Neliniaritatea Procesului Economic

8/6/2019 Neliniaritatea Procesului Economic

1/114

Neliniaritatea

procesului

economic

Dr. ing. Florin MunteanuCentrul

pentru

Studii

Complexe,centru

UNESCO;

www.complexity.ro

Neliniaritatea

procesului

economicDr. Florin Munteanu


2/114

Context : globalizare, singularitate

tehnologica, criza

De la Complicat

la Complex

Problama schimbarii de paradigma

Recurenta, Auto-organizare, Emergenta

Automate celulare , Agenti

inteligenti,Viata

artificiala;

Sisteme

dinamice, tranzita

la Haos

Evolutia

in

Spatiul

Fazelor

Geometrie

fractala

Concluzii

-

Discutii


3/114


4/114

yf(x) + f(y)

xSistemliniar y

result f(x) + f(y)

!!

xSistemneliniar

LINIAR,

adj. 1. dispus

in linie

dreapta; din linii

trasate

cu diferite

instrumente

speciale; 2. (mat; despre

relatii, operatori); a carui

variatie

poate

fi

reprezentatageometric printr-o

dreapta.

Despre

NELINIAR

In

mathematics, a

nonlinear system

is a system which is not

linear, that is,a system which does not satisfy the

superposition principle, or whose output

is not directly proportional to its input.

Neliniar

=NELINIR adj. v.HETERODINARE. (Rad.) Operaie de amestec, ntr-unelement neliniar, a unor semnale cu frecven e diferite n scopul obinerii unei translaii de

frecven . [DEX ''98]


5/114

Exemple

tipice

de sisteme

neliniare

Avalanse, fulgerele,

Efectul

fluturelui

Formarea

dunelor

Dinamica

fluidelor, turbulenta

Propagarea

focului

in padure

Propagarea

epidemiilor

Incalizrea

globala

Dinamica

sociala

Traficul

Tranzitie

ordine-haos


6/114

Complicat

vs. ComplexUn sistem

complicat

poate

fi

modelat

si

controlat; areo structura

predeterminata; are o dinamica

previzibila, modelabila

matematic

prin

sisteme

deecuatii

diferentiale; poate

fi

studiat

printr-o

abordare

reductionista, cauzala, determinista & stochastica.Complicat

implica: linear, principiul

superpozitiei,reductionism Newtonian

IStockPhoto.com

y

f(x) + f(y)x Linear System


7/114

Un sistem

complex co-evolueaza

odata

cu mediul ; este

sensibil

la conditiile

initiale ; prezinta

procese

deauto-organizare ; poate

sari de la un mod de operare

laaltul

(tranzitii

de faza ); nu poate

fi

modelat

prin

izolare

si

identificare

a unor

relatii

strict cauzale, este

dependent de istorie, dificil

de studiat

intr-o

abordare

cauzala.

y

result f(x) + f(y)

!!

x Non-Linear

System

Latin wordcomplexus , which signifies"entwined", "twisted together". Thismay be interpreted in the followingway: in order to have a complex youneed two or more components, whichare joined in such a way that it isdifficult to separate them. Similarly,the Oxford Dictionary definessomething as "complex" if it is "madeof (usually several) closely connectedparts".

Complexitate: neliniar, evolutiv, contextual,holist, transdisciplinar


8/114

"Instead of imposing rules and regulations about every

facet of working life, think in terms of aclear vision

which will provide cohesion and allow for self-

organization

and innovation. It isn't a matter of being pro-active or re-active to changes in theenvironment. If you think in terms of co-evolving

with, rather than adapting to, a changingenvironment, your whole approach to strategychanges.

...Applying the sciences of complexity to business isnot a trivial matter.It requires a new mind set,vocabulary, and openness to fundamentalchange ... We can no longer hide from takingpersonal responsibility for our individual actions."

