T�rn�uceanu 29.01. Logic� juridic� Prof. dr. Tudor Dima 31.01. Rela�iile interna�ionale ale României Prof. dr. Ioan Agrigoroaiei 5.06. Doctrine economice Prof. dr. Ioan Pohoa�� 30.05. Istoria filosofiei Prof. dr. Anton Ad�mu� 3.06. Limba latin� Lector dr. Dorina T�rn�uceanu 6.06. Discipline facultative Psihologia educa�iei Pedagogie

TEORIA GENERAL� A DREPTULUI

Tema I. Originea, evolu�ia �i definirea dreptului. Caracterele, principiile �i func�iile acestuia

1. Apari�ia �i dezvoltarea dreptului 2. Factorii de configurare a dreptului 2.1. Cadrul natural 2.2. Cadrul social – economic 2.3. Cadrul social – politic 2.4. Cadrul cultural – ideologic 2.5. Cadrul interna�ional 3. Sensurile cuvântului drept 3.1. Dreptul subiectiv

3.2. Dreptul obiectiv 3.3. Dreptul ca �tiin��

3.4. Dreptul ca art� 4. Caracterele dreptului 5. Principiile generale ale dreptului

6. Func�iile dreptului Tema II. Dreptul în sistemul reglement�rilor sociale 1. Dreptul �i morala 2. Dreptul �i religia 3. Dreptul �i politica 4. Corela�ia drept - economie

Tema III. Dreptul �i statul

1. Definirea statului 1.1.Elementele constitutive ale statului 1.2. Rolul �i func�iile statului 2. Forma statului 2.1. Forma de guvern�mânt 2.2. Structura de stat 2.3. Regimul politic 3. Statul de drept 3.1. No�iune 3.2. Caracteristicile statului de drept contemporan 3.3. Condi�iile de existen�� ale statului de drept

Tema IV. Sistemul dreptului 1. Conceptul de sistem al dreptului 2. Criteriile de constituire a sistemului dreptului 3. Componentele de sistem ale dreptului 4. Diviziunile generale ale dreptului 4.1. Dreptul intern �i dreptul interna�ional 4.2. Dreptul intern �i dreptul interna�ional 4.3. Alte diviziuni ale dreptului 5. Ramurile dreptului românesc actual 6. Mari sisteme contemporane de drept 6.1. Sistemul de drept romano-germanic 6.2. Sistemul de drept anglo-saxon (common–law) 6.3. Sistemul dreptului socialist 6.4. Sisteme de drept religioase �i tradi�ionale Tema V. Izvoarele dreptului 1. Conceptul de izvor al dreptului 2. Clasificarea general� a izvoarelor dreptului 3. Izvoarele formale 3.1. Legea �i actele normative subordonate acesteia 3.2. Jurispruden�a �i doctrina 3.3. Alte izvoare de drept Tema VI. Norma juridic� 1. Conceptul de norm� juridic� 2. Caracterele normei juridice 3. Structura normei juridice 3.1. Structura logico-juridic� (intern�) 3.2. Structura tehnico-legislativ� (extern�) 4. Clasificarea normelor juridice 5. Ac�iunea normelor juridice 5.1. Ac�iunea normelor juridice în timp 5.2. Ac�iunea normelor juridice în spa�iu 5.3. Ac�iunea normelor juridice asupra persoanelor Tema VII. Elaborarea �i sistematizarea dreptului 1. Elaborarea actelor normative 2. Principiile ce guverneaz� procesul legifer�rii 3. Procedura de elaborare �i adoptare a actelor normative 4. Etapele procesului de legiferare

5. P�r�ile constitutive �i structura intern� a actelor normative 6. Rolul limbajului �i stilului în procesul de legiferare 7. Sistematizarea actelor normative Tema VIII. Interpretarea normelor juridice 1. No�iunea �i scopul interpret�rii normelor juridice 2. Obiectul interpret�rii 3. Formele de interpretare a normelor juridice 4. Metodologia interpret�rii normelor juridice 4.1. Procedee tehnice 4.2. Metode de interpretare 4.3. Argumente de interpretare 5. Rezultatul interpret�rii normelor juridice Tema IX. Aplicarea dreptului 1. Acceptarea regulilor juridice de c�tre subiectele de drept 2. Realizarea dreptului de bun�-voie, prin respectarea �i executarea normelor juridice 3. Realizarea dreptului prin aplicarea normelor juridice de c�tre organele statului 4. Fazele procesului de aplicare a dreptului 5. Limitele aplic�rii dreptului Tema X. Raportul juridic 1. No�iunea de raport juridic 2. Caracterele raportului juridic 3. Structura raportului juridic 3.1. Subiectele raportului juridic 3.2. Con�inutul raportului juridic 3.3. Obiectul raportului juridic 4. Diferite categorii de raporturi juridice Tema XI. R�spunderea juridic� 1. No�iunea de r�spundere juridic� 2. Fundamentul r�spunderii juridice 3. Principiile r�spunderii juridice 4. Subiectele r�spunderii juridice 5. Condi�iile r�spunderii juridice 5.1. Fapta ilicit� 5.2. Prejudiciul 5.3. Leg�tura de cauzalitate 5.4. Vinov��ia

6. Formele r�spunderii juridice 6.1. R�spunderea penal� 6.2. R�spunderea contraven�ional� 6.3. R�spunderea civil� 6.4. R�spunderea disciplinar� 6.5. Alte forme de r�spundere juridic� BIBLIOGRAFIE 1. Ion Craiovan, Tratat elementar de teoria general� a dreptului, Editura All Beck, seria Curs Universitar, Bucure�ti, 2001 2. Mircea Djuvara, Teoria general� a dreptului (Enciclopedia juridic�).

Drept ra�ional, izvoare �i drept pozitiv, Editura All Beck, seria Restitutio, Bucure�ti, 1999

3. Maria V. Dvoracek, Gheorghe Lupu, Teoria general� a dreptului, Editura Funda�iei “ Chemarea “, Ia�i, 1996 4. Nicolae Popa, Teoria general� a dreptului, Editura All Beck, seria Curs Universitar, Bucure�ti, 2002 5. François Terré, Introduction générale au droit, Dalloz, Paris,1996 TEME DE CONTROL∗∗∗∗

1. Ac�iunea normelor juridice în timp, spa�iu �i asupra persoanelor 2. Formele r�spunderii juridice

Asist. univ. Marius Sebastian STRIBLEA

∗ ∗ Tema de control va cuprinde minim 25 pagini, dactrilografiate, �i va fi depus� la secretariat cu dou� s�pt�mâni înainte de examen. Nedepunerea temei de control atr�gând dup� sine interzicerea prezent�rii la examen.

ISTORIA DREPTULUI ROMÂNESC

1. NO�IUNI INTRODUCTIVE

1.1. Definirea disciplinei istoriei statului �i dreptului românesc 1.2. Leg�turile istoriei statului �i dreptului cu alte �tiin�e sociale 1.3. Periodizarea istoriei statului �i dreptului românesc

2. PERIOADA ANTIC�.ORIGINILE DACO-ROMANE ALE STATULUI �I DREPTULUI ROMÂNESC 2.1. Statul �i dreptul geto-dac

2.1.1. Organizarea politic� a geto-dacilor 2.1.2. Dreptul geto-dac

2.2. Dacia roman� �i dreptul ei 2.2.1. Organizarea Daciei romane 2.2.2. Reglement�ri juridice în Dacia roman�

3. ORGANIZAREA SOCIAL-POLITIC� A T�RILOR ROMÂNE �I EVOLU�IA SISTEMULUI LOR DE DREPT ÎN EVUL MEDIU 3.1. Ob�tea s�teasc� �i uniunile de ob�ti, ca forme de organizare social-

politic� ale poporului român 3.2. Obiceiul juridic românesc ( Ius Valachicum, Legea ��rii, Obiceiul

p�mântului) 3.3. Organizarea politico – administrativ�, bisericeasc� �i judiciar� a

statelor medievale centralizate române�ti 3.3.1. Forma de guvern�mânt �i regimurile politice din statele

medievale române�ti centralizate 3.3.2. Organele politice centrale 3.3.3. Organizarea administrativ� 3.3.4. Organizarea fiscal� 3.3.5. Organizarea militar� 3.3.6. Organizarea ecleziastic� 3.3.7. Organizarea judec�toreasc� 3.3.8. Statutul interna�ional al ��rilor Române

4. Dreptul aplicabil în statele medievale centralizate române�ti 4.1. Izvoarele juridice formale ale dreptului medieval din ��rile Române 4.2. Institu�ii de drept privat 4.3. Dreptul penal 4.4. Dreptul procesual civil �i cel penal 4.5. Începuturile doctrinei juridice în spa�iul românesc

5. ÎNCEPUTURILE PROCESULUI DE MODERNIZARE A ORGANIZ�RII DE STAT �I A DREPTULUI DIN ��RILE ROMÂNE ( 1711-1848 pentru Moldova �i �ara Româneasc�, 1691-1848 pentru Transilvania)

5.1. Modific�ri survenite în organizarea politico-administrativ� �i judec�toreasc� a ��rilor Române

5.1.1. Forma de guvern�mânt �i regimul politic 5.1.2. Organele politice centrale 5.1.3. Organizarea administrativ� 5.1.4. Organizarea fiscal� 5.1.5. Organizarea militar� 5.1.6. Organizarea bisericeasc� 5.1.7. Organizarea judec�toreasc� 5.1.8. Statutul interna�ional al ��rilor Române 5.1.9. Organizarea politico-administrativ� �i judec�toreasc� a

Bucovinei �i Basarabiei 5.2. Începuturile moderniz�rii dreptului din ��rile Române

5.2.1. Izvoarele juridice formale 5.2.2. Acte constitu�ionale 5.2.3. Institu�ii de drept privat 5.2.4. Dreptul penal 5.2.5. Dreptul procesual civil 5.2.6. Dreptul procesual penal

6. Formarea " României mici" �i a sistemului de drept modern. 6.1. Organizarea de stat a Principatelor în perioada 1848-1859. Unirea

�i des�vâr�irea acesteia. Statutul dezvolt�tor al Conven�iei de la Paris.

