Proiect

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Î R E nr._______ din “____” __________ 2020

pentru aprobarea Regulamentului cu privire la folosinţa apelor subterane pentru irigarea prin picurare a terenurilor agricole ocupate cu

culturi horticole În temeiul art. 45 alin.(2) din Legea apelor nr. 272 din 23 decembrie 2011 (Monitorul

Oficial al Republicii Moldova, 2012, nr.81, art. 264), cu modificările şi completările ulterioare, Guvernul HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Regulamentul cu privire la folosinţa apelor subterane pentru irigarea prin picurare a terenurilor agricole ocupate cu culturi horticole (se anexează).

2. Controlul asupra executării prezentei hotărîri se pune în sarcina Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului.

3. Prezenta hotărîre intră în vigoare la data publicării.

PRIM-MINISTRU ION CHICU Contrasemnează: Ministrul agriculturii, dezvoltării regionale și mediului Ion PERJU 

APROBAT prin Hotărîrea Guvernului nr. ….

din ……………………

REGULAMENT

cu privire la folosinţa apelor subterane pentru irigarea prin picurare a terenurilor agricole ocupate cu culturi horticole

Capitolul I

DISPOZIŢII GENERALE 1. Regulamentul cu privire la folosința apelor subterane pentru irigarea prin

picurare a terenurilor ocupate cu culturi horticole (în continuare – Regulament) reglementează procedura de acordare a dreptului de folosinţă a apelor subterane în scopul irigării prin picurare a terenurilor agricole ocupate a culturilor horticole, reglementările tehnice ale pretabilităţii solurilor şi a calităţii apelor subterane utilizate pentru irigare.

2. În sensul prezentului Regulament, noţiunile utilizate au următoarele semnificaţii:

alcalinitate - stare care indică conţinutul de baze al soluţiei solului şi care este determinată de predominarea ionilor de hidroxil (OH-). Reacţie alcalină (pH peste 7,2) prezintă majoritatea solurilor calcaroase, hidromorfe şi de stepă;

alcalizare (soloneţizare) – proces de pedogeneză constând din înlocuirea parţială a cationilor bivalenţi din complexul adsorbtiv al solului cu ioni de Na+, având ca efect formarea de orizonturi soloneţizate şi orizonturi natrice;

ape subterane – ape care se află sub suprafaţa solului în zona de saturaţie şi în contact direct cu solul sau cu subsolul;

apă pentru irigare - apa utilizată la irigarea solului pentru optimizarea regimului de umiditate în raport cu cerințele plantelor;

areal elementar de sol – component primar al învelişului de sol, care reprezintă suprafaţa unui sol, referindu-se la o unitate de clasificare de un rang inferior;

calitatea apei de irigaţie – starea fizică, chimică și biologică a apei care corespunde pentru a fi folosită la irigarea culturilor, în mod eficient şi fără efecte negative ulterioare, îndeosebi asupra însuşirilor chimice şi fizice ale solului. Principalele caracteristici ce determină calitatea apei de irigaţie sunt: gradul şi tipul mineralizării, respectiv conţinutul de săruri solubile; cantitatea şi tipul materialelor de suspensie; temperatura; conţinutul de oxigen (gradul de aeraţie);

cernoziomurile argilo-iluviale, levigate şi tipice moderat humifere cu profil întreg şi cele cu grad slab de eroziune – soluri pentru care este caracteristic lipsa carbonatului de calciu în stratul 0-50 cm. Pentru irigaţia acestor soluri se utilizează apele cu grad redus de mineralizare (400 - 600 mg/dm3) şi cu compoziţie chimică favorabilă;

cernoziomurile carbonatice şi tipice slab humifere (obişnuite) cu profil întreg şi cele slab erodate - soluri în care prezenţa carbonatului de calciu în orizonturile superioare

are efect inhibitiv asupra procesului de dacalcifiere la aplicarea apelor cu gradul de mineralizare de 700 - 800 mg/dm3;

complexe de soluri – două sau mai multe areale elementare de sol care se rânduiesc unul cu altul, formând o structură mai complicată a învelişului de sol. Cu cât scara cercetărilor este mai mare, cu atât necesitatea evidenţierii complexelor de sol este mai mic;

condiţii de mediu – totalitate a elementelor fizico-geografice ale mediului reprezentate prin poziţie geografică, relief, climă, rocă, sol, apă freatică sau stagnantă, vegetaţie etc. Sin. Condiţii naturale;

corpurile de apă de suprafaţă din interiorul unui district hidrografic – din această categorie fac parte următoarele categorii de ape de suprafaţă: râuri, lacuri, ape de tranziţie sau de coastă, sau ca fiind corpuri de apă de suprafaţă artificiale sau corpuri de apă de suprafaţă puternic modificate;

eroziune a solului – procesul de desprindere, transport şi depunere a particulelor de sol sub acţiunea agenţilor exogeni (apa şi vântul);

eroziune prin apă – proces de îndepărtare a particulelor fine de sol sau rocă prin acţiunea apei care se scurge laminar sau în pânză pe versanţi sau pe suprafeţe uşor înclinate, având drept rezultat nivelarea reliefului. Sin. Eroziune de suprafaţă;

eroziune prin vânt – acţiunea mecanică de nivelare a reliefului (de şlefuire a rocilor), produsă de către vântul încărcat cu diverse particule (praf, nisip, etc.). Si în eroziune eoliană;

gleizare – proces de pedogeneză sau de alterare constând din reducerea fierului feric sub influenţa condiţiilor de anaerobioză temporară sau permanentă datorite prezenţei apei freatice în orizonturi sau profile de sol;

indici de calitate (Indicator de calitate) a apei – indice tehnic care serveşte la aprecierea calităţii apei;

indici de evaluare a calităţii apei – ansamblu caracteristicilor fizice, chimice, biologice şi bacteriologice a în funcţie de care se apreciază condiţiile de folosire a apei pentru diferite scopuri;

irigarea prin picurare - aportul de apa în cantități controlate exact, direct la rădacina plantei sau în zona radăcinii, distribuită în mod uniform și lent, picătura cu picătura, într-o proporție și cu o frecvență adaptată nevoilor plantei, avand posibilitatea compensării stricte a evapotranspiratiei;

înveliş de sol (pedosferă) – învelişul discontinuu de la suprafaţa scoarţei terestre, alcătuit din totalitatea solurilor, adică stratul solificat de la suprafaţa Pământului, supus procesului de pedogeneză, care serveşte ca izvor de hrană pentru plante;

metodă de udare - modul de administrare a apei, care necesită distribuirea uniformă a unui volum de apă de irigare într-o perioadă de timp în sol, în zona radiculară şi în fazele respective de creştere şi dezvoltare a plantelor cultivate;

monitoring al solului – controlul permanent al solului, stabilirea evoluţiei şi estimarea proceselor de degradare, întocmirea prognozelor şi informarea factorilor de decizie privind necesitatea efectuării acţiunilor de combatere a fenomenelor negative;

monitorizarea publică a pretabilităţii solurilor şi a calităţii apelor – reprezintă un sistem de supraveghere a stării terenurilor irigate, realizat în scopul identificării oportune

a transformărilor care au loc în aceste domenii, evaluarea şi elaborarea recomandărilor pentru îmbunătăţirea şi utilizarea raţională a terenurilor irigate;

norma de irigare - cantitate de apă distribuită pe suprafaţa unui hectar de teren agricol pe parcursul unei perioade de vegetație, se exprimă în m3/ha;

norma de udare - cantitate de apă distribuită la o singură aplicare a udării, se exprimă în m3/ha și reprezintă necesarul de apă pentru majorarea umidității solului de la plafonul minim la capacitatea pentru apă în cîmp (CC) sau la un anumit interval (75-80 % CC);

orizont de sol – strat natural unitar din punctul de vedere al proprietăţilor morfologice şi analitice, format prin aceleaşi procese pedogenetice;

pretabilitatea solurilor pentru irigare - ansamblul factorilor de ordin natural ce influențează în mod radical calitatea unui teren care îl face să fie adecvat pentru irigaţie. Se determină în baza aprecierii susceptibilităţii lor la acţiunea apei pentru irigaţie şi evaluarea factorilor naturali restrictivi şi/sau limitativi;

profil de sol – secţiune verticală în scoarţa terestră, de la suprafaţă până la roca parentală, unde se pot observa orizonturi genetice de formare a solurilor, care se deosebesc prin anumite proprietăţi;

regim de irigare - ansamblu elementelor tehnice proprii irigării care include norma de irigare, norma de udare, numărul de udări, intervalul dintre udări în raport cu caracteristicile solului, condițiile climatice și particularitățile plantelor;

salinizare – proces de mărire în sol a conţinutului de săruri solubile până la depăşirea celui din solurile obişnuite (adică peste 0,08-0,10%);

soluri afectate de alunecări şi terenuri aferente alunecărilor – soluri şi terenuri cu divers grad de deteriorare prin alunecări şi eroziune;

solurile cu grad slab de eroziune – soluri la care un sfert sau jumătate din orizontul A este spălat (erodat);

soluri cu grad moderat şi puternic de eroziune – soluri la care mai mult de jumătate sau complet este spălat (erodat) orizontul A; soluri la care mai mult de jumătate sau complet este spălat (erodat) orizontul B;

soluri cu grad slab de salinizare – soluri cu conţinut de săruri solubile 0,3-0,4%, şi adâncimea de apariţie a salinizării: slab salinizate – 0-30 cm, slab salinizate la adâncime mică – 30-80 cm, slab salinizate la adâncime mijlocie – 80-150 cm;

soluri cu grad moderat de salinizare – soluri cu conţinut de săruri solubile 0,4-0,%, şi adâncimea de apariţie a salinizării: slab salinizate – 0-30 cm, slab salinizate la adâncime mică – 30-80 cm, slab salinizate la adâncime mijlocie – 80-150 cm;

soluri cu grad slab de soloneţizare – soluri cu conţinut de Na schimbabil (5-10%) şi adâncimea alcalizării 0-30 cm, adâncimea alcalizării mică 30-50 cm, adâncimea alcalizării mijlocie 50-100;

soluri cu grad moderat de soloneţizare – soluri cu conţinut de Na schimbabil (10-15%) şi adâncimea alcalizării 0-30 cm, adâncimea alcalizării mică 30-50 cm, adâncimea alcalizării mijlocie 50-100;

solurile aluviale - soluri nesărăturate şi fără risc de sărăturare, neafectate de hidromorfîzm şi tară caractere morfologice de slitizare;

solurile cenuşii cu profil întreg, cu grad slab de eroziune - soluri lipsite de carbonatul de calciu în partea superioară a profilului;

structură a învelişului de sol – aşezarea arealelor elementare de sol corelate genetic între ele şi formând o anumită imagine geospaţială;

volumul de apă restabilit – cantitatea de apă acumulată în mod natural după un interval de timp de la captarea apei.

3. Se permite folosirea apelor subterane pentru irigare prin picurare a terenurilor

agricole ocupate cu culturi horticole, dacă se întrunesc următoarele condiţii cumulative: a) În zona în care terenul agricol este amplasat, nu există surse necesare de apă de

suprafaţă pentru irigare, dar există suficiente rezerve de ape subterane, care nu duc la diminuarea securității și siguranței naționale.

b) Condiţiile tehnice de calitate a apei subterane nu depăşesc indicii stabiliţi în anexa la Regulament.

c) Solul este pretabil pentru irigare în condițiile parametrilor anexei la Regulament. 4. Utilizarea apelor subterane la irigarea prin picurare a terenurilor agricole

ocupate cu culturi horticole se interzice pentru următoarele categorii de soluri: a) Solonețuri; b) Solonceacuri; c) Soluri cu exces de umiditate; d) Soluri slitizate - vertisolurile şi solurile cu caractere morfologice vertice,

pornind de la însuşirile fizice defectuoase (textura fină argiloasă, compactare naturală excesivă, porozitate redusă şi permeabilitate pentru apă extrem de mică);

e) Soluri degradate prin alunecări și terenurile aferente alunecărilor, din cauza riscului sporit de activizare a proceselor de alunecare;

f) Solurile cu grad moderat şi puternic de eroziune, pentru a exclude declanşarea procesului de eroziune irigaţională;

g) Rendzinele - soluri cu caractere morfogenetice specifice, din cauza prezenţei la adâncime mică a rocii de solificare dure; profilul de sol scurt, în cele mai frecvente cazuri scheletic.

Capitolul II. PROCEDURI DE ACORDARE A DREPTULUI DE FOLOSINȚĂ A APELOR

SUBTERANE PENTRU IRIGARE A TERENURILOR AGRICOLE OCUPATE CU CULTURI HORTICOLE ȘI RAPORTARE A FOLOSINȚEI

5. Pentru stabilirea existenței condiției de la pct.3 lit. a), persoana fizică sau juridică depune o cerere ân adresa Agenției „Apele Moldovei”, cu următorul conținut:

a) numele şi prenumele sau denumirea solicitantului; b) domiciliul sau sediul solicitantului şi adresa de poştă electronică dacă se solicită

răspuns pe această cale; c) amplasarea terenului agricol ocupat/ce va fi ocupat cu culturi horticole, cu

indicarea nr. cadastral;

d) cu prezentarea documentelor ce confirmă dreptul de folosință asupra terenului de la pct. 5, lit. c);

6. Agenția „Apele Moldovei” va elibera un aviz în termen de 10 zile lucrătoare la cererea de la pct. 5, care va confirma absența apelor de suprafață pentru irigare în zona în care terenul agricol este amplasat. În cazul în care avizul Agenției „Apele Moldovei” confirmă prezența apelor de suprafață în zona amplasării terenului agricol respectiv, utilizarea apelor subterane pentru irigare este interzisă.

7. Avizul Agenției „Apele Moldovei” care confirmă absența apelor de suprafață pentru irigare în zona în care terenul agricol este amplasat, constituie temei pentru persoana fizică sau juridică să depună cerere la Agenția pentru Geologie și Resurse Minerale, în vederea eliberării unui aviz cu privire la resursele și rezervele de apă subterană ce pot utilizate pentru irigarea prin picurare a terenurilor agricole ocupate/ce vor fi ocupate cu culturi horticole, cu următorul conținut:

a) numele şi prenumele sau denumirea solicitantului; b) domiciliul sau sediul solicitantului şi adresa de poştă electronică dacă se solicită

răspuns pe această cale; c) amplasarea terenului agricol ocupat/ce va fi ocupat cu culturi horticole, cu

indicarea nr. cadastral; d) amplasarea terenului preconizat pentru amplasarea construcției/construcțiilor

hidrotehnice de captare a apei subterane, și volumul de apă necesar pentru irigare; e) cu prezentarea documentelor ce confirmă dreptul de folosință asupra terenului de

la pct. 5, lit. c) și pct. 7, lit d), și a avizului Agenției „Apele Moldovei”; 8. Agenția pentru Geologie și Resurse Minerale va elibera un aviz în termen de

10 zile lucrătoare la cererea de la pct. 7, care va conține informații referitoare la resursele sau rezervele aprobate de apă subterană, debitul apelor subterane pe regiune, caracteristica corpurilor de apă răspîndite în regiune, informații referitoare la rezultatele monitorizării apelor subterane la cele mai apropiate puncte de monitoring, în cazul existenței lor, cu prezentarea datelor existente despre parametrii de calitate a apelor subterane, conform Anexei nr. 2 la Regulamentul privind monitorizarea și evidența sistematică a stării apelor de suprafață și apelor subterane, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 932/2013.

9. În cazul în care, Agenția pentru Geologie și Resurse Minerale nu dispune de informații cu privire la resursele de ape, cantitatea și calitatea apelor subterane, solicitantul este în drept să obțină dreptul de folosință asupra sectorului de subsol cu scopul cercetării geologice a apelor subterane în condițiile Codului Subsolului nr.3/2009.

10. Avizul de la pct.8, constituie temei de efectuare de către persoana fizică sau persoana juridică a expertizei de cercetare a pretabilității solului prin intermediul instituțiilor științifice din domeniul solului, care dispun de laborator acreditat în domeniu.

11. Proiectarea, construirea şi/sau exploatarea prizelor de apă subterană pentru irigarea terenurilor agricole ocupate cu culturi horticole se efectuează în baza contractului pentru dreptul de folosire a sectorului de subsol în condițiile Codului Subsolului nr.3/2009 şi a autorizaţiei speciale de folosire a apei eliberată în condițiile art.25 din Legea nr.272/2011. Construirea şi/sau exploatarea prizelor de apă subterană pentru irigarea terenurilor agricole ocupate cu culturi horticole, se efectuează în conformitate cu proiectele

tehnice aprobate, coordonate cu Agenţia pentru Geologie şi Resurse Minerale, cu organul de stat pentru gestionarea fondului apelor, avînd acordul de mediu, în cazul în care activitatea a fost supusă evaluării impactului asupra mediului, sau avizul expertizei ecologice de stat, în cazul în care documentaţia de proiect a fost supusă expertizei respective.

12. Actele cumulative de la pct.7, pct.8 și expertiza de cercetare a pretabilității solului de la pct.10, obținute de către persoana fizică sau persoană juridică completează documentația de proiect de la pct.11.

13. În cazul în care este necesară tratarea suplimentară a apei subterane, solicitanții vor asigura procurarea și instalarea echipamentelor și instalațiilor de tartare pentru îmbunătățirea calității apei subterane pentru a fi utilizată la irigare, conform recomandărilor elaborate de instituțiile științifice din domeniu.

14. Raportarea de către beneficiar a apelor subterane folosite pentru irigarea prin picurare a terenurilor agricole ocupate cu culturile horticole se efectuează anual prin intermediul Agenției pentru Geologie și Resurse Minerale, conform actelor normative aplicabile domeniului.

Capitolul III.

RESTRICȚII LA FOLOSIREA APEI SUBTERANE PENTRU IRIGAREA TERENURILOR AGRICOLE

15. Limitarea sau interzicerea folosinței apei subterane pentru irigarea terenurilor

agricole se face în condițiile stabilite în Regulamentul cu privire la planificarea gestionării secetei, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 779/2013.

16. În cazul declarării situației excepționale, la propunerea organului central al administrației publice în domeniul mediului, Guvernul adoptă o hotărîre prin care declară starea de secetă și elaborează un plan de gestionare a secetei, în care indică arealul și termenul executării acestei hotărîri, restricțiile și/sau interdicțiile care se aplică la folosirea apei subterane, persoanele responsabile de realizarea indicațiilor respective.

17. În cazul stării de secetă, se aplică restricții temporare de utilizare a resurselor de apă subterană, în baza planurilor de gestionare a secetei elaborate de autoritățile administrativă de gestionare a apelor subterane. Condițiile stabilite în planul de gestionare a secetei, sunt obligatorii pe durata aplicării pentru toți utilizatorii de apă subterană pentru irigarea ternurilor agricole.

Anexa la Regulamentul cu privire la folosinţa apelor

subterane pentru irigarea prin picurare a terenurilor agricole ocupate cu culturi horticole

REGLEMENTĂRILE TEHNICE PRIVIND PRETABILITATEA SOLULUI ȘI A APEI SUBTERANE LA IRIGAREA TERENURILOR AGRICOLE OCUPATE

CU CULTURI HORTICOLE

Gruparea solurilor după pretabilitate la irigare și caracteristica acestora

Nr. grupei

Denumirea solurilor Suprafaţa, mii ha

totală pretabilă la irigare

I Cernoziomuri carbonatice şi obişnuite cu profil întreg; foarte slab şi/sau slab erodate

1011 557

II Cernoziomuri argiloiluviale, levigate, tipice cu profil întreg; foarte slab şi/sau slab erodate

731 360

III Soluri cenuşii cu profil întreg, foarte slab şi/sau slab erodate

290 126

IV Soluri aluviale 259 124 V Soluri halomorfe 120 70 VI Soluri moderat şi puternic erodate 349 - VII Soluri afectate de alunecări 133 - VIII Soluri vertice 100 -

Solurile din grupa I sunt cele mai indicate soluri pentru irigare. Solurile din această categorie înglobează cuplu genetic „cernoziom obişnuit – cernoziom carbonatic”. Coeficientul hidrotermic constituie 0,5-0,6. Acestea au răspîndire largă în zona de sud şi sud-est a Republicii, care se caracterizează prin deficit mare de umiditate. Pe suprafeţe mult mai reduse se întâlnesc pe terasele rîurilor în zona de Centru şi de Nord a Republicii. Prezenţa carbonaţilor de calciu şi magneziu în orizontul superficial humuso-acumulativ sau cel de tranziţie la o adâncime de 30-40 cm, reduce sever manifestarea procesului de decalcifiere la utilizarea apei de irigaţie cu gradul de mineralizare mai mic de 1000 mg/l. În grupa I pot fi incluse şi subtipurile de cernoziom xerofit – forestier şi sudic, acestea având proprietăţi asemănătoare cu cele ale cernoziomului obişnuit şi carbonatic. De menţionat că suprafeţele lor sunt limitate, alcătuind 16000, respectiv 6000 ha.

Solurile din Grupa a II-a includ solurile predominante din Zona Silvostepei deluroase a Cîmpiei de Nord. Sumar cernoziomurile argiloiluviale, levigate şi tipice alcătuiesc cca 41 % din suprafaţa zonei și se caracterizează cu cele mai favorabile însuşiri şi fertilitate naturală înaltă. Particularitatea comună a subtipurilor de cernoziom din această grupă este lipsa sărurilor de calciu, a acidului carbonic în prima jumătate de metru.

