Primii 10 Pasi in Fotografia de Produs

5/17/2018 Primii 10 Pasi in Fotografia de Produs

1/44


2/44

Aceasta carte se distribuie exclusiv prin Ubrarie.net Dragos AsafteiLibrI rie.netwww.librarie.netE-mail: [email protected]: 0771.714645; 0733.017.948

as)l: @ . . . . . .'ll _2011
http://www.librarie.net/mailto:[email protected]:[email protected]://www.librarie.net/


3/44

Cuprins1. Introducere 7

t

A. Ce inseamna fotografia de produs? 7B. Fotografia de produs - fotografie comerciala? 9C.Aspecte generale 11

2.Tehnica 13A. Cum se realizeaza fotografiile de produs? 13B.Cum obtin 0compozitie interesanta? 19C . Fotografia gastronomica (food) 28

r.

3. Lumina - 35A. Bliturile ~i luminile de studio 35B.Metode de difuzie 38C.Combaterea umbrelor 39

(

4. Obiective i;.ii.ii 43A.Obiective cu focala fixa 43B.Obiective macro 44

5. Accesorii .- 46A.Trepiedul 46B.Filtrele 48

5


4/44

C.Cortul fotografic 50D.Masa fotografica 51

6. Do It yourself 53A.Realizarea cortului de difuzie 53B.Crearea metodelor de difuzie 56

7. Postprocesarea ~ 62A.Corectarea luminii 62B.Eliminarea aspectelor inestetice 66

8. Publicare 68A.Gaierii online 68B.Blogpersonai 70

9. Vanzare i 73A.Site-uri de microstocking 73B.Relatia client-fotograf 77

10. Concluzii 78

6

'J

c

'J

1. Introducere

A. Ce tnseamnii fotografia de produs?Fotografia de prod us reprezinta 0mare parte a fotografi-

ei comerciale slimpune fotograf ilor dorinta de a crea0imaginecat mai reala a obiectelor fotografiate. Exemple de fotografiide produs se pot gasi peste tot, incepand de la simple pliantesau reviste pana la spoturile publici tare ale unor prod use.

Asa cum este regasit titlul acestui gen fotografic, foto-grafia deprodus aduce cu sine ~i0reprezentare cat mai reala~i exacta a diverselor obiecte, fiind astfe I un domeniu ce ne-ceslta foarte multa atent ie la nivelul detaliilor.

Fotograf ia de produs poate fi comparata cu limba litera-ra (in domeniulliteraturii), aceasta reprezentand aspectul celmai ingriji t si corect din punct de vedere ortografic, ortoepic,morfologic slsintactic al unei l imbi. in cazul de fata fotografiade produs reprezinta un gen fotografic axat in principal pedetalii (fig. 1) si pe reprezentarea lor intr-un mod cat mai clar.

Acesta este ~i motivul pentru care (vet! vedea in capito-lele ulterioare) in fotografia de produs este foarte important

7


5/44

controlul diafragmei ~i al modului in care lumina cade pe su-biect (obiectul fotografiat).

FIG. 1Trebuie sa tlneti cont inca de lainceput ca diafragma cat

mal inchisa ~i lumina cat mal bine pozitionata vavor evldentiadetal iile produselor, obtinand ulterior ~i un rezul tat bun caresa multurneasca c1ientul.

De asemenea ~i relatia client-fotograf trebuie sa fie unafoarte stransa, fiind necesara tntelegerea inca de latnceput atuturor cerlntelor, evitandu-se astfel neplaceri le ulter ioare.Este important de asemenea ca pe langa viziunea c1ientuluisava exprimati proprii le idei ~isa sugerati anumite rnodlficari(daea este eazul) sau savenltl cu noi init iative.

Astfel , fotografia de produs tnglobeaza foarte multe as-pecte. Trebuie sa acordati mare atentie detaliilor, trebuie samentlnetl 0 relatie buna intre durnneavoastra ~i cl ient ~i sa1'1ndrurnati ori de cate ori va cere parerea, ~i trebuie ca inacelasl timp sa lncercat i sa va puneti in locul c1ientului ~i saprlviti lucruri le ~i din perspect iva sa.8

inca de la inceput este bine sa tineti cant de faptul cafotografia de produs lmphca deseori sl multa ingeniozitate,atat in momentul crearii unor metode DIY (fie de i/uminare,fie de difuzie, fie alte/e), cat ~i in momentul in care suntetlpusl fata in fata cu realizarea unei anumite fotografii tnsa nuavetl toate .ustensitele" necesare.

B. Fotograjia de produs - fotograjie comercialii?Asa cum am rnentionat sl in prima parte a acestui capi-tol, fotografia de produs e 0 latura a fotografiei comerciale,

aceasta fi ind definita in special de asa-numita fotoqrofie pu-blicitarii, scopul principal fiind acela de a scoate in evidentatrasaturi le unui obiect jprodus ~ide a transmite mesajul dorit.

Fotografia comerclala sau fotografia de stock este ge-nul fotografic menit sa transrnlta identitatea vlzuala a pro-dusului/obiectului fotografiat, oferind privitorului inca de lainceput detalii le necesare pentru a-si forma 0opinie.

Trebuie sat lnet i cont de faptul ca fotografia comerclala,respectiv cea de produs, nu trebuie sa reprezinte un /abirinta/ idei/or ci trebuie sa transmita inca de la prima privire me-sajul stabil lt de la bun inceput.

Astfel, la fel cum am rnentlonat sl in prima parte a capi-tolului, fotografia de produs lnglobeaza 0atentie sporlta asu-pra detaliilor ~i asupra mesajului transmis. Trebuie sa creatlo legatura bine definlta intre cele doua caracterist ici, evltandulterioarele neplaceri,

in urmatoarele doua fotografi i veti putea un exemplu gre-sit (fig. 2), si unul corect (fig. 3), din punct de vedere altransmi-terii mesajului exact. Trebuie rnentlonat faptul ca mesajul exact

9


6/44

~!I

este reprezentat de imaginea pe care doreste clientul sa0creatiprodusului, imagine ce va aparea apoi in ochii privitorilor.

FIG.2

FlG.3

10

c. Aspecte generaieDatorlta faptului cafotografia de produs reprezlnta unul

dintre aspectele cele mai ingrij ite ale fotografiei, t rebuie intot-deauna sa fiti foarte atentl la detal ii. Voi enumera in aceastaparte a capitolului principalele caracteristici de care trebuie sat ineti cont lafotografia unui prod us.

Una dintre cele mai importante caracteristici este pas-trarea ~i evidentierea detaliilor. De cele mai multe ori pu-teti realiza acest lucru prin controlul diafragmei ~i aducereaacesteia la valori mici precum f/ll-l6, in functie de rnarimeaprodusului ~i de cantitatea de detalii pe care doriti sa 0avetiintr-o slngura fotografie.

Este recomandat sa privlti lucrurile atat din perspectivaclientului cat sl din perspect iva dumneavoastra, ca fotograf,si sa lncercatl sa obtlneti 0medie a cantitiitil detaliilor afisatein rezultatul final.

Daca vor fi prea mult detalii va fi greu de urrnarit intregaspectul, iar daca nurnarul detaliilor este foarte mic atentlase va concentra asupra unei singure part i, l ipsind astfel privi-rea de ansamblu.

Un alt aspect ce nu trebuie neglijat este modul in carecade lumina pe subiect. Umbrele puternice sau intr-un loc ne-potrivit va pot strica imaginea intregului prod us, obtlnand ast-fel rezultate neplacute.Pentru evitarea acestui lucru este recomandat sa utilizatlmij loace de difuzie adecvate ~i lumini specifice fotograf iei destudio. I n categoria luminilor intra lampile cu halogen, lampi-Ie norma Ie, bli turile de studio, sau bliturl le norma Ie. Ultimeledoua categorii vor fi declansate slave, in momentul fotografie-rii, iar larnpile vor lumina in permanents.

11


7/44

Lumina ~iatent ia la detalii reprezinta astfel principaleleaspecte ale fotografiei de produs, aspecte de care trebuie satinetl cont la realizarea fiecarei fotografi i.

12

r2. Tehnica

A. Cum se realizeazii fotografiile de produs?Procesul de realizare al fotografii lor de produs este foar-

te similar cu cel de realizare a oricaror fotografii de studio,fie ele portrete sau fotografii conceptuale. Asa cum am men-tionat si in cadrul capitolului anterior, setup-ul sau tot echi-pamentul necesar fotografierii unui prod us, este aproapeidentic cu cel necesar orlcarui alt tip de fotografie de studio.

La fel este ~i modul sau tehnica de realizare. I n cadrulfotograftei de produs pentru obtlnerea unui rezul tat bun estefoarte important satncepetl cu reglarea setarilor lntr-un modcat mai bun.

Tntotdeauna veti incepe cu regia rea diafragmei. Diafrag-ma va va oferi posibilitatea de a introduce in zona de focus,profunzimea de camp, 0 cantitate mai mare sau mai mica dedetalii. Nu trebuie sa uitatl de ceea ce am precizat la inceput.Este important ca numarul de detalii sa nu fie lntr-un nurnarfoarte mic deoarece privitorul nu-si va putea face 0 imagineclara asupra produsului.

13


8/44

in urma setarii valorii diafragmei, in functle de luminape care 0aveti, vett regia sensibil itatea ISO~it impul de expu-nere. Trebuie mentlonat faptul caatat t imp cat veti fotografiade pe trepied, puteti alege un timp de expunere mai lung ~i0valoare a sensibilltatli ISOmai mica, evitand astfel granulatiaulterloara care va poate afecta calitatea fotografiei.

in tot acest timp trebuie sa acordati ~i 0 foarte mareatentle luminii. Fie ca aveti 0 singura sursa, fie ca aveti maimulte, trebuie sa 0 controlati in asa fel lncat sa nu aveti zonearse sau subexpuse pe prod us, ~i nici umbre evidente saufoarte puternice. (metode de.combatere" a umbrelor In co-pitolul urmiitor)

Dupa ce ati obtinut 0 legatura intre timpul de expunere,diafragma ~i sensibi li tatea ISO puteti t rece la setarile finale.Nici temperatura de culoare nu este de neglijat. Trebuie sao reglatl manual, fie cu 0hartie alba pe care sa cada luminaperpendicular, f ie cu un expodisk, fie din softul aparatului se-lectand ca exemplu 0 fotografie reallzata anterior.

Puteti vedea in urrnatoarele doua fotografii modul incare au fost combinate toate setarile. in prima fotografie (fig.4) lumina provine de la 0 sursa claslca, de la 0 singura larnpa.in a doua fotografie (fig.5) lumina provine din doua surse, dindoua bllturi de studio.