6.2. Opera legislativ� a domnitorului Al. I. Cuza. ( Codul civil. Codul penal. Codul de procedur� civil�. Codul de procedur� penal� ).

7. Statul �i dreptul în perioada interbelic� 7.1. Formarea statului na�ional unitar român. Via�a economico-social�.

Regimurile �i partidele politice. 7.2. Evolu�ia dreptului ( unificarea legislativ�, dreptul constitu�ional,

administrativ, civil, penal, procesual ). BIBLIOGRAFIE Academia de �tiin�e Sociale �i Politice a R.S.R. Istoria dreptului românesc. Bucure�ti, Editura Academiei R.S.R, 1980-1987, vol. I, II 1, II 2..

1. AMUZA, T., I.. File din istoria statului si dreptului romanesc. Bucure�ti, Editura Sylvi, 2001.

2. Bonciu, Gh.. Istoria dreptului românesc. Bucure�ti, Editura „Cartea Universitar�”, 2004.

3. Cernea, E. �i Molcu�, E.. Istoria statului �i dreptului românesc. Bucure�ti, Edit Press "Mihaela"S.R.L., 2001.

4. Cernea, E. �i Molcu�, E.. Istoria dreptului românesc. Bucure�ti, Editura S.C. „Univers Juridic” S.R.L., 2003.

5. Dvoracek, M.. Istoria dreptului românesc. Ia�i, Editura Funda�iei „Chemarea”, 1992, vol. I.

6. Firoiu, D.. Istoria statului �i dreptului românesc. Ia�i, Editura Funda�iei „Chemarea”, 1993.

7. Hanga, VI.. Istoria dreptului românesc. Dreptul cutumiar. Ia�i, Editura Funda�iei „Chemarea”, 1993.

8. Oroveanu, M. T.. Istoria dreptului românesc �i evolu�ia institu�iilor constitu�ionale. Bucure�ti, Editura Cerma, 1992.

Lector univ. dr. DARIESCU COSMIN

DREPT CONSTITU�IONAL �I INSTITU�II POLITICE Partea I Teoria general� a statului �i a constitu�iei Capitolul I Statul § 1. No�iunea de stat; § 2. Elementele statului;

a) Teritoriul; b) Poporul; c) Puterea de stat;

§ 4. Suveranitatea; § 5. Forme de stat; § 6. Separa�ia puterilor în stat; § 7. Statul de drept; § 8.* Reprezentarea simbolic� a statului; Capitolul II Constitu�ia § 9. No�iunea de constitu�ie; § 10. Puterea constituant�; § 11.* Legalitate �i legitimitate; § 12. Clasificarea constitu�iilor;

a) Constitu�ii cutumiare �i constitu�ii scrise; b) Constitu�ii octroiate, constitu�ii statut, constitu�ii pact, constitu�ii

conven�ie �i constitu�ii referendare; c) Constitu�ii dogmatice �i constitu�ii istorice ; d) Constitu�ii formale �i constitu�ii reale;

§ 13. Controlul constitu�ionalit��ii; § 14. Regimuri politice sau constitu�ionale;

a) Regimul politic preziden�ial; b) Regimul politic parlamentar; c) Regimul politic semi-preziden�ial; d) Guvern�mântul de adunare; e) Regimuri totalitare;

Partea a II-a Constitu�ia României

Capitolul I Istoria constitu�ional� a României § 15. Formarea statului român modern; § 16. Epoca democra�iei parlamentare; § 17. Deriva autoritarist�; § 18. Perioada 23 august 1944 – 30 decembrie 1947; § 19. Regimul totalitar comunist; § 20. Perioada 22 decembrie 1989 – 8 decembrie 1991; § 21. Constitu�ia din 8 decembrie 1991; Capitolul II Deciziile politice fundamentale § 22.* No�iunea de decizie fundamental�; § 23.* Democra�ia reprezentativ� �i pluralismul politic; § 24.* România – stat de drept; § 25.* România – stat social; § 26.* România – stat unitar; § 27.* Integrarea euro-atlantic�; Capitolul III Statutul juridic al individului Subcapitolul I Cet��enia român� § 28. Considera�ii generale; § 29. Principii care guverneaz� reglementarea cet��eniei române; § 30. Moduri de dobândire a cet��eniei române; § 31. Pierderea cet��eniei române; § 32. Drepturile �i îndatoririle specifice cet��enilor români; § 33. Cet��enia european�;

Subcapitolul II Str�inii �i apatrizii § 34. Statutul juridic al str�inilor �i apatrizilor; Subcapitolul III Drepturile, libert��ile �i îndatoririle fundamentale § 35.* Probleme generale;

a) Evolu�ia istoric� �i sursele formale ale drepturilor fundamentale; b) Con�inutul �i efectele drepturilor �i libert��ilor fundamentale; c) Titularii �i adresan�ii drepturilor fundamentale; d) Restrângerea drepturilor fundamentale; e) Protec�ia drepturilor fundamentale;

§ 36. Categorii de drepturi fundamentale; § 37. Drepturi civile �i politice; § 38. Drepturi sociale;

§ 39. Drepturi din genera�ia a III-a; § 40. Îndatoririle fundamentale;

Capitolul IV Autorit��ile publice § 41 Parlamentul României; a) Constituirea, structura, organizarea �i func�ionarea Parlamentului;

1. Considera�ii generale; 2. Constituirea Parlamentului;

3. Structura Parlamentului; b) Organizarea �i func�ionarea Parlamentului;

c) Statutul parlamentarilor; d) Mandatul parlamentar;

1. Durata mandatului; 2. Drepturile �i îndatoririle parlamentarilor; 3. Protec�ia mandatului parlamentar;

e) Func�iile Parlamentului; 1. Clasificarea func�iilor;

2. Func�ia legislativ�; 3. Func�ia de control; 4. Func�ia guvernamental�;

f) Actele Parlamentului; 1. Legile. No�iuni generale. Clasificarea legilor; 2. Alte acte ale Parlamentului. Hot�rârile Parlamentului. Mo�iunile Parlamentului;

§ 42. Pre�edintele României; 1. Rolul Pre�edintelui României;

2. Mandatul Pre�edintelui României; 3. Func�iile �i atribu�iile Pre�edintelui României; 4. Actele Pre�edintelui României;

§ 43. Guvernul; 1. No�iune;

2. Rolul �i func�iile Guvernului; 3. Componen�a Guvernului; 4. Învestitura Guvernului; 5. Mandatul Guvernului �i statutul membrilor Guvernului; 6. Atribu�iile Guvernului; 7. Organizarea �i func�ionarea Guvernului; 8. Actele Guvernului; 9. Responsabilitatea Guvernului; § 44. Administra�ia public�;

a) Administra�ia public� central�;; b) Administra�ia public� local�; § 45. Autoritatea judec�toreasc�; a) Terminologie �i no�iuni

b) Instan�ele judec�tore�ti; 1. Înalta Curte de Justi�ie �i Casa�ie 2. Cur�ile de Apel 3. Tribunalele 4. Judec�toriile 5. Tribunalele militare

c) Ministerul Public d) Consiliul Superior al Magistraturii § 46. Curtea Constitu�ional�;

a) Organizarea �i func�ionarea Cur�ii Constitu�ionale; b) Atribu�iile Cur�ii Constitu�ionale; Capitolul V Func�iile statului

§ 47.* Func�ia legislativ�

1. Considera�ii generale 2. Procedura adopt�rii legilor 3. Proceduri legislative speciale § 48.* Func�ia executiv�

§ 49.* Justi�ia § 50.* Func�ia discre�ionar�

§ 51.* Planificarea

Capitolul VI Protec�ia statului �i a Constitu�iei § 52.* Ap�rarea na�ional�;

§ 53.* Starea de asediu �i starea de urgen�� § 54.* Protec�ia statului;

Capitolul VII

România în comunitatea interna�ional� § 55.* România �i Organiza�ia Na�iunilor Unite; § 56.*România �i Europa; § 57.* România �i Tratatul Atlanticului de Nord;

BIBLIOGRAFIE

1. Vrabie, Genoveva; Balan, Marius, Organizarea politico-etatic� a României, Institutul European, Ia�i, 2004;

2. Muraru, Ioan, T�n�sescu, Elena Simina, Drept constitu�ional �i institu�ii politice, Editura All-Beck, 2 vol., 2003;

3. Vrabie, Genoveva, Drept constitu�ional �i institu�ii politice, 2 vol., Editura Cugetarea, Ia�i, 1999;

4. Dr�ganu, Tudor, Drept constitu�ional �i institu�ii politice, 2 vol., Editura Lumina Lex, 1998;

5. Deleanu, Ion, Institu�ii �i proceduri constitu�ionale, Editura Servo-Sat, Arad, 2001;

6. Constantinescu, Mihai; Iorgovan, Antonie; Muraru, Ioan; T�n�sescu, Elena Simina; Constitu�ia României revizuit�. Comentarii �i explica�ii, Editura All-Beck, Bucure�ti, 2003;

7. Dabu, Valeric�, Drept constitu�ional �i institu�ii politice, �coala Na�ional� de Studii Politice �i Administrative, Bucure�ti, 2001;

