ACADEMIA DE STUDII ECONOMICEFACULTATEA DE COMERŢ

PROIECT

PROGRAM DE VALORIFICARE A POTENŢIALULUI

TURISTIC AL JUDEŢULUI BISTRIŢA - NĂSĂUD

Coordonator ştiinţific: Prof. univ. dr. MINCIU RODICA

)Grupa 378 , an II , ID

BUCUREŞTI2008

Cap. 1 Caracterizarea geografică şi economico-socială a judeţului Bistriţa- Năsăud

În prezent există o activitate turistică bine definită şi cu o sezonalitate redusă datorită bogăţiei patrimoniului turistic natural şi antropic ce determină turiştii să vină în judeţul Bistriţa- Năsăud în orice perioadă din an.

Caracterizarea geograficăAşezarea geograficăJudeţul Bistriţa-Năsăud este situat în partea de nord a României, fiind încadrat de judeţele Maramureş în nord, Suceava în est, Mureş în sud-est şi Cluj în vest, având o suprafaţă de 5355 km².Are în componenţă 62 de unităţi administrativ-teritoriale din care 1 municipiu, 3 oraşe, 58 comune, 235 sate. ReliefulTeritoriul judeţului prezintă un relief variat şi complex, dispus sub forma unui amplu amfiteatru natural cu deschidere în trepte către Câmpia Transilvaniei, conturându-se trei zone de relief.Zona montană cuprinde grupa nordică şi mijlocie din arcul Carpaţilor Orientali. Zona dealurilor constituie cea de-a doua treaptă de relief, care ocupă partea centrală şi de vest a judeţului, în proporţie de 2/3 din suprafaţa sa. Zona de luncă însoţeşte principalul curs de apă care străbate judeţul,Someşul Mare,şi afluenţii acestuia.Caracterizarea economicăIndustrieRamurile principale ale industriei reprezentate în judeţ prin agenţi economici sunt: metalurgia, construcţiile de maşini, electrotehnică, mase plastice, prelucrarea lemnului, textile, exploatare minieră, sticlărie şi alimentară. Unităţile economice sunt concentrate în centrele urbane şi în special în municipiul Bistriţa. Sectorul primar se regăseşte în judeţul Bistriţa-Năsăud prin exploatările de metale neferoase şi materiale de construcţii din zonele Rodna, Măgura Ilvei şi Anieş. Agricultura si silviculturaJudeţul Bistriţa-Năsăud dispune de o suprafaţă agricolă de 298.922 ha, ceea ce reprezintă 55,8% din suprafaţa totală a judeţului. Terenul arabil deţine ponderea cea mai însemnată în comunele din zona colinară a Cîmpiei Transilvaniei (partea sudică a judeţului). Pădurile ocupă 35,7% din suprafaţa judeţului, fiind o resursă deosebit de importantă pentru dezvoltarea viitoare. Cele mai întinse suprafeţe de pădure se află în subzonele Rodna (30,9%), Năsăud (24,9%) şi Bîrgău (15,1%) .Caracterizarea socialăPopulaţia totală a judeţului Bistriţa-Năsăud ,la data de 1 ianuarie 2008, era de 316932 locuitori (157411 bărbaţi+ 159521 femei). Comparativ, în anul 2000 numărul total al locuitorilor a fost de 326115(162018 bărbaţi +164097femei).

Din totalul populaţiei, 36,79 % locuiesc în mediul urban şi 63,21 % în mediul rural.

1

Fig 1 Populaţia stabilă la 1 ianuarie pe sexe şi medii, comparativ 2000-2007

Sursa: © 1998 - 2007 INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA,” Populatia stabila la 1 ianuarie pe

sexe, medii, regiuni de dezvoltare si judete”

Rata şomajului înregistrată în anul 2007 : 2.5% bărbaţi, 2.5%femei.A scăzut cu mai mult de 10 procente comparativ cu anul 2000 (13.1% bărbaţi, 13.2% femei).

