Home >Documents >Privatizarea in R. moldova

Privatizarea in R. moldova

Date post:12-Jul-2015
Category:
View:148 times
Download:0 times
Share this document with a friend
Transcript:

CAPITOLUL III REFORMAREA PROPRIETATII - BAZA TRANSFORMARILOR ECONOMICE 3. 1. Principalele rezultate $i probleme actuale ale privatizarii

Procesele de privatizare i postprivatizare constituie actualmente principals componenta ce determina esenta $i vectorul evolutiei relatiilor economice i sociale in Republica Moldova, ele formeaza pilonul ce asigura tranzitia la economia de piata i miezul celorlalte reforme economice in desfaurare. Privatizarea constituie pivotul i punctul initial al constituirii economiei de piata. Procesul privatizarii m masa a proprietatii publice in R. M. contra bonuri patrimoniale (B. P.) a demarat in 1994 parcurgand doar faza incipienta: primeje licitatii, inclusiv experimental, privatizarea fondului locativ de stat. In 1994 au fost emise sau modificate esential un set de acte privatizationale care, juridic au deschis calea privatizarii in masa (reorganizarea Tntreprinderilor de stat i de arenda in societati pe actiuni; instituirea licitatiilor republicane; crearea companiilor fiduciare, de trast (CF) i a fondurilor de investitii (FI), etc. In Programul de privatizare pentru anii 1993-1994 au fost incluse 1608 obiecte de diverse tipuri, repartizate Tn patru liste: pentru privatizarea contra B.P. (1550 obiecte); pentru a fi privatizate partial de catre lucratorii lor, contra B.P., in limita a 20% din valoarea lor (19 obiecte); propuse spre vanzare contra mijloace baneti (37 obiecte); propuse in mod preferential spre vanzare contra valuta liber convertibila (7 obiecte). Pe parcurs listele au fost modificate partial. In ansamblu, m anii 1993-1994 la licitatiile cu strigare (olandeze) au fost privatizate 204 obiecte, iar la cele patru licitatii republicane cu subscriere au fost cumparate actiuni contra . P., a 130 societati pe actiuni (S. A.) din 159 propuse cu un procent mediu de mscriere de 99,7%. La 12 licitatii cu strigare au fost vandute 19 constructii nefinalizate i obiective in functiune din 72 propuse, pretaal total de vanzare (6072,6 mii lei) depaindu-l pe cel initial (4089,6 mii lei) de 1,48 ori. La 13 licitatii cu strigare pentru vanzarea obiectelor complexe contra B. P. au fost cumparate 91 din 93 propuse, pretul de vanzare fiind de 7,9 ori mai mic decat suma initiala. Au mai fost privatizate 88509 apartamente (locuinte) de stat (7850 in 1993 i 80659 in 1994) din cele circa 220 mii pasibile de privatizare la finele anului 1994. Vanzarea contra mijloace bane?ti a numai 19 obiecte din cele 72 anuntate demonstreaza ca la faza primului program de privatizare in republic! se resimtea insuficienta

78

vadita de capital autohton investibil in bunuri durabile. Mersul anemic al privatizarii inceput la finele anului 1993 a demonstrat ca numai licitatiile cu strigare de vanzare contra B. P. a cate 2-13 obiecte nu vor putea asigura privatizare masiva i rapida. lnstituirea F. I. ?i C. F., a licitatiilor republicane de privatizare prin subscriere, precum $i utilizarea concomitenta a licitatiilor cu strigare au demonstrat capacitate mare, accelerand tot procesul privatizational. Finalizarea privatizarii in masa, intr-un termen relativ scurt (circa 18 luni), a fost posibila anume datorita utilizarii ritmice a licitatiilor republicane. Anumite actiuni preprivatizationale i privatizationale au fost intreprinse in aceti ani i in sectorul agrar. Procesul de privatizare in agricultura a continuat $i in urmatorii ani, dar nici pana in prezent nu e finalizat. Deoarece acest proces constituie tema aparte, specifica, ampla $i complexa, limitele prezentului compartiment permite s-o abordam doar tangential. Pana la 01. 02. 1995 au fost privatizate 577 de intreprinderi mari, mijlocii i mici, precum i 46,5% locuinte de stat. La privatizare au participat 800 mii de cetateni ai R.M. , 47 F. I. i C. F. Insa Programul n-a fost realizat integral din cauza intocmirii cu intarziere a listelor cetatenilor cu drept de primire a B. P. i taraganarii evaluarii bunurilor de stat care urmau sa fie privatizate. Programul nu a fost indeplinit integral ?i din cauza distribuirii intarziate a B. P. , caracterului incomplet al bazei normative, asigurarii tehnico-materiale insuficiente a privatizarii, lipsei specialiti I O F calificati in domeniu, rezistentei opuse de structurile de ramura ?i cele locale etc. In procesul privatizarii au fost comise i greeli, cele mai grave fund: a)estimarea inadecvata a valorii bunurilor supuse privatizarii contra BP i a valorii BP eliberate cetatenilor; b) Intr-un ir de cazuri preturile initiale ale obiectelor expuse la licitatii au fost nelntemeiat majorate; c) negligarea antrenarii investitorilor straini in privatizarea contra numerar; d) lipsa mecanismelor eficiente de excludere a cazurilor privatizarii ilicite i de restituire a bunurilor expropriate. Din aceste cauze guvernul a fost nevoit sa intocmeasca un nou Program de privatizare pentru anii 1995-1996 in care: a) sa completeze lista obiectelor privatizabile contra B. P. cu noi intreprinderi in scopul lichidarii disproportiei dintre valoarea bunurilor supuse privatizarii contra B. P. $i valoarea B. P. ramase neutilizate de cetateni; b) sa prevada un mecanism de antrenare a investitorilor straini; c) sa acorde atentie deosebita actiunilor de