8. Ionescu, Cristian, Drept constitu�ional �i institu�ii politice, 2 vol., Editura Lumina Lex, Bucure�ti, 2001;

9. Criste, Mircea, Controlul Constitu�ionalit��ii legilor în România – aspecte istorice �i institu�ionale, Editura Lumina Lex, Bucure�ti, 2002;

10. *** 11. Vida, Ioan, Manual de legistic� formal�, Editura Lumina Lex,

Bucure�ti, 2000;

12. Duculescu, Victor; Duculescu, Georgeta; C�linoiu, Constan�a, Crestoma�ie de Drept constitu�ional, 2 vol., Editura Lumina Lex, Bucure�ti, 1998;

13. Constantinescu, Mihai / Antonie Iorgovan / Ioan Muraru / Elena Simina T�n�sescu, Constitu�ia României revizuit� – comentarii �i explica�ii – , Editura All Beck, Bucure�ti, 2004;

14. Duculescu, Victor; Duculescu, Georgeta; C�linoiu, Constan�a, Constitu�ia României, comentat� �i adnotat�, Editura Lumina Lex, Bucure�ti, 1997;

15. Constantinescu, Mihai; Deleanu, Ion; Iorgovan, Antonie; Muraru, Ioan; Vasilescu, Florin Bucur; Vida, Ioan, Constitu�ia României, comentat� �i adnotat�, Regia Autonom� Monitorul Oficial, Bucure�ti, 1992;

16. Ionescu, Cristian, Dezvoltarea constitu�ional� a României, Regia Autonom� Monitorul Oficial, Bucure�ti, 2001;

17. T�n�sescu, Elena Simina, Deaconu, �tefan, Drept constitu�ional �i institu�ii politice, Caiet de seminarii, Editura All-Beck, Bucure�ti, 2001;

Teme de control (la alegere)

1. No�iunea �i elementele statului; 2. Controlul constitu�ionalit��ii legilor; 3. Istoria constitu�ional� a României; 4. Regimuri politice sau constitu�ionale; 5. Proceduri legislative speciale; 6. Drepturile �i îndatoririle specifice cet��enilor români.

* Not�: în privin�a materiei din §§ 8, 11, 22-27, 35 �i 47-57, studen�ii vor avea în vedere cursul nostru, (Marius Balan, Drept constitu�ional �i institu�ii politice, Ia�i, 2005), care va ap�rea în cursul lunii noiembrie a.c.

Lect. dr. Marius Nicolae BALAN

DREPT ROMAN Tema I. Introducere în dreptul roman Sec�iunea I. Importan�a studiului dreptului roman Sec�iunea a II-a. Scurt� referire la na�terea, dezvoltarea �i declinul statului roman &1. Perioada Regalit��ii &2. Perioada Republicii &3. Perioada Imperiului Sec�iunea a III-a. Dreptul roman în fiecare etap� a statului roman. Caractere generale &1. Perioada str�veche &2. Perioada veche &3. Perioada clasic� &4. Perioada postclasic� Tema II. Surse ale dreptului roman Sec�iunea I. Scurt istoric al dreptului roman �i al izvoarelor acestuia Sec�iunea a II-a. Izvoarele formale ale dreptului roman &1. Cutuma &2. Legea &3. Edictele magistra�ilor &4. Hot�rârile Senatului &5. Constitu�iile imperiale &6. Jurisprudentia (arta de a cunoa�te �i aplica principiile juridice) &7. Doctrina juridic� Sec�iunea a III-a. Codificarea justinian� &1. Codul &2. Digestele &3. Institutele &4. Novelele Sec�iunea a IV-a. Câteva elemente ale dreptului bizantin Sec�iunea a V-a. Ramurile dreptului privat roman. Referiri generale Partea a II-a. Jus actionum Tema III. Organizarea judiciar� Sec�iunea I. Organele judiciare romane &1. No�iuni generale &2. Scurt sinoptic comparatist Sec�iunea a II-a. Participan�ii la procesul civil &1. Organele judiciare în Epoca Veche &2. Jurisdic�ia la Epoca Clasic�

&3. Organizarea judiciar� în Epoca Postclasic� Tema IV. Procedura de judecat� civil� Sec�iunea I. Rolul procedurilor în crearea dreptului roman. No�iuni generale Sec�iunea a II-a. Sistemele procedurale dezvoltate în dreptul roman &1. Procedura civil� la Epoca Veche a dreptului roman &2. Procedura civil� în Epoca Clasic� a dreptului roman &3. Procedura civil� în Epoca Clasic� a dreptului roman (partea a II-a) &4. Inceputurile procedurii extraordinare &5. Mijloacele de reformare a hot�rârii judec�tore�ti la Epoca Clasic� &6. Procedura civil� în Epoca Postclasic� a dreptului roman &7. C�ile de reformare a hot�rârii judec�tore�ti în Epoca Postclasic� &8. Punerea în executare a hot�rârii civile judec�tore�ti în Epoca Postclasic� a dreptului roman Tema V. Clasificarea ac�iunilor, interdictelor, stipula�iunilor pretoriene, trimiterilor în posesiune Sec�iunea I. Ac�iunile judiciare &1. Accep�iunile no�iunii de ac�iune &2, Criteriile de clasificare a ac�iunilor civile Sec�iunea a II-a. Alte c�i de drept uzitate în procedura civil� roman� &1. Clasificarea excep�iunilor ap�r�rii &2. Clasificarea interdictelor pretoriene &3. M�sura special� a repunerii în starea anterioar� (restitutio in integrum) &4. Scurt� prezentare a stipula�iunilor pretoriene Partea a III-a. Jus personarum Tema VI. De persona Sec�iunea I. Condi�ia oamenilor (status hominis) &1. Liminarii &2. No�iunea �i elementele personalit��ii Sec�iunea a II-a. Status libertatis &1. Defini�ia libert��ii �i a sclaviei &2. Condi�ia de sclav &3. Liber�ii &4. St�ri de semisclavie (quasi servitutea) sau semilibertate Tema VII. Status civitatis Sec�iunea I. Pozi�ia juridic� a cet��enilor romani &2. Drepturile �i obliga�iile cet��enilor romani de plin drept (cives romani optimo jure) Sec�iunea a II-a. Categoriile de necet��eni �i statutul lor juridic &1. Cives romani minuto jure &2. Latinii &3. Peregrinii

Tema VIII. Status familiae Sec�iunea I. Familia roman� &1. Accep�iuni &2. Puterea p�rinteasc�. Izvoarele puterii p�rinte�ti. Procreatio ex justiis nuptiis, adroga�ia, adop�ia �i legitimare &3. C�s�toria roman� &4. Rela�iile dintre p�rin�i �i copii Sec�iunea a III-a. Tutela �i curatela &1. Tutela &2. Curatela nebunilor, a prodigilor �i a tân�rului de 25 de ani Sec�iunea a IV-a. Persoanele juridice &1. No�iune &2. Evolu�ia institu�iei persoanelor juridice în dreptul roman Partea a IV-a. Jus rerum Tema IX. Bonorum divisio Sec�iunea I. Prolegomene la jus rerum &1. De ce jus rerum? &2. Câteva no�iuni fundamentale �i accep�iunile lor Sec�iunea a II-a. Diviziunea lucrurilor. Criterii &1. Criteriul patrimonial (summa divisio) &2. Criterii subsecvente Tema X. Proprietas Sec�iunea I. No�iune �i evolu�ie istoric� &1. Accep�iunile no�iunii de proprietate §2. Evolu�ia istoric� a propriet��ii private. Câteva repere Sec�iunea a II-a. Principalele forme ale propriet��ii private �i con�inutul acestora &1. Dominium ex jure Quiritium &2. Dominium bonitarium &3. Proprietatea peregrin� &4. Proprietatea pretorian� Sec�iunea a III-a. Limitele exercit�rii dreptului de proprietate imobiliar� &1. C�teva preciz�ri &2. Forme de limitare a exerci�iului prerogativelor propriet��ii Tema XI. Forme atipice ale propriet��ii private Sec�iunea I. Condominium (coproprietatea) &1. Aspecte preluiminarii &2. O defini�ie

&3. Izvoarele condominium-ului &4. Condominium-ul la epoca clasic� a dreptului roman &5. Condominium-ul în reglementarea justinian� &6. Sanc�iunea condominium-ului Sec�iunea a II-a. Nudum dominium &1. O defini�ie &2. Con�inutul no�iunii de nud�-proprietate Sec�iunea a III-a. Proprietatea condi�ional� &1. No�iunea de proprietate condi�ional� &2. Asimilarea propriet��ii condi�ionale în dreptul roman §4. Proprietatea suspendat�.... &1. No�iune &2. Cazuri consacrate de proprietate suspendat� Tema XII. Modurile de dobândire a propriet��ii Sec�iunea I. No�iuni introductive în materia dobândirii propriet��ii &1. Moduri conven�ionale �i neconven�ionale de dobândire a propriet��ii &2. Câteva accep�iuni Sec�iunea a II-a. Modurile propriu-zise de dobândire a propriet��ii §1. Instr�in�rile etatice §2. Modurile originare de dobândire a propriet��ii §3. Modurile derivate conven�ionale de dobândire a propriet��ii I. Modurile derivate conven�ionale formaliste de transfer al propriet��ii.... II. Modul derivat conven�ionalist �i neformalist de transfer al propriet��ii.... Tema XIII. Defensio proprietatis Sec�iunea I. Semnifica�iile juridice ale ap�r�rii propriet��ii §1. Preciz�ri introductive &2. Evolu�ia istoric� a sanc�iunii propriet��ii Sec�iunea a II-a. Mijloacele propriu-zise de sanc�ionare a propriet��ii §1. Sanc�iunea sau protec�ia juridic� a propriet��ii quiritare (ac�iunea în revendicare - rei vindicatio- ) §2. Sanc�iunea propriet��ii pretoriene (ac�iunea publician� – actio Publiciana- ) §3. Protec�ia juridic� a altor forme particulare ale propriet��ii Sec�iunea a III-a. Pierderea propriet��ii &1. Principiul suveran

