PRIMARIA MUNICIPIULUI GIURGIU - mycovenant.eumayors.eu · Comunitare de UtilităŃi Publice CASA...

PRI M ARIA M UNI C IPI UL UI GI URGI U

PLANUL DE ACłIUNE PENTRU

ENERGIE DURABILĂ AL MUNICIPIULUI

GIURGIU

2010 ÷ 2020

Decembrie 2013

Responsabilitatea pentru conŃinutul prezentei publicaŃii revine exclusiv autorilor acestui

material. Aceasta nu reflectă în mod necesar opinia ComunităŃilor Europene. Comisia Europeană nu se face responsabilă în niciun fel de utilizarea în orice scopuri a informaŃiilor din prezenta publicaŃie

Planul de Actiune pentru Energie Durabilă al Municipiului GIURGIU - 2010 ÷ 2020

3

Cuvânt înainte

Principiul fundamental al conceptului de dezvoltare durabilă impune

managementul raŃional al nevoilor energetice actuale fără a afecta posibilităŃile

generaŃiilor viitoare de a-şi satisface propriile nevoi. Planificarea integrată a

resurselor energetice este un instrument eficient şi totodată o condiŃie

preliminară importantă pentru dezvoltarea durabilă.

Pentru atingerea acestui deziderat, Primăria Municipiului Giurgiu, a decis

elaborarea Planului de AcŃiune pentru Energie Durabilă, plan ce va sta la baza

ierarhizării acŃiunilor şi proiectelor pentru alocarea resurselor financiare în

atingerea obiectivelor stabilite. Monitorizarea proiectelor implementate va

permite calculul reducerii emisiilor de CO2, etapizat până în 2020 şi în continuare.

Principale obiective strategice vizate prin elaborarea şi aplicarea Planului de

AcŃiune pentru Energie Durabilă Giurgiu au fost următoarele:

▪ Formularea şi aplicarea de măsuri de eficienŃă energetică şi de

valorificare a energiei regenerabile precum şi desfăşurarea altor acŃiuni

legate de energie în diverse domenii de activitate coordonate de

autorităŃile locale;

▪ Elaborarea şi aplicarea de programe şi acŃiuni destinate să

economisească energia în clădiri;

▪ Aplicarea unor măsuri de reducere a consumurilor de energie în sfera

serviciilor comunitare de utilităŃi publice;

▪ DeŃinerea unui plan energetic local coerent, susŃinut politic şi financiar de

comunitatea locală;

▪ Informarea şi motivarea cetăŃenilor şi altor actori locali cu privire la

posibilităŃile de utilizare a energiei în mod eficient.

Principalele domenii în care se vor desfăşura activităŃi înscrise în plan sunt:

▪ Clădirile şi instalaŃiile aferente (clădiri municipale, clădiri din sectorul

terŃiar, clădiri rezidenŃiale, iluminat public);

▪ Transportul (flota municipală şi transportul public);

▪ Sistemul de alimentare centralizată cu căldură dintr-o centrală cu

cogenerare);


4

▪ ProducŃia locală de energie (instalaŃii solare termice şi cogenerare de

înaltă eficienŃă pe gaze naturale şi pe deşeuri urbane);

▪ Planificarea urbană (strategică, planul urban de mobilitate durabilă,

dezvoltarea de reglementări locale în sprijinul construcŃiilor durabile);

▪ AchiziŃiile (reglementări locale de eficienŃă energetică, reglementări locale

de utilizare surse de energie regenerabilă);

▪ Comunicare (servicii de asistenŃă tehnică şi consultare, suport financiar şi

subvenŃii, campanii de informare şi conştientizare, sesiuni de instruire,

organizarea Zilelor Municipale ale Energiei);

▪ Managementul deşeuri (colectare selectivă, reciclare şi incinerare pentru

valorificarea potenŃialului energetic al deşeurilor).

Glosar de termeni APM GIURGIU AgenŃia pentru ProtecŃia Mediului GIURGIU

AFM Autoritatea Fondului pentru Mediu

ANRE Autoritatea NaŃională de Reglementare în Domeniul Energiei

ANRSC Autoritatea NaŃională de Reglementare pentru Serviciile

Comunitare de UtilităŃi Publice

CASA VERDE Programul privind instalarea sistemului de încălzire care utilizează

energii regenerabile, inclusiv înlocuirea sau completarea sistemelor

clasice de încălzire

GEP SC Global Energy Production SA

HCL Hotărâre a Consiliului Local

IE Institutul pentru Energie al Comisiei Europene

IEE Programul de finanŃare Intelligent Energy Europe

IES Institutul pentru Mediu şi Durabilitate al Comisiei Europene

ISJ Giurgiu Inspectoratul Şcolar al JudeŃului Giurgiu

IPCC Grupul interguvernamental de experŃi privind schimbările climatice

JRC Centrul Comun de Cercetare al Comisie Europene

PAED Planul de AcŃiune pentru Energie Durabilă

RUE Utilizare raŃională a energiei

SCUT Giurgiu Centrala termoelectrica Giurgiu

SEE Mecanismul financiar “Sustainable Energy Europe”

SRE Surse regenerabile de energie


5

Cuprins

1. PAED – Sumar ..................................................................... 7

1.1. łinta de reducere a emisiilor de CO2 pentru Municipiul GIURGIU …………… 11

1.2. Domeniul de aplicare al PAED ........................................................... 12

1.3. Nivelul de referinŃă şi orizontul de timp al PAED .................................. 12

1.4. Metodologie ................................................................................... 12

1.5. ConcordanŃa PAED cu alte documente strategice ................................. 13

2. Strategia generală .............................................................. 14

2.1. Prezentarea Municipiului GIURGIU .................................................... 14

2.1.1. InformaŃii generale ......................................................................... 14

2.1.2. CondiŃii de mediu şi resurse naturale disponibile ................................. 17

2.1.3. CondiŃii economice ......................................................................... 18

2.1.4. Transport ...................................................................................... 19

2.1.5. Energie ......................................................................................... 25

2.1.6. Clădiri ........................................................................................... 27

2.1.7. Managementul deşeurilor ................................................................. 27

2.1.8. FuncŃiile Municipiului Giurgiu în sectorul energetic local ........................ 28

2.2. SituaŃia actuală şi viziunea pentru viitor ............................................ 29

2.3. Obiective generale .......................................................................... 34

2.4. Aspecte organizaŃionale şi financiare ................................................. 35

2.4.1. Coordonarea şi structurile responsabile pentru

punerea în aplicare a PAED ………………………………………………………………..……… 35

2.4.2. Alocarea de resurse umane ............................................................... 35

2.4.3. Implicarea părŃilor interesate şi a cetăŃenilor ....................................... 36

2.4.4. Bugetul general estimativ .................................................................. 37

2.4.5. Sursele de finanŃare identificate la data elaborării PAED ........................ 37

2.4.6. Măsurile preconizate de monitorizare .................................................. 38

3. Inventarul de bază al emisiilor ............................................. 39

3.1. Consumul final de energie ................................................................. 39

3.2. Emisiile de CO2 ................................................................................ 40

3.2.1. ProducŃia locală de electricitate şi

emisiile corespunzătoare de CO2 ......................................................... 40

3.2.2. Încălzirea urbană locală, cogenerare şi

emisii corespunzătoare de CO2 ........................................................... 40


6

4. AcŃiuni şi măsuri planificate până în 2020 ............................ 42

4.1. Clădiri şi instalaŃii aferente ................................................................ 43

4.1.1. Clădiri municipale ............................................................................ 43

4.1.2. Clădiri terțiare (nemunicipale) .......................................................... 44

4.1.3. Clădiri rezidenŃiale........................................................................... 44

4.1.4. Iluminat public ................................................................................. 45

4.2. Transport ........................................................................................ 45

4.3. ProducŃie de energie ......................................................................... 47

4.4. Încălzirea / Răcirea urbană locală ....................................................... 48

4.4.1. Cogenerarea de căldură si electricitate ................................................ 50

4.4.2. Sisteme de alimentare centralizată cu căldură (termoficarea) ................ 50

4.4.3. InstalaŃii solar-termice pentru prepararea apei calde de consum ........... 35

4.5. Management deseuri ............................................................ 51

4.5.1. Colectare selectivă a deseurilor .......................................................... 52

4.5.2. Reciclare deseuri .......................................................................... 52

4.6. Planificare teritoriu .............................................................. 52

4.6.1. Planificare urbană strategică .............................................................. 52

4.6.2. Planificare transporturi / mobilităti ...................................................... 53

4.6.3. Standarde pentru renovări si constructii noi ......................................... 53

4.7. Achizitii publice si servicii .................................................... 53

4.7.1. Cerintele / standardele de eficientă energetică ..................................... 54

4.7.2. Cerintele / standardele privind energia di surse regenerabile .................. 54

4.8 Comunicare ............................................................................. 54

4.8.1. Servicii de consultantă ...................................................................... 55

4.8.2. Sprijin financiar si granturi ................................................................ 55

4.8.3. Sensibilizare si netwoking la nivel local ............................................... 56

4.8.4 Formare profesională si educare ......................................................... 56

4.9. Portofoliu de măsuri avute în vedere pe termen mediu ....................... 56

5. Rezultate ale măsurilor planificate până în anul 2020 .......... 57

ReferinŃe ..................................................................................... 59

Listă anexe .................................................................................. 59


7

1 PAED – Sumar

Planul de AcŃiune pentru Energie Durabilă al Municipiului GIRGIU a fost

elaborat pentru perioada 2010 ÷ 2020 şi este parte integrantă din documentele

politice strategice pentru dezvoltarea durabilă a Municipiului Giurgiu. ConŃinutul

PAED este în strânsă legătură cu obiectivele, măsurile şi angajamentele asumate

de către municipalitate prin semnarea ConvenŃiei Primarilor la 05 august 2008.

ConvenŃia Primarilor - Un angajament pentru punerea în practică a politicii

europene privind energia şi mediul.

ConvenŃia primarilor este o iniŃiativă a Comisiei Europene, care reuneşte

oraşele care s-au angajat în mod voluntar sa îndeplinească obiectivele politicii

energetice a UE în ceea ce priveşte reducerea emisiilor de CO2 prin creşterea

eficienŃei energetice şi producerea şi utilizarea de energie curată.

MunicipalităŃile semnatare, se obligă să reducă emisiile de CO2 cu cel puŃin

20% până în anul 2020 prin implementarea unor Planuri de AcŃiune pentru

Energie Durabilă (PAED) în domeniile care intră în competenŃele municipalităŃii.

La 01 septembrie 2012 (data la care s-a început documentarea pentru

prezenta lucrare), peste 4200 primarii, din 47 de Ńări, cu o populaŃie totală de

peste 166 milioane de locuitori, au semnat ConvenŃia Primarilor, iar 1689 au

transmis deja PAED-uri dintre care au 328 fost acceptate.

Având în vedre că cea mai mare parte (circa 80 %) din energia produsă în Europa se

consumă în zonele urbane rezultă că bătălia împotriva schimbărilor climatice trebuie

câştigată în primul rând în municipii şi oraşe, respectiv că oraşele şi zonele urbane sunt

în acelaşi timp problema şi soluŃia pentru creşterea eficienŃei energetice.

Obiectivele europene în domeniul reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră

vor putea fi atinse numai dacă autorităŃile locale şi regionale europene vor

acŃiona împreună şi se vor angaja ca parteneri. Pactul nu vizează numai oraşele

mari ci şi oraşele mici şi foarte mici, ca şi regiunile în ansamblul lor.

AutorităŃile locale deŃin un rol cheie în atenuarea schimbărilor climatice. Peste

jumătate din emisiile de gaze cu efect de seră sunt create în, şi de către oraşe.

Prin urmare, autorităŃile locale trebuie să devină actorii principali în vederea

punerii în aplicare a politicilor energetice durabile şi trebuie să fie recunoscute şi

sprijinite în eforturile depuse.


8

Angajamentul oficial al părŃilor semnatare se reflectă în măsuri şi proiecte

concrete. Oraşele semnatare acceptă să întocmească rapoarte şi să fie

monitorizate cu privire la punerea în aplicare a propriilor Planuri de acŃiune.

ConvenŃia primarilor dispune de un portal internet (www.eumayors.eu) care

serveşte ca structură de sprijin atât pentru oraşele participante, cât şi pentru

cetăŃeni sau alte organizaŃii interesate.