Pentru această grupă de soluri apa utilizată la irigaţie trebuie să întrunească următoarele caracteristici:

a) să dispună de compoziţie ionică favorabilă, în special, referitor la raportul cationilor monovalenţi şi bivalenţi;

b) să asigure predominarea cationului de calciu în raportul Ca2+ : Mg2+; c) valoarea maximă a conţinutului total de săruri solubile nu trebuie să depăşească

700 mg/l. Aplicarea apei cu conţinut sporit de Mg2+ conduce la soloneţizarea magnezială secundară.

Grupa a III - a este constituită din soluri cenuşii. Solurile din această categorie sunt răspândite în Zona Silvostepei deluroase a Cîmpiei de Nord unde ocupă 10 % din suprafaţă şi în Zona pădurilor Podişului Codrilor cu o participare de 17 % din suprafaţa învelişului de sol. În dependenţă de subtipul de sol, carbonaţii de calciu şi magneziu apar la adâncimea de 110 – 150 cm. Calitatea apei pentru irigaţii trebuie să întrunească aceleaşi caracteristici ca pentru solurile din grupa a II-a. Amplasarea amenajărilor de irigaţii pe terenurile cu soluri cenuşii este restricţionată de prezenţa orizontului argiloiluvial pentru care este caracteristic conţinutul sporit de argilă fină şi grad înalt de compactare, care poate avea implicaţii severe asupra permeabilității pentru apă a solurilor. Categoriile de soluri cu grad foarte slab şi/sau slab de eroziune din grupele I, II şi III pot fi incluse în procesul de ameliorare hidrică doar în condiţiile efectuării prealabile a lucrărilor de amenajare antierozională a teritoriului şi aplicarea complexului de măsuri pentru prevenirea eroziunii irigaţionale. Pe terenurile cu soluri foarte slab şi slab erodate se recomandă utilizarea echipamentului de udare cu intensitate redusă.

Grupa a IV - a este constituită din soluri aluviale nesărăturate şi cele cu pericol slab de sărăturate, soluri neafectate de hidromorfism şi cele fără caractere morfologice de slitizare. Irigaţia solurilor din acest grup se efectuează pe fond drenat pentru menţinerea nivelului apelor pedofreatice sub cel critic. Pentru solurile din şesurile de luncă ale Republicii acesta alcătuieşte 2,1 m. Includerea solurilor aluviale stratificate în amenajările de irigaţie poate genera efecte negative prin stagnarea apei infiltrate la interfaţa straturilor cu textură grosieră-mijlocie şi cele cu textură fină. La irigarea solurilor aluviale se utilizează apă cu o compoziţie chimică favorabilă cu grad de mineralizare sub 1000 mg/l.

Grupa a V - a este constituită din soluri cu grad slab şi moderat de salinizare – soloneţizare sau cu pericol slab şi moderat de salinizare – soloneţizare. La irigarea solurilor sărăturate poate fi utilizată apa cu un conţinut total de săruri solubile de 1000 g/l. În scopul prevenirii acumulării sodiului în complexul adsorbtiv este necesar ca raportul de adsorbţie a sodiului pentru apa de irigaţie (SARa), şi raportul de adsorbţie pentru soluţia de sol (SARs), astfel încât relaţia SARa : SARs, să cuprindă valori de 1-2 unităţi. Includerea solurilor din această grupă în fondul irigaţional poate avea loc doar după realizarea lucrărilor de amendare calcică şi evacuarea sărurilor din stratul activ al profilului de sol.

Solurile care fac parte din grupele VI – VIII nu sunt considerate pretabile şi nu pot fi incluse în amenajările de irigaţie, din cauza pericolului sporit de intensificare a eroziunii irigaţionale sau de activizare a proceselor de alunecare

Indicii principali de evaluare a calităţii apei pentru irigaţie

Nr. Indicii Unitatea de

măsură Valoarea

admisibilă 1 Gradul de mineralizare mg/dm3 < 1000 2 Reacţia (valoarea pH-lui) unităţi 6.5-8.3 3 Raportul de adsorbţie a sodiului (SAR) unităţi 1 - 3 4 Indicele magnezial (PMg) % <50 5 Conţinutul de clor (Cl) me/dm3 <3.0 6 Carbonatul de Sodiu rezidual (CSR) me/dm3 1.0-1.25

Condiţii tehnice de calitate pentru apa de irigaţie şi indicatori specifici

Nr. d/o

Indicatorul Simbolul Unitatea de

măsură Conţinutul

1 Aluminiu Al mg/dm3 5,02 Amoniu NH4 mg/dm3 10,0 3 Argint Ag mg/dm3 0,01 4 Arsen As mg/dm3 0,01 5 Azot nitric N03 mg/dm3 nenormat 6 Bariu Ba mg/dm3 1,0 7 Beriliu Be mg/dm3 0,1 8 Bor B mg/dm3 1,09 Cadmiu Cd mg/dm3 0,003 10 Cianuri CN mg/dm3 0,01 11 Cobalt Co mg/dm3 1,012 Crom Cr mg/dm3 0,0513 Cupru Cu mg/dm3 0,05 14 Detergenţi amionactivi - mg/dm3 0,5 15 Fier Fe mg/dm3 1,0 16 Fluor F mg/dm3 0,517 Litiu Li mg/dm3 2,5 18 Mangan Mn mg/dm3 0,2 19 Mercur Hg mg/dm3 0,00120 Molibden Mo mg/dm3 0,05 21 Nichel Ni mg/dm3 0,1 22 Plumb Pb mg/dm3 0,05

23 Seleniu Se mg/dm3 0,01 24 Vanadiu V mg/dm3 0,2 25 Zinc Zn mg/dm3 0,03 26 Triazine - mg/dm3 0,001 27 Insecticide organoclorurate - mg/dm3 0,0001 28 Insecticide organofosforice - mg/dm3 lipsă29 Insecticide organometalice mg/dm3 lipsă

Parametrii de stare favorabilă și nefavorabilă a stratului arat a solurilor pentru irigare

Parametrii solului Starea solului

Stare favorabilă

Starea nefavorabilă slabă medie înaltă

1. Conținutul agregatelor la cernerea uscată, %: > 10 mm 10 – 0,25 mm

10 – 20 68 - 80

21 – 30 50 - 59

31 – 40 40 - 49

>40 < 40

2. Densitatea aparenta, gr/cm3

<1,20

1,20 – 1,26

1,26 – 1,30

>1,30

3. Permeabilitatea pentru apă, mm/min >1,0 0,6 – 1,0 0,3 – 0,5 <0,1

4. Conținutul sărurilor toxice, %: - Cu prezența bicarbonatului de sodiu - Fară prezența bicarbonatului de sodiu

<0,05 <0,10

0,05 – 0,10 0,10 – 0,30

0,11 – 0,30 0,31 – 0,50

>0,30 >0,50

5. Conținutul sodiului schimbabil, % din suma cationilor

<1

1 – 3

4 – 5

>5

6. Conținutul magneziului schimbabil, % din suma cationilor

<30

30 – 40

41 – 60

>60

7. Conținutul rezervelor de humus, % din optimal

<10

10 -20

21 – 30

>30

Gruparea solurilor după conţinutul de humus, elemente nutritive şi capacitatea de nitrificare

Con

ținu

tul

Hum

us, %

Cap

a-ci

tate

a de

ni

trif

icar

e a

solu

rilo

r N

O3,

mg/

100g

de

sol

Fosfor, mg/100 g Potasiu, mg/100 g

Microelemente, mg/kg

Metoda Macighin

Met

oda

Cir

icov

Mac

ighi

n

Cir

icov

Zn

Mn

Cu B

cernoziomuri

solu

ri b

rune

și

cenu

șii

carb

onat

ice,

ob

ișnu

ite,

ti

pice

levi

gate

, ar

gilo

iluv

iale

Foarte scăzut

≤1 Sub 5 ≤1,0 ≤1,5 ≤2,0 ≤5,0 ≤5 ≤2 ≤0,3 ≤15 ≤0,1 ≤0,3

Scăzut 1,1-2,0

5,1-10,0

1,1-1,5 1,6-2,0

2,1-2,5

5,1-10,0

5-10 2-5 0,3-0,9

15-25

0,10-

0,30 -

Moderat 2,1-3,0

10,1-15,0

1,6-3,0 2,1-3,5

2,6-4,0

10,1-15,0

10-20

5-10

0,91-1,5

25-40

0,31-

0,70

0,31-0,90

Optim 3,1-4,0

15,1-20,0

3,1-4,5 3,6-5,0

4,1-5,5

15,1-20,0

20-30

10-15

- - - 0,91-1,20

Ridicat 4,1-5,0

Peste 20,1

4,6-6,0 5,1-6,5

5,6-7,0

20,1-25,0

30-40

15-20

1,5-4,5

40-80

0,71-

2,10

1,21-3,60

Foarte ridicat

≥5,0 - ≥6,0 ≥6,5 ≥7,0 ≥25 ≥40 ≥20 ≥4,5 ≥80 ≥2,1

0 ≥3,6

Indicii de evaluare a salinităţii solurilor irigate

Indicii Gradul de salinizare a solului

nesali-nizat

foarte slab

slab moderat puternic foarte

puternic Extractul apos (1:5); suma sărurilor toxice, %

<0,05 0,06-0,1 0,11-0,2 0,21-0,3 0,31-0,5 >0,5

Conductivitatea electrică specifică, m ha/cm, %

<1 1,1-2,0 2,1-3,0 3,1-5,0 5,1-10,0 >10

Pierderea în recoltă, %

<5,0 5,1-10,0 10,1-20,0 20,1-30,0 30,1-50,0 >50

Nivelul de degradare, puncte

0 1 2 3 4 5

Indicii de evaluare a soloneţizării solurilor irigate

Indicii

Gradul de soloneţizare a solului nesolo

-neţizat

foarte slab

slab moderat puternic foarte putern

ic Conţinutul de sodiu adsorbtiv, % din capacitatea de schimb cationic

<1,0 1,1-3,0 3,1-5,0 5,1-10,0 10,1-15,0

>15

Pierderea în recoltă, %

<5,0 5,1-10,0

10,1-15,0

15,1-20,0

20,1-40,0

> 40

Nivelul de degradare, puncte

0 1 1 2 3 4

 

NOTA INFORMATIVAla proiectul Hotir6rii Guvernului pentru aprobarea Regulamentului cu

privire la folosinfa apelor subterane pentru irigarea prin picurare a

terenurilor asricole ocupate cu culturi horticoleerenurl a ocu cu cutlu rco

Proiectul Hotdrdrii Guvemului pentru aprobarea Regulamentului cu privire la folosin{a apelorsubterane pentru irigarea prin picurare a terenurilor agricole ocupate cu culturi horticole a fost elaborat decdtre Ministerul Agriculturii, Dezvoltdrii Regionale qi Mediului, cu suportul parfial al OficiuluiSchimbarea Climei.

In virtutea dependenfei inalte a economiei qi a comunitdlilor rurale de sectorul agricol, societateamoldoveneascd este extrem de vulnerabildla schimbbrile climatice.

Seceta este fenomenul climatic extrem care lasl cel mai adinc impact economic Ai social qi de mediu.in ultimele 2 decenii, incidenla qi impactul secetei au crescut in mod iimlitor, inscriindu-se in tendin{elede scard regionald qi globald. Din cele 38 de episoade de secetd sezonierd, constatate oficial incepind cuanul 1945, 13 episoade ii revin perioadei de dupd anul 2000, iar 9 dintre acestea au avut un asemenea gradde cuprindere teritoriald incit au fost catalogate ca fiind catastrofale. Frecvenla medie a secetelor constituie1-2 episoade pe parcursul unui deceniu in regiunea de nord, 2-3 - in regiunea centrald qi 5-6 - in regiuneade sud. Consecinla cea mai directd a climei mai aride care se prefigureazd in urmdtoarele decenii va fireducerea productivitdlii culturilor agricole, inclusiv a griului, porumbului, strugurilor, legumelor,culturilor tehnice qi furajere, cu un gradient nord-sud pronunlat in magnitudinea impactului.

Secetele din din ultimii ani provoacd pierderi economice considerabile.Luind in considerafie condiliile climaterice din Republica Moldova, irigalia este principala mdsurd

eficientd de optimizare a regimului de umiditare a solului in perioada de vegetalie a plantelor. Irigareacernoziomurilor poate fi aplicatd numai cu condilia respectdrii stricte a normelor de irigare.

In perioada p6nd la a.1960 - irigarea se efectua atit din apele de suprafald, cit qi subterane, fbrd oplanificare de stat, caracteristicd preponderent terenurilor mici qi a gospoddriilor private. Perioada a doua:a.a. 1960 - 1992 (cca 1995) se iriga centralizat din r.Prut gi Nistru, pe masive mari de terenuri irigate cuplanificarea cregterii terenurilor irigabile; apa subterand se folosea sporadic. In an. 1992 pind in prezent,s-au distrua sistemele centralizate de irigare.

Conform datelor oficiale, actualmente in Republica Moldova sunt 88 de sisteme de irigare,construite in perioada sovieticd. Dintre acestea, doar 10 sisteme de irigare au fost reabilitate in perioadaanilor 2010-2015, cu fondurile Guvemului SUA in cadrul Programului Compact. Celelalte, 78 de sistemede irigare, sunt funclionale, parlial funclionale sau nefuncfionale. Actualmente, 15 sisteme centralizate deirigare sunt gestionate de fermieri, iar celelalte 73 sunt gestionate de autoritdlile publice abilitate. Cele 88de sisteme de irigare au asigurat in20l9 irigarea a 10 la sutd din terenurile agricole din Republica Moldova.

in prezent, din acviferele productive se extrage apd in volum de cca 125-130 ml. m3/an. Acest volumde ap5 corespunde perioadei anilor 1955-1960. Reducerea folosirii volumului de apd subterand are oinfluenld pozitivd asupra rezervelor acviferelor. incepdnd cu anul 2000,in cadrul acviferelor interstratalese atestd creqterea nivelului apelor gi corespunzdtor, restabilirea rezervelor naturale ale apelor subterane.Acest proces. este rar in practica hidrogeologicd internalionald ;i-i caracteristic teritoriilor cu dezvoltareredusd a economiei sau cu dezastre antropogene (de exemplu, aria Cernobdl, Ucraina). De menfionat cd incca 90Yo din ariile rurale ale Republicii Moldova acviferul freatic este unica sursd necentralizatd, de apdpotabild qi tehnicd

Calitatea apelor subterane este variabild in timp qi spaliu, qi nu in toate locurile componenfa chimicdcorespunde cerinlelor pentru irigarea solurilor. Insd, selectarea profesionalS a sondelor existente sauplanificarea forajelor noi va conduce la folosirea apei subterane de calitate. Conform datelor Agenlieipentru Geologie qi Resurse Minerale a R.Moldova pind in prezent au fost forate cca 9200 sondehidrogeologice pentru apa subterana potabila. La sfirsitul anului 2019 in lard erau in exploatare cca 3500-3700 sonde pentru apa subterana potabila (mineralizarea < 1 .5 gll);i aproximativ 150-200 sonde sapateneautorizat.

Aplicareanecontrolatd a irigaliei pe solurile cemoziomice, genereazdprobleme majore solurilor careduc la desradarea lor. Principala problema fiind utilizarea apelor la irigarea terenurilor agricole cu gradul

inalt de minirelalizare de circa 1,5-3.0 g/1. In comparalie cu datele IPM prin proiectul Hotdrdrii se prevede

limita miniralizdrii de circa 0.8 - 1.0 g/l concentralia maximd admisibild in apa pentru irigalie.Necunoaqterea volumului de apd subterand extrasd din sondele neautorizate, lipsa mecanismului de

identificare profesionald a potenlialelor sonde, imbundt5lirea capacitdlilor institulionale pentru gestionarea

resurselor de apd subterand qi dezvoltarea unui plan de mdsuri privind utilizarea durabild a apei subterane,

care trebuie puse in aplicare, necesitd aprobarea proiectului propus.In acelaqi timp, in lipsa unei armonizdri a politicilor de mediu qi a celor privind utihzareaterenurilor

agricole cu irigarea autorizatda apelor subterane, determinate inclusiv de deficienfa monitorizdriicantitd[iiqi calit[1ii acestora gi planificarea amenajdrii teritoriului (national, zonal qi local), devine dificilmonitorizarea Ei gestionarea durabilS a corpurilor de apd subterand qi terenurilor agricole supuse irigdrii.

Proiectul HotdrArii Guvernului vine cu un nou conceptin realizarea gestiondrii durabile a surselorde apd qi propune in zonele in care nu existd surse necesare de apd de suprafalS, dar existd rezewe de

exploatare de ape subterane, inclusiv cu proprietdji potabile, sd fie permisd folosirea acestora in scopulirigdrii prin picurare a culturilor horticole, numai dacd solul este pretabil pentru irigare.

Ca urmare, prin intervenlia propusd va fi creat cadrul juridic pentru modul de acordare a dreptuluiqi condiliile de folosintd a apelor subterane in scopul irigirii prin picurare a terenurilor ocupate cu culturihorticole, qi evaluarea pretabilitdlii solurilor qi a calitdlii apelor utilizate pentru irigare.

Elaborarea proiectului Hotdr6rii Guvemului pentru aprobarea Regulamentului cu privire la folosinlaapelor subterane pentru irigarea a terenurilor ocupate cu culturi horticole, pretabilitatea solului gi calitateaapelor pentru irigare este fundamentatd prin necesitatea facilitdrii punerii in aplicdre a Convenliei-cadru a

Organiza\iei Naliunilor Unite cu privire la schimbarea climei (CONUSC) ratificatd prin HotdrAreaParlamentului nr. 40411995 qi prevederilor Acordului de la Paris ratificat prin Legea nr. 7812017 qi

Conventiei ONU oentru Combaterea rtifi cdrii ruNCCD). prin HotdrArea Parlamentului 257 I 1998.

condiliile perfecliondrii legislaliei Republicii Moldova in vederea armonizdrii acesteia culegislalia Uniunii Europene adoptarea actului normativ pentru modul de acordare a dreptului qi condiliilede folosintd a apelor subterane de adincime in scopul irigdrii prin picurare a terenurilor ocupate cu culturihorticole, monitorizarea qi evaluarea pretabilitafli solurilor gi a calitdlii apelor utilizate pentru irigare este

o solulie optimd pentru indeplinirea prevederilor Acordului de Asociere Republica Moldova - UniuneaEuropeand, in special cu referire la:

Capitolul I2 "Agricultura ;i dezvoltarea rurald";Capitolul I3 ,,Comerl;i demoltare durabild", titlul V;

Capitolul I6 ,,Mediul tnconjurdtor" titlul IV.Republica Moldova iqi apropie treptat legislalia nalionald de standardele Uniunii Europene, astfella nivel nafional, adaptarea gi armonizarea partiald a Directivei 20001601CE a Parlamentului

European gi a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politicd comunitard indomeniul apei, astfel cum a fost modificatd prin Decizianr.24551200l/CE se reflectd in Legea Apelornr.272120l1 in scopul atingerii stdrii bune a tuturor corpurilor de apd prin prevenirea deteriordrii qi

asigurarea sustenabilitdlii pe termen lung a utilizdrii apei. Astfel, art. 45, alin. (2) din Legea apelor nr.27212011 a fost modificat unnare a iniliativei legislative a unui grup de deputati (nr. 434 din 01 . 1 1 .201 3)gi prevede c5: in zonele in care nu existd surse necesare de apd de suprafald, dar existd rezerve suficientede ape subterane cu proprietafi potabile, Guvernul poate permite folosinla acestora gi in alte scopuri dec6t

cel al alimentdrii cu apd potabild qi cu apd menajerd.in r'rma aprobdrii Regulamentului se va asigura implementarea politicilor privind utilizarcadurabilS

a resurselor naturale prevdzute in Capitolul 16 art.86-87 din Acordul de Asociere RM-UE, care se va axape scenarii reciproc avantajoase in cadrul formulei ,,Sdndtate-Mediu", iar Republica Moldova nu se vaorienta in sensul transformdrii provocdrilor in oportunitdli, inclusiv gi de afaceri sustenabile in ceea ce

veste mediul i iurdtor.

Ca urmare, prin intervenlia propusd va fi creat cadrul juridic pentru modul de acordare a dreptuluii conditiile de folosintd a aoelor subterane de adincime in I irisdrii prin pi a terenurilor agricole

ocupate cu culturi horticole, monitorizarea gi evaluarea pretabilitafi solurilor qi a calitafi apelor utilizatepentru irigare.

Proiectul Hotdr6rii Guvernului vine cu un nou conceptinrealizarea gestionirii durabile a surselorde api subterand qi propune in zonele in care nu existd surse necesare gi suficiente de apd de suprafatd, darexistd rezerve de balanfd de ape subterane de adincime, inclusiv cu proprietSli potabile, sd fie permisdfolosirea acestora in scopul irigdrii terenurilor agricole prin picurare a culturilor horticole, numai dacd soluleste pretabil pentru irigare.

Un element important, proiectul propune spre examinare, asigurarea procesului de utilizarecontrolatd a apei subterane luind in consideralie calitatea apelor de irigalie qi de pretabilitatea solului laindicii de calitatea a apelor cu destinafie ,,pentru irigare a terenurilor agricole cu culturi horticole".

