1 PRINCIPII GENERALE PRINCIPII GENERALE DE DE TRATAMENT TRATAMENT CHIRURGICAL CHIRURGICAL ÎN TRAUMATISMELE TRAUMATISMELE MÂINII MÂINII FUNC FUNCŢ IILE M IILE MÂINII INII Categorii principale: Categorii principale: Î ngrijirea propriei persoane ngrijirea propriei persoane : : Un pacient independent scute Un pacient independent scuteşte te necesitatea unei alte persoane pentru ajutor necesitatea unei alte persoane pentru ajutor î n via n viaţ a sa. a sa. Abilită Abilităţ i profesionale i profesionale : : Redobândirea abilita Redobândirea abilitaţ ilor profesionale ilor profesionale şi i re reîntoarcerea la munca sunt obiective importante ntoarcerea la munca sunt obiective importante în redobândirea func n redobândirea funcţ iilor iilor mâinii mâinii. Percep Percepţ ia si procesarea ia si procesarea informatiei informatiei : O mână anestezică este o O mână anestezică este o mână neprotejată mână neprotejată, c , conducând spre răni onducând spre răni , infec , infecţ ii, ce nu sunt sesizate. ii, ce nu sunt sesizate. Apărarea Apărarea şi atacul i atacul Gesturile expresive Gesturile expresive Mângâierea Mângâierea
Transcript
1
PRINCIPII GENERALE PRINCIPII GENERALE DE DE TRATAMENT TRATAMENT
CHIRURGICALCHIRURGICALÎÎNN
TRAUMATISMELETRAUMATISMELE MÂINIIMÂINII
FUNCFUNCŢŢIILE MIILE MÂÂINIIINII
Categorii principale:Categorii principale:
ÎÎngrijirea propriei persoanengrijirea propriei persoane: : Un pacient independent scuteUn pacient independent scuteşşte te necesitatea unei alte persoane pentru ajutor necesitatea unei alte persoane pentru ajutor îîn vian viaţţa sa.a sa.
AbilităAbilităţţi profesionalei profesionale: : Redobândirea abilitaRedobândirea abilitaţţilor profesionale ilor profesionale şşi i rereîîntoarcerea la munca sunt obiective importante ntoarcerea la munca sunt obiective importante îîn redobândirea funcn redobândirea funcţţiilor iilor mâiniimâinii..
PercepPercepţţia si procesarea ia si procesarea informatieiinformatiei:: O mână anestezică este o O mână anestezică este o mână neprotejatămână neprotejată, c, conducând spre rănionducând spre răni, infec, infecţţii, ce nu sunt sesizate.ii, ce nu sunt sesizate.
Apărarea Apărarea şşi ataculi atacul
Gesturile expresiveGesturile expresive
MângâiereaMângâierea
2
FUNCFUNCŢŢIILE MIILE MÂÂINIIINII
FUNCFUNCŢŢIA MOTORIE IA MOTORIE
mâna reprezintă segmentul terminal mâna reprezintă segmentul terminal şşi i cel mai cel mai mobil al membrului superiormobil al membrului superior
prin miprin mişşcările ei complexecările ei complexe, m, mâna măreâna măreşşte spate spaţţiul iul de activitate al membrului superior de activitate al membrului superior
are o reprezentare corticală foarte are o reprezentare corticală foarte îîntinsă ntinsă îîn raport n raport cu alte segmentecu alte segmente ( (centrii motorii ai mâinii ocupă centrii motorii ai mâinii ocupă ¼¼din circumvoludin circumvoluţţia centrală anterioarăia centrală anterioară, restul de , restul de ¾¾fiind ocupate de centrii motorii voluntari din tot fiind ocupate de centrii motorii voluntari din tot restul corpului) restul corpului)
FUNCFUNCŢŢIILE MIILE MÂÂINIIINII
FUNCFUNCŢŢIA SENZITIVĂIA SENZITIVĂ
există o inervaexistă o inervaţţie extrem de bogată a tegumentelor mâinii ie extrem de bogată a tegumentelor mâinii -- acuitatea tactilă la om acuitatea tactilă la om (Weber) : 2 mm la nivelul vârfurilor (Weber) : 2 mm la nivelul vârfurilor degetelor, 4degetelor, 4--6 mm 6 mm –– la antebrala antebraţţ, 6, 6--7 mm 7 mm –– la la nivelnivel dorsaldorsal((MarkosianMarkosian). ).