Fiind un judeţ cu preponderenţă agricol, populaţia ocupată civilă ce activează în agricultură este de 58%.În celelalte ramuri,situaţia este următoarea: industrie - 18,8%, construcţii 3,08%, comerţ şi servicii - 7%,administraţie - 2,5%,învăţământ - 5%,sănătate - 3,9%, alte domenii – 8,6%. Câştigul salarial mediu net la sfârşitul anului 2007 a fost de aproximativ 990 lei/persoană în agricultură ,silvicultură şi servicii, şi de 886 lei/persoană în industrie şi construcţii.

Cap. 2 Prezentarea potenţialului turistic al judeţului Bistriţa-Năsăud Potenţialul turistic al judeţului Bistriţa – Năsăud este dat atât de resursele naturale, cât şi de resursele antropice foarte variate.Potenţialul turistic natural ReliefulZona montană, formată din masivele Ţibleş,Rodna,Suhard,Bârgău şi Călimani, îndeplineşte funcţii complexe de odihnă, cură şi tratament, drumeţie şi sport. Partea nordică,dominată de vârfuri înalte(Ţibleş -1839m, versantul sudic al vârfului Pietrosul-2303m, Ineu -2279m) dispune de un relief predominant glaciar (circuri glaciare,custuri,văi glaciare,morene,grohotişuri,terase).Pe văile principalelor râuri( Sălăuţa,Rebra ,Anieş) urcă traseele spre creastă. Lipsită de popasuri amenajate, este indicată pentru alpinism şi drumeţii cu cortul. Tot aici găsim şi Peştera de la Izvorul Tăuşoarelor,cu o lungime de 16km,intrată în atenţia cercetătorilor datorită prezenţei cristalelor de gips şi a unor fosile cu interes ştiinţific.În zona montană estică ,pantele domoale ale masivului Căliman favorizează turismul de odihnă şi recreere. Staţiunea Piatra Fântânele este preferată de iubitorii sporturilor de iarnă,având amenajate pârtii de schi şi săniuţe. Atractivitatea zonei este crescută şi datorită formaţiunilor stâncoase de origine vulcanică ( „12 Apostoli”, „Capul pietrii”)din Munţii Căliman,acesta fiind cel mai mare masiv de origine vulcanică din România,stins în prezent. Putem spune că muntele în sine constituie un obiectiv important pentru turismul ştiinţific.Alta zone cu interes ştiinţific ridicat din punct de vedere geologic se regăsesc în partea de sud a judeţului, la Sărăţel(Masivul de sare) şi în apropierea satului Domneşti(„Râpa cu Păpuşi”,grup de sculpturi naturale în gresie,cu forme sugestive:Ciupercile,Femeia de