Afilierea la ConvenŃia primarilor a impus adoptarea Angajamentului primarilor

care prevede următoarele obiective principalele:

▪ Depăşirea obiectivelor UE pentru anul 2020, de reducere cu cel puŃin

20 % a emisiilor de CO2 pe teritoriile administrate, prin punerea în

aplicare a planurilor de acŃiune privind energia durabilă în domeniile

proprii de competenŃă;

▪ Elaborarea unui Inventar privind emisiile dăunătoare mediului, care să

stea la baza Planul de acŃiune privind energia durabilă;

▪ Elaborarea şi susŃinerea în decurs de un an de la afiliere a Planului de

acŃiune privind energia durabilă;

▪ Adaptarea structurilor autorităŃii locale, prin asigurarea de resurse umane

şi financiare suficiente, în vederea îndeplinirii acŃiunilor necesare;

▪ Mobilizarea societăŃii civile pentru dezvoltarea Planului de acŃiune,

prezentând în linii generale politicile şi măsurile necesare pentru realizarea

obiectivelor acestui plan;

▪ Diseminarea experienŃei acumulate şi know-how-ul cu alte unităŃi

teritoriale;

▪ Organizarea de „Zile ale energiei” sau „Zile ale Pactului primarilor”, în

cooperare cu Comisia Europeană şi cu alte părŃi interesate, pentru a

prezenta cetăŃenilor în mod direct posibilităŃile şi avantajele utilizării

eficiente a energiei, precum şi informarea mass-media locală cu privire la

evoluŃia planului de acŃiune.

Comisia Europeană a evidenŃiat relevanŃa Pactului primarilor în pregătirea

viitorului teritorial şi energetic al Europei în două documente strategice de

importanŃă capitală. Pentru prima dată, un document strategic în domeniul

energiei, menŃionează rolul oraşelor, în timp ce un alt document privind

coeziunea face din oraşele cu necesar redus de energie, o prioritate.


9

Un comunicat al DG ENER privind strategia energetică a Uniunii Europene pentru

anul 2020 stipulează necesitatea consolidarii în continuare a ConvenŃia primarilor.

Al doilea document, de la DG REGIO, menŃionează că oraşele oferă

oportunităŃi deosebite pentru implementarea măsurilor de economisire a energiei

în special în transport şi alimentarea cu căldură (încălzire spaŃială şi preparare de

apă caldă de consum) datorită densităŃii mari a populaŃiei.

łara noastră a participat activ încă din februarie 2009 când a fost inaugurarea

ConvenŃiei Primarilor şi 9 primării autohtone au semnat documentele de

participare. La 01 septembrie 2012 (data la care s-a început documentarea

pentru prezenta lucrare) numărul primăriilor din România care participă la

ConvenŃia Primarilor a ajuns la 69 reprezentând peste 5,7 milioane locuitori. (14

primării au elaborat şi înaintat PAED-uri dintre care 5 au fost deja acceptate).

Participare Giurgiu la ConvenŃia Primarilor - Primăria Giurgiu a făcut parte

dintre pionierii participării (a treia primărie din România) la ConvenŃia Primarilor prin

aderarea la aceasta încă de la 05 august 2008.

Prin HCL nr. 241/07.2008 Primarul Municipiului Giurgiu a fost mandatat să

semneze ConvenŃia Primarilor în cadrul primei sesiuni de aderare la iniŃiativă

(Bruxelles, 2009), alăturându-se astfel efortului global de reducere a emisiilor de

gaze cu efect de seră.

In cadrul Primăriei Municipiului Giurgiu, prin DispoziŃia Primarului nr.

2354/27.12.2012, reactualizată în data de 20.01.2014 prin DispoziŃia Primarului

nr. 37, a fost constituit Comitetul Local de Coordonare pentru implementarea

proiectului "ÎNFRĂłIREA VERDE - Construirea capacităŃii instituŃionale şi lecŃii

de învăŃat pentru instituŃionalizarea politicilor de energie durabilă în operaŃiunile

municipalităŃilor" şi realizarea Planului de acŃiune pentru energie durabilă al

municipiului Giurgiu - PAED MG, după cum urmează:

Comitetul de proiect

Coordonator proiect: Afrodita Ionela GRĂDINARU - Consilier, Primăria

Municipiului GIURGIU, Compartimentul "Programe

Europene";

Asistent: Anamaria Adonia ILIE - Consilier, Primăria Municipiului

GIURGIU, Compartimentul "Programe Europene";


10

Asistent: Cristina GHINCEA - Inspector, Primăria Municipiului

GIURGIU, Compartimentul "Programe Europene".

Coordonatori grupuri de lucru:

-- Grupul Clădiri: Cristian TRĂISTARU - Director Executiv, Primăria

Municipiului GIURGIU, DirecŃia Patrimoniu;

-- Grupul Transporturi: Ovidiu ANDREI - Director, SC TRACUM SA;

-- Grupul Energie: Viorel BĂLĂNEAN – Şef Serviciu Marketing, SC Global

Energy Production Giurgiu SA;

-- Grupul AchiziŃii publice: Marius LEAFU - Şef birou, Primăria

Municipiului GIURGIU, DirecŃia Dezvoltare, Biroul

Proceduri, AchiziŃii, Contracte;

-- Grupul Planificare Urbană: Ion ANGHEL – Sef serviciu Lucrări

Publice InvestiŃii, ReparaŃii, ÎntreŃinere, DirecŃia

Dezvoltare, Primăria Municipiului GIURGIU;

-- Grupul Comunicare: Mihai RĂBOJ - Referent, Primăria Municipiului

GIURGIU, DirecŃia Logistică, Compartiment Mass-

Media, RelaŃii Publice.

ConsultanŃi tehnici:

-- Mariana BĂRBUłĂ - Consultant tehnic, Primăria Municipiului GIURGIU;

-- Mircea GHIłULESCU - Consultant tehnic, Primăria Municipiului GIURGIU.

Grupuri de lucru:

-- Grupul Clădiri:

-- Clădiri administrative, sănătate: Cristian TRĂISTARU - Director

Executiv, Primăria Municipiului GIURGIU, DirecŃia Patrimoniu;

-- Clădiri învăŃământ (creşe, grădiniŃe, şcoli, universităŃi),

cultură, sport): Elena Toaderu – Consilier, Primăria Municipiului

Giurgiu, DirecŃia Dezvoltare, Serviciul Lucrări Publice, InvestiŃii,

ReparaŃii, ÎntreŃinere şi Catalina BAJANARU - Consilier, Primăria

Municipiului GIURGIU, DirecŃia Servicii Publice, Compartiment

Invatamant, Cultura-Sport;

-- Clădiri rezidenŃiale: Maria JURJ – Sef Birou Administrare si

Monitorizare Servicii de Utilitate Publica, Primăria Municipiului

GIURGIU, DirecŃia Servicii Publice;


11

-- Grupul Transporturi:

-- Transport public urban: Ovidiu ANDREI - Director, SC TRACUM

SA;

-- Transport privat (marfă şi persoane): Alexandru PEICEA - Şef

AgenŃie, AgenŃia Autoritatea Română Rutieră Giurgiu;

-- Grupul pentru Energie:

-- Producere energie electrică şi termică: Viorel BĂLĂNEAN, Şef

Serviciu Marketing, SC Global Energy Production Giurgiu SA;

-- Consum energie iluminat public: Aurelia IORDACHE -

Inspector, Primăria Municipiului Giurgiu, DirecŃia Servicii Publice,

Birou Administrare si Monitorizare Servicii Utilitate Publica;

-- Monitorizare servicii publice: Dragomir TOADERU - Consilier,

Primăria Municipiului Giurgiu, DirecŃia Servicii Publice, Serviciul

Administrare şi Monitorizare Servicii Utilitate Publică;

-- Consum energie electrică: Marian MĂRGEAN - Şef serviciu

gestiune operativă, ENEL DistribuŃie Muntenia zona MT/JT Giurgiu.

-- Grupul Planificare urbană:

-- Ion ANGHEL – Consilier, Primăria Municipiului GIURGIU, DirecŃia

Dezvoltare, Serviciul Lucrări Publice, InvestiŃii, ReparaŃii, ÎntreŃinere

-- Cornel GHEORGHE - Consilier, Primaria Municipiului GIURGIU,

Directia Dezvoltare, Serviciul Lucrări Publice, investiŃii, ReparaŃii,

ÎntreŃinere.

-- Grupul Comunicare:

-- Mihai RĂBOJ – Referent, Primăria Municipiului GIURGIU, DirecŃia

Logistică, Compartiment Mass-Media, RelaŃii Publice

-- Mihaela BRACĂU – Consilier, Primăria Municipiului GIURGIU, DirecŃia

Logistică, Compartiment Mass-Media, RelaŃii Publice.

-- Grupul AchiziŃii publice:

-- Elena Alice GHIłĂ - Inspector, Primăria Municipiului GIURGIU,

DirecŃia Dezvoltare,Birou Proceduri, AchiziŃii, Contracte;

-- Mihaela MIHĂILĂ - Consilier, Primăria Municipiului GIURGIU,

DirecŃia Dezvoltare, Birou Proceduri, AchiziŃii, Contracte;

-- Nora BOTEA - Consilier, Primăria Municipiului GIURGIU, DirecŃia

Dezvoltare, Birou Proceduri, AchiziŃii, Contracte.


12

Pentru inventarul emisiilor de referinŃă a fost stabilit anul de referinta 2010, an

pentru care au fost disponibile cele mai cuprinzătoare date privind consumurile

energetice în Municipiul Giurgiu.

1.1 łinta de reducere a emisiilor de CO2 pentru Municipiul Giurgiu

PAED reprezintă un document programatic, care defineşte acŃiunile şi măsurile ce

vor fi întreprinse la nivel local, în vederea atingerii obiectivului general de reducere a

emisiilor de CO2 cu cel puŃin 20% până în anul 2020, faŃă de anul de referinŃă (2010).

PAED se sprijină pe un inventar de bază al emisiilor de CO2 pentru a identifica

domeniile de acŃiune cu potenŃialul cel mai ridicat de eficientizare a consumurilor de

energie traduse în scăderea emisiilor echivalente de CO2, domenii aflate în

responsabilitatea sau în sfera de intervenŃie a autorităŃilor locale din Municipiul Giurgiu.

PAED nu trebuie privit ca un document imuabil, întrucât circumstanŃele se

schimbă de la un an la altul, iar pe măsură ce acŃiunile implementate vor da

rezultate, va deveni util, chiar necesar, ca planul să fie revizuit periodic.

Planul de AcŃiune pentru Energie Durabilă a fost aprobat prin HCL al

Municipiului Giurgiu nr. 17/ 30.01.2014, iar inventarul de bază al emisiilor şi

setul de măsuri au fost încărcate pe pagina de internet a Biroului ConvenŃiei

Primarilor de la Bruxelles (www.eumayors.eu).

1.2 Domeniul de aplicare al PAED

ConvenŃia Primarilor are în vedere măsurile aflate în responsabilitatea sau în sfera de

intervenŃie a autorităŃilor locale. Este de aşteptat ca autoritatea locală să joace un rol

exemplar din punct de vedere al măsurilor întreprinse în clădirile şi facilităŃile proprii, în

parcul auto, producerea energiei din surse regenerabile, a mobilităŃii urbane etc.

Planul de AcŃiune pentru Energie Durabilă al Municipiului Giurgiu se

concentrează pe următoarele domenii de intervenŃie:

� Clădiri şi instalaŃii aferente (clădiri municipale, clădiri din sectorul terŃiar,

clădiri rezidenŃiale, iluminat public);

� Transport (flota municipală, transport public, transport privat şi comercial);

� Sistem centralizat de termoficare (SC Global Energy Production Giurgiu

SA);

� ProducŃie de energie locală (instalaŃii termice solare şi fotovoltaice solare, co-

generare de înaltă eficienŃă, instalaŃii termice cu combustibil biomasă);

� Planificare urbană (planificare urbană strategică, plan urban de mobilitate

durabilă, dezvoltarea de reglementări locale în sprijinul construcŃiilor durabile);


13

� AchiziŃii (reglementări locale de eficienŃă energetică, reglementări locale


� Comunicare (servicii de asistenŃă tehnică şi consultare, suport financiar şi



� Management deşeuri (colectare selectivă, reciclare şi valorificare

energetică prin incinerare într-o centrală cu cogenerare alimentând un

sistem de alimentare centralizată cu căldură).

1.3 Nivelul de referinŃă şi orizontul de timp al PAED

Nivelul de referinŃă al PAED descrie situaŃia sectorului energetic local la nivelul

anului 2010. Orizontul de timp avut în vedere de PAED acoperă perioada 2010 ÷ 2020.

1.4 Metodologie

Metodologia utilizată pentru întocmirea PAED este cea recomandată în ghidul

„Cum se elaborează un Plan de AcŃiune pentru Energie Durabilă”, realizat de

Comisia Europeană prin intermediul Centrului Comun de Cercetare (JRC),

Institutului pentru Energie (IE) şi a Institutului pentru Mediu şi Durabilitate,

editia 2010.

(http://www.conventiaprimarilor.eu/IMG/pdf/seap_guidelines_en-2.pdf)

Ghidul include recomandări detaliate pentru întregul proces de elaborare a

strategiei locale de energie şi mediu, de la angajamentul politic iniŃial şi până la

punerea în aplicare.

În cadrul PAED s-a utilizat factorul „standard” de emisie în conformitate cu

principiile IPCC, iar raportarea s-a făcut în emisii CO2.