deosebită atendeosebită atenţţie pentru restabilirea funcie pentru restabilirea funcţţiei senzitive iei senzitive --repararea ramurilor senzitive secrepararea ramurilor senzitive secţţionate. ionate. ““Degetele fără Degetele fără nervi sunt degete oarbenervi sunt degete oarbe””. .
sinteza elementelor analitice senzitive primare de la nivelul sinteza elementelor analitice senzitive primare de la nivelul mâinii se elaborează la nivelul scoarmâinii se elaborează la nivelul scoarţţei: ei: stereognozia stereognozia (aprecierea formei (aprecierea formei şşi volumului obiectelor), i volumului obiectelor), barognoziabarognozia (aprecierea (aprecierea greutăgreutăţţii obiectelor), ii obiectelor), cinesteziacinestezia (aprecierea preciziei mi(aprecierea preciziei mişşcărilorcărilor), ), topognoziatopognozia (simpla apreciere a regiunii excitate) (simpla apreciere a regiunii excitate)
reprezentarea corticală senzitivă reprezentarea corticală senzitivă -- posterior faposterior faţţă de ă de şşananţţul ul rolandicrolandic, , îîn circumvolun circumvoluţţia centrală posterioară ia centrală posterioară
3
PRINCIPII GENERALE PRINCIPII GENERALE ÎÎN N CHIRURGIA CHIRURGIA TRAUMATISMELOR TRAUMATISMELOR
ACUTE ALE MÂINIIACUTE ALE MÂINII
CCONSIDERAONSIDERAŢŢII GENERALEII GENERALE
MânaMâna——segmentul segmentul ““cel mai activcel mai activ”” al membreloral membrelor..
Nicăieri Nicăieri îîn chirurgie nun chirurgie nu sse urmăree urmăreşşte te mai mult mai mult ca aicica aici restabilirea funcrestabilirea funcţţionalăională, nu numai , nu numai conservarea anatomicăconservarea anatomică. .
IntervenIntervenţţiile terapeutice la nivelul mâinii iile terapeutice la nivelul mâinii suntsunt rrareoriareori lifelife--saving, saving, dar adesea suntdar adesea sunt lifelife--style saving.style saving.
Fiind un segment atât de activFiind un segment atât de activ——trebuie actrebuie acţţionat ionat energicenergic şşi i repederepede
4
TOPOGRAFIA LEZIUNILOR DETERMINĂ TOPOGRAFIA LEZIUNILOR DETERMINĂ GRAVITATEA LORGRAVITATEA LOR
Traumatismul izolat al unui Traumatismul izolat al unui degetdeget –– perperiicliteazăcliteazădoar degetul respectivdoar degetul respectiv
La nivelul La nivelul palmeipalmei se disting 3 regiuni:se disting 3 regiuni:-- regreg. . mediopalmarămediopalmară –– cea mai cea mai
importantăimportantă-- regreg. . tenarătenară –– a doua ca importana doua ca importanţţăă-- regreg. . hipotenarăhipotenară –– ““călcâiul mâiniicălcâiul mâinii””
PARTICULARITĂPARTICULARITĂŢŢI ANATOMICE ALE MÂINIII ANATOMICE ALE MÂINII
TEGUMENTELETEGUMENTELE-- îîn cantitate micăn cantitate mică, , ““croite exact pe măsurăcroite exact pe măsură””•• pe fape faţţaa volarvolarăă a ma mââiniiinii lipsesclipsesc glandeleglandele pilosebaceepilosebacee; ; pieleapielea este este
aderentaderentăă la la structurilestructurile profunde profunde şşi i prezintprezintăă un un gradgrad de de fixitatefixitate
•• pe fape faţţa dorsala dorsalăă a ma mââiniiinii existexistăă o o aparentaparentăă mobilitatemobilitate tegumentartegumentarăă
Imediat sub tegumente există formaImediat sub tegumente există formaţţiuni anatomice foarte importanteiuni anatomice foarte importante–– unele unele slab vascularizateslab vascularizate
TENDOANELETENDOANELE-- dacă sunt expuse dacă sunt expuse îîn plagă mult timp prezintă pericol de n plagă mult timp prezintă pericol de uscare uscare -- necrozarenecrozare
-- tendoanele sectendoanele secţţionate se retractăionate se retractă