2

piatră,Soldaţii).Sunt zone foarte accesibile , aflate în apropierea drumurilor E58 şi 172G şi a căii ferate ce leagă Şieu de Beclean. Clima are caracter continental, cu variaţii mari în funcţie de treptele de relief, cu vânturi predominante din direcţia nord-vest şi vest.Temperatura medie anuală se situează sub 0°C în zona montană,la altitudini de peste 1900m, şi la peste 8.5°C în zona sud-vestică a judeţului.Precipitaţiile, în funcţie de anotimp, depăşesc în general media pe ţară, media anuală înregistrând 680 mm.Zăpada care se aşterne încă din luna noiembrie şi ţine până în martie favorizează practicarea sporturilor de iarnă .Zona Colibiţa – Piatra Fântânele, este cunoscută şi renumită încă din secolul XIX pentru calităţile sale curative unice în Europa, concentraţia de ozon şi ioni de iod fiind foarte ridicată datorită vastelor suprafeţe împădurite.Hidrografia Teritoriul judeţului este drenat de o reţea hidrografică bine reprezentată(538km), axată pe râul principal Someşul Mare.Alături de apele curgătoare, pe teritoriul judeţului există câteva lacuri dintre care amintim: lacurile glaciale din Munţii Rodnei - Lala Mare, Lala Mică, Tăul Zânelor din Munţii Călimani, de importanţă pastorală şi turistică. Dintre apele bicarbonate, calcice, magnetice, carbogazoase, cunoscute sub denumirea populară de ,,borcuturi'', importante pentru turismul de odihnă şi tratament sunt cele de la Sângeorz-Băi, Parva,Anieş, Valea Vinului, Şanţ, Târlişua, Lunca Ilvei, Ilva Mare, Măgura Ilvei, Colibiţa, iar dintre apele clorosodice (sărate), cele de la Nepos, Figa, Pinticu Tecii. Există posibilitatea dezvoltării agroturismului pe Valea Ilvelor, Valea Bârgăului, Valea Anieşului, Valea Sălăuţei şi bazinul superior al Someşului Mare.Turismul de week-end şi pentru pescuit se poate practica pe lacurile Budurleni, Manic(naturale) şi Colibiţa(antropic).Vegetaţia Zona montană adăposteşte numeroase rezervaţii în care se regăsesc specii de plante ocrotite prin lege,favorizând turismul ştiinţific. Plante ocrotite - tisa, zada, smârdarul, zâmbrul (Pinus cembra), floarea de colţ, angelica narcisa, bulbuci de munte, crucea voinicului, ghinţură galbenă, laleaua pestriţă.În Munţii Bârgăului există suprafeţe vaste ocupate de păduri,un important factor natural de cură datorită concentraţiei ridicate de ozon.Fauna Zonele montane greu accesibile, cu relief sălbatic, au permis menţinerea unui fond cinegetic variat, important atât pentru practicarea turismului de vânătoare, cât şi pentru cel ştiinţific. Printre animalele ocrotite de lege se numără: capra neagră, marmota, ursul carpatin, râsul, acvila de stâncă, acvila mică, ciuful pitic, buha, cucuveaua, barza albă, stârcul cenuşiu, corbul, cocoşul de munte, cocoşul de mesteacăn.O bogăţie însemnată a judeţului o reprezintă rezervaţiile naturale dintre care pot fi amintite: Parcul Naţional al Munţilor Rodnei, Parcul Naţional al Munţilor Călimani(adăposteşte specii rare,precum cocoşul de munte şi râsul de stâncă), Parcul Dendrologic Arcalia, situat în comuna Şieu-Măgheruş, în care pot fi întâlnite specii rare de arbori şi arbuşti(bradul argintiu,molidul caucazian,salcâmul japonez, rezervaţiile geologice Masivul de sare de la Sărăţel şi Râpa cu Păpuşi(Domneşti)Parcul Naţional Munţii Rodnei – este situat în zona centrală a Munţilor Rodnei. Importanţa acestui parc se datorează atât geologiei şi geomorfologiei munţilor, cât şi prezenţei a numeroase specii de faună şi floră, endemite şi relicte glaciare. În Parcul Naţional Munţii Rodnei se află câteva arii naturale de un interes deosebit:Rezervaţia ştiinţifică „Pietrosul Mare”, se află în partea nord-vestică a Munţilor Rodnei. Aceasta se desfăşoară de la circa 750 m alt. la 2303 m alt. incluzând în arealul ei formaţiuni glaciare şi periglaciare, precum şi porţiuni din principalele etaje de vegetaţie ale Munţilor Rodnei. A fost înfiinţată în anul 1932 şi are şi o zonă ştiinţifică de protecţie absolută.