Toate aceste valori obtinute Ie puteti modifica ul teriorin functie de obiectul pe care-l vetl fotografia ~i i n functle deimaginea finala pe care dorltl sa 0obtlneti, De exemplu candveti fotografia un ceas trebuie sa avetl mare grija la detalii ~isa rnentineti in zona carnpului de profunzime tot ansamblul.

Multi fotografi fac greseala de a pastra 0 profunzimede camp redusa, obtinand astfel fotografii in care eel putln60-70% din produs se afla in zona bokehului. Mai jos putetl14

vedea un astfel de exemplu negativ, exemplu ce nu trebuieurmat niciodata,

FIGA

FIG.515


9/44

In unele cazuri este necesara introducerea unei parti aprodusului in zona bokehului, fundalului, motivul fiind obti-nerea unui punct care sa atrag privirile ~i sa starneasca curi-ozitatea celor interesati. Uneori aceasta strategie da roade,alteori aduce privitorul intr-o zona de neincredere, ~i prefersastfel sa alba un aspect complet detaliat al al tui prod us.

Nu trebuie sa neglijati nici obtinerea unui fundal per-fect alb. I n cazul in care fundalul obtinut va capata diferitenuante, fotografia va fi automat resplnsa atat de site-urile destock cat ~i de eventualele firme care doresc sa 0 foloseascain pliante, reviste etc.Pentru obtinerea unui fundal cat mai curat trebuie sa re-alizat l fotografia intr-un cort speci fic, intr-un cort fotografic.Setand timpul de expunere in functle de exponometru s-arputea sa aveti un gri predominant in toata fotografia, atat pefundal cat ~i pe subiect. Puteti compensa acest lucru fie dinlumini, fie din tirnpul de expunere. Supraexpunand cu 1,2,3trepte Yeti obtine un fundal al b ~iun subiect bine expus.

Mai jos puteti vedea doua fotografii ale acelulasi pro-dus. I n prima fotografie (fig. 6) s-a util izat t impul de expunereindicat de exponometrul aparatului, iar in a doua fotografie(fig. 7) s-a supraexpus cu doua trepte.

Iotusi, pentru a obtine unfundal alb ~inu unul ars puteti saverificatl histograma, aceasta oferindu-va datele necesare veri-ficarii lumlnozitatii fotografiei. Histograma este 0 dlagrarna careofera informatll despre valorile luminozltatli de la negru (in par-tea stanga a ei}, la alb ( in partea dreapta a ei). Valoarea repre-zentata vertical prezinta numarul de pixeli ai respectivului nivelde culoare. Cu cat valoarea curbei spre stanga este mai mare,cu atat fotografia este mai tntunecata, acest lucru f iind valabil~i invers.16

r -....-~--

FIG.6

Cu ajutorul histogramei puteti veri fica luminozitatea fo-tografi ilor evitand influentele rnonltorulul, displayului LCD ~iale altor factori externi. Pentru a avea 0 fotografie cat mai co-rect expusa se recornanda obtlnerea unei histograme cu valoriuniforme, cu variatl l insa in partea stanga sau in partea dreap-taoDaca valorile vor fi preponderent r idicate in partea dreap-tal atunci fotografia va fi supraexpusa ~i se vor pierde detal ii

17


10/44

in anumite zone ale fotografiei. Pentru evitarea acestui lucruse recomanda obtlnerea unor valori ridicate tot catre parteadreapta, insa nu la limita diagramei. Fotografia rezultata va f icorect expusa, ~i totusi cu un fundal alb, in cazul fotografiei deprodus. Totusi, trebuie saaveti mare grija deoarece uneori s-arputea sa va lnselatl, Astfel, uti lizati functia highlights a D-SLR-ului dumneavoastra, sl, daca veti avea zone arse, acestea vor fimarcate de 0culoare neagra ce va clipi intermitent.

II ~J~--FlG.7

18

Tineti cont insa de faptul ca0fotografie subexpusa poa-te fi corectata in Adobe Photoshop sau alte softuri de edita-re, insa 0 fotografie supraexpusa, arsa, nu poate fi adusa lavalori corecte, detaliile f iind pierdute in totalitate.

Trebuie saavetl insa foarte mare gri ja deoarece e posibilca parti importante ale produsului sa devlna arse. Astfel, fiesubexpuneti putln, fie modlficatl puterea luminilor ~i modulin care acestea bat, fie corectatl zona arsa dintr-un programde editare foto.

B. Cum obtin 0compozitie lnteresantii?o compozit ie i n teresanti i este definl ta de 0 perspectiva

cat mai reala asupra intregului produs. Obtinerea unei com-pozitil bune este simllara cu crearea unei imagini perfectecare sa evldentieze calitatlle produsului fotografiat.

Majoritatea fotografilor aflatl la inceput de drum aleg 0perspective claslca a produselor. De exemplu in cazul fotografi-eri i ceasurilor este important saevitati incadrarea ceasului intr-un mod simetric, perpendicular custicla de protectle a acestuia.

Incercat i saf it i creativi ~isagasit i unghiuri cat mai potr i-vite. Tnfotografia urmatoare (fig. 8) puteti vedea 0alta per-spectiva a unui ceas destul de clasic. Am ales aceasta repre-zentare deoarece majoritatea detaliilor au capatat un conturaparte, un contur mai piacut. Tncadrarea ~i compozitia totaldlferita a atras rapid privirile celor lnteresati, devenind totmai curios! in privlnta produsul respectiv.

19


11/44

FIG.8

De asemenea ~i in cadrul fetogratiel de produs se re-gasesc regulile clasice de compozitle. Arhicunoscuta regulaa treimilor se aplica in majoritateafotografiilor de produs,ajutand astfel deseori la crearea ~ia unui spatlu opt im pentruafisarea unui text publicitar pe fotografie.

Deoarece fotograf ia de produs reprezinta 0 latura a fo-tografiei comerciale trebuie sa tinetl cont de faptul ca 0partedin clientll dumneavoastra ar putea dori sautillzeze fotografi lleobtinute in diverse pliante sau reviste. Astfel se va adauga au-20

tomat fie un text, fie un slogan, fie 0alta lnsiruire de imagini, inspatlul liber din fotografia realizata de dumneavoastra.

Puteti vedea mai jos (fig. 9) un astfel de exemplu in carein treimea superloara a fotografiei s-a introdus un text de-scriptiv al produsului ~i logoul oficial al acestuia. Mai multeinforrnat il despre acest mod de post-procesare cornpozltio-nala puteti regasl in cadrul capitolului al 7-lea .

FIG.9

21


12/44

Tot in cadrul compozitiei intra ~i aranjamentul realizatpentru fotografierea produsului. De cele mai multe ori unprodus poate fi cu u~urinta pus In valoare prin realizareadiverselor aranjamente care , fie pe baza de contrast, fie pebaza de lumtnozl tate, pot oferi 0alta perspect ive asupra fo-tografiei finale.

~\ ilf;1

22

FIG. 10

--

FIG. 11

in cele doua imagini de mai sus puteti vedea acelasi pro-dus fotografiat Insa In doua moduri diferi te. in prima fotogra-fie (fig. 10) produsul a fost fotografiat standard, tntr-un cortfotografic pe fundal uni form. A douafotografie (fig. 11) a adusprodusul Intr-un alt c ad ru , l n tr -un aranjament care II pune multmai bine In valoare. Contrastul dintre culoarea aranjamentuluisl a produsului asigura 0mai buna evidentlere a acestuia.

Astfel, cornpozitional, fotografia de produs va ofera 0uria~a libertate. Trebuie doar sa reusltl sa lmpacati cateva

23


13/44

regul i de baza ale fotografiei, ca mai apoi sa Ie alaturati ere-ativitati i durnneavoastra pentru obtinerea unor rezultate catmai interesante.

Asa cum a spus unul dintre cei mai mari fotografi de pro-dus din Romania, Mircea Savu, " un s fa t p en tr u c ei c ar e d or es csa prac tice fotografia de produs ar fi sa nu se rezum e doarl a l ayout -u l C / ien tu lu i c i sa p ro pu na la fiec are ~ ed in ta fo to stpropr i il e sa le imoqin i ". Acest sfat poate reprezenta chiar bazafotografiei de prod us, punandu-se accent in special pe faptulca trnpreuna, ideile clientului cu cele ale fotografului, pot danastere unor fotografi i uimitoare.

Cornpozltia in cadrul fotografiei de produs nu se rezu-rna la simpla aranjare ~i incadrare a obiectului fotograf iat. incompozltie setncadreaza ~icontrastele ce pot fi obtlnute prinaranjamentele ce Ie pregatiti.

Contrastele pot fi de mai multe feluri. Unul dintre celemai evidente este contrastul rece-cald (fig. 12), acesta fiindrealizand prin intermediul util izarii unui fundal rece in cazulin care subiectul este de 0 culoare calda, sau invers, acestlucru fi ind la alegerea dumneavoastra. Acest contrast va evi-dentla atat subiectul cat sl fundalul, obtinand rezul tate chiarinteresante.

~icontrastul realizat de culoarea rosu (fig. 13) este foar-te puternic. Tineti intotdeauna cont de faptul ca, avand culoa-rea rosu in fotografia dumneavoastra, privi rea va f i automatorientate catre ea. Astfel, daca avetl detali i neplacute in zonaculorii rosu lncercat i sa 0mascatl, sau sa nu 0 surprlndet l infotografia finala.

24

FIG. 12

25


14/44

FIG.13

FIG.1426

Contrastul de caHtate (fig. 14) este ~i el foarte evident,definind intensitatea unei culori In cornparatle cu alta. Acestcontrast poate crea perspective interesante si poate da adan-cime fotografiei, mai ales In cazul n care intensltatea culori lorcreste incet, dintr-o parte sau alta a fotografiei .

Un alt tip de contrast foarte relevant este contrastul decantitate (fig. 15), acesta definind cantitatea unei culori Incomparatle cu alta. Daca aveti un produs de 0anumita culoare~i uti llzati un fundal de 0culoare ftecornplementara, fie diferi-ta, privirea va fi atrasa imediat de obiect. Contrastul de calitatepoate evidentia foarte usor calitatile unui prod us, dar ~idefec-tele, necesitand 0atentie supllrnentara asupra detallllor;

FIG.15

Daca alegeti sa realizati 0 fotografie In care produsul safie pus In evidenta de 0 persoana trebuie saf iti foarte atent lla modul in care reallzati acest lucru. intotdeauna, daca avetl

27


15/44

lntr-o fotografie (caz general ap/icabiJ In toate genuriJe joto-grafice) 0pasare, 0platra, 0persoana ~i0f1oare, ochiul umanseva uita, inevi tabil, la elemente in ordinea aceasta: persoa-na, p a sa re , fl oa re ~ipiatra.

in cazul fotografiei de produs piatra poate fi substitu-ita de obiect, deci trebuie pusa extraordinar de bine in evi-d en ta . A co rd ati astfel r nu lt a a te n ti e produsului ~i tncercatl,prin intermediulluminii sau al altor specificatil tehnice, sa Iiacordat i un plus de atent ie care sa atraga automat privireafiecarel persoane. Poate, as a cum am prezentat contrastelein fotografie, folosindu-va de unul dintre acestea produsul valesi in evidenta.Important este sa fiti creativi ~i sa tineti cont de toatelnformatille pe care Ie detineti. Controlul este in mana dum-neavoastra, trebuie doar sa stiti cum sa ilfolosW

C . Fotogra/ia gastronomica (food)Probabil ati vazut de foarte multe ori in diverse reviste

sau pliante fotografii cu mancare, fotografii gastronomice. Cecuprinde acest gen fotografic?