1.5 ConcordanŃa PAED cu alte documente strategice

Pentru a asigura continuitatea procesului de planificare integrată a resurselor

energetice, obiectivele PAED sunt în strictă concordanŃă cu obiectivele

principalelor documente politice de dezvoltare durabilă ale Municipiului Giurgiu,

respectiv:

� Strategia UE pentru Regiunea Dunării (SUERD),

� AL 21 şi Planul Local de Dezvoltare Durabilă

� Strategie de alimentare cu energie termică a municipiului Giurgiu din

cadrul programului de termoficare 2006 -2009 Calitate şi eficienŃă


14

2 Strategia generală

Administrarea corectă a nevoilor energetice curente, fără a afecta posibilităŃile

generaŃiilor viitoare de a-şi satisface propriile nevoi, reprezintă principiul

dezvoltării durabile.

Planificarea integrată a resurselor energetice este un instrument eficient şi

totodată o condiŃie preliminară importantă pentru dezvoltarea durabilă.

Având în vedere toate acestea, administraŃia locală a Municipiului Giurgiu a

luat decizia elaborării Planului de AcŃiune pentru Energie Durabilă, plan ce va sta

la baza ierarhizării acŃiunilor şi proiectelor pentru alocarea resurselor financiare

în atingerea obiectivelor stabilite. Monitorizarea proiectelor implementate va sta

la baza calculului reducerii emisiilor de CO2, etapizat până în 2020.

PAED vizează următoarele obiective strategice:

� Aplicarea de măsuri de eficienŃă energetică, proiecte privind energia

regenerabilă şi alte acŃiuni în materie de energie în diverse domenii de

activitate ale autorităŃilor locale;

� Aplicarea de programe şi acŃiuni destinate economisiri energiei în clădiri;

� Implementarea de măsuri de reducere a consumurilor de energie în sfera


� Informarea şi motivarea cetăŃenilor şi altor entităŃi locale interesate la cu

privire la modalităŃile de utilizare a energiei în mod eficient;

� Elaborarea şi punerea în operă a unui plan energetic local coerent,

susŃinut financiar şi politic de comunitatea locală.

2.1 Prezentarea Municipiului Giurgiu

2.1.1 InformaŃii generale

Municipiul Giurgiu este situat în zona sudică a României,

este reşedinŃa judeŃului omonim şi municipiu de Rang II

(municipiu de importanŃă interjudeŃeană, judeŃeană sau cu

rol de echilibru în reŃeaua de localităŃi), în conformitate cu

Legea 351/2001 şi centru urban în Regiunea Sud

Muntenia.


15

Municipiul Giurgiu este situat în lunca Dunării pe malul stâng al fluviului la

altitudinea de 23÷26 m.

Teritoriul său este străbătut de

Paralela de 45o53’ Latitudine

nordică şi de Meridianul de 25o59’

Longitudine estică, desfăşurându-

se pe 4’43’’ Latitudine şi 9’21’’

Longitudine.

Vechi vad comercial la Dunăre, Giurgiu este amplasat la 64 km de Bucureşti,

la intersecŃia unor importante reŃele de comunicaŃii: rutiere şi feroviare pe

coridoarele pan-europene IV şi IX, precum şi navale, Portul Giurgiu fiind situat pe

coridorul pan-european VII.

În Municipiul Giurgiu, învăŃământul preşcolar se desfăşoară în 10 grădiniŃe, din

care 6 cu program normal şi 4 cu program prelungit. Numărul copiilor înscrişi la

grădiniŃe este de 1582, iar numărul educatorilor de 94.

ÎnvăŃământul primar şi gimnazial este organizat în 9 unităŃi şcolare, cu 4761

de elevi şi 344 de cadre didactice.

ÎnvăŃământul liceal se desfăşoară în 7 unităŃi şcolare, cu 340 de cadre

didactice şi 4033 de elevi la curs de zi şi 621 de elevi la curs seral, iar

învăŃământul profesional se desfăşoară în 4 unităŃi, cu un total de 47 de cadre

didactice şi 106 elevi la curs de zi şi 294 de elevi la curs seral.

Cea mai importantă unitate sanitară este Spitalul JudeŃean de UrgenŃe Giurgiu

care funcŃionează pe raza municipiului. Spitalul are o capacitate de 434 paturi şi

Ambulatoriu de specialitate.

Principala componenta culturala coordonata de Primăria Municipiului Giurgiu

este Centrul Cultural Local "Ion Vinea", care are in subordine Ateneul "Nicolae

Bălănescu”.

Pe plan local, Primăria Municipiului Giurgiu are relaŃii de cooperare

permanentă cu Consiliul JudeŃean Giurgiu şi cu InstituŃia Prefectului - JudeŃul

Giurgiu, raporturile dintre acestea fiind reglementate de Legea nr. 215/2001

privind administraŃia publică locală.


16

De asemenea, Primăria Municipiului Giurgiu are relaŃii de cooperare, care

vizează subiecte specifice, cu departamente din cadrul Guvernului României,

precum şi cu organe şi organisme descentralizate ale statului în teritoriu.

Municipiul Giurgiu participă ca membru în următoarele reŃele naŃionale:

▪▪ A.M.R. - AsociaŃia Municipiilor din România. Giurgiu este membru

fondator al AsociaŃiei Municipiilor din România. Conform statutului, scopul

AMR constă în promovarea şi protejarea intereselor comune ale

autorităŃilor administraŃiei publice locale, pentru soluŃionarea şi

gestionarea nevoilor publice în interesul colectivităŃilor locale;

▪▪ ADI - AsociaŃia de Dezvoltare Intercomunitară - "Sănătate asigurată prin apă

curată" pentru reabilitare sistem apă - canal şi "Management eficient pentru un

judeŃ curat" pentru realizare unui sistem integrat de management al deşeurilor

si „Iluminat public eficient” pentru eficientizarea sistemului de iluminat public.

▪▪ OER - Oraşe Energie România, 1994.

Municipiul Giurgiu are o susŃinută activitate internaŃională (cooperare şi

participare la organisme şi organizaŃii) dupa cum este descris mai jos:

▪▪ Partener în Programul Euroregiunea Ruse (Bulgaria) - Giurgiu (România).

▪▪ Energie - Cities - 1997;

▪▪ Este înfrăŃit cu următoarele oraşe: Grasse, FranŃa - 1990; Peshkopi,

Albania - 1994; Ruse, Bulgaria - 1997; Peristeri, Grecia - 2000;

Dunaujvaros, Ungaria - 2003; Izmail, Ucraina - 2003; Inegöl, Turcia –

2003, Alcudia, Spania - 2013 şi Edirne – Turcia, Veliko Tarnovo –

Bulgaria;

▪▪ Local Governments for Sustainability, ICLEI - 2002;

▪▪ AsociaŃia Europeană a Regiunilor Transfrontaliere, AEBR - 2002;

▪▪ Angajamentele de la Aalborg - 2004;

▪▪ Pactul Primarilor - 2009;

▪▪ AsociaŃia Centrelor Europa, ACE.

PopulaŃia

Conform ultimelor date oficiale (recensământul din anul 2011), numărul total

al locuitorilor municipiului este de 61353 locuitori, din care 48,9 % bărbaŃi.

Numărul locuitorilor municipiului Giurgiu s-a modificat substanŃial (-10%) în

ultimul deceniu, scăderea de la 68537 locuitori (anul 2002) fiind generată în

principal de migraŃia forŃei de muncă în spaŃiul comunitar, dar şi de mutarea în

mediul rural a celor disponibilizaŃi din sectoarele industrial şi al serviciilor.


17

Totuşi, se constată că structura de vârstă este sănătoasă cu populaŃie

puternică, aproape două treimi aptă de muncă, din care două treimi formată

profesional, cu repartiŃie egală între bărbaŃi şi femei şi cu 13% pensionari.

Tineretul sub 25 de ani reprezintă circa un sfert din întreaga populaŃie.

Aceasă structură este ilustrată în diagrama de mai jos.

Teritoriul

Municipiul Giurgiu are o suprafaŃă totală de 52,3 km2, din care 30,5 km2

reprezintă teren intravilan, iar 21,98 km2, teren extravilan. SuprafaŃa agricolă

este de 17,5 km2, însumând 16,64 km2 suprafaŃă arabilă, 0,06 km2 de livezi şi

pepiniere pomicole, 0,7 km2 de vii şi pepiniere viticole si 0,1 km2 de păşuni.

Fondul forestier reprezintă 6,65 km2.

Municipiul dispune şi de 0,84 km2 de spaŃii verzi, din care parcurile şi grădinile

publice ocupă o suprafaŃă de 0,1 km2.

Proprietatea privată reprezintă 97,1 % din suprafaŃă locuită a municipiului iar

cea de stat 2,9 %.

2.1.2 CondiŃii de mediu şi resurse naturale disponibile

Clima în Municipiul Giurgiu este de tip temperat continentală, cu ierni geroase

şi viscol şi veri cu temperaturi ridicate şi secetă, cu contraste termice de la zi la

noapte şi de la vară la iarnă, considerate printre cele mai mari din Ńară.

Temperatura medie anuală este de 11,5°C. În luna iulie media termică depăşeşte

23°C, iar în ianuarie oscilează între 1,5°C şi -5,4°C.

RadiaŃia solară depăşeşte 125 kcal/cm2, determinând peste 60 de zile tropicale

în cursul anului. Caracterul continental este dat şi de regimul precipitaŃiilor, care,

anual, înregistrează 500÷600 ml/m2, având mare variabilitate în timp.

Uscăciunea şi seceta sunt, de aceea, prezente aproape tot anul.

GIURGIU - Structura populatiei stabile Total 61353 din care: 30016 masculin si 31337 feminin

(Recensamant 2011)

> 65 ani7993 locuitori

13%

< 25 ani15487locuitori

25%

25 ÷ 65 ani37873 locuitori

64%

Barbati18691locuitori

30%

Femei19182 locuitoare

32%


18

2.1.3 CondiŃii economice

Sectorul industrial este dominat de Zona Liberă Giurgiu, cu acces la Dunăre,

de parcul Industrial şi Incubatorul de Afaceri din Giurgiu Nord.

Industria este caracterizată de dispariŃia marilor capacităŃi industriale şi

apariŃia unor firme mai mici, orientate spre nevoile pieŃei. Se evidenŃiază

construcŃia de nave fluviale (întreruptă în 1998 şi reluată în 2003), metalurgia şi

construcŃiile de maşini, confecŃiile metalice, materialele de construcŃii, industria

textilă şi a confecŃiilor, cea alimentară şi serviciile.

Odată cu construirea unui nou port de mărfuri, separat de Gara Fluvială pentru

pasageri, Giurgiu va deveni important punct de tranzit al mărfurilor pe ruta

Asia - Europa, datorită transportului multimodal.

Începerea investiŃiei Concernului VOESTALPINE este un reper important în

economia municipiului.

La sfârşitul anului 2010 în Municipiul Giurgiu existau 8 145 agenŃi economici,

din care:

- prestării de servicii 30,06 %;

- comerŃ 37,83 %;

- construcŃii 12,98%;

- industrie 8,15 %;

- agricultură 10,99 %.

Din punct de vedere al evoluŃiei cifrei de afaceri, la nivelul Municipiului Giurgiu se

constată creşteri semnificative de la an la an, mai ales în domeniul comerŃului, al

industriei de prelucrare, al companiilor de utilitate publică (gaz, apă, electricitate),

servicii şi construcŃii civile. Cea mai mare creştere s-a înregistrat în domeniul serviciilor.

Conform datelor furnizate de Camera de ComerŃ Giurgiu în anul 2010, două treimi

din firmele înregistrate în judeŃul Giurgiu, aveau sediul în Municipiul Giurgiu.

În Municipiul Giurgiu există Parcul industrial şi tehnologic Giurgiu Nord, Zona

Liberă Giurgiu şi Centrul de Afaceri Transfrontalier Danubius, situate în

intravilanul municipiului.


19

2.1.4 Transportul

Municipiul Giurgiu este situat pe traseul mai multor rute de transport

internaŃional, rutier, feroviar şi fluvial, ceea ce îi conferă toate atributele unui

important nod de transport intermodal.

CirculaŃia rutieră

Arterele de penetraŃie spre Municipiul Giurgiu sunt în general drumuri

naŃionale şi judeŃene, cu două benzi de circulaŃie. De asemenea, Municipiul

Giurgiu are un drum de centură ce leagă Punctul de trecere a frontierei Giurgiu

Rutier de Port, şosea cu două benzi de circulaŃie ce urmează a fi completată până

la închiderea inelului de ocolire a oraşului.

Principalele artere rutiere de interes local pot fi grupate în trei categorii:

▪▪ Drumuri europene:

-- E 70 (pe direcŃia est-vest) spre Serbia

-- E 85 (pe direcŃia nord-sud), spre Ucraina. Podul Prietenia peste Dunăre

făcând parte din acesta.

▪▪ Drumuri naŃionale:

-- DN 5 Giurgiu - Bucureşti;

-- DN 5B Giurgiu - GhimpaŃi;

-- DN 5C Giurgiu - Zimnicea;

-- DN 41 OlteniŃa - Giurgiu.

▪▪ Drumuri judeŃene:

-- DJ 503 Giurgiu - Satu Nou - Videle;

-- DJ 504 Giurgiu - Alexandria;

-- DJ 507 Giurgiu - Oinacu - Gostinu.

