Date post: | 19-Jul-2015 |
Category: |
Documents |
Upload: | vova-romanciuc |
View: | 247 times |
Download: | 0 times |
5/17/2018 Proectul Economic - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/proectul-economic 1/40
1
Introducere:
În contextul economic actual, investițiile pot fi considerate, pe buna dreptate, drept
“motorul cresterii economice”, deoarece acestea asigură o creștere a productivității și
a produsului național, implementarea tehnologiilor noi, promovarea progresului
tehnico-științific, dezvoltarea inovatoare a economiei, utilizarea eficientă a resurselor
umane de care dispune societatea. Astfel, importanța investițiilor este amplificată de
adaptibilitatea acestora la cerințele de spațiu și timp ale economiei contemporane.
Procedura luării deciziei investiționale este considerată a fi una dintre cele mai
complicate, deoarece se fundamentează pe evaluarea multidimensională a întregului
șir de factori și tendințe. Cu cît este mai dificilă situația în țară sau regiune, cu atît
mai mult experiența și intuiția investitorului trebuie să se bazeze pe rezultatele
aprecierii climatului investițional.
În perioada de tranziție la economia de piață pe care o traversează republica
noastră, investițiile joacă un rol destul de important în ceea ce privește redresarea
economiei, deblocarea producerii de mărfuri, revitalizarea exporturilor, crearea
locurilor noi de muncă ș.a.
Proiectul „Politica investițională și efectele ei asupra creșterii economice în
condițiile globalizării(RM)” își propune analiza efectelor fluxurilor de investiții
streine directe asupra economiei naționale și analiza politicilor și factorilor care au
avut impact pozotiv și/sau negativ asupra investițiilor străine directe. Aceasta va ajuta
la formularea recomandărilor în vederea îmbunătățirii climatului investițional al
Republicii Moldova pentru a putea beneficia de fluxurile de capital străin.
Proiectul este structurat în trei capitole:
Capitolul I-“Abordări conceptuale privind investițiile și politica investițională”-
punind la dispoziție noțiuni, clasificarea investițiilor, factori de influență, rolul și
efectele investițiilor, o abordare generală a politicii investiționale și efectele ei asupra
creșterii economice.
Capitolul II-“Activitatea investițională în Republica Moldova”-în acest capitol este
prezentată dinamica investiților, sursele principale de finanțare a investițiilor precum
5/17/2018 Proectul Economic - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/proectul-economic 2/40
2
și structura ISD. Conform acestor date vom putea face o analiza a efectelor generate
de investițiile străine directe.
Analiza detaliată a politicilor guvernamentale și depistarea cauzelor performanței
atît de reduse în domeniul investițiilor străine directe sunt prezentate în Capitolul III-
“Strategii și politici de atragere a ISD în Republica Moldova”. Acest capitol
identifică probleme majore și prezintă direcțiile de intervenție pentru crearea
climatului investițional favorabil. Și la sfirșit încheierea, care cuprinde în sine o serie
de recomandări pentru obținerea posibilităților investiționale atractive.
5/17/2018 Proectul Economic - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/proectul-economic 3/40
3
Capitolul I
ABORDĂRI CONCEPTUALE PRIVIND INVESTIȚIILE
ȘI POLITICA INVESTIȚIONALĂ
1.1.Noțiunea de investiție-tipuri și factori de influență
Noţiunea de investiţie (investissement – franceză, investment – engleză) este
sinonimă, din punct de vedere lingvistic cu; alocare, plasare, dotare, şi prin extensie
ajungem la eforturi făcute acum în speranţa unor recompense viitoare. Trebuie să fie
clar că prin eforturi nu se înţeleg numai eforturi financiare. Deasemenea devine tot
mai evidentă ponderea tot mai importantă a investiţiilor “intelectuale”, destul de
dificil de evaluat băneşte, în proiectele actuale.
Concept de primă importanţă al teoriei economice cu profunde rezonanţe în
practică, investiţia trebuie privită ca un consum de resurse de natură diversă sau
ca o cheltuială dacă avem în vedere exprimarea acestora în unităţi valorice. Din
noianul de definiţii întâlnite în literatura de specialitate cea mai des utilizată, în opinia
multor specialişti este cea dată de Pierre Masse conform căreia investiţie înseamnă
“schimbarea unei satisfacţii imediate şi sigure, la care se renunţă, în schimbul unei
speranţe viitoare ce s-ar obţine şi al cărei suport sunt tocmai bunurile investite”, pe
scurt „o cheltuială incertă pentru un viitor incert”.
Punctul lor de convergenţă cu cheltuielile curente de producţie îl constituie
natura resurselor angajate: materiale, umane, tehnice, valutare, etc. Deosebirea
esenţială între cele două categorii de cheltuieli este dată de trăsăturile specifice aleinvestiţiilor şi anume:
• durata-orice proiect de investiţii are un ciclu de viaţă propriu, caracterizat prin
etape şi momente/jaloane bine definite şi pe parcursul căreia parametrii economici ai
proiectului au o evoluţie proprie descrisă în tabloul de flux de numerar.
• eficienţă – conform căreia, promotorul de proiect (agentul economic declanșator)
acceptă schimbarea unor disponibilități prezente de resurse, în schimbul unei serii
5/17/2018 Proectul Economic - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/proectul-economic 4/40
4
defecte/încasări viitoare care, în sumă totală absolută să fie superioare cheltuielilor
iniţiale.
• riscul care decurge din evoluţia parametrilor proiectului şi dacă cheltuielile au un
grad de certitudine rezonabil efectele sunt numai speranţe.
Spre deosebire de alte concepte, noţiunea de investiţie pune accentul pe domeniul
de aplicaţie, pe conţinutul său. În acest context ea poate fi abordată din mai multe
puncte de vedere:
- Dimensiunea contabilă este cea mai restrictivă, care reduce investiţia la noţiunea de
imobilizare în sens contabil al cuvântului. Din acest punct de vedere investiţia
reprezintă ”toate bunurile mobile si imobile, corporale sau necorporale, achiziţionate
sau create în intreprindere destinate a rămâne constant sub aceiaşi formă”. Rigoarea
contabilă a impus două condiţii restrictive de încadrare a cheltuielilor în categoria
investiţii: proprietatea şi decalajul între achiziţie şi consumul bunurilor
achiziţionate. Astfel, pentru ca o cheltuială cu achiziţionarea sau producerea unui
bun sau serviciu să fie considerată investiţie, trebuie ca acestea să intre, din punct de
vedere juridic, în proprietatea agentului economic, iar consumul lor să se facă pe o
perioadă mai lungă de timp, care depăşeşte un exerciţiu financiar.
- Dimensiunea economică lărgeşte sfera de cuprindere a investiţiei deoarece conform
acestei accepţiuni investiţia reprezintă ”toate consumurile de resurse care se fac în
prezent în speranţa obţinerii în viitor, a unor efecte economice (venituri, incasari)
eşalonate în timp şi care, în sumă totală sunt superioare cheltuielilor iniţiale de
resurse”. Şi în această viziune asupra noţiunii de investiţie găsim referire la durată dar
observam ca accentul cade mai mult pe materialitatea efortului investiţional precum
şi pe eficienţa acţiunii.
- Dimensiunea financiară este cea mai cuprinzatoare deorece consideră investiţii
”toate cheltuielile de resurse care generează venituri şi \ sau economii pe o lungă
perioada de timp în viitor şi in consecinta şi amortizarea (rambursarea) lor se face pe
mai mulţi ani. ” Concluzionînd, putem spune că investiție reprezintă“ orice cheltuială
de resurse făcută în vederea creării premiselor necesare obţinerii, pe o perioadă lungăde timp, în viitor, a unor efecte utile scontate”.
5/17/2018 Proectul Economic - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/proectul-economic 5/40
5
Clasificarea investițiilor:
I. În funcţie de natura lor, investiţiile se împart în:
1. investiţii corporale (investiţii în mijloace fixe şi cheltuielile aferente acestor
tranzacţii);
2. investiţii necorporale (cheltuieli de cercetare-dezvoltare, cheltuieli de logistică
aferente dezvoltării reţelei comerciale);
3. investiţii financiare (plasamente financiare).
II. În funcţie de obiectivele scontate de investitor, investiţiile se clasifică în:
1. investiţii de înlocuire (dezafectarea, datorită uzurii fizice sau morale, a activelor
tangibile existente şi procurarea activelor noi);
2. investiţii de expansiune (vizează extinderea şi dezvoltarea activităţii);
3. investiţii de inovare şi modernizar e (acţiuni investiţionale de promovare a
progresului tehnologic, automatizare şi informatizare);
4. investiţii strategice (alocarea de resurse pentru dezvoltarea proiectelor ce
anticipează prevenirea riscului tehnologic, economic şi financiar prin acţiuni de
investiţii corporale şi necorporale: de cercetare şi dezvoltare).
III. În funcţie de destinaţia acestora, investiţiile pot fi sintetizate în:
1. investiţii productive (mijloace fixe cu destinaţie productivă);
2. investiţii neproductive (cheltuieli afectate creării, modernizării sau înlocuirii unor
mijloace fixe cu destinaţie social-culturale şi de mediu). În contextul economic actual
şi în sensul necesităţii de fundamentare a unui proces de dezvoltare durabilă a
economiei, investiţiile neproductive, care presupun crearea unei infrastructuri
adecvate şi a unei economii care să ţină cont de coordonata de mediu, sunt din ce în
ce mai importante şi reprezintă o prioritate în cadrul politicii de creştere economică;
IV. În funcţie de modul şi sursa de finanţare, pot fi evidenţiate:
1. investiţii publice (investiţii în infrastructură, învăţământ, sănătate, cultură,
apărare, administraţie publică, etc. finanţate din bugetul public);
2. investiţii autonome (ale societăţilor comerciale şi regiilor autonome);
3. investiţii private (realizate de agenţii economici cu capital privat care răspundintereselor economice ale acestora şi sunt finanţate din fondurile proprii şi/sau
5/17/2018 Proectul Economic - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/proectul-economic 6/40
6
din contul resurselor de credit);
4. investiţii realizate de persoane f izice (achiziţii de locuinţe şi alte active finanţate
din contul resurselor disponibile ale populaţiei);
5. investiţii cu capital străin (investiţii care sunt finanţate prin participarea unui
investitor străin: cotă- parte de capitalul social, finanţarea unor proiecte investiţionale,
acordarea unor împrumuturi de către instituţiile financiare internaţionale, alocări de
fonduri nerambursabile);
V. În funcţie de legătura dintre investiţie şi obiectivul final al acesteia, distingem:
1. investiţii directe (cuprind realizarea activelor: echipament, imobil, etc. care vor
determina atingerea propriu-zisă a obiectivului scontat de investitor);
2. investiţii colaterale (care cuprind active anexe: reţele de utilităţi, drumuri
interioare şi de acces, staţii de epurare şi filtrare, care favorizează funcţionalitatea
finală a investiţiei);
3. investiţii conexe (sunt impuse de investiţia directă, dar se realizează în alte
ramuri: în amonte sau în aval faţă de cea de referinţă).