Fotografia gastronomica este 0subcategorie a fotografi-ei de prod us, avand acelasi scop, scopul de a atrage privitori i~i de a Ie starnl curiozitatea de a incerca sau, dupa caz, de aachizltiona produsul fotografiat.

Principii Iein fotografia gastronomica sunt aproape ace-leasi precum cele generale regasite in cadrul fotografiei deprodus. Pentru a fotografia un produs alimentar lntr-un modcat mai corect trebuie sat lnetl cont de urrnatoarele criterii :

28

Un produs alimentar va fi cumparet de privitori in mo-mentul in care Ie va starnl acestora curiozi tatea (fo-tografiatl produsul din perspectiva unui client al unuirestaurant, puneti-va intrebari cu privire la modul incare puteti imbina gustul ~i mirosul intr-o fotografie ceva fi expusa ulterior)

Incercatl sa abordatl unghiuri care transforma produ-sui intr-unul mai apetisant, intr-unul care sa fie doritde majoritatea privitori lorin momentul in care reusiti saimbinati cele doua criterii, ,mentionate mai sus puteti trece la cea dea doua parte a foto-

graf iei gastronomice. Partea tehnlca este definlta de aceleasiproprietati regaslte in generalltatile fotografiei de prod us.

Este foarte important sa reuslti sa aduceti in carnpul deprofunzime (inchlzand diafragma, ex. f/22} partea cea mai in-teresanta, apetisanta in acest caz, a produsului fotografiat. incazulin care campul de profunzime va fi foarte mic nu Yeti aveadecat cateva detalii care nu pot defini insa intregul prod us.

Deseori acest lucru se poate remedia prin inch idereadiafragmei la valori de pana la f/13-16 deoarece carnpul deprofunzime va fi suficient de mare. Totusi, in cazul in carefotografiati prod use de dimensiuni mari este de preferat salnchideti diafragma la maxim {f/22-32, in funct ie de obiectiv}.

Daca nici prin aceasta metoda nu reusiti sa obtinetiprofunzimea de camp dorlta, atunci se recornanda util i~are~unui obiectiv cu un unghi de cuprindere mare (totusi, nu ul-tra-wide deoarece vor aparea distorsiuni), unui obiectiv cufocala fixa. Vetl putea obtlne astfe I 0 calitate ridicata si uncamp de profunzime foarte mare. '

29


16/44

Fiind un gen fotograficin caresubiectul nu se afla in mis-care, in cadrul fotograf iei gastronomice puteti util iza timpi deexpunere foarte lungi, nefiind nevoiti sa mariti sensibil itateaISO. Timpul de expunere folosit in majoritatea cazurllor estede 1/1255, cu 0sensibilitate IS O minima, 100-200, in functiede cat va permite aparatul.Un exemplu de fotografie gastronornica regasiti maijos (fig. 15.1), fotografie in care cu ajutorul unei singure lu-mini din partea dreapta a cadrului ~ia unei reflexii a acesteia(prin intermediul blendei) am reuslt sa obtin un caru placutvazului. Am ales sa creez acel fundal slfonat deoarece prinintermediul acestuia am reusit sacreez un ambient autentic,spectncexpozttnlor de produse realizate in brutaril.

F IG 15 .1

30

Fotografiile gastronomice pot fi Irnbunatatlte prin re-producerea conditiilor in care produsul respectiv se poateservi. in cazul in care alegem sa fotografiem 0 pizza, cel maiindicat este sa realizarn acest lucru fie intr-un restaurant, lntr-o pizzerie, fie in studio, creand insa aceleasi conditil. (masa,fata de masa, tacarnuri etc.)

F IG 15 .2

Puteti vedea in fotografiile de mai jos modul in care, prinfotografierea produsului in locul in care acesta se serveste ,am reuslt sa transpun atat gustul cat ~i aroma, toate intr-uncadru vizual. Fotografia in care se prezinta intreg ambientul(fig. 15.2) a fost realizata cu obiectivul Nikkor AF-O 50mmf/l.S. Totusi, pentru real izarea acestei fotografii am fost ne-voit safac abstract le de regula profunzimii de camp, fotogra-fiind la diafragma de 2.8.

31


17/44

Dece am alesaceasta valoare? Prin intermediul diafragrneldeschise am reu~it sacreez0separare mai buna a subiectului deambientul in care seafla, concentrand atentia pe produs, insa inacelasl timp lasand suficient loc autenticitatii necesare.

in cea de a doua fotografie (fig. 15.3) am optat la uncadru strans, un cadru cu profunzime de camp redusa pentrua sublinia doar anumite condimente utilizare in preparareapizzei. De asemenea, ~iaceasta fotografie reprezinta 0Incal-care a unei reguli genera Ie, incalcare care a ajutat Insa la se-pararea partii esentiale de intreg cadrul.

F IG 15 .3

Tot in cadrul fotografiei gastronomice se regasesc ~i fo-tografiile unor bauturi de diverse feluri, fie racorttoare, fieenergizante, fie alcoolice. Modul In care se fotografiaza 0ba-utura este practic acelasi, trebuie Insa acordata 0mai mare32

atentle reflexiilor ce pot aparea pe suprafetele lucioase alesticlelor, paharelor etc. (acest rise este regasit sl in cazul incare fotografiati alimente alaturi de tacarnuri doar ca va vafi mai usor sa el lrnlnati reflexiile deoarece, in majoritatea ca-zurilor, aceste asunt meta lice - filtrul de polarizare el iminareflexiile de pe suprafetele meta lice)

F IG 15 .4

in fotografia urmatoare (fig 15.4) putetl regasl 0 cafeacu fr i~ca (asoclata brandului DonCafe) incadrata, asa cum amrnentlonat mai sus, lntr-un ansamblu autentic care definesteIntr-un fel sau altul, ritualul zilnic al bautului de cafea. .'

Care au fost principalele aspecte pe care s-a concen-trat atentia? Datorita suprafetei lucioase a cestii de cafea auaparut pentru inceput anumite reflexii nedorite. Acestea auputut fi simplu eliminate prin schimbarea pozltlel/lncadrarll,

33


18/44

Reallzand acest lucru reflexii le naturale au disparut, To-tusl, reflexiile luminii blltului au putut fi in continuare eviden-teo Prin lndepartarea bl itului de subiect, prin marirea sensi-bilitatll IS O ~i prin tmbunatatlrea difuziei luminii, am reusitsa transpun umbrelesi reflexiile tntr-un al t plan care nu estevizibil in cadru.

Concluzie: Fotografia gastronomidi este 0subcategorie a fotogra-fiei de produs, avand acelasl scop, cel de indemnarela achizit ionarea produsului, alimentului, bauturii etc.

In fotografia gastronomka trebuie sa imbinati celedoua slrnturl, olfactive ~i gustative, in cel vizual. (unlucru greu de real lzat in multe cazuri)

Fotografia gastronomica poate fi axata pe detalii, insain majoritatea cazurilor este necesara sl 0 privire deansamblu.

Alimentul, produsul, poate fi fotografiat atat pe unfundal neutru, cat ~i pe unul specific prin care sa sereproduca ambientul natural al acestuia.

34

3. Lumina

A. Blituri le $i luminile de studioIn cadrul fotografiei de produs lumina joaca rolul cel

mai important. Lumina poate evidentia partlle bune sau releale unui prod us, poate strica sau imbunatatl l 0 fotografie, ~ipoate ajuta la concentrarea atent iel asupra produsului.

Astfel este necesara acordarea unei atentie sporite lu-minii ~i modului in care aceasta este distribulta. Este foarteimportant sa utillzati ~i diverse metode de difuzie, despreacestea insa vorn discuta in capitolul urmator ,

Bliturile pentru fotografia de produs se pot lrnparti indoua mari categorii . Prima categorie este deflnlta de bliturilede studio. Aceste bllturi au in cornponenta 0 fotocelula 'slavecare permite declansarea de la distanta. Astfel fie Yeti folositriggere (declan$ato~rede la distantii prin und: radio),'fie vetideclansa blltul folosindu-va de cel al aparatului (prin metoda"slave")", obtinand lumina necesara realizarii fotografiei.

Cea de a doua categorie este alcatul ta din bliturileex-terne (fig. 16) declansate, lafel, fie slave, fie cu ajutorul unor

35


19/44

triggere. I n cazul in care detinet ! un aparat foto care contineun sistem propriu de coordonare a unui alt bUt nu aveti ne-voie de triggere. Blltul intern al aparatului va declansa, trans-mltand blitulu1 extern semnalul, slncronlzandu-se ulterior cuexpunerea senzorului . La D-SLR-urile mid-level prod use deNikon acest sistem se numeste CLS(creative lighting system),lacele prod use de Sony sistemul se nurneste SWL (Sony wire-less) iar la cele prod use de Canon sistemul se numeste CWL(Canon wireless).

FIG.16

36

. . . .

Dad! aparatul durnneavoastra nu are indus un astfel desistem puteti opta la ut ilizarea unor declansatoare radio nu-mite ~i t riggere. Aveti nevoie astfel de un transmltator (va fimontat pe patina pentru blitu' extern) ~i una sau mai multeunitati numite receiver care sa prirneasca semnalul (receive-rele vor fimontate sub bJituri). Dezavantajul in cazul utillzarllacestei metode este acela ca trebuie sa reglatl manual pute-rea bllturl lor, f iind necesare mai multe cadre experimentale.

Astfel, blltur lle va vor asigura sursa de lumina necesarafotografierii produselor. Principalul dezavantaj in cazul util i-zaril bllturilor este acela ca nu aveti in perrnanenta controlasupra modului in care cade lumina pe intreg ansamblul.

I n acest caz intervin lampile de studio, sau bine-cu-noscutele lampi cu lumina continua. Lampile de studio suntdefinite de trei principale avantaje. Cele trei avantaje suntreprezentate de controlul permanent asupra modului in carelumina cade asupra subiectului, de intensitatea mutt mai sla-ba ~i controlablla a luminii , ~ide temperatura de culoare multmai calda. Faptul ca lumina va bate in permanents asuprasubiectului va poate ajuta foarte mult .