Oraşul modern s-a realizat începând cu anul 1830 pe un sistem stradal

radial / inelar pornind de la o piaŃă centrală circulară, care se păstrează în oraşul

vechi aproape intact până în zilele noastre, mai puŃin Hala centrală, distrusă în

timpul regimului comunist printr-o urbanizare specifică vremii.

În municipiul Giurgiu există un număr de aproximativ 350 de străzi, însumând

132 de kilometri, din care 64 km reprezintă străzi asfaltate, 24 km străzi

betonate iar 23 km străzi pietruite cu piatră brută şi de râu şi 21 km străzi de

pământ.


20

Municipiul Giurgiu este străbătut de o axă majoră Nord-Sud, cu punct final

Portul la Dunăre. Pe acest traseu, circulaŃia se desfăşoară peste canalul Sfântul

Georghe pe podul nou construit pe 4 benzi, înlocuind podul rutier Bizet, care a

ieşit din garanŃie şi nu mai prezintă siguranŃă în circulaŃie. Altă direcŃie majoră de

circulaŃie duce la tranzitarea localităŃii fie dinspre judeŃul Teleorman spre Punctul

de Control Trecere Frontieră Giurgiu şi de aici, mai departe, spre Orientul Apropiat, fie

pe podul peste Dunăre, dat în folosinŃă în anul 1954.

În planul de sistematizare al circulaŃiei din Municipiul Giurgiu, sunt prevăzute

transformarea marilor intersecŃii semaforizate în sensuri giratorii pentru

eliminarea timpilor de aşteptare la semafor, implicit reducerea noxelor rezultate

din trafic şi fluidizarea circulaŃiei.

CirculaŃia feroviară

CirculaŃia feroviară este prezentă în Giurgiu începând din anul 1869, când a

fost dată în folosinŃă prima cale ferată din łara Românească, între Bucureşti

Filaret şi Giurgiu Oraş. În 1902 se realizează extinderea către portul Smârda, în

anul 1905 către portul Ramadan la Dunăre, iar în anul 1910 legătura cu

localitatea Videle. În anul 1905 s-a realizat podul Bizet, primul pod rutier şi

feroviar curb din Europa. Până la apariŃia podului, circulaŃia feroviară şi rutieră

peste bazinul de la Giurgiu se făcea cu feribot-ul, dat în folosinŃă în anul 1939 şi

trecut în conservare în anul 1955.

Lungimea traseelor de circulaŃie pe calea ferată în intravilanul municipiului

Giurgiu se întinde pe aproximativ 24 km., din care 3,5 km reprezintă tronsonul

Gara Giurgiu Nord ÷ Podul peste Dunăre.


21

Localitatea este deservită de patru gări împărŃite pe funcŃiuni diferite după

cum urmează:

� Gara Giurgiu Oraş dată în folosinŃă în anul 1869, este gara principală de

pasageri pe direcŃiile Bucureşti şi Videle.

� Gara feribot dată în folosinŃă în anul 1935, a fost utilizată până în anul

1955 pentru tranzitarea pasagerilor şi mărfurilor spre Orient, iar mai

apoi, ca gară interioară de mărfuri pentru zona Cioroiu ÷ Ramadan, în

prezent fiind nefuncŃională.

� Gara Giurgiu Nord dată în folosinŃă în anul 1955, are ca specific atât

activitatea de transport pasageri şi mărfuri cât şi aceea de control al

garniturilor ce tranzitează frontiera cu Bulgaria.

� Gara Giurgiu Sud dată în folosinŃă odată cu platforma industrială Giurgiu

Sud şi având ca scop deservirea unităŃilor industriale noi şi vechi din

zonele Sud şi Vest ale oraşului, a rămas principala gară de mărfuri.

Segmentul de cale ferată care traversează Giurgiu face parte din coridorul IX

European (Helsinki-Vyborg-St. Petersburg-Pskov-Gomel-Kiev-Ljubashevka-

Chişinău-Bucureşti-Dimitrovgrad-Alexandroupolis)

Transportul public

În Municipiul Giurgiu, transportul public este asigurat de S.C. TRACUM S.A.,

societate comercială înfiinŃată de Consiliul Local al Municipiului Giurgiu, care este

şi acŃionar unic si licentiata de ANRSC.

Parcul auto destinat transportului public de călători este format din 8

autobuze, care circulă pe patru trasee urbane, cu o lungime totală de circa

60 km, care deservesc cele mai dense cartiere din municipiu.

Numărul total de călători care au utilizat mijloacele de transport în comun la

nivelul anului 2010 a fost de 1300000 persoane

În prezent încă mai există probleme din punct de vedere al frecvenŃei

mijloacelor de transport, al numărului de linii şi a distanŃei dintre staŃii.

Călătorii îşi doresc mai multe linii directe, însă există o neconcordanŃa între

cerinŃele călătorilor şi gradul de utilizare foarte diferenŃiat.

În scopul asigurării de servicii prompte şi de calitate, S.C. „TRACUM” S.A. se

îngrijeşte de întreŃinerea, repararea şi reviziile periodice, prin service propriu.

Deasemenea sunt avute în vedere acŃiuni pentru creşterea rentabilităŃii

companiei prin reducerea cheltuielilor de exploatare, în principal reducerea

consumului de carburanŃi şi piese auto şi o serie de măsuri dintre care

principalele sunt:


22

-- implementarea sistemului de autotiketing şi monitorizare trafic;

-- reducerea cheltuielilor cu personalul;

-- optimizarea traseelor, graficelor de circulaŃie, a staŃiilor de autobuz şi

micşorarea timpilor de aşteptare;

-- extinderea activităŃilor colaterale pentru asigurarea de surse suplimentare

de venit.

Obiectivul Primăriei Giurgiu este ca reŃeaua de transport public să permită

oricărui călător să ajungă, mergând pe jos, de la locuinŃa sa la cea mai apropiată

staŃie, în cel mult 5÷10 minute (distanŃă de sub 350 m) corespunzător unui ritm

mediu.

CirculaŃia navală

Încă din antichitate şi epoca feudală, fluviul Dunărea a fost cea mai importantă

arteră de circulaŃie navală din partea centrală a Europei pe relaŃia Est-Vest.

Giurgiu a fost de-a lungul timpului important port (schelă) la fluviul Dunărea.

Până în anul 1870, exista un singur port al oraşului pe canalul Sfântul Gheorghe

(cu un chei de piatră realizat în anul 1876) apoi, datorită măririi traficului de

mărfuri şi a apelor mici pe perioada de vară a fost amenajat portul Smârdan

(între anii 1870÷1906).

În anul 1905 s-a dat în folosinŃă un nou port direct la Dunăre în ostrovul

Ramadan. Portul dispune de un cheu pietruit în lungime de 2 km, bazin de iernat

şi gară fluvială. Ultimul port construit în Giurgiu a fost portul petrolier, dat în

folosinŃă în anul 1940.

Rolul oraşului Giurgiu de port al capitalei Ńării, Bucureşti, a determinat o serie

de realizări de infrastructură naŃională (prima cale ferată din łara Românească -

1869, prima legătură telegrafică din łara Românească -1854, racordarea la

reŃeaua telefonică -1902, portul modern -1905).

Teritoriul administrativ al municipiului este udat de ape navigabile pe o

lungime de 10,25 km.

În prezent, portul la Dunăre mai dispune de 600 m de cheu amenajat, iar la

canalul Sfântul Gheorghe de 1,5 km de cheu. Dispersarea activităŃii portuare şi

înfiinŃarea Zonei Libere face necesară reorganizarea acestei activităŃi prin apariŃia

de porturi specializate (de pasageri, de mărfuri, turistice, pentru ambarcaŃiuni

sportive şi de agrement, etc.).


23

2.1.5 Energia

Alimentarea cu energie termică

Sistemul de alimentare centralizată cu căldură prin intermediul căruia se

realizează în prezent alimentarea cu energie termică a consumatorilor situaŃi în

Municipiul Giurgiu, este complex.

IniŃial, pentru asigurarea necesarului de energie termică, încălzire şi preparare

apă caldă menajeră, a fost adoptat sistemul de alimentare centralizată cu căldură

cu Centrală Electrică de Termoficare (CET), reŃea de transport, puncte termice de

cvartal şi reŃele de distribuŃie.

În anul 1984, în partea de Vest a municipiului a fost realizată Centrala

Electrică de Termoficare Giurgiu (CET Giurgiu). Societatea avea ca profil de bază

producerea energiei electrice şi a energiei termice pe cărbune şi păcură.

CET Giurgiu (trei cazane de abur de 420 t/h fiecare şi două turbine de 50 MW

fiecare, una cu condensaŃie şi prize şi una cu contrapresiune) a fost construită ca

urmare a industrializării puternice a municipiului Giurgiu. IniŃial centrala avea o

capacitate de producere a energiei termice de 735 Gcal/h, dedicată atât unor

consumatori industriali cât şi alimentarii cu căldură a populaŃiei municipiului.

După 1990, industria municipiului Giurgiu a decăzut dramatic şi s-a renunŃat la

turbina cu contrapresiune datorită dispariŃiei consumatorilor industriali de abur.

Ulterior centrala a fost restructurată şi în anul 2010 funcŃiona doar cu un

singur cazan de abur de 105 t/h alimentând exlusiv consumatorii de căldură.

În noiembrie 2013 a fost inaugurată oficial o centrală de cogenerare de înaltă

eficienŃă una dintre cele mai importante investiŃii realizate în ultimii ani în Giurgiu.

Centrala are un randament global maxim de 90%, a fost realizată în incinta

fostei CET Giurgiu de către compania Alfa Metal, prin Electro Energy Sud.

Centrala este echipată cu patru motoare termice cu ardere internă General

Electric cu o capacitate instalată totală de 17,6 MWelectric şi 15,88 MWtermic, care va

livra căldură pentru sistemul de alimentare centralizată cu căldură al Municipiului

Giurgiu şi energie electrică în SEN.


24

Centrala a funcŃionat cu caracter de probă începând cu luna decembrie 2012

când a furnizat energie termică în sistemul de alimentare centralizată cu căldură

al municipiului Giurgiu până la sfârşitul sezonului de încălzire.

În această perioadă fost livrată o cantitate de energie termică de 33430 MWh

din care circa trei sferturi consumatorilor casnici.

Centrala are ca sursă de vârf cazanele existente deŃinute de Global Energy

Production, actualul distribuitor de căldură.

Vara, centrala de cogenerare va asigura necesarul de apă caldă de consum şi

suplimentar va avea rolul de centrală electrică pentru asigurarea serviciilor de

sistem la dispoziŃia SEN, respectiv că centrala intervine rapid pentru a elimina

dezechilibrele generate de volatilitatea energiei livrate din instalaŃii de

valorificare a energiei regenerabile (eoliene şi solare fotovoltaice).

Incepând cu anul 1999 în municipiul Giurgiu nu s-a mai livrat, centralizat, apă

caldă de consum. Prepararea ei se face local cu cazane locale pe gaze naturale

sau cu boilere electrice.

Autoritatea municipală studiază posibilitatea extinderii, în anii imediat următori

a producŃiei de energie în cogenerare cu instalaŃii pe biomasă inclusiv pentru

incinerarea deşeurilor urbane după sortarea şi separarea materialelor reciclabile.

Energia termică este distribuită populaŃiei şi agenŃilor economici prin puncte

termice sau module de scară dintre care circa 80% sunt modernizate

(schimbătoare de căldură cu plăci, pompe de înaltă eficienŃă, apratură de măsură

electronică de înaltă preformanŃă).

ReŃelele de transport (primare) şi distribuŃie (secundare)

ReŃelele de transport Lungimea totală a reŃelelor de transport agent termic din

municipiu este de 50,8 km reŃea (tur/retur), dintre care 28,2 km reŃea supraterană,

cu o vechime de peste 20 ani, generând pierderi de agent termic şi căldură (18,7 %).


25

ReŃeaua are izolaŃie clasică cu vată minerală cu o uzură a conductelor de circa 30

%, iar al izolaŃiei de circa 60 %. Restul reŃelei (22,6 km) sunt reŃele subterane

aflate în bună stare, fiind reabilitate în proporŃie de 100 % cu conducte

preizolate.

ReŃele de distribuŃie ReŃelele de distribuŃie agent termic:

• din centrale de cartier: 1 reŃea termică cu lungime totală de 1980 m.

• din Puncte Termice: lungimea totală a reŃelei de distribuŃie: 103234 m

(tur şi retur înălzire, tur şi recirculare acc).

• ReŃea reabilitată în proporŃie de 73,56 %.

• Procent mediu de pierderi de căldură : 14,6 %.

Puncte termice

În municipiul Giurgiu funcŃionează 33 de puncte termice şi

97 module de scară de bloc, care alimentează agenŃi economici, instituŃii publice

şi case particulare. În general, contorizarea se realizează la nivelul punctelor

termice sau la consumatorul industrial sau particular. In prezent, 2004

apartamente (178 de scări din totalul general pe municipiu de 853 de scări de

bloc) sunt alimentate individual cu module de scară, inclusiv distribuŃie interioară

pe orizontală.