Eve Mittleton-Kelly,London School of

Economics


9/114


10/114

Omenirea

a expandat

capacitatea

deinteractiune

cu

Natura

prin

inventarea

si

realizarea

de instrumente EXOSOMATICE,fapt

ce a generat

avantaje

esentiale

inraport

cu

alte

specii

N. Georgenscu

Roegen

Parintele

BioeconomieiEvolutia

exosomatica

a imprimat

omenirii

doua

transformari

esentiale

si

ireversibile:

Dependenta

omenirii

de artefacte

( resurse, energie, materii

prime);

Un conflict social permanent, generat

de batalia

pentru

resurse,energie, piata

Placerea

de a traii

vs. BUCURIA de a TRAI


11/114

Valurile... lui Toffler Socul viitorului

priveste procesul

schimbarii-

felul cum schimbareaafecteaza oamenii si organizatiile.Al treila val

se concentreaza asupra

directiilor schimbarii

incotro ne poartaschimbarile din ziua de azi.

Puterea n miscare

trateaza si controlulschimbarilor care urmeaza-

cine le va da

forma si cum..

Puterea rasare din teava pustii MAO TSE TUNG

Banul vorbeste

Anonim

Cunoasterea

in sine inseamna Putere

Francisc Bacon


12/114

Culturile ofera identitatiCultura satisface nevoia de apartenenta, nevoie opusa starii

de singuratate. Prin cultura omul se afiseaza ca fiintasociala, ce apartine unui grup. Cultura este garantul uneivieti umane, adica iesirea dintr-o sfera pur biologica.

Cultura are puternice erezonante afective. Da nastere lasentimente de solidaritate sociala, dezvolta simtulestetic, lasa loc emotiilor, incurajeaza creativitatea,

spontaneitatea, originalitatea.

Civilizatia este puterea specieiumane

Civilizatia reflecta nivelul de cunostinte care ingaduie omuluisa-si asigure hrana si confortul, siguranta personala si acolectivitatii, energie si putere, viata decenta si acces lafructele cunoasterii

Civilizatie se deosebeste prin: STIINTA, TEHNICA,POLITICA NATIONALA, ECONOMIA RATIONALA SI

Lifestyle.


13/114

Caderea comunismului sicriza capitalismului global...

...nu doresc abolirea capitalismului.In ciuda defectelor sale, este maibun decat alternativele sale. Inschimb doresc sa previndistrugerea sistemului globalcapitalist. In acest scop, avemnevoie de conceptul de societate

deschisa mai mult ca oricand....Societatea deschisa

se bazeaza perecunoasterea faptului caintelegerea noastra este imperfecta

iar actiunile noastre au consecinteinvoluntare.


14/114

Internetul

o poarta catre VIITOR

Societatea informationala siinternetul

Odata instaurat in fibrele societatii, internetul aprodus si produce consecinte noi pentrusocietate. Cel mai important dintre acesteaeste procesul de GLOBALIZARE despre careafirm:

In esenta, societatea informationala este o

societate care se bezeaza pe Internet. Deasemenea, globalizarea este...o consecinta,cu prioritate a Internetului. Atunci se poatespune ca Globalizarea este un fenomenspecific societatii informationale


15/114

Societatea Cunoasteriipresupune:

O extindere si aprofundare a cunoasterii stiintificesi a adevarului despre existenta,

Utilizarea si managementul cunoasterii existentesub forma cunoasterii tehnologice siorganizationale,

Productia de cunoastere tehnologica noua prininovare,

O diseminare fara precedent a cunoasterii catre

toti cetatenii prin mijloace noi, utilizand cuprioritate internetul si cartea electronica sifolosirea metodelor de invatare prin procedeelectronice (e-learning)


16/114

Omenirea incotro?Repere ale lumii in schimbare

Mutatia de constiinta

Nemultumirea fata de scientism

Noi surse de autoritate si putere

Respiritualizarea societatii

Declinul materialismului

Raspandirea democratizariieconomice si politice

Miscarea dincolo de nationalitate


17/114

-

Explozia

de noi

tehnologii, noi

materiale, noi

produse;- Automatizarea

pe

scara

larga;-

Miniaturizarea

si

dematerializarea

produselor

(MEMS, Nanotehnologoe, Instrumentatie Virtuala, Prototipare Virtuala )-

Globalizarea

activitatilor

productive(intreprinderi virtuale, tele-lucru, interferete si schimburi culturale), .