Numai la nivelul degetelor mâna prezintă Numai la nivelul degetelor mâna prezintă 14 ARTICULA14 ARTICULAŢŢII II şşi 5 TECI i 5 TECI SINOVIALESINOVIALE
Mâna prezintă o serie de Mâna prezintă o serie de SPASPAŢŢII CELULAREII CELULARE, care, ca , care, ca şşi articulai articulaţţiile iile şşi tecile i tecile sinoviale, sunt expuse sinoviale, sunt expuse propagării infecpropagării infecţţieiiei
1.1. AnesteziaAnestezia îîn n chirurgiachirurgia mmââiniiinii2.2. Acoperirea Acoperirea pierderilor de substanpierderilor de substanţţăă cutanatăcutanată
ale mâinii ale mâinii şşi degetelori degetelor3.3. FracturileFracturile oaselor mâiniioaselor mâinii4.4. Traumatismele Traumatismele tendoanelortendoanelor flexoareflexoare ale ale
DEPINDE DEPINDE de:de: Sediul Sediul traumatismuluitraumatismului ExtExtindereainderea operaoperaţţieiiei DurataDurata operaoperaţţieiiei StareaStarea generalgeneralăă a a pacientuluipacientului GradGradulul de de cooperarecooperare FamiliarizareaFamiliarizarea chirurguluichirurgului cu un cu un
anumitanumit tip de tip de anestezieanestezie
6
2. 2. PIERDERILE DE SUBSTANPIERDERILE DE SUBSTANŢŢĂ CUTANATĂĂ CUTANATĂ
aa. La nivelul degetelor:. La nivelul degetelor:
-- scurtarea osoasăscurtarea osoasă pentru pentru o sutură directăo sutură directă –– de evitat la nivelul de evitat la nivelul pulpei degetului (consecinpulpei degetului (consecinţţe asupra unghiei)e asupra unghiei)
-- cicatrizarea dirijatăcicatrizarea dirijată –– metoda cea mai simplă pentru pulpa metoda cea mai simplă pentru pulpa degetelor (dadegetelor (dacă există că există ţţesut corect vascularizat, susceptibil de esut corect vascularizat, susceptibil de a granula spontan)a granula spontan); ; avantajavantaj: : ppăăstrareastrarea sensibilitsensibilităăţţiiii
-- grefegrefe totale sau despicate (totale sau despicate (incovenientincovenient –– abolirea sensibilită abolirea sensibilităţţii): ii): aplicate pe un subsol bine vascularizat (aplicate pe un subsol bine vascularizat (peritendonulperitendonul aparatului aparatului extensor intact, teaca extensor intact, teaca flexorilor intactăflexorilor intactă))
-- LambouriLambouri locale, la distanlocale, la distanţţă ă ((tenarienetenariene), transferuri libere ), transferuri libere (indica(indicaţţii rare)ii rare)
AXIOMĂ AXIOMĂ : func: funcţţia este mai importantă decât aspectulia este mai importantă decât aspectul
bb. La nivelul mâinii:. La nivelul mâinii:Pierderi mici, Pierderi mici, volarevolare sau dorsale: sau dorsale:
-- grefegrefe ( pe pat bine vascularizat) :( pe pat bine vascularizat) : mumuşşchi chi tenarienitenarieni sau sau hipotenarienihipotenarieni, a, aponevroza palmară ponevroza palmară
medie, teaca flexorilor medie, teaca flexorilor –– intacte, pentru faintacte, pentru faţţa a volarăvolară peritendonulperitendonul extensorilor extensorilor –– respectat, pentru farespectat, pentru faţţa dorsalăa dorsală
-- lambourilambouri localelocale –– contraindicate la nivelul palmei (absencontraindicate la nivelul palmei (absenţţa a laxitălaxităţţii pielii, ii pielii, care este fixată care este fixată îîn profunzime n profunzime şşi insuficient i insuficient vascularizată dacă este decolatăvascularizată dacă este decolată); mai u); mai uşşor de practicat la or de practicat la nivelul fenivelul feţţei dorsale (pei dorsale (piele mai laxăiele mai laxă))
2. 2. PIERDERILE DE SUBSTANPIERDERILE DE SUBSTANŢŢĂ CUTANATĂĂ CUTANATĂ
7