Municipiul Giurgiu are un număr de 15299 apartamente care au fost

alimentate cu caldură în sistem centralizat. În ultimii 20 de ani datorită reducerii

dramatice a industriei din zonă şi implicit a resurselor materiale ale populaŃiei şi

nu în ultimul rând introducerii gazelor naturale, relativ ieftine, 5326 apartamente

s-au debranşat de la sistemul centralizat, o mare parte (2768 apartamente din

375 de scări) preferând centralele de apartament pe gaze naturale. Deasemenea,

se semnaleaza 2633 apartamente nelocuite.

În anul 2010 consumul de căldură acoperit de sistemul centralizat a fost de

89720 Gcal.

Alimentarea cu energie electrică

În Municipiul Giurgiu furnizarea de energie electrică se face de către ENEL

Energie Muntenia. DistribuŃia energiei electrice se face prin linii aeriene şi

subterane.


26

În anul 2010 ENEL Energie Muntenia a distribuit în Giurgiu 111704 MWh.

ReŃeaua de distribuŃie de joasă tensiune este preponderent în cablu în zonele

centrale şi în zonele de blocuri de locuinŃe, fiind alcătuită în mare parte din linii

subterane.

Iluminatul public în Municipiul Giurgiu

S.C. AdministraŃia Domeniului Public şi Privat�Giurgiu S.A. prestează serviciul

de iluminat public în Municipiul Giurgiu.

Din punct de vedere constructiv, iluminatul public se realizează prin

intermediul unei infrastructuri tehnico-edilitare specifice compusă din aparate de

iluminat echipate cu surse electrice de lumină corespunzătoare; console şi

accesorii de montaj-fixare; stâlpi de susŃinere; reŃea electrică de joasă tensiune,

supraterană sau subterană; posturi de transformare şi cutii de distribuŃie şi

echipamente de comandă, automatizare, măsurare şi control.

Lungimea străzilor din Municipiul Giurgiu este de 131 km, iar sistemul de

iluminat public din municipiu conŃine 80 de puncte luminoase. În Municipiul

Giurgiu există 53 posturi de transformare care alimentează iluminatul public prin

intermediul punctelor de aprindere. ReŃeaua de alimentare cu energie electrică a

iluminatului public se află la momentul actual în proprietatea societăŃii ENEL,

excepŃie făcând reŃelele electrice realizate prin extinderea sistemului de iluminat

public.

Alimentarea cu gaze naturale

În municipiul Giurgiu lucrările de introducere a reŃelei de alimentare cu gaze

naturale au început în anul 2008, când Societatea NaŃională Transgaz S.A. a

finalizat în acest scop interconectarea unei conducte la Sistemul NaŃional de

Transport. Serviciul de alimentare a oraşului cu gaz metan este asigurat de

compania Wirom Gas S.A. În prezent, lungimea reŃelei de distribuŃie presiune

medie în municipiu este de aproximativ 62 km, iar numărul de branşamente la

reŃea pe raza oraşului este de aproximativ 3 500.


27

2.1.6. Clădiri

În Municipiul Giurgiu cca. 95 % din unităŃile locative existente sunt în

proprietate privată, astfel încât mai puŃin de 600 de clădiri sunt în proprietate

publică. O parte dintre acestea sunt clădiri – monument istoric, care nu vor face

parte dintr-un program de modernizare energetică.

Clădirile administrate de Primăria Municipiului Giurgiu sunt în general clădiri

construite în regim de P+4.

Marea majoritate a clădirilor administrate de Primăria Municipiului Giurgiu au

pereŃii exteriori din b.c.a., care necesită lucrări de izolare termică cu materiale

termoizolante suplimentare, pentru creşterea performanŃei energetice a

anvelopei clădirilor.

Dintre clădirile municipale de învăŃământ, 59 % sunt clădiri cu acoperiş tip

şarpantă. Cu toate că pierderile cele mai mari la acest tip de clădiri se

înregistrează prin planşeul sub pod, nu s-au luat măsuri de izolare termică a

acestor planşee, chiar dacă lucrările nu sunt foarte costisitoare şi au o durată de

amortizare mică (sub 5 ani).

Fondul de clădiri din Municipiul Giurgiu cu altă destinaŃie decât cea de locuinŃă

are în marea lui majoritate clădiri cu o vechime mai mică de 50 ani. ConstrucŃiile

vechi necesită lucrări de reabilitare şi modernizare care pot fi combinate cu

lucrări de izolare termică la diferite elemente ale anvelopei, lucrări care au ca

rezultat final reducerea consumului de energie anual, raportat la suprafaŃa utilă.

Se constată că o parte din clădirile cu altă destinaŃie decât cea de locuinŃă au

acoperiş tip şarpantă care prezintă un grad de izolare termică foarte slab,

deoarece planşeul de sub pod de obicei nu este izolat termic.

2.1.7. Managementul deşeurilor

În municipiul Giurgiu serviciile de colectare şi transport a deşeurilor municipale

sunt asigurate de un operator privat care efectuează o sortare parŃială a

deşeurilor, iar deşeurile biodegradabile le depozitează la un depozit conform din

Bucureşti.


28

La nivel de judeŃ, a fost finalizat un depozit care îndeplineşte toate obligaŃiile

impuse de Uniunea Europeană, urmând ca până în luna martie 2014 să fie pus în

funcŃiune. Este în curs de derulare procedura de achiziŃie publică pentru serviciile

de colectare şi transport a deşeurilor municipale la acest depozit conform, situat

în comuna Frăteşti, la mai puŃin de 15 km de municipiul Giurgiu.

2.1.8 FuncŃiile Municipiului Giurgiu în sectorul energetic local

Problematica complexă a utilizării eficiente a energiei în administraŃia publică

locală a fost structurată pe patru domenii în care administraŃia are pârghii de

intervenŃie în mod direct sau indirect:

� FuncŃia de consumator de energie

-- Clădiri publice: cuprinse în sistemul şcolar preuniversitar şi clădiri

administrative;

-- Iluminat public;

-- Transport public de călători,

� FuncŃia de producător şi distribuitor de energie

-- Energie termică în sistem centralizat,

-- Energie regenerabilă – instalaŃii termice solare.

� IniŃiator de regulamente locale

-- Regulamente locale pentru încurajarea implementării de măsuri de

eficienŃă energetică în domeniul clădirilor,

-- Folosirea eficienŃei energetice şi reducerea emisiilor de gaze cu efect

de seră drept criterii principale în evaluarea proiectelor municipale.

-- Determinarea populaŃiei să reducă utilizarea autoturismului personal

prin introducerea de zone pentru pietoni, zone cu acces limitat pentru

trafic, zone cu restricŃii de viteză etc. şi încurajarea folosirii

transportului în comun prin îmbunătăŃirea serviciilor.

� Municipalitatea ca factor motivator

-- Campanii de informare: În oraş fără maşină, Ziua Energiei, filme pe

teme de energie-mediu,

-- Politici fiscale locale: pentru încurajarea investiŃiilor în măsuri de

eficienŃă energetică, pentru reducerea consumului de energie prin

acordarea de facilităŃi fiscale persoanelor fizice care execută lucrări de

reabilitare termică a locuinŃelor de domiciliu,


29

-- Campanii de informare: În oraş fără maşină, Ziua Energiei, filme pe

teme de energie-mediu,

-- Seminarii, conferinŃe pe teme de energie şi mediu,

-- Promovarea rezultatelor la nivel local, naŃional şi european.

2.2 SituaŃia actuală şi viziunea pentru viitor Notă: Detalii sunt prezentate în Anexa 1.

Viziunea pe termen lung a autorităŃii locale

Principiul fundamental al conceptului de dezvoltare durabilă impune

managementul raŃional al nevoilor energetice actuale fără a afecta posibilităŃile

generaŃiilor viitoare de a-şi satisface propriile nevoi. Planificarea integrată a

resurselor energetice este un instrument eficient şi totodată o condiŃie

preliminară importantă pentru dezvoltarea durabilă.

Pentru atingerea acestui deziderat Primăria Municipiului Giurgiu a decis

elaborarea Planului de AcŃiune pentru Energie Durabilă, plan ce va sta la baza

ierarhizării acŃiunilor şi proiectelor pentru alocarea resurselor financiare în

atingerea obiectivelor stabilite. Monitorizarea proiectelor implementate va

permite calculul reducerii emisiilor de CO2, etapizat până în 2020 şi în continuare.

Obiectivele strategice vizate prin elaborarea şi aplicarea Planului de AcŃiune

prntru Energie Durabilă Giurgiu au fost următoarele:

� Formularea şi aplicarea de măsuri de eficienŃă energetică, proiecte

privind energia regenerabilă şi alte acŃiuni în materie de energie în

diverse domenii de activitate ale autorităŃilor locale;

� Elaborarea şi aplicarea de programe şi acŃiuni destinate să

economisească energia în clădiri;

� Aplicarea unor măsuri de reducere a consumurilor de energie în sfera


� Informarea şi motivarea cetăŃenilor şi altor actori locali cu privire la

posibilităŃile de utilizare a energiei în mod eficient;

� ExistenŃa unui plan energetic local coerent, susŃinut politic şi financiar de

comunitatea locală.

Strategia generală a Municipiului Giurgiu se bazează pe principiile dezvoltarii

durabile care implică şi reducerea emisiilor de CO2. În domeniul energiei este

vizată creşterea eficienŃei energetice prin reducerea intensităŃii energetice în

procesele de consum, precum şi prin extinderea valorificării surselor regenerabile

de energie locale.


30

Principalele domenii în care se vor desfăşura activităŃi înscrise în plan sunt:

� Clădirile şi instalaŃiile aferente (clădiri municipale, clădiri din sectorul


� Transportul (flota municipală şi transportul public);

� Sistemul de alimentare centralizată cu căldură din centrală cu

cogenerare);

� ProducŃia de energie locală (instalaŃii solare termice şi cogenerare de

înaltă eficienŃă pe gaze naturale şi pe deşuri urbane);

� Planificara urbană (planificare urbană strategică, plan urban de mobilitate

durabilă, dezvoltarea de reglementări locale în sprijinul construcŃiilor

durabile);






� Management deşeuri (colectare selectivă, reciclare şi incinerare pentru

valorificarea potenŃialului energetic al deşeurilor).

Planul de AcŃiune pentru Energie Durabilă aprobat de Consiliul Local al

Municipiului Giurgiu în ianuarie 2014, este un plan ambiŃios care urmăreşte

introducerea eficienŃei energetice în sfera de responsabilitate directă a administraŃiei

locale, precum şi în sectoarele care pot fi influenŃate prin decizii politice şi măsuri

administrative. Prin măsurile introduse în PAED, Municipiul Giurgiu intenŃionează să

reducă emisiile de CO2 cu cel puŃin 20 % până în anul 2020.

Domenii prioritare:

� Clădiri publice şi administrative, pentru care sunt planificate lucrări de

eficienŃă energetică.

� Monitorizarea strictă a consumului de energie şi estimarea reducerii

emisiilor de CO2

� Modernizarea sistemului centralizat de încălzire şi recâştigarea

consumatorilor pierduŃi în ultimii 20 de ani.

� Modernizarea transportului public şi transformarea acestuia într-un mijloc

rapid şi confortabil de călătorie.

� Introducerea surselor regenerabile de energie:


31

-- În clădirile publice, care se pretează pentru acest tip de soluŃii.

-- Utilizarea unor instalaŃii fotovoltaice pentru semnalizare pietonală.

-- ProducŃie la scară mică de energie din surse regenerabile.

� Sprijin prin măsuri fiscale.

� Măsuri pentru modernizarea energetică a clădirilor private multietajate

� EducaŃie şi campanii de sensibilizare în domeniul energiei durabile.

Strategia UE pentru Regiunea Dunării

La sfârşitul anului 2010 a fost definitivată Strategia UE pentru Regiunea

Dunării, un model de dezvoltare regională la nivel european.

Strategia Dunării este o strategie internă a Uniunii Europene la care sunt invitate să

participe şi statele terŃe riverane şi va respecta cele trei principii aplicate şi în cazul

Strategiei UE pentru regiunea Mării Baltice. Unul din cele patru domenii (piloni) pe

care se axeză Strategia este reprezentat de Conectivitate cu următoarele axe:

mobilitate şi multimodalitate, energie durabilă şi cultură, turism şi "cetăŃean către

cetăŃean".

România deŃine sectorul cel mai lung al fluviului (1.076 kilometri, circa

38 %din lungimea totală) şi străbate 5 regiuni de dezvoltare, din care 4 riverane

fluviului, 12 judeŃe riverane fluviului, plus Bucureşti, în cadrul cărora se află

82 de municipii şi oraşe, între care şi municipiul Giurgiu. Dunărea parcurge

judeŃul Giurgiu pe o lungime de 68 Km.

PotenŃialul energetic al Dunării şi regiunii învecinate este considerabil.

Dezvoltarea capacităŃilor energetice în bazinul Dunării, indiferent de forma de

producere a energiei (hidro, nucleară, combustibili fosili, solară, alte forme de

energie regenerabilă) trebuie să se bazeze pe o analiză atentă a realizării unui

mix optim din toate punctele de vedere pentru ca mediul să fie protejat, precum

şi a consecinŃelor acestor dezvoltări.