accelerarea pana la turbulenta a vietii socio-economice noi

probleme,

noi

provocari, noi

obiective, noi

discipline, noi

capabilitati si evident noi riscuri

Concluzie

asupra

Contextului:Cresterea

exponentiala

generalizata


18/114

Marea

schimbare

sau

Sfarsitul

Muncii

Profunde

schimbari

in natura

muncii

-De la forta

bruta

si

imitatie. la activitati

intelectuale

si

inovative;-

de la stresul

indus

de rutina

la stresul

indus

de cresterea

continua a noutatii;-De la uzura

fizica

la

caderea

nervoasa

Volatilitatea

IMM-urilor

intr-o

piata

globala

si

turbulenta;

O continua crestere

a fluctuatiilor

pe

piata

muncii, ameseriilor

si

abilitatilor

cerute;

O continua si

accelerata

schimbare

a valorilor

culturale,a atitudinilor

si

valorilor.


19/114

Tehnologia

= expresie

a nivelului

de dezvoltare

ce

caracterizeaza

o

civilizatie; activitate

sociala

si

simbolica.

Artefactul

= o litera

in scrierea

ce

devoaleaza

nivelul

dedezvoltare

al unei

societati


20/114

Nanotehnologie; biomimetica

Pictura la limita dintre tehnologiesi dezvoltare culturala

Carol Flaitz, ARTA LA scara

nanometrica

Narg, by Bjoern

Daempfling


21/114

APLICATII

Radio monobloc

pentru

telefoane, retele

wireless, GPS si

alte

dispozitive

de

electronice

Telecomanda

Radio pentru

biosenzori, medicina

si

telemedicina, control neuro-muscular

Ultra miniaturizarea

protezelor

acustice

Antene

de RF, filtre

reglabile, amplificatoare, demoduloare

Spectrometrie

de masa

Senzori

Chimici

Prof. Alex Zrttl

si

echipa

sa

din BerkeleyLab au inventat

si

construit

un prototip

functional al unui

radioreceptor

bazat

pe

un singur

nanotub. Acesta

foloseste simultan

ca antena, filtru

reglabil,amplificator

si

demodulator, convertind

astfel

un semnat

mecanic

in unul

electriccapabl

sa

reproduca

sunetele

trasmise

prin

purtatoare

electromagnetica


22/114

Bioelectronica

Interfatarea

aparaturii

electronice

cu parti, celule, organe

sau

chiar

fiinte

vii, in vederea

realizarii

unui

sistem

hibrid (viu-neviu) cu aplicatii

tehnice

si

industriale


23/114

Marile

strapungeri

ale secolului

XX

-

Stiinta

Complexitatii

-

ce

formalizeaza

o abordare

neliniara

aRealitatii

( Fractali, teoria Haosului, Sisteme disipative, teoria Constructala );

-

Stiinta

Computationala

-

ce

a generat

o platforma

de simulare

si

modelare

a dinamicii

si

evolutiei

obiectelor

reale, bazata

pe

inteligenta

artificiala;

-

Fizica

cuantica

si

stiinta

Cognitiei

-

ce

au readus

in atentie

rolul

Observatorului

si

a intentionalitati

sale in intelegerea

genezei

si

evolutiei

Realitatii;

-

Stiinta

Mintii , o abordare

structural-fenomenologica

asupra

Constiintei

si

a Liberului

Arbitru

Ingrediente

ale noii

paradigme


24/114

Dezvoltarea

automatizarii

a creat

o masiva

restructurare

economica-demografica

si

socio-culturala

Singularity

www.accelerationwatch.com

Automatizarea

fermelor

a impins

omul

infabrici

si

orase

(1820 80%erau fermieri

azi

2%)

Automatizarea

fabricilor

a determinat

migrarea

fortei

de munca

in servicii

(1947, 35% infabrici, 14% azi)

Automatizarea

serviciilor

determina

azi

migrarea

catre

industria

IT de e-content.

Automatizarea

generarii

de IT va

generamigrarea

omului

catre

grupuri

creative

(captura

persoanei)Automatizarea

in cadrul

grupurilor

creative

va

impinge omul

dincolo

de granita

sa

biologica

(Transhumanitarism? )

Pentru

managementul

dezvoltarii

durabile

la scara

globala, este

necesara

oabordare etica, o noua viziune, o noua paradigma


25/114


26/114


27/114

Singularitate

Cpmplexitate

FRACTALHAOS

ALLOMETRIEBIFURCATIE

SPATIUL FAZELORSISTEME DISIPATIVE

ORTOFIZICAARHEM


28/114

Dificultatea

schimbarii de paradigma


29/114

Al II-lea Babilon

sau

criza

comunicarii

Cuvant

Aura semantica

Nucleu conceptual

Rolul educatiei si al dezvoltarii continue prin auto-instruire

Formalizare

matematica

Precizie

in exprimare, corectitudinelogica

dar

limitata

principial;(teorema

lui

Gdel).