Factorii de influență a investițiilor:
-Cererea de investiții care depinde la rîndul său de eficiența marginală a capitalului
și de mărimea ratei dobînzii;
-Riscul întreprinzătorului în raport cu riscul împrumutatorului.Totodată, acesta este
influențat de modificările nefavorabile in mărimea etalonului monetar. Riscul
intreprinzătorului este legat de incertitudinile privind profitul pe care il asteaptă de la
investiția preconizată, riscul creditorului ține de insolvabilitatea debitorului, ca
urmare a nerealizărilor, asteptărilor acestuia de la investiția executată pe baza de
credit.
-Fluctuațiile profitului la investițiile existente care ,la rîndul lor, sunt rezultatul
raportului dintre dimensiunea stocurilor bunurilor de capital, in raport cu evoluția
producției cerute pe piață, respectiv cu anticipările investitorilor in legatură cu
evoluția vînzărilor si profiturilor in domeniul unde se investeste.
5/17/2018 Proectul Economic - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/proectul-economic 7/40
7
-Politica statului in domeniul investiției poate contribui la cresterea cererii de bunuri
investiționale sau la diminuarea aceteia. Aceasta depinde atît de volumul si orientarea
cheltuielilor publice pe sectoare si domenii cît și de subvențiile in acest domeniu.
-Starea generală a economiei naționale(recesiune sau boom; stabilitatea factorilor
politici, economici, sociali) are un impact mai mare sau mai mic direct sau indirect
asupra investițiilor. Dacă economia este confruntată cu o stagnare sau cu o recesiune,
populația va fi preocupată să-și asigure surse pentru consumul viitor. În faza
respectivă, se acționează mai întîi pentru frînarea fenomenelor negative, inclusiv prin
frînarea investițiilor pentru a opri să se creeze condiții de stimulare a investițiilor.
-Conjunctura economiei mondiale(cererea de bunuri și servicii pe piața mondială)
poate favoriza sau frîna înclinația spre investițiile dintr-o țară. Astfel, dacă pe piața
mondială sunt cerute cu insistență anumite bunuri economice, întreprinzătorii sunt
dispuși să efectueze investiții în domeniile respective.
-Rata rentabilității investițiilor și a rentabilității minime;
-Perioada de rambursare;
-Cheltuieli cu întreținerea și funcționarea bunurilor de capital realizate;
-Politica statului in domeniul fiscalității, respectiv gradul de fiscalitate in raport cu
profitul etc.;
-Randamentul viitor al bunului de capital la investiții suplimentare, acesta fiind
determinat de raportul dintre prețul de ofertă a unui bun capital (prețul actual al
activului fizic) și viitorul său randament (valoarea economică a lui). Prin speculațiile
de la bursa de valori se accentuează instabilitatea economică, deci se reduce si
motivatia de a investi.
-Tipul de progres tehnic dominant si gradul de accelerare a inovațiilor si invențiilor;
-Dimensiunea stocurilor bunurilor de capital in raport cu evoluția producției cerute
pe piață;
1.2.Rolul și efectele investițiilor in viața social-economică
În viaţa comunităţilor umane, investiţiile ocupă un loc central, între sfera producției de bunuri şi servicii, şi sfera consumului, fiind un factor care
5/17/2018 Proectul Economic - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/proectul-economic 8/40
8
influienţează simultan atât cererea cât şi oferta. Argumentul în favoarea acestei
afirmaţii este dat de procesele de antrenare şi multiplicare a efectelor pe care le
generează orice proiect de investiţii, indiferent de sectorul de activitate în care se
aplică.
Implementarea unui proiect în sfera producţiei de bunuri şi/sau servicii are ca
efect sporirea şi diversificarea ofertei şi implicit, dacă aceasta este validată de piaţă,
creşterea veniturilor agenţilor economici. Concomitent, va fi influienţat direct sau
prin efectul de antrenare, gradul de ocupare a forţei de munca, iar creşterea numărului
de angajaţi şi/sau a câştigurilor lor salariale conduce, în ultimă instanţă, la sporirea
cererii de bunuri și servicii.
Pe de altă parte, va avea loc o creştere a economiilor populaţiei, dar şi a
disponibilităţilor financiare ale agentilor economici care vor putea fi orientate spre
realizarea de noi proiecte de investiţii.
Deci, într-un sistem economic, activitatea de investiţii joacă un dublu rol: în
primul rând agenţii economici declanşatori de acţiuni investiționale, care
impelmentează diverse proiecte de investiții, îşi sporesc oferta de bunuri şi/sau
servicii prin creşterea capacităţii lor productive, realizînd venituri suplimentare, iar în
al doilea rînd orice proiect de investiţii va genera nevoi sau cereri suplimentare în
sectoare conexe, amonte (furnizoare de materii prime, materiale, utilităţi etc.) sau
aval (distribuitoare sau consumatoare a bunurilor şi serviciilor oferite).
Implicit va avea loc o crestere în lanţ a veniturilor la toţi agenţii economici
antrenaţi. Realizarea de proiecte sau programe de investiții conduce, în principal la
creşterea stocului de capital fix. Ca atare, investiţiile constituie principala pârghie de
realizare a unei restructurării economice reale, prin creearea de noi structuri mai
performante în acord cu opţiunile strategice ale societăţi.
În plan social, investiţiile joaca rolul de reglator/compensator în ocuparea forței
de muncă, în îmbunătăţirea calităţii vieţii. Implementarea unor proiecte sau programe
de investiţii antrenează modificări pe piaţa forţei de muncă, creind o nevoie
suplimentară de forţă de muncă în sectoarele care pregătesc şi implementează acesteacţiuni investiţionale (cercetare - proiectare, construcții, producția de echipamente şi
5/17/2018 Proectul Economic - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/proectul-economic 9/40
9
instalaţii de lucru etc), dar mai ales la beneficiarii de proiect care exploateaza noile
capacităţi de producţie. Aceasta are ca efect, imediat sau într-o perspectivă mai mult
sau mai puţin îndepartată, atenuarea presiuni factorilor generatori de şomaj.
Investiţiile destinate lucrărilor publice, serviciilor destinate populaţiei, se
caracterizează printr -o paletă de efecte induse de ordin social, cultural. Orice proiect
de investiţii din domeniul lucrărilor publice este (trebuie să fie) subordonat unei
concepţii genrale, integratoare la nivel de colectivitate teritorială şi ca atare efectele
sale vor avea un caracter difuz la nivelul comunităţii.
Investiţiile pot fi privite şi ca liant între generaţii, prin crearea de noi locuri de
muncă pentru generaţia tânără, dar şi prin moștenirea de capital fix pe care aceasta o
primeşte de la generaţiile anterioare.
Nu în ultimul rând, investiţiile constituie suportul material al promovării
progresului tehnico-ştiinţific în diverse sectoare de activitate. Proiectele de investiţii
aplicate sunt mijlocul principal de valorificare a soluţiilor tehnice şi tehnologice noi
oferite de cercetarea ştiinţifică .
De mare actualitate este şi rolul pe care trebuie să-l joace activitatea de investiţii
în rezolvarea marilor probleme ale lumii contemporane referitoare la protectia
mediului ambiant, refacerea echilibrului ecologic acolo unde, de cele mai multe ori
din ignoranță, acesta a fost rupt. Orice proiect de investiţii supus analizei de
oportunitate şi eficienţă trebuie sa aibă şi componenta ecologică, iar criteriile
ecologice trebuie să fie incluse în sistemul de criterii pe baza căruia se va fundamenta
decizia de investiţii. Spunem asta pornind de la teza unanim recunoscută că
”mai ieftin este să previi decît să combaţi”. În acest context trebuie subliniat faptul că
multe instituţii financiare internaţionale pun condiţii de natură ecologică pe care
trebuie să le respecte proiectele sau programele propuse spre a fi susţinute financiar.
Există mai multe tipuri de efecte ale investițiilor: economic, tehnico-științific
structural, social și ecologic.(figura 1)
5/17/2018 Proectul Economic - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/proectul-economic 10/40
10
Figura 1. Sistemul de indicatori ai efectului activității investiționale
Tipurile
efectului
Indicatorii efectulu
Efectul economic 1. Majorarea volumului de vînzări 2. Ponderea mărfurilor cu un cost mare de producție în volumul global
al vînzărilor 3. Creșterea exportului și diversificarea lui 4. Augmentarea profitului și a rentabilității 5. Diminuarea termenului de recuperare6. Reducerea termenelor de construcție capitală 7. Îmbunătățirea utilizării resurselor: sporirea productivității
muncii,creșterea randamentului fondurilor,accelerarea rotațieimijloacelor circulante etc.