PIERDERI LA NIVEL PULPARPIERDERI LA NIVEL PULPAR -- tratamenttratament
CicatrizareCicatrizare spontanspontanăă
GrefeGrefe de de pielepiele toattoată ă grosimeagrosimea
DOAR PENTRU POLICEDOAR PENTRU POLICE
LambouLamboull MobergMoberg ((izoleazizoleazăăceicei doidoi pediculipediculi îîn n lamboulambou))
LambouriLambouri locale de locale de îînaintarenaintare ( V( V--Y):Y):AtasoyAtasoy, , KutlerKutler
PIERDERI LA NIVEL PULPARPIERDERI LA NIVEL PULPAR -- tratamenttratament
DIAGNOSTICUL DE FRACTURDIAGNOSTICUL DE FRACTURĂĂ::
a) a) semnesemne de de probabilitateprobabilitate:: -- echimozechimozăă -- diformitatediformitate -- dureredurere -- functiofunctio laesalaesa
b) b) semnesemne de de siguransiguranţţăă:: -- mobilitatemobilitate anormalanormalăă îîn n focarfocar -- crepitacrepitaţţiiii -- îîntrerupereantreruperea continuitcontinuităăţţii ii osoaseosoase
c) c) semnesemne de de certitudinecertitudine:: -- radiografieradiografie mmâânnăă (fa(faţţăă, , profilprofil, eventual inciden, eventual incidenţţe e specialespeciale))
fracturifracturi deschisedeschisefracturifracturi îînchisenchisefracturifracturi cu cu deplasaredeplasarefracturifracturi ffăărrăă deplasaredeplasarefracturifracturi ale ale oaseloroaselor carpuluicarpuluifracturifracturi ale ale metacarpienelormetacarpienelor ((localizatelocalizate la la nivelulnivelulcapuluicapului metacarpianmetacarpian, col, , col, diafizdiafizăă, , bazbazăă))fracturifracturi de falange (de falange (falangafalanga proximalproximalăă, medie, distal, medie, distalăă, , fracturifracturi condilienecondiliene, , fracturifracturi de col, de col, diafizdiafizăă, , bazbazăă))fracturifracturi intraarticulareintraarticularefracturifracturi extraarticulareextraarticulare
12
TRATAMENTUL FRACTURILORTRATAMENTUL FRACTURILOR
TratamentulTratamentul poate consta:poate consta: fie fie îîn reducere ortopedică n reducere ortopedică şşi imobilizare pe atelă i imobilizare pe atelă gipsatăgipsată fie fie îîn reducere n reducere îînchisă nchisă şşi fixare cu broi fixare cu broşşă ă KirschnerKirschner percutanpercutan fie fie îîn reducere deschisă n reducere deschisă şşi fixarea focarului de fractură cu broi fixarea focarului de fractură cu broşşe e
KirschnerKirschner, p, placă cu lacă cu şşuruburi, uruburi, minifixatorminifixator extern, extern, şşurub, urub, cerclajcerclaj, , etcetc; ; brobroşşele se vor suprima la 21 de zile.ele se vor suprima la 21 de zile.
Perioada de Perioada de formare a calusului ososformare a calusului osos îîn fracturăn fractură:: 33--5 5 săptămâni săptămâni îîn fracturile n fracturile epifizareepifizare, , şşi diafiza falangei i diafiza falangei distaledistale 5 5 săptămâni săptămâni îîn fracturile diafizei falangei n fracturile diafizei falangei proximaleproximale ( (deplasare tipică deplasare tipică ––
angulaangulaţţieie îîn plan anteroposterior,n plan anteroposterior, cu unghi deschis posterior cu unghi deschis posterior, d, dată de acată de acţţiunea iunea interosointerosoşşilor ilor şşi a i a lombricalilorlombricalilor))
1010--14 14 săptămâni săptămâni îîn fracturile de diafiză falangă medien fracturile de diafiză falangă medie 33--5 5 săptămâni săptămâni îîn fracturile de metacarpienen fracturile de metacarpiene
Consolidarea radiologică e mai lungă decât cea clinică Consolidarea radiologică e mai lungă decât cea clinică (3 (3 săptsăpt).).!!! Cel!!! Cel mai dificil se vindecă fracturile mai dificil se vindecă fracturile intraarticulareintraarticulare. .
