EDUCAŢIE ECOLOGICĂ

SERVICIUL ADMINISTRARE MEDIU

Elaborat de: Timişoara

Referent de specialitate Livia POPA Aprilie 2011

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI

TIMIŞOARA

A. Ce conţin alimentele?

Un copil are nevoie de o alimentaţie completă şi

variată, deoarece este în creştere şi consumă destulă

energie în activitatea sa.

O alimentaţie completă trebuie să cuprindă alimente

din toate grupele, deoarece acestea conţin

următoarele substanţe, numite nutrienţi :

1. proteinele - asigură creşterea

2. sărurile minerale – surse de calciu, fier etc.

3. vitaminele – previn îmbolnăvirile

4. zaharurile – sursă de energie

5. grăsimile – asigură asimilarea vitaminelor

1. PROTEINELE - asigură creşterea,

sunt prezente în:

- carne

- peşte

- brânză

- ouă

- lapte

- nuci

- fasole

2. SĂRURILE MINERALE – calciu, fier etc.,

CALCIUL şi FOSFORUL, se găsesc în lapte si

brânză, ajută la întărirea oaselor şi dinţilor.

FIERUL este necesar pentru celulele roşii din sânge şi

se găseşte în alimente cum ar fi ficatul şi legumele verzi.

O lipsă de ZINC, întâlnit în nuci, peşte şi legume

proaspete, poate produce erupţii ale pielii.

Ai de asemenea nevoie de CLORURĂ DE SODIU

(sare).

MAGNEZIU se găseşte în cereale, având rol în

funcţionarea corectă a inimii.

3. VITAMINELE – previn îmbolnăvirile;

Vitamina A - rol în vedere (morcov)

Vitamina B - dă energie organismului (cereale, legume)

Vitamina C - rol în apărarea organismului la boli, (citrice)

Vitamina D - rol în fixarea Calciului şi a Fierului

în organism (lactate)

Vitamina E - rol funcţional pentru inimă (peşte)

Vitamina K - în coagularea sângelui şi în fixarea

calciului la nivelul oaselor

4. ZAHARURILE – sursă de energie

Sursă de energie pentru organism, asigurând 50-55% din

aportul energetic total:

Fructoza - în fructe

Galactoza - în lapte

Zaharoza – din sfecla de zahăr

Lactoza – în lapte şi produse lactate

Maltoza – în cereale

5. GRĂSIMILE – dau energie

Fie sunt origine animală:

- carnea

- laptele

- untul şi brânza

Fie sunt de origine vegetală:

- plante

- în uleiurile vegetale

- nuci, alune, seminţe

Atenţie!!! Excesul de grăsimi este dăunător în bolile inimii.

Apă 2 L/zi

Cereale

200 – 400 gr/zi

Minim 30 minute sport /zi

Fructe 600 – 800 gr/zi

Brânzeturi 50 -100 gr/zi

Lapte 3-4 pahare/zi

Dulciuri 80-100 gr/zi

Piramida alimentelor

Carne 200 – 500 gr/zi

Ouă 2-4 /săptămână

Legume 300 – 400 gr/zi

Piramida alimentarăPiramida alimentară reprezintă o exprimare grafică a

recomandărilor nutriţionale, a cantităţilor şi a tipurilor de alimente

ce trebuie să fie consumate zilnic pentru a menţine starea de

sănătate şi pentru a reduce riscul de dezvoltare a diverselor boli

legate de alimentaţie. Indicaţiile sunt exprimate în grame de

alimente, al căror consum zilnic va furniza toţi nutrienţii esenţiali.

În linii generale, piramida alimentară cuprinde următoarele grupe:

1. Pâine, cereale, orez şi paste (200 - 400 gr/zi)

2. Legume şi vegetale (300 - 400 gr/zi)

3. Fructe (600 - 800 gr/zi)

4. Lapte (3 - 4 pahare /zi) şi Brânzeturi (50-100 gr/zi)

5. Carne, peşte, (200 - 500 gr/zi) şi Ouă (2 - 4 /săptămână)

PÂINE, CEREALE, PASTE

Cerealele şi produsele din cereale sunt foarte importante pentru

alimentaţie, deoarece asigură jumătate din nevoia zilnică de hrană

a organismului;

- furnizează glucide complexe,

- conţin vitaminele B1, B2, B6, potasiu, fibre.

Sunt de preferat produsele pe bază de cereale integrale (fulgi).

Zilnic trebuie consumate 200 - 400 g de produse din cereale

(mălai, orez, pâine, paste făinoase etc.)