Efectul tehnico-științific structural
1. Sporirea numarului brevetelor de invenție,mostrelor industriale înregistrate etc.
2. Mărirea ponderii producției certificate și a proceselor tehnologiceavansate
3. Creșterea ponderii noilor tehnologii informaționale 4. Creșterea coeficientului de automatizare a producției și utilizare a
rețelei internet 5. Ridicarea nivelului organizatoric al producției și gestiunii 6. Creșterea numărului de publicații 7. Sporirea competitivității mărfurilor și serviciilor pe piețele
internaționale
Efectul social 1. Sporirea veniturilor lucrătorilor 2. Majorarea gradului de satisfacere a necesităților vitale ale lucrătorilor 3. Creșterea gradului de securitate a lucrătorilor 4. Ridicarea nivelului de satisfacere a nevoilor sociale și spirituale ale
personalului 5. Creșterea numărului locurilor de muncă 6. Ridicarea nivelului profesional al angajaților 7. Înbunatățirea condițiilor de muncă și odihnă
8. Majorarea duratei vieții lucrătorilor și a membrilor familiei lor Efectul ecologic 1. Reducerea evacuărilor de substanțe poluante în atmosferă,sol,apă 2. Scăderea volumului deșeurilor de producție 3. Creșterea gradului de ergonomie a producției 4. Ameliorarea ecologică a mărfurilor fabricate 5. Micșorarea amenzilor pentru încălcarea legislației ecologice și a altor
documente normative
În economia unei ţări activitatea de investiţii ocupă un loc central atît în sfera
producţiei de bunuri şi servicii cât şi în sfera consumului, influenţând atît cererea cît
5/17/2018 Proectul Economic - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/proectul-economic 11/40
11
şi oferta. Investiţiile reprezintă un adevărat stimul, generând noi activităţi şi având ca
finalitate obţinerea de bunuri şi servicii indispensabile unei economii sănătoase.
1.3.Politica investițională –factor al creșterii economice
Politica eficientă de atragere a investiţiilor este unul din instrumentele de bază
pentru realizarea priorităţilor strategice ale Guvernului, care constau în asigurarea
creșterii economice durabile și reducerii nivelului sarăciei.
Creșterea economică-este un proces complex care vizează sistemul economic în ansamblul și
dinamica lui. Prin conținutul ei, înseamnă o evoluție pozitivă, ascendentă a economiei naționale,
fărăa exclude oscilațiile conjuncturale și chiar anumite regresii temporare.
Dezvoltarea economică durabilă a ţării este posibilă doar în cazul implementării
unor politici coordonate şi proactive de stimulare a activităţii investiţionale.
Îmbinarea politicii de atragere a investiţiilor cu cea de promovare a exporturilor
creează o premisă puternică pentru asigurarea în continuare a generării creşterii
economice şi ridicarea bunăstării poporului. Astfel, o atenţie deosebită Guvernul
acordă atragerii investiţiilor în sectoarele economiei naţionale cu orientare la export,
care sînt capabile să asigure inovaţii şi transfer de know-how, valoare adăugată înaltă
şi crearea unei infrastructuri tehnice şi economice eficiente.
Pînă în anii `90, investițiile, ca categorie economică, deseori se limitau la simple
plasamente de capital in fondurile fixe ale sferei productive. În contextul politicii
investiționale globale contemporane, investițiile nu pot fi reduse la simple plasamente
în baza tehnico-materială a sferei de productie, sursa principala a progresului
economic fiind dezvoltarea capitalului uman, potențialul tehnico-științific, baza de
informații a societății, fenomene ce-și află expresia in creșterea valorii activelor
nemateriale și a fondurilor neproductive.
În condițiile economiei de piață, la adoptarea deciziilor investiționale, trebuie luați
în considerație următorii factori de bază:
Raportul dintre cerere și ofertă: investițiile reprezintă, după cererea de
consum, al doilea element al cererii globale. În timp ce sporirea economiilor provoacă reducerea cererii, investițiile, în termen scurt, conduc la majorarea
5/17/2018 Proectul Economic - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/proectul-economic 12/40
12
cererii,oferta de mărfuri și servicii urmînd să crească numai după
implimentarea proiectelor investiționale corespunzătoare.
recuperarea investițiilor: prin compararea marimii venitului scontat din
investiții cu cheltuielile suportate. Eficiența maximă a plasamentelor
suplimentare la capitalul existent reprezintă acea valoare care egalează
cheltuielile de valorificare a investițiilor cu profitul așteptat de pe urma lor.
Dobînda pentru împrumut: ce se formează pe piața monetară și cea așteptată
de investitori. Dorința de a face investiții depinde de diferența dintre eficiența
lor maximală și rata dobînzii. În Republica Moldova această rată adesea
depășește rentabilitatea plasamentelor. Date fiind aceste condiții, crește
exportul de capital în străinătate, unde raportul respectiv este mult mai
favorabil. Conform teoriei lui J.Keynes, reglementarea de către stat a ratei
dobînzii este unul dintre principalele elemente ale politicii sale investiționale.
J.M.Keynes a introdus în știința economică concepția multiplicatorului, care
dezvăluie influența decisivă a investițiilor asupra creșterii economice, măsurată față
de sporul PIB-ului. Totodată, venitul național crește cu mult mai mult decît volumul
investițiilor.
Investițiile nete au ca efect sporirea capitalului, iar aceasta din urmă, la rindul său,
o creștere a producției, a utilizarii forței de muncă și a veniturilor . Între sporirea
investițiilor și a veniturilor există o anumită relație, care se poate măsura cu ajutorul
multiplicatorului investițiilor (K), calculat după formula:
El arată că atunci când are loc o sporire a investiţiilor, venitul va creşte cu o mărime
de K ori mai mare decât sporul investiţiilor.
Prin semnificația sa, multiplicatorul reflectă legătura dintre intrările în sistemul
economic- concretizate prin investiții- și ieșirile acestuia, sub forma veniturilor
participanților la activitatea economică. Investițiile sunt cele care produc efectele de
5/17/2018 Proectul Economic - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/proectul-economic 13/40
13
antrenare asupra producției de bunuri economice și, prin aceasta, asupra veniturilor și
consumului.
Pentru Republica Moldova, are o deosebită importanță influența investițiilor
asupra gradului de ocupare a populatiei. Conform calculelor specialiștilor, creșterea
cu 1% a șomajului conduce la reducerea cu 2-3% a PIB-ului.
Odată cu dezvoltarea economiei informaționale, noțiunea de crestere economică
se schimbă din punct de vedere calitativ. În societatea postindustrială, progresul
social-economic se măsoară nu numai prin ritmul de sporire cantitativă a PIB-ului, ci
și prin creșterea indicatorilor calității vieții. Se formează un tip absolut nou al
dezvoltării social-economice, fapt care modifică esențial conținutul politicii
investiționale.
Rezultatul net al producției îl reflectă cel mai bine venitul național.Anume în baza
lui trebuie calculată eficiența promovării politicii investiționale și realizării
produsului social în ansamblu.Același rol îi revine PIB-ului.
Spre deosebire de indicatorii utilizați în anii `90, PIB-ul exprimă și valoarea nou
creată a serviciilor neproductive, adică rezultatele activității tuturor unităților
economice din Republica Moldova atît din sfera productivă, cît și din sfera
neproductivă. Pe baza lui, pot fi comparate direct nivelurile și ritmurile creșterii
economice a diferitelor țări și respectiv, politicile lor investiționale.
Creșterea economică este condiționată ca niciodată de progresul tehnic, care în
secolul al XXI-lea nu va avea un caracter de economisire a muncii, ci de consum al
muncii. De cerere, însă, se va bucura doar munca de înaltă calificare și de un nivel
intelectual superior. Productivitatea acestei munci nu poate fi asigurată decît prin
investiții masive în capitalul uman.
Cu regret, politica investițională a Republicii Moldova deocamdata nu ia în
considerație acest lucru. O producție care degradează din punct de vedere tehnologic
nu are nevoie de forță de muncă de înaltă calificare. Cadrele cu studii pleacă în sfera
comerțului, iar altele completează rîndurile șomerilor sau emigrează în țări streine.
La categoria principiilor investiționale raționale în condițiile economiei detranziție pot fi atribuite urmatoarele:
5/17/2018 Proectul Economic - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/proectul-economic 14/40
14
Delimitarea puterii și proprietății, protejarea eficientă a drepturilor și
intereselor proprietarilor și investitor ilor particulari;
Sporirea atractivității investiționale a economiei naționale, în special a sferelor
și ramurilor ei prioritare, pentru investitorii autohtoni și streini;
Limitarea volumului investițiilor de stat în funcție de starea bubetului, balanței
de plăți, datoriei publice etc.;
Planificarea strategică indicativă a investițiilor în sferele prioritare cu un flux
de capital privat insuficient(infrastructură, informatică, complexe
agrioindustriale și de energie și combustibil, sferele educației, ocrotirii
sănătății, ecologiei).
Creșterea economică ca rezultat al investițiilor poate fi obținută prin acționarea a
4 mecanisme interdependente:
1. Intrarea inovațională sau crearea inovațiilor;
2. Reorganizarea fundamentală a firmelor existente;
3. Înființarea de firme noi;
4. Sporirea competitivității economiei în urma realizării politicii investiționale.
Dezvoltarea atît a economiei, în ansamblu,cît și a anumitor întreprinderi, în
particular, este imposibilă fără ridicarea potențialului economic, implimentarea
tehnologiilor moderne, creșterea volumului vînzărilor. Procesul investițional asigură
realizarea tuturor acestor scopuri.