Regulamentul cu privire la folosinta apelor subterane pentru irigarea a terenurilor agricole ocupatecu culturi horticole, pretabilitatea solului qi calitatea apelor pentru irigare introduce cerinte noi in atingereaurmdtoarelor obiective :

-prevenirea degraddrii solului prin respectarea normativelor de pretabilitate a solurilor Ei apelorsubterane de irigare;

-gestionarea durabilS a procesului ameliordrii hidrice prin respectarea cerinlelor la acordareadreptului de folosinld a apelor de adincime la irigare;

-conservarea capacitdEilor de producere a solurilor prin stabilirea valorilor admisibile Ei indicii decalitate a apelor subterane folosite la irigalie;

-combaterea degradirii solurilor irigate prin reglementarea limitelor qi/sau restricliilor privindcalitatea solurilor care vor fi supuse irigafiei;

Conlinutul actului normativ propus: Proiectul Regulamentului este constituit din 3 capitole (17puncte), 1 anexd qi stabileqte:

-prin capitolull ,,Dispozilii generale", scopul, obiectivele, noliuni gi domeniul aplicdrii;-prin capitolul II ,,Procedurile de acordare a dreptului de folosinld a apelor subterane pentru

irigare a terenurilor agricole ocupate cu culturi horticole Si raportare a folosinlei", sunt reglementateprocedurile in care va fi permis de utilizat folosirea apelor subterane in scopul irigirii prin picurare aterenurilor agricole ocupate cu culturi horticole qi raportarea folosirii apelor subterane;

-prin capitolul III ,, Restriclii lafolosirea apei subterane pentru irigarea terenurilor agricole ", suntprevdzute restricfiile de utilizare a apei subterane pentru irigarea terenurilor agricole.

Proiectul va include in sine in calitate de anexe:a)

b)c)d)e)

Gruparea solurilor dupd pretabilitate la irigare Ei caracteristica acestoraIndicii principali de evaluare a calitdtii apei pentru irigafieConditii tehnice de calitate pentru apa de irigafie qi indicatori specificiParametrii de stare favorabild gi nefavorabild a stratului arabil la solurile pentru irigareGruparea solurilor dupd confinutul de humus, elemente nutritive gi capacitatea de nitrificare

0 Indicii de evaluare a salinitdlii solurilor irigateg) Indicii de evaluare a solonelizdrii solurilor irigateAplicarea necontrolatd a irigaliei pe solurile cernoziomi ce, genereazd probleme majore solurilor care

duc la degradarea lor. Principala problema fiind utilizarea apelor la irigarea terenurilor agricole cu gradulinalt de minirelalizare de circa 1,5-3.0 g/1. in comparafie cu datele IP\zlprin proiectul Hotararii se pievedelimita miniralizdrii de circa 0.8 - 1.0 gil concentra{ia maximd admisibild in apa subterand pentru irigatie,ce va pennite conservarea calitdlii terenurilor agricole irigate.

Unul din principalele obiective ale proiectului reprezintd incorporarea obligatilor persoanelorjuridice qi fizice, care desfbqoard activitdti de productie agroalimentard cu irigarea terenurilor agricole cuape subterane, sd intreprindd acfiuni pentru a asigura indeplinirea condijiilor qi reglementdrilorautorizafiilor de folosire speciald a apei subterane, sd respecte normele de protectie qi utilizarea rafional[a resurselor apei subterane, sd ia mdsuri in scopul reducerii degraddrii solurilor irigate, precum qi sd

respecte principiul,,Poluatorul pldtegte".

Anatiza Raportului nr.43 din 22 septembrie 2017 efectuat de Curtea de Conturi denot6, cd valoarea

medie a tarifului pentru aprovizionarea cu apd pentru populalie au fost in medie de 11,5 MDL I m3 , iar

tarifele de fumizare a apei pentru agenlii economici au fost, in medie, de 35,8 MDL / m3 in anul 2018'

Totodatd taxarea a 1m3 de apa subterand captatdeste egal6 cu 0,3 lei. Costurile inalte pentru utilizarea apei

din sistemul centralizatde irigare determind refuzul multor agenli economici de a utiliza azeastd. apd Ei de

a se redecliona spre utilizareaneautorizatd a apelor subterane. Reieqind din cele expuse, Bugetul Republicii

Moldova rcteazd venituri considerabile.Proiectul propus, fiind un document axat

monitorizarea qi evaluarea pretabilitatii solurilor qi

impact direct asupra activit5lii autoritdlile publice.Printre beneficii economice a reglementdrii propuse pentru dezvoltarca durabild a Republicii

Moldova, se enumar6:- atragerea investiliilor pentru dezvoltarea secoturi agroalimentar;-creEterea competitivitafli intreprinderilor autohtone la nivel regional qi internalional;-creqterea numdrului intreprinderilor mici si mijlocii in sectorul agroalimentar;

-crearea de noi locuri de muncd in sectorul agroalimentar;- majorarea exportului produselor agricole-inbundtSlirea productivitdfii solurilor irigate qi respectiv majorarea volumului producliei agricole;

-evitarea ratdrii veniturilor considerabile din rcalizarea apei subterane necontorizate in Bugetul

Republicii Moldova.Implementarea HotdrArii Guvernului va contribui la luarea unor decizii echilibrate la nivel

macroeconomic, contribuind la proteclia mediului qi asigurarea sdndtdlii populaliei; la minimizarea

impactului asupra mediului a unor activitAli in agriculturd. Nu treze;te indoieli faptul cd cheltuielile pentru

combaterea consecinlelor negative sunt mult mai mari decit cheltuielile pentru prevenirea polu5rii

mediului.Principalii noqtri parteneri comerciali din economiile avansate ale lumii au deja standarde mai stricte

decdt cele din UE. Pentru a vinde pe aceste piefe, avem nevoie de factori care sd stimuleze tehnologia la

nivel intem. Conform documentului ,,Perspective privind mediul pdnd in 2050" al OCDE, se constatd un

interes crescut al economiilor emergente fald de poluarea solurilor agricole. Acest interes va genera o

cerere suplimentard de solulii in domeniul la nivel mondial qi o creqtere a oportunitafllor pe piald pentru

firmele europene. intreprinderile autohtone vor fi in mdsurd sd beneficieze de aceastd investilii.

in primul rind pe institulionalizarea funcfiilor de

a calitafi apelor utilizate pentru irigare nu va avea un

, 6lrl,l.::.:'.): ' I

Principalele documente de politici privind diminuarea qi combaterea deficitului de umiditate Ei

majordrii productivitdlii solurilor, care prevdd aspecte de management integrat al resurselor de apd pe toate

subbazinele hidrografice, inclusiv prin aplicarea practicilor prietenoase mediului in agricultur[ sint:

Strategia Nalionald de dezvoltare "Moldova2030" este unul din cele mai importante documente de

planificare strategicd, care stabileqte direcfiile prioritare de dezvoltare nalionald. Unul din obiectivele

specifice ale Strategiei constd in asigurarea rezistenlei la schimbarile climatice prin reducerea riscurilorlegate de schimbirile climatice qi prin facilitarea adaptlrii in qase sectoare prioritare - agriculturd, resurse

de apd, sdndtate, forestier, energie qi transport. Strategia prevede printre acliuni prioritare, integrarea

principiilor de proteclie a mediului, de dezvoltare durabild gi dezvoltare economicd verde, de adaptare la

schimbdrile climatice in toate sectoarele economiei nationale.Strategia de mediu pentru perioada 2014-2023, aprobatS prin Hotdr6rea Guvemului nr. 30112014,

evidenliazd importan{a vectorului politic de integrare europeand qi a alinierii legislaliei na{ionale laprevederile directivelor UE. Scopul Strategiei de mediu este de a,,crea sistem eficient de management de

mediu, care sd contribuie la cregterea calitafli factorilor de mediu gi sd asigure populaliei dreptul la un

mediu natural curat, sdndtos qi durabil", evidenliind obiectivele dezvoltdrii tehnicilor qi infrastructurii

agricole,,prietenoase" mediului mai multe.O viziune de schimbare a paradigmei de dezvoltare a Republicii Moldova pe termen lung spre

dezvoltarea economicd verde, avind labazd o evaluare a constringerilor dezvoltdrii cu emisii reduse de

carbon a fost definitivatd in Strategia de dezvoltare cu emisii reduse a Republicii Moldova ptnd tn anul2030 aprobati prin Hotdr6rea Guvernului nr.147012016.

Programul nalional de proteclie integratd a plantelor pentru anii 2018-2027 Si a Planului de acliuniprivind implementarea acestuia aprobat prin Hotdrdrea Guvemului nr. 12312018 prevede acliuni de

dezvoltare agriculturii durabile qi respectiv asigurarea consumatorilor cu produse vegetale calitative gi

sigure, precum qi asigurarea unui mediu sdndtos de via{6.Cadrul normativ in domeniul diminudrii Ei combaterii deficitului de umiditate gi majordrii

productivitdlii solurilor, care prevdd aspecte de management integrat al resurselor de apd pe toate

subbazinele hidrografice, inclusiv prin aplicarea practicilor prietenoase mediului in agriculturd, este unulpreponderent invechit qi reprezentat de:

Legea nr. 1515/1993 privind proteclia mediului inconjurdtor. Aceastd lege vizeazd in mod directsecuritatea ecologicd a populatiei, utilizarea ra{ionald a resurselor naturale, precum qi conservarea naturiigi protectia tuturor componentelor de mediu (aer, apd,, sol, flora, fauna, etc).

Codul Subsolului rr.312009 specificd domeniile de atribuire qi folosire apei subterane.

Legea Apelor nr.272/2011 in scopul atingerii stdrii bune a tuturor corpurilor de apd prin prevenirea

deteriordrii qi asigurarea sustenabilitdlii pe termen lung a utilizdrii apei, astfel, art.45, alin. (2) din Legeaapelor rc.27212011 a fost modificat urrnare a iniliativei legislative a unui grup de deputaJi (nr. 434 din01.1 1.2013) gi prevede c5: ,,in zonele in care nu existd surse necesare de apd de suprafatd, dar existd rezervesuficiente de ape subterane cu proprietdfi potabile, Guvernul poate permite folosin{a acestora gi in altescopuri decdt cel al alimentdrii cu apd potabild qi cu apd menajerd".

Regulamentului cu privire la cerintrele de calitate a apelor subterane (HG nr. 93112013) prevede

cerintele de calitate a apelor subterane, cdt qi normele privind starea apelor subterane, obiectivele de

gestionare ale acestora, precum gi normele privind modul de folosinld gi protecJie a apelor subterane

impotriva efectelor oricdrui tip de poluare.Legea privind serviciul public de alimentare cu apd Si de canalizare nr.30312013 interzic,e

exploatarea fhnt6nilor arteziene existente in localitdlile care dispun de sisteme publice de alimentare cuapd.

Condiliile qi actele necesare pentru folosinld speciald aapei, precum gi autoritdlile care le solicit prinintermediul Ghiqeului unic sunt prevdzute in Capitolul III. "Captarea gi folosinla apei din diferite surse

pentru irigare" din Anexa Regulamentului cu privire la organizarea Sifunclionoreo ghiseului unic aprobatprin Hotdrdrea Guvernului nr.89 4 12013.

Condiliile generale privind autorizareade mediu pentru folosinfa speciali a apei sunt prevdzute prinHotdrdrea Guvernului nr.B94/2013 cu privire la organizarea qi funclionarea ghiseului unic tn domeniulautorizdrii de mediu pentrufolosinla speciald a apei.

Efectuarea monitoringului asupra stdrii a resurselor de apd subterane reglementat de Conceplia-cadru qi Regulamentul cu privire la funclionarea Sistemului informalional al resurselor de apd dinRepublica Moldova, aprobatd prin Hotdrirea Guvernului nr. 67212016 necesitd a fr actualizat.

Totodatd, Legea rc.124711992, privind reglementarea de stat a regimului proprietaldd funciare,cadastrulfunciar de stat Ei monitoringulfuncar, reglementeazd monitoringul funciar.

Regulamentul privind prevenirea poludrii apelor din activitdti agricole aprobat prin HG

nr.83612013, prevede identificarea apelor care sunt sau care ar putea fi afectate de poluare din activitdfiagricole qi desemnarea suprafe{elor de teren care au scurgere in apele respective ca fiind zone vulnerabile.

in conformitate cu Legea privind controlul de stat asupra activitdlii de intreprinzdtor nr. 13ll20l2,urmeazd sd realizeze controlul privind conformitatea mdsurilor antierozionale gi de ameliorare a

terenurilor, precum qi utilizarea acestora conform desti.tatiei qi exigenttfu;' $'

Prezentul proiect de act normativ a fost promovat in conformitate cu prevederile Legii nr. 239/2008

privind transparenla in procesul decizional. Proiectul hotdrdrii Guvemului impreund cu Nota informativd

sunt plasate pe pagina web oficiald a Ministerului Agriculturii, Dezvoltdrii Regionale ;i Mediului(<hltp://fnadrn,sav.rrtdl>) la rubrica Transparenla decizionald/Proiecte de documente, ;i pe pagina web

<htpp ://.wwW.parti c ip. go v. m-d/>

Proiectul Hotdrdrii Guvernului pentru aprobarea Regulamentului cu privire la folosinta apelorsubterane pentru irigarea a terenurilor agricole ocupate cu culturi horticole a fost elaborat de cdtreMinisterul Agriculturii, Dezvoltdrii Reeionale si Mediului si nu nonne actelor normative a UE.

Secretar de Stat %.rh Mihai MACHIDON

1

Anexă la scrisoarea MADRM nr. _______ din ______

Analiza Impactului

proiectului Hotărârii Guvernului pentru aprobarea Regulamentului cu privire la folosinţa apelor subterane pentru irigarea prin picurare a terenurilor ocupate cu culturi horticole

Titlul analizei impactului

Analiza Impactului proiectului Hotărârii Guvernului pentru aprobarea Regulamentului cu privire la folosinţa apelor subterane pentru irigarea prin picurare a terenurilor ocupate cu culturi horticole

Data: 12.08.2020

Autoritatea administraţiei publice autor:

Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului

Subdiviziunea:

Persoana responsabilă şi informaţia de contact:

Mihai Machidon, mihail.machidon@madrm.gov.md, tel: 022 204 507; Angela Dogotari, angela.dogotari@madrm.gov.md, tel: 022 204 536; Natalia Zamfir nataly.zamfir@yahoo.com, tel. 069017766; Ion Amariei, ion.amariei@madrm.gov.md tel: 022 204-587.

Componentele analizei impactului de reglementare

1. Definirea problemei

a) Determinați clar şi concis problema şi/sau problemele care urmează să fie soluționate

În Republica Moldova nu există o abordare integră în dezvoltarea a folosirii apelor subterane pentru irigare prin picurare a terenurilor ocupate cu culturi horticole. Caracterul acesteia este unul haotic, ilegal şi nu ţine cont de armonizarea politicilor economice, sociale, ecologice stabilite la nivel internațional și naţional.

Lipsa reglementării normative și oficiale a folosirii apelor subterane pentru irigare va intensifica în continuare procesul utilizârii abuzive și neautorizate a apelor freatice și de adâncime în agricultură. Consecințele necontrolabile ale acestui proces pot avea efect negativ asupra hidrosferii subterane. De asemenea, folosirea ilegală a apelor subterane pentru irigare se realizează fără a lua în considerare vulnerabilitatea unor zone agricole fără o evaluare a impactului asupra terenurilor agricole și aspectelor tehnice privind pretabilitatea solului.

Fragmentarea atribuțiilor responsabililor de domeniu, deficiența unor activități sistematice privind controlul de stat în domeniul acordării a dreptului de folosire raţională a apelor subterane în scopul irigării prin picurare a terenurilor ocupate cu culturi horticole şi protecţiei terenurilor agricole determină lipsa unui monitoring exhaustiv privind gestionarea și utilizarea durabilă a acestora.

Lipsa unor informații relevante privind volumul și calitatea apelor utilizate pentru irigare nu permite o gestionare și monitorizare eficientă a stării acestora. Se atestă lipsa accesibilității la informațiile relevante privind regimul apelor subterane a persoanelor fizice și juridice care practică activități agricole legate de culturi horticole și care intenționează să obțină dreptul de utilizare a apelor

2

subterane pentru irigarea prin picurare. Publicul larg, inclusiv ONG-urilor de mediu, tot sunt cu acces limitat la informatiile referitoare la volumul și calitatea apelor subterane.

Studiile efectuate de Inspectoratul pentru Protecția Mediului constată că, la 1 ianuarie 2018 suprafața terenurilor cu destinație agricolă constituia 2 028,3 mii ha sau 59,9 % din suprafața totală a țării. În comparație cu 1 ianuarie 2017 suprafața acestor terenuri s-a mărit cu 1,8 mii ha.1

Supravegherea permanentă a pretabilităţii solurilor este necesară pentru analiza şi pronosticul stării ecologice a fondului funciar, pentru aprecierea acestor schimbări, întocmirea concepţiilor, programelor şi înfăptuirea măsurilor de preîntîmpinare a proceselor negative şi determinarea tendinţelor acestor procese, pentru protecția şi utilizarea raţională, conservarea şi ameliorarea resurselor funciare .

Respectiv, în scopul garantării realizării măsurilor necesare de prevenire în cel mai durabil mod sau cel puțin de atenuare a oricăror schimbări dăunătoare sau semnificative din punct de vedere al calității și cantității apelor subterane, asigurării echilibrului hidrologic, al calității solurilor, precum și protecției mediului, proiectul propune crearea cadrului normativ pentru reglementarea modului de acordare a dreptului și condițiile de folosinţă a apelor subterane pentru irigărie prin picurare a terenurilor ocupate cu culturi horticole, monitorizarea şi evaluarea pretabilităţii solurilor şi a calităţii apelor utilizate pentru irigare.

În planificarea gestionării resurselor de apă, subiectul referitor la influența schimbării climei trebuie tratat cu multă atenție, avînd în vedere vulnerabilitatea resurselor de apă la impacturile schimbării climei și lipsa informației privind bilanțul apei în țară, fapt care nu poate asigura prognozarea necesității de consum pentru următoarele decenii.

Necesitatea elaborării şi adoptării proiectului Hotărârii Guvernului pentru aprobarea Regulamentului cu privire la folosinţa apelor subterane pentru irigarea prin picurare a terenurilor ocupate cu culturi horticole este condiţionată și de necesitatea atingerii Obiectivului specific 2: Integrarea principiilor de protecţie a mediului, de dezvoltare durabilă şi dezvoltare economică verde, de adaptare la schimbările climatice în toate sectoarele economiei naţionale, care va fi asigurat prin realizarea măsurilor de adaptare la schimbările climatice, de tratamente ale solului, de conservare a apei şi diminuare a pierderilor umidităţii solului prin evaporare, prin dezvoltarea tehnicilor şi infrastructurii agricole „prietenoase” mediului (crearea mecanismului pentru verificarea periodică a calităţii apei utilizate la irigare); prevăzut în p.13 din Strategia de mediu pentru anii 2014-2023.

b) Descrieți problema, persoanele/entitățile afectate și cele care contribuie la apariția problemei, cu justificarea necesității schimbării situației curente şi viitoare, în baza dovezilor şi datelor colectate și examinate

Descrierea problemei Din cauza schimbârii globale a climei, devin din ce în ce mai frecvente şi mai intensive secetele

care cuprind noi zone agricole. Deşertificarea, un fenomen de ample proporții al schimbârii climei, se consideră una din principalele probleme economice globale, în special din cauza legăturii reciproce dintre degradarea terenurilor şi scâderea producţiei agricole.

Republica Moldova dispune de o bogată resursă pedologică, care, în mare măsură, asigură activitatea economică. Circa 3/4 din suprafață terenurilor agricole ocupă cernoziomurile, care se consideră cele mai productive soluri. Însă potențialul productiv al solurilor în condițiile relațiilor funciare actuale nu este utilizat adecvat. Fondul arabil continuă sâ se micșoreze și se accelerează procesele de degradare a stratului de sol. Suprafața solurilor erodate s-a majorat pe parcursul ultimelor 40 de ani cu 283,4 mii ha, avansând cu 7086 ha anual.

Suprafața totală a terenurilor ameliorate în Republica Moldova constituie 297,4 mii ha, inclusiv 228,2 mii ha - irigate și 69,2 mii ha - desecate.2

În Republica Moldova suprafața terenurilor agricole constituie 0,54 ha/locuitor, acest indicator situîndu-se la un nivel mediu printre statele din Europa de Est, situație ilustrată în figura de mai jos. Productivitatea culturilor agricole este relativ mică comparativ cu ţările UE, inclusiv ţările noi membre a UE.

Figura nr. 1

1 Anuarul IPM – 2018 “Protecția mediului în Republica Moldova 2 Anuarul IPM – 2018 “Protecția mediului în Republica Moldova

3

Astfel, în anul 2013 agricultura a asigurat 25%3 din valoarea totală a PIB-ului Republicii Moldova, în care activează în prezent circa 1/3 din populația activă a ţării. Dependența economiei de agricultură și implicit de resursele de sol determină acest domeniu drept unul important pentru dezvoltarea durabilă a țării. Avînd în vedere caracterul extensiv al exploatării terenurilor agricole și nivelul înalt al ocupării populației în activitățile aferente agriculturii, se denotă o contribuție redusă a ramurii în structura PIB.