Printre priorităŃile în acest domeniu sunt:

� Dezvoltarea şi extinderea infrastructurii utilităŃilor (alimentare cu apă,

reŃeaua de canalizare, alimentare cu gaze naturale) şi a infrastructurii

energetice (reŃele de transport si capacităŃi de producŃie a energiei

electrice si termice);


32

� Diversificarea surselor de aprovizionare şi dezvoltarea rutelor de

transport alternative; stimularea investiŃiilor în domeniul exploatării

rezervelor de gaze naturale, prin încurajarea identificării de noi câmpuri

şi valorificarea maximă a potenŃialului;

� Promovarea producerii energiei din surse regenerabile (centrale eoliene,

celule fotovoltaice, combustibili bio etc.).

AutorităŃile locale, cetăŃenii, societatea civilă trebuie să se implice în procesul

de consultare publică, pot fi activi şi pot influenŃa prin acŃiunile lor deciziile

guvernamentale, pot reacŃiona atât în faza de cercetare în cazul unor proiecte

importante, cât şi prin transmiterea de studii proprii, documente programatice la

nivel local, propuneri de proiecte concrete sau strategii cu accent pe spaŃiul

dunărean. Aceste contribuŃii vor putea deveni parte a Strategiei UE pentru

regiunea Dunării, în funcŃie de coerenŃa, importanŃa şi complexitatea lor.

Directiva 2012/27/UE a Parlamentului European şi a Consiliului

Deasemenea, un document important avut în vedere pentru perspectiva anului

2020 este recenta Directivă 2012/27/UE din 25 octombrie 2012 privind eficienŃa

energetică, de modificare a Directivelor 2009/125/CE şi 2010/30/UE şi de

abrogare a Directivelor 2004/8/CE şi 2006/32/CE.

Sunt vizate în principal următoarele domenii de interes:

� Rolul de exemplu al clădirilor organismelor publice Începând cu

anul 2014, 3 % din suprafaŃa totală a clădirilor cu o suprafaŃă totală utilă

de peste 500 m2 (250 m2, după 9 iulie 2015), încălzite şi/sau răcite

deŃinute şi ocupate de administraŃia locală vor fi renovate anual pentru a

îndeplini cel puŃin cerinŃele minime în materie de performanŃă energetică

stabilite în temeiul articolului 4 din Directiva 2010/31/UE.

Pentru aceasta, în perioada imediat următoare, se va stabili un inventar

al clădirilor administraŃiei locale care va cuprinde următoarele informaŃii:

-- suprafaŃa totală în m2;

-- performanŃa energetică a fiecărei clădiri sau datele energetice relevante;

� CerinŃele de eficienŃă energetică pentru achiziŃionarea de

produse, servicii şi clădiri de către administraŃia centrală

Produsele, serviciile sau clădirile care se vor achiziŃiona de către

AdministraŃia locală vor trebui să îndeplinească următoarele cerinŃe:


33

-- În cazul produselor reglementate de Directiva 2010/30/UE privind

indicarea, prin etichetare şi informaŃii standard despre produs, a

consumului de energie şi de alte resurse al produselor cu impact

energetic se achiziŃionează numai produse care aparŃin celei mai înalte

clase de eficienŃă energetică posibilă;

-- În cazul produselor nereglementate conform Directivei 2009/125/CE

de instituire a unui cadru pentru stabilirea cerinŃelor în materie de

proiectare ecologică aplicabile produselor cu impact energetic se

achiziŃionează numai produse care respectă valorile de referinŃă privind

eficienŃa energetică specificate în aceasta;

-- În cazul echipamentelor de birou se achiziŃionează numai produsele

reglementate de Decizia 2006/1005/CE a Consiliului referitoare la

eficienŃa energetică a echipamentelor de birou;

-- Se vor achiziŃiona numai pneurile cu clasa cea mai ridicată de eficienŃă

a consumului de combustibil, în conformitate cu definiŃia din

Regulamentul (CE) nr. 1222/2009 al Parlamentului European şi al

Consiliului privind etichetarea pneurilor în ceea ce priveşte eficienŃa

consumului de combustibil şi alŃi parametri esenŃiali;

-- În cadrul licitaŃiilor pentru contracte de servicii se va solicita ca

furnizorii de servicii să utilizeze, în cadrul furnizării serviciilor în cauză,

doar produse care îndeplinesc cerinŃele menŃionate anterior;

-- Se vor achiziŃiona sau închiria doar clădiri care îndeplinesc cel puŃin

cerinŃele minime privind performanŃa energetică cerute de Directiva

2012/27/UE privind eficienŃa energetică.

Criterii minime pentru auditurile energetice, inclusiv cele desfăşurate ca parte a sistemelor de gestionare a energiei.

Auditurile energetice se bazează pe următoarele orientări:

-- Se bazează pe date operaŃionale actualizate, măsurate şi trasabile

privind consumul de energie;

-- ConŃin o revizuire detaliată a profilului de consum de energie al

clădirilor sau grupurilor de clădiri, al operaŃiunilor sau instalaŃiilor

industriale, inclusiv transporturile;

-- Se bazează, ori de câte ori este posibil, pe analiza costurilor pe ciclul

de viaŃă şi nu pe perioadele simple de recuperare;


34

-- Sunt proporŃionale şi suficient de reprezentative pentru a permite

crearea unei imagini fiabile a performanŃei energetice globale şi

identificarea fiabilă a celor mai semnificative oportunităŃi de

îmbunătăŃire.

2.3 Obiective generale

Anul 2010 a fost stabilit ca an de referinŃă pentru inventarul de bază al

emisiilor, iar obiectivele generale pentru anul 2020 sunt următoarele:

� Reducerea cu circa cel puŃin 20% a emisiilor anuale de CO2;

� Reducerea consumului anual total de energie cu 25%;

� Creşterea de peste 4 ori a energiei anuale obŃinută din surse

regenerabile.

Sau exprimate în cifre:

Reducere emisii anuale de CO2 în 2020

[t]

Economii anuale de energie în 2020

[MWh]

ProducŃia locală de energie din surse regenerabile în 2020

[MWh]

20589 62438 1930

Planul de AcŃiune pentru Energie Durabilă al municipiului Giurgiu se

concentrează pe măsuri menite să reducă emisiile de CO2 şi consumul final de

energie în următoarele sectoare:

� Clădiri şi instalaŃii aferente (clădiri municipale, clădiri din sectorul


� Transport (flota municipală şi transportul public);

� Sistem centralizat de termoficare;

� ProducŃie de energie locală (instalaŃii termice solare, cogenerare de

înaltă eficienŃă şi în viitor instalaŃii de cogenerare cu combustibil biomasă

provenită din deşeuri municipale);

� Planificare urbană (planificare urbană strategică, plan urban de

mobilitate durabilă, dezvoltarea de reglementări locale în sprijinul

construcŃiilor durabile),

� AchiziŃii (reglementări locale vizând eficienŃa energetică şi utilizarea

surselor de energie regenerabilă);


35

� Comunicare (servicii de asistenŃă tehnică şi consultare, suport financiar

şi subvenŃii, campanii de informare şi conştientizare, campanii de

instruire, organizarea Zilei Municipale a Energiei);

� Management deşeuri (colectare selectivă, reciclare şi incinerare).

2.4 Aspecte organizaŃionale şi financiare Notă: Detalii sunt prezentate în Anexa 1.

2.4.1 Coordonarea şi structurile responsabile pentru punerea în aplicare a PAED

Punerea în aplicare a PAED presupune implicarea şi colaborarea mai multor

instituŃii, respectiv:

� AdministraŃia locală:

-- Primăria Municipiului Giurgiu prin structurile sale şi Echipa pentru

energie a Municipiului Giurgiu formată din: un viceprimar şi cinci

salariaŃi ai serviciilor de specialitate din administraŃia locală;

� Serviciile comunitare de utilitate publică sub autoritatea Consiliului Local

care se regăsesc cu proiecte/lucrări în PAED;

� AgenŃia pentru Managementul Energiei şi ProtecŃia Mediului Giurgiu;

� SC TRACUM SA Giurgiu;

� SC Global Energy Production SRL;

� Inspectoratul Şcolar al JudeŃului Giurgiu;

� Autoritatea NaŃională de Reglementare în Domeniul Energiei;

� S.C. AdministraŃia Domeniului Public şi Privat Giurgiu S.A.;

� ENEL Energie Muntenia Sud;

� AsociaŃiile de propietari din municipiul Giurgiu;

� Parteneri externi – autorităŃi de management şi organisme intermediare;

agenŃii executive coordonatoare ale diferitelor programe europene

specifice domeniilor – energie, transport şi protecŃia mediului.

2.2.2 Alocarea de resurse umane

Măsurile generale şi sarcinile specifice vor fi puse în aplicare de către diversele

direcŃii de specialitate din cadrul autorităŃii locale.

Primăria Municipiului Giurgiu prin:

� DirecŃia Dezvoltare

� DirecŃia Servicii Publice

� Biroul RelaŃii Externe, Promovare şi Cooperare

� Arhitect Şef


36

� DirecŃia Economică

� Echipa pentru energie a Municipiului Giurgiu coordonată de un viceprimar

şi cinci salariaŃi din structurile de specialitate din administraŃia locală

(Biroul administrare şi monitorizare servicii de utilitate publică, Serviciul

Strategii, proiecte, cooperare internaŃională, Biroul proceduri, achiziŃii,

contracte, Centru de informare şi consiliere pentru cetăŃeni).

SocietăŃi în subordinea Consiliului Local Giurgiu:

� SC TRACUM SA Giurgiu

� SC Global Energy Production SRL

� S.C. Giurgiu Servicii Locale S.A.

� SC ÎntreŃinere peisagistică a spaŃiilor verzi SA

� SC Centrala Termică SA Giurgiu

Principalele sarcini ale structurii de monitorizare sunt următoarele:

� Realizarea planurilor de acŃiune pe termen scurt (1 an) în cooperare cu

unităŃile de punere în aplicare a sarcinilor individuale;

� Controlul şi actualizarea, dacă este necesar, a PAED în ceea ce priveşte

realizarea obiectivelor până în 2020;

� Monitorizarea îndeplinirii acŃiunilor din Planul adoptat;

� Pregătirea de rapoarte privind stadiul realizării PAED, atât pentru

primarul Municipiului Giurgiu, cât şi pentru instituŃiile locale implicate în

PAED precum şi pentru Secretariatul ConvenŃiei Primarilor;

� Informarea opiniei publice asupra rezultatelor obŃinute şi consolidarea

sprijinului public pentru acŃiunile puse în aplicare.

2.4.3 Implicarea părŃilor interesate şi a cetăŃenilor

Actorii locali în domeniul politicii energetice au fost consultaŃi atât în timpul

realizării bazei de date, cât şi în faza elaborării formei finale a PAED. Acesta a

fost transmis spre consultare:

� Serviciilor tehnice din cadrul Primăriei Municipiului Giurgiu;

� Serviciilor Publice aflate sub autoritatea Consiliului Local;

� Companii publice şi private.

Un rezumat a fost prezentat pentru publicare în mass-media. De asemenea PAED a

fost prezentat în comisiile de specialitate din cadrul Consiliului Local al Municipiului

Giurgiu, înainte de a fi supus spre aprobare Consiliului Local, în luna ianuarie 2014.


37

Consiliul local al municipiului Giurgiu a analizat şi aprobat la 30 ianuarie 2014

Planul de AcŃiune pentru Energie Durabilă al Municipiului Giurgiu şi transmiterea

sa spre aprobare către organismele competente ale ConvenŃie Primarilor (HCL

17 / 30.01.2014).

2.4.4 Bugetul general estimativ

Bugetul necesar estimat pentru dezvoltarea şi implementarea măsurilor este

de circa 134,5 milioane lei.

Calculele au fost făcute pe baza studiilor existente, a preŃurilor de piaŃă pentru

lucrări similare şi nu includ valori pentru care nu au existat indicatori măsurabili,

în special în cazul proiectelor de planificare urbană sau a proiectelor pentru care

a fost stabilită tema, dar nu şi caracteristicile de detaliu ale acestora.

În tabelul următor este prezentată structura bugetului pe domenii de acŃiune:

Nr. crt.

Domeniul de acŃiune Costuri estimate

(milioane lei*)

1 Clădiri şi instalaŃii aferente (clădiri municipale, clădiri din sectorul terŃiar, clădiri rezidenŃiale, iluminat public)

39,0

2 Transport (flota municipală şi transport public) 5,8

3 Sistem centralizat de termoficare 46,7

4 ProducŃie de energie locală (instalaŃii termice solare şi cogenerare)

43,0

5 Planificarea teritoriului

6 AchiziŃiile publice de produse şi servicii

7 Lucrul cu cetăŃenii şi părŃile interesate

Total 134,5

*Notă: S-a considerat un curs de 1 Euro = 4,5 Lei

2.3.5 Sursele de finanŃare identificate la data elaborării PAED

Pentru asigurarea finanŃării aplicării PAED Giurgiu, Primăria vizează

următoarele surse:

� Bugetul local;

� Fonduri guvernamentale cu destinaŃie specială pentru susŃinerea de

proiecte privind reabilitarea blocurilor de locuinŃe, introducerea surselor

regenerabile de energie, dezvoltarea de proiecte de infrastructură;

� Fonduri structurale;

� Fonduri private;

� Fonduri Europene;

� Fonduri prevăzute în acorduri interguvernamentale.