5/17/2018 Proectul Economic - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/proectul-economic 15/40
15
Capitolul II
ACTIVITATEA INVESTIȚIONALĂ
ÎN REPUBLICA MOLDOVA
2.1.Dinamica investițiilor în Republica Moldova
În contextul crizei financiare globale şi recesiunii principalelor economii pe plan
mondial, volumul total al investiţiilor în capital fix în trimestrul І al anului 2010 a
constituit 880,4 mil. MDL, micşorându-se faţă de perioada respectivă a anului
precedent cu 23,4%. În acelaşi timp, de menţionat este faptul că ritmurile de scădere
ale investiţiilor în capital fix în comparaţie cu anul 2009 s-au încetinit.(tab.1)
Tab 1. Investiţii în capital fix pentru trim.I al anilor 2007 -2010
rim. I2007
rim. I2008
rim. I2009
rim. I2010
Investiţii în capital fix ,mil. MDL (preţuri curente)
1221,9 1880,8 1166,3 880,4
Ritmul de creştere a investiţiilor încapital fix % faţă anul precedent (preţuricomparabile)
130,1143,9
64,7 76,6
PIB, mil. MDL (preţuri curente) 10746,7 12804,0 12974,0 -
Investiţii în capital fix / PIB, % 11,4 14,7 9,0 -
Sursa principală a investiţiilor continuă a fi mijloacele proprii ale agenţilor
economici şi ale populaţiei – 63,5% din volumul total al investiţiilor în capital fix,
urmată de mijloacele investitorilor străini – 23,5%. Cota ambelor poziţii a crescut
considerabil în comparaţie cu anul 2009, ceea ce indică constrângerea altor surse de
finanţare a investiţiilor. Astfel, următoarea sursă reprezintă creditele bancare, cota
cărora este relativ nesemnificativă 6,3%, continuând scăderea din 2009. Mijloacele
finanţate din contul bugetului public au constituit doar 5%, micşorându-se faţă de
trimestrul I al anului 2009 cu circa 3 puncte procentuale, la fel urmând trendul
descendent.(tab.2)
5/17/2018 Proectul Economic - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/proectul-economic 16/40
16
Tab 2. Structura investiţiilor în capital fix pe surse de finanţare (la preţuricurente), %
rim. I2007
rim. I2008
rim. I2009
rim. I2010
Total investiţii în capital fix, %
finanţate din contul:
100 100 100 100
bugetului public 6,0 12,3 8,3 5,0
mijloacelor proprii ale agenţilor economici şi mijloacelor populaţiei
65,6 49,0 60,6 63,5
mijloacelor investitorilor străini 19,2 27,2 19,0 23,5
altor surse, 9,2 11,5 12,1 8,0din care credite bancare 8,6 10,5 8,8 6,3
Cea mai mare scădere a activităţii investiţionale au înregistrat întreprinderile cu
proprietate mixtă (publică şi privată) de circa 60%, precum şi întreprinderile cu
proprietate privată autohtonă - cu 38,9% faţă de 2009. În acelaşi timp, investiţiile în
întreprinderile cu proprietate publică s-au majorat cu 3,3% faţă de trimestrul I anului2009, iar ritmul scăderii investiţiilor ale întreprinderilor cu capital străin şi ale
întreprinderilor mixte a fost mult mai lent şi a constituit, respectiv 10% şi 27,6%.
Tab 3. Dinamica investiţiilor în capital fix pe forme de proprietate, în % faţă de perioada respectivă a anului precedent (la preţuri comparabile)
rim. I2007
rim. I2008
rim. I2009
rim. I2010
Investiţii în capital fix, total 143,9 130,1 64,7 76,6
Proprietatea publică 178,5 108,1 74,2 103,3Proprietatea privată (autohtonă) 137,9 127,3 77,2 61,1Proprietatea mixtă (publică şi privată)fără participare străină 197,5 73,5 80,0 40,9
Proprietatea străină 153,9 152,5 44,2 90,0
Proprietatea întreprinderilor mixte 118,
150,74
52,5 72,4
5/17/2018 Proectul Economic - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/proectul-economic 17/40
17
Conform datelor ME, în timp ce întreprinderile cu proprietate publică
înregistrează anumite progrese din punct de vedere al activităţii investiţionale,
sectorul privat (autohton , mixt şi străin) are nevoie de o stimulare suplimentară.
Activitatea investiţională este distribuită neuniform pe teritoriul RM, fiind
puternic concentrată într -un singur centru - municipiul Chişinău, unde volumul
investiţiilor pe parcursul ultimilor ani variază între 59 – 66% din totalul pe republică.
De menţionat este că, a scăzut activitatea investiţională în zona Sud şi în zona Nord,
pe când investiţiile în capital fix în UTA Gagauzia chiar au înregistrat o
creştere.(anexa 1,tab.4)
Dinamica investițiilor in capinal fix pe zone și raioane,mil.MLD(la prețuri curente)
În ceea ce priveşte fluxul net al investiţiilor străine directe (ISD), acesta a început să
scadă în trimestrul IV al anului 2008 şi a continuat scăderea în anul 2009. Aşadar,
volumul ISD atrase în economia naţională, în trimestrul IV 2008 a constituit 150,9
mil. USD, iar în anul 2009 acest indicator a alcătuit 86,4 mil. USD, micşorându-se
comparativ cu anul 2008 de circa 8,2 ori.(tab.5)
0
200
400
600
800
1000
1200
1400
1600
1800
2000
trim. I 2007 trim. I 2008 trim. I 2009 trim. I 2010
U.T.A. Gagauzia
SUD
CENTRU
NORD
Municipiul Chișinău
5/17/2018 Proectul Economic - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/proectul-economic 18/40
18
Tab 5. Fluxul net al investiţiilor străine directe, mil. USD 2006 2007 2008 2009
proviz. Investiţiile străine directe în economianaţională – total 233,2 539,3 707,6 86,4
inclusiv: capital subscris 119,0 227,4 441,7 155,1
din care sectorul bancar33,2 40,0 30,1 25,5
venit reinvestit 41,6 112,8 99,5 -24,9 din care sectorul bancar 7,1 27,6 22,7 -20,6
alt capital 72,6 199,1 166,4 -43,7
din care sectorul bancar 17,3 12,5 7,5 5,6
Conform situaţiei din 01.01.2010, cele mai atractive ramuri ale economiei pentru
ISD sunt: activităţile financiare – 22,0% din volumul ISD în Moldova, respectiv-
comerţul cu ridicată şi cu amănuntul – 19,0%; industria prelucrătoare – 18,0% ,
tranzacţii imobiliare – 17,5%, transporturi şi comunicaţii – 8,9% şi energie electrică,
gaz şi apă - 7,9%.(tab.6)
Tab 6. Structura soldului investiţiilor străine directe pe sectoare, % Ramurile economiei la
01.04.2008la01.04.2009
la01.01.2010
Industria prelucrătoare 20,1 19,8 18,0Activităţi financiare 17,1 25,5 22,0Comerţ cu ridicată şi cu amănuntul 22,6 19,0 19,0Agricultură 0,8 0,7 0,9Construcţii 1,8 2,0 2,8Hoteluri şi restaurante 1,3 1,4 1,2
Transporturi şi comunicaţii 6,0 13,0 8,9Tranzacţii imobiliare 16,1 12,0 17,5Energie electrică, gaz şi apă 13,4 6,1 7,9Alte activităţi 0,8 0,5 1,8
Sursele de provenienţă ale ISD sunt destul de diversificate. Conform situaţiei de la
01.01.2010 73,6% constituie investiţiile din statele UE; 8,9% din ţările CSI, din care
Rusia - 7,7% şi 17,5% din alte ţări. Cel mai important investitor este Olanda cu o
pondere de 17,5% .(anexa 3)
5/17/2018 Proectul Economic - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/proectul-economic 19/40
19
Structura investiţiilor străine atrase, după ţara de origine
Este necesar de menţionat, că nivelul investiţiilor străine directe în sectorul real al
economiei rămîne a fi insuficient, în special în domeniile generatoare de valoare
adăugată înaltă (producere şi prestare a serviciilor), care ar asigura o competiţie şi
trezi interes pe pieţele de desfacere externe. În afară de aceasta, dezvoltarea
businessului este împovărată de nivelul insuficient de dezvoltare a pieţei financiare
(asigurările, piaţa valorilor mobiliare, instrumente de finanţare, titluri de credit etc.),
de rata dobînzii înaltă la creditele bancare, precum şi de existenţa disproporţiilor
regionale majore etc.
În vederea dezvoltării continuă a economiei naţionale şi asigurării unei dezvoltări
social-economice durabile a ţării, este necesar de a concentra eforturile pentru
atragerea investiţiilor străine strategice. În privinţa unor astfel de proiecte, este
extrem de important de a asigura un suport administrativ şi de consulting, în special
în domeniile care au potenţial semnificativ şi un efect multiplicator considerabil,
orientat spre o dezvoltare balansată atît a întregii economiei, cît şi a unor ramuri
prioritare, ce dispun de perspective pentru export: industria sciento-intensive,
constructoare de maşini, energetica, transport, materiale de construcţie etc., ceea ce ar
crea o imagine pozitivă a Moldovei, ca loc atractiv pentru plasarea investiţiilor.
01.01.2010
Olanda
Cipru
Italia
Rusia
Franţa
Marea Britanie
Germania
Spania
România
5/17/2018 Proectul Economic - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/proectul-economic 20/40
20
2.2.Efectele fluxurilor de investiții streine directe asupra economiei Republicii
Moldova
Analiza efectelor investițiilor străine directe(ISD) asupra economiei naționale
reprezintă o problem deosebit de complex. Mișcarea internațională a capitalului
contribuie la sporirea bunăstării globale, prin generarea unei creșteri a
competitivității. Repartizarea acestui spor de competitivitate între corporațiile
transnaționale, ca principali agenți emitenți ai investițiilor străine, și economia
națională depinde de un șir de factori, precum strategiile adoptate de firmele
investitoare, caracteristicile și particularitățile climatului macroeconomic în care ele
operează, politicile economice generale și specific ale țării receptoare de investiții
străine directe.
Investițiile străine directe generează o serie de efecte benefice asupra economiei
țării. Astfel, prin ISD se realizează un transfer de resurse productive, capital,
tehnologie, competențe organizaționale și managerial dinspre firma investitoare, cu
efecte potențial benefice asupra sectorului industrial si a restructurării economiei.
Transferul de tehnologie generează efecte pozitive, de antrenare în economie,
printr-o difuzare la nivelul firmelor locale și prin asimilarea de către acestea a
respectivei tehnologii. În cazul unor tehnologii noi sau care produc schimbări radicale
într-un anumit domeniu, investiția directă constituie singura modalitate de transfer în
alte spații economice și care permite utilizarea respectivei tehnologii în cadrul
structurilor de proprietate ale firmei.
Transferul de competențe manageeriale și organizaționale reprezintă o altă
componentă importantă a procesului investițional, aceste aspecte fiind decisive
pentru punerea în valoare a factorilor de producție existenți în plan local. De
asemenea , experiența și pregătirea managerială, metodele moderne de calificare a
forței de muncă reprezintă un important beneficiu al economiei și constituie o
componentă calitativă a investițiilor străine directe.
Prin intermediul unei investiții străine directe, este posibilă intrarea pe piață a
unui nou actor economic, ceea ce determină modificarea raporturilor concurențiale șia relațiilor de colaborare cu furnizorii sau beneficiarii ramurii respective. În cazul în
5/17/2018 Proectul Economic - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/proectul-economic 21/40
21
care investiția străină directă vizează producția și desfacerea pe piața internă, prezența
unei firme străine puternice poate să contribuie la stimularea firmelor locale în
căutarea unor noi surse de competitivitae sau poate să determine înlăturarea de pe
piață a acelora care nu fac față concurenței.