3

Rezervaţia naturală Piatra Rea , protejată în special pentru abundenţa exemplarelor de floare de colţ (Leontopodium alpinum). Rezervaţia mixtă „Peştera şi Izbucul Izvorul Albastru al Izei”, situată în partea estică a Munţilor Rodnei, pe versantul sudic al Muntelui Măgura, a fost declarată rezervaţie în anul 1977. Denumirea acestei arii protejate geologice şi peisagistice provine de la nuanţa verzui-albăstruie a izvorului carstic, unul din afluenţii de obârşie al râului Iza.Rezervaţia botanică Poiana cu narcise de pe Muntele Saca, rezervaţie naturală botanică , cu specii rare:barba ursului,crucea pământului,opaiţe multicolore.Rezervaţia mixtă „Ineu - Lala”, 2568 ha, prezintă o largă dezvoltare a reliefului glaciar (custuri, circuri, văi glaciare, morene), cuprinzând elemente ale reţelei hidrografice deosebit de pitoreşti (cascade, lacuri glaciare) şi elemente ale florei şi faunei caracteristice acestor munţi: tisa, zâmbrul şi cocoşul de mesteacăn.Rezervaţia naturală „Peştera de la Izvorul Tăuşoarelor” a fost declarată  monument al naturii în principal datorită prezenţei cristalelor de gips şi a unor fosile cu importanţă ştiinţifică descoperite în cadrul ei (insecte, crustacei, lilieci).    

Potenţialul turistic antropicVestigii arheologiceComuna Rodna, sat Rodna: ruinele cetăţii medievale, cetate construită în sec. X; ruinele bazilicii dominicane, construită în sec. XIIIComuna Maieru, sat Anieş: ruinele cetăţii medievale, construită în sec. XVII, având drept scop supravegherea împrejurimilor.Monumente istorice şi de arhitectură religioasăComuna Moisei: Mânăstirea Moisei datează din sec. XIV, fiind atestată documentar în anul 1637.Ansamblul monahal cuprinde: biserica din lemn “Adormirea Maicii Domnului”, construită în anul 1637, ce păstrează picturi interioare executate pe pânză în anul 1650; biserica din zid, construită în perioada 1910-1928 ,realizată în stil neoclasic.Comuna Şanţ, sat Şanţ: biserica ortodoxă, construită în perioada 1903-1906. Pictura murală interioară aparţine lui Octavian Smigelschi şi este remarcabilă prin ţinuta îngrijită a desenului şi armonia culorilor.Comuna Rodna: Biserică romano-catolică (sec. XVIII), biserică ortodoxă, în stil neobizantin .Oraş Borşa: biserica “Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil”. Biserica a fost construită în anul 1700 şi se remarcă prin decorul sculptat şi picturile interioare executate pe lemn în anul 1775.Comuna Salva, sat Runcu Salvei: biserica “Sf. Apostoli Petru şi Pavel” (sec. XVIII), biserica “Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril” (sec. XVIII).Comuna Rebrişoara, sat Rebrişoara: biserica din lemn “Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril” construită în anul 1721.Oraş Sângeorz-Băi: biserica ortodoxă “Buna Vestire”, realizată în stil maramureşan, construită în anii 1550-1560 şi reconstruită în anul 1751, păstrează icoane realizate în anul 1747 de Teodor Zugravul.Comuna Maieru, sat Maieru: biserica din lemn “Cuvioasa Parascheva”, construită în anul 1818, păstrează obiecte de cult şi icoane pe lemn cu valoare artistică deosebită.Comuna Săcel, sat Săcel: biserica de lemn cu hramul „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel” (1728).Muzee şi case memorialeComuna Moisei: Muzeul memorial din localitate a fost amenajat în amintirea românilor ucişi de armata horthystă pe 14 octombrie 1944.Oraşul Sângeorz-Băi: Muzeul de artă comparată, cu colecţii de etnografie şi lucrări de artă plastică aparţinând artiştilor locali.Comuna Coşbuc, sat Coşbuc: Muzeul memorial “George Coşbuc”, unde sunt expuse obiecte aparţinând poetului, mobilier din casa părinţilor, cărţi, ediţii ale operei sale.

