Home >Documents >program arderea profesionala

program arderea profesionala

Date post:06-Feb-2016
Category:
View:285 times
Download:3 times
Share this document with a friend
Transcript:

Universitatea de Stat Alecu Russo din Bli

Facultatea de tiine ale Educaiei, Psihologie i ArteCatedra de psihologie Program de evitare a stresului ca cauz de ardere profesionale (Program la cursul de studiu: Arderea profesional)

Titular de curs: dr., conf., univ. Prican ValentinaA elaborat: Jacot Cristina st. Gr.CP21M

Bali, 2013

Lecturi preparatorii

1. Iamandescu, I. Stresul psihic din perspectiv psihologic i somatic. Bucureti, Ed.Infomedia, 2002, 252 p;

2. Briceag, Silvia. Stresul n mediul didactic: remedii de profilaxie, gestionare i control,Chiinu, Univers Pedagogic, 2007, 72 p.;Scopul programuluide anvacum s eliberm de stresul acumulat pentru a evita apariia sindromului de ardere profesional. Programulurmrete sasigure nvarea noilor metode de eliberare de stres.

Finaliti:

La sfritul training-ului participanii:

Vor putea schimba atitudinile din trecute fa de propria persoan; Vor avea o aprecierea adecvat, i vor forma o atitudine pozitiv fa de sine care se va rsfrnge asupra comportamentului, pentru a putea face fa sindromului de ardere profesional; Vor putea dezvolta o imagini de sine pozitiv, a autoacceptrii i a sentimentelor de preuire personal, pentru a rezista sindromului burnout; Vor cunoate noi tehnici i metode de eliberare de stres pentru diminuarea sindromului de ardere profesional.

Grupul int: aduli, vrsta 25-40 ani.

Descrierea succint a activitii:

Programul este alctuit din cinci 2 sesiuni cu durata a 240 minute fiecare. Grupul este format din 8-12 persoane.

Important este nu ceea ce i se ntmpl ci felul n care reacionezi. Hans Selye exist momente cnd ne scap de sub control i nu tim de ce. Simim c nu ne nelegem cu cei din jur, ne copleesc problemele, cauza-stresul. Cum s evadm din aceast capcan, cum s facem fa ei? La aceste ntrebri i multe altele vom gsi rspuns n programul de fa.Sugestii pentru formatori:

Vorbirea clar, limbajul adecvat pentru toi participanii; Metodele folosite s fie captivante i diverse;

S stimuleze participarea fiecriu participant;

S creeze o atmosfer binevoitoare i relaxant.

Resurse:

Sal de lucru cu mobil ajustat la grupul de lucru;

Spaiu liber pentru efectuarea activitilor n grupuri mari;

Resurse tehnice - proiector, computer, ecran de proiecie, boxe, suport flip-chart;

Resurse educaionale materiale multiplicate distribuite pentru fiecare participant, foi de evaluare;

Suplimentar foi color, foi A4, stikere, foarfeci, stapler, clei, carioce, markere, guae, acuarele, creioane colorate; Suportul informaiona, fiele de lucru.ActivitateaTitlul activitiiTimp

Sesiunea 1

Activitatea 1Stabilirea regulilor 10 minute

Activitatea 2Cunoaterea 15 minute

Activitatea 3Motivele personale 25 minute

Activitatea 4Stresul ocupaional 60 minute

Activitatea 5Puculia faptelor bune 20 minute

Activitatea 6 Despre curajul de a risca o ncercare 20 minute

Activitatea 7Autoportretul35 minute

Activitatea 8Banca personal de conturi20 minute

Activitatea 9Viaa e o lupt15 minute

Activitatea 10Ce am nvat n grup20 minute

Timp total, sesiunea 1240 minute

Sesiunea 2

Activitatea 1Balonae de spun20 minute

Activitatea 2Pai ctre succes 25 minute

Activitatea 3Prevenirea i evitarea strsului ca surs de ardere profesional45 minute

Activitatea 4Bulgri de zpad 20 minute

Activitatea 5Povestea fluturelui 20 minute

Activitatea 6Schimbarea strii de spirit 25 minute

Activitatea 7Barca goal15 minute

Activitatea 8Ce este dragostea?20 minute

Activitatea 9Niciodat s nu pierzi sperana20 minute

Activitatea 10Paharul cu ap sau marea10 minute

Activitatea 11Discuie de ncheiere20 minute

Timp total, sesiunea 2240 minute

Timp total 8 ore

I sesiune

240 minute

Activitatea I Stabilirea regulilor grupului

10 minute

Conductorul: Fiecare grup dorind s coopereze ntotdeauna stabilete un ir de reguli:

1.s fim punctual

2.s fim sinceri

3.s ne exprimam prerea proprie

4.s fim confideniali

5.fiecare participant s se include n activitile date

6. s ne ascultm reciproc, fr a ntrerupe.

Conductorul propune ntrebarile: Care reguli le putei accepta ndat?, Dorii s adugai reguli noi?

Activitatea II Cunoaterea 15 minute

Rezultate ateptate: Favorizarea cunoaterii reciproce a participanilor;

Consolidarea grupului.Metode / tehnici utilizate: Explicaia;

lucru individual;

discuii.

Resurse: pix, creioane, bileele, vas/coule.Aranjamente practice: spaiu pregtit cu msue.