Veti sti in permanents daca umbrele sunt prea puternice~i veti putea controla zonele arse sl subexpuse. Un mic deza-vantaj este acela ca timpul de expunere se va micsora si vetidepinde de un trepied. Tnsaasa cum am mentlonat ~iin capite-lele anterioare trepiedul este un accesoriu indispensabil, deciuti lizarea obligatorie a lui nu va reprezenta nicio problema.

Lumina prod usa de lampile de studio nu produce unfascicul ingust ~i foarte puternic, ci unul pe 0 suprafata multmai mare si de 0 intensitate mai mica. Astfel va va f i mul t maiusor saevitati umbrele puternice ~izonele sub/supraexpuse,

37


20/44

B. Metode de dijuzieMetodele de difuzie sunt foarte importante ~i utile atat

in cazul util izaril unor larnpl de studio cat ~i in cazul utillzariiunor blituri externe dedicate. De multe ori s-ar putea sa vaconfruntati cu umbre dure sau zone foarte puternic luminate.Dacaveti alege sa lasati asa fotografia ~isa0corectatt ulteriorveti avea foarte mult de munca deoarece se vor pierde multedetalii ~i peste 70% din ele vor fi irecuperabile.

Totusi, daca nu va ternetl de acest lucru, nu trebuie sauitatl de sintagma urrnatoare: ,,0fo to gra fie su be xp usii p oa tefi ad usa la lim ite n orm ale, fn sa a f otog rafie arsa nu m ai p oatefi recuperatii".

Metodele de difuzie sunt definite de accesorii al carerscop este acela de a raspand! fasciculul de lumina pe 0supra-fata mult mai ,mare. Trebuie sa tineti cont de faptul ca luminace va ajunge pe obiect va fi mult mai slaba, fiind necesaraastfel cresterea puterii blltului sau a larnpll de studio.

I n cazul in care util lzati bll turlle externe va putetl foloside umbrelele de difuzie. Acestea vor raspandl fasciculul delumina pe 0suprafata foarte mare ~i nu vett avea parte astfelde umbre dure sau zone puternic luminate.

Daca uti lizat i un bli t dedicat de studio puteti achlzi tlonaun soft box, un accesoriu indispensabil, oferindu-va 0 luminafoarte placuta sl deloc puternlca pe toata suprafata produsu-lui fotografiat.

Oricare dintre aceste doua metode de difuzie (aces teasu nt c ele m ai p op ula re ) Iealegeti, important este sanu ardetisau sa nu subexpunetl anumite zone ale ansamblului foto-grafiat. Desigur, uneori va fi necesar sa va abateti de la reguli

38

pentru obtlnerea unor fotografii leslte din comun si foartereusi te, insa nu veti realiza acest lucru intotdeauna ..

I n caz ca nu dlspuneti de suma necesara pentru achlziti-onarea accesoriilor recomandare mai sus, puteti opta la uti-l izarea unor metode DIY,metode foarte ieft ine sicu rezultatedestul de eficiente. Mai multe lnformatli insa despre meto-dele DIY de difuzie veti putea citi in capitolul cu nurnarul S,

C.Combaterea umbrelorDupa ce atl reusit sa gasi li ~isa sincronizati sursele de lu-

mina, dupa ceati util izat metodele de difuzie sus mentionate,urrneaza partea in care umbrele vor fi ori foarte deranjante,ori puse in locul nepotr ivit .

Pentru studierea metodelor de combatere a umbrelorputem lua in calcul trei mari cazuri determinate in functie delumina pe care 0 avem la dispozltle. .

In cazul in care dispunem de 0 singura sursa de lumina,fie ca e blit, fie ca e larnpa, trebuie sa avem foarte mare grijala pozitionarea acesteia. eel mai recomandat este sa 0 pozi-tionati in fata produsului ~i la 0 inaltime destul de mare. Lu-mina nu trebuie sa bata in mod perpendicular pe produs nicidin fata, nici de sus, potrivit este sa bata cam la 45 de grade,adlca lajurnatatea celor doua dlstante.

Daca pozitionatl astfel lumina singura umbra pe care 0vetl avea va fi in spate Ie produsului, insa nu va fi vizibila infotografie. Daca totusi este vizibila va puteti folosi de 0blen-da pusa in partea superloara din spate Ie produsului. Blendapoate f i una achizi tionata sau una realizata de voi cu ajutorul

39


21/44

unei folii de staniol. (mai multe detalii despre aceastii metodain capitolul al VI- lea)

Astfel, combinat la dintre 0 singura sursa de lumina ~io blenda poate da rezultate destul de bune. Putetl vedea inimaginea urmatoare (fig. 17) schema luminii in concordantacu subiectul in dlscut ie ~iblend a ca accesoriu. Desigur, rezul-tatul nu va fi lafel de bun precum cel obtinut in cazul utilizariimai multor surse de lumina.

wnbtavafiumplUl! deblenda

F/G.17

eel de-al doilea caz luat In discutle este acela in caredispunetl de doua surse de lumina. Aici lucrurile devin maicomplicate. Daca nu reusiti sa obtlneti 0pozltlonare cat maibuna veti avea parte de umbre de doua ori mai multe, atat inpartea stanga, cat ~idreapta a produsului . Uneori aceste um-40

bre sevor compensa, insa nuintotdeauna. Astfel este necesa-ra f ie uti lizarea unei sau mai multor blende, fie compensareaexpunerii, urmand ca umbra sa nu mai fie la fel de conturata,

In imaginea urmatoare (fig. 18) putett observa schemaluminilor pentru doua surse, fie ca sunt blituri sau lampi culumina continua.

I, J - . --Im b r a - v a f t - u m p 1 u t a - - - - , , " l

de a 1 doilea 6Iit, ,1

I

I bl it/s u r s 1 l~b1it/&1l1 'SA~FIG. 18

Ultimul caz, dar cel mai Intalnlt, este definit de util izareaa 3 sau mai multor surse de lumina. Util lzand peste 2 surse delumlna munca va va fi usurata. Veti putea astfel sa compen-sati mult mai usor umbrele ce vor aparea ulterior. Trebuie satineti cont de faptul ca daca aveti 0 sursa de lumina dintr-oparte, pentru compensarea umbrei, trebui sa adaugatl 0altasursa de lumina, de 0 intensitate fie ega la, fie mai mare, indtrectla opusa,

41


22/44

Astfel, procesul de combatere a umbrelor nu este unulfoarte complicat, important este sa reusl tl sa va obisnuiti cumodul in care 0 umbra se anuleaza cu 0 sursa de lumina ve-nita din directia opusa a sursei ce a reallzat umbra ini tiala.

42

4. Obiective

A. Obiective cu focala fixaObiectivele [oaca un rol foarte important in cadrul foto-

grafierii de produs. Avand un obiectiv de cal itate putetl obtl-ne mult mai usor rezultate bune. Calitatile unui obiectiv vorfi evidentiate prin saturatia culorilor, contrastul ce il ofera,acuratetea detalii lor la diafragme relativ deschise, ~inumarulredus al aberati ilor cromatice.

Unele dintre cele mai folosite obiective in fotografia deprodus sunt obiectivele cu focala fixe. Aceste obiective vaofera 0 calitate mai buna a imaginii, mai putine distorsiuni,control mai bun al campului de profunzime, un bokeh multmai placut ~i capacitati ridicate in condltt l de lumina slaba.

Alegerea obiectivului cu focala fixa (prime) pentru foto-grafia de produs ramane la atitudinea voastra, insa trebuiesa fiti foarte atentl la focala pe care 0alegeti, Daca obiectivulva fi prea wide Yeti obtine prea multe detalii lntr-un cadru ~iva fi necesar cropul, urmand ca automat rezolutia sa scada.Daca obiect ivul va avea 0 focala prea lunga va fi necesara 0

43


23/44

distanta mult prea mare de lucru ~i astfel Yeti avea dlficultatlin realizarea ansamblului principal.

Un obiectiv foarte utilizat pentru inceput este cel cu fo-cala de 50 mm f/l.8. Datorita pretului sau foarte accesibilobiectivul devine unul foarte popular in randul fotografilorde portrete, dar ~ide fotografii conceptuale/comerciale, pre-cum cele de prod us.

B. Obiective macroAsa cum am mentionat ~i in cadrul celor lalte capitole, fo-

tografia deprodus este definita de 0 atentie sporita asupradetalii lor. Obiectivele prime va ofera 0 parte din aceste detalii,insa nuin 0as a mare rnasura cum ar face-o obiectivele macro.

Tn randul fotografilor de produs obiectivele macro suntfoarte uti lizate datorita calitatii mari ce 0ofera fotografi ilor fi-nale. Uti lizarea unui obiectiv macro dedicat va va permite savaapropriatl foarte mult de subiect ~i saaveti 0distanta efectivade lucru destul de mica, fiindu-va mult mai usor astfel sa obti-neti incadrari stranse, evltand necesitatea cropurilor ulterioare.

Daca reusiti sa obtinet i inca de la inceput incadrarea fl-nala si evitati talerea (crop-uireo) imaginii Yeti salva astfel dindetalii ~i din rezolutia finala. Trebuie sa retlneti faptul ca estelrnportanta rnentinerea unei rezolutii ridicate a fotografiei. I ncazul in care clientul doreste tiparirea ei la dimensiuni maimari decat cele standard, pentru evitarea unei imagini pixe-late, rezolutla joaca un rol foarte important.

urmatorul tabel va poate oferi indlcatille necesare pen-tru tiparlrea unei fotografii la 0 anumlta dimensiune. In co-

44

loana din stanga Yeti gasi rezolut la necesara in pixeli, iarin co-loana din dreapta dimensiunea in centimetri a printului final .

Rezolutie Dirnensiune print (em)2480 x 1754 A5 (14,8 x 21)3508 x 2480 A4 (21 x 29,7)4960 x 3508 A3 (29,7 x 42)7016 x 4960 A2 (42 x 59,4)

Tabelul are doar rol de referinta ~i dimensiunile nu tre-buie respectate intocmai. Este important doar sa nu obtinet ifotografii la rezolutt l mici prin decuparea imaginii. Treb~ie s~pastratt cu cat mai rnul ta atentie rezolutla ce v-o ofera apara-tul, ~isa lncadrati de lainceput asa cum dorltl, evitand proce-sui de decupare/taiere.

Obiectivele macro, obiectivele fixe va vor oferi si unreal avantaj in timpul focalizarfl . La obiectivele macro veti fiavantajat de posibil itatea de limitare a zonei de focus, putandastfel saselectatl focalizarea pe dlstanta de doar O,Sm. Astfel,vi teza de focalizare ~i acuratetea vor creste slrntltor, acest lu-cru deplnzand, blnetnteles, ~ide capacltatlle aparatului.