4

Comuna Feldru, sat Feldru: colecţie muzeală, în cadrul căreia sunt expuse obiecte etnografice din zonă, costume populare ş.a. Comuna Maieru, sat Maieru: Muzeul sătesc: obiecte etnografice (unelte agricole, costume populare), istorice (vase dacice, schiţe, hărţi, documente) precum şi documente ce au aparţinut scriitorului Liviu Rebreanu. Muzeul deţine peste 6000 piese, fiind unul dintre cele mai mari colecţii săteşti din ţară.Comuna Şanţ, sat Şant: Muzeu etnografic si centru de prelucrare artistica a lemnuluiOraşul Năsăud: Muzeu cu secţii de istorie, etnografie artă, ştiinţele naturii, adăpostit (din 1946) în clădirea fostei cazărmi Svarda (sec XVIII). În satul Liviu Rebreanu: Muzeul memorial Liviu Rebreanu – inaugurat la 2 iunie 1957.Etnografie şi folclorOraşul Borşa: arhitectură populară (case de lemn din sec. XVIII, prelucrarea artistică a lemnului), instalaţii tehnice populare (mori de apă), manifestare tradiţională (“Sărbătoarea Sânzienilor”, desfăşurată în luna iunie; în Poiana Prislop are loc anual, în a doua jumătate a lunii august vestitul festival „Hora de la Prislop”). Comuna Săcel: arhitectură şi artă populară, instalaţii tehnice populare (mori, pive), important centru de ceramică roşie, port popular tradiţional., Comuna Moisei: arhitectură şi artă populară (sat cu structură tradiţională), instalaţii tehnice populare (mori, pive), port popular, obiceiuri populare tradiţionale calendaristice.    Comuna Salva, sat Salva: artă populară (port popular), arhitectură populară (prelucrarea artistică a lemnului), creaţie populară (obiceiuri populare tradiţionale).Comuna Rebrişoara, sat Rebrişoara: manifestare tradiţională (serbarea folclorică “Primăvara rebrişoreană”). Comuna Şanţ, sat Şanţ: arhitectură populară tradiţională (casă cu tindă şi încăperi de locuit), interioare tradiţionale (covoare, ştergare cu alesături ţesute, căpătâie de pernă înflorate etc.), obiceiuri tradiţionale (“Bere”- obicei străvechi desfăşurat în timpul sărbătorilor de iarnă şi în cele şapte duminici care urmează. Este o petrecere a băieţilor şi fetelor din localitate, ocazie cu care sunt etalate frumoasele costume populare).Oraşul Sângeorz-Băi: manifestare tradiţională (“Festivalul cântecului, jocului şi portului someşan”- se desfăşoară anual, vara).Comuna Maieru, sat Maieru: artă populară (obiecte din piele – chimire frumos ornamentate), creaţia artistică (Ansamblu de cântece şi dansuri populare “Cununa”), obiceiuri populare tradiţionale calendaristice (“cununa”).Comuna Rebra, sat Rebra: creaţie artistică (Ansamblu de cântece şi dansuri populare).Comuna Coşbuc, sat Coşbuc: manifestare artistică (“Festivalul naţional de poezie George Coşbuc”), creaţie populară  (dansuri populare).Comuna Telciu, sat Telciu: arhitectură populară (prelucrarea artistică a lemnului), creaţie populară (formaţie corală).Ilva Mare si Bargau – dansuri,port popular; tradiţii: confecţionarea pieselor de port şi a ţesăturilor de interior,confecţionarea vaselor de ceramică sau lemn,de uz casnic şi gospodăresc.          