Cuvinte

Intelesuri

multiple; atitudini

diferite

Circulatie

limitata

(jargon)

Muzica


30/114


31/114

Se vorbeste

despre

.stiinte

oculte

Ocult Ascuns ... Enigmatic Tainic Ne tiut ... Misterios

Discret ...

Necunoscut

Nen

eles ...

Ocult

Tainic Enigmatic Misterios

Ascuns Nen eles Necunoscut

Fricaconspiratie

intentionalitate


32/114

Limita

perceptiei! Ceea

ce

vedem

nu este

intotdeauna

Adevarul


33/114

Puterea

preconceptelor

Nevoia

unui

nou

sistem

educational, bazat

pe

dezvoltare

cognitiva, pe

creativitate

si

implicare

personala.

Cunoastere ... Recunoastere ... Asumare


34/114

Vedem

prin

prisma

trecutului

nostru!

Deci, trebuie

ca impreuna

sa

construim

VIITORUL

Creativitate Inovativitate

Lucrul

in echipa perfectionare

continua dezvoltare

personala


35/114


36/114


37/114


38/114

Vederea Spirituala

Vederea

Sensibila

-

Vederea

Inteligibila

Perimentru Diametru =


39/114

De la Complicat

la COMPLEX


40/114

The new science of complex systems will be at the heartof the future of the Worldwide Knowledge Society

It is providing radical new ways of understanding thephysical, biological, ecological, and social universe.

Living Roadmap for Complex Systems ScienceA social command in E.U. starting from FP6 program

a better understanding

of the natural environment in which engineeredsystems exist, e.g. regulation, ethics, markets; and

a better understanding

of the design, engineering and management processwhich is often itself a creative multilevel complex human system, capable of great successes but inherently liable to spectacular failures.

ONCE-CS


41/114

Ordine,AbordareOrdine,Abordare

analiticaanalitica ,, liniaraliniara ,,newtoniananewtoniana

DezordineDezordine ,,nepredictibilitatenepredictibilitate ,,intamplare,Abordareintamplare,Abordare

statisticastatistica

IntreIntre

OrdineOrdine

sisi

DezordineDezordine

ununtaramtaram

al COMPLEXITATIIal COMPLEXITATII

De laDe la masurareamasurarea

unuiunui

parametruparametru

lala evaluareaevaluarea

unuiunui

patternpattern caracteristiccaracteristic

De laDe la modelaremodelare

lala simulareasimularea

genezeigenezei

De laDe la cautareacautarea

invariantilor invariantilor

intr intr --oo

lumelumedede flucturatiiflucturatii

lala studiulstudiul

roluluirolului

flucturatieiflucturatieiinin genezageneza

sistemuluisistemului

((rolulrolul

structurantstructurant alalfluctuatiilor fluctuatiilor ))

Particularitati ale noii paradigme

a Complexitatii permite studiul sistemelor disipative, vii, capabile sa actioneze inteligent si sugereaza directii noi de abordare inproblematica cognitiei, a Constintei in evolutia ei de la cunoastere si intelepciunecatre spiritualitate si indumnezeire.

Productia de negentropie


42/114

Forme

in Natura


43/114

Comportament

Forma + Dinamica + istorie

Un individ

celula

Grup

(o entitate)


44/114

Cum a aparut

Stiinta

Complexitatii?Prin

rafinarea

continua si

integrarea

unor

concepte, teorii, metode

si tehnici

dezoltate

de matematica

si

fizica:

Geometrie

Fractala

Teoria

sistemelor

disipative

Teoria

catastrofelor

Teoria

Bifurcatiilor

Sinergetica

Haos

Determinist

Automate Celulare

Criticalitate

auto-organizata

Stiinta Complexitatii

apare ca denumire in 1987

si a fost data de un grup de laureatiai premiului Nobel, fondatori ai institutului americanSanta Fe , institut dedicat acestuimod revolutionar de a privi Lumea.