LEGUMELE ŞI FRUCTELE

conţin foarte multe vitamine: C, A şi B1, B2, B6;

conţin fier, calciu, iod;

zilnic pot fi consumate:

300 – 400 g legume, 600-800 g fructe.

LACTATELaptele şi produsele lactate conţin foarte mult calciu;

conţin vitaminele: A, B1, B2, B6;

sunt uşoare pentru stomac;

se pot consuma zilnic până la 3 - 4 pahare de lapte şi

50-100 g brânzeturi.

CARNE, PEŞTE, OUĂCarnea, peştele, ouăle sunt bogate în vitamine, fier;

- peştele conţine şi fosfor, iod, vitamina D;

- sunt sărace in calciu (nu pot înlocui laptele);

- zilnic trebuie consumate 200-500 g /zi carne sau

peşte şi 2-4 ouă/săptămână.

Produsele zaharoase aduc energie în corp:

- se recomandă maxim 80 -100 g de

produse zaharoase pe zi;

- este de preferat consumul fructelor care

conţin suficient zahăr;

Cantităţi mari de zaharoase - provoacă

apariţia cariilor dentare;

Grăsimile aduc multă energie în organism:

- conţin vitamina A şi vitamina D;

- este recomandat consumul de unt;

- de evitat untura şi slănina, se vor consuma în

cantităţi potrivite pentru a nu duce la

obezitate şi/sau afecţiuni ale ficatului.

ZAHĂR, GRĂSIMI, ULEIURI,

B. Sănătatea alimentelorAlimentul este unul din factorii de mediu cu influenţă majoră

asupra sănătăţii omului. De calitatea, cantitatea şi felul

produselor alimentare consumate depinzând starea de bine, de

confort sau apariţia unor boli: de nutriţie, digestive, toxiinfecţii,

intoxicaţii etc.

De la procurarea alimentului şi până la consumarea lui trec

uneori ore sau zile în şir. În acest interval de timp, alimentele

trebuie păstrate în condiţii adecvate, în funcţie de forma lor de

prezentare.

Dacă nu se respectă aceste condiţii, alimentele se alterează,

adică îşi modifică proprietăţile organoleptice şi devin

daunătoare pentru om. Alterarea este favorizată de temperatură,

de acţiunea luminii şi a oxigenului din aer, de prezenţa

microorganismelor.

C. Reguli

- Nu te pune la masă până nu te speli pe mâini;

- Vesela şi locul unde se serveşte masa trebuie să fie curate;

- Alimentele consumate trebuie să fie proaspete, spălate sau

preparate igienic, în vase curate;

- Alimentele trebuie acoperite şi păstrate în locuri speciale

pentru a se evita contactul cu insecte, rozătoare şi alte

elemente care le pot infecta.

D. Sfaturi

- Nu servi masa în picioare sau în grabă, deoarece

stomacul face un efort mare şi se poate

îmbolnăvi;

- Serveşte masa la aceeaşi oră, fii liniştit la masă,

nu citi, nu vorbi, nu privi la televizor în timp ce

mănânci;

- Nu mânca foarte mult la o singură masă, nu-ţi

încărca stomacul şi nu bea prea multă apă sau suc

dintr-o dată pentru că aşa îţi vei obosi stomacul şi

el se va îmbolnăvi;

- Nu vorbi în timp ce mănânci;

- Bea apă sau suc, numai după ce ai mâncat.

C O N C L U Z I I

- Dacă doriţi să fiţi sănătoşi şi să trăiţi mult, consumaţi

o varietate de alimente cu conţinut redus de grăsimi, în

special de grăsimi (animale) şi colesterol.

- Consumaţi din belşug fructe, legume, verdeţuri, cereale

integrale, şi cantităţi minime de zahăr, sare şi alte

alimente rafinate.

- Nu consumaţi sucuri sau băuturi carbogazoase.

- Consumaţi apă plată şi sucuri naturale.

BIBLIOGRAFIE:

1. Ghid pentru alimentaţie sănătoasă sfaturi pentru populaţie - Asociaţia

de nutriţie din România, Editura Performantica Iaşi;

2. Suveranitate, securitate, siguranţa alimentară – C. Banu, Editura

Asab 2007;

3. Noua ordine alimentară – Gh. Mencinicopschi, Bucureşti 2010;

4. www.ecomagazin.ro;

5. www.sfatulmedicului.ro/Nutritia-copiilor.

VĂ MULTUMIM PENTRU ATENŢIE