TRATAMENTUL FRACTURILORTRATAMENTUL FRACTURILOR
ComplicaComplicaţţiileiile fracturilorfracturilor de falange de falange şşi i metacarpienemetacarpiene suntsunt::
malrotatiamalrotatia
infecinfecţţiaia
neconsolidareaneconsolidarea
pierdereapierderea mobilitmobilităăţţiiii caca urmareurmare a a aderenaderenţţelorelortendinoasetendinoase sausau redorilorredorilor articulare articulare
13
TRATAMENTUL FRACTURILORTRATAMENTUL FRACTURILORRegulRegulăă importantimportantăă: : pozipoziţţiaia de de imobilizareimobilizare a a unuiunui degetdeget esteeste cu AMF cu AMF îîn n flexieflexie şşi AIF i AIF îîn n extensieextensie pentrupentru evitareaevitarea redorilorredorilor articularearticulare ((îîn n special AIFP)special AIFP)
CCăăileile de de abordabord îîn n chirurgiachirurgia tendoanelortendoanelor::VolarVolar:: inciziiincizii îîn n pliurilepliurile naturalenaturale de de flexieflexie –– nunu se se
incizeazincizeazăă perpendicular pe perpendicular pe pliurilepliurile de de flexieflexie, , nicinici îîn n comisuricomisuri
inciziileinciziile nunu trebuietrebuie sasa aibaibăă unghiuriunghiuri ascutiteascutite; ; se se evitevităă decoldecolăăriri largilargi îîn n triunghiultriunghiul delimitatdelimitatde de pliulpliul palmar distal, palmar distal, pliulpliul de de opoziopoziţţieie al al policeluipolicelui, partea , partea externexternăă a a emineneminenţţeieihipotenarehipotenare
se se prelungescprelungesc inciziileinciziile maimai multmult ccăătretreproximal, proximal, deoarecedeoarece distal este udistal este uşşoror de de flectatflectatdegetuldegetul şşi i astfelastfel capcapăătul distal de tul distal de tendontendon se se evidenevidenţţiiazazăă îîn n plagplagăă
îîn n leziunileleziunile acuteacute inciziileinciziile vorvor fifi micimici, , pentrupentru a a evita evita propagareapropagarea infectieiinfectiei
Dorsal:Dorsal: se se executexecutăă inciziiincizii sinuoasesinuoase
4. 4. TENDOANELE FLEXOARETENDOANELE FLEXOARE
sistemulsistemul de de scripescripeţţi al i al tendoanelortendoanelor flexoareflexoare: :
5 5 scripescripeţţi i circularicirculari, 3 , 3 îîncrucincrucişşaaţţii
teciletecile sinovialesinoviale ale ale flexoarelorflexoarelor
15
4. 4. TENDOANELE FLEXOARETENDOANELE FLEXOARE
ExaminareaExaminarea clinicclinicăă a a tendoanelortendoanelor flexoareflexoare: : flexorulflexorulcomuncomun profundprofund, , flexorulflexorul comuncomun superficial, flexor superficial, flexor lung de policelung de police
TENDOANELE FLEXOARETENDOANELE FLEXOARE
Zone cu Zone cu posibileposibile leziunileziuni:: zona I, de la vzona I, de la vâârfulrful degetuluidegetului ppâânnăă la la
mijloculmijlocul falangeifalangei mediimedii;; zona II, de la zona II, de la mijloculmijlocul falangeifalangei mediimedii ppâânnăă
îîn n pliulpliul palmar distal; palmar distal; ((““no no manman’’ss landland””--BunnelBunnel))
zona III, zona III, îîn n regiunearegiunea mediopalmarmediopalmarăă, de la , de la pliulpliul palmar distal ppalmar distal pâânnăă la la pliulpliul pumnuluipumnului;;
zona IV, zona IV, îîn n canalulcanalul carpiancarpian;; zona V, zona V, îîn n treimeatreimea distaldistalăă a a antebraantebraţţuluiului; ;
îîn n aceastaaceasta zonzonăă se se asociazasociazăă frecventfrecventleziunileziuni de de pediculipediculi vascularivasculari, de , de nervnervmedian median sausau nervnerv ulnarulnar..