În virtutea dependenței înalte a economiei și a comunităților rurale de sectorul agricol, societatea moldovenească este extrem de vulnerabilă la schimbările climatice. Secetele meteorologice, în condițiile țării noastre, depind funcțional de: a) creșterea temperaturii aerului, b) modificări ale regimurilor de precipitații și c) creșterea aridității climei, asociate cu amplificarea frecvenței și intensității evenimentelor meteorologice extreme, cum ar fi valuri de căldură, înghețuri, inundații, furtuni cu ploi abundente și grindină, secete grave.

Seceta este fenomenul climatic extrem care lasă cel mai adînc impact economic și social și de mediu. În ultimele 2 decenii, incidența și impactul secetei au crescut în mod simțitor, înscriindu-se în tendințele de scară regională și globală. Din cele 38 de episoade de secetă sezonieră, constatate oficial începînd cu anul 1945, 13 episoade îi revin perioadei de după anul 2000, iar 9 dintre acestea au avut un asemenea grad de cuprindere teritorială încît au fost catalogate ca fiind catastrofale. Frecvența medie a secetelor constituie 1–2 episoade pe parcursul unui deceniu în regiunea de nord, 2–3 – în regiunea centrală și 5–6 – în regiunea de sud. Consecința cea mai directă a climei aride, care se prefigurează în următoarele decenii, va fi reducerea productivității culturilor agricole, inclusiv a grîului, porumbului, strugurilor, legumelor, culturilor tehnice și furajere, cu un gradient nord-sud pronunțat în magnitudinea impactului.

Chiar și adoptarea unor practici de irigare va compensa partial pierderile de productivitate, fiind necesare măsuri suplimentare de asigurare a utilizării eficiente a apei la nivelul fiecărei entități agricole, tranziția la soiuri de plante mai rezistente la secetă și asigurarea instruirii fermierilor (tabelul 1).4

Tabelul 1 Impactul estimat al schimbărilor climatice asupra productivității culturilor agricole în Republica Moldova pentru perioada 2040–2050, % față de nivelul actual al productivității, pe scenarii de adaptare, culturi agricole și

zone agroecologice

3 Conform datelor Biroului Național de Statistică 4 Strategia Națională de dezvoltare “Moldova 2030” http://www.parlament.md/ProcesulLegislativ/Proiectedeactelegislative/tabid/61/LegislativId/5098/language/ro-RO/Default.aspx?fbclid=IwAR0E4ryLOQ1IFh9kHr8HxR5-55_wIrQhICWbclTKUgE8QrDJhcWDgLstmDA

4

Analiza efectuată privind dinamica indicatorului ,,Productivitatea agricolă a culturilor

leguminoase și pomicole”, în evidență empirică cu alte țări ale UE, atestă că, deși randamentele au fost ridicate, doi ani consecutiv 2016 și 2017, perpetuează un nivel mai redus al productivității la acest segment față de țările europene (figura 2).

Figura nr.2 Productivitatea agricolă a culturilor leguminoase și pomicole pe anii 2013-2017 (tone/1ha)

Aportul terenurilor irigate la producţia totală de cereale, la nivel mondial, este de 40% ceea ce

corespunde cu producţia medie de pe 18% din suprafaţa terenurilor arabile la nivel mondial. Totodată terenurile irigate contribuie la creşterea ocupării populaţiei, de circa 30%.

Costurile socio-economice ale schimbărilor climatice legate de catastrofe natural în Republica Moldova, cum ar fi secetele și inundațiile, sunt semnificative. În perioada 1984-2006 acestea au constituit aproximativ 61 de milioane de dolari SUA. Secetele din 2007 și 2012 au provocat pierderi economice estimate la aproximativ 1.0 miliarde USD, și, respectiv, 0.4 miliarde USD.5

În scopul diminuării și combaterii deficitului de umiditate și majorării productivității solurilor în condițiile xerofite măsura radicală devine aplicarea udatului artificial – irigarea. Luînd în considerație condițiile climaterice din Republica Moldova, irigația este principala măsură eficientă de optimizare a regimului de umiditare a solului în perioada de vegetație a plantelor. Irigarea cernoziomurilor poate fi aplicată numai cu condiția respectării stricte a normelor de irigare.

Reglementarea normativă a măsurilor de irigare sunt imperative pentru compensarea pierderilor de productivitate și de asigurare a utilizării eficiente a apei la nivelul fiecărei entități agricole.

Rezervele și resursele apelor subterane dulci în Republica Moldova sunt suficiente pentru folosirea complexă a acviferelor (pentru alimentarea cu apă potabilă, apă tehnică, pentru irigare ș.a.)

Începând cu an. 2000, nivelul apelor subterane adânci se ridică sau alimentarea acviferilor este mai mare decât volumul de extragere a apei. Acest efect este caracteristic pentru tot teritoriu țării și pentru toate acviferile cu apă dulce. Resursele apelor subterane sunt de cca 3 ori mai mari decât

5 Comunicarea Națională Patru RM. http://www.clima.md/lib.php?l=ro&idc=81&

5

rezervele de exploatare a acviferilor. Particularitățile acviferului freatic permit utilizarea apei pentru activitatea gospodăriilor

individuale. De menționat că în cca 90% din ariile rurale ale Republicii Moldova acviferul freatic este unica sursă necentralizată de apă potabilă și tehnică.6

Studiile efectuate de Inspectoratul pentru Protecția Mediului constată că, resursele acvatice ale Republicii Moldova sunt exploatate din aproximativ 4 899 fântâni arteziene, circa 176 412 fântâni cu alimentare din apele freatice și 4 416 lacuri naturale și bazine artificiale cu suprafața de 39 943,4 ha.

La irigarea terenurilor agricole se consumă annual un volum de apă de circa 5,0 mil.m3. Sistemele de irigare centralizate sînt amplasate pe o suprafață de 144,6 mii ha.

În așa condiții dezvoltarea durabilă a agriculturii în Republica Moldova poate fi bazată numai pe irigarea solurilor. Irigarea culturilor agricole este funcționabilă în dependență de sursa de apă. În perioda sovietică sistemul de irigare în Moldova a fost bine planificat și dezvoltat. Sursa principală de apă a fost axată pe r.r Prut (sitemul Carpineni, Leovo ș.a) și Nistru (sitemul Suvorov etc). Sistemele de irigare cuprindeau mii de hectare și erau ecomonic recuperabile. După a.1992 și în perioda de independență a Republicii Moldova, economia țării sa descentralizat și a apărut proprietatea privată în agricultura. Concomitent sa distrus sistemul mare de irigare datorită incapacității menținerii finaciare centralizate și agriculturii diversificate.

Conform datelor oficiale, actualmente în Republica Moldova sunt 88 de sisteme de irigare, construite în perioada sovietică. Dintre acestea, doar 10 sisteme de irigare au fost reabilitate în perioada anilor 2010-2015, cu fondurile Guvernului SUA în cadrul Programului Compact. Celelalte, 78 de sisteme de irigare, sunt parțial funcționale sau nefuncționale. Actualmente, 15 sisteme centralizate de irigare sunt gestionate de fermieri, iar celelalte 73 sunt gestionate de autoritățile publice abilitate. Cele 88 de sisteme de irigare au asigurat în 2019 irigarea a 10 la sută din terenurile agricole din Republica Moldova.

Calitatea apelor subterane este variabilă în timp și spațiu, și nu în toate locurile componența chimică corespunde cerințelor pentru irigarea solurilor. Însă, selectarea profesională a sondelor existente sau planificarea forajelor noi va conduce la folosirea apei subterane de calitate. Conform datelor Agenției pentru Geologie și Resurse Minerale a R.Moldova pînă in prezent au fost forate cca 9200 sonde hidrogeologice pentru apa subterana potabila. La sfîrsitul anului 2019 in țarâ erau in exploatare cca 3500-3700 sonde pentru apa subterana potabila (mineralizarea < 1.5 g/l) și aproximativ 150-200 sonde sapate neautorizat.

Proiectul Hotărârii propune reglementarea limitei miniralizării de circa 0.8 – 1.0 g/l concentraţia maximă admisibilă în apa pentru irigaţie.

Gestionarea volumului de apă subterană extrasă din sondele neautorizate și autorizate, lipsa mecanismului de identificare profesională a potențialelor sonde, îmbunătățirea capacităților instituționale pentru gestionarea resurselor de apă subterană și dezvoltarea unui plan de măsuri privind utilizarea durabilă a apei subterane, care trebuie puse în aplicare, necesită aprobarea proiectului propus.

Folosirea apelor subterane pentru irigare este caracteristic multor țări, cum ar fi SUA, Italia, Spania, România, Ucraina etc (Fig.37).

Figura 3.

6 Moraru C. Rezervele exploatabile ale apelor subterane din Republica Moldova. Academus,2/ 2018, p.35 file:///D:/Proiect%202020/Irigare/34-41.pdf 7 https://horizon.documentation.ird.fr/exl-doc/pleins_textes/divers18-07/010073002.pdf

6

Ca exemplu, SUA posedă zăcăminte mari de apă subterană, care sunt distribuite neuniform pe teritoriul ţării. În anul 2014 din volumul total de apă folosită în economia acestei ţari cca 20% reprezintă apa subterană. Din acest volum 99% sunt extrase din acviferele cu apă potabilă. De asemenea apa subteranâ se foloseste pentru irigare în țarile vecine România și Ucraina.

Impactul asupra persoanelor, entităților afectate În clasamentul competitivității globale, Moldova a ocupat locul 89 din 137 de țări în 2017-2018,

mai jos decât majoritatea țărilor din regiune și dintre țările CSI. Ponderea populației aflate sub nivelul național al sărăciei (% din populație) - 9.6% (2015).

Efectele susmenționate se amplifică în condițiile schimbărilor climatice și lasă o amprentă negativă asupra nivelului de saracie în zonele rurale, securității alimentare și gradului de productivitate agricolă.

În același timp, putem identifica anumite grupuri ale populației care manifestă o vulnerabilitate mai accentuată în anumite condiții de nereglementare a procesului de irigare în sectorul agricol și în zonele rurale:

Populația din zonele rurale. 14,5% din populația rurală trăiește sub pragul sărăciei, comparativ cu 3,1% din zonele urbane, conform datelor din 2015. Totodată, în 2016 venitul disponibil mediu lunar pe o persoană din mediul rural a constituit doar 73% din nivelul venitului din mediul urban.8

În pofida diminuării ratei de sărăcie din ultimii ani, nivelul veniturilor din activitățile agricole în Republica Moldova rămîn cele mai scăzute comparativ cu țările din Europa Centrală și de Est, ponderea acestora în totalul de venituri fiind diminuată de la 17% în 2011 la 13% în 2017.

Populația ocupată în agricultură. Sectorul agricol este cel mai mare „angajator”, unde activează circa o treime din populația ocupată (32,3% din totalul persoanelor ocupate în 2017), marea majoritate (82,3% în 2017) avînd loc de muncă informal. Per ansamblu, circa 76,7% din totalul populației cu loc de muncă informal activează în agricultură, persoanele fiind expuse unor condiții de muncă nesigure, prost plătite. De asemenea, vom menționa că agricultura, de regulă, este o activitate sezonieră, cauzînd decalaje majore de venit

Populația în etate care activează în agricultură. Ponderea persoanelor în etate implicate în agricultură este în creștere. În 2017, circa 69% din persoanele de 65 de ani și peste această vîrstă, care erau ocupate, activau în agricultură.

Fermierii ale căror terenuri sînt amplasate în afara localităților urbane și singura sursă de apă pentru irigare este apa din rîurile interne. Calitatea apelor de suprafață a rîurilor interne suferă de un grad mare de poluare datorat nefuncționării sau funcționării parțiale a stațiilor de epurare a apelor uzate. Din acest motiv, apa nu întrunește calitatea corespunzătoare pentru a putea fi folosită pentru irigare. Cu toate acestea, fermierii, neavînd alternativă, recurg la încălcarea legislației și utilizează apa poluată pentru irigarea culturilor agricole, expunînd consumatorii produselor agricole riscurilor de îmbolnăvire.

Oamenii din localitățile amplasate în luncile rîurilor, în mod special ale rîului Prut și fluviului Nistru. Din cauza calamităților naturale, a căror intensitate se remarcă mai accentuat în ultimii 20 de ani, fermierii sînt cei mai afectați.

Implementarea unui cadru regulator adecvat pentru a preveni riscurile va produce beneficii atît pentru populația ocupată în sectorul agricol, fermierii și consumatorii produselor agricole prin reducerea nivelului de saracie în zonele rurale, asigurarea securității alimentare și majorarea gradului de productivitate agricolă, cît și înbunătățirea calității produselor agricole.

Angajații vor beneficia de venituri mai mari și mai sigure, vor scădea nivelul de stres și riscurile. Folosirea irațională a resurselor naturale și mediul înconjurător

Solul este baza existenței vieții terestre. Deși reprezintă numai 29 % din suprafața planetei Pământ, iar apele au 71 % din această suprafață, motiv pentru care planeta noastră este numită și Planeta Albastră, totuși suprafața terestră realizează 95 % din producția agroalimentară, iar apele, care reprezintă 71 %, ne oferă numai 5 % din necesarul de hrană.9

O componentă fundamentală la capitolul dezvoltare durabilă a Republicii Moldova este utilizarea durabilă a resurselor naturale.

Resursele naturale ale Republicii Moldova se clasifică în: - •resurse regenerabile (renovabile): pămînturile; pădurile; apele subterane; apele rîurilor,

8 Conform datelor Biroului Național de Statistică 9 Anuarul IPM – 2018 “Protecția mediului în Republica Moldova

7

lacurilor, acumulărilor, canalelor; flora şi fauna. - •resurse neregenerabile (nerenovabile): petrolul, gazele naturale, gazul condensat; substanţele

minerale utile solide. Folosirea raţională a resurselor naturale este o problemă actuală, dată fiind creşterea

necesităţilor, ca rezultat al dezvoltării economice. Monitorizarea mecanismului economic de gestiune a resurselor naturale, parte componentă a sistemului unic de gestiune a economiei naţionale, orientat spre stimularea folosirii economice inepuizante a resurselor naturale renovabile şi spre economisirea celor nerenovabile, va permite folosirea durabilă a resurselor naturale în perioadele viitoare.

Vorbind despre protecția apelor subterane, evidențiem mai multe probleme. În primul rând, nu există informație deplină privind sondele care s-au forat zeci de ani în urmă. Apar cel puțin trei probleme în urma funcționării sondelor neautorizate. În primul rând, nu se raportează apa folosită și, respectiv, nu sunt plătite taxe de stat pentru folosirea apelor subterane. Astfel, autoritățile nu pot calcula rezervele și nu pot planifica o utilizare durabilă a apelor subterane. A doua problemă se referă la poluarea apelor subterane, fiindcă nu sunt respectate condițiile legale de activitate prevăzute de mai multe Hotărâri de Guvern printre care evidențiem HG nr. 949/2013 privind zonele de protecție sanitară a prizelor de apă. 10 După utilizare și epuizarea resurselor de apă, sondele forate nu se tamponează și se poluează apele subterane. A treia problemă majoră este că, în astfel de condiții, apele subterane sunt folosite necontrolabil pentru agricultură, respectiv nu sunt monitorizate și evaluate consecințele pentru calitatea terenurilor agricole irigate cu acestea ape.

Potrivit datelor din Registrul autorizațiilor de mediu pentru folosință specială a apei, la situația din 01.11.2019, în raioanele unde au fost efectuate lucrări de inventariere, dispun de autorizații de mediu 360 de fântâni arteziene, ce constituie 26,7% din numărul fântânilor arteziene în stare funcțională (conform datelor inventarierii)11.

Captarea neautorizată a apei; lipsa unei evidențe a apelor subterane; lipsa mecanismului de evaluare calității și volumului profesional a potențialelor sonde, duce la epuizarea resurselor naturale și poluarea mediului, contaminarea resurselor naturale de apă.

Aplicarea necontrolată a irigației pe solurile cernoziomice, generează probleme majore solurilor care duc la degradarea lor. Principala problema fiind utilizarea apelor la irigarea terenurilor agricole cu gradul înalt de minirelalizare de circa 1,5-3.0 g/l. În comparație cu datele IPM prin proiectul Hotărârii se prevede limita miniralizării de circa 0.8 – 1.0 g/l concentraţia maximă admisibilă în apa pentru irigaţie.

O altă problemă, este legată de insuficiență de apă de suprafață pentru irigare, la fel indicii de calitate a acesteia nu corespund normativelor respective, ținînd cont de pretabilitatea solurilor.

Luînd în considerație, că Republica Moldova se încadrează în zona cu umiditate insuficientă, cantitatea medie anuală de precipitații atmosferice variază între 380 mm și 550 mm. Depunerile au o tendință de scădere pe direcția de la nord-vest la sud-est. În partea de nord a Republicii Moldova volumul de precipitații se atestă ca submoderat, în zona de sud ca foarte scăzut.12 În ultimii 10 ani, s-a înregistrat o scădere a volumului de apă capturat, în special din surse de suprafață (Fig.7),

Figura 7. Volumul de apâ captatâ în Republica Moldova

10 Evaluarea implementării Acordului de Asociere. Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale (IDIS) „Viitorul”. Chișinău 2019, p.93 http://www.viitorul.org/files/Evaluarea%20implement%C4%83rii%20Acordului%20de%20Asociere%20ln%202.pdf 11 Raportul Curții de Conturi. Chișinău 2020 http://www.ccrm.md/hotariri-si-rapoarte-1-95?idh=1029 12 Crupenicov I., Ursu A., Filipciuc V. I.P.Institutul de Pedologie, Agrochimie și Pedologie a Solului “N.Dimo”.2007.

8

Bazinele acvatice construite, la 70-80% sunt înnămolite, apa este poluată cu nutrient și substanțe

de uz fitosanitar. Are loc eutroficarea apei din cauza poluării cu fosfați. Institutul de Zoologie al MECC RM a constatat că în ecosistemelor acvatice naturale se atestă

modificări antropice esențiale în ihtiofauna ca rezultat al poluării și folosirii ireversibile a apei. Conform generalizării rezultatelor obținute în perioada anilor 2015 - 2018 s-a constatat o

dinamică ponderală negativă la majoritatea speciilor economic valoroase și o dinamică pozitivă la speciile cu valoare economică redusă și economic nevaloroase, care în condițiile ecologice actuale modificate ale mediului de viețuire au un potențial mare de adaptare.13

Utilizarea la irigație a apei din surse locale (rîuri interne, lacuri, iazuri) care, în general, se caracterizează cu un grad sporit de mineralizare, reacție alcalină și compoziție chimică nefavorabilă afectează essential calitatea cernoziomurilor. Unele procese pedologice induse de irigarea cu apă necalitativă, cum ar fi agrilizarea, peptizarea argiliei fine și ilitizarea, au character ireversibil, iar știința și practica ameliorative nu dispun de metode eficiente de refacere a acestor transformări.

Suprafața totală a solonețurilor și solurilor solonețizate constituie 107 mii ha, din care 35 la sută sunt terenuri arabile, iar 65 la sută - pășuni. Prejudiciul cauzat economiei de procesul de solonețizare constituie 43 mln. lei anual. Suprafața totală a solurilor salinizate și a solonciacurilor este de 112 mii ha, din care 30 la sută sunt terenuri arabile și 70 la sută pășuni. Prejudiciul cauzat economiei în rezultatul scăderii recoltelor cu 25 la sută constituie 423 mln. lei anual.14

În scopul diminuării și combaterii deficitului de umiditate și majorării productivității solurilor în condițiile xerofite măsura radicală devine aplicarea udatului artificial – irigarea. Irigarea cernoziomurilor poate fi aplicată numai cu condiția utilizării apelor calitative și respectarea strictă a normelor de irigare. Calitatea bună a mediului, precum și disponibilitatea resurselor naturale necesare pentru existența vieții sînt o precondiție pentru sănătatea populației, creșterea nivelului de trai, atragerea investițiilor, dezvoltarea sectorului economic și bunăstarea societății. De asemenea, calitatea mediului are impact direct asupra calității produselor agricole. Astfel, componentele de mediu au un impact direct și indirect asupra omului pe tot parcursul vieții, determinînd starea sănătății și, respectiv, nivelul productivității acestuia. Este important de remarcat cercul vicios pe care îl creează ameninţările susmenționate ecologice conform figurei de mai jos (sărăcie–sărăcirea resurselor naturale - sărăcie) (fig.8).

Figura 8. Schema circuitului componentelor de mediu și sociale

13 Anuarul IPM – 2018 “Protecția mediului în Republica Moldova. p.101. 14 Anuarul IPM – 2018 “Protecția mediului în Republica Moldova. p.60.

9

Reducerea bruscă a folosirii apei în R. Moldova este influenţată preponderent de decentralizarea

economiei şi lichidarea în masă a obiectelor economice după a. 1992. În prezent ţara noastră foloseşte apa subterană la nivelul a. 1962 sau cca 200 mii m3/zi (cca 6% din rezervele totale ale acviferilor). Nivelul apelor subterane se află în perioada regenerării către nivelul natural. In acest context se poate de menţionat, că din punct de vedere a cantităţii R. Moldova posedă rezerve de apă subterană, care pot fi folosite cu siguranţă în hidromelioraţie.

În același timp, în lipsa unei armonizări a politicilor de mediu și a celor privind utilizarea terenurilor agricole cu irigarea autorizată a apelor subterane, determinate inclusiv de deficiența monitorizării cantității și calității acestora și planificarea amenajării teritoriului (naţional, zonal şi local), devine dificil monitorizarea și gestionarea durabilă a corpurilor de apă subterană și terenurilor agricole supuse irigării.