&2. Excep�iile consacrate în dreptul roman Tema XIV. Jura in re aliena Sec�iunea I. Drepturile reale principale asupra bunului altuia &1. Servitu�ile &2. Alte dezbembr�minte ale dreptului de proprietate (superficies, emphyteosi, arendele de lung� durat� asupra fondurilor statului sau cet��ii) Sec�iunea a II-a. Drepturile reale accesorii (de garan�ie) asupra bunului altuia &1. Fiducia &2. Pignus &3. Hypotheca &4. Antichresis Tema XV. De possessio Sec�iunea I. No�iuni defini�ionale Sec�iunea a II-a. Clasificarea posesiilor Sec�iunea a III-a. Dobândirea �i pierderea posesiei Sec�iunea a IV-a. Sanc�iunea juridic� a posesiunii Sec�iunea a V-a. Deosebiri �i asem�n�ri între posesiune �i proprietate Tema XVI. Jura obligationum Sec�iunea I. No�iuni defini�ionale Sec�iunea a II-a. Subiectele obliga�iilor Sec�iunea a III-a. Obligatio elementorum Sec�iunea a IV-a. Obiectul juridic al obliga�iei Sec�iunea a V-a. Efectele obliga�iei Sec�iunea a VI-a. Izvoarele obliga�iilor Sec�iunea a VII-a. Obligationum divisio Tema XVII. R�spunderea delictual� la romani Sec�iunea I. De Lege Aquilia Sec�iunea I. R�spunderea delictual� în epocile Clasic� �i Postclasic� romane Tema XVIII.. R�spunderea contractual� la romani Sec�iunea I. Reglement�ri generale ale contractelor romane Sec�iunea a II-a. Destinul elementului cauz� în dreptul contractual continental-european Tema XIX. Conventionis divisio Sec�iunea I. Criteriile de diviziune a contractelor Sec�iunea a II-a. Contractele speciale în dreptul roman Tema XX. Stingerea �i transmiterea obliga�iilor Sec�iunea I. Moduri generale de stingere a obliga�iilor Sec�iunea a II-a. Moduri speciale de stingere a obliga�iilor Sec�iunea a III-a. Cesiunea raportului obliga�ional Tema XXI. Garan�iile obliga�iilor

Sec�iunea I. Garan�iile personale Sec�iunea a II-a. Garan�iile reale Tema XXII. Transmisiunea mortis causa a patrimoniului Sec�iunea I. Succesiunea testamentar� Sec�iunea a II-a. Transmisiunile succesorale ab intestat BIBLIOGRAFIE - Valeriu M. Ciuc�, Lec�ii de drept roman, vol. I – IV, Editura Polirom, Ia�i, 1998-2001; - Mihail Vasile Jakot�, Dreptul roman, Ed. Funda�iei “Chemarea”, Ia�i, 1993 (vol.I-II); - Mihail Vasile Jakot�, Drept roman, Ed. Cugetarea, Ia�i, 2002; - Vladimir Hanga, Drept privat roman, Ed. Didactic� �i Pedagogic�, Bucure�ti, 1971; - Emil Molcu�, Dan Oancea, Drept roman, “�ansa” SRL, Bucure�ti, 1993;

Prof. dr. Valeriu CIUC�

DREPT CIVIL SEMESTRUL I

I. PARTEA GENERAL�

Tema I. Privire general� asupra dreptului civil 1. No�iunea, rolul, locul �i principiile fundamentale ale dreptului civil 2. Izvoarele dreptului civil 3. Aplicarea legii civile 4. Interpretarea normelor dreptului civil

Tema a II-a. Raportul juridic civil 1. No�iunea �i structura raportului juridic civil 2. Subiectele raportului juridic civil (caracterizare general�) 3. Con�inutul raportului juridic. Defini�ia �i clasificarea drepturilor subiective civile �i obliga�iilor civile 4. Obiectul raportului juridic civil. No�iunea �i clasificarea bunurilor 5. Izvoarele raportului juridic civil concret

Tema a III-a. Actul juridic civil 1. No�iunea, clasificarea �i condi�iile (elementele) actului juridic civil 2. Capacitatea de a încheia actul juridic 3. Consim��mântul (no�iune, condi�ii de valabilitate, viciile de consim��mânt) 4. Obiectul actului juridic 5. Cauza actului juridic civil (no�iune, condi�ii de valabilitate, rol �i prob�) 6. Forma actului juridic civil 7. Modalit��ile actului juridic civil (no�iune, termen, condi�ii, sarcin�)

8. Efectele actului juridic civil. No�iune. Principiile care guverneaz� efectele actului juridic civil �i excep�iile de la aceste principii 9. Nulitatea actului juridic civil. No�iune, clasificare, efecte SEMESTRUL AL II-LEA

Tema a IV-a. Probele 1. No�iunea, obiectul, sarcina �i importan�a probei 2. Înscrisurile ca mijloc de prob� 3. Proba cu martori 4. M�rturisirea 5. Prezum�iile

Tema a V-a. Prescrip�ia extinctiv� 1. No�iunea, fundamentul �i reglementarea prescrip�iei extinctive 2. Efectele prescrip�iei extinctive 3. Domeniul prescrip�iei extinctive 4. Termenele de prescrip�ie extinctiv� 5. Începutul cursului prescrip�iei extinctive 6. Suspendarea cursului prescrip�iei extinctive (no�iune, cauze, efecte) 7. Întreruperea cursului prescrip�iei extinctive (no�iune, cauze, efecte) 8. Repunerea în termenul de prescrip�ie extinctiv� (no�iune, domeniu, termen) 9. Împlinirea termenului de prescrip�ie

II. PERSOANELE

Tema I. Persoana fizic� 1. Capacitatea de folosin�� a persoanei fizice. No�iune �i caractere juridice. Început. Con�inut. Îngr�diri ale capacit��ii de folosin��. Încetarea. Declararea judec�toreasc� a mor�ii. 2. Capacitatea de exerci�iu a persoanei fizice. No�iune �i caractere. Lipsa capacit��ii de exerci�iu. Capacitatea de exerci�iu restrâns�. Capacitatea de exerci�iu deplin�. 3. Ocrotirea persoanei fizice. Ocrotirea minorului. Ocrotirea bolnavului psihic. Ocrotirea persoanei fizice prin curatel�. 4. Atributele de identificare a persoanei fizice. No�iune, caractere.

5. Numele. No�iune. Numele de familie (dobândirea, modificarea �i schimbarea pe cale administrativ�). Prenumele. Pseudonimul. Porecla. 6. Domiciliul. No�iune, importan��, caractere juridice �i feluri. Domiciliul de drept comun (no�iune, stabilire, schimbare, dovad�). Domiciliul legal (no�iune, cazuri). Domiciliul conven�ional. Re�edin�a. 7. Starea civil�. No�iune, caractere juridice. Ac�iunile de stare civil� (no�iune, caractere, feluri). 8. Înregistr�rile de stare civil�. Actele de stare civil�. Proba st�rii civile. Tema a II-a. Persoana juridic� 1. Elementele constitutive ale persoanei juridice. No�iune. Enumerare. 2. Clasificarea persoanelor juridice (criterii �i categorii) 3. Înfiin�area persoanelor juridice

4. Capacitatea persoanei juridice. Capacitatea de folosin�� (principiul specialit��ii capacit��ii de folosin��. început, încetare). Capacitatea de exerci�iu a persoanei juridice (no�iune, principiile conducerii, organele de conducere ale persoanelor juridice; raporturile dintre persoana juridic� �i persoanele fizice care alc�tuiesc organele sale de conducere). 5. Identificarea persoanei juridice. No�iune. Importan��. Denumirea persoanei juridice. Stabilire �i schimbare. Sediul. 6. Reorganizarea �i încetarea persoanelor juridice (no�iune, moduri, efecte)

BIBLIOGRAFIE 1. Gh. Beleiu, Drept civil român, Introducere în dreptul civil. Subiectele

dreptului civil, Ed. Universul juridic, Bucure�ti, 2001. 2. G. Boroi, Drept civil. Partea general�, Ed. All Beck, Bucure�ti, 1999. 3. �t. R�uschi, �.a., Drept civil. Partea general�. Persoana fizic�. Persoana juridic�, Ed. Junimea, Ia�i, 2000. 4. �t. R�uschi, T. Ungureanu, Drept civil. Partea general�. Persoana fizic�. Persoana juridic�, Ed. Funda�iei „Chemarea”, Ia�i, 1995. 5. P. Cosmovici �.a., Tratat de drept civil, vol. I, Ed. Academiei,

Bucure�ti, 1989. TEMA DE CONTROL∗∗∗∗

Consim��mântul în actele juridice civile SAU Domiciliul persoanei fizice

Asist.drd. Lucia ICHIMESCU

∗ Tema de control va cuprinde minim 25 pagini, dactrilografiate, �i va fi

depus� la secretariat cu dou� s�pt�mâni înainte de examen. Nedepunerea temei de control atr�gând dup� sine interzicerea prezent�rii la examen.