Concentrarea pe zone a activităţii turisticeStaţiunea Piatra Fântânele,situată în apropierea Pasului Tihuţa, la 1227m altitudine,dispune de pârtii de schi amenajate cu instalaţii de telescaun şi teleschi,pârtii de săniuţe. Se distinge aici hotelul Castel Dracula, cu arhitectură medievală.Colibiţa-lac de acumulare hidroenergetică cu lungimea de 5 km , la 830m altitudine; în ultimii ani s-au construit pe malurile sale 200 vile,case de vacantă şi cabane,fiind un important punct de atracţie pentru turiştii care preferă pescuitul şi agrementul;zona este înconjurată de

5

numeroase rezervaţii naturale:Defileul Bistriţei Ardelene,Valea Repedea,Stâncile Tătarului,Piatra Corbului, cu acces facil spre Parcul Naţional Munţii Călimani.Staţiunea Sângeorz-Băi prezintă şi ea un potenţial turistic valoros, fiind o staţiune balneoclimaterică renumită atât în ţară cât şi peste hotare pentru efectele curative ale apelor minerale de la izvoarele de aici( electroterapie,hidroterapie,aerosoli şi inhalaţii,împachetări cu nămol mineral,mofete).Municipiul Bistriţa,atestat în 1349, centrul său vechi are arhitectură medievală germană:Biserica evanghelică,turn de 75 m,cea mai veche sculptură ecvestră din Transilvania;Turnul Dogarilor-sec.XV, muzeu de măşti şi păpuşi;Casa Argintarului-sec. XVI,stil renascentist.

Cap.3 Analiza infrastructurii generale şi specifice

Infrastructura generalăTeritoriul judeţului, prin poziţia sa geografică, este străbătut de drumuri de importanţă deosebită pentru legăturile Transilvaniei cu Moldova şi Maramureşul, dintre care cel mai cunoscut este Drumul European E 58(576)(Dej,jud.Cluj- Beclean- Şieu Măgheruş- Bistriţa-Prundu Bârgăului-Pasul Tihuţa-Vatra Dornei,jud. Suceava),din care derivă drumurile naţionale:15A(Şieu-Teaca-Reghin,jud.Mureş),17C,17D(traversează judeţul de la vest la est,paralel cu DE 576 ,trece prin Beclean- Năsăud - Sângeoz Băi-Rodna-comuna Şanţ,apoi prin Pasul Rodna ajunge în com. Cârlibaba din Judeţul Suceava).Există şi o reţea de drumuri secundare, concentrate mai ales în partea centrală şi sudică a judeţului.Principalele noduri de cale ferată din judeţ sunt la Beclean, Sărăţel şi Salva. Din punct de vedere al transporturilor aeriene judeţul Bistriţa - Năsăud este deservit de Aeroportul din Cluj- Napoca, situat la distanţa de 125 km de Bistriţa sau de Aeroportul din Târgu Mureş aflat la o distanţă de aproximativ 100 km.

Tabel 1.0 :Reţele de alimentare cu apă şi energie termică2000

total urban

2007 total urban

Reţeaua simplă de distribuţie a apei potabile( km)

599,9 428 784,3 453,3

Energia termică distribuită (Gcal) 309997 228113 5927 1865

Infrastructura specificăBaza materială a turismului în judeţul Bistriţa-Năsăud se constituie din 25 unităţi de cazare, din care 14 sunt hoteluri, iar restul vile(1), o cabană, 4 tabere şcolare, 3 pensiuni urbane şi 2 rurale. În staţiunea Piatra Fântânele ,pârtiile de schi sunt dotate cu instalaţii de transport pe cablu, unele dintre puţinele aflate în ţară: telescaun şi teleschi. Reţeaua de unităţi de alimentaţie ce deserveşte turismul este concentrată mai ales în staţiunile căutate de turişti:Sângeorz- Băi şi Piatra Fântânele.Gradul de dezvoltare al bazei materiale se poate evalua prin compararea pe două perioade a principalilor indicatori : capacitatea de cazare turistică existentă, capacitatea de cazare turistică în funcţiune. Un alt indicator important ,coeficientul de utilizare a capacităţii(CUC),ne oferă informaţii despre măsura în care capacitatea de cazare este folosită sau nu.