38

Proiectele şi activităŃile propuse în PAED Giurgiu sunt în conformitate cu

obiectivele şi priorităŃile aprobate de Consiliul Local al Municipiului Giurgiu.

ActivităŃile şi proiectele sunt structurate conform patru funcŃii îndeplinite de

municipalitate pe probleme de energie:

� consumator;

� producător;

� reglementator;

� factor motivator;

2.3.6 Măsurile preconizate de monitorizare

FuncŃia de monitorizare a rezultatelor implementării activităŃilor prevăzute în

PAED Giurgiu este asigurată de Primăria Giurgiu prin Echipa pentru energie care

urmăreşte proiectele, individual sau pe sarcini comune, în conformitate cu

metodologia de implementare a managementului de proiect astfel:

� Stabilirea etapelor şi termenelor pentru fiecare obiectiv PAED;

� Stabilirea responsabilităŃilor în derularea proiectelor, în funcŃie de

modalitatea de finanŃare şi de atribuŃiile departamentelor de specialitate

din administraŃia locală;

� Monitorizarea respectării termenelor de îndeplinire a sarcinilor;

� Monitorizarea implementării şi rezultatelor după finalizarea obiectivelor;

� Prezentarea de rapoarte periodice, conform cerinŃelor ConvenŃiei

Primarilor, privind stadiul de implementare a sarcinilor şi a termenelor de

îndeplinire.


39

3 Inventarul de bază al emisiilor

Anul de referinŃă pentru inventarul de bază al emisiilor este anul 2010, an

pentru care sunt disponibile cele mai cuprinzătoare date.

Inventarul de bază al emisiilor porneşte de la datele de activitate (consumul

final de energie de pe teritoriul autorităŃii locale) şi factorii de emisie, care

cuantifică emisiile pe unitate de activitate.

În cadrul PAED s-a utilizat factorul „standard” de emisie în conformitate cu

principiile IPCC, iar raportarea s-a făcut în tone emisii de CO2.

Inventarul de bază al emisiilor constă practic în următoarele patru tabele:

3.1 Consumul final de energie

Tabelul A CONSUMUL FINAL DE ENERGIE [MWh]

Combustibili fosili Energie din

surse regenerabile Categorie

Electricitate Încălzire/

răcire Gaz

natural Motorină Benzină

Bio- combustibil

Energie solară

termică

Total

CLĂDIRI, ECHIPAMENTE/INSTALAłII ȘI INDUSTRII:

Clădiri, echipamente/instalaŃii municipale

975 10401 0 1167 76 258 209 13086

Clădiri, echipamente/instalaŃii terŃiare (nemunicipale)

1350 1928 0 26 32 0 0 3336

Clădiri rezidenŃiale 63780 82179 12401 0 0 0 0 158360

Iluminatul public municipal 2850 0 0 0 0 0 0 2850

Industrii 0 0 0 0 0 0 0 0

Subtotal clădiri, echipamente/instalaŃii şi industrii

68955 94509 12401 1193 108 258 209 177633

TRANSPORT:

Parcul municipal 0 0 0 84 76 0 0 161

Transportul public 0 0 0 1083 0 0 0 1083

Transportul privat şi comercial 0 0 0 15250 293 0 0 15543

Subtotal transport 0 0 0 16418 369 0 0 16787

Total 68955 94509 12401 17611 478 258 209 194419

Notă: Detalii sunt prezentate în Anexa 2.

Acest tabel sintetizează datele esenŃiale privind structura consumului de

energie la nivelul consumatorului final în Municipiul Giurgiu, exprimat în MWh/an.

Domeniile în care au fost inventariate consumurile de energie:

� Clădiri, sector terŃiar, industrie;

� Transport.


40

Consumul total de energie la nivelul anului 2010 în sectoarele menŃionate a

fost de 194419 MWh/an.

3.2 Emisiile de CO2

Tabelul B EMISII DE CO2 [t]

Combustibili fosili Energie din

surse regenerabileCategorie

Electricitate Încălzire/

răcire Gaz

natural Motorină Benzină

Bio- combustibil

Energie solară

termică

Total

CLĂDIRI, ECHIPAMENTE/INSTALAłII ȘI INDUSTRII:

Clădiri, echipamente/instalaŃii municipale 683 2101 0 312 19 0 0 3115

Clădiri, echipamente/instalaŃii terŃiare (nemunicipale)

946 390 0 7 8 0 0 1351

Clădiri rezidenŃiale 44710 16600 2505 0 0 0 0 63815

Iluminatul public municipal 1998 0 0 0 0 0 0 1998

Industrii 0 0 0 0 0 0 0 0

Subtotal clădiri, echipamente/instalaŃii şi industrii

48337 19091 2505 312 19 0 0 70279

TRANSPORT:

Parcul municipal 0 0 0 22 19 0 0 42

Transportul public 0 0 0 289 0 0 0 289

Transportul privat şi comercial 0 0 0 4072 73 0 0 4145

Subtotal transport 0 0 0 4383 92 0 0 4475

Total 0 0 0 4702 119 0 0 74754

Factorii corespunzători privind emisiile de CO2 în [t/MWh]

0,701 0,202 0,202 0,267 0,249 - - -


Tabelul sintetizează cantitatea de gaze cu efect de seră emise în urma

consumului de energie din Municipiul Giurgiu, respectiv 74754 tCO2.

Factorii de emisie utilizaŃi în inventarul de bază al emisiilor sunt calculaŃi şi

corespund combustibililor utilizaŃi pe plan local la nivelul anului de referinŃă 2010.

3.2.1 ProducŃia locală de electricitate şi emisiile de CO2 Tabelul C În anul 2010 în Municipiului Giurgiu nu se producea energie electrică. Notă: Detalierea măsurilor este prezentată în Anexa 2.


41

3.2.2 Încălzirea urbană locală, cogenerare şi emisii

corespunzătoare de CO2 Tabelul D - ProducŃia locală de căldură/răcire (încălzire/răcire centrală, CT etc.)

şi emisiile corespunzătoare de CO2

Aportul vectorului energetic [MWh]

Combustibili fosili Energie regenerabilă Încălzire/răcire

generată local

Încălzire/ răcire

generată local

[MWh] Gaz natural Alte tipuri de biomasă

Alte energii regenerabile

Emisii de CO2

[t/an]

Factorii de emisie de CO2 corespunzători producŃiei de

căldură [t/MWh]

Centrale termice 94509 185966 19091 0,202

Sobe cu lemn 258 104 0,403

Colectoare solare termale

209 0 0

Total 94509 185966 258 209 19195

Notă: Detalierea măsurilor este prezentată în Anexa 2.

ProducŃia de energie termică la nivelul Municipiului Giurgiu în anul 2010 era

asigurată din o centrală termică pe gaze naturale, funcŃionând cu un randament

sezonier de circa 80%. In prezent mai sunt utilizate centrale termice de

apartament, colectoare solare pentru prepararea apei calde de consum precum şi

sobe cu lemne care au un randament global sezonier de circa 64%

Consumul total de energie termică la nivelul anului 2010 a fost de

94509 MWh/an (în care sunt incluse şi pierderile de energie din reŃelele de

transport şi distribuŃie ale sistemului de alimentare centralizată cu energie

termică).


42

4 AcŃiuni şi măsuri planificate până în 2020

ConvenŃia Primarilor vizează acŃiunile şi măsurile de la nivel local care intră în

competenŃa autorităŃilor.

Prin urmare, semnatarii ConvenŃiei iau măsuri în exercitarea unora sau a

tuturor funcŃiilor lor posibile:

� Consumator şi prestator de servicii,

� Planificator, investitor şi autoritate de reglementare,

� Consultant, factor motivator şi model,

� Producător şi furnizor.

În cadrul planului de acŃiune sunt enumerate acŃiunile pe termen scurt şi

mediu care au fost aprobate de autoritatea locală şi pentru care a fost alocat un

buget (orizont temporal de 1÷5 ani) împreună cu acŃiunile strategice pe termen

lung pe care municipiul Giurgiu intenŃionează să le implementeze până în 2020.

Notă: Detalii privind PAED Giurgiu sunt prezentate în Anexa 3.

În continuare este prezentată planificarea măsurilor pe sectoare / domenii de

acŃiune:

� Clădiri şi instalaŃii aferente (clădiri municipale, clădiri din sectorul terŃiar,

clădiri rezidenŃiale, iluminat public);

� Transport (flota municipală, transport public, transport privat şi comercial);

� Sistem de alimentare centralizată cu căldură;

� ProducŃie de energie locală (instalaŃii termice şi fotovoltaice solare,

cogenerare de înaltă eficienŃă, instalaŃii termice cu combustibil biomasă);

� Planificare urbană (planificare urbană strategică, plan urban de mobilitate

durabilă, dezvoltarea de reglementări locale în sprijinul construcŃiilor durabile);


de utilizare surse de energie regenerabilă, cu respectarea principiilor

cuprinse în Directiva EcoDesign);




� Management deşeuri (colectare selectivă, reciclare);


43

4.1 Clădiri şi instalaŃii aferente

În sectorul clădirilor şi instalaŃiilor aferente se estimează o reducere a

consumului de energie cu 9951 MWh/an şi o reducere a emisiilor de CO2 cu

2674 tCO2/an. Cu un efort de investiŃii de circa 8,7 milioane Euro se estimează că

pe întreaga perioadă 2010÷2020 se va realiza o economie de energie de

26746 MWh şi o reducere a emisiilor de CO2 cu 9653 tCO2.

Preliminări łinte, pe sector, pentru anul 2020

Domeniu de acŃiune

Costuri estimate

[Euro]

Economia de energie

[MWh/an]

Cantitate de energie

produsă din surse

regenerabile [MWh/an]

Reduceri de emisii de CO2

[t/an]

Economii de energie

[MWh]

ProducŃia locală de

energie din surse

regenerabile [MWh]

Reducere de emisii de CO2

[t/an]

Clădiri municipale 1410600 1686 86 572 7083 217 3253

Clădiri rezidenŃiale 7000000 7398 0 1494 14796 0,0 2988

Clădiri (nemunicipale) 500000 415 0 105 1245 0 315

Iluminat Public 4948268 1977 0 1386 7087 0 4968

Total Clădiri şi InstalaŃii aferente

13858868 11476 86 3557 30211 217 11524


4.1.1 Clădiri municipale

Principalele măsuri ce vor fi luate în domeniul clădirilor municipale vizează

următoarele acŃiuni:

� Eficientizarea consumului de energie electrică în 16 unităŃi de învăŃământ

gimnazial şi două licee din municipiul Giurgiu prin:

- schimbarea componentelor uzate fizic şi moral ale lămpilor cu altele

performante;

- instalarea de senzori de prezenŃă in locurile de consum care sunt

utilizate aleatoriu;

- schimbarea becurilor cu incandescenŃă cu becuri economice.

� Reabilitarea termică la 6 şcoli şi 3 grădiniŃe prin:

- izolarea pereŃilor exteriori şi a teraselor;

- montarea de uşi şi ferestre performante;

- instalarea de panouri solare pentru prepararea apei calde de consum.


44

În tabelul următor sunt prezentate cele mai importante date privind acŃiunile

de creştere a eficienŃei energetice în sectorul clădirilor municipale.

Clădiri municipale

Anual Pe perioada de acŃiune până în anul 2020

CO2 [tCO2/an] 572 CO2 [tCO2] 3253

Energie [MWh/an] 1686 Energie [MWh] 7083

PotenŃial de reducere

energetică

Energie solară [MWh/an] 86 Energie solară [MWh] 217

Costuri estimate 1410600 Euro

Sursa de finanŃare Bugetul local, Fonduri structurale, Fonduri derulate prin Inspectoratul Şcolar JudeŃean

Departament responsabil Primăria Municipiului Giurgiu, DirecŃia Dezvoltare, DirecŃia Servicii Publice, Serviciul Lucrărilor publice, Compartiment cultură sport

Perioada de implementare 2010 ÷ 2019


4.1.2 Clădiri tertiare (nemunicipale)

În sectorul clădirilor terŃiare principala măsură se referă la reabilitarea totală a

Centrului cultural Ion Vinea pentru care activităŃile vizând creşterea eficienŃei

energetice reprezintă o pondere importantă.


de creştere a eficienŃei energetice în sectorul clădirilor terŃiare.