79

postprivatizare; d) sa finalizeze In decursul anului 1995, formarea pietei hartiilor de valoare (PHV), etc. Acest program, adoptat la 15. 03. 1995 ?i pus m aplicare la 05. 05. 1995, a fost continuare a programului precedent, lansand proceduri principial noi de privatizare, ajustate la conditiile economice, politice i sociale din acea perioada. In preambulul Programului, se mentioneaza, ca privatizarea in masa in Republica Moldova a devenit un proces real i ireversibil, ritmurile privatizarii crescand considerabil in a doua jumatate a anului 1994, ceea ce constituie premisa majora pentru atingerea scopului strategic de restructurare a economiei nationale. Rezultatele obtinute au fost conditionate in mare masura de perfectionarea cadrului legislativ, de instruirea $i reciclarea personalului, de aplicarea unui sistem modern de privatizare in masa, de increderea $i sustinerea acordata de populatie. Programul prevedea realizarea urmatoarelor obiective principale: crearea unor conditii favorabile stabilizarii i restructurarii economiei nationale; extinderea paturii de proprietari $i cre$terea ponderii sectorului privat; instituirea unui mecanism eficient de gestionare corporativa a noilor agenti economici; dezvoltarea pietei secundare pentru actiuni, a altor institutii ale economiei de piata; continuarea i finalizarea privatizarii .contra B. P. Programul viza intr-o masura mai mare incurajarea economiei de piata priri politici de\ cointeresare a angajatilor in privatizarea, restructurarea i transformarea intreprinderilor in unitati competitive; fmalizare a privatizarii contra B. P. i demarare a acesteia contra mijloace bane$ti; incurajare a participarii la privatizare a investitorilor locali ?i straini, in special a celor care pot contribui la restructurarea intreprinderilor i la dezvoltarea economiei republicii; asanare a Intreprinderilor prin folosirea unei parti din mijloacele obtinute din privatizare conform unor programe individuale de privatizare; organizare a unor concursuri transparente pentru atragerea competitiva a investitorilor locali i straini; includere in procesul privatizarii a terenurilor aferente obiectelor

80

privatizate deja i pasibile de privatizare, precum i a terenurilor din Intovarairile pomicole; sustinerea gestionarii corporative i asigurarea drepturilor proprietarilor in peroada postprivatizationala, coordonarea asistentei acordate intreprinderilor privatizate in restructurarea lor. Initial programul prevedea privatizarea integrala sau partiala contra B. P. i contra mijloace baneti a 1549 obiecte, dar, In rezultatul demonopolizarii (divizarii sau separarii), numarul intreprinderilor privaiizabile a crescut la 2052. Efectiv, au fost privatizate 1570 obiecte (76,5%). Obiectele destinate privatizarii au fost incluse in 4 anexe. Anexa nr. 1. Din 1306 obiecte supuse privatizarii integral contra B. P. , 375 au fost privatizate la licitatiile cu subscriere la actiuni, 434 la licitatiile cu strigare, 14 prin abonarea colectivului la cota patrimoniului de stat destinata privatizarii, 355 prin concursuri publice. La concursuri au fost expuse farmaciile, magazinele Optica, depozitele farmaceutice, morile, alte obiecte din comert i deservirea sociala. Privatizarea farmaciilor ?i-magazinelor Optica a avut loc cu acordarea anumitor prioritati legale asociatiilor de cetateni formate din persoane cu studii speciale in domeniu. Anexa nr. 2. Din 190 de intreprinderi destinate privatizarii contra mijloace bane$ti, la 61 licitatii cu strigare au fost expuse 184, fund vandute 82 (45%) i obtinandu-se 24,3 mln lei. In Anexa nr. 3 (Lista nr. 3a) au fost incluse 41 societati pe actiuni pentru vanzare, cu un pachet unic sau In pachete divizate pana la 60% din actiunile lor, investitorilor strategici (locali sau straini). Conform Programului, 40% din actiunile acestor S. A. au fost privatizate de catre colectivele de munca prin abonare inchisa, i de catre cetateni la licitatiile republicane cu subscriere la actiuni. In pofida eforturilor depuse, la cele doua concursuri de vanzare a pachetelor de actiuni ale statului (60%) din 8 S. A., investitorii strategici nu au procurat nici unul. Cauzele principale: absenta mijloacelor financiare ?i a institutiilor necesare, neatractivitatea obiectivelorpropuse, climatul investitional incert etc. Lista nr. 3b includea 59 intreprinderi cu caracter de unicat, care urmau a fi privatizate conform proiectelor individuale. Astfel, au fost realizate proiectele de privatizare a A.-K P. Viorica, Concernului de Stat Moldova-Gaz, Asociatiei de Stat de Productie pentru Combustibil $i a cotelor statului din trei banci comerciale (Agroindbanc, Banca Sociala, Eximbanc). Listele nr. 3c, 3d fi 3e contineau

Embed Size (px)
Recommended