COMPETEN�E T (TEHNOLOGIA) I (INFORMA�IEI)

SI C (COMUNICA�IILOR) TIC

Partea I

Arhitectura sistemelor de calcul

Cap. I Stocarea datelor

1.1. Calcul �i calculator

1.2. Codificarea utilizat� pentru stocarea informa�iilor

1.3. Stocarea bi�ilor

1.4. Memoria principal�

1.5. Dispozitive de stocare de mas�

1.6. Erori de comunica�ie; probleme de etic�

Cap. II Manipularea datelor

2.1. Organizarea unui calculator; tipuri de calculatoare

2.2. Unitatea central� de prelucrare

2.3. Stocarea programelor

2.4. Execu�ia programelor

2.5. Comunica�ia între calculator �i dispozitivele periferice

Partea II

Software

Cap. III Sisteme de operare �i re�ele de calculatoare

3.1. Evolu�ia sistemelor de operare

3.2. Arhitectura unui sistem de operare

3.3. Coordonarea activit��ilor desf��urate de calculator

3.4. O sesiune de lucru, pas cu pas

3.5. Re�ele de calculatoare

3.6. Protocoale de re�ea

Cap. IV Microsoft Office 2002

4.1. Cum lucreaz� programele Office: meniuri, bare cu instrumente

4.2. Asisten�a soft (Help)

4.3. Office �i Internet

4.4. Organizarea lucrului în programele Office

4.5. Integrarea programelor Office

4.6. Lucrul în comun cu al�i utilizatori

BIBLIOGRAFIE

- J. Gleen Brookshear – Introducere în informatic�, ed. TEORA, 1998.

- Ed. Bott – Utilizare Microsoft Office 97, ed. TEORA, 1998.

- Wallace Wang, Roger C. Parker – Microsoft Office 2000 pentru

Windows, Ed. Tehnic�, 2001.

Conf. dr. Silvia Luchian

DREPT COMUNITAR INSTITU�IONAL

PRELEGEREA I. INSTITUIREA �I EVOLU�IA COMUNIT��ILOR EUROPENE SEC�IUNEA 1. INSTITUIREA COMUNIT��ILOR EUROPENE § 1. Preliminarii. Cooperarea postbelic� a statelor din Europa de Vest. Consiliul Europei § 2. Constituirea Comunit��ii Europene a C�rbunelui �i O�elului (CECO) § 3. Crearea Comunit��ii Economice Europene (CEE) �i a Comunit��ii Europene a Energiei Atomice (Euratom sau CEEA): A. Încheierea tratatelor B. Tratatul CEE C. Tratatul CEEA (Euratom) D. Sistemul institu�ional creat de Tratatele CEE �i Euroatom § 4. Metode propuse pentru construc�ia european�: A. Metoda interguvernamental� B. Metoda federalist� C. Metoda func�ionalist� a lui Jean Monnet D. Metoda comunitar� SEC�IUNEA 2. EVOLU�IA COMUNIT��ILOR EUROPENE § 1. Unificarea institu�ional� § 2. Comunitatea European� între 1958 �i 1969 § 3. Evolu�ia Comunit��ii dup� 1969 § 4. Actul Unic European (AUE) § 5. Crearea Uniunii Europene prin Tratatul de la Maastricht § 6. Tratatul de la Amsterdam § 7. Tratatul de la Nisa § 8. Evolu�ia de dup� Tratatul de la Nisa. Constitu�ia european� PRELEGEREA II. CONSTRUC�IA EUROPEAN�. INTEGRARE �I EXTINDERE SEC�IUNEA 1. PROBLEMELE INTEG�RII EUROPENE § 1. No�iunea de integrare european� § 2. Fazele integr�rii europene: A. Zona de liber schimb (ZLS) B. Uniunea vamal� (UV) C. Pia�a comun� �i pia�a unic� (interioar�) D. Uniunea economic� �i monetar� (UEM) E. Uniunea politic� SEC�IUNEA 2

EXTINDEREA CONSTRUC�IEI EUROPENE § 1. Considera�ii generale § 2. Condi�iile de aderare: A. Identitatea european� a statului candidat B. Statutul democratic C. Adoptarea acquis-ului comunitar D. Aptitudinea de a aplica sistemul comunitar § 3. Negocierile de aderare § 4. Procedura de aderare: A. Procedura de aderare dezvoltat� în temeiul Tratatului UE B. Strategia de preaderare - Acordurile europene - Ajutoarele de preaderare § 5. Desf��urarea procesului de aderare a statelor din Europa Central� �i de Est § 6. România �i Uniunea European� PRELEGEREA III. UNIUNEA �I COMUNIT��ILE EUROPENE. CARACTERIZARE �I COMPETEN�E SEC�IUNEA 1. UNIUNEA EUROPEAN� § 1. Uniunea European�. Concept § 2. Uniunea European�. Prezentare general� SEC�IUNEA 2. PRIMUL PILON. COMUNIT��ILE EUROPENE § 1. Caracterizare general� § 2. Natura juridic� a Comunit��ilor Europene: A. Contribu�ia Cur�ii de Justi�ie la definirea naturii juridice a Comunit��ii B. Compara�ie între Comunit��ile Europene �i organiza�iile interna�ionale clasice C. Compara�ie succint� între Comunitatea European� �i statele federale D. Concluzie privind natura juridic� a Comunit��ilor Europene SEC�IUNEA 3. PILONII 2 �I 3 AI UNIUNII EUROPENE § 1. Al doilea pilon – politica extern� �i de securitate comun� (PESC) § 2. Al treilea pilon – cooperarea judiciar� �i poli�ieneasc� în materie penal� (fost JAI) SEC�IUNEA 4. COMPETEN�ELE COMUNIT��ILOR �I ALE UNIUNII EUROPENE § 1. Câmpul de aplicare personal� a competen�elor UE. Cet��enia european� § 2. Întinderea competen�elor Comunit��ilor Europene: A. Principiul competen�ei de atribu�ie B. Atenu�ri ale principiului competen�ei de atribu�ie

C. Competen�ele implicite § 3. Repartizarea competen�elor între Comunitate �i statele membre: A. Competen�ele rezervate sau re�inute de state B. Competen�ele exclusive ale Comunit��i C. Competen�ele concurente (comune, mixte, împ�r�ite) § 4. Principiul subsidiarit��ii § 5. Principiul propor�ionalit��ii PRELEGEREA IV. ORDINEA JURIDIC� A UNIUNII EUROPENE SEC�IUNEA 1. IZVOARELE DREPTULUI COMUNITAR § 1. Izvoarele dreptului comunitar. Generalit��i: A. Enumerare B. Limba de redactare a actelor comunitare § 2. Dreptul originar sau primar: A. Con�inutul dreptului originar B. Caracterizare C. Revizuirea tratatelor § 3. Dreptul derivat. Generalit��i § 4. Actele obligatorii de drept derivat: A. Regimul juridic comun al actelor obligatorii de drept derivat B. Regulamentul C. Directiva D. Decizia § 5. Actele numite neobligatorii de drept derivat: recomand�rile �i avizele § 6. Actele atipice sau nenumite § 7. Dreptul interna�ional: A. Acordurile încheiate de Comunitatea European� B. Acordurile încheiate de statele membre: a) Acordurile încheiate cu state ter�e b) Acorduri încheiate între statele membre § 8. Izvoarele nescrise: A. Principiile generale ale dreptului B. Drepturile fundamentale C. Jurispruden�a § 9. Ierarhia izvoarelor de drept comunitar SEC�IUNEA 2. RELA�IILE ORDINII JURIDICE COMUNITARE CU CEA A STATELOR MEMBRE § 1. Autonomia ordinii juridice comunitare § 2. Interac�iunea dintre dreptul comunitar �i cel intern § 3. Aplicabilitatea imediat� a dreptului comunitar

§ 4. Efectul direct § 5. Efectul indirect al normelor de drept comunitar § 6. Primatul dreptului comunitar PRELEGEREA V. INSTITU�IILE POLITICE ALE UNIUNII EUROPEENE SEC�IUNEA 1. PRELIMINARII. INSTITU�IILE UNIUNII EUROPENE SEC�IUNEA 2. COMISIA EUROPEAN� § 1. Considera�ii generale § 2. Organizarea Comisiei Europene: A. Componen�a Comisiei B. Statutul membrilor Comisiei C. Mandatul comisarilor D. Procedura de numire a Comisiei § 3. Pre�edintele Comisiei § 4. Func�ionarea Comisiei: A. Principiul colegialit��ii B. Atenu�ri ale principiului colegialit��ii § 5. Personalul Comisiei § 6. Atribu�iile Comisiei SEC�IUNEA 3. CONSILIUL UNIUNII EUROPENE § 1. Generalit��i § 2. Organizare § 3. Func�ionarea Consiliului: A. Pre�edin�ia B. Organele care preg�tesc deciziile Consiliului. Coreper C. Desf��urarea reuniunilor Consiliului § 4. Modalit��ile de vot: A. Majoritatea simpl� B. Votul în unanimitate C. Votul cu majoritate calificat� § 5. Atribu�iile Consiliului SEC�IUNEA 4. CONSILIUL EUROPEAN § 1. Înfiin�area �i func�ionarea Consiliului European § 2. Func�iile Consiliului European SEC�IUNEA 5. PARLEMENTUL EUROPEAN § 1. Considera�ii generale § 2. Componen�a Parlamentului, alegerea �i statutul deputa�ilor: A) Componen�a Parlamentului B) Alegerea �i statutul parlamentarilor: a) Alegerea parlamentarilor

b) Statutul parlamentarilor § 3. Organizarea �i func�ionarea Parlamentului European: A) Organizarea Parlamentului: a) Organele de conducere b) Grupurile politice c) Comisiile parlamentare B) Func�ionarea Parlamentului: a) Perioadele de activitate b) Dezbaterile �i votul § 4. Atribu�iile Parlamentului: A) Competen�ele bugetare ale Parlamentului B) Puterile de control ale Parlamentului: 1) Mijloacele de control politic: 2) Mediatorul European (Ombudsmanul) C) Competen�a legislativ� a Parlamentului: 1) Procedura de consultare 2) Procedura avizului conform 3) Procedura de cooperare 4) Procedura de codecizie PRELEGEREA VI. CURTEA DE JUSTI�IE § 1. Considera�ii introductive § 2. Constituirea Cur�ii de Justi�ie: A) Compunere B) Statutul juridic al membrilor Cur�ii § 3. Organizarea �i func�ionarea Cur�ii: A) Pre�edintele B) Forma�iunile de judecat� C) Avocatul general § 4. Tribunalul de Prim� Instan�� (TPI) § 5. Tribunalul func�iei publice (TFP) § 6. Competen�a jurisdic�iei comunitare: A. Competen�a Tribunalul Func�iei Publice B. Competen�a TPI C. Competen�a Cur�ii de Justi�ie § 7. Aspecte generale privind procedura judec�toreasc� § 8. Procedura prejudicial�. Cooperarea dintre instan�ele na�ionale �i Curtea de Justi�ie BIBLIOGRAFIE