Obiectivele cu focala fixa va vor oferi acelasi avantaj,acestea fiind totusl net superioare celor macro in cazul vi-tezei ~i acuratetel de focalizare. Obiect ivele macro cu focalafixa construite recent va ofera ~i un control mult mai bun aldiafragmei. Cu cat va Yeti apropria mai mult de prod us, desubiect, diafragma va fi automat inchisa pana la 0valoare incare subiectul se lncadreaza in zona campului de profunzime~i este prezentata 0gama relativ mare de detalii .

45


24/44

5. Accesorii

A. TrepiedulIn cadrul fotografiei de produs t

tiv, reprezlnta unul dintre accesor iif iind indispensabil in major itatea sitnevoie de 0 calitate ridlcata a fotograutilizarea unor sensibilita~i IS O scazutla granulatiei,

La randul ei sensibilitatea IS Ode expunere mai lung. Fie vetl commicsorarea timpului de expunere, ficare va va oferi stabilitatea necesara.insa cu mare atentie.

Este recomandat sa il alegeti ince 0 ofera ~i greutate pe care 0 supoachtzltiona un trepied al carui mecanna greu, nu va va fi deloc usor sa i ncAcest lucru se poate remedia totusi,il evitatl.46

lata, in~itestate inNumetrepiFancier WT-Fancier FT6Manfrotto 7Manfrotto 7

IAsa cu

Utilizarea unlampile de sttare a luminil

Lipsa acrepiedul, alaturi de sta- lutli care totIe cele mai importante, fotografiatl 0uatlilor, Deoarece aveti pozitlonareafii lor este recomandata poate aducete, evltand astfel apari- vor cadea peatat echipamscazute duce la un timp Puteti rpensa din lumini pentru tru stative +e veti utiliza un trepied Nume stativ~i t repiedul trebuie ales FancierW80functle de mobilitatea Fancier EL80rta. In cazul in care vetl lVianfrotto 0ism de rotire va functlo- , Kaiser lB +adrati asa cum va doritl ,tnsa este de preferat sa

functie de preturi, cateva trepiede recomandarediverse condltil.ed Pre~3760 98 RON102 199 RON {+ husa ~icap 3D}85B Modo 249 RON321YB 398 RON

m am rnentlonat nid stativul nu este de neglijat.ui stativ ~i a unei menghine pentru bllturile sauudio va poate usura foarte mul t munca de or ien-or catre subiect.estora duce la inventarea unor solutli DIY, so-usi nu va vor asigura siguranta necesara. Dacabiecte din sticla sau mater ial foarte sensibi le,luminilor cu ajutorul unor metode proprii, vain situatla in care luminile se vor desprinde ~iansamblul d ur nn ea vo astr a, p un an d in pericol

entul durnneavoastra cat ~iprodusele clientulul.egasl in tabelul de mai jos oferte de preturt pen-menghine.+menghina Pre!4 + Fancier WT-0115 150 RON6A + Seagull Head N-2 290 RON12B + Manfrotto 035 320 RONKaiser 1201 410 RON

47


25/44

B. FiltreleFiltrele se regasesc in gama accesorii lor indispensabile

in majoritatea genurilor fotografice. in cadrul fotografiei deprodus filtrele va ajuta in special la eliminarea reflexiilor ~itransformarea unui obiect iv normal, prime, intr-unul macro.

Eliminarea reflexiilor este necesara mai ales in cazul Incare fotografiati obiecte lucioase sau obiecte care reflectafoarte puternic lumina. Filtrele de polarizare sunt cele carefac acest lucru. Filtrele de polarizare se impart in doua cate-gori i, cele de polarizare liniara ~icele de polarizare circulara.

Filtrele de polarizare liniara (LPL) sunt utilizate in mareparte pe aparatele pe film, efectul acestora nefiind sesizabilintr-o mare rnasura pe un O-SLR.

Cele de polarizare circular (CPL) se utilizeaza pe majorita-tea O-SLR-urilor iar efectul acestora consta in eliminarea refle-xii lor, cresterea contrastului ~i a saturatiei culorilor. Utilizareaunui astfel de fil tru in cadrul fotografiei de produs va va ajutafoarte mult deoarece, nu de putine ori , vetl avea de fotografiatobiecte a carer suprafata reflecta 0mare parte din lumina.

in cazul in care doriti sa achlzitionati un filtru de polari-zare putetl gasi in tabelul de mai jos 0serie de recomandari.

expunere cu 1-2 trepte, f iind necesara astfel f ie compensarealuminii ,fie a expunerii.

Cea de a doua categorie de filtre utile fotografiei de pro-dus, e reprezentata de fi lt rele close-up. Aceste f iltre funct io-neaza pe principiullupei ~iva ofera posibil itatea de a va apro-pria mai mult de subiect, crescand astfel raportul de rnarlre.

Filtrele close-up sunt foarte utile atunci cand doriti sat ransforrnat i un obiectiv, fie ca e prime, fie ca e de alt tip, lntr-un obiectiv cat de cat macro. Blneinteles, rezultatul nu va fiacelasl precum eel obt inut folosind un obiect iv macro, insa vafi destul de asernanator ~ireprezlnta totusl 0solutie mult maiieftina. in fotografia de mai jos puteti observa dif~renta lntreo fotografie a unui card de memorle in care s-a utilizat un fil-tru close-up (fig. 19)_~iuna in care a lipsit acest filtru (fig. 20).

Numefiltru PretCokin S-164 78 RONKenko PRO 10 175 RONHoya HMC Super 232 RONKenko Zeta 349 RON FIG. 19

Trebuie sa tlnetl cont ~i de faptul ca filtrele, atat cele depolarizare cat ~i cele close-up, vor mari durata timpului de48 49


26/44

F/G.20

lata cateva rsccmandar l de fi ltre close-up, f ilt re care nuva vor afecta caUtatea fotografiilor obtinute,

Nurrie filtru Pre~Cokin 5-102 55 RONHoya HMC Close-up 100 RONKenko PRO1D AC 162 RONCokin 5-103 250 RON

Daca dor lti sa achlzltlonatl un fi ltru, oricare ar f i el, t re-buie sa t lneti cont de diametrul obiectivului. Veti observa catoate filtrele sunt clasificate in functie de diametru. Putetiat la care este diametru obiectivului uitandu-va pe 0 parte aacestuia sau exact la marginea lentilelor frontale.

Mai trebuie retinut faptul ca orice filtru va va "Jura" dinlumina, fiind astfel necesara compensarea timpului de expu-nere sau a puterii luminilor. Diferentele nu vor fi foarte marl,insa vor fi sesizabile cu siguranta.50

..c. Cortulfotografic

Un rol foarte important in fotografia de produs il joacacortul fotografic. Acesta este probabil accesor iul eel mal im-portant, accesoriu care va poate imbunatati radical rezultate-Ieobtlnute. Desigur, exista ~ivarianta DIYa acestuia (variontiiprezen ta ti i i n capitotut) insa nu Yeti avea aceeasi mobilitate.

Cortul fotograf ic va ofera difuzie din orlce parte ati punelumina. Fie ca avetl 0sursa de lumina in partea de sus a cu -bului, fie ca avetl in latera Ie, difuzia va fi automat real lzata demateria lui din care este alcatuit cortul.Principalele avantaje practice ale cortului fotografic sunturmatoarele:

Difuzia este realizata instantaneu, nu aveti nevoie dealte mij loace de difuzie

Fundalul este uniform ~i realizat in asa fel inca sa nureflecte lumina intr-un mod str ident

in functle de marimea cortului putetl fotografia oricefel de obiecte

Estefoarte mobil ~iaveti astfel un studio portabiloricand Nu neceslta timp de montare, majoritatea sunt realiza-te cu ajutorul unui sistem de pliereTabelul urmator va prezinta 0gama de corturi fotogra-

fice (de dijuzie) utile in orice sltuatie, in orice moment, ~i in-dispensabile acestui gen fotografic.Nume cort (dimensiune) Pret

Weifeng 75 cm 165 RONWeifeng PB-01100x170 em 200 RONMatin M8602 200 RONFancier PB-05 200 RON

51


27/44

- II

D. Masa /otograjicaAsernanatoare cortului fotografic este masa fotografica.

Aceasta va ofera practic aceleasl posibilitati insa va eliminainca de la inceput metoda deja lnclusa de difuzie regasita incadrul cortului fotografic.

I n general majori tatea meselor fotografice sunt facutecu 0bucata de material ondulata aproape la mijloc, avand cascop obtlnerea unui fundal curat ~i fara umbre evidente alesubiectului.

Masa fotografica va permite sa adaugatl 0sursa de lu-mina din spate, avand difuzia aslgurata, ~i orice alte surse dindirect ii alese de dumneavoastra ca fotograf, filnd necesarainsa atasarea unor metode indispensabile de difuzie.

Mai multe informatii despre difuzia luminii ~icombatereaumbrelor putetl cit i in cadrul celui de-al 3-lea capitol al carti i.

lata cateva mese fotografice foarte utile care se afia inmomentul respectiv pe plata foto din Romania.

Nume masa (dimensiune) Pret--~----------~Fancier PS-12 24x24 cm 50 RON~ - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - rYJJT-001 60xl00 cm 280 RON~ ~ ~ - - - - - - - - - - - - - - +Kaiser 593130x30 cm 500 RON~~~--------------+Kaiser 5932 50x50 cm 900 RON~ ~ ~ - - - - - - - - - - - - - - ~

52

I

I

6. Do ItYourself

A. Reallzarea cortului de di/uzieAsa cum am mentionat si in cadrul capitolelor anterioa-

re, cortul fotografic poate fi realizat ~i manual, economisindo suma semnif icat iva de bani. Pentru realizarea unui astfel decort (va iesi sub forma cubkii} avef nevoie de 0cutie, precumcea a unui top de hartie, de cutter, hartie alba ~i/sau panzaalba, nu foarte transparenta ~i l ipici.

Pentru inceput trebuie sa decupatl cutia in 5 locuri. Infata pentru a putea fotografia iar in lateral stanga ~i dreapta,in spate si sus pentru introducerea surselor de lumina. Decu-pati in asa fel lncat sa lasati 0margine de circa 2 centimetri.Daca atl facut totul bine pana aici cutia dumneavoastra artrebui sa arate precum in imaginea de mai jos. (fig. 21)

53


28/44

FIG.21

Dupa ce ati terminat decupatul trebuie sa adaugati par-tea interioara \a cutiei. Pentru asta aveti nevoie de 0 coalaalba pe fundul cutiei ~i Inca una pentru partea Interloara (dinspate), parte care va reprezenta fundalul fotografHlor realiza-teoIncercatl sa nu punetl perpendicular cele doua coli ci sa Ielasati un spatiu comun pentru obtlnerea unei treceri mal fineIntre fundalul de jos ~i eel din spate.

in imaginea urrnatoare (fig. 22) puteti vedea cum ar tre-bui sa arate co rt u l f ot og raf ic D IY.