Scăderea cantității de precipitații și creșterea cererii pentru apă în scopuri de irigare ar putea să accentueze competiția pentru resursele de apă atît în interiorul țării, cît și în raport cu țările vecine. Modelările la nivelul sectorului de apă pentru fiecare zonă agricolă și bazin riveran, efectuate de Banca Mondială, sugerează că, chiar și în absența schimbărilor climatice, creșterea cererii pentru apa folosită în scopuri de irigare oricum va cauza deficit de apă în următoarele decenii.

c)Expuneţi clar cauzele care au dus la apariţia problemei

Principalele probleme în utilizarea apelor calitative și respectarea strictă a normelor de irigare în Republica Moldova țin de creșterea numărului sondelor de apă subterană care activează ilegal, deoarece nu dispun de autorizație de folosință specială a apei.

Politicile de domeniu funciar nu cuprind factori de redresare bine stabiliți realităților de degradare a terenurilor, acestea neavînd un caracter durabil, și nu pun accentul pe buna gestionare a tuturor proprietăților și componentelor terenului agricol.

În cadrul normativ actual al RM se atestă lipsa unui document normativ, care ar planifica și reglementa proiectarea sistemelor de irigații, monitorizarea și evaluarea pretabilității solurilor și a calității apelor utilizate pentru irigare, atribuțiile și sarcinile instituțiilor de stat specializate.

Reieșind din cele expuse pot fi mentionate: - lipsa cadrului normativ pentru reglementarea modului de acordare a dreptului și condițiile de

folosinţă a apelor subterane de adîncime în scopul irigării prin picurare a culturilor horticole (pomicole, viticole, legumicole, floricole);

- lipsa unui sistem de gestionare a ameliorării hidrice cu apele subterane, în scopul evitării și prevenirii degradării solului;

- nereglementarea accesului la apă subterană pentru irigare și volumului apei captat pentru irigare; - condițiile de utilizare a apei subterane pe care trebuie să le respecte titularii autorizației de

folosință specială a apei sunt depășite; - lipsa standartizării indicilor de calitate a apelor subterane, în scopul evitării și prevenirii

degradării solului; - modul de organizare fragmentară de evidență a informației în domeniul gestionării și protecției

resurselor de apă subterană și solurilor irigate; - sistemul actual de monitorizare a stării solurilor irigate este ineficace; - accesibilitatea la informațiile privind calitatea apelor subterane pentru irigare este limitată; - lipsa informațiilor reale privind starea solurilor irigate; - neidentificarea corpurilor de apă cu exces de apă sau risc potențial la inundații; - impactul poluării a terenurilor agricole unde se aplică irigarea nu este evaluat; - nealocarea /sau alocarea mijloacelor financiare insuficiente pentru dezvoltarea domeniului;

10

- asistența tehnică acordată de către partenerii de dezvoltare în domeniul managementului resurselor de apă nu acoperă toate necesitățile pentru îmbunătățirea semnificativă a calității mediului.

Nepermiterea oficială (prin legislație) a folosirii apelor subterane pentru irigare va intensifica procesul folosirii neoficiale și neautorizate a apelor freatice și de adâncime în agricultură. Consecințele necontrolabile ale acestui proces pot avea efect negativ asupra hidrosferii subterane.

Funcționarea sondelor ilegale de captare a apei subterane constituie o problemă importantă privind evaluarea și raportarea apei folosite. În astfel de condiții, este imposibil de a avea date precise privind volumul de apă captat și, respectiv, folosit abuziv de cei care gestionează aceste sonde.

Folosința specială a apelor este una din cele mai mari provocări pentru domeniul gestionării apelor, în special referitor la condițiile pe care trebuie să le respecte titularul autorizației de folosință specială a apei conform HG nr. 894/2013. De exemplu, limitele de utilizare a apei pentru diferite domenii de activitate economică nu sunt calculate din cauza lipsei metodologiei de calcul.

Gestionarea durabilă a resurselor funciare necesită politici și planificare care să se bazeze pe cunoștințe ce țin de amploarea și natura resurselor funciare, modul în care terenul a fost alocat pentru utilizare și cum va răspunde la aceste utilizări.

d) Descrieți cum a evoluat problema şi cum va evolua fără o intervenție

Evoluția problemei Practica irigațională a RM ca durată este de sub 60 de ani. La sfârșitul anilor ’80 a sec. trecut, în

Institutul de Pedologie, secția Ameliorarea solurilor, s-a făcut o analiză complexă a activității a 5 sisteme centralizate de irigare timp de 20-25 de ani (peste 50 mii ha). Conform proiectelor de amenajare, recuperarea investițiilor capitale indica intîrzieri cu 5-8 ani din cauza productivității joase a culturilor agricole în comparație cu roada programată.

În urma unei analize a investigațiilor pedologice s-a concis două cauze ce au dus la micșorarea productivității culturilor agricole și respectiv, a întârzierii recuperării investițiilor capitale la irigare:

1.Nerespectării tehnologiilor de creștere a culturilor de câmp îi revine 40%; 2.Degradării solurilor prin compactare, decalcifiere și înrăutățirii a proprietățiilor hidrofizice îi

revine 60%. Evoluția agriculturii cu irigație se cuprinde în trei perioade. Prima perioada până la a.1960 –

irigare mixtă din apele de suprafață și subterane, fără o planificare de stat, caracteristică preponderent terenurilor mici și a gospodăriilor private. Perioada a doua: a.a. 1960 – 1992 (cca 1995) – irigarea centralizata din rr.Prut și Nistru, crearea masivelor mari de irigare, planificarea creșterii terenurilor irigabile; apa subterană se folosea sporadic. Perioada a treia: 1992 – prezent – distrugerea sistemului regional de irigare, variații climatice, decentralizarea agriculturii și lipsa de apă pentru irigare (lipsa posibilităților tehnice) și optimizarea irigării în țară din contul surselor de apă alternative și cu cost minimal de investiție.

În perioada sovietică, acviferele interstratale 9 (adînci) au fost exploatate intensiv. După anul 1992, economia ţării a trecut brusc de la planificarea centralizată la modul de

gospodărire privată. Această schimbare politică a contribuit esențial la diminuarea radicală a folosirii resurselor acvatice (de suprafață și subterane). În figura 3 se vede, fără o analiza specializată, micșorarea bruscă a volumului de apă din acvifere, care statistic este același și în prezent.

Fig.9 Dinamica consumului de apă subterană (Q) în Republica Moldova (puncte – volumul de apă pentru perioada de timp; curba – aproximarea statistică a volumului de apă).15

15 Moraru C. Rezervele exploatabile ale apelor subterane din Republica Moldova. Academus,2/ 2018, p.35 file:///D:/Proiect%202020/Irigare/34-41.pdf

11

În figura 9 este sumarizat volumul de apă subterană extras în perioada anilor 1957–2016. Datele expuse sunt o parte a unui trend funcțional și exprimă reducerea drastică a consumului de apă subterană în Republica Moldova. În prezent, din acviferele productive se extrage apă în volum de cca 125-130 ml. m3/an. Acest volum de apă corespunde perioadei anilor 1955–1960. Reducerea folosirii volumului de apă subterană are o influență pozitivă asupra rezervelor acviferelor. Începând cu anul 2000, în cadrul acviferelor interstratale se atestă creșterea nivelului apelor și, corespunzător, restabilirea rezervelor naturale ale apelor subterane (figura 10). Acest proces este rar în practica hidrogeologică internațională și-i caracteristic teritoriilor cu dezvoltare redusă a economiei sau cu dezastre antropogene (de exemplu, aria Cernobâl, Ucraina).

Figura 10. Variațiile nivelului apei (h) – timp (t) în sondele hidrogeologice de monitoring. (a – sonda 9-199, s. Singureni, Râșcani, Cretacic – Silur; b – sonda 26-218, or. Cimișlia, Sarmațian mediu – inferior). Sursa: AGeoRM, 2016.

(a) (b)

Posibilele consecințe în cazul în care nici o acțiune nu va fi întreprinsă În cazul în care, nu va fi întreprinsă nici o acțiune în sensul planificării proiectării sistemelor de

irigații, de monitorizare și evaluare pretabilității solurilor și a calității apelor utilizate pentru irigare, pot surveni următoarele situații:

- Nu se va respecta condițiile de utilizare a apei subterane incluse în procesul de irigare; - Nu se va evalua captarea neautorizată a apelor subterane; - Nu se va achita taxa pentru folosirea resurselor de apă și poluarea mediului; - Nu se va duce evidența exploatării sondelor de captare a apelor subterane; - Nu se va evalua impactul poluării terenurilor agricole unde se aplică irigarea cu apele

subterane; - Nu se va evalua și monitoriza capacitățile de producere al solurilor irigate cu apele din

suprafață; - Nu se va asigura expertizarea periodică a calității solului irigat pentru prognoze ale recoltei; - Nu se va asigură veridicitatea datelor cu privire starea și volumul apelor de adîncime pentru

irigare;

12

- Nu se va contribui la realizarea următoarelor ținte: ODD 1.5, 9.4, 13.1, 13.2, 13.3 în contextul fenomenului schimbărilor climatice, este necesară

implementarea măsurilor de adaptare la schimbarea climei; ODD 15.3, 15.5, 15.9 măsurilor de adaptare la schimbarea climei se referă la managementul

durabil al categoriilor de folosință, care ar reduce nivelul de degradare a solurilor și îmbunătățirea calității şi cantității resurselor de apă şi ar contribui la dezvoltarea comunităților la nivel local prin oferire de servicii ecosistemice.

e) Descrieți cadrul juridic actual aplicabil raporturilor analizate şi identificați carenţele prevederilor normative în vigoare, identificați documentele de politici şi reglementările existente care condiţionează intervenţia statului

Cadru juridic actual

Republica Moldova își asumă angajamentul să reducă necondiţionat, pînă în anul 2030, a emisiilor totale naţionale de gaze cu efect de seră nete cu nu mai puţin de 64% comparativ cu nivelul anului 1990 și 78% în mod condiționat contribuind astfel la stabilizarea concentrațiilor de gaze cu efect de seră în atmosferă la un nivel, care ar împiedica interferențele antropice periculoase cu sistemul climatic și care ar asigura ca producția agroalimentară a țării să nu fie periclitată și care ar permite o dezvoltare economică durabilă în conformitate cu art.2 Convenției-cadru a Organizației Națiunilor Unite cu privire la schimbarea climei (CONUSC) ratificată prin Hotărârea Parlamentului nr. 404-XIII din 16.03.1995 și prevederilor Acordului de la Paris ratificat prin Legea nr. 78 din 04.05.2017.

Recunoscînd pericolul în continuă creştere al degradării terenurilor, Republica Moldova a aderat la Convenţia ONU pentru Combaterea Deşertificării (UNCCD), prin Hotărârea Parlamentului 257-XIV din 24.12.1998. Printre cele mai importante activităţi îndreptate spre combaterea proceselor de deşertificare în Republica Moldova sunt următoarele: perfecţionarea cadrului legislativ favorabil pentru protecţia, ameliorarea şi utilizarea durabilă a resurselor de sol, racordarea lui la cel european; implementarea măsurilor fitoameliorative, silvotehnice şi hidrotehnice pentru minimalizarea eroziunii solului şi stabilizarea alunecărilor de teren;restabilirea şi extinderea irigaţiei mari şi mici;crearea sistemului de instruire, informare şi conştientizare a populaţiei în privinţa problemelor legate de degradarea solului şi deşertificare.

În condițiile perfecționării legislației Republicii Moldova în vederea armonizării acesteia cu legislația Uniunii Europene adoptarea actului normativ prin care se aprobă reglementări tehnice privind pretabilitatea solului și calitatea apelor folosite pentru irigare este o soluție optimă pentru îndeplinirea prevederilor Acordului de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană, ratificat prin Legea nr.112 din 2.07. 2014, în special cu referire la: Capitolul 12 “Agricultura și dezvoltarea rurală”; Capitolul 13 „Comerț și dezvoltare durabilă”, titlul V; Capitolul 16 „Mediul înconjurător” titlul IV.

Principalele documente de politici privind diminuarea și combaterea deficitului de umiditate și majorării productivității solurilor, care prevăd aspecte de management integrat al resurselor de apă pe toate subbazinele hidrografice, inclusiv prin aplicarea practicilor prietenoase mediului în agricultură sînt:

Strategia Națională de dezvoltare “Moldova 2030” este unul din cele mai importante documente de planificare strategică, care stabilește direcțiile prioritare de dezvoltare națională. Unul din obiectivele specifice ale Strategiei constă în asigurarea rezistenței la schimbările climatice prin reducerea riscurilor legate de schimbările climatice și prin facilitarea adaptării în șase sectoare prioritare – agricultură, resurse de apă, sănătate, forestier, energie și transport. Strategia prevede printre acțiuni prioritare, integrarea principiilor de protecție a mediului, de dezvoltare durabilă şi dezvoltare economică verde, de adaptare la schimbările climatice în toate sectoarele economiei naționale.

Strategia de mediu pentru perioada 2014-2023, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 301/2014, evidențiază importanța vectorului politic de integrare europeană și a alinierii legislaţiei naţionale la prevederile directivelor UE. Scopul Strategiei de mediu este de a „crea sistem eficient de management de mediu, care să contribuie la creşterea calităţii factorilor de mediu şi să asigure populaţiei dreptul la un mediu natural curat, sănătos şi durabil”, evidențiind obiectivele dezvoltării

13

tehnicilor şi infrastructurii agricole „prietenoase” mediului mai multe. O viziune de schimbare a paradigmei de dezvoltare a Republicii Moldova pe termen lung spre

dezvoltarea economică verde, avînd la bază o evaluare a constrîngerilor dezvoltării cu emisii reduse de carbon a fost definitivată în Strategia de dezvoltare cu emisii reduse a Republicii Moldova pînă în anul 2030 aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.1470 din 30.12.2016.

Programul naţional de protecţie integrată a plantelor pentru anii 2018-2027 și a Planului de acțiuni privind implementarea acestuia aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 123 din 02.02.2018 prevede acțiuni de dezvoltare agriculturii durabile și respectiv asigurarea consumatorilor cu produse vegetale calitative şi sigure, precum și asigurarea unui mediu sănătos de viață.

Cadrul normativ în domeniul diminuării și combaterii deficitului de umiditate și majorării productivității solurilor, care prevăd aspecte de management integrat al resurselor de apă pe toate subbazinele hidrografice, inclusiv prin aplicarea practicilor prietenoase mediului în agricultură, este unul preponderent învechit și reprezentat de:

Legea nr. 1515/1993 privind protecţia mediului înconjurător. Această lege vizează în mod direct securitatea ecologică a populaţiei, utilizarea raţională a resurselor naturale, precum şi conservarea naturii şi protecţia tuturor componentelor de mediu (aer, apă, sol, flora, fauna, etc).

Codul Subsolului nr.3/2009 nu specifică domeniile folosirii apei subterane. La nivel național, adaptarea și armonizarea partială a Directivei 2000/60/CE a Parlamentului

European și a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei, astfel cum a fost modificată prin Decizia nr. 2455/2001/CE se reflectă în Legea Apelor nr.272/2011 în scopul atingerii stării bune a tuturor corpurilor de apă prin prevenirea deteriorării și asigurarea sustenabilității pe termen lung a utilizării apei. Astfel, Art. 45, alin. (2) din Legea apelor nr. 272/2011 a fost modificat urmare a iniţiativei legislative a unui grup de deputaţi (nr. 434 din 01.11.2013) şi prevede că: În zonele în care nu există surse necesare de apă de suprafaţă, dar există rezerve suficiente de ape subterane cu proprietăţi potabile, Guvernul poate permite folosinţa acestora şi în alte scopuri decât cel al alimentării cu apă potabilă şi cu apă menajeră.

Regulamentului cu privire la cerinţele de calitate a apelor subterane (HG nr. 931/2013) prevede cerinţele de calitate a apelor subterane, cât şi normele privind starea apelor subterane, obiectivele de gestionare ale acestora, precum şi normele privind modul de folosinţă şi protecţie a apelor subterane împotriva efectelor oricărui tip de poluare.

Legea privind serviciul public de alimentare cu apă şi de canalizare nr.303 din 13.12.2013 interzice exploatarea fântânilor arteziene existente în localitățile care dispun de sisteme publice de alimentare cu apă.

Condițiile și actele necesare pentru folosință specială a apei, precum și autoritățile care le solicit prin intermediul Ghișeului unic sunt prevăzute în Capitolul III. “Captarea și folosința apei din diferite surse pentru irigare” din Anexa Regulamentului cu privire la organizarea și funcționarea ghișeului unic aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.894/2013.

Efectuarea monitoringului asupra stării a resurselor de apă subterane reglementat de Concepția-cadru și Regulamentul cu privire la funcționarea Sistemului informațional al resurselor de apă din Republica Moldova, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 672 din 30.05. 2016 necesită a fi actualizat.

Totodată, sistemul informaţional „Cadastrul funciar” nu reprezintă o bază de date relevantă necesară pentru evidenţa fondului funciar şi pentru monitoringul acestuia, conform prevederilor Codului funciar, Legii nr.1247-XII din 22.12.1992, Regulamentului cu privire la conţinutul documentaţiei cadastrului funciar ce ţin de evidenţa fondului funciar.

Condițiile generale privind autorizarea de mediu pentru folosinţa specială a apei sunt prevăzute prin Hotărârea Guvernului nr.894 din 12.11.2013 cu privire la organizarea şi funcţionarea ghişeului unic în domeniul autorizării de mediu pentru folosinţa specială a apei.

Regulamentul privind prevenirea poluării apelor din activităţi agricole aprobat prin HG nr.836/2013 prevede identificarea apelor care sunt sau care ar putea fi afectate de poluare din activităţi agricole şi desemnarea suprafeţelor de teren care au scurgere în apele respective ca fiind zone vulnerabile.

În conformitate cu Legea privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător nr. 131 din 08.06.2012, urmează să realizeze controlul privind conformitatea măsurilor antierozionale şi de ameliorare a terenurilor, precum și utilizarea acestora conform destinaţiei şi exigenţelor stabilite de lege.

Măsuri care vizează atingerea obiectivelor de mediu stabilite pentru toate corpurile de apă și

14

ecosisteme din bazin în vederea înbunătățirii calității resurselor de apă sunt prevăzute în Planul de gestionare a districtului bazinului hidrografic Nistru a fost adoptat în 2017 prin Hotărârea Guvernului nr. 814 din 17.10.2017, iar pentru bazinul hidrografic Dunărea-Prut şi Marea Neagră în 2018 prin Hotărârea Guvernului nr. 955 din 03.10.2018 cu privire la aprobarea Planului de gestionare a districtului bazinului hidrografic Dunărea-Prut şi Marea Neagră.

Legea nr. 1540/1998 privind plata pentru poluarea mediului, legea are drept obiectiv crearea unui sistem de activitate economică în care devine neconvenabilă cauzarea oricărui prejudiciu mediului, prin stabilirea plății pentru poluarea resurselor naturale.

Legea privind accesul la informaţie nr. 982/2000, reglementează relaţiile dintre furnizorii şi utilizatorii de informaţie, stabileşte principiile, condiţiile şi procedurile de acces la informaţie, determină drepturile solicitanţilor de informaţie şi obligaţiunile furnizorilor de informaţie.

Prin Hotărîrea Guvernului nr. 549/2018 a fost constituită Agenția de Mediu, în calitate de autoritate responsabilă de implementarea politicii statului în următoarele domenii de activitate: prevenirea poluării mediului, schimbările climatice, protecția și reglementarea utilizării resurselor de apă. La fel, Agenția de Mediu autorizează activităţi de folosinţă specială a apei realizate de către persoanele fizice şi juridice, asigură implementarea cadrului normativ, gestionează sistemul de monitoring integrat de mediu, realizează raportarea conform prevederilor tratatelor internaționale la care RM este parte, etc.

Inspectoratul pentru Protecția Mediului, în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 548/2018 cu privire la organizarea şi funcționarea Inspectoratului pentru Protecția Mediului, efectuează supravegherea și controlul de stat în domeniul protecției mediului și utilizării resurselor naturale.

2. Stabilirea obiectivelor

a) Expuneți obiectivele (care trebuie să fie legate direct de problemă și cauzele acesteia, formulate cuantificat, măsurabil, fixat în timp și realist)

Viziunea strategică a Republicii Moldova este orientate spre asigurarea accesului la alimente de calitate superioară și acordă un sprijin puternic pentru integrarea țârii în modelul unic european de agricultură, cu un accent mai puternic pe mediu și climă, sprijinind continuarea tranziției spre un sector agricol mai durabil și spre dezvoltarea unor zone rurale dinamice. Obiectivele pe termen lung includ:

- majorarea competitivității țării, pe plan extern, promovînd principiul economiei verzi, economia Republicii Moldova va fi adaptată la schimbările climatice globale și, respectiv, va fi mai competitivă la nivel regional și internațional, iar pe termen lung, Republica Moldova ar evita costurile economice imense din cauza degradării mediului;

- creșterea nivelului veniturilor și reducerea sărăciei și riscurilor acesteia prin reducerea cu 50% a nivelului de sărăcie (Obiectivul de dezvoltare durabilă 1.2);

- majorarea potențialului larg al sectorului agroalimentar, care a rămas încă neexplorat, creșterea productivității agricole avînd în vedere dependența populației de sectorul agricol, și veniturilor producătorilor agricoli mici prin accesul sigur și egal la factori de producție, cunoștințe, servicii financiare și piețe (Obiectivul de dezvoltare durabilă 2.3);

- implementarea politicilor orientate spre dezvoltare care susțin activitățile productive, crearea locurilor de muncă decente avînd în vedere, că 1/3 din populația a ţării activează în sectorul agricol, antreprenoriatul, creativitatea și inovația și care încurajează formalizarea și creșterea întreprinderilor micro, mici și mijlocii, inclusiv prin acces la servicii financiare (Obiectivul de dezvoltare durabilă 8.3);

- îmbunătăţirea competitivităţii gospodăriilor agricole. Realizarea acestui obiectiv are menirea de a promova investiţiile prin realizarea progresului tehnico-ştiinţific, prin reducerea costurilor de producţie, raţionalizarea proceselor productive.