La La policepolice:: zona I se zona I se îîntindentinde de la vde la vâârfulrful degetuluidegetului
ppâânnăă la la mijloculmijlocul falangeifalangei proximaleproximale zona II zona II cuprindecuprinde restulrestul falangeifalangei proximaleproximale
ContraindicaContraindicaţţiiii ale ale reparreparăăriirii tendinoasetendinoase ((îînnconditiileconditiile uneiunei plplăăgigi vechivechi) ) legatelegate de:de: lipsalipsa de cicatrizare a de cicatrizare a plplăăgiigii
existenexistenţţa a unorunor tulburtulburăăriri troficetrofice, , vascularevasculare
existenexistenţţa a unorunor leziunileziuni nervoasenervoase irecuperabileirecuperabile
prezenprezenţţa a redorilorredorilor articularearticulare
distrucdistrucţţiaia de de corpcorp muscular motormuscular motor
SuturaSutura tendoanelortendoanelor poatepoate fifi:: primarprimarăă, , îîn n primeleprimele 24 de ore de la 24 de ore de la accidentaccident îîn urgenn urgenţţăă amamâânatnatăă, , îîn n primeleprimele 72 de ore de la 72 de ore de la accidentaccident primarprimarăă îîntntâârziatrziatăă, de la 72 de ore p, de la 72 de ore pâânnăă la 10la 10--14 14 zilezile de la de la accidentaccident secundarsecundarăă precoceprecoce (la 10(la 10--14 14 zilezile de la de la accidentaccident)) secundarsecundarăă tardivtardivăă, , dupdupăă 2 2 luniluni de la de la accidentaccident
NuNu se se executexecutăă tenorafietenorafie primarprimarăă ccâândnd nunu existexistăă acoperireacoperiretegumentartegumentarăă de de bunbunăă calitatecalitate şşi ci câândnd articulaarticulaţţiileiile au au redoriredori..
TehnicileTehnicile maimai frecventfrecvent folositefolositeîîn sutura n sutura tendinoastendinoasăă suntsunt::
tehnicatehnica BunnelBunnel, cu fir , cu fir ““îîn Xn X”” tehnicatehnica Kessler cu fir Kessler cu fir ““îîn Un U”” tehnica tehnica runningrunning epitendinosepitendinos
ÎÎn general:n general: la la policepolice trebuietrebuie reparatereparate toatetoate tendoaneletendoanele secsecţţionateionate la la degeteledegetele IIII--VV se se reparreparăă ambeleambele tendoanetendoane ((dacdacăă nunu este este posibilposibil, se , se vorvor
repara repara numainumai tendoaneletendoanele flexoareflexoare profunde, profunde, adaptatadaptat zoneizonei leziuniileziunii)) la la palmpalmăă se se reparreparăă tendoaneletendoanele flexoareflexoare superficialesuperficiale şşi profunde (i profunde (dacdacăă nunu
este este posibilposibil,, se se reparreparăă doardoar tendoaneletendoanele flexoareflexoare profunde)profunde) la la pumnpumn se se indicindicăă repararearepararea primarprimarăă pentrupentru tendoaneletendoanele flexoareflexoare
profunde IIprofunde II--V, V, tendontendon flexor flexor lunglung de de policepolice, , tendoaneletendoanele flexoareflexoaresuperficialesuperficiale II, III (la II, III (la pacientulpacientul ttâânnăăr), flexor radial de r), flexor radial de carpcarp, flexor , flexor ulnarulnar de de carp.carp.
ÎÎn n cazulcazul suturiisuturii tendinoasetendinoase secundare la secundare la nivelulnivelul pumnuluipumnului, se v, se vaarerefaceface continuitatea pentrucontinuitatea pentru:: tendontendonulul flexor flexor lunglung de de policepolice tendontendonulul flexor flexor profundprofund degetdeget IIII, , şşi se i se vorvor sutura sutura îîn bloc n bloc tendoaneletendoanele
flexoareflexoare profunde IIIprofunde III--IV.IV.