Efectelor investițiilor străine directe asupra firmelor concurente sau partenere sunt
determinate de opțiunile de politică economică, în general, și cele de politică
industrială, în special. Atît pentru furnizori cît și pentru beneficiari investițiile străine
directe pot să creeze noi oportunități deafaceri, să încurajeze dezvoltarea și inovarea
la nivelul respectivelor segmente. În determinarea efectelor activității firmelor
transnaționale se analizează și gradul de integrare a acestora în economia locală și
participarea acestora la dezvoltarea industriei prin implicarea diferiților furnizori
locali în derularea activității întreprinderilor cu capital strein.
Activitatea corporațiilor transnaționale are un efect puternic și asupra balanței de
plăți a țării. Întrările de capital financiar se reflectă ca un input pozitiv în cadrul
contului de capital al balanței de plăți externe. În cazul țărilor cu economii mai puțin
dezvoltate una dintre cele mai importante contribuții ale investițiilor străine directe
constă în sporirea exporturilor. Structura exporturilor este caracterizată printr -o
pondere semnificativă a produselor prelucrate și a celor intensive în tehnologie. Pe
de altă parte, investițiile streine directe care au în vedere piața internă pot constitui o
modalitate de substituire a importurilor.
Întrările de investiții străine directe generează o multitudine de efecte pozitive,
dar în condițiile specifice ale economiilor în tranziție, nu sunt excluse și anumite
efecte negative, în funcție de natura și obiectivele entităților implicate. Astfel,
corporațiile transnaționale urmăresc obiective economice particulare, în principal
asigurarea și valorificarea puterii lor concurențiale la scară globală pentru obținerea
de profituri.
Economiile-gazdă urmăresc atît obiective economice cu caracter general, precum
accelerarea creșterii economice, cît și obiective cu caracter strategic, cum ar fi
realizarea unei anumite distribuții a veniturilor, a unui anumit tip de dezvoltaretehnologică, dezvoltarea regională, protejarea mediului înconjurător, etc. Drept
5/17/2018 Proectul Economic - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/proectul-economic 22/40
22
exemplu, dacă obiectivul urmărit este dezvoltarea puternică a firmelor naționale
dintr-o anumită ramură, impactul investițiilor străine directe poate să fie negativ, prin
forța concurențială a firmelor străine mai mare, firmele naționale fiind eliminate de
pe piață. Dacă, însă, printre obiectivele politicii economice se inscrie și cel de
satisfacere a cerințelor consumatorilor unei anumite categotii de produse, atunci
activitatea firmelor străine poate fi apreciată drept pozitivă, chiar în detrimentul celor
locale.
Posibilele implicații negative ale ISD se datorează, în special, inexistenței unor
politici economice bine structurate și unor opțiuni sectoriale ferme. Acestea pot
decurge din necorelarea politicii economice a statului cu interesele investitorilor. În
situația în care nu există o corelație între interesele economice, strategice, sociale ale
economiei-gazdă și cele ale firmelor investitoare, asocierea unui partener local cu
investitorul străin poate să genereze redimensionarea activității, cu reducerea
numărului de angajați; reorientarea către alte activități cu renunțarea la anumite tipuri
de produse, sau introducerea altora noi; retehnologizarea și pătrunderea pe piețele
tradiționale de export ale corporațiilor transnaționale; sau, dimpotrivă, închiderea și
eliminarea completă de pe piață a unui fost concurent.
Astfel, obținerea unor efecte pozitive prin investiții străine directe depinde de
stabilirea exactă a intereselor specifice ale țărilor receptoare cu privire la locul
acordat investițiilor străine directe în procesul de dezvoltare. Fiecare țară stabilește o
anumită poziție în calitatea sa de perceptor de investiții străine directe, poziție
reflectată prin politici specifice față de capitalul străin, care pot fi politici pasive sau
active.
Politicile investiționale pasive relevă crearea unui mediu stimulativ in termeni
generali pentru potențialii investitori, fără o orientare sectorială sau regională a
acestora. Politicile active, presupun atragerea anumitor tipuri de investiții străine
directe sau a celor orientate către anumite domenii, regiuni. Ele sunt considerate ca
fiind potrivite pentru dezvoltarea anumitor ramuri industriale sau anumitor regiuni,
iar inițiativa declanșării negocierilor aparține țărilor receptoare. Acestea formulează
5/17/2018 Proectul Economic - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/proectul-economic 23/40
23
și inițiază proiecte investiționale, pe care le fac cunoscute firmelor străine,
identificate ca fiind potențial interesante în respectivele proiecte.
Odată cu obținerea statutului de țară vecină cu Uniunea Europeană a permis
obținerea unor fluxuri de capital de proporție. În structura investițiilor 75,5% din
volumul total al acestora le-au revenit țărilor membre UE, iar 9%- țărilor membre
CSI. Cele mai importante investiții străine în economia moldovenească au realizat
Olanda(17,5%), Cipru(13,7%), Italia(11,8%), Rusia(7,7), Franța(4,5%),
Romania(6,6%), Marea Britanie(5,3%).
Chiar dacă, conform datelor statistice, investițiile au crescut, economia Moldovei
este una dintre cele mai puțin atractive din regiune pentru investitorii străini.
Cît privește structura ISD acestea sunt direcționate mai mult în sectoare cu
profitabilitate maximă și sigură. Capitalul autohton a rămas în sectoare unde profitul
se obține comparativ mai greu și cu eforturi investiționale mai mari. Cea mai mare
parte a ISD sunt direcționate fie direct în comerț sau indirect la livrarea gazului,
energiei electrice, tranzacții imobiliare, prestarea serviciilor de telecomunicații,
precum și în sectorul financiar. Doar circa 26% din ISD pot fi atribuite sectorului real
al economiei. Putem menționa că investițiile străine sunt mai influente în comparație
cu investițiile pe care le pot realiza firmele cu capital autohton, ele contribuie la
creșterea economică a țării, dar cu o ocupare redusă a forței de muncă și cu o
distribuție polarizată a rezultatelor ei, profitul fiind în mare parte repatriat.
Printre principalele cauze care stopează activitatea investiționala în Republica
Moldova pot fi numite instabilitatea economică și politică, amestecul statului în
afacei, sistemul judiciar calificat deseori ca injust și corupt, precum și alți factori care
în totalitatea lor plasează Moldova departe de țările cu cele mai atractive medii
investiționale. În plus, în ultima perioadă se observă că forța de muncă nu mai este
un factor determinant în luarea deciziei de plasare a investițiilor. Criza economica i-a
determinat pe unii din investitori străini să-și eficientizeze la maxim investițiile și să
facă o evaluare radicală a piețelor de destinație, în conformitate cu randamentele
oferite, costuri aferente etc.
5/17/2018 Proectul Economic - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/proectul-economic 24/40
24
Statutul de țară vecină cu Uniunea Europeană nu este suficient pentru atragerea
investițiilor străine directe. Pentru a determina investitorul în alegerea Republicii
Moldova ca destinație a capitalului ce urmează a fi investit, este necesar de a
îmbunătăți imaginea țării, de a crea un mediu de afaceri favorabil și de a oferi
stimulente investitorilor.
Este necesar de a facilita atragerea investițiilor în sectorul real al economiei
pentru stimularea producției autohtone de mărfuri și servicii și mărirea exportului
acestora. În cazul lipsei unor eforturi pentru diferențierea investițiilor atrase, Moldova
poate va fi afectată de aprofundarea proceselor de lărgire a pieței de desfacere a
producătorilor străini, atragerea capitalului speculativ, a cărui scop este doar
obținerea de profituri majorate și nu crearea unor capacități de producție.
5/17/2018 Proectul Economic - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/proectul-economic 25/40
25
Capitolul III.
STRATEGII ȘI POLITICI DE ATRAGERE A INVESTIȚIILOR
STREINE DIRECTE IN REPUBLICA MOLDOVA
3.1. Politicile statului în domeniul atragerii investițiilor streine
Inițial, activitatea investițiilor străine în Re publica Moldova era reglementată de
Legea Republicii Moldova cu privire la investițiile străine, care a fost adoptată în
1992. Însă adoptarea unei legi nu a fost nici pe departe suficientă pentru atragerea
investițiilor. Investitorii străini sunt interesați de climatul general de afaceri,
funcționarea sistemului judiciar, garanțiile pe care le oferă țara-gazdă, funcționarea
pieței și a instituțiilor acesteia. Însă nu acestea au fost preocupările de bază ale
Guvernului moldovenesc în deceniul precedent, neexistînd nici o strategie de atragere
a investițiilor pînă în anul 2001, ceea ce explică nivelul foarte scăzut al investițiilor străine directe în acea perioadă, în economia Republicii Moldova.
Atragerea investiţiilor străine ca o activitate coerentă şi deliberată, având o
finalitate bine definită, presupune utilizarea unor tehnici specifice între care un loc
distinct îl ocupă acordarea de stimulente financiare, fiscale şi de alta natură
investitorilor.
Cele mai răspândite sunt stimulentele fiscale care includ reduceri de impozite,scutiri de impozite, taxe de import sau export reduse.
Există şi o a treia categorie de stimulente dificil de clasificat, care include o
varietate de forme, de la vînzarea la preţuri preferenţiare a terenului, construirea unei
clădiri, cererea unor căi de acces, asigurarea şcolarizării şi acordarea de asistentă în
recrutarea personalului, până la identificarea unor şcoli internaţionale pentru copiii
directorilor sau asigurarea accesului la cluburile sportive, locale, pentru investitori.
5/17/2018 Proectul Economic - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/proectul-economic 26/40
26
Din punctul de vedere al luării deciziei de a investi, acordarea de stimulente este
importantă în doua momente: la formularea ideii de proiect cînd se întocmeşte o listă
scurtă de posibile variante pentru investiţie şi la faza deciziei cînd se face practic o
opţiune între mai multe variante.