6

Tabel 2.0 Capacitatea de cazare turistică existentă pe tipuri de structuri de primire turistică (număr de locuri)

Tipuri de structuri de primire turistica

2000 Pondere%

2007 Pondere%

Hoteluri 2124 73,67 2172 79,56Moteluri 19 0,66 84 3,08Vile turistice 32 1,11 14 0,51Cabane turistice 34 1,18 34 1,25Tabere de elevi şi preşcolari 610 21,16 326 11,94Pensiuni turistice urbane 64 2,22 58 2,12Pensiuni turistice rurale 0 0,00 42 1,54Total 2883 2730

Sursa: https://statistici.insse.ro

Capacitatea de cazare existentă s-a redus la jumătate în structurile tip vile turistice şi tabere şcolare. O creştere însemnată se remarcă la structurile tip moteluri(de aproape 5 ori) şi pensiuni turistice rurale(s-au creat 42 de noi locuri de cazare).Per total s-a înregistrat o scădere cu 153 locuri a capacităţii de cazare existente.

Fig 2 Capacitatea de cazare turistică existentă pe tipuri de structuri de primire turistică

Tabel 3.0 Capacitatea de cazare turistică în funcţiune pe tipuri de structuri de primire turistică ( număr locuri-zile)

Tipuri de structuri de primire turistica

2000 Pondere%

2007 Pondere%

Hoteluri 626938 92,58 663878 86,37Moteluri 2516 0,37 30036 3,91Vile turistice 0 0,00 434 0,06Cabane turistice 1748 0,26 1748 0,23Tabere de elevi şi preşcolari 24880 3,67 36840 4,79Pensiuni turistice urbane 21080 3,11 20960 2,73Pensiuni turistice rurale 0 0,00 14730 1,92Total 677162 768626

Sursa: https://statistici.insse.ro

7

Se remarcă tendinţa de creştere a capacităţii în funcţiune a hotelurilor, deşi capacitatea existentă a scăzut. La moteluri, capacitatea în funcţiune a crescut mult mai spectaculos decât cea existentă, de aproape 10 ori.

Fig 3 Capacitatea de cazare turistică în funcţiune pe tipuri de structuri de primire turistică

Tabel 4.0 Coeficientul de ocupare al capacitaţii de cazare turistică

Anii Număr înnoptări(zile-turist)

Capacitatea de cazare turistică în funcţiune (locuri-zile)

Coeficientul de ocupare al

capacitaţii de cazare turistică

2000 230524 677162 0.34042007 253267 768626 0.3295

Sursa: https://statistici.insse.ro

Coeficientul de ocupare al capacitaţii de cazare turistică a înregistrat o scădere cu doar 1,09 procente, de la 34,04% la 32,95%.

8

Cap.4 Analiza circulaţiei turistice

Tabel 5.0 Numărul sosirilor (turiştilor)Anii Numărul

sosirilorIndicii de dinamica cu baza

fixaYn/Yo

Indicii de dinamica cu baza mobila

Yn/Yn-1

Media anuală

_(Y)

Sporul mediu anual

_( Δ )

Indicele mediu anual

_( I )

Ritmul mediu anual

_( R )

2003 71339 - -

69171.4 307.75 1.004 0.004

2004 65004 0.9112 0.91122005 65762 0.9218 1.01172006 71182 0.9978 1.08242007 72570 1.0173 1.0195Total 345857Sursa: https://statistici.insse.ro

Cu o medie anuală de 69171.4 turişti, numărul sosirilor a crescut în medie anual cu 0.4%.Putem spune că nu s-a înregistrat o modificare majoră în privinţa numărului sosirilor în perioada dată.

Fig 4 Evoluţia numărului sosirilor în perioada 2003-2007

Tabel 6.0 Numărul înnoptărilor (zile-turist)Anii Numărul

înnoptărilorIndicii

de dinamica cu baza

fixaYn/Yo

Indicii de dinamica cu baza mobila

Yn/Yn-1

Media anuală

_(Y)

Sporul mediu anual

_( Δ )

Indicele

mediu anual

_( I )

Ritmul mediu anual

_( R )

2003 298092 - -

264406.4 -11206.25 0.96 -0.042004 235224 0.7891 0.78912005 274784 0.9218 1.16822006 260665 0.8744 0.94862007 253267 0.8496 0.9716

Total 1322032Sursa: https://statistici.insse.ro

9

Numărul înnoptărilor a cunoscut o variaţie oscilantă, abia în ultimii trei ani înregistrând o scădere continuă,cu o rată medie anuală de 4%.