Ne apropriem de ultimul pas. Alegeti cate 0c o al a a lb asau 0 bucata de materia l t ransparen t pentru lateralele cutiei(locurile prin care vapiitrunde lumina). Euam ales ha rt ie a lba~irezultatul arata ca In imaginea de mai jos. (fig. 23)

54

FlG.22

FIG. 23

55


29/44

I n acest moment aveti propriulcort fotografic. Daca 1-ati realizat cu 4 locuri de patrundere a luminii atunci putetiprofita de acest lucru $i puteti avea 0 lumina de contur infotografiile in care e e nevoie de acest lucru.

lata acum cateva sfaturi pentru folosirea cat mai corectaa acestui cort fotografic DIY:

Nu aproprlatl sursa de lumina foarte mult decort slnlclodata sa nu avetl contact direct intre blit/lampa $ihartie/material (fasciculul puternic al blitulu! v a poatearde materialul)

Nu fotografiati lichide in cadere (stropi) deoarece vavor uda intreg ansamblul $i va trebui sa inlocuiti toatematerialele

Incercatl sa punetl obiectul/produsul fotografiat la 0distanta optima de fundal, in caz contrar fie Yeti aveaumbre proiectate, fie un fundal foarte evident.

Utilizati lumina de contur prin spatele cutiei $i Yeti ob-tine astfel 0 lumina mai placuta (nu In toate cazurile)

B. Crearea metodelor de diJuzieFotografia de produs pune foarte mult accent pe cre-

ativitate, atat in cazul compozitilor cat $i in cazul organizarliechipamentului fotografic uti lizat.

Principalele metode de difuzie ce pot fi create manual,DIY, sunt reprezentate de softbox si grid. Softboxul va oferao difuzie puternlca $i va lmprastie lumina pe 0 raza mare, iargridul va ajuta sa concentratl lumina intr-un spot mai mic $i inacelasl timp sa nu avetl 0 intensitate foarte mare a ei.

56

. .

Pentru real lzareasoftbox-ulul avetl nevoie de fol ie me-talizata (staniol sau aluminiu), hartie alba cutter carton si, .lipici. Pentru a va face 0 idee inainte de inceperea lucrului,softboxul va avea forma unei piramide fara varf, in locul aces-tuia f iind lasat un spatiu pentru blltul dumneavoastra.

Primul pas este acela de a taia 0 coala de carton asacum am reprezentat in fotografia de mai jos (fig. 24). In cen-tru yeti face locul blltul, fiind necesar astfel sa luati dimensi-unile exacte ale acestuia. (fie masurat; manual, fie cautoti peinternet sau In manual)

F/G.24

Dupa ce atl taiat coala de carton puteti lipi staniol (fig.25) pe partea interioara a cartonului. Staniolul va concentrafasciculul de lumina si astfel nu sevor inregistra pierderi foar-

57


30/44

te marl, in cazul in care nu puneti staniollumina se va pierdeprin peretii realizati din carton.

FIG.25

AI treilea pas este acela de indoire a lntreg ansambluluislde realizare a formei piramidale. Dupa ceali l ipit marginileputeti l ipi hartia alba in spatiul mare gol ~isoftboxul dumnea-voastra va fi aproape gata.

Lasfarslt t rebuie sa adaugati 0 parte de material in 10-cui unde vetl introduce blltul, Aceasta bucata de material vaavea rolul de fixare a ansamblului pe blit, evltand orlce rise.Softbox-ul durnneavoastra ar trebui sa arate precum in ima-ginea urmatoare, (fig. 26)

58

FIG.26

Cea de a doua metoda de difuzie ~i obtinere a unei lu-mini placute este reprezentata de grid. Gridul este un acce-soriu de forma paraleliplpedlca ce are in cornpozltie tuburicirculare sau dreptunghiulare care fac ca lumina sa se con-centreze intr-un spot mic. in acelasl timp gridul nu va ofera 0lumina foarte lntensa, ci una mult mai calda ~i placuta.

Trebuie sa tinetl cont de faptul ca lungimea gridului de-termlna suprafata pe care va fi raspandita lumina concentra-tao Pentru real izarea unui grid avetl nevoie de paie (de pre-ferat negre sau albe, pentru a nu lrfluenta culoare luminii),carton, l ipici ~i banda adeziva.

59


31/44

-I! Pentru inceput trebuie sa decupati 0coala de carton ~i

sa 0impartiti in 4 sec~iuni. Doua care sa fie de la~imea bhtu-lui, ~idoua care sa fie de inalt imea bli tului. (fig. 27)

3,5 em Sem 3,5 em Scm

h=12 em,FlG.27

Din acest carton confectionatl 0prlsrna al cafui interior ilumpleti cu pate. (fig. 28}. lntre paie trebuie sapuneti l ipici pen-tru ca acestea sanu se rnlste sau sacada din ansamblul f inal.

Peste aceasta prisma l iplti bucatl de carton in exterior,ce vor folosi la atasarea de bl it.Grid-ul realizat de dumneavoastra artrebui saarate pre-cum in imaginea urmatoare (fig. 29).

Atat gridul cat ~isoftboxul realizat DIY vor putea fi fo-losite doar cu bllturile norma Ie (blitur; externe), nu cele destudio.

60

.#

FIG.28

FlG.29

61


32/44

7. Postprocesarea

A. Corectarea luminiiPostprocesarea reprezinta una dintre etapele cele mai

importante ale fotografiei de prod us. In cadrul acestei etapeYeti corecta anumlte defecte ale fotografiei sau ale produ-sului , defecte ce n-au fost vizibile in momentul fotografierii.

Pentru inceput este important sa tineti cont de faptulca postprocesarea nu tnseamna falsif icarea aspectului finalal fotografiei sau inducerea in eroare a privitorului. Postpro-cesarea tnsearnna respectul pe care il aratatl atat privitori lorcat ~i fotograf iei, respect ce se va cuantifica lntr-un rezultatplacut la privire ~i corect din punct de vedere estetic.Una dintre cele mai importante corecturi asupra uneifotografi i este cea a nivelul expuneri i (intensitatii luminii). Seintampla uneori ca lumina sa fie prea puternica pe subiectsau pe fundal, sau sa fie prea slaba. Astfel este necesara in-terventia programelor de postprocesare.

In cadrul acestui ghid am ales renumitul program Ado-be Photoshop, avand astfe I control asupra tuturor setarl lor,62

-+

Pentru a putea fi puse In practice metodele precizate mai josam ales sa fotografiez In format JPGsi nu RAW .Fotografia urmatoare (fig. 30) este a unui ceas si suferade 0subexpunere evidenta a fundalului ~ia subiectului. Scopuleste acela de a obtlne un fundal alb ~iun subiect bineexpus.

FIG.30

Pentru corectarea luminii din intreg cadrul ne vom foloside functia Levels. (Layer - New Adjustement Layer - Levels)Aceasta functle regleaza intensi tatea tonurilor culor ilor alb,negru ~i gri. lata In imaginea de mai jos (fig. 31) rezultatulobtlnut dupa corectarea luminii cu ajutorul functii Levels.

In functie de nivelul tonurilor din fotografia dumnea-voastra putetl regia intensitatile celor trei nuante. Daca fun-dalul este subexpus ~i la fel ~i subiectul trebuie ~a reglatl to-nurile albe ~i neutre (gri). Daca fundalul este supraexpus ~isubiectul subexpus trebuie sa reglatl doar tonurile neutre ~i

63


33/44

negre.ln functie de fotografia dumneavoastra ~ide rezultatulpe care dorltt saI I obttnetl puteti mari sau scadea intensitateafiecarul nivel de culoare.

FlG.31

Uneori supraexpunerea subiectului este inevitabila. Acestlucru se poate corecta cu ajutorul functiilor Brightness/ Con-trast sau Curves. Astfel, modlficand contrastullntregii fotogra-fii sau doar a unui ton deculoare veti scapa, macar partial, dezona supraexpusa.

Astfel, folosindu-va de functille Levels, Brightness/ Con-trast ~iCurves vetl putea regia lumina asupra intregului cadruasa cum doriti ~i veti putea regia In acelasl timp defectelesurvenite In timpul fotografierii.

In fotografia de produs se utilizeaza destul de des ~ifunctia de conversie a fotografiei color lntr-una alb-negru.Pentru inceput trebuie sa retineti faptul ca nu trebuie satransformati 0fotografie Intr-una alb-negru direct din aparat64

WE

sau folosindu-va de 0 functie standard, deoarece rezultatulva fi banal ~i plat.

Pentru obtinerea unei fotografii monocrome cat maiplacute se recomanda utilizarea functlel Channel Mixer dinAdobe Photoshop (Levels - New adjustement level- ChannelMixer). Setand meniul monochrome putetl alege pe care din-tre cele trei canalele sase reaHzezeconversia, pe cel albastru,rosu sau verde.

In colajul urrnator (fig. 32) veti putea vedea cum arata 0fotografie color transformata, pe rand, monocrom, pe fieca-re canal de culoare. Fiecare canal va bloca, partial, spectrulcelorlalte doua canale.

c lor n;:ro~U n: verde a/n: albasnu

I

FIG.32

Astfel, In cazulln care doriti sa evidentlatl anumite partiale produselor fotografiate, putetl util iza transformarea rno-nocroma pe unul dintre aceste filtre, obtlnand rezul tate pla-cute care vor schimba total aspectul fotografiei.o alta varianta de transformare a fotografiei color lntr-una alb-negru este utilizarea functiei Black& White (Image- Adjustments - Black & White). Putetl folosi presetari exls-

65


34/44

-

tente sau puteti alege cat din fiecare culoare sa fie transfer-mat in negru.

Este important sa tineti cont de faptul ca nu toate foto-grafii le merg, sau trebuie transformate in format alb-negru.Unele, transformate in alb-negru, s-ar putea saalba un aspectneplacut, lucru nedorit nici de client nici de durnneavoastra.

B. Eliminarea aspectelor inesteticeDe multe ori in momentul realizarii unei fotografii de

prod us intampinati probleme precum punctele de praf de pesenzor, punctele de praf de pe prod use, mici zgarieturi sauzone cu mici pete de rnurdarie. Se Intarnpla, aproape lntot-deauna, ca rnacar cateva dintre acestea sa ramana nevazutein momentul fotografierii, iar in momentul vizualizarll foto-grafiei pe calculator acestea sa devlna puternic vizibile.