Intervenția propusă vizează realizarea următoarelor obiective pe termen scurt:

- aprobarea condițiilor de folosinţă a apelor subterane în scopul irigării prin picurare a terenurilor ocupate cu culturi horticole pentru titularii autorizației de folosință specială a apei;

- asigurarea accesului la apă subterană pentru irigare; - institurea sistemului de monitorizare a stării solurilor irigate;

15

- standartizarea indicilor de calitate a apelor subterane, în scopul evitării și prevenirii degradării solului;

- accesul la informație în domeniul gestionării și protecției resurselor de apă subterană utilizată pentru irigare și starea solurilor irigate;

- identificarea corpurilor de apă cu exces de apă sau risc potențial la inundații; - evaluarea impactului poluării a terenurilor agricole unde se aplică irigarea cu apele subterane.

3. Identificarea opțiunilor

a) Expuneți succint opțiunea „a nu face nimic”, care presupune lipsa de intervenție

Opțiunea I – a nu face nimic, a lăsa lucrurile aşa cum sunt;

Neaprobarea Regulamentului cu privire la folosinţa apelor subterane pentru irigarea prin picurare a terenurilor ocupate cu culturi horticole irigare va intensifica procesul folosirii neoficiale și neautorizate a apelor freatice și de adâncime în agricultură. Consecințele necontrolabile ale acestui proces pot avea efect negativ asupra hidrosferii subterane, solurilor și economiei naționale. În acest context componentele principale pot fi extragerea necontrolabilâ a apelor subterane fara apropbarea rezervelor și calității, lipsa monitorizarii hidrogeologice, degradarea resurselor de sol, în marea mâsurâ a cernoziomurilor, descresterea volumului producției agricole, reducerea eficienței ecomomice a producțtie agricole s.a.

Nereglementarea irigării cu apele subterane a cernoziomurilor nu va permite asigurarea aplicării măsurilor eficiente de optimizare a regimului de umiditate a solului în perioada de vegetație a plantelor, respectiv nu va majora productivitatea lor, dar contribui la creșterea suprafațelor solurilor erodate.

Mai mult ca atît, Opțiunea (0) nu va asigura îndeplinirea angajamentelor asumate în cadrul convențiilor: Convenției-cadru a Organizației Națiunilor Unite cu privire la schimbarea climei (CONUSC) ratificată prin Hotărârea Parlamentului nr. 404-XIII din 16.03.1995 și prevederilor Acordului de la Paris ratificat prin Legea nr. 78 din 04.05.2017 și Convenţiei ONU pentru Combaterea Deşertificării (UNCCD), prin Hotărârea Parlamentului 257-XIV din 24.12.1998.

Republica Moldova nu va spori gradul de reziliență împotriva vulnerabilităților şi amenințărilor aferente domeniului la schimbările climatice, existînd un risc iminent față de securitatea ecologică și de sănătate în cazul unei poluări excesive imprevizibile.

În urma neaprobării Regulamentului nu se va asigura implementarea politicilor privind utilizarea durabilă a resurselor naturale prevăzute în Capitolul 16 art.86-87 din Acordul de Asociere RM-UE, care se va axa pe scenarii reciproc avantajoase în cadrul formulei ,,Sănătate-Mediu”, iar Republica Moldova nu se va orienta în sensul transformării provocărilor în oportunități, inclusiv și de afaceri sustenabile în ceea ce privește mediul înconjurător. Astfel, nu vor fi întreprinse măsurile și acțiunile specifice, descrise în Secțiunea 1b) din AI.

Concomitent, nu va fi posibil de instituit un nou concept de irigare, monitorizare și evaluare a pretabilității solurilor și a calității apelor utilizate pentru irigare, armonizat celui european, capabil să evalueze impactul asupra mediului înconjurător și să gestioneze riscurile pentru resursele naturale afectate de poluare.

Totodată, Opțiunea (0) ar produce efecte negative asupra cooperării economice a Republicii Moldova cu UE (dezavantaj competitiv) și posibilități mai scăzute de dezvoltare economică verde. În plus, această opțiune ar împiedica implementarea politicilor Uniunii Europene în asigurarea unui nivel ridicat de protecție a mediului în conformitate cu principiul dezvoltării durabile.

Avînd în vedere cele menționate și posibilele consecințe în cazul în care nici o acțiune nu va fi întreprinsă, opțiunea „A nu face nimic” - nu este realistă. Republica Moldova nu își poate îndeplini obiectivele de sustenabilitate în izolare.

b) Expuneți principalele prevederi ale proiectului, cu impact, explicînd cum acestea țintesc cauzele problemei, cu indicarea inovațiilor și întregului spectru de soluţii/drepturi/obligaţii ce se doresc să fie aprobate

Opțiunea II (recomandată) constă în promovarea proiectului Hotărârii Guvernului pentru aprobarea Regulamentului cu privire la folosinţa apelor subterane pentru irigarea prin picurare a terenurilor ocupate cu culturi horticole.

16

Proiectul Hotărârii Guvernului vine cu un nou concept în realizarea gestionării durabile a surselor de apă subterană și propune în zonele în care nu există surse necesare și suficiente de apă de suprafaţă, dar există rezerve de exploatare de ape subterane, inclusiv cu proprietăţi potabile, să fie permisă folosirea acestora în scopul irigării prin picurare a terenurilor cu culturi horticole, numai dacă solul este pretabil pentru irigare.

Un element important, proiectul propune spre examinare, asigurarea procesului de utilizare controlată a apei subterane luînd în considerație calitatea apelor de irigație și de pretabilitatea solului la indici de calitatea a apelor cu destinație “pentru irigare a terenurilor ocupate cu culturi horticole”.

Regulamentul cu privire la folosinţa apelor subterane pentru irigare a terenurilor cu culturi horticole, introduce cerințe noi în activitatea persoanelor fizice și juridice care practică activități agricole legate de culturi horticole:

- prevenirea degradării solului prin respectarea normativelor de pretabilitate a solurilor și apelor subterane de irigare, prin evaluarea preliminară a impactului și obținetrea avizului pozitiv;

- gestionarea durabilă a procesului ameliorării hidrice ca rezultat al conformării stricte la cerințe autorizației de folosire specială al apelor;

- conservarea capacităților de producere a solurilor prin respectarea valorilor admisibile și indicilor de calitate a apelor folosite la irigare și altor măsuri agrotehnice de optimizare a regimului de umiditatea solurilor;

- combaterea degradării solurilor irigate prin respectarea limitelor și/sau restricțiilor privind calitatea solurilor și monitorizarea solurilor, care vor fi supuse irigației.

Unul din principalele obiective ale proiectului reprezintă incorporarea obligaților persoanelor juridice și fizice, care desfăşoară activităţi de producţie agroalimentară cu irigarea apelor subterane, să întreprindă acţiuni pentru a asigura îndeplinirea condiţiilor şi reglementărilor autorizaţiilor de folosire specială a apelor, să respecte normele de protecţie și utilizarea rațională a resurselor apelor subterane, să ia măsuri în scopul reducerii degradării solurilor irigate, precum și să respecte principiul ,,Poluatorul plăteşte”.

Ca urmare, prin intervenția propusă va fi creat cadrul juridic pentru modul de acordare a dreptului de folosinţe a apelor subterane în scopul irigării prin picurare a terenurilor ocupate cu culturi horticole. În scopul reglementării acestor raporturi juridice sunt prevăzute următoarele:

- condiții în care va fi permisă folosirea apelor subterane în scopul irigării prin picurare a terenurilor ocupate cu culturi horticole și identificarea solurilor pretabile pentru irigare(Condiții generale de folosire a apelor subterane pentru irigare) Capitolul II;

- cerințele cu privire la examinarea solicitării persoanelor fizice sau juridice privind datele și informațiile existenței rezervelor suficiente de apă subterană pentru irigarea terenurilor ocupate cu culturi horticole; procedura de determinare a rezervelor de ape subterane, a calității apelor subterane și a pretabilității solurilor la irigare și evaluării a impactului asupra mediului înconjurător și de expertiză ecologică, procedura de acordare a dreptului de folosință a apelor subterane pentru irigare. (Proceduri de examinare, identificare și acordare a dreptului de folosință a apelor subterane la irigare) Capitolul III;

-cerințe în scopul respectării limitelor volumului de apă acceptat pentru captare stabilit în Autorizație și cerințe pentru evidența prin raportare, efectuarea controlului (Evidența, raportarea și controlul folosinței apelor subterane pentru irigare) Capitolul IV;

-cerințe pentru monitorizarea permanentă stării solurilor irigate pentru a determina intensitatea manifestării procesului de decalcifiere a solului; (Monitorizarea stării solurilor irigate) Capitolul V.

Folosința specială a apelor subterane în scopul irigării prin picurare a terenurilor ocupate cu culturi horticole reglementată va permite persoanelor fizice și juridice de a garanta utilizarea durabilă a apelor subterane în condiții legale și sigure din punct de vedere a celor mai bune practici agroameliorative pentru majorarea productivității solurilor agricole și menținerea balanței hidrosferii subterane.

Prin urmare, proiectul nominalizat vine cu reglementări, capabile să înlăture deficiențele și lacunele actualului sistem de evaluare rezervelor și calității surselor de apă subterană, a pretabilității solurilor la irigație, funcționării sondelor neautorizate, cît și să ajusteze acest sistem la condițiile actuale a mediului în contextul schimbărilor climatice.

Opțiunea II maximizează avantajele de mediu, precum şi beneficiile economice şi sociale, care rezultă ca urmare a implementării gestionării și utilizării durabile a apelor subterane pentru irigare în

17

scopul prevenirii degradării solurilor irigate și nu implică costurilor de investiții majore pentru Republica Moldova.

Beneficiile sunt mai mari decât costurile și apar odată cu intrarea în vigoare a prezentei Hotărâri, ceea ce înseamnă că inițiativa legislativă este justificabilă.

c) Expuneți opțiunile alternative analizate sau explicați motivul de ce acestea nu au fost luate în considerare

Restabilirea sistemului de irigare din r. Prut si Nistru, și conectarea la sursa de apâ Dunarea. Accesul la resursele transfrontaliere de apă face posibilă funcționarea variată a infrastructurii de irigare, care cuprinde Sisteme Centralizate de Irigare și Desecare. Acestea, la rândul lor, fiind proprietatea statului, sunt gestionate de către Agenția,, Apele Moldovei”, prin realizarea politicilor din domeniul gospodăririi apelor și hidroameliorației, guvernate de către MADRM.

La momentul punerii în exploatare, sistemele centralizate de irigare și desecare au asigurat irigarea a circa 130,0 mii ha și drenarea a 58,0 mii ha de terenuri agricole. Urmare studiului16 efectuat cu suportul FDDM, s-a relevat că suprafața fizică a terenurilor posibile pentru irigare a atins nivelul de circa 20,0 mii ha, sau 15,3%, datorită stării avariate a acestora.

Ponderea gradului de funcționalitate a sistemelor centralizate de irigare, precum și a stațiilor de pompare din componența sistemelor de desecare, aflate în gestiunea Întreprinderea de Stat „Stația Tehnologică de Irigare” este prezentată schematic în Figura nr.6.

Figura nr.11

Sursă: Informația prezentată de Agenția ,,Apele Moldovei”, a.2020.

Costul estimat pentru restabilirea sistemului de irigare național este prevăzut de Programul de dezvoltare a gospodăririi apelor şi a hidroamelioraţiei în Republica Moldova pentru anii 2011-2020, însă sursele financiare care urmau a fi alocate în acest scop, sau dovedid a fi insuficiente. Respectiv restabilită sistemului de irigare nu va fi posibilă în perspectiva apropiată. Estimarea generală a costurilor

1.Conform calculelor estimative, necesarul total de investiţii pentru dezvoltarea gospodăriei apelor şi hidroamelioraţiei în perioada 2011-2020 este de circa 11 463,2 mil. lei.

2.Investiţiile necesare pentru dezvoltarea gospodăriei apelor sînt următoarele: 1) majorarea suprafeţelor de teren irigat pînă la 300 mii ha – 11,110 mil. lei; 2) curăţarea canalelor de desecare-64,3 mil.lei; 3) reparaţia digurilor de protecţie antiviitură-270 mil.lei; 4) managementul resurselor de apă– 14,4 mil. lei 5) argumentări ştiinţifice – 4,5 mil.lei. 3. Finanţarea lucrărilor ce ţin de extinderea suprafeţelor de irigare şi a celor desecate, reparaţia

digurilor de protecţie, în condiţiile în care starea financiară a producătorilor agricoli este dificilă, trebuie completată prin atragerea surselor suplimentare.17

Opțiunea III Respectiv, a treia opțiune alternativă nu va fi posibilă în perspectiva apropiată din cauza lipsei surselor financiare necesare.

4. Analiza impacturilor opțiunilor

16 ,,Studiu diagnostic al infrastructurii de irigare aflate în gestiunea Agenției ,,Apele Moldovei"”, elaborat de către „Intexnauca” S.A. în anul 2017. 17 Hotărârea Guvernului cu privire la aprobarea Programului de dezvoltare a gospodăririi apelor şi a hidroamelioraţiei în Republica Moldova pentru anii 2011-2020 Monitorul Oficial Nr. 170-175 din 14.10.2011.

18

a) Expuneți efectele negative şi pozitive ale stării actuale și evoluția acestora în viitor, care vor sta la baza calculării impacturilor opțiunii recomandate

Luînd în considerație condițiile climaterice din Republica Moldova, reglementarea normativă a măsurilor de irigare cu apele subterane prin picurare a culturilor horticole (pomicole, viticole, legumicole, floricole) este o măsură eficientă de optimizare a regimului de umiditare a solului pentru majorarea productivității acestuia în perioada de vegetație a plantelor și de asigurare a utilizării eficiente a apei la nivelul fiecărei entități agricole.

Urmare analizei efectuate, dintre efectele negative ale stării actuale putem remarca:

- Reducerea substanțială a producției agricole sau compromiterea ei, poate pune în pericol securitatea alimentară a țării;

- Utilizazarea apei de suprafață poluată pentru irigarea culturilor agricole, expune consumatorii produselor agricole riscurilor de îmbolnăvire;

- Sistemul organizatoric instituțional existent nu va fi reglementat ca unul integrat și nu va asigura soluționarea, în mod organizat și unitar, a problemelor din domeniu, gestionării utilizării apelor subterane de irigație în scopul evitării și prevenirii degradării solurilor irigate;

- Nereglementarea condițiilor de folosire a apelor subterane folosite pentru irigare, nu va permite identificarea corpurilor de apă, calitatea și volumul cărora va fi evaluată în scopul gestionării durabile a apelor subterane;

- Va lipsi monitorizarea capacității de producere al solurilor în urma irigării cu apele subterane și nu va fi asigurată promovarea măsurilor de menținere și sporire a fertilității;

- Probabilitatea că nu se vor întreprinde acțiuni adecvate organizatorice și hidrotehnice, având ca scop combaterea degradării solului;

- Utilizarea continuă necontrolabilă a unui număr nedeterminat al sondelor și volumului de apă subterană extrasă și folosită la irigare;

- Nerespecarea zonelor sanitare ale prizelor de apa subterana; - Neefectuarea evaluării impactului dreptului de folosință a apelor de adîncime la irigare

asupra calității apelor subterane și a solurilor agricole; - Nedeterminarea exactă a obiectivului acvatic ca obiect de gestionare și obiect de posesie,

cu luarea în considerare a suprafeței terestre și a rocilor saturate cu apă subterană, a suprafeței active a bazinului hidrografic, a zonelor de protecție a apelor și a ecosistemelor;

- Neidentificarea corpurilor de apă cu exces de apă sau risc potențial la inundații; - Publicul nu va dispune de date reale privind volumul de extreagere a apelor, calitatea

acestora, precum și calitatea și productivitatea terenurilor agricole irigate, iar cetățenii nu vor fi siguri de calitatea produselor agroalimentare, ceea ce împiedică întreprinderea măsurilor de protecție a sănătății și a mediului.

Efecte pozitive - Nu există efecte pozitive prin continuarea stării actuale, decît numai economisirea cheltuielilor din Bugetul de Stat, fiindcă proiectul propus este axat pe instituționalizarea funcțiilor de monitorizarea şi evaluarea pretabilităţii solurilor şi a calităţii apelor utilizate pentru irigare.

b1) Pentru opțiunea recomandată, identificați impacturile completînd tabelul din anexa la prezentul formular. Descrieți pe larg impacturile sub formă de costuri sau beneficii, inclusiv părțile interesate care ar putea fi afectate pozitiv și negativ de acestea

Opțiunea II presupune promovarea şi aprobarea proiectului Hotărârii Guvernului pentru aprobarea Regulamentului cu privire la folosinţa apelor subterane pentru irigarea culturilor horticole, pretabilitatea solului şi calitatea apelor pentru irigare. Intervenţia propusă vine să soluţioneze problemele şi aspectele expuse la secţiunile 1b) şi 3b) din AI.

Opțiunea II (recomandată) – aprobarea cadrului juridic pentru modul de acordare a dreptului și condițiile de folosinţă a apelor subterane în scopul irigării prin picurare a culturilor horticole (pomicole, viticole, legumicole, floricole), monitorizarea şi evaluarea pretabilităţii solurilor şi a calităţii apelor utilizate pentru irigare.

Impactul economic

19

La 1 ianuarie, 2017 în țară activau 233 cooperative agricole cu suprafața totală de 142,5 mii ha, 170 societăți pe acțiuni cu suprafața totală de 54,3 mii ha, 2038 societăți cu răspundere limitată cu suprafața de 657,4 mii ha, 399,8 mii de gospodării țărănești cu suprafața de 553,5 mii ha.

Analiza Raportului nr.43 din 22 septembrie 2017 efectuat de Curtea de Conturi denotă, că valoarea medie a tarifului pentru aprovizionarea cu apă pentru populație au fost în medie de 11,5 MDL / m3 , iar tarifele de furnizare a apei pentru agenții economici au fost, în medie, de 35,8 MDL / m3 în anul 2018. Totodată taxarea a 1m3 de apă subterană captată este egală cu 0,3 lei. Costurile înalte pentru utilizarea apei din sistemul centralizat de irigare determină refuzul multor agenți economici de a utiliza aceste ape și de a se redeirecționa spre utilizarea neautorizată a apelor subterane. Reieșind din cele expuse, Bugetul Republicii Moldova ratează venituri considerabile.

Proiectul propus, fiind un document axat în primul rînd pe instituționalizarea funcțiilor și nu prevede costurile aferente intervenției statului în domeniul vizat.

Printre beneficii economice a reglementării propuse pentru dezvoltarea durabilă a Republicii Moldova, se enumară:

‐ atragerea investițiilor pentru dezvoltarea secoturi agroalimentar; ‐ creșterea competitivității întreprinderilor autohtone la nivel regional și internațional; ‐ creșterea numărului întreprinderilor mici si mijlocii în sectorul agroalimentar; ‐ crearea de noi locuri de muncă în sectorul agroalimentar; ‐ majorarea exportului produselor agricole; ‐ înbunătățirea productivității solurilor irigate și respectiv majorarea volumului producției

agricole; ‐ evitarea ratării veniturilor considerabile din realizarea apei subterane necontorizate în

Bugetul Republicii Moldova; ‐ revuziurea presiunilor antropice, în special următoarele: ‐ a) estimarea și identificarea surselor de poluare punctiforme, ‐ b) estimarea și identificarea surselor importante de poluare difuză, ‐ c) estimarea și identificarea captărilor importante de apă pentru folosințe urbane,

industriale, agricole sau pentru alte folosințe, inclusiv variațiile sezoniere și necesarul anual total, și a pierderilor de apă în sistemele de distribuție;

‐ d) identificarea dereglărilor morfologice importante ale corpurilor de apă; ‐ e) estimarea și identificarea altor impacte antropogene importante asupra stării apelor

suberane; ‐ f) estimarea destinațiilor de utilizare a terenurilor, inclusiv identificarea zonelor industriale

și agricole și, acolo unde este necesar, alte zone; ‐ revizuirea impactului activităților umane asupra apelor subterane III. Revizuirea impactului

schimbărilor nivelurilor apei subterane; ‐ revizuirea impactului poluării asupra calității apelor subterane. Implementarea Hotărârii Guvernului va contribui la luarea unor decizii echilibrate la nivel

macroeconomic, contribuind la protecția mediului și asigurarea sănătății populației; la minimizarea impactului asupra mediului a unor activități economice (agricultură și piscicultură, utilizarea apelor pentru irigare și folosința terenurilor). Nu trezește îndoieli faptul că cheltuielile pentru combaterea consecințelor negative sunt mult mai mari decît cheltuielile pentru prevenirea poluării mediului.