45/114


46/114

In concluzie:Un sistem

complex:

este un sistem deschis

care evolueza departe de echilibrultermodinamic ,

nu poate fi analizat principial

prin fragmentarea in parti,

se deosebeste principial de un sistem complicat,

manifesta sensibilitate la conditiile initiale si prezinta fenomenulde

auto-organizare,

mici

fluctuatii

(zgomot) pot conduce sau

nu la efecte

majore,

Poate

manifesta

rezonanta

haotica

(sincronizarea unor oscilatoare

haotice )

controlul

haosului

este ierarhizat , elementele componente neavand acces

la stareaglobala a sistemului

1998, Cilliers: complexitatea nu este localizata undeva la un anumit nivel de structurare al

unui sistem. Deoarece complexitatea este o proprietate nascuta din interactiuneapartilor ce il compun , complexitatea se manifesta doar la nivelul sistemului insusi.


47/114

Cadrul

conceptual alstiintei

Complexitatii

Aplicatii

sursa

de venit

alta pondere

in economie, societate-

alte

strategii

de aparare

nationala.


48/114


49/114

Complexity is not a methodology or a set of tools

(although it does provide both). It certenly is not amanagement fad.The Science of Complexityprovide a conceptual framework, a way of thinking, a way of seeing the World

Eve Mitleton

Kelly, Complexity Reasearch Programme, London school of Economics


50/114

EMERGENTACRITICALITATE

AUTO-ORGANIZARE

Atribute

asociate

unui sistem/organism complex


51/114

In vederea studiului, un sistem se poate izola,descompune in parti, studia separat fiecare parte,intregul fiind cunoscut din sinteza informatiilor dobandite (metoda superpozitiei),

Emergenta1) unor pattern-uri comportamentale (culturi) este rezultatul unui proces de auto-organizare, proces nepredictibil decat in interiorulunui orizont temporal al carui valoare scade

continuu (accelerarea tehnologica zidul Complexitatii singularitatea tehnologica)

Preconcepte

Prejudecati

-

Paradigme

____1) emergenta: (ordine spontana); proprietate ce apare brusc, la scara sistemului, ca urmare a interactiunilor ce au loc la scara elementelor componente.


52/114

In sisteme

Complexe

acumularea

de istorie si

dependenta

de context

fac

ca legea

cauzalitatii

se se

dilueze

auto-organizare,

sensibilitate la conditii initiale,

sincronicitate,

criticalitate

Ceva se intampla pentru ca ceva actioneaza (cauza si efect),

Preconcepte

Prejudecati

-

Paradigme


53/114

Rolul

recurentei Un mecanism

simplu

ce

poate

genera formecomplicate cu proprietati

complexe

n

SISTEM

In out

feedback


54/114

Rolul

feedback-ului

(al proceselor

recursive) ingenerarea

structurilor

geometrice

complicate

Procesul

de generare

implica

recurenta

aplicata

unui

grup

de trasformari

geometrice

simple

(translatie, rotatie, rescalare )


55/114

Pe

muchia

haosuluiIntre

convergent si

divergent

un punct

critic in care se auto- genereaza

structuri


56/114

CRITICALITATE AUTOORGANIZATA

-

acumularea

evenimentelor

in structura

sistemului

va

duce la aparitia

unei

stari

critice robuste

de la care un eveniment

minor

poate trece

nevazut

sau

poate

conduce la o

catastrofa


57/114

Modelul

BTW (Bak, Tang, Wiesenfeld

1988)

este

un automat celular

bidimensional

definit

pe

o retea

patrata

discretaSistemul

este

incarcat

aleator

cu sarcini

elementare

(granule

in termenii

lui

Per Bak

modelul

movilei

de nisip)

O celula

devine

instabila

daca

sarcina

pe

care o suporta

este

mai

mare de 4 granule. In acest

moment se declanseaza

un proces

de relaxare

paralela, realizat

prin

distribuirea

sarcinii

(a granulelor)pana

cand

nici

o celula

nu mai

este

in stare critica.