Elisabeth Bomberg, Alexander Stubb – The European Union: How Does It Work ?, Oxford Univesity Press, Oxford, 2003 Klaus-Dieter Borchardt – L’ABC du droit communautaire, lucrare disponibil� la adresa: http://www.europa.eu.int/eur-lex/fr/ about/abc/index.html Louis Cartou �.a., L’Union Européenne, 3e éd., Dalloz, Paris, 2004. Desmond Dinan (ed.) – Encyclopedia of the European Union, Macmillan, London, 2000 Marianne Dony – Droit de la Communauté et de l’Union européenne, Bruxelles, 2001 Jean-Marc Favret – Droit et pratique de l’Union Européenne, 3e éd., Gualino éditeur, Paris, 2001 Augustin Fuerea – Drept comunitar european. Partea general�, Ed. All Beck, Bucure�ti, 2003 Augustin Fuerea – Institu�iile Uniunii Europene, Ed. Universul juridic, Bucure�ti, 2002 Trevor C. Hartley – The Foundations of European Community Law, 5th ed., Oxford University Press, Oxford, 2003 Guy Isaac, Marc Blanquet – Droit communautaire général, 8e éd., Armand Colin, Paris, 2001 Koen Lenaerts, P. Van Nuffel – Constitutional Law of the European Union, Sweet and Maxwell, 2nd edition, 2005 Octavian Manolache – Drept comunitar, ed. a 4-a, Ed. AllBeck, Bucure�ti, 2003 Emanuel Corneliu Mogîrzan – Introducere în dreptul comunitar, Ed. Fides, Ia�i, 2003 Denys Simon – Le système juridique communautaire, 3e éd., P.U.F., Paris, 2001 John Tillotson, Nigel Foster – Text, Cases and Materials on EU Law, 4th. Ed., Cavendish Publishing Ltd., London, 2003 Site-ul oficial al UE: www.europa.eu/ Site-ul oficial al Cur�ii de Justi�ie: http://curia.europa.eu/ Institutul European din România: www.ier.ro European NAvigator (ENA): www.ena.lu Delegatia Comisiei Europene in Romania: www.infoeuropa.ro www.info-europe.fr

Lector dr. Emanuel MOGÂRZAN

LIMBA ENGLEZ�

Tematica

1. Participants in a trial 2. Solicitors and battisters 3. The role of judge an jury 4. Justice on ancient Romanian land 5. Civil Proceedings 6. Truth – The principle of judicial pleading 7. Eloquence 8. Methods of juridical inquiry 9. The law 10. The civil law 11. Tax evasion Bribery and corruption 12. False advertising and fraud 13. The coercive law 14. The public international law 15. The British parliament 16. The commercial law Bibliografie - Mihaela Molnar Oprea, Marinela Carmen Mateescu, Cosmin Suciu, Curs de limba eglez� pentru studen�ii facult��ilor cu profil juridic, Editura All educational, 2000.

Prep. Drago� Av�danei

LIMBA FRANCEZ�

- Studen�ii vor preg�ti texte �i exerci�ii (studiu de caz) în leg�tur� cu L’organisation judiciaire, La personnalité juridique, La capacité juridique, La classification des biens et Le droit de la propriété – citit, tradus, comentat. Bibliografie - Marcel Sara�, Mihai �tef�nescu, Limba francez� – Curs practic, Editura Teora, 2002-2003.

- Jérôme Guéret, Sarah Baume Montfort, Economie & Droit. - Odile Grand-Clément, Savoir vivre avec les français, Ed. Hachette, 2002.

LIMBA ITALIANA

Livello principianti

♦ L’alfabeto, le regole di pronuncia, l’accento, il genere dei nomi, le formule di saluto, i verbi avere e essere all’indicativo presente.

♦ L’articolo determinativo, le stagioni, i giorni della settimana, i mesi dell’anno. Il numerale cardinale.

♦ L’articolo indeterminativo. ♦ Le preposizionia rticolate (di, a, in, su, da) ♦ L’indicativo presente dei verbi regolari ♦ I verbi riflessivi. ♦ I verbi incoativi. ♦ I pronomi e gli aggettivi possessivi. ♦ L’indicativo presente dei verbi irregolari. La famiglia. I possessivi. ♦ I colori, il lessico attinente alla casa. ♦ Il passato prossimo dei verbi coniugati con l’ausiliare avere. ♦ Il passato prossimo dei verbi coniugati con essere. ♦ Verbi con participio passato irregolare. ♦ I pronomi diretti. ♦ L’imperfetto. ♦ I pronomi diretti con i tempi composti. ♦ I gradi dell’aggettivo. I numerali ordinali. I pronomi indiretti. ♦ Il corpo umano. L’abbigliamento. ♦ Il trapassato prossimo. ♦ I pronomi accopiati. I pronomi accopiati nei tempi composti. ♦ L’uso della particella ci. L’uso della particella ne. ♦ Il pronome relativo. ♦ Il condizionale presente.Il condizionale passato. ♦ Italia (organizzazione amministrativa).Le regioni italiane. ♦ Italia (storia, tradizioni, feste e folclore). ♦ Italia oggi ♦ Il sitema educativo italiano.

♦ La compilazione di un curriculum vitae. BIBLIOGRAFIE A. Chiuchiù, F. Minciarelli, Marcello Silvestrini, In italiano, corso multimediale di lingua e civiltà a livello elementare e avanzato, Edizioni Guerra – Perugia, 2002 Livello intermedio ♦ Ripassata: L’articolo, Il nome (la formazione del plurale, il genere), Il

verbo (l’indicativo presente, il passato prossimo, l’imperfetto, il trapassato prossimo, il futuro, il condizionale presente, il condizionale passato), Il pronome, L’aggettivo (I gradi dell’aggettivo)

♦ La concordanza dei tempi all’indicativo. ♦ Il congiuntivo presente. Il congiuntivo passato. ♦ L’imperativo. ♦ Il congiuntivo imperfetto. Il congiuntivo trapassato. ♦ Il periodo ipotetico. ♦ Il passato remoto. La formazione dell’avverbio di modo. ♦ La forma passiva. ♦ Il discorso diretto. Il discorso indiretto. ♦ I modi indefiniti (infinito, infinito passato, participio presente, participio

passato, gerundio presente, gerundio passato) ♦ L’organizzazione amministrativa italiana. Le regioni italiane. ♦ Il sistema politico italiano. ♦ Il burocratese. ♦ Schede sulla lingua delle lettere ufficiali. BIBLIOGRAFIE �� A Chiuchiù., F Minciarelli, M Silvestrini., In italiano, corso

multimediale di lingua e civiltà a livello elementare e avanzato, Edizioni Guerra – Perugia, 2002

�� Francesco Sabatini, La comunicazione e gli usi della lingua, Loescher Editore, Torino, 1988

�� Mariana S�ndulescu, Limba italian� pentru afaceri, Teora, Bucuresti, 1997

SOCIOLOGIE JURIDIC�

1. DEFINIREA SOCIOLOGIEI �I SPECIALIZAREA EI

1.1. Obiectul �i definirea sociologiei

1.2. Metoda sociologic�

1.3. Domenii de specializare

1.4. Sociologia juridic�-domeniu distinct al sociologiei

2. CONSTITUIREA SOCIOLOGIEI CA �TIIN��

2.1. Evolu�ia ideilor sociologice

2.2. Sociologia româneasc�

2.3. Orient�ri sociologice contemporane

3. COMUNIT��I, GRUPURI , INSTITU�II SOCIALE

3.1. Delimit�ri conceptuale

3.2. Comunitatea

3.3. Grupuri sociale

3.4. Institu�ii sociale

4. SISTEME POLITICE, AUTORIT��I �I FUNC�II PUBLICE

4.1. Statul

4.2. Sisteme politice

4.3. Autorit��i

5. ORDINE SOCIAL� �I ORDINE JURIDIC�

5.1. Ordinea social�, norme �i sanc�iuni sociale

5.2. Ordinea juridic�, norme �i sanc�iuni juridice

6. SOCIALIZARE �I INTEGRARE SOCIAL�

6.1. Conceptul de socializare

6.2. Tipurile de socializare �i agen�ii socializ�rii

6.3. Integrare social�

7. DEVIAN�A �I DELINCVEN��

7.1. Delimit�ri conceptuale

7.2. Orient�ri �i teorii sociologice privind delincven�a

8. RESPONSABILITATE SOCIAL� �I R�SPUNDERE JURIDIC�

8.1. Preciz�ri terminologice

8.2. R�spunderea juridic�

9. CRIMA ORGANIZAT�

9.1. Defini�ie �i caracteristici

9.2. Mijloace de combatere

10. SOCIETATEA ROMÂNEASC� CONTEMPORAN�

10.1. Deruta sociologilor români

10.2. Fatalismul ca stare a societ��ii române�ti în epoca comunist�

10.3. Anomia de ast�zi, cauzele �i manifest�rile ei

11. FENOMENE DE NON DREPT BIBLIOGRAFIE 1. Andrei Petre, Sociologie general�, Ia�i, Editura Polirom, 1997.

2. Banciu Dan, Sociologie juridic�. Ipostaze �i func�ii sociale ale dreptului, Bucure�ti, Editura Hyperion, 1995.

3. Carbonier Jean, Sociologie juridique, Paris, Librarie Armand Colin, 1972.

4. Ciuc� Valerius M., Lec�ii de sociologia dreptului, Ia�i, Editura Polirom, 1998.

5. Gusti Dimitrie, Sociologie juridic�. Culegere juridic�, cu studiu introductiv, selectarea �i sistematizarea textelor de Ion Vl�du�. Bucure�ti, Editura Didactic� �i Pedagogic�, 1997.