Principalii noștri parteneri comerciali din economiile avansate ale lumii au deja standarde mai stricte decât cele din UE. Pentru a vinde pe aceste piețe, avem nevoie de factori care să stimuleze tehnologia la nivel intern. Conform documentului „Perspective privind mediul până în 2050” al OCDE, se constată un interes crescut al economiilor emergente față de poluarea solurilor agricole. Acest interes va genera o cerere suplimentară de soluții în domeniu la nivel mondial și o creștere a oportunităților pe piață autohtonă pentru firmele europene. Întreprinderile autohtone vor fi în măsură să beneficieze de aceste investiții.

Costurile pentru autoritățile publice

Proiectul propus, fiind un document axat în primul rînd pe instituționalizarea funcțiilor de monitorizare şi evaluare a pretabilităţii solurilor şi a calităţii apelor utilizate pentru irigare nu va avea un impact direct asupra activității autorităților publice.

20

Impactul social

Beneficiile aferente reducerilor poluări și captării necontrolabile de apă subterană disponibilă, majorarea cantităţilor de hrană disponibile în cadrul populaţiilor dependente într-o măsură mai mare de productivitatea ramurii agricole, vor depăși cu mult costurile de asigurare a conformității. În primul rând, măsurile propuse se vor concretiza în creșterea duratei de viață și în îmbunătățirea stării de sănătate a oamenilor, ca urmare a reducerii numărului de decese cauzate de boli provocate de alimentarea insuficientă. În al doilea rând, această estimare nu ia în considerare beneficiile ecologice foarte substanțiale datorate reducerii pagubelor cauzate ecosistemelor, care sunt dificil de exprimat în termeni monetari. Dacă se ține seama de câștigurile de productivitate rezultate din punerea sa în aplicare, impactul acestei politici asupra valorii nete a PIB-ului este compensat în întregime, rezultând și beneficii directe suplimentare din diminuarea pagubelor în ceea ce privește pierderea recoltelor și degradarea capacitățiilor solurilor agricole și volumului/calității apelor subterane.

Deşi nu este uşor cuantificabil, se aşteaptă ca beneficiile sociale ale cetățenilor, în urma asigurării dezvoltării unei agriculturi durabile, să fie semnificative. Îndeplinirea cerinţelor Regulamentului poate duce la un număr mare de efecte sociale:

• stare mai bună a sănătăţii şi, ca urmare, numărul de decese premature va scade; • accesul la informația de mediu, date credibile privind calitatea apelor subterane și solurilor

folosite în agricultură; • influenţa directă asupra investiţiei interne şi de atragere a investiţiilor străine, ca urmare,

reţinerea forţei de muncă înalt calificate şi beneficii pentru dezvoltarea locală şi regională; • beneficii sociale printr-o mai bună învăţare, conştientizare, implicare şi responsabilizare cu

privire la problemele de mediu (de exemplu, responsabilitatea socială şi implicarea în aplicarea măsurilor de prevenire a poluării);

• societatea civilă va beneficia de creşterea nivelului de comunicare a informaţiei în domeniul calității apelor subterane și a solurilor supuse la irigare, de consultare şi implicare.

Creșterea veniturilor angajaților și angajatorilor în sectorul agricol va duce la sporirea încasărilor fiscale și a contribuțiilor de asigurări sociale și a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală, contribuind la creșterea pensiilor și a altor beneficii sociale. Nu în ultimul rînd, ameliorarea condițiilor de muncă va fortifica capitalul uman – principalul factor care definește competitivitatea țării și de care depinde dezvoltarea durabilă și pe termen lung.

Impactul asupra mediului

Irigarea, captarea apelor subterane etc. sînt doar cîteva tipuri de activități antropice care pot provoca modificări hidromorfologice. În scopul determinării caracterului și magnitudinii modificărilor morfologice semnificative, de regulă, se întreprind următoarele acțiuni:

a) proiectarea sondelor noi și identificarea celor existente; b) identificarea și estimarea captărilor de apă; c) estimarea și identificarea impactului regularizărilor de debit, inclusiv al transferului și

devierii, asupra caracteristicilor generale ale debitului și balanței apei; d) identificarea modificărilor morfologice ale corpurilor de apă. Aceste tipuri de modificări hidrologice și morfologice, fiind puternic relaționate, de regulă sînt

analizate în același context, ținînd cont de faptul că delimitarea între presiuni și impacturi care rezultă din modificările hidromorfologice prezintă anumite dificultăți. Modificările fizice ale mediului pot avea un impact sever asupra sferei abiotice, la fel ca și asupra stării ecologice a ecosistemului. Astfel, evaluarea modificărilor hidromorfologice, în combinație cu evaluarea biologică, este o abordare nouă, care merită a fi aplicată în scopul obținerii informației cît mai ample în susținerea realizării obiectivelor de mediu în gestionarea resurselor de apă.

Calitatea apei, prevenirea poluării și degradării terenurilor și starea mediului în ansamblu pe teritoriul țării sînt determinate de multiple presiuni și impacturi de origine geodinamică sau antropică, cărora se supun corpurile de apă. Din aceste considerente determinarea presiunilor și a impacturilor trebuie tratată ca o preocupare continuă și absolut necesară pentru a le putea diminua prin măsuri argumentate din punct de vedere științific și economic, în vederea asigurării sustenabilității lor și a unui mediu de calitate.

21

Planificarea și gestionărea reglementată a procesului folosinţei a apelor subterane în scopul irigării va permite evaluarea riscului privind eșuarea stării ecologice bune pentru apele subterane. Informația colectată în urma monitorizării utilizării apelor subterane ține de evaluarea efectului poluării asupra parametrilor de calitate. Pentru efectuarea analizelor presiunilor și impacturilor, calitatea informației și seturile de date de monitorizare vor fi revizuite și completate cu parametri și indicatori necesari pentru analizele de presiuni și evaluarea impacturilor, care, la rîndul lor, vor furniza informația pentru elaborarea programelor de monitorizare și a programelor de măsuri de atenuare a poluării. Din aceste considerente, eforturile de evaluare trebuie să fie proporționale dificultății designului programelor de monitorizare și a celor de măsuri de atenuare.

Importanța aprobării cadrului juridic care asigură monitorizarea stării terenurilor irigate, realizat în scopul identificării oportune a transformărilor care au loc, evaluarea şi elaborarea recomandărilor pentru îmbunătăţirea şi utilizarea raţională a terenurilor irigate, va preveni diferite forme de degradare ireversibilă, și ca rezultat va determina exploatarea rațională, care va avea un impact benefic sporit asupra biodiversității, fondului funciar și peisagistic.

Prin aprobarea Regulamentului se va stabili limita miniralizării de circa 0.8 – 1.0 g/l concentraţia maximă admisibilă în apa pentru irigaţie și se va exclude posibilitatea utilizări apelor pentru irigarea terenurilor agricole din sondele unde această concentrație este depășită (se va exlude utilizarea neatorizată pentru irigație al apelor subterane cu gradul înalt de minirelalizare), astfel se va evita unele procese negative de deșertificare și salinizare a solurilor irrigate, care reprezintă un factor de risc pentru întreg fondul funciar agricol al țârii. Cu atît mai mult, că în urma efectuării evaluării preliminare a impactului asupra mediului nu va fi eliberat aviz pozitiv în cazul în care, limita de miniralizare va depași limitele stabilite.

Gestionarea durabilă a teritoriului se efectuează în baza unor acţiuni de organizare, conservare și dezvoltare a terenurilor irigate cu apele subterane, orientate spre realizarea unei stări fizice și funcţionale a cadrului natural și a celui construit, care să corespundă necesităţilor colectivităţilor umane, în concordanță cu interesul public. Organizarea teritoriului constituie unicul mod de coordonare a elementelor spaţiale cu o dezvoltare preconizată, afirmîndu-se ca o soluţie de optimizare a folosirii terenurilor în raport cu cerinţele prezente şi viitoare ale societăţii.

Beneficiile pentru mediul de afaceri: Conform Strategiei Nationale de dezvoltare Moldova 2020, reglamentarile inovative în

domeniu irigarii cu apâ subterana are scop să îmbunătăţească mediul de afaceri în agriculturâ, astfel încît riscurile şi costurile al afacerii să fie mai mici decît în ţările din regiune, acesta fiind guvernat de principiul liberei concurenţe. Impactul îmbunătăţirii mediului de afaceri în agricultura meliorativâ va fi exprimat în sporirea investiţiilor, creşterea exporturilor, majorarea numărului de întreprinderi a fermierilor motivate să implementeze inovaţii, capabile să creeze locuri de muncă atractive, să asigure productivitate înaltă şi producţie competitivă orientată spre piața localâ și export, efect susţinut prin avansarea Republicii Moldova în clasamentele internaţionale Doing Business, Indicele competitivităţii globale, Indicele libertăţii economice şi Indicele de performanţă logistică, cu scopul depăşirii nivelului mediu din regiune.

De asemenea se vor optimiza procedurile şi perioada de timp necesarâ unui agent economic pentru lansarea și desfăşurarea afacerii în baza principiului riscului perceput, care va ameliora semnificativ mediul de afaceri, diminuînd, totodată, costurile administrative inutile şi, implicit, va asigura dezvoltarea economică. Prin abordarea inovativă a igigatiei locale din apele subterane se va crea o bază şi un imbold semnificativ pentru inovaţii şi pentru noi locuri de muncă în sectorul privat.

Beneficiile intervenției statului:

Beneficiile reglementării procesului de utilizare a apei de adîncime cu destinație pentru irigare a culturilor horticole ținîndu-se cont de calitatea apelor din sursele existente și pretabilitatea solului la indicii de calitate a apelor subterane sunt următoarele:

- majorarea competitivității țării, pe plan extern, promovînd principiul economiei verzi, economia Republicii Moldova va fi adaptată la schimbările climatice globale și, respectiv, va fi mai competitivă la nivel regional și internațional, iar pe termen lung, Republica Moldova ar evita costurile economice imense din cauza degradării mediului;

- creșterea nivelului veniturilor și reducerea sărăciei și riscurilor acesteia prin reducerea cu 50% a nivelului de sărăcie (Obiectivul de dezvoltare durabilă 1.2);

22

- majorarea potențialului larg al sectorului agroalimentar, creșterea productivității agricole avînd în vedere dependența populației de sectorul agricol, și veniturilor producătorilor agricoli mici prin accesul sigur și egal la factori de producție, cunoștințe, servicii financiare și piețe (Obiectivul de dezvoltare durabilă 2.3);

- implementarea politicilor orientate spre dezvoltare care susțin activitățile productive, crearea locurilor de muncă decente avînd în vedere, că 1/3 din populația a ţării activează în sectorul agricol, (Obiectivul de dezvoltare durabilă 8.3);

- îmbunătăţirea competitivităţii gospodăriilor agricole.

- deținerea informației despre volumul și calitatea resurselor de apă subterană utilizată pentru irigare și starea solurilor irigate;

- institurea sistemului de monitorizare a stării solurilor irigate;

- evitarea și prevenirea degradării solului;

- evaluarea impactului poluării a terenurilor agricole unde se aplică irigarea cu apele subterane.

În contextul celor expuse, autorii AIR consideră oportună aplicarea opțiunii II, care presupune promovarea și aprobarea Hotărârii Guvernului pentru aprobarea Regulamentului cu privire la folosința apelor subterane pentru irigarea prin picurare a terenurilor ocupate cu culturi horticole.

b2) Pentru opțiunile alternative analizate, identificați impacturile completând tabelul din anexa la prezentul formular. Descrieți pe larg impacturile sub formă de costuri sau beneficii, inclusiv părțile interesate care ar putea fi afectate pozitiv și negativ de acestea

Opțiunea „A nu face nimic” ar produce efecte negative asupra dezvoltării economiei verde. Lipsa reglementării normative oficiale a folosirii apelor subterane pentru irigare va intensifica în continuare procesul folosirii abuzive și neautorizate a apelor freatice și de adâncime în agricultură.

În plus, această opțiune ar împiedica implementarea politicilor Uniunii Europene în asigurarea unui nivel ridicat de protecție a mediului în conformitate cu obiectivele dezvoltării durabile.

În cazul farajului neautorizat (sau neargumentat hidrogeologic) calitatea apei subterane poate să nu corespunda cerincelor ape pentru irigare. Beneficiarul sondei va avea pierderi finaciare substantiale. Costul 1 m foraj (forare, tubare, cimentare s.a) = 3000 lei. La adincimea medii 100 m costul sondei constitue 3000 lei x 100 m = 300 000 lei.

Opțiunea „A nu face nimic” va provoca costuri majore, la ameliorarea terenurilor cu forme de sol degradat, prin decalcifirare, salinizare și solonețizare, în cazul irigării cu apă neconformă.

Conform informației prezentate de I.P.Institutul de Pedologie, Agrochimie și Pedologie a Solului „N.Dimo”:

- pentru a ameliora 1 ha de teren cu soluri degradate prin decalcificare, ca rezultat al irigării cu ape neconforme, sunt necesare 10-12 tone de defecat, care prevede cheltuieli în jur la 1600-1800 lei/ha cu o periodicitate de 8-10 ani;

- pentru a ameliora 1 ha de teren cu soluri degradate prin solonețizare, ca rezultat al irigării cu ape neconforme pe parcursul a 25 ani, sunt necesare aproximativ 9500lei/ha. Sunt necesare lucrări de amendare cu gips, fertilizanți, acizi, fertilizarea organică în jur la 60 tone/ha.

- pentru a ameliora 1 ha de teren cu soluri degradate prin salinizare, sunt necesare lucrări de drenare, spălare a sărurilor respective cu apă dulce (cu mineralizare scăzută) care practic nu-i realizabil, sau costurile vor fi foarte majore.

Opțiunea „Restabilirea sistemului de irigare” conform scenariului de implementarea integrală presupune alocarea pentru dezvoltarea gospodăriei apelor şi hidroamelioraţiei unei sume mari de circa 11 463,2 mil. lei nu va fi posibilă în perspectiva apropiată. În ipoteza acoperirii acestei sume din fonduri interne vor deveni vulnerabile alte domenii finanțate din bugetul de stat.

Recuperarea investițiilor respective va majora impactul fiscal asupra persoanelor fizice și juridice în sectorul agricol și concomitent va majora sinecostul produselor agricole, respectiv vor scadea veniturile impozabile a întreprinderilor, angajațiilor și consumatorilor de produse agricole, fapt care va îmiedica atingerea obiectivelor pe termen lung, de eradicare a sărăciei.

23

c) Pentru opțiunile analizate, expuneți cele mai relevante/iminente riscuri care pot duce la eșecul intervenției și/sau schimba substanțial valoarea beneficiilor și costurilor estimate și prezentați presupuneri privind gradul de conformare cu prevederile proiectului a celor vizați în acesta

Riscuri analizate în ambele opțiuni alternative identificate în procesul de elaborare a analizei preliminare a impactului de reglementare țin de următoarele acțiuni:

- riscul că persoanele fizice și juridice vor capta apă din surse subterane în lipsa autorizațiilor de mediu pentru folosința specială a apei și nu va declară volumul de apă captat și nu va achită taxe pentru resursele natural;

- aparitia golurilor subterane si prabushiri ale terenurilor; - epuizarea rezervelor apelor subterane; - se vor usca rîurile si lacurile; - se fa intensifica riscul seismic; - vor dispare izvoarele si apa din fîntîni; - vor aparea alunecari de teren, terenuri inmlastinite.

d) Dacă este cazul, pentru opțiunea recomandată expuneți costurile de conformare pentru întreprinderi, dacă există impact disproporționat care poate distorsiona concurența și ce impact are opțiunea asupra întreprinderilor mici și mijlocii. Se explică dacă sunt propuse măsuri de diminuare a acestor impacturi

Impactul asupra dezvoltării economice a întreprinderilor mici și mijlocii Întreprinderile mici și mijlocii reprezintă circa 98,7% din totalul întreprinderilor din Republica

Moldova, angajând cca 60,7 % din totalul forței de muncă. Acestea participă activ la producerea bunurilor şi serviciilor, satisfăcând cererea, în special pe piața internă. Totodată, în condițiile epuizării accentuate a resurselor naturale, a degradării rapide a calității apei, solului și a afectării ecosistemelor naturale, preocupările la nivel internațional referitoare la o dezvoltare economică și socială sustenabilă impune o gestionare adecvată a materiilor prime, care să permită conservarea resurselor naturale și protecția mediului încojurator.

În anul 2019 Guvernul Republicii Moldova a reiterat angajamentele și importanța sporirii procesului de decuplare a creșterii economice de degradarea mediului prin integrarea măsurilor economiei verzi în procesele de producere ale diverselor ramuri ale economiei naționale, prin asocierea la proiectul interguvernamental a țărilor parteneriatului Estic ”EU4Environment” și reflectarea măsurilor în principalele documente de politici ale Guvernului.

Drept urmare a examinării mai multor studii18 și a evoluției politicilor publice19 a fost identificată necesitatea de a întreprinde acțiuni suplimentare pentru a încuraja IMM-urile în vederea adoptării practicilor de afaceri mai prietenoase cu mediul înconjurător. Analiza statisticilor internaționale a scos în evidență faptul că întreprinderile mici și mijlocii (IMM-urile) generează circa 64% din poluarea industrială, în timp ce doar 16% dintre acestea sunt angajate în acțiuni de mediu. Astfel, o gamă de instrumente și bune practici pentru încurajarea „ecologizării IMM-urilor”, care sunt implementate de către statele membre ale Uniunii Europene, pot fi adoptate și diseminate în rândul IMM-urilor din Republica Moldova pentru a stimula dezvoltarea durabilă și competitivitatea economică internațională.

În ceea ce privește costurile de conformare și impactul care poate fi cauzat de investițiile necesare ca urmare a implementării Regulamentului propus spre aprobare asupra agenților economici, analiza Raportului nr.43 din 22 septembrie 2017 efectuat de Curtea de Conturi denotă, că valoarea medie a tarifului pentru aprovizionarea cu apă pentru populație au fost în medie de 11,5 MDL / m3 , iar

18 Environmental Policy Toolkit for SME Greening in EU Eastern Partnership Countries, OECD Green Growth Studies (Chapter 9, Information Scheme for Greening SMEs in the Republic of Moldova) https://read.oecd-ilibrary.org/environment/environmental-policy-toolkit-for-sme-greening-in-eu-eastern-partnership-countries_9789264293199-en#page1 Preliminary findings of the scoping stage: Greening SME and Green Industry in the Republic of Moldova, under the EaPGreen Program,http://www.unece.org/environmental-policy/conventions/environmental-assessment/about-us/protocol-on-sea/enveiaabouteap-green/environmental-policytreatiesenvironmental-impact-assessmentabout-usprotocol-on-seaenvseaeapgreensea-pilot-projects/moldova-application-of-sea-for-the-national-level-pilot.html (Concluzii și recomandări: http://www.unece.org/fileadmin/DAM/env/eia/meetings/2016/SEA_Scoping_Training__21-22_Apr_Chisinau/SEA_Scoping_Road_Map_SMEs_RO.pdf) 19 Proiectul Hotărârii Guvernului „Cu privire la aprobarea proiectului de lege pentru aprobarea Strategiei Naționale de Dezvoltare ”Moldova 2030”https://particip.gov.md/proiectview.php?l=ro&idd=5805

24

tarifele de furnizare a apei pentru agenții economici au fost, în medie, de 35,8 MDL / m3 în anul 2018. Totodată taxarea fiscală a 1m3 de apă subterană captată este egală cu 0,3 lei. Costurile mai joase pentru captarea și utilizarea a apei subterane se va răsfrînge pozitiv asupra sinecostului produselor agroalimentare și majorarea rentabilității producerii. În plus, diferența între costuri va permite agenților economici din domeniu, să compenseze cheltuielile suportate în urma captării și transportării de la sursă spre destinație penrtu irigare.

Totodată, deoarece proiectul propus spre examinare nu instituie o nouă procedură privind obținerea autorizației de folosire specială a apei (fiind aprobată anterior), doar reglementează unele proceduri mai clare în scopul obținerii acesteia, nu va fi necesară revizuirea legislației în vigoare, iar întreprinderile mici și mijlocii, care deja dețin autirozația nu vor suporta cheltuieli suplementare.

Regulamentul propus spre aprobare nu vine cu noi taxe privind obținerea autorizației de folosire specială pentru cei care nu dețin la moment, costul căreia actualmente se aplică.

Taxa pentru eliberarea autorizației de mediu pentru un termen pînâ la 3 ani costă 1000 lei și pentru un termen lung (4-25 ani) să estimează cu 3000 lei.

Costurile de studiul pedologic necesare pentru implementarea reglementării a unui punct hidrofizic este de 15-17 mii lei, care se raportează la suprafața de 20-30 ha. conform omogenității învelișului de sol. Evaluarea stării ameliorative la monitorizarea se reduce cu 45-50% din costul studiului agrifizic complex. Monitorizarea stării ameliorative se face odată cu studiul agrochimic de bază, cu o pereidicitate de 4-5 ani. În cazul masivelor omogene costurile investigațiilor agrochimice sunte de 300-350 lei/ha, sau 75-70 lei per hectar pentri fiecare an.