Din fericire programul Adobe Photos hop ne ofera leacpentru toate defectele (nu si cele In carefotografia e completsupra sau subexpusii) existente in fotografie.

in cazul in care observati puncte de prafin fotografia ob-tlnuta acestea pot fi usor eliminate cu ajutorul ustensilei Clo-ne Tool. Pentru folosirea acesteia trebuie sa rnutati cursoruldin locul in care dorlti sa copiatl "materia!", sa apasatl tastaALT~iapoi sadati click peste punctul de praf. Astfel, acesta vafi inlocuit de materialul ales inainte.o alta metoda prin care puteti elimina punctele de prafeste util izarea ustensilei Patch Tool. Pentru a 0 folosi corecttrebuie sa bifati In meniul de sus optiunea Source ~i apoi saselectati zona punctului de praf. Dupa ce atl obtinut selectiao mutati in zona de unde doriti sa luatl .moteriaiut", Acum66

*'

punctul de praf va disparea ~i In locul lui va fi 0 zona fina,asernanatoare celei din apropriere.

La utilizarea primei metode trebuie sa fiti atenti la ma-rimea brushului (pensulei) pentru a nu copia ~i alte detaliide care nu avetl nevoie sau care v-ar putea strica aspectulfotografiei.

in afara de zonele sub sau supraexpuse si punctele depraf sau petele inestetice in cadrul fotografiei de produs s-arputea sa va mai lntalnitl cu 0 reprezentare neplacuta a culorl-lor. Fie din cauza temperaturii de culoare, fie din cauza lumi-ni lor, culorile s-ar putea sanu aiba aspectul pe care vi-I dorlti,

Pentru corectarea acestei greselt puteti uti liza functlaColor Balance sau Levels. Folosindu-va de Color Balance Yetiputea regia tonurile culor ilor din intreg cadrul si Yeti schimbadoar nivelul acestora, nu ~i lumina din intreg cadrul.

Daca va Yeti folosi de functia Levels atunci, pe langa re-glarea nivelurilor culorilor rosu, verde si albastru Yeti puteacontrola ~i intensitatea acestora, luminand, sau lntunecandcadrul final.

Pentru controlarea umbrelor ~ia zonelor cheie ale produ-sului puteti util iza ustensilele Burn sl Dodge, renumite pentruintensificarea tonurilor culorilor. Foloslndu-va de aceste douaustensile puteti modifica modul in care lumina cadre asupraintregului ansamblu, concentrand-o in locurile in care aveti ne-voie durnneavoastra. '

67


35/44

-

8. Publicare

A. Galerii onlinein ultima perioada mediul online a capatat 0 foarte mare

putere de convingere, f iind calea usoara de exclamare a fieca-rei persoane care doreste saporneasca unjob, sau 0activitateintr-un anumit domeniu.

Pentru fotografi aceasta evolutie a retelelor de socializa-re prezlnta un real avantaj, putandu-si expunere foarte usorcreati lle pe site-uri de profi l sau bloguri personale.

Din fericire, astazi, sunt puse la dispozit ia fotografilorfoarte multe site-uri prin intermediul carora pot fi postatefotografiile obtlnute.Unul dintre cele mai renumite site-uri din acest dome-niul este Flickr.com, un site foarte ut il care cuprinde milioanede fotografii ~i un sistem foarte interesant de administrare ~itncarcare a fotografiilor.

Prin simpla inregistrare gratuita a unui cont aveti accesla crearea unei galer ii online in care sa va incarcat i toate foto-grafiile. Le puteti organiza pe categorii ~iseturi , puteti obt ine68

cri tica din partea altor fotografi ~iputet l socializa cu acestia,cunoscand noi viziuni asupra aceleasi fotografi i.

Flickr.corn va poate oferi ajutor ~i in solutlonarea pro-blemelor tehnice, avand la dlspozttie un forum care are miide utilizatori activi la orice ori din zi sau din noapte. Astfel,Flickr.com inglobeaza calitatlle unei adevarate galerii online,oferlndu-va expunere sl ajutor in acelasl t imp, inscrierea fiindin totalitate gratulta.

Un alt site foarte renumit care va permite accesul intr-ocomunitate foarte mare, este DeviantArt.com. Aici este locul tu-turor dornici sainvete si saevolueze intr-un domeniu. Yeti gasitutoriale, Yeti da peste fotografi profeslonlstt dispusi sa-~i oferesfaturile, ~iYeti primi tot t impul ajutor atunci cand il Yet i cere.

DeviantArt.com va permite sa va organizatl galeria asacum va doriti ~isa aveti in acelast timp un aspect foarte placutal acesteia. Tot pe contul durnneavoastra, pe care il Inregistratlgratuit, puteti avea un jurnal propriu si un loc in care sa selec-tati toate fotografi ile care v-au placut ~isunt ale altor persoane.

Pelanga aceste caracteristici pe care Ie puteti gasi ~iin ca-drul altor site-uri in domeniu, DeviantArt va ofera ~ivizibilitateanecesara pentru obtinerea unui oarecare profit din fotografie.

Cu putin noroc puteti sa va creatl 0galerie foto ~i un locin care sa va vlndetl fotografiile fara a plati nicio taxa. Existadesigur posibilitatea de realizare a unui cont premium, contcare va ofera facil itati precum eliminarea reclamelor, acce-sulla anumite tutoriale, sfaturi si sectiuni ale forumului si, I ,o vizibil itate mai mare.

Aceste doua site-uri pentru galerii le durnneavoastra aufost din strainatate. Exista insa un astfel de site si la noi intara. Acesta este Badorgood.com ~i in cadrullui puteti gasl

69


36/44

-

foarte mult i fotografi din intreaga lara, putand chiar organizaintalniri in jurul orasului in care va aflatl.

Pe langa poslbilitatile de expunere a fotografiilor ~i depart iciparea la concursul. Badorgood.com va ofera ~i0rubri-cadestinata vanzarii siachizltlonarii de prod use din domeniulfotografiei.

Exista, in cadrul si te-ului, ~i sectiunl special precum celede fotoreportaje ~i un blog in care stafful poate comunicafoarte usor cu durnneavoastra, ~i invers.

Astfel, fie ca sunt site-uri din strainatate sau din Roma-nia, locurile in care va puteti crea 0galerie proprie ~iva putetiprezenta toate fotografiile ~i obtine critica necesara, repre-zinta un real avantaj, mai ales daca practicati un gen al foto-grafiei comerciale, precum fotografia de produs.

Aveti vizibilitate, accesibilitate la lnformatii, ~iposibilita-tea de a fi contactat de dlversi cllentl lnteresati de munca ~icreatille durnneavoastra.

S.Slog personalBlogul personal reprezinta 0 foarte buna metoda de ex-

punere ~i creare a unui profil online in calitate de fotograf.Blogul, pe langa fotografii, va permite comunicarea directacu citi torii durnneavoastra prin diverse rubrici create specialpentru acest lucru.

Feedbackul este de asemenea diferit in cazul unui blogpersonal de fotografie, decat cel regasit pe site-urile cu galeriionline. Acolo, deseori parerea va fi strict din punct de vederefotografic, sau, uneori, doar pentru a acumula diverse punc-te pe slte-ul respectiv (ex. numiir de critiei oferite, numiir decomentarii l iisate etc.}.70

Pe blogul personal veti primi critica, dupa un timp, atatdin partea unor fotografi cat ~i din partea unor poslblli ell-ent l, conturand astfel 0 eventuala relatie client-fotograf. Pu-tetl crea foarte usor un astfel de blog folosindu-va de motorularhicunoscut numit Wordpress.

Avetl posibilitatea de a va crea un blog pe un host ~i do-meniu propriu (costurile vor fimai mari) sau de a crea blogulprin intermediul site-urilor wordpress.org sau blogspot.com.Aici tot ce trebuie sa facetl este sa va inregistrati ~i sa alegetlunele proprietatl ale blogului, de restul se va ocupa sistemuldeja creat.

lata care ar fi pasli pentru organizarea unui blog de fo-tografie de succes: Jncercatl sa adaugati fotografii regulat ~i din mai multeeategorii Raspundeti comentariilor lasate de vizitatori, chiardaca sunt negative sau pozit ive

Oferiti sfaturi daca acestea vi se cer Creatl rubrici noi ce nu sunt frecvente in blogosferafoto Organizati concursuri sau activitati prin care sa comu-nlcatl cu vizitatorii Creat i-va 0pagina de contact bine pusa la punct sl usorde folosit Verificati macar 0data pe zi blogul Pentru fotografia cornerclala lncercatl sa creatl 0cate-gorie speclala cu posibilitatea de achlzltlonara a unorservicii oferite de dumneavoastra

Creati 0 pagina cu serviciile oferite ~i exempllficatl cufotografi i proprii

71


37/44

- - Comunica~i pe retelele de socializare, va vor oferi foar-te multa vizibilitate

Pe langa aceste sfaturi ce tln mai mult de partea deblogging, este important sa acordatl in continuare 0mare atent le ~i pa~ii fotograf ice. Din pacate multe blo-guri de fotografie au un continut plin de fotografii maipu~in reuslte. Astfel, atat t imp cat cal itatea este foartemica, [mportanta cantita~ii scade enorm de mult .Din pacate, in aceasta per ioada, in Romania, blogur ile

de fotografie nu detln nici macar un mic procent din monopo-lui site-urile de vanzare online a fotografi ilor, sl astfel trebuieapelat cu regularitate agentiile de microstocking.

Prin intermediul unor agentl i de microstocking putetl sava vindeti fotograf iile ~i sa intrati in legatura directa cu posi-bil i client i lnteresat i de creat lile durnneavoastra. Mai mul telucrur i despre aceste retele putet i cit i in cadrul capitoluluiurmator,

72

9. Vanzare

A. Site-uri de microstockingSite-urile de microstocking sunt definite de posibilitatea

de a vinde fotografii persoanelor interesate de creatii le dum-neavoastra, Tngeneral aceste site-uri sunt folosite de cllenti cecauta fotografii pentru diverse reclame, spatii publicitare, tem-plate-uri etc., scopul principal fiind cel de gasire a unei fotogra-fii deja realizate, nefiind necesara 0comanda speciala,

Cele mai importante site-uri de microstocking din intregglobul sunt istockphoto.com, shutterstock.com ~idreamstime.com. Primele doua din aceasta l ista sunt renumite pentru acce-sui foarte greu in sistem, fiind necesara parcurgerea unui quiz deinceput ~itrimiterea atrei sau mai multe fotografii foarte reusite.Istockphoto.com va cere, pentru a va inregistra ca foto-graf afillat, 3 fotografii la rezolutle mare ~i sa parcurgetl untest foarte bine documentat cu intrebari grila din domeniulfotografiei. In general testul trebuie parcurs de mai multe oripentru promovare. Desi nu sunt grele, lntrebarlle i lustrate deimagini pot induce usor in eroare 0 persoana care nu estefoarte atenta la detali i.

73


38/44

Intrebarlle din cadrul acestui test sunt cu privire la Ilu-minarea fotografi ilor, la drepturile de autor, la zgomot ~isen-sibilitate ISO ~i la restul detallllor tehnice.