Fig 5 Evoluţia numărului înnoptărilor în perioada 2003-2007

Tabel 7.0 Durata medie a sejurului

Anii Numărul înnoptărilor

Numărul sosirilor

_Durata medie a sejurului Sj

2003 298092 71339 4.22004 235224 65004 3.62005 274784 65762 4.22006 260665 71182 3.72007 253267 72570 3.5

Sursa: https://statistici.insse.ro

Cap.5 Previziunea numărului sosirilor pe o perioadă de 3 ani (2008-2010)

Tabel 8.0 Previziunea numărului sosirilor prin metoda sporului mediu(pentru valori aproximate la două zecimale)

Anii

Numărul sosirilor

-mii turişti-(y i )

t i Seria ajustată ^ _

y i=y 1+ Δ* t i

^

(y i- y i)2

Abaterea medie

pătratică

σ

Coeficientul de variaţie

v2003 71.34 0 71.34 0

4.09 5.91

2004 65.00 1 71.65 44.222005 65.76 2 71.96 38.442006 71.18 3 72.26 1.172007 72.57 4 72.57 0

Total 345.85 83.832008 5 72.882009 6 73.192010 7 73.49

10

_ Δ=0.3075Y=69.17

Tabel 9.0 Previziunea numărului sosirilor prin metoda indicelui mediu

Anii

Numărul sosirilor

-mii turişti-(y i )

t i Seria ajustată ^ _

y i= y 1* I t i

^

(y i- y i)2

Abaterea medie

pătratică

σ

Coeficientul de variaţie

v2003 71.34 0 71.34 0

4.07 5.88

2004 65.00 1 71.63 43.962005 65.76 2 71.91 37.822006 71.18 3 72.20 1.042007 72.57 4 72.49 0.01

Total 345.85 82.832008 5 72.782009 6 73.072010 7 73.36

_ I =1.004

Tabel 10.0 Previziunea numărului sosirilor prin metoda trendului

Anii

Numărul sosirilor

-mii turişti-(y i )

t i t i 2 y i* t i b

Seria ajustată ^

y i= a + b* t i

^

(y i- y i)2 σ v

2003 71.34 -2 4 -142.68

0.86

67.45 15.13

2.89 4.00

2004 65.00 -1 1 -65.00 68.31 10.962005 65.76 0 0 0 69.17 11.632006 71.18 1 1 71.18 70.03 1.322007 72.57 2 4 145.14 70.89 2.82

Total 345.85 10 8.64 41.862008 3 71.752009 4 72.612010 5 73.47

_a= Y =69.17 b = Σ y i* t i / Σ t i

2 =0.86

Numărul sosirilor pentru perioada 2008-2010 : 71750,726100,734700 turişti.

11

Cap.6 Propuneri de valorificare a potenţialului turistic din judeţul Bistriţa - Năsăud

Zona sudică a judeţului este slab reprezentată din punct de vedere al bazei materiale turistice. Rezervaţiile geologice de la Sărăţel şi Domneşti(Râpa cu Păpuşi) sunt uşor accesibile pe căi rutiere şi pe calea ferată. Înfiinţarea unei tabere ştiinţifice în aceasta zonă ar răspunde cererii pentru turismul stiintific şi chiar educativ,prin organizarea de tabere şcolare pe timpul vacanţei de vară.Tot în scop educativ ar putea fi organizate vizite pentru turiştii veniţi în staţiunile din apropiere(Poşmus,Şieu).Promovarea turismului poate duce în final la creşterea economică pentru această zonă cu activitate preponderent agricolă.

12