6. R�dulescu Sorin M., Sociologia devian�ei. Teorii, paradigme, arii de cercetare. [ Bucure�ti ], Editura Victor, 1998.

7. Selagea Petru, Sociologie juridic� �i metodele ei de cercetare, Curs teoretico-aplicativ. Bucure�ti, Editura Universit��ii Independente „Titu Maiorescu”, 2003.

8. Schifirne� Constantin, Sociologie, Edi�ia a III-a rev�zut� �i ad�ugit�. Bucure�ti, Editura Comunicare.ro, 2004;

9. Voinea Maria, Sociologie general� �i juridic�, Bucure�ti, Editura Sylvi, 2000.

Lect.univ.dr. Cosmin DARIESCU

RETORICA

1. Scurt excurs în istoria retoricii: - Retorica în antichitate - Resurec�ia retoricii în secolul XX 2. Demersul semiotic ca demers integrator în analiza discursului - Dimensiunea sintactic� a discursului - Perspectiva semantic� în analiza discursului - Însemn�tatea dimensiunii pragmatice în constituirea discursurilor 3. Convingerea �i persuadarea, finalit��i retorico-discursive distincte 4. Tipuri de argumente utilizate în discursul retoric: - Argumente bazate pe fapte - Argumente bazate pe exemple - Argumente bazate pe autoritate - Argumente bazate pe analogie Pentru examinarea final� studen�ii vor redacta o lucrare care s� aib� minim 4 �i maxim 8 pagini tehnoredactate prin care s� probeze însu�irea problematicii din cadrul temelor propuse, nu neap�rat dar preferabil în maniera în care sunt reg�site în bibliografia indicat�. Lucrarea realizat� de studen�i se va constitui ca o pledoarie în favoarea unui punct de vedere. Sunt considerate adecvate acele lucr�ri în care studentul se raporteaz� la chestiuni care suscit� puncte de vedere distincte, îndeosebi opuse, optând pentru / în favoarea unuia �i, evident, împotriva altuia / altora. Nu sunt binevenite lucr�rile în care se realizeaz� o tratare „obiectiv�”, „echidistant�” etc. a temei asumate. Colocviul va consta în sus�inerea liber� a punctului de vedere prezentat de student în lucrarea realizat�. Alegerea temei îi apar�ine studentului, op�iunea f�cut� constituind punctul de plecare în realizarea evalu�rii. Lucrarea trebuie predat� la secretariat cu cel pu�in dou� s�pt�mâni înaintea examenului.

BIBLIOGRAFIE 1. Aristotel, Despre respingerile sofistice, în Organon, vol. 4, Editura �tiin�ific�, Bucure�ti, 1963 2. J.A.Barnes, Sociologia minciunii, Editura Institutului European, Ia�i,

1998. 3. Umberto Eco, Tratat de semiotic� general�, Editura �tiin�ific� �i

Enciclopedic�, Bucure�ti, 1982 4. William Kneale, Martha Kneale, Dezvoltarea logicii (vol I), Editura

Dacia, Cluj, 1974. 5. Platon, Phaidros, Editura Humanitas, Bucure�ti, 1993. 6. Constantin S�l�v�stru, Ra�ionalitate �i discurs, Editura Didactic� �i Pedagogic�, Bucure�ti, 1996. 7. Constantin S�l�v�stru, Discursul puterii, Editura Institutului European,

Ia�i, 1999. 8. Constantin S�l�v�stru, Logic� �i limbaj educa�ional, Editura Didactic� �i

Pedagogic�, Bucure�ti, 1995.

Lector Gheorghe VLASIE

LOGIC� JURIDIC�

1. Obiectivul �i importan�a logicii: propozi�ie �i inferen��,

validitate �i adev�r, form� sau structur� logic�, gândirea ca obiect al logicii.

2. Logica principiilor: legile logice �i caracteristicile lor; principiul

identit��ii, al necontradic�iei, principiul ter�ului exclus, al bivalen�ei, al

neg�rii nega�iei, al ra�iunii suficiente.

3. Logica propozi�iilor: propozi�ia �i judecata, valoarea de adev�r a

propozi�iei, rela�iile dintre propozi�ii; principalele rela�ii interpropozi�ionale;

caracterizarea inferen�elor; inferen�e ipotetice, disjuncte, formele dilemei;

metoda tabelelor de adev�r, legi logice confirmate de calculul propozi�ional;

propriet��i ale opera�iilor logice, inferen�e conjunctive; echivalen�a între

functori; nega�ii ale propozi�iilor compuse; rela�ii între propozi�ii compuse.

BIBLIOGRAFIE 1. I. Dr�gan Stoianovici, Teodor Dima (coord.), Andrei Marga, Logic�

general�, Editura Didactic� �i Pedagogic�, Bucure�ti, 1991, p. 9-23, 33-42, 44-76.

2. Petre Botezatu, Introducere în Logic�, Polirom, Ia�i, 1997, pp. 5 – 13, 17 – 91.

3. Idem, Construirea logicit��ii, Editura �tiin�ific� �i Enciclopedic�, Bucure�ti, 1983, pp. 147 – 198.

4. Gheorghe Enescu, Dic�ionar de logic�, Editura �tiin�ific� �i Enciclopedic�, Bucure�ti, 1985.

Prof. univ. dr. Teodor DIMA

RELA�IILE INTERNA�IONALE ALE ROMÂNIEI

- Evolu�ia istoric� a ��rilor Române în context interna�ional. Statutul juridic interna�ional de la întemeiere �i pân� la mijlocul secolului al XIX-lea;

- Unirea din 1859, proclamarea independen�ei de stat �i unirea Dobrogei în context interna�ional; noul statut interna�ional al României. - Marea Unire �i recunoa�terea ei pe plan interna�ional; - Sistemul de alian�e al României în perioada interbelic�.;

- România în context interna�ional din anii celui de al doilea r�zboi mondial. Conferin�a de la Paris �i Tratatul de pace;

- Personalit��i de seam� ale diploma�iei române�ti; - România în cadrul rela�iilor interna�ionale din anii r�zboiului rece; - Obiectivele fundamentale ale politicii externe actuale.

BIBLIOGRAFIE - Iona�cu, Ion, �.a., Rela�iile intetrna�ionale ale României în documente

(1368-1900). Culegere selectiv� de tratate, conven�ii �i alte acte cu caracter interna�ional, Bucure�ti, 1971.

- Vianu, Alexandru, Rela�iile interna�ionale în acte �i documente. 1917-1939, Bucure�ti, 1974-1976.

- Gheorghe, Gheorghe �.a., Tratatele interna�ionale ale României. 1921-1939, Bucure�ti, 1980.

- Boiucu, L., V. Cristian, Gh. Platon (coord.), România în rela�iile interna�ionale. 1699-1939, Ia�i, 1980.

Prof. univ. dr. Ion AGRIGOROAIEI

ECONOMIE

I. INTRODUCERE ÎN TEORIA ECONOMIC� 1. Procesul de constituire a economiei politice ca �tiin��. 2. Obiectul economiei politice.

3. Metoda economiei politice. Criterii de analiz� �i apreciere a teoriilor �i doctrinelor economice.

II. FACTORII DE PRODUC�IE 1. Factorii naturali. 2. Munca. 3. Capitalul.

III. ECONOMIA NATURAL� �I ECONOMIA DE SCHIMB 1. Economia natural�. 2. Economia de schimb (de pia��). 3. Societatea pe ac�iuni - principala form� de organizare a firmei în sistemul economiei de pia��.

IV. COSTUL DE PRODUC�IE 1. Conceptul, con�inutul �i categoriile de cost de produc�ie.

2. Importan�a �i c�ile reducerii costului de produc�ie. 3. Salariul - element al costului de produc�ie.

V. VENITUL NET �I FORMELE SALE 1. Produsul net; con�inut �i forme de manifestare 2. Profitul. 3. Dobânda. Sistemul de credit. 4. Renta.

VI. PIA�A �I CONCUREN�A 1. Categoria economic� de pia��. Rolul, func�iile �i tipurile de pia��. 2. Cererea �i oferta. 3. Tipuri de concuren��.

VII. BANII 1. Geneza �i evolu�ia banilor.

2. Formele �i func�iile banilor.

VIII. PRE�UL 1. Conceptul de pre�. Fundamentele teoretice ale form�rii pre�urilor. 2. Rela�ia pre�-cerere-ofert�. 3. Pre�ul administrat.