ImobilizareaImobilizarea pe pe atelatelăă gipsatgipsatăă este este obligatorieobligatoriepentrupentru 21 de 21 de zilezile, , avavâândnd:: flexieflexie ARC 20ARC 20--3030 flexieflexie AMF de 40AMF de 40--6060 relativrelativăă extensieextensie a a articulatiilorarticulatiilor IFIF
Este Este importantimportantăă mobilizareamobilizarea precoceprecoce
ActivActivăă asistatasistatăă pe pe montajmontaj KleinertKleinert ((firfir de nylon de nylon trecuttrecut transunghtransunghiial al şşi i fixatfixat la la pumnpumn pe o pe o bandbandăăelasticelasticăă, , permipermiţţâândnd extensiaextensia activactivăă şşi i flexiaflexiapasivpasivăă) ) –– mimişşccăările rile vorvor îîncepencepe la 72 de ore la 72 de ore postoperatorpostoperator..PasivPasivăă controlatcontrolatăă DuranDuran –– HouserHouser:: mobilizaremobilizarepasivpasivăă a AIFP a AIFP şşi AIFD i AIFD îîn n flexieflexie –– extensieextensieactivăactivă ((alunecareaalunecarea tendoanelortendoanelor))
FlexiaFlexia activactivăă ffăărrăă atelatelăă şşi fi făărrăă rezistenrezistenţţăă îîncepencepe îîn sn săăptptăămmâânana 5. 5. DinDin ssăăptptăămmâânana7 7 -- 8 8 posibilposibil şşi cu i cu rezistenrezistenţţăă.. Sutura Sutura nervoasnervoasăă contraindiccontraindicăă mobilizareamobilizarea precoceprecoce asistatasistatăă. . TenolizaTenoliza se va se va executaexecuta la 3 la 3 luniluni dupdupăă sutura sutura tendinoastendinoasăă, , respectivrespectiv 6 6 luniluni dupdupăăgrefagrefa tendinoastendinoasăă..
TENDOANE EXTENSOARE TENDOANE EXTENSOARE -- PRINCIPII DE REPARAREPRINCIPII DE REPARARE
TenoplastiaTenoplastia dupdupăă BurkhalterBurkhalter şşi i AiacheAiache
Se Se separseparăă jumatatejumatate din din fiecarefiecare bandeletbandeletăă laterallateralăă–– se se sutureazsutureazăă medialmedial
TehnicaTehnica FoucherFoucher (turn(turn--over over plastyplasty))ReconstructiaReconstructia bandeleteibandeletei centralecentrale(Snow)(Snow)Lambou din tendon cu pedicul distal: se răstoarnă şi se fixează pe baza falangei mijlocii
ReparareReparare extensor extensor îîn n zonazona IIII II (deget“în butonieră” – flexie AIFP şi hiperextensie AIFD)
TendoaneleTendoanele extensoareextensoare trebuietrebuiereparatereparate primar primar şşi i imobilizateimobilizate 21 de 21 de zilezile pe pe atelatelăă volarvolarăă, cu , cu pumnulpumnul îîn 40n 40--45 45 extensieextensie şşi i degeteledegetele îîn un uşşoaroarăăflexieflexie..ŞŞi i îîn n cazulcazul tendoanelortendoanelor extensoareextensoarerrăămmâânene valabilvalabil principiulprincipiul mobilizariimobilizariiprecoceprecoce asistateasistate dupdupăă primeleprimele 72 de 72 de ore ore postoperatorpostoperator. .
TendoaneleTendoanele extensoareextensoare prezintprezintă ă contactcontact strstrâânsns cu cu osulosul la la nivelulniveluldegetelordegetelor ((maimai alesales la articulala articulaţţiileiile IF). IF). ÎÎmpreunmpreunăă cu cu tendoaneletendoanele mumuşşchilorchilorintrinseciintrinseci formeazformeazăă un un mecanismmecanismcinematiccinematic comcompplexlex, , responsabilresponsabil de un de un echilibruechilibru ce ce trebuietrebuie ppăăstratstrat..