Pot fi nominaliza următoarele metode de diminuare a acestor costuri: a) analiza valorii; b) analiza concurenţei; c) metoda combinaţiilor agricole (accesul la apa subterană este posibil în orice loc geografic

(sonde, fântâni, izvoare) și nu necesită costuri mari pentru transportul ei la terenul de irigare); d) analiza punctelor slabe a agriculturii irigabile; e) înlocuiri de resurse de apa ( apa subterană, ca zăcământ geologic natural, este regenerabilă în

timp); f) analiza procesului de irigare (folosirea apelor subterane va fi sezonieră (maximum 6 luni/an), iar

restul timpului va servi pentru regenerarea rezervelor acviferelor). Totuşi în primul rând, o întreprindere ar trebui să-şi îndrepte atenţia către cea mai elementară şi

mai „ieftină” soluţie de reducere a costurilor materiale directe: îmbunătăţirea modului de organizare a proceselor de gestiune şi consum a apei şi materialelor consumabile directe.

Ecologizarea IMM-urilor va oferi un șir de oportunități Republicii Moldova pentru a beneficia plenar de Acordul de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (DCFTA), precum și a atinge obiectivele de mediu ale Agendei 2030 adoptată de Organizația Națiunilor Unite în 2015:

1) Creșterea productivității prin eficientizarea proceselor de producție și utilizării eficiente a resurselor energetice, materiei prime, în același timp crearea unui spațiu pentru inovare și valoarea adăugată, precum și alocarea resurselor în conformitate cu necesitățile de producere;

2) Creșterea gradului de încredere a investitorilor grație asumării de către Guvern a implementării politicilor publice de reducere a impactului activității economice asupra mediului;

3) Extinderea accesului la noi piețe datorită cererii sporite pentru produse mai ecologice; 4) Asigurarea creșterii economice datorită utilizării eficiente a resurselor disponibile și

reducerea efectelor negative asupra mediului și sănătății. Acest impact nu a fost încă pe deplin valorificat, întrucât, la nivel guvernamental, relativ recent a

fost conturată viziunea de economie circulară prin integrarea principiilor economiei verzi. ”Programul de promovare a economiei verzi" în Republica Moldova pentru anii 2018-2020 și a Planului de acțiuni pentru implementarea acestuia (HG 160/2018) prevede măsuri concrete de dezvoltare economică ,,verde” în toate sectoarele economiei naționale, inclusiv în sectorul IMM, fiind introdus capitolul ”Dezvoltarea economiei verzi pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii”.

Concluzii

e) Argumentați selectarea unei opțiunii, în baza atingerii obiectivelor, beneficiilor și costurilor, precum și a asigurării celui mai mic impact negativ asupra celor afectați

a) Republica nu dispune de o strategie integră de dezvoltare durabilă a resurselor naturale

25

subterane, inclusive apele subterane, ceea ce nu permite prognozarea dezvoltării economice a ramurii şi a modului de utilizare continuă a lor;

b) Implementarea prevederilor Regulamentului va contribui la luarea unor decizii echilibrate la nivel macroeconomic, contribuind la protecția mediului și asigurarea sănătății populației; la minimizarea impactului asupra mediului a unor activități în agricultură. Nu trezește îndoieli faptul că cheltuielile pentru combaterea consecințelor negative sunt mult mai mari decît cheltuielile pentru prevenirea poluării mediului;

c) Costul pentru restabilirea sistemului de irigare național prevăzut de Programul de dezvoltare a gospodăririi apelor şi a hidroamelioraţiei în Republica Moldova pentru anii 2011-2020, va împovara bugetul de stat, sursele financiare care urmau a fi alocate în acest scop, sau dovedid a fi insuficiente. Respectiv restabilită sistemului de irigare nu va fi posibilă în perspectiva apropiată;

d) Proiectul Hotărârii Guvernului vine cu un nou concept în realizarea gestionării durabile a surselor de apă subterană și propune în zonele în care nu există surse necesare și suficiente de apă de suprafaţă, dar există rezerve de exploatare de ape subterane, inclusiv cu proprietăţi potabile, să fie permisă folosirea acestora în scopul irigării prin picurare a terenurilor cu culturi horticole, numai dacă solul este pretabil pentru irigare;

e) În urma aprobării proiectului propus folosirea apelor subterane va fi monitorizată, dirijată și asigurată pentru a proteja rezervele acvatice ale țârii și a asigura păstrarea fondului solurilor agricole de calitate a Republicii Moldova;

f) Noua politică în domeniul folosinţei apelor subterane în scopul irigării prin picurare a terenurilor ocupate cu culturi horticole, monitorizarea şi evaluarea pretabilităţii solurilor, promovată prin Regulament, va reprezenta un stimul pentru economie, datorită creșterii productivității muncii și extinderei piețelor pentru tehnologii și servicii durabile în agricultură. Stimulul suplimentar va conduce la creșterea productivității în sectorul agroalimentar și creării noilor locuri de muncă;

g) Planificarea și gestionărea reglementată a procesului folosinţei a apelor subterane în scopul irigării va permite evaluarea riscului privind eșuarea stării ecologice bune pentru apele subterane;

h) Monitorizarea utilizării apelor subterane pentru irigare va contribui la prevenire și prognozarea proceselor de deșertificare; elaborarea şi realizarea măsurilor practice cu privire la combaterea deşertificării şi atenuarea urmărilor secetelor; menţinerea fertilităţii terenurilor care sînt afectate de procesele deşertificării;

i) Identificarea corpurilor de apă subterană după volum și calitate în scopul utilizării durabile la irigarea solurilor în zonele unde rețeaua de irigare din corpurile de apă de suprafață nu este accesibilă și suficientă.

j) Prin stabilirea limitei miniralizării de circa 0.8 – 1.0 g/l concentraţia maximă admisibilă în apa pentru irigaţie se va exclude posibilitatea utilizări apelor pentru irigarea terenurilor agricole din sondele unde această concentrație este depășită (se va exlude utilizarea neatorizată pentru irigație al apelor subterane cu gradul înalt de minirelalizare), astfel se va evita unele procese negative de deșertificare și salinizare a solurilor irrigate, care reprezintă un factor de risc pentru întreg fondul funciar agricol al țârii.

Costurile identificate pentru implementarea Optiunii II nu sunt semnificative, dar beneficiile sunt majore, reieșind din faptul că apele și solurile reprezintă componente de mediu cele mai importnate pentru dezvoltarea economică durabilă și prolongarea vieții umane. De calitatea apei utilizate în scopul de irigare și de calitatea solurilor agricole depinde calitatea vieții atît a populației, cît și a biodiversității.

6. Implementarea și monitorizarea

a) Descrieți cum va fi organizată implementarea opțiunii recomandate, ce cadru juridic necesită a fi modificat și/sau elaborat și aprobat, ce schimbări instituționale sunt necesare

Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului prin intermediul Agenției de Mediu va asigura implementarea prevederilor Hotărârii Guvernului pentru aprobarea Regulamentului cu privire la folosința apelor subterane pentru irigarea prin picurare a terenurilor ocupate cu culturi horticole

26

În scopul implementării prezentului proiect de act normativ, de către MADRM urmează a fi analizate și efectuate după caz modificări ce se referă la următoarele acte normative:

1. Legea privind protecţia mediului înconjurător nr. 1515/1993; 2. Legii privind evaluarea impactului asupra mediului nr. 86/2014; 3. Legii privind expertiza ecologică nr. 851/1996; 4. Codul Subsolului nr.3/2009; 5. Codul Contravențional al Republicii Moldova nr. 218/2008; 6. Elaborarea și adoptare amendamentelor la actele normative secundare cu scopul ajustării la

cerinţele noii Hotărâri Guvernului.

b) Indicați clar indicatorii de performanță în baza cărora se va efectua monitorizarea

Monitorizarea implementării Regulamentului propus spre aprobare va fi realizată de Agenția „Apele Moldovei”, ce ține de implementarea politicilor statului în domeniul apei și hidroameliorației și de I.P.Institutul de Pedologie, Agrochimie și Pedologie a Solului „N.Dimo”, responsabilă de implementarea politicilor statului în domeniul protecției și conservării solurilor.

Evaluarea implementării se va efectua la toate etapele: 1) în perioada de elaborare a unor proiecte și intervenţii concrete; 2) pe parcursul derulării acestor proiecte și intervenții, 3) după finalizarea acestora, evaluarea se va efectua în baza indicatorilor de progres şi de

performanţă.

c) Identificați peste cît timp vor fi resimțite impacturile estimate și este necesară evaluarea performanței actului normativ propus. Explicați cum va fi monitorizată şi evaluată opțiunea.

Impacturile estimate vor fi resimțite chiar în primul an de folosire a apelor subterane pentru irigare prim majorarea producției agricole. Trendul funcțional de eficaciatate a agriculturii irigabile va fi constant în crestere.

Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului prin intermediul Agenției de Mediu va asigura, conform reglementărilor stabilite în proiectul de act normativ, monitorizarea și evaluareaimplementării. Agenția de Mediu va informa populația privind nivelul de poluare a apelor subterane și calității solurilor supuse irigării pe teritoriul RM. La fel, se vor monitoriza acțiunile întreprinse de către autoritățile publice locale.

Expertizarea la inițierea procesului de irigare și monitorizararea calității solurilor supuse procesului de irigare va fi pusă în sarcina I.P.Institutul de Pedologie, Agrochimie și Pedologie a Solului „N.Dimo”.

Monitoringul se fa efectua de Agentia pentru Geologie si Resurse naturale prin sistemul de monitoring regional a apelor subterane și sistemul de monitoring specializat local..

Supravegherea și controlului de stat ăn domeniul protecției mediului și utilizării resurselor de sol și apă va fi efectuat de Inspectoratul pentru Protecția Mediului.

7. Consultarea

a) Identificați principalele părţi (grupuri) interesate în intervenția propusă

Principalele părţi care ar putea fi ulterior afectate odată aprobarea proiectului Hotărârii Guvernului, sunt:

Autorităţile publice care vor avea obligaţia implementării prevederilor noii Hotărârii Guvernului:

- Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului; - Ministerul Finanțelor; - Agenția de Mediu; - Inspectoratul pentru Protecția Mediului; - Agenția „Apele Moldovei”; - I.P.Institutul de Pedologie, Agrochimie și Pedologie a Solului „N.Dimo”; - Agentia pentru Geologie si Resurse naturale; - Congresul Autorităților Publice Locale; - Producători agricoli și potențiali utilizatori de apă, care desfășoară activitate agricolă.

27

b) Explicați succint cum (prin ce metode) s-a asigurat consultarea adecvată a părţilor

În procesul de elaborare și promovare a prezentului proiect de act normativ vor fi respectate regulile procedurale aplicabile pentru asigurarea transparenței decizionale, prevăzute de Legea nr.239-XVI din 13.11.2008 privind transparența în procesul decizional. Analiza impactului proiectului a fost publicată la data de 04.08.2020 pe pagina web oficială a Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului www.madrm.gov.md astfel încât orice persoană interesată să aibă posibilitatea de a accesa documentul respectiv pentru a prezenta propuneri și obiecții pe marginea acestora, inclusiv prin poşta electronică, la adresa de e-mail indicată.

c) Expuneți succint poziţia fiecărei entităţi consultate față de documentul de analiză a impactului şi/sau intervenţia propusă (se expune poziția a cel puțin unui exponent din fiecare grup de interese identificat)

Urmare a consultării organizate privind elaborarea proiectului Hotărârii Guvernului pentru aprobarea Regulamentului cu privire la folosința apelor subterane pentru irigarea prin picurare a terenurilor ocupate cu culturi horticole, personale prezente la ședință s-au expus pozitiv asupra necesității aprobării proiectului.

Federația Națională a Fermierilor din Moldova, Asociația Producătorilor de Sfeclă de Zahar din Republica Moldova, Asociația Producătorilor și Exportatorilor de Fructe „Moldova Fruct”, Asociația Investitorilor străini, Asociația AGROINFORM, ARPA Uniagroprotect, Compania SUDZUCKER și alți producători agricoli și potențiali utilizatori de apă au constatat că, majoritatea nu dispun de ape de suprafață la irigare terenurilor agricoli și nu pot obține acces la apele subterane, în lipsa unor reglementări aprobate de Guvern.

Reprezentanții Agenției de Mediu, Inspectoratului pentru Protecția Mediului și Agenției „Apele Moldovei” au susținut inițiativa legislativă propusă și au relatat, că în urma aprobării proiectului propus folosirea apelor va fi monitorizată, dirijată și asigurată pentru a proteja rezervele strategice ale apelor țârii și a asigura păstrarea fondului solurilor de calitate a Republicii Moldova.

AnexăTabel pentru identificarea impacturilor

Categorii de impact Punctaj atribuit Opțiunea 1 Opțiunea propusă 2

propusă 2 Opțiunea propusă 3

Economic costurile desfășurării afacerilor -2 -1 -3 povara administrativă -2 -1 -3 fluxurile comerciale și investiționale -2 2 1 competitivitatea afacerilor -2 2 1 activitatea diferitor categorii de întreprinderi mici și mijlocii

-2 2 -1

concurența pe piață -2 2 1 activitatea de inovare și cercetare -2 2 -1 veniturile și cheltuielile publice -2 -1 -3 cadrul instituțional al autorităților publice -2 2 1 alegerea, calitatea și prețurile pentru consumatori

-2 2 1

bunăstarea gospodăriilor casnice și a cetățenilor

0 2 1

situația social-economică în anumite regiuni -2 2 1 situația macroeconomică -2 2 1 alte aspecte economice -2 2 1 Social gradul de ocupare a forței de muncă -2 2 -1 nivelul de salarizare -2 2 -1

28

condițiile și organizarea muncii -2 2 -1 sănătatea și securitatea muncii -2 2 -1 formarea profesională 0 2 -1 inegalitatea și distribuția veniturilor -2 2 -1 nivelul veniturilor populației -2 2 -1 nivelul sărăciei -2 2 -1 accesul la bunuri și servicii de bază, în special pentru persoanele social-vulnerabile

-2 3 -1

diversitatea culturală și lingvistică 0 1 1 partidele politice și organizațiile civice 0 1 1 sănătatea publică, inclusiv mortalitatea și morbiditatea

-2 3 1

modul sănătos de viață al populației -2 3 1 nivelul criminalității și securității publice -2 2 -2 accesul și calitatea serviciilor de protecție socială

-2 2 -1

accesul și calitatea serviciilor educaționale 0 0 0 accesul și calitatea serviciilor medicale 0 3 1 accesul și calitatea serviciilor publice administrative

-2 2 -1

nivelul și calitatea educației populației 0 0 0 conservarea patrimoniului cultural -2 3 1 accesul populației la resurse culturale și participarea în manifestații culturale

0 0 0

accesul și participarea populației în activități sportive

0 0 0

Discriminarea -2 2 1 alte aspecte sociale -2 2 1 De mediu clima, inclusiv emisiile gazelor cu efect de seră și celor care afectează stratul de ozon

-2 3 -1

calitatea aerului 0 1 -1 calitatea și cantitatea apei și resurselor acvatice, inclusiv a apei potabile și de alt gen

-3 3 -1

Biodiversitatea -3 3 -1 Flora -3 3 -1 Fauna -3 3 -1 peisajele naturale 0 2 -1 starea și resursele solului -3 3 1 producerea și reciclarea deșeurilor 0 2 1 utilizarea eficientă a resurselor regenerabile și neregenerabile

0 3 1

consumul și producția durabilă -3 3 1 intensitatea energetică 0 1 -1 eficiența și performanța energetică 0 1 -1 bunăstarea animalelor 0 1 -1 riscuri majore pentru mediu (incendii, explozii, accidente etc.)

-3 3 1

utilizarea terenurilor -3 3 1 alte aspecte de mediu 0 3 1 Tabelul se completează cu note de la -3 la +3, în drept cu fiecare categorie de impact, pentru fiecare

29

opțiune analizată, unde variația între -3 și -1 reprezintă impacturi negative (costuri), iar variația între 1 și 3 – impacturi pozitive (beneficii) pentru categoriile de impact analizate. Nota 0 reprezintă lipsa impacturilor. Valoarea acordată corespunde cu intensitatea impactului (1 – minor, 2 – mediu, 3 –major) față de situația din opțiunea „a nu face nimic”, în comparație cu situația din alte opțiuni și alte categorii de impact. Impacturile identificate prin acest tabel se descriu pe larg, cu argumentarea punctajului acordat, inclusiv prin date cuantificate, în compartimentul 4 din Formular, lit.b1) și, după caz, b2), privind analiza impacturilor opțiunilor.

AnexeAnexa 1

MINISTERULAGIUCULTURII,

DEZVOLTARII REGIONALE81MEDIULUI

AL REPUHLICII MOLIlOVA

MIlHIICTEPCTHOCEJlhCKOro X03HiicTHA,

PFTllOHAJlhHoro PA3811TIIH IIOKI'Y)({AIOII1Eii CPEl\hlPECnYIiJlIIKII MOJlI\OHA

MD-2005 mun.Chi~inllu, str. Constantin H,nase, 9Tel. 20 4581; Fax 22 07 48, E-mail: cancelaria@madnn.gov.md. WEB: www,madrm.gov,md

1') tJ,8. ,/O'/tJ ",.// -&Sa..rrb">

Lll nf din _

Cancela ria de Slat

in conformitate Cll prevederile pet. 179 din lIotarirca Guvemului nr.610/2018 penlruaprobarea Regulamentului Guvemului, Ministerul Agriculturii, Dezvoltarii Regionale ~iMediuluiprezinta spec inregistrare ~iexaminare in cadrul ~edintei secretarilor generali ai ministerelor.proiectul hotaririi Guvemului penlm aprobarea Regulamentului Cll privire la folosinta apelorsubterane penlru irigarea prin picurarc a terenurilor agricole ocupate Cll culturi horticole.

CEREREprivind inregistrarea de dUre Cancelaria de Stat a proiectelor de acte care urmeaza

a fi anunlate in cadrul ~edin1ei secretarilor gencrali ai ministcrelor

Nr. Criterii de inregistrarc Nota autoruluierit.Proiectul hotaririi Guvernului pentm aprobarca

1 Categoria ~i denumirea Regulamentului cu privire la folosinta apelor subtcraneproiectului pentm irigarca prin picurare a terenurilor agricole ocupate

cu culturi horticolc.

2Autoritatea care a claborat Ministcrul Agriculturii, Dezvoltarii Regionale ~iMediuluiI oroiectul

Scceta care persista in unna schimbarilor climatericeafecteaza productia agricola ~1, implicit, securitateaalimentara a {arii. Tcritoriul Republicii Moldova conformdate lor statistice este afectat de secete 0 data in 3-4 ani, iarin zonele de sud - ficcare al 2-lea an. iriga\ia este

Justificarea depunerii cercrii principala masura eficienta de optimizare a regimului de(indicatia corespunzotoare umeditate a solului in perioada de vcgetatic a plante lor.

3 sau remarca precum co lazurile in Republica Moldova au fost construiteproiectul este e1aborat din dupa proiecte speciale, iar penlru minimalizarea graduluiiniliativa autorului) de inamolire cu scdimente, proiectele prcvedeau crearea ~i

intretinerea zonei de proteclie prin benzi inerbate ~i fi~iiforestiere. insa in practica aceste rccomandfiri, de regula.nu S-3U respectat. Ca rezultat. majoritatea hazineloracvatice construitc sunt innamolite.

Mentionam faptul ca. conform prevederilor art,45,alin.(2) din Legea ape lor nr. nr. 272 din 23.12.2011, sepcrmite utilizarca apelor subterane la irigarea culturilorawicole. Astfel, prevederilc articolului dat stabile~te ca"In zonele in care nu exista surse necesare de apa desuprafati'i, dar exist a rezerve sufieiente de apesubterane. indusiv eu proprietati potabile. se permitefolosirea acestora in alte scopuri decit eel alalimentarii eu apa potabiBi ~i menajera in baza unorreglementari aprobate de Guvern".

Totodata, in capitolul tIL "Captarea ~i folosinla apeidin diferite surse pentru irigarc" din AnexaRegulamentului eu privirc la organizarea ~i func\ionarcaghi~eului unic in domeniul autorizarii de mediu pcntrufolosin\a speciala. a apct, aprobat prm hota.rireaGuvemului nr. 894 din 12.11.2013, sunt indicate actelenecesarc pentru coordonarea conditiilor de folosintaspcciah'i a apei. precum ~i autoritatile care Ie solicitli prinintennediul Ghiseului unic.

Lista autoritatilor ~i Ministerul Economiei ~i Infrastructuriiinstituliilor a diror avizareeste necesara

Ministerul Sanata.tii, Muncii ~i Protcetiei Socialc

4Ministerul Finantelor

Expcrtiza juridica ExpertizaMinisterul Justitiei

anticoruotieCentrul National Anticoruptie

Tennenul-limita pentru5 depunerea

avizelorlexnertize IorNumeJe, prenumele, funclia *i Ion Amariei. consultant principal al Dircctiei planiticarc

6datele de contact ale persoanei spatialiiresponsabile de promovarea Tel.: (022) 204 587nroiectului Email: ion.amariei madrm.lwv.OldAnexe (proiectul aCllllui care Proiectul hoHiririiGuvernului - 12 file;

7se solicitii aft inregistrat, Nota infonnativa - 6 file;nota in/ormatiwi cudocumentele de inso/ire)

AIR - 29 file.

8 Data si ora deounerii cercrii9 Semnatura

Secretar de Stal

Ex: Ion Amariei~Tel (022) 204-587

Mihai MACIIIOON