Iesirea

din sistem

este

numarul

granulelor

ce

parasesc

suprafata

sistemului

IN

OUT


58/114

Cutia

NEAGRA vs. Cutia

ALBA

Cunoastem:

intrarile

frontiera

iesirile

Starea

la un moment dat

afiecarei

celule

subsistem,

Putem

studia:

-Cum sa

masuram

marimi

locale si

marimi

globale-procesele

de auto-organizare, de comportare

instare critica, precritica, normala-unde

putem

plasa

senzorii

pentru

a putea

obtine

informatii

suplimentare


59/114

Celule

modificate

ireversibil

de oavalansa

Celule

afectate

de avalansa

dar

care se reantorc

la starea

initiala

de dinainte de avalansa

Celule

ce

nuparticipa

laproces

Un fenomen

Ascuns

este

el si

adevarat?

p S

Sqrt(S)~P 1/D


60/114


61/114

Modelarea

evolutiei viata

artificiala

Universul

mormolocilor


62/114


63/114


64/114

O teorie

a

HAOSULUI DETERMINIST


65/114

Universul este ordonat, se supune unor legi naturalesi functioneaza aidoma unei masini foartecomplicate,

- Nature este

Complexa, cu structura

ierarhica- Natura

este

principial

haotica,- Natura

este

fractala-

Natura

evolueaza

dupa

criteriul

cresterii

exponentiale

a eficientei

MEST (Materie, Energie,Spatiu, Timp) fapt

ce

implica

puncte

critice, crize,bifurcatii, tranzitii

de faza, discontinuitati,

PRECONCEPTE

PREJUDECATI -

PARADIGME


66/114

haos

Dezordonat

Complicat

Dinamic

Necontrolabil

Nepredictibil

Dar sigur

nu aleator


67/114

Marea

surpriza

a lui

Poincar

si

Lorenz

Exista

numeroase

sisteme

fizice

si

sisteme

de ecuatii diferentiale

pentru

care predictia

pe

termen

lung este

imposibila Principial

Teoria Haosulu i

O mare descoperirestiintifica a secolului

XX

Nepredictibilitatea nu se datoreaza intamplarii sau hazardului ci a uneiproprietati esentiale numita: Sensibilitate la Conditii Init iale


68/114

x v

v kx ==

&&

Lorenz

1 1 2 3

2 2 3

3 1 2 2 3

x x x x

x x x

x x x x x

= + +

&&&

O.T

Buturuga

mica rastoarna

carul

mare


69/114

dx/dt

~ x;

dx/dt

~ (1-x)

tX(o)

1

X= 1/ (1+Ae-kt)

y0

-> y1

-> y2

->. yn

-> y0 pentru

k1

y1

-> y3

-> y5

-> y2n+1

-> y01y2-> y4 -> y6-> y2n -> y02

pentru

kcr1

< k1


70/114


71/114


72/114

Spatiul fizic

Spatiulfazelor

t a disparut! E implicit.Henri Poincar(1854 1912)


73/114

Traiectorii in spatiul fazelor

ciclu limita

atractor

repulsor

punct sea atractor straniu semnatura haosului


74/114


75/114

Spatiul

fazelor

si

sectiunea

Poincar

Cand spatiul fazelor are preamulte dimensiuni, o sectiunene poate da o reprezentaremai buna.

O semnatura, o amprentace caracterizeaza calitativprocesului investigat.

Nu mai exista o asociereclara cauza-efect, ci numai

potentialitate.


76/114

Ideea

lui

Takens In loc sa

masor

toate

variabilele unui

sistem, e de ajuns:

Sa masor

una;

Sa stiu

cate alte

variabile

exista;

Sa stiu

ca miscarea

edeterminista.

Schimbare

de

variabile

F. Takens, 1981

1 1

2 1

3 1

( ) ( )( ) ( )( ) ( 2 )

x t x t

x t x t

x t x t

+ +

m puncte

1 punct


77/114

O noua

surpriza: putem

controla

haosul!Sensibilitatea sistemelor haotice: dezavantaj sau avantaj?

Daca stim cand si cum saactionam, cu un effortminim putem fixa sistemulpe orice orbita a sa

sau sa-l constrangem saramana intr-o anumita

zona din spatiul fazelor!

O noua paradigma

a controlului!