Stimulentele care se pot acorda investitorilor străini pot fi deosebit de diverse,
dintre care remarcăm: participarea cu titlu gratuit la capital, până la 50% din valoarea
proiectului, vânzarea terenului la preţ subvenţionat, închirierea de terenuri sau clădiri
cu o perioadă de graţie în care nu se plăteşte chirie, acordarea de garanţii
guvernamentale, subvenţionarea salariilor personalului angajat de investitorul străin,
suportarea de către agenţia de dezvoltare a unor cheltuieli legate de transportul şi
instalarea echipamentelor şi utilajelor, repararea şi modernizarea clădirilor existente
pe cheltuiala agenţiei de dezvoltare, finanţarea trainingului pentru angajaţii
investitorului străin, realizarea pe cheltuiala agenţiei de dezvoltare a studiilor de
marketing sau a celor legate de protecţia mediului.
Totuși, insuficiența resurselor proprii pentru investiții, precum și acțiunile
întreprinse de către alte țări au condus la scimbarea viziunii autorităților privind
investițiile streine și rolul acestora în economia Republicii Moldova. Posibil că
sporirea intrărilor de investiții streine directe după anul 2000 a fost determinată de
pașii pe care i-a întreprins guvernul în scopul ameliorării climatului de afaceri și
atragere a investițiilor străine. Aceștia au fost:
Crearea în anul 1997 a Agenției pentru Atragerea Investițiilor Străine, care din
2001 a devenit parte a Organizației de Promovare a Exporturilor.
În anul 2001, Republica Moldova a devenit membru al Organizației
Internaționale a Comerțului. Iar din 2006 relațiile comerciale ale Moldovei cu
țările Uniunii Europene sunt supuse regimului comercial GSP-plus.
Inițierea reformei regulatorii, care are scopul de a reduce gradul de dependență
a întreprinderilor de reglementarea administrativă, diminuarea cheltuielilor
financiare și de tip pentru obținerea autorizațiilor, certificatelor și altor
permisiuni.
5/17/2018 Proectul Economic - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/proectul-economic 27/40
27
În 2001 a fost aprobată prima strategie Investițională a Republicii Moldova
pentru anii 2001-2005. În prezent există Strategia de atragere a investițiiilor și
promovare a exporturilor pentru o perioadă mai lungă pentru anii 2006-2015
adoptată de către Ministerul Economiei și al Comerțului.
Adoptarea altor strategii și programe naționale care prevăd realizarea măsurilor
ce vor contribui la creșterea economică.
Au fost încheiate acorduri bilaterale cu 35 de state în vederea protecției
investițiilor.
În anul 2007 a fost inițiată agenția națională pentru Protecția Concurenței, ca
autoritate permanentă în administrația publică, avînd ca scop promovarea
politicii statului în domeniul protecției concurenței, limitarea și reprimarea
activității anticoncurență a agenților economici, a autorității administrației
publice, precum și efectuarea controlului asupra executării legislației cu privire
la protecția concurenței. Instituirea acesteia este prevăzută de Planul de Acțiuni
UE-Republica Moldova.
Legea nr. 81-XV din 18 martie 2004 cu privire la investițiile în activitatea de
întreprinzător este documentul de bază care reglementează activitatea investitorilor
străini în Republica Moldova, legea cu privire la investițiile străine fiind abrogată.
Legea cu privire la investițiile în activitatea de întreprinzător oferă investitorilor
autohtoni, cît și celor streini garanții că:
Investițiile nu pot fi expropriate ori supuse unor măsuri cu un efect similar care
privează, în mod direct sau indirect, investitorul de titlul de proprietate sau de
controlul asupra investiției.(art. 10,al.1)
Prejudiciul, inclusiv profitul ratat, suportat de investitor ca urmare a unei
dispoziții a autorității publice prin care i s-au încălcat derepturile sau ca urmare
a neîndeplinirii ori a îndeplinirii necorespunzătoare, de către o autoritate sau de
către o persoană cu funcție de răspundere, a obligațiilor față de investitor,
prevăzute de legislația în vigoare a Republicii Moldova, va fi repetat din contul
autorității publice vinovate.(art. 11, alin.3)
5/17/2018 Proectul Economic - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/proectul-economic 28/40
28
Prevederea din art. 11, însă, nu ia în considerație faptul că deseori autoritățile
locale sunt cele vinovate, iar bugetele acetora sunt limitate și nu dispun întotdeauna
de resurse suficiente pentru repararea prejudiciului. Astfel, dispare credibilitatea în
funcționarea legii.
În linii generale, investitorii străini beneficiază de aceleași drepturi ca și
investitorii locali, cu excepția articolului 22 al legii, care prevede că investitorii
streini pot dobîndi, în conformitate cu legislația Republicii Moldova, dreptul de
proprietate asupra bunurilor imobile de pe teritoriul Republicii Moldova, cu excepția
terenurilor cu destinație agricolă și a celor din fondul silvic, pentru a desfășura
activitatea de întreprinzător. Această dispoziție provoacă nemulțumiri investitorilor
străini și apare ca o piedică a investițiilor străine în sectorul agrar.
În vederea atragerii investițiilor , Codul Fiscal al Republicii Moldova oferă o serie
de facilități fiscale. Astfel, conform articolului 49, rezidenții zonelor economice
libere beneficiază de avantaje fiscale în ceea ce privește impozitul pe venit, cît și de
cota zero a T.V.A. pentru mărfurile, serviciile prestate în/din zona economică liberă
din afara teritoriului vamal al Republicii Moldova, livrate în zona economică liberă
din restul teritoriului vamal al Republicii Moldova, precum și cele livrate unul altuia
de către rezidenții diferitelor zone economice libere ale Republicii Moldova, conform
articolului 104, și scutirea de plata accizelor a mărfurilor supuse accizelor introduse
în zona economică liberă din afara teritoriului vamal al Republicii Moldova conform
art. 124 al Codului Fiscal. Investitorii în zonele economice libere mai sunt protejați
de schimbările în legislație pe o perioadă de pînă la 10 ani.
Începî nd cu anul 2008, Codul Fiscal conține noi prevederi menite să stimuleze
activitatea investițională și anume:
Profitul reinvestit al persoanelor juridice va fi supus cotei zero la impozitare.
Modificările au fost introduse în Codul Fiscal prin Legea nr. 111-XVI din
27.04.2007.
Subiecții care desfășoară activitatea de întreprinzător amplasați in afara
municipiilor Chișinău și Bălți au dreptul de restituire a T.V.A. la valorilemateriale, serviciile procurate ce țin de investiții capitale, cu excepția
5/17/2018 Proectul Economic - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/proectul-economic 29/40
29
investițiilor cu destinație locativă și investițiilor în mijloacele de transport în
scopul încurajării investițiilor în afara acestor municipii,conform art. 101.
3.2.Necesitatea și direcțiile de modificare a climatului investițional în Republica
Moldova
În pofida acțiunilor întreprinse de către guvern, fluxurile de investiții străine au
fost reduse în Repubilca Moldova, iar stocul de investiții străine directe pe cap de
locuitor rămîne mic în comparație cu cel al țărilor din regiune. Ca urmare, acțiunile
menționate în secțiunea precedentă deși sunt pozitive și binevenite, nu au avut un
impact semnificativ asupra gradului de atractivitate investițională a țării, sau există
alți factori negativi care constituie bariere mai importante în luarea deciziei de
investire decît acțiunile întreprinse deja de către Guvern.
Astfel, nu este suficientă existența unui cadru juridic puternic pentru atragerea
investițiilor, importantă fiind respectarea supremației legii. Pentru a stimula
investițiile, Legea cu privire la investițiile în activitatea de întreprinzător nu trebuie
doar adoptată, ci trebuie implimentată în mod echitabil și universal.
Din păcate, în Republica Moldova au existat cazuri cînd drepturile investitorilor
streini au fost încălcate, un exemplu fiind cazul Bimer împotriva Moldovei soluționat
la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. S.A.Bimer era înregistrată în Republica
Moldova, iar acțiunile sale erau deținute de investitori din Moldova, SUA și
Bahamas. Era calificată ca o companie cu investiții străine și beneficia de prevederile
Legii privind investițiile străine. Compania a obținut două licențe pentru deschiderea
unui magazin și bar Duty Free în zona de frontiereă Leușeni pe o perioadă
nedeterminată. În aprilie 2002, Parlamentul Republicii Moldova a introdus
amendamente în Codul Vamal prin care amplasarea localurilor “duty free” în
Moldova se permite doar în aeroporturile internaționale și la bordul aeronavelor pe
rute internaționale, după care departamentul vamal a ordonat înciderea tuturor „duty
free” magazinelor care nu erau plasate în aeroporturi internaționale. Reclamantul a
contestat în instanță decizia, argumentînd că modificările introduse în Codul Vamalnu pot avea efect retroactiv și că aplicarea acestor prevederi contravine Legii cu
5/17/2018 Proectul Economic - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/proectul-economic 30/40
30
privire la investițiile străine, care împiedică pe o perioadă de 10 ani aplicarea legilor
care afectează situația investitorilor. Curtea Supremă a respins reclamația,
considerînd-o neîntemeiată, în septembrie 2002, iar Bimer S.A. s-a adresat ulterior
CEDO, care a decis că drepturile companiei respective au fost încălcate și a
condamnat Republica Moldova la plata unor despăgubiri de 520000 EURO.
În vederea atragerii investițiilor străine,se recomandă:
Elaborarea unei baze legislative aplicabile, precum și asigurarea unui sistem și
mecanism judiciar credibil și transparent pentru aplicarea acestei legislații.
Baza legislativă are nevoie de îmbunătățiri în cel puțin următoarele trei
privințe: armonizarea legislației, reforma judiciară și menținerea unui mediu de
afaceri echitabil pentru toți investitorii străini sau locali.
Evitarea renaționalizării, care afectează grav activitatea investițională a
statului.
Facilitățile fiscale oferite sunt acceptabile în primul rînd investitorilor străini, în
special în ceea ce privește majorarea capitalului statutar cu $2 mil. Dar numărul
întreprinderilor mari pretendente la această facilitate nu este mare. Iar pentru
întreprinderile mici suma de $250 mii este exagerat de mare. Astfel, numărul
contri buabililor care vor folosi aceste facilități nu va fi mare. O parte din întreprinderi
nu o vor obține din cauza lipsei unui astfel de capital, iar altele, ca urmare a
nerespectării altor cerințe obligatorii. Conform Datelor Serviciului Fiscal de Stat, în
anul 2006 au fost acordate facilități fiscale unui număr de 12 întreprinderi cu
investiții străine.