Instruciuni / procedura: Participanii i scriu numele i dou caliti pozitive pe foie mici astfel nct s nu fie vzut de ceilali i le pun ntr-un vas. Modetorul extrage cte o foi i citete calitile i numele, toi cei prezeni ncearc s ghiceasc cine poart numele dat. Sugestii pentru formatori / dificulti anticipate:

Se dau voie pn la dou ncercri, dup care persoana care poart numele dat se prezint singur.

Debriefing / reflexie:

Cum v-ai simit n timpul activitii? Ct de greu a fost s gsii posesorul numelui?

Activitatea III Motivele personale 25 minuteRezultate ateptate:

stimularea comunicrii iniiale n grup, favorizarea cunotinele.Metode / tehnici utilizate: desenul;

lucru n grup.

Resurse: hrtie n ptrele pentru fiecare participant ( 21* 29 cm), creioane, vopsele, radiere, ascuitori, echere i rigle.Aranjamente practice: msue cu scunele aezate n semicerc.Instruciuni / procedura: Fiecare deseneaz conturul palmei sale stngi sau drepte, atribuind fiecrui deget o ntrebare. Apoi, completeaz interiorul cu rspunsul la aceasta.

Exemple de ntrebri:

motivul aflrii tale aici;

realizrile ce ai vrea s le faci ntr-o perioad de timp mpreun cu tot grupul;

aspecte ale personalitii ce le apreciezi cel mai mult;

problema de care eti acum cel mai preocupat,

contribuiile pe care eti gata s le faci.

Odat foile completate, se realizeaz o interogare comun. Pentru final, se realizeaz un perete al minilor.Sugestii pentru formatori / dificulti anticipate:

Animatorul poate schimba ntrebrile, n funcie de dinamica grupului.Debriefing / reflexie:

Ce impresii v-a lsat activitatea?

Ce dificulti ai ntlnit?

Ce concluzii ai fcut?

Activitatea IV Stresul ocupaional

60 minute

Rezultate ateptate: nelegerea noiunilor de stres ocupaional, sindromul burnout;

Analizarea cauzelor ce duc la ardere profesional;

Identificarea factorilor ce dezvolt arderea profesional.Metode / tehnici utilizate:

Explicaia;

Lucru n grup;

Braistorming .

Resurse:

Informaia despre sindromul arderii profesionale.

Aranjamente practice:

spaiu pregtit cu msue.

Instruciuni / procedura: Moderatorul prezint nformaia despre arderea profesional.

Profesia si locul de munca reprezinta un aspect important in viata fiecaruia dintre noi. In afara de aspectul evident de a fi principala sursa de venituri locul de munca conteaza si din multe alte puncte de vedere, ca imagine de sine, ca viata sociala, etc. Din toate aceste motive un loc de munca constituie adeseori (si) o importanta sursa de stres.

Chiar si locurile de munca cele mai bune au termene-limita, evaluari periodice si responsabilitati. La acestea se va adauga si stresul corespunzator acestora... In anumite limite stresul poate fi un factor motivator insa atunci cand depaseste o anumita limita poate sa scape de sub control. Apare ceea ce numim "anxietatea de performanta" si tindem sa punem jobul mai presus decat orice alte considerente, familie, viata personala sau viata sociala.

Multe din aspectele vietii companiei, schimbarile la varf, restructurarile sau simplele zvonuri se adauga la stresul obisnuit legat de locul de munca, amplificandu-l.

S-au facut studii care au aratat de exemplu ca accidentele de munca tind sa creasca in organizatiile care isi diminueaza activitatea.

Stresul prelungit la locul de munca poate sa afecteze pe termen lung, in primul rand, sanatatea, inducandu-se un stil de viata nepotrivit: obiceiuri alimentare vicioase , un mediu social perceput ca fiind ostil, multe ore efectuate peste program, etc. Stresul poate fi combatut mai intotdeauna printr-o combinatie potrivita de exercitii de relaxare, miscare, o alimentatie corecta, o mai buna gestionare a timpului si imbunatatirea abilitatilor sociale.

Imbunatatirea abilitatilor sociale (iar aici am putea vorbi mult si despre asertivitate) de asemenea poate face minuni in reducerea sentimentului de mediu ostil si implicit a stresului.

In Uniunea Europeana, stresul in munca reprezinta a doua problema de sanatate legata de activitatea profesionala, dupa afectiunile dorsale, printre cele mai des intlnite problemele de sanatate de la locul de munca. Acesta afecteaza 28% dintre angajatii UE. Stresul in munca poate fi cauzat de riscuri psihosociale cum ar fi proiectarea activitatilor, organizarea muncii si management, de exemplu: solicitari profesionale deosebite si posibilitati reduse de control asupra propriei activitati sau probleme cum ar fi violenta si hartuirea la locul de munca. Unele riscuri fizice cum sunt zgomotul si temperatura din mediul de munca pot, de asemenea, sa cauzeze stresul in munca. Prevenirea stresului in munca constituie unul din obiectivele formulate in Comunicatul Comisiei Europene privind noua strategie in domeniul securitatii si sanatatii in munca.

Ce reprezinta stresul in munca ?

Stresul legat de activitatea profesionala apare atun

Click here to load reader

Embed Size (px)
Recommended