NERVI LA NIVELUL MÂINIINERVI LA NIVELUL MÂINII
SenzitivSenzitiv
ÎÎn plus,n plus, fiecare deget are doi nervi digitali fiecare deget are doi nervi digitali, c, care inervează are inervează fiecare câte o jumătatefiecare câte o jumătate..
23
NERVI LA NIVELUL MÂINIINERVI LA NIVELUL MÂINII
MotorMotor Nervul medianNervul median trece prin canalul carpian, trece prin canalul carpian, şşi inervează i inervează
mumuşşchii eminenchii eminenţţei ei tenaretenare..
Nervul Nervul ulnarulnar trece pe bordul trece pe bordul ulnarulnar al articulaal articulaţţiei iei pumnului, inervând mupumnului, inervând muşşchii interosochii interosoşşi, 2i, 2--3 3 lombricalilombricali şşi i mumuşşchii eminenchii eminenţţei ei hipotenarehipotenare..
Nervul radialNervul radial nu are nici o funcnu are nici o funcţţie motorie la nivelul ie motorie la nivelul mâinii.mâinii.
Traumatisme prin contuzie:Traumatisme prin contuzie: -- cele mai frecvente cele mai frecvente
-- se asociază frecvent cu fracturi se asociază frecvent cu fracturi ––luxaluxaţţii ale membrelorii ale membrelorşşi interveni intervenţţii chirurgicale ii chirurgicale
Traumatisme prin elongaTraumatisme prin elongaţţie,ie, smulgere, torsiune:smulgere, torsiune:-- caracteristică este distan caracteristică este distanţţa pe care se a pe care se îîntinde leziuneantinde leziunea(care (care nu poate fi apreciată corect macroscopicnu poate fi apreciată corect macroscopic))-- atingeri ale vasatingeri ale vasaa vasorumvasorum care antrenează care antrenează, , îîn final,n final,leziuni ischemice la nivelul fibrelor nervleziuni ischemice la nivelul fibrelor nervoaseoase
Traumatisme prin secTraumatisme prin secţţiune:iune:-- parparţţiale iale -- totale totale Sunt de obiceiSunt de obicei asociate cu secasociate cu secţţiuni ale altor elemente iuni ale altor elemente anatomice.anatomice.
neurorafia neurorafia epiperineuralepiperineuralăă –– se obse obţţineine o buno bunăăalinierealiniere doardoar a a fasciculelorfasciculelor perifericeperiferice ((ccacca ½½ din din totalultotalul fibrelorfibrelor ) (D)) (D)
neurorafiineurorafii perineuraleperineurale (C) cu (C) cu variantelevariantele ::•• fascicularfascicularăă circumferencircumferenţţialialăă perifericperifericăă –– se se
Există doar o singură indicaExistă doar o singură indicaţţie ie îîndreptăndreptăţţită pentru amputaită pentru amputaţţie: ie: pierderea pierderea definitivă a sursei de vascularizadefinitivă a sursei de vascularizaţţie.ie.
Principii:Principii:1.1. PolicelePolicele –– degetul cel mai important degetul cel mai important –– toate dimensiunile toate dimensiunile
menmenţţinuteinute2.2. Oricare alt deget Oricare alt deget –– o importano importanţţă relativ mai micăă relativ mai mică3.3. Când mai multe degete sunt interesate, importanCând mai multe degete sunt interesate, importanţţa fiecăruia a fiecăruia
crecreşştete4.4. Din cele 6 eDin cele 6 entităntităţţi anatomice primare (piele, os, articulai anatomice primare (piele, os, articulaţţie, nerv, ie, nerv,
vas, tendon) vas, tendon) –– vascularizavascularizaţţia este primordialăia este primordială, de, deşşi inervai inervaţţia este ia este la fel de importantăla fel de importantă. D. Dacă acă 3 d3 din celelalte 4 in celelalte 4 entităentităţţi sunt pierdute,i sunt pierdute, se preferă amputase preferă amputaţţia.ia.
5.5. Unghia este o structură importantă Unghia este o structură importantă şşi determină limitele unei i determină limitele unei scurtări acceptabilescurtări acceptabile