Nici măcar acordarea facilităților fiscale nu poate crea în mod artificial un climat
economic favorabil, nu poate compensa gradul redus al bazei industriale sau rezolva
problemele privind stabilitatea politică. Aceasta este mai mult importantă în etapa a
doua a deciziei investiționale, cînd din lista posibilelor amplasamente pentru investiții
stabilite la etapa I, existența stimulentelor poate înclina deja balanța în favoarea uneia
din ele. Rolul stimulentelor devine cu atît mai important, cu cît condițiile de operare
pe piață se apropie de standartul internațional, unde aspectele de condiționare adeciziilor de investire sunt relativ stabile.
5/17/2018 Proectul Economic - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/proectul-economic 31/40
31
Un alt factor perceput ca fiind negativ de către investitorii străini este amnistia
fiscală din anul 2007, fenomen de care au beneficiat majoritatea întreprinderilor de
stat, nu investitorii străini:
Se solicită excluderea stimulentelor fiscale de tipul amnistiilor fiscale, care ar
putea conduce la indisciplina fiscală a contribuabililor ordonați și înrăutățesc
imaginea țării în fața potențialilor investitori străini.
Facilitățile oferite investitorilor ar putea fi diversificate. De exemplu, în Cehia,
în afară de scutirea de impozitul pe venit pe o perioadă de 10 ani pentru
investițiile mai mari de 10 mil. USD, se acordă și granturi de creare a locurilor
de muncă, granturi pentru retraining și posibilitatea obținerii de terenuri la
cosst redus.
Birocrația și transparența.Cu cît vor exista mai multe formalități, reglementări
excesive și intervenții din partea guvernului, cu atît probabilitatea existenței corupției
și a mitei ca metode de ocolire a sistemului va fi mai mare. Deși au fost inregistrate
progrese considerabile în eliminarea birocrației prin reforma Ghilotina 1 si Gilotina 2,
intervenția autorităților publice este încă destul de consistentă, supusă de multe ori
intereselor politice conjuncturale.
Republica Moldova progresează destul de lent în procesul de înbunătățire a
climatului de afaceri, plasîndu-se pe poziții joase în clasamentele internaționale.
Conform studiului “Progrese Reforme și Politici pentru înbunătățirea climatului
investițional în Europa de Sud-Est 2006”, Moldova se află sub nivelul mediu în
regiune în majoritatea domeniilor de reforme. Doar la compartimentele anti-corupție
și inițierea une afaceri ne plasăm pe poziții superioare față de media din Europa de
Sud-Est. Studiul”Doing Business 2008” efectuat de Banca Mondială a coborît poziția
Moldovei în clasament cu 2 niveluri față de anul precedent, fiind plasată pe locul 92,
din 178 de state. Corupția reprezintă încă o piedică serioasă pentru mulți investitori.
Astfel, pentru crearea unui climat favorabil investițiilor, sunt importante:
Promovarea continuă a reformei regulatorii și evitarea extinderii termenului
său de implementare.
5/17/2018 Proectul Economic - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/proectul-economic 32/40
32
Eliminarea corupției trebuie să fie o prioritate majoră a autorităților în vederea
atragerii atît a investițiilor străine, cît și a celor autohtone. Aceasta implică
oferirea unor salarii competitive funcționarilor publici, intensificarea
controlului acestora, educarea responsabilității politice și față de public a
acestora, precum și crearea unui cadru de lucru transparent, utilizînd mai vast
tehnologiile informaționale.
Poziția în clasamentele internaționale este un indicator de referință pentru
potențialii investitori; astfel, stabilirea scopului de a urca în aceste clasamente
poate genera stimulente interne pentru soluționarea problemelor de
transparență și birocrație.
Economia tenebră a Moldovei. Multe din companiile autohtone își desfășoară
activitatea în economia tenebră: nu se declară veniturile, nu se achită impozitele
respective. Este mai puțin probabil că investitorii străini să investească in astfel de
companii sau în sectoare în care majoritatea companiilor autohtone funcționează în
modul prezentat. Este necesară o inversare a trendului economiei necontabilizate.
Ordonarea stabilă a sistemului fiscal, atenuarea constrîngerilor birocratice va duce la
stoparea migrației agenților economici spre sectorul necontabilizat.
Infrastructura nedezvoltată este una din problemele majore ale economiei
moldovenești, care împiedică creșterea economică, îmbunătățirea nivelului de trai și,
desigur, atragerea investițiilor srăine în afara municipiilor Chișinău și Bălți. Din
păcate, soluționarea acestei probleme solicită investiții publice mari, iar resursele
financiare sunt foarte limitate. Însă tocmai investițiile publice în infrastructură vor
permite investitorilor să atragă atenția asupra avantajelor oferite din Republica
Moldova, printre care se numără poziția geografica favorabilă, în vecinătatea Uniunii
Europene.
Este necesară:
Stabilirea unor surse permanente pentru finanțarea investițiilor în
infrastructură. Strategia de atragere a investițiilor străine și promovare a
exporturilor prevede finanțarea investițiilor în infrastructură din mijloacele provenite în urma achitării dividendelor de către întreprinderile cu cota
5/17/2018 Proectul Economic - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/proectul-economic 33/40
33
majoritară de stat, din contul mijloacelor provenite din privatizarea
patrimoniului public.
Acordarea facilităților fiscale acelor companii care investesc în afara
Chișinăului și municipiului Bălți și la o distanță mai mare de 50 km de acestea,
pentru a stimula dezvoltarea regională.
Straegia curentă de Promovare a Exporturilor și Atragere a Investițiilor stabilește
termenele de implementare a acțiunilor precum și organul competent. Neajunsul
acestora este că, deși strategia stabilește un mecanism de monitorizare a progresului
în atragerea investițiilor srăine directe, acesta nu este respectat.
Mecanismul de monitorizare și evaluare trebuie să aibă un rol major în
implementarea strategiei. Acesta ar reduce tendința de implementare a majorității
acțiunilor la sfîrșit de perioadă.
Este necesar un imbold pentru creșterea investițiilor în agricultură, în trecut
ramură de bază a economiei, dar care în prezent contribuie tot mai puțin la creșterea
PIB-ului. Una din problemele majore ale ramurii este dependența de condițiile
climatice, care ar putea fi soluționată prin instalarea sistemelor de irigare acolo unde
este posibil și schimbarea structurii soiurilor cultivate, acolo unde irigarea nu este
posibilă sau necesită costuri mari. Micii agricultori nu dispun de resurse suficiente
pentru instalarea acestora. Investițiile publice sunt, de asemenea, limitate și nici nu ar
trebui direcționate spre instalarea sistemelor de irigare, existînd alte domenii
prioritare. Atragerea investițiilor străine în domeniul agriculturii implică:
Eliminarea interdicției investitorilor străini de a procura terenuri agricole.
Aceasta nemulțumește investitorii srăini fiind în contradicție cu anexa IB din
GATT, articolul XVI, articolul 1 din Directiva Comisiei 88/361/CEE, precum
și p. 2.4.2 alineatul (1) din Planul de Acțiuni RM-UE care presupune “abolirea
tuturor măsurilor discriminatorii față de investitorii străini”.
Resursele de muncă ieftine nu înseamnă neapărat calificarea necesară. În
Republica Moldova, problema resurselor umane calificate devine tot mai stringentă,
odată cu migrarea intensă peste hotare.
5/17/2018 Proectul Economic - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/proectul-economic 34/40
34
Strategii de îmbunătățire a calificării resurselor umane, creșterea nivelului
calității studiilor superioare și vocaționale în conformitate cu domeniile
prioritare de investiții.
Orientarea eforturilor spre calitatea studiilor superioare, nu spre cantitatea lor.
Armonizarea normativelor de muncă în raport cu cele europene.
La momentul actual, Republica Moldova este una din țările cele mai defavorizate
din punc de vedere al fluxurilor de investiții străine directe, plasîndu-se în rîndul
ultimelor 5 state din Europa de Sud-Est și CSI privind stocul de investiții srăine pe
cap de locuitor. Principalele cauze ale eșecului în atragerea investițiilor străine directe
sunt:
Lipsa unei strategii de atragere a investițiilor.
Lipsa resurselor naturale proprii.
Ratarea primului val de privatizare precum și lipsa transparenței în procesul de
privatizare. Cazurile de renaționalizare și alte încalcări ale drepturilor
investitorilor au înrăutățit imaginea Moldovei în fața investitorilor.
Grad înalt de corupție și birocrație în structurile statale.
Concurența ridicată între statele regiunii pentru atragerea capitalului străin.
Evaluarea periodică a politicii în domeniul atragerii investițiilor străine directe va
reprezenta cheia spre succesul de lungă durată în atragerea investițiilor străine și
optimizarea beneficiilor acestora.
5/17/2018 Proectul Economic - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/proectul-economic 35/40
35
Încheiere:
O problema pentru Republica Moldova o constituie atragerea investițiilor străine.
Piața investițiilor străine se constituie în baza concurenței din care motiv investițiile
străine, de regulă, se fac în țările care și-au creat un climat investițional benefic
pentru investitorii srăini, din punc de vedere legislativ și politic, din păcate Republicii
Moldova nu îi este specific un climat favorabil.
Pentru accelerarea creșterii investițiilor și diversificarea surselor de finanțare,
Republica Moldova trebuie să soluționeze cîteva probleme fundamentale, legate de
restructurarea economiei: crearea unei baze economice stabile și sigure, care ar
permite sporirea competitivității economiei și depășirea sărăciei.
În acest sens, este necesară atragerea unor fluxuri mai mari de investiții străine,
care ar contribui în mod vădit la:
accelerarea dinamicii creșterii și crearea noilor tipuri de producții industriale,
ce nu se bazează doar pe prelucrarea materiei prime agricole; majorarea
considerabilă a ponderii industriei în fabricarea producției autohtone, precum și
sporirea gradului de implicare a forței de muncă; majorarea veniturilor
bugetare în rezultatul revigorarii acestui domeniu;
modernizarea infrastructurii și promovarea sistemică și consecventă a acesteia
în regiuni(construcția drumurilor, conductelor de gaz și apă, implementarea
mijloacelor de comunicare moderne etc.). Aceasta va contribui la crearea
infrastructurii “forte” a economiei naționale, ce are o importanță esențială
pentru asigurarea unui flux stabil și pe termen lung a investițiilor străine și în
alte sectoare.