IX. INFLA�IA

1. Conceptul �i indicatorii de comensurare a infla�iei. 2. Cauzele infla�iei. 3. Consecin�ele infla�iei; 4. Politici antiinfla�ioniste.

X. INDICATORI MACROECONOMICI 1. Avu�ia na�ional�: concept, structur�, premis� a dezvolt�rii. 2. Principalii indicatori macroeconomici. 3. Sfera muncii productive creatoare de venit na�ional. 4. Reparti�ia �i utilizarea final� a venitului na�ional. 5. Fondul de consum �i fondul de acumulare.

XI. �OMAJUL 1. Natura, formele �i cauzele �omajului. 2. Politici anti�omaj.

XII. BURSELE DE M�RFURI �I VALORI 1. Clasificarea �i organizarea burselor. 2. Mecanisme, tehnici �i func�ii specifice burselor de m�rfuri. 3. Bursele de valori.

XIII. ROMÂNIA ÎN CIRCUITUL ECONOMIC MONDIAL 1. Necesitatea particip�rii la circuitul economic mondial. 2. Eficien�a comer�ului exterior.

XIV. DOCTRINE ECONOMICE PRECLASICE 1. Mercantilismul: apari�ie, reprezentare, spiritul mercantilist 2. Fiziocra�ia: apari�ie �i reprezentare. Filosofia economic� a ordinii naturale.

XV. �COALA CLASIC� 1. Reprezentare.

2. Filosofia economic� a �colii clasice - liberalismul. 2.1. A.Smith - campion al liberalismului

2.2. Optimi�ti. 2.3. Pesimi�ti. 2.4. Reformatori.

XVI. DOCTRINA ECONOMIC� MARXIST�

XVII. DOCTRINA ECONOMIC� KEYNESIST� 1. Modelul economic keynesist. 2. Terapeutica keynesist�. 3. Doctrina ofertei - contrareac�ie în timp la politica economic� keynesist�.

XVIII. EVOLU�IA LIBERALISMULUI 1. Neoliberalismul. 2. Ultraliberalismul. Prezentare general�. 2.1. Ludwig von Mises �i virtu�ile economiei de pia��. 2.2. Friedrich von Hayek; Individul, societatea, libertatea �i statul de drept. 3. "Public choise". 4. Economia social� de pia��.

BIBLIOGRAFIE 1. Ion Ignat, Ion Pohoa��, Gh.Lu�ac, Economie politic�, Editura Economic�,

Bucure�ti, 2002. 2. x x x Economie politic�, Editura Porto Franco, Gala�i, 1991-1992, vol.1-2. 3. x x x Economie politic�, Editura Economic�, Bucure�ti, 1995. 4. Ion Pohoa��, Doctrine economice universale, vol.1-2, Editura "Gheorghe

Zane", Ia�i, 1993, 1995, 1996. 5. Ion Pohoa��, Paradigme de gîndire, Editura Universit��ii "Al.I.Cuza" Ia�i,

1994. 6. Ion Pohoa��, Capitalismul. Itinerare economice, Editura Polirom, Ia�i,

2000.

Prof. univ. dr. Ion POHOA��

DOCTRINE ECONOMICE

I. DOCTRINE ECONOMICE PRECLASICE 1. Mercantilismul: apari�ie, reprezentare, spiritul mercantilist 2. Fiziocra�ia: apari�ie �i reprezentare. Filosofia economic� a ordinii naturale.

II. �COALA CLASIC� 1. Reprezentare.

2. Filosofia economic� a �colii clasice - liberalismul. 2.1. A.Smith - campion al liberalismului

2.2. Optimi�ti. 2.3. Pesimi�ti. 2.4. Reformatori.

III. DOCTRINA ECONOMIC� MARXIST�

IV. DOCTRINA ECONOMIC� KEYNESIST� 1. Modelul economic keynesist. 2. Terapeutica keynesist�. 3. Doctrina ofertei - contrareac�ie în timp la politica economic� keynesist�.

V. EVOLU�IA LIBERALISMULUI 1. Neoliberalismul. 2. Ultraliberalismul. Prezentare general�. 2.1. Ludwig von Mises �i virtu�ile economiei de pia��. 2.2. Friedrich von Hayek; Individul, societatea, libertatea �i statul de drept. 3. "Public choise". 4. Economia social� de pia��.

BIBLIOGRAFIE 1. Ion Ignat, Ion Pohoa��, Gh.Lu�ac, Economie politic�, Editura Economic�,

Bucure�ti, 2002. 2. x x x Economie politic�, Editura Porto Franco, Gala�i, 1991-1992, vol.1-2. 3. x x x Economie politic�, Editura Economic�, Bucure�ti, 1995.

4. Ion Pohoa��, Doctrine economice universale, vol.1-2, Editura "Gheorghe Zane", Ia�i, 1993, 1995, 1996.

5. Ion Pohoa��, Paradigme de gîndire, Editura Universit��ii "Al.I.Cuza" Ia�i, 1994.

6. Ion Pohoa��, Capitalismul. Itinerare economice, Editura Polirom, Ia�i, 2000.

Prof. univ. dr. Ion POHOA��

ISTORIA FILOSOFIEI 1. Arhetipuri juridice în Biblie 2. Filosofia �i procesul lui Socrate 3. Procesul lui Isus (studiu juridic) 4. Istoria filosofiei �i filosofia dreptului. 5. Formele de guvern�mânt la Platon. 6. Mirarea ca debut �i continuare a filosofiei. 7. Bruno �i Galilei în fa�a justi�iei. BIBLIOGRAFIE - Doru Cozma, Socrate, Bruno, Galilei în fa�a justi�iei, Bucure�ti, 1982. - Eugeniu Safta-Romano, Arhetipuri juridice în Biblie, Ia�i, 1997. - Ioan Fruma & Grigorie T. Marcu, Procesul Mântuiorului(studiu juridic, Bucure�ti, 19 . - Platon, Legile, Bucure�ti, 1995. - Platon, Republica, Bucure�ti, 1986. - Platon, Ap�rarea lui Socrate, Bucure�ti, 1974. - G.W.F.Hegel, Principiile filosofiei dreptului, Cluj, 1946. - Jeanne Hersch, Mirarea filosofic�. Istoria filosofiei europene, Bucure�ti, 19

Prof.dr.Anton AD�MU�

CURS PRACTIC DE GRAMATICA LIMBII LATINE

1. No�iuni de morfologie

2. No�iuni de sintax�

3. Tehnica traducerii unui text necunoscut

Cursul practic de gramatic� latin� urm�re�te asimilarea cuno�tin�elor de baz� necesare traducerii �i interpret�rii textelor juridice latine.

Textele juridice selectate pentru analiz� �i interpretare sprijin� asimilarea cursului de Drept privat roman �i contribuie la cunoa�terea monumentelor juridice latine care stau la baza dezvolt�rii �tiin�elor juridice moderne.

Bibliografie I. Bujor I., Chiriac Fr., Gramatica limbii latine, edi�ia a II-a, Bucure�ti, 1972

Barbu N. I., Toma Vasilescu, Gramatica limbii latine, Bucure�ti, 1961

Löfstedt, E.- Late Latin, Olso, 1959 Matei, Virgil, Gramatica limbii latine, Bucure�ti, 1994 Pârlog M., Gramatica limbii latine, Bucure�ti, 1996 Slu�anschi D., Sintaxa limbii latine ( vol I Sintaxa propozi�iei ),

Bucure�ti, 1984 Slu�anschi D., Sintaxa limbii latine (vol. II Sintaxa frazei),

Bucure�ti, 1994 1962

II. Coco� �t., Toma M., Pârvan Gh., Breviar terminologic de drept roman, Bucure�ti, 2001

Cucu, �t., Limba latin� pentru juri�ti, Bucure�ti, 2000 Deleanu, I., Adagii �i locu�iuni latine în dreptul românesc, Ia�i, 1993 Indries, M., Latina pentru juri�ti, Oradea, 2004

R�dule�u, S. S�uleanu, L., Dic�ionar de expresii juridice latine, Bucure�ti, 1999 �tef, F., Dic�ionar de expresii juridice latine, Bucure�ti, 1998 �tef, F., Curs de limba latin�, Bucure�ti, 1991 Tomulescu, C-tin., Limba latin� pentru facult��ile de �tiin�e juridice, Bucure�ti, 1958 III. Hanga, V., Drept privat roman, Bucure�ti, 1973

Jakot�, M., Drept privat roman, vol. I �i II, 1992 M.V.Ciuc�, Drept roman, Ia�i, 1996 IV. Texte latine juridice Gaius, Institutiones (I 1-11 ; 108-123; II 1-39; III 1-24 ; 88-92; IV 138-170); Imperatoris Iustiniani Institutiones (Corpus Iuris Civilis) (I. I De iustitita et iure; I.II De iure naturali gentium et civili; I.IX De patria ptestate; I.X De nuptiis; I.XI De adoptionibus; I. XII Quibus modis ius potestatis solvitur); Codex Theodosianus (XVI, 10,25; IX, 17, 6; III, 14, 1) Georgescu V. Al. �.a., Texte de drept roman, Bucure�ti, 1943 Pentru examen studen�ii trebuie s� �tie no�iunile fundamentale de gramatic� latin� �i de drept roman: 1) s� traduc� textele propuse mai sus 2) s� analizeze din punct de vedere morfo-sintactic construc�ii �i cuvinte din textele propuse spre studiu 3) s� comenteze termenii juridici 4) s� �tie dictoane juridice celebre (cf. �tef Felicia, op.cit., Deleanu N., op.cit. etc.).

Lect. dr. Claudia T�rn�uceanu