78/114


79/114


80/114


81/114

ti


82/114


83/114


84/114


85/114


86/114


87/114


88/114

O geometrie

a NATURII


89/114

Natura constrieste ...FRACTAL in timpce Omul construieste Euclidian

-

Intre

Ordine

si

Dezordine

o lume fragmentata, rugoasa

dar

nu intamplatoare,

aleatorie- Pot fi

masurate

obiectele

naturale?

-

De ce

Natura

prefera

iregularitatea

iar

Viul evita

monotonia?- O geometrie

CONSTRUCTALA

PRECONCEPTE

PREJUDECATI -

PARADIGME


90/114

Geometrie

FractalaPoate

cel

mai ciudat

lucru

referitor

la stiinta

moderna

esteintoarcerea

ei

la pitagorism

Bertrand Russell

Ce

si

cum MASURAM?

Orice

Obiect

are o MASURA in

spatiul

fizic?


91/114

Natural vs Artefact


92/114

Forme

Foto David Hall


93/114


94/114

semne

semnificatii

Un alfabet al LOGOS-ului?

nu neaparat


95/114

10 mmSpongioasa

Vertebra

Structuri Ierarhizate

500 m Tuberculi

20 m Structuralamelara

200 nmFibre decolagen

10 nmMinerala

OSUL: o structura celulara

du auto-vindecare, avand

oarhitectura

ierarhica


96/114


97/114


98/114

Surpriza

recursiei


99/114


100/114


101/114


102/114


103/114

Autosimilaritate: cand /b, N bD

/2

4=b D =2 D D =2

N () ~ - D Cate obiecte de dimensiune

se pot numara?

/34=b D =3 D

D =log4/log3=1.262


104/114


105/114

N () ~ - D Cate obiecte de dimensiune

se pot numara?

s = N () s s -D Cat de mare e obiectul masurat la scara ?

log ( )

log N

panta = - D

log ( )

log s

panta = s- D


106/114


107/114

CATEVA CONCLUZII


108/114


109/114


110/114

Oportunitati

noi

piete:

pietele cunoasterii

aparitia bunurilor intangibile

Firme

declansatoare

(triggering)

Mentorat

si

training

pietele invatamantului

functii noi: producerea rupturii

princrearea noilor structuri socio-profesionale exprimate n profesile destr

pungere; diseminarea cunoa

terii spre ntreprinderi; generarea

de clustere, re ele, spin-off (externaliz ri);

Invatamantul

continuu

pentru

profesori

Invatamantul

continuu

pentru

parinti

Science Shop, Science fun, Hands on Science,

pietele stiintelor

trecerea de la cercetarea fundamentala spre ceaaplicativa, transdisciplinaritate

Mecanisme

de tip Proiecte

deschise

Firme

tip Spin off al proiectelor, prototipurilor

in baza

accidentelor de strapungere si generare de cunostinte


111/114


112/114

continuare

sectorul privat

nu dezvolt suficient cercetarea n Romnia i

nici nu difuzeaz cunoa terea i inovarea spre alte firme(IMM).Nu exist o pia (slab emergent ) pentru cercetare-inovare.

Cercetarea

este

perceputa

ca investitie

cu risc

inalt

si

implicitevitata

prin

import de francize, patente, tehnologii

la cheie

(externalizarea

responsabilitatii

si

lipsa

de viziune

profit pe

termen

scurt)

Nevoia

acuta

a unui

mecanism

de finantare

tip Angel capital,Venture capital

migra ia speciali tilor

Dezvoltare

de noi

metode

de fidelizare

si

noi

practici

de cooperare

tip retea

(parteneriate

de aur)

Generarea

de programe

Brain GAIN si

pregatirea

fenomenului

deBrain Regain

se confund economia cunoa terii cu simpla introducere de

calculatoarelor Nevoia unui up-grade conceptual al personalului


113/114

Nevoia unei dimensiuniSpirituale

Homo Faber... Homo Universalis


114/114

Multumesc

pentru

atentie

[email protected]

www.netlog.com/eu_complexity
mailto:[email protected]:[email protected]:[email protected]:[email protected]

Date post:	08-Apr-2018
Category:	Documents
Upload:	institutul-pentru-cercetari-politice
View:	221 times
Download:	1 times

Neliniaritatea Procesului Economic

Documents