Este îmbucurător faptul că începînd cu anul 2004 există un trend pozitiv al
intrărilor de investiții străine în economia Republicii Moldova. În același timp, nu
trebuie neglijat faptul că fluxurile de investiții cresc și în alte țări cu ritmuri mai
rapide, existînd o concurență dură între statele din regiuni, precum și între diferite
regiuni ale lumii. Acțiunile întreprinse de către Guvern sunt de cele mai multe ori
pozitive, însă de multe ori rămîn doar pe hîrtie sau sunt atenuate de fenomene precum birocrația, lipsa de transparență și corupția.
5/17/2018 Proectul Economic - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/proectul-economic 36/40
36
În concluzie menționăm că, deocamdată, Republica Moldova a atras puține
investiții străine, comparativ cu alte țări din Europa de Est, Sud-Est și țărule Baltice.
De fapt, republica noastră prezintă un interes sporit pentru investitori străini din
următoarele considerente: amplasarea strategică avantajoasă a RM, existența forței de
muncă calificate, acceptarea zonelor de comerț liber cu țările CSI și Europei de Sud-
Est,precum și posibilitățile investiționale atractive. (Anexa 2)
5/17/2018 Proectul Economic - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/proectul-economic 37/40
37
Bibliografie:
1. Dumitru Braghiș” Politica investițională și rolul ei în dezvoltarea economiei
RM ” Teză de doctor în științe economice,Chișinău 2001;
2. Constantin Enache, Constantin Mecu: “ Economie Politică”, Universitatea
Spiru Haret, catedra de economie politică, Volumul II, Bucureşti 2004(pag.50-
57);
3. Analele Ştiinţifice ale Universităţii Cooperatist Comerciale din Moldova
Victoria Nacu, drd. (UCCM) (pag. 164-169)
“ Impactul activității întreprinderilor cu capital străin asupra creșterii
economiei Republicii Moldova”
Volumul VI, Chişinău 2010;
4. Economica V (Revistă științifico-didactică), Chișinău 2004,ASEM
Tatiana Tofan, drd. “Calitatea mediului investițional în Republica
Moldova”(pag. 87-89);
5. Conferință științifică internațională:
“ Dezvoltarea economică în contextul aspirației de integrare
europeană.Perspective și realizări”
Chișinău 2009,
Țăruș Victoria, lector superior, ASEM
“Efectele fluxurilor de investiții străine directe asupra economiei Republicii
Moldova”(pag.69-74);
6. Cartea Albă, Propuneri pentru îmbunătățirea climatului investițional în
Republica Moldova,
Chișinău 2006, Asociația Investitorilor Străini
7. Strategia de Atragere a Investițiilor și Promovare a Exporturilor pentru anii
2006-2015, Ministerul Economiei și Comrțului al Republicii Moldova;
8. “Cadrul legislativ și climatul investițional în RM ” 2004,IDIS Viitorul;
9. www.mec.gov.md Ministerul Economiei al Republicii Moldova
10. www.bnm.md Banca Națională a Moldovei.
5/17/2018 Proectul Economic - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/proectul-economic 38/40
38
ANEXE:
(Anexa1)Tab 4. Structura investiţiilor în capital fix pe zone şi raioane, mil. MDL(la preţuri curente)
rim. I
2007
rim. I
2008
rim. I
2009
rim. I
2010TOTAL pe Republica Moldova, mil.
MDL 1221,7 1880,7 1166,3 880,4
cota-parte, % 100,0 100,0 100,0 100,0
Municipiul CHIŞINĂU 801,3 1105 698,9 583,9
cota-parte, % 65,6 58,8 59,9 66,3
NORD 176,1 269,0 223,6 120,4
cota-parte, % 14,4 14,3 19,2 13,7
MUN.BALTI 80,5 123,7 75,4 45,6
BRICENI 11,6 11,2 6,2 3,6EDINET 12,2 10,2 12,3 5,3SOROCA 23,0 43,8 13,8 8,0
CENTRU 147,9 253,8 135,9 114,2
cota-parte, % 12,1 13,5 11,7 13,0
ANENII NOI 16,8 23,2 14,9 9,0HINCESTI 14,8 18,1 20,8 17,7IALOVENI 21,5 35,7 19,5 31,4NISPORENI 10,8 11,4 6,7 2,3
ORHEI 23,9 13,7 13,3 13,6REZINA 24,9 92,9 9,2 5,9UNGHENI 13,9 11,6 11,0 9,1
SUD 70,4 231,7 85,4 35,9
cota-parte, % 5,8 12,3 7,3 4,1
CAHUL 23,6 134,5 30,1 7,1CAUSENI 10,1 36,6 5,3 5,0CIMISLIA 12,2 4,0 7,0 4,1
U.T.A. Gagauzia 26,0 21,2 22,5 26,0
cota-parte, % 2,1 1,1 1,9 3,0
5/17/2018 Proectul Economic - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/proectul-economic 39/40
39
(Anexa 2)Analiza SWOT în domeniul atragerii investiţiilor şi promovării exporturilor din Republica Moldova
Părţile tari: Oportunităţi:
1.
Amplasarea geografică avantajoasă a ţării 2. Viitorul statut de ţară vecină cu Uniunea 3. Europeană 4. Notorietatea produselor moldoveneşti
pe5. pieţele în dezvoltare din regiune 6. Existenţa experienţei „istorice" în calitate
de7. ţară intermediară/de tranzit 8. Condiţiile climaterice favorabile
pentru
9. dezvoltarea mai multor tipuri de producere şi 10. servicii11. Mediul de afaceri bilingv (român şi rus) 12. Stabilitate macroeconomică 13. Factorii de producere relativ ieftini în14. comparaţie cu alte ţări din regiune 15. Existenţa potenţialului de cercetare-
dezvoltare16. Sistemul bancar dezvoltat17. Existenţa preferinţelor comerciale oferite
de18. Uniunea Europeană 19. Existenţa acordurilor de liber schimb cu 20. statele C.S.I.21. Existenţa acordurilor de liber schimb cu 22. statele Europei de Sud - Est23. Existenţa acordurilor bilaterale
privind24. promovarea si protejarea reciproca a25. investiţiilor
1.
Politica statului orientată spre integrarea2. Europeană 3. Premisele transformării ţării într -un
„hub" 4. regional între Est şi Vest5. Nivelul ridicat actual al consumului şi
perspectiva menţinerii acestuia pe piaţainternă şi pieţele principalelor partenericomerciali
6. Deetatizarea patrimoniului public prindiverse
7. forme, inclusiv în baza parteneriatului-public-8. privat9. Piaţa de capital în dezvoltare10. Existenţa stimulentelor pentru investitori 11. Existenţa unui regim stimulator
pentru12. dezvoltarea sferei de cercetare-dezvoltare13. Existenţa activelor de capital iz aţe cu
potenţial 14. de dezvoltare, inclusiv în infrastructură
15. Premisele pentru apariţia noilor instituţiişi
16. instrumente financiare17. Accesul fără taxe vamale pe piaţa Uniunii 18. Europene în baza preferinţelor oferite de 19. Comisia Europeană 20. Accesul fără taxe vamale pe piaţa ţărilor
din21. Europa de Sud-Est în
baza acordului22. multilateral de comerţ liber CEFTA 23. Accesul fără taxe vamale pe pieţele
statelor-24. membre ale CSI în baza acordurilor de
liber25. schimb
Părţile vulnerabile: Constrîngeri:
1. Insuficienţa resurselor materiale, inclusiva
2. celor naturale3. Influenţa considerabilă a factorilor
1. Creşterea preţurilor la resurseleenergetice
2. Epuizarea surselor de finanţare locală a 3. investiţiilor
5/17/2018 Proectul Economic - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/proectul-economic 40/40
40
externi4. asupra economiei naţionale 5. Dependenţa mare de importul de resurse 6. energetice7. Creşterea deficitului de forţă de muncă 8. calificată
9. Nivelul insuficient de dezvoltare a pieţei 10. financiare (asigurările, piaţa valorilor11. mobiliare)12. Prezenţa disproporţiilor regionale majore 13. Nivelul insuficient de dezvoltare
a transferului tehnologic14. Ritmuri joase de dezvoltare a ramurilor s
c iento intensive şi avansate tehnologicInfrastructura slab dezvoltată
15. Competitivitatea joasă a producţieiInfrastructura calităţii subdezvoltatăEchipament uzat din punct de vederefizic şi moral şi tehnologii depăşiteRatele dobînzilor înalte la creditele
bancare şi oferirea creditelor preponderent pe o durată scurtă de timp
16. Diversificarea slabă a pieţelor dedesfacereDezvoltarea insuficientă a servicilor de consultanţă şi informaţionale în domeniul atragerii investiţiilor şi promovării
exporturilor
4. Prezenţa impedimentelor de ordinadministrativ în atragerea investiţiilor
5. Competiţia regională sporită în domeniul 6. atragerii investiţiilor 7. Posibilităţile reduse ale statului în
domeniul
8. finanţării investiţiilor în infrastructură 9. Concurenţa acerbă pe pieţele de
desfacere10. externe pentru produsele moldoveneşti 11. tradiţionale 12. Existenţa măsurilor protecţioniste pe
pieţele 13. de desfacere externe14. Menţinerea în regiune a proceselor
migraţiei de muncă
(Anexa 3)Tab 7. Structura investiţiilor străine atrase, după ţara de origine,
1994 – 1.01.2010, în % din total
Conform situaţiei la: 1.04.2007 1.04.2008 1.04.2009 1.01.2010
Olanda 22,0 20,7 17,8 17,5Cipru 8,5 11,4 12,1 13,7Italia 7,1 11,5 10,2 11,8Rusia 12,0 9,1 7,6 7,7Franţa 4,1 4,1 7,3 4,5Marea Britanie 6,8 4,2 6,7 5,3Germania 5,2 5,5 6,1 5,9Spania 8,5 6,3 5,4 2,3România 3,2 3,9 4,6 6,6SUA 4,9 3,7 4,4 3,1Ucraina 0,5 0,8 1,1 1,0Alte ţări 17,2 18,8 16,7 20,6TOTAL 100 100 100 100