Dupa ce prornovati testul ~isunteti acceptatl ca fotografafi liat al site-ului (r iispunsul il primit i in general dupi i 5 zile),avetl posibil ltatea de a tncarca fotografi i pentru vanzare, Tre-buie sa tineti cont ca fotografiile trebuie sa fie impecabile dinpunct de vedere tehnic.

Daca utillzati blitul in fotografi i, chiar ~icu un sistem fear-te bun de iluminare, trebuie sa avetl grija mare la reflexii, urn-bre sitonurile culorilor. Daca acestea nu vor respecta normeleimpuse de sistemul istockphoto, fotografi ile vor fi respinse.

Imediat dupa Inregistrare putetl Inca rca pe site maxim15 fotografii pe saptamana. In functie de nurnarul de foto-grafii vandute ~i vizualizate aceasta limita se va modifica, iarIn timp, se va ridica. Trebuie sa tineti cont de faptul ca baniiobtlnuti din vnzarea fotografi ilorvor putea f i scosl abia dupalrnpl lnirea sumei de 100 USD.

Un alt site renumit In domeniul microstocking-ului esteshutterstock.com. Este cel mai mare astfel de site ~i conti-ne rnilioane de fotografii puse spre vanzare. Totusl, In ciudaacestui numar foarte mare.avetl sanse destul de mari de sava vindetl fotografiile.

Pentru a putea aplica la shutterstock.com trebuie saavetl peste 18 ani ~isatrimitet i 10 fotografi i la rezolutie mare.Pentru a fi acceptati trebuie ca 7 din aceste 10 fotografii saf ie foarte bune ~i satreaca testul impus de echipa site-ului.

Nurnarul foarte mare de fotografii regasite pe shutterstockva tndeamna safiti foarte atenti In momentul lncarcarii fotogra-fiilor ~istabilirea titlurilor ~ia tagurilor. Trebuie caIn acelasi timp

74

,-

saaveti un titlu sugestiv, Insanu foarte lung, ~i0serie de cuvintecheie (taguri) care sadescrie produsul respectiv.

De exemplu In cazul in care avem fotografia urrnatoare(fig 33) putem atribui urrnatoarele date, atat pe istockpho-to.com cat ~i pe shutterstock.com.

Titlu: Gold women watch Descriere: Gold women watch, 24k, created by Casioand produced in Japan

Tag-uri: gold watch, women, women watch, casio, goldwatch 24k, watch photo

FlG.3375


39/44

-

E important ca intotdeauna sa adaugati cuvinte cheierelevante ~i sa nu faceti asa-numitul " ke yw or d s pam" . Dacaprofitati de acest lucru ~ide faptul ca nurnarul de cuvinte che-ie ce se pot introduce este nelimitat, s-ar putea ca sistemulrespectivului site sa va noteze ca .utitlzator spam" sl sa vablocheze accesul.

Acest lucru trebuie evitat, ~i astfel, ~i pe aceste site-uri,este imperios necesar un comportament adecvat. Un alt lu-cru foarte important este inca rcarea fotografiilorin care aveti~i model.

Fie c a fotografiile au fost real izate intr-o piata, intr-unloc public, sau in studioul dumneavoastra pentru combina-rea altui gen cu fotografia de produs, trebuie sa descarcatiformularul prin care persoana fotografiata i~i da acordul depublicare pe site-urile respect ive, istockphoto.com ~i shut-terstock.com.

Din ferlcire in cadrul fotografiei de produs nu este ne-cesar prea des acest lucru, majoritatea cornpozitilor fiind cuobiecte statice, nu ~i cu persoane.

in ccncluzle. site-urtle de microstocking va ofera posibi-litatea de a va vinde fotografiile ~i de a primi un pret bun peele, realizand un parteneriat favorabile pentru ambele particontractuale. Pretul pe care il veti primi pe fotografii va fi de-terminat in functie de calitatea, numarul de vanzari ~i rezo-lutia acesteia.

I n general pretul variaza de la 5 USD la 50 USD (asta Inc az ul In c ar e fo to gr afia e ste e xtr ao rd in ar d e b un ii} .

76

B. Re la ti a c l ien t- !o tog ra !I n orice domeniu relat la intre client ~icel care ofera anu-

mite servicii este foarte importanta. Modul de abordare sicomportamentul in sltuatle limita pot aduce reale avantajecelui ce presteaza anumite servicii.

I n cazul dumneavoastra, ca fotograf, este foarte impor-tant modul in care abordati clientul ~i i i prezentatl oferta ser-viciilor. Este recomandata sa evitati atitudinea formals si sava punetl imediat in locul clientului. '

Studierea acestei perspective este foarte importanta, Dacarespectivul client va cere safotografiatl un anumit produs ~i saevldentlaf anumite aspecte, asacum am spus~iin celelalte capi-tolele, sugestiile dumneavoastra sunt foarte importante.

Pe langa realizarea fotografii lor propuse de acesta, pu-teti prezenta ~i alte cadre gandlte de dumneavoastra, cadrecare poate vor f i pe placul clientului.

Un alt lucru la care trebuie sa fiti atenti este maleabili-tatea. Daca atl real izat deja fotografii'le ~i clientul va cere sareahzati mici modif idir i, saIefacet! cat mai bine. Dezinteresulnu face decat sava scada calitati le de fotograf.

Tntotdeauna, inainte de a incepe lucrulla un proiect alunui client, nu uitati de un contract sau precontract in care saprecizati toate clauzele. De multe ori se alege calea sirnpla,fara contract, insa aceasta prezinta cele mai mari riscuri.

Astfel , prin reaJizarea unui contract si semnarea lui deambele parti contractuale, puteti obtine in lnstanta, in cazul incare clientul "uitii", plata ~irestullucrurilor promise in clauze.

Relatia client-fotograf este la fel de importanta ca pro-cesul de obtinere a fotografiilor, reprezentand un mare pro-cent din aspectul final al fotografiei de produs.

77


40/44

10. Concluzii

Fotografia de produs este un gen al fotografiei comer-ciale, lngloband in aceasta atat latura cornerclala cat ?i ceaartistica. Asemenea fotografiei de studio, fotografia de pro-dus necesita oferirea unei mari atentii asupra setup-ului pecare il detineti. (Jumini, metode de dijuzie, corturi, obiective)

Pentru obtinerea unor rezultate mai bune fara post-pro-cesare se recornanda uti lizarea unor obiect ive prime (obiec-tive cufoca/a fixa) sau a unor obiective dedicate macro.

I n momentul fotografierii trebuie sa tineti cont de pro-funzimea de camp (OOF- depth of fie/d), f iind necesara in-chiderea diafragmei pana la valori cuprinse intre f/8-11, infunctie de dimensiunile produsului.

Nu uitati faptul ca daca diafragma va fi prea deschisavetl avea un camp de profunzime foarte mic, iar daca va fiprea lnchisa carnpul de profunzime va fi prea mare iar calita-tea detalii lor din fotografie va scadea semnificativ.

Modul in care lumina cade pe subiect poate schimbaintreg aspectul fotografiei, generand fie umbre sau contrasteputernic evidentiate.

Accesoriile sunt foarte importante ?i unele chiar indis-pensabile, precum trepiedul, stativul, declansatoarele wire-78

-

less sl fil trele, fie de polarizare, fie macro. Un alt obiect foarteimportant in fotografia de produs este cortul fotografic, cortcare va permite fotografierea obiectelor si obtinerea unuifundal alb, uniform. ' ,

Cortul fotografic poate fi creat ?i manual, DIY, urrnandsfaturile din cadrul capitolului al 6-lea. Tot acolo puteti afJamodul in care puteti crea metode de difuzie, evitand astfe Iumbrele si contrastele puternice.

Postprocesarea este foarte lmportanta ?i imperios ne-cesara, putand elimina zonele slab iluminate, refJexiile ne-placute, punctele de praf ?i restul defectelor tehnice sau aleobiectelor, defecte ce nu au ie?it la iveala in momentul reali-zarii fotografiei.

Postprocesarea poate fi realizata prin intermediul sof-tului Adobe Photoshop, soft care va permite utilizarea uneigame foarte largi de ustensile ?i functii. Puteti regal cu ajuto-rul acestui soft lumina din intreg cadrul ?i obtlne un fundalalb, chiar ?i fara lumina pe acesta.

Dupa ce ati facut fotografiile, daca nu detineti un con-tract cu un anumit cl ient, Ie puteti publica pe galeriile online?i pe site-urile persona Ie, sl Ie putetl vinde pe site-urile demicrostocking amintite in cadrul capitolului anterior.

Estefoarte important acordarea unei mari atentii tuturordetalii lor, la nivel fotografic ?inu numai. Dacadoriti s~va creatiun blog personal in care sa va expuneti fotografiile, trebuie s~tineti cont de faptul ca integra rea pe retelele de socializare siobtlnerea unui trafic ?i feedback destulde mare, este stra~slegata de modul in care scrieti articole sl adaugatl fotografi i.

Rezultatul va fi unul mult mai bun daca actualizati zilnicblogul cu fotografi i de-ale dumneavoastra. Astfel, vi ;i tatorii

79


41/44

vor fi motivati sa revlna zilnic, ~i creste posibilitatea de a ficontactat de cllentl lnteresati de creatli le voastre.

Pentru ca acest lucru sa poata fi realizat mai usor ar fibine ca pagina de contact sa fie perfect functionala ~i usorde utilizat, eventual sa fumizati ~idate de contact personal.

in conduzie, f ot og ra fi a d e p ro d us este un gen al foto-grafie i comerc ia le care se bazeaza pe reprezentarea corecta~itntr-un mod cat mai placut a subiectului fotografiat, combi-nandu-se insa 0diversitate de alte genuri fotografice, precumfotografia de studio, macro si portretele.in paginile urmatoare veti putea vedea cele mai bune 5fotografi i realizate de mine, putandu-le lua ca reper in cazulin care dor iti sa exersat i. Sub f iecare fotograf ie va f i disponi-bila ~ischema de lumini uttl lzata ~ilnforrnati lle tehnice. (EXIF- timp de expunere, diafragmo, ISO,balans alb etc.)

80

-

81


42/44

-~-----------------------

82

1/1605,f /l l, 150100 - Nikon07000 + Nikkor AF-O50mm f/l.8Lumina provine defa un bli; Nikon58-600 declansat de fa distantii_

fa puterea deU. Fotograjia afost realizatii In cort fotograjic.

83


43/44

84

1/1005, F/5, 150 250 - Nikon D7000 + Nikkor AF-D 50mm f/1.8Lumina provine de la un blt ; Nikon 58-600 (setat 10 a putere de % )dedansat slave. Fotografia afast realizati i tmr-un cart fotografic

85


44/44

Date post:	20-Jul-2015
Category:	Documents
Upload:	alexandru-b-dragoiu
View:	498 times
Download:	1 times

Primii 10 Pasi in Fotografia de Produs

Documents