Clădiri terŃiare


CO2 [tCO2/an] 105 CO2 [tCO2] 315 PotenŃial de

reducere energetică

Energie [MWh/an] 415 Energie [MWh/an] 1245


Sursa de finanŃare Bugetul local, Fonduri structurale, Fonduri private

Departament responsabil Primăria Municipiului Giurgiu, DirecŃia Dezvoltare, Compartiment cultură sport



4.1.3 Clădiri rezidenŃiale

În sectorul clădirilor rezidenŃiale se va realiza reabilitarea termică a 30% (circa

5000 de apartamente) din fondul de clădiri racordate la sistemul de alimentare

centralizată cu căldură.


de creştere a eficienŃei energetice în sectorul clădirilor rezidenŃiale.


45

Clădiri rezidenŃiale






Sursa de finanŃare Bugetul local, Fonduri structurale, Fonduri private

Departament responsabil Primăria Municipiului Giurgiu, DirecŃia Dezvoltare, DirecŃia Servicii Publice, Serviciul Lucrărilor publice, Compartiment cultură sport



4.1.4 Iluminat public

Principalele măsuri ce vor fi luate în domeniul iluminatului public vizează

următoarele acŃiuni:

� Eficientizarea consumului de energie electrică a sistemului de iluminat

public stradal, arhitectural şi ambiental pentru 319 străzi şi bulevarde,

precum şi 4 grădiniŃe, 5 şcoli gimnaziale, 5 licee şi colegii tehnice,

Seminarul teologic, Şcoala de muzică şi 3 parcuri;

� Modemizarea reŃelei de iluminat public şi ornamental în intersecŃii şi

străzi principale precum şi într-un parc şi în zona Gării froviare;

� Implementarea unui sistem de telemanagement de aprindere/stingere a

iluminatului public municipal în intervalul 22.00÷06.00, atât pe

principalele artere cât şi in pieŃe şi parcuri;


de creştere a eficienŃei energetice în sectorul iluminatului public.

Iluminatul public






Sursa de finanŃare Bugetul local, Fonduri structurale

Departament responsabil Primăria Municipiului Giurgiu




46

4.2 Transport

În sectorul transport se estimează o reducere a consumului de energie cu

226 MWh/an şi o reducere a emisiilor de CO2 cu 62 tCO2/an. La nivelul anului

2020, cu un efort de investiŃii de circa 1295000 Euro, se estimează că pe

întreaga perioadă 2010÷2020 se va realiza o economie de energie de circa

1206 MWh şi o reducere a emisiilor de CO2 de circa 321 tCO2.


Domeniu de acŃiune

Costuri estimate

[Euro]

Economia de energie

[MWh/an]


produsă din surse



[t/an]

Economii de energie

[MWh]


energie din surse

regenerabile [MWh]


[t/an]

Parcul municipal 1150000 36 0 11 36 0 11

Transport public 145000 190 0 51 1170 311

Total Transport 1295000 226 0 62 1206 0 321


4.2.1 Parc municipal

În sectorul parcului municipal se vor realiza:

� Înoirea flotei de transport prin achiziŃionarea de autobuze de mică

capacitate şi cu consum redus;

� AchiziŃionarea unui autobuz electric.


de creştere a eficienŃei energetice în sectorul parcului municipal.

Parcul municipal





Costuri estimate mii lei 1150000 Euro


Departament responsabil SC Tracum SA




47

4.2.2 Transport public

În sectorul transportului public se vor realiza:

� Implementarea sistemului de autotiketing şi monitorizare trafic;

� Monitorizare trafic GIS;

� Instalarea de dispozitive de informare trafic in statii;

� Optimizarea traseelor, graficelor de circulaŃie, a staŃiilor de autobuz şi

micşorarea timpilor de aşteptare.


de creştere a eficienŃei energetice în sectorul parcului municipal.

Transportul public





Costuri estimate mii lei 145000 Euro


Departament responsabil SC Tracum SA



4.3 ProducŃie locală de electricitate

Strategia de dezvoltare a Municipiului Giurgiu privind producŃia locală de

energie electrică a prevăzut valorificarea facilităŃilor de amplasament ale fostei

termocentrale care în prezent este în curs de dezafectare.

Astfel în perioada 2010÷2012 SC ELECTRO ENERGY SUD SRL a investit circa

15 milioane Euro pentru realizarea unei termocentrale cu patru motoare termice

[4 X (4 MWt + 4,4 Mwe)] pentru producerea de energie termică şi electrică în

cogenerare de înaltă eficienŃă.

Centrala livrează energie electrică în sistemul electroenergetic naŃional şi energie

termică în sistemului de alimentare centralizată cu căldură al Municipiului Giurgiu.

În perioadele când nu există cerere de energie termică, centrala funcŃionează la

dispoziŃia Dispecerului naŃional, în regim de generator de echilibrare a sistemului.


48

Faptul că în anul de referinŃă (2010) în Municipiul Giurgiu nu se producea

energie electrică, dar începând cu 2012 s-au produs cantităŃi imporante de

electricitate a impus calculul cu atenŃie al indicatorilor de economisire a energiei

şi reducere emisiilor de CO2. Respectiv au fost avute în vedere numai

electricitatea şi căldura produse în regim de cogenerare şi economiile de energie

şi reducere a emisiilor de CO2 corespunzătoare.

Deasemenea la indicatorii consumurilor şi emisiilor de CO2 iniŃiale au fost

adăgate consumurile şi emisiile de CO2 cu indicatorii medii de Ńară (randamentul

de producere a energiei electrice 40% şi coeficientul de emisii de CO2 de

0,701 tCO2/MWh corespunzătoare energiei electrice produsă în cogenerare şi

livrată în sistemul electroenergetic naŃional (nu au fost luată în calcul

electricitatea produsă pentru echilibrarea sistemului electroenergetic naŃional).

Principalele elemente de calcul au fost următoarele:

▪ Randamente instalaŃie de cogenerare:

- Global 80%

- Electric 35%

- Termic 45%

▪ Energie termică livrată anaul 50000 MWht;

▪ Energie electrică livrată anaul 38890 MWhe;

În urma efectuării calculelor a rezultat că la producŃia de energie electrică se

estimează o economie de energie 26515 MWh/an şi o reducere a emisiilor de CO2 cu

8674 tCO2/an. La nivelul anului 2020, cu un efort de investiŃii de circa 9,55 milione Euro,

se estimează că pe întreaga perioadă 2012÷2020 se va realiza o economie de energie

de circa 212120 MWh, şi o reducere a emisiilor de CO2 de circa 69392 tCO2.


Domeniu de acŃiune

Costuri estimate

[Euro]

Economia de energie

[MWh/an]


produsă din surse



[t/an]

Economii de energie

[MWh]


energie din surse

regenerabile [MWh]


[t/an]

Cogenerarea de căldură şi electricitate

9545464 26515 0 8674 212120 0 69392

Total producŃie de energie electrică

9545464 26515 0 8674 212120 0 69392


În tabelul următor sunt prezentate cele mai importante date privind producŃia

locală de electricitate în cogenerare.


49

ProducŃia locală de electricitate în cogenerare





Costuri estimate mii lei 9,55 Milioane Euro

Sursa de finanŃare Fonduri private

Departament responsabil SC Global Energy Production Giurgiu SA



4.4 Încălzirea / Răcirea urbană locală, CHP

AutorităŃile publice din municipiul Giurgiu au acordat o atenŃie deosebită

sectorului alimentării centralizate cu energie termică (încălzire/răcire) atât în

partea de producere, prin sprijinirea realizării centralei de cogenerare cu motoare

termice cât şi în reŃelele de transport şi distribuŃie a energiei termice.

Ca principale acŃiuni desfăşurate şi care vor continua sunt:

� retehnologizarea punctelor termice prin schimbarea echipamentelor

principale care prezentau uzură fizică şi morală cu unele moderne,

prformante (schimbătoare de căldură cu plăci, contoare electronice de

energie termică cu debitmetre ultrasonice, pompe cu turaŃie variabilă etc.);

� instalarea la fiecare racord la consumator de contoare electronice de

energie termică cu debitmetre ultrasonice atât pentru agentul de încălzire

cât şi pentru apa caldă menajeră;

� reabilitarea reŃelelor de agent termic prin redimensionarea diametrelor

conductelor şi înlocuirea lor cu conducte preizolate;

� trecerea la utilizarea de module termice de scară de bloc;

� trecerea la distribuŃie orizontală a agentului termic în instalaŃiile

interioare din blocuri (pentru a permite contorizarea consumurilor la nivel

de apartament);

� instalarea de colectoare solare termale pentru prepararea de apă caldă

de consum la nivel de bloc.

În sectorul alimentării centralizate cu energie termică (încălzire/răcire) se estimează

o reducere a consumului de energie cu 25746 MWh/an, o producŃie de energie termică

solară de 1844 MWh, o cantitate anuală de energie produsă din surse regenerabile de

1844 MWh şi o reducere a emisiilor de CO2 cu 9179 tCO2/an.


50

La nivelul anului 2020, cu un efort de investiŃii de circa 10,4 milione Euro, se

estimează că pe întreaga perioadă 2010÷2020 se va realiza o economie de

energie de circa 193115 MWh, o producŃie de energie termică solară de 16597

MWh şi o reducere a emisiilor de CO2 de circa 70836 tCO2.


Sectorul de acŃiune

Costuri estimate

[Euro]

Economia de energie

[MWh/an]


produsă din surse



[t/an]

Economii de

energie

[MWh]


energie din surse

regenerabile [MWh]


[t/an]

Cogenerarea de căldură şi electricitate 5454536 15152 0 7039 121216,0 0 56312

Sistemul de alimentare centralizată cu căldură 4384762 8545 0 1726 53457 0 10798

InstalaŃii solar termice pentru prepararea de apă caldă de consum

547700 2049 1844 414 18441 16597 3725

Total producŃie de energie locală

10386998 25746 1844 9179 193115 16597 70836


4.4.1. Cogenerarea de căldură şi electricitate

Sectorul cogenerării de căldură şi electricitate a fost descris la subcapitolul 4.3.

Se menŃionează că valoarea totală a investiŃiei (15 milioane Euro) a fost defalcată

pe energie electrică şi căldură proporŃional cu cota parte de emisii de CO2.

În tabelul următor sunt prezentate cele mai importante date privind

producerea căldurii în cogenerare.

ProducŃia locală de căldură în cogenerare






Sursa de finanŃare Fonduri private





51

4.4.2 Sistemul de alimentare centralizată cu căldură (termoficare)

Sistemul de alimentare centralizată cu căldură a beneficiat încă dinainte de anul de

referinŃă (2010) de acŃiuni vizând creşterea eficienŃei energetice prin retehnologizarea

punctelor termice, reabilitarea reŃelelor de transport şi distribuŃie a agentului termic,

module termice la branşamentul consumatorilor şi contorizare la punctele termice şi la

branşamentul consumatorului precum şi modificarea distribuŃiei agentului termic de

încălzire din sistem vertical în sistem orizontal. Aceste activităŃi continuă şi în prezent

urmând a se finaliza pe un orizont de timp până în anul 2020.

AcŃiunile incluse în prezentul PAED se referă la modernizarea a 10 puncte

termice şi a reŃelelor de agent termic aferente, instalarea 31 module de scară şi

reŃele de distribuŃie şi o serie de extinderi de reŃele de agent termic pentru

branşarea de noi consumatori.

În tabelul următor sunt prezentate cele mai importante date privind sistemul

de alimentare centralizată cu căldură.

Sistemul de alimentare centralizată cu căldură (termoficare)










4.4.3 InstalaŃii solar termice pentru prepararea de apă caldă de consum

Şi în domeniul instalaŃiilor solar termice pentru prepararea de apă caldă de

consum, au existat preocupări de implementare care continuă şi în prezent.

S-a început cu dotarea şcolilor şi grădiniŃelor cu astfel de instalaŃii şi s-a continuat

cu blocurile de locuinŃe sociale şi alte clădiri municipale.

În tabelul următor sunt prezentate cele mai importante date privind instalaŃiile

solar termice pentru prepararea de apă caldă de consum.

InstalaŃiil solar termice pentru prepararea de apă caldă de consum


CO2 [tCO2/an] 414 CO2 [tCO2] 3725


PotenŃial de reducere

energetică

Energie regenerabilă [MWh/an] 1844 Energie regenerabilă [MWh] 16597

Costuri estimate mii lei 548 mii Euro


Departament responsabil Primăria Municipiului Giurgiu




52

4.5 Management deşeuri

În sectorul managementului deşeurilor sunt avute în vedere două categorii de

măsuri, respectiv:

� Colectare selectivă deşeuri,

� Reciclare deşeuri.

În municipiul Giurgiu există o companie privată care gestionează colectarea,

transportul şi depozitarea deşeurilor municipale şi asimilabile din comerŃ şi

industrie. Deşeurile sunt eliminate la depozite ecologice conforme, construite în

baza normelor europene în domeniu.

Măsurile propuse se află pe agenda de investiŃii a companiei private. Măsurile

au termen lung de realizare şi nu există cuantificarea costurilor de realizare şi

nici efectele privind economiile de energeie şi respectiv reducerea de emisii de

gaze cu efect de seră.

4.5.1 Colectare selectivă a deşeurilor

Nr. Crt.

Lucrare/acŃiune/măsură Departament responsabil Perioada de

implementare

1 Implementare program de colectare a deşeurilor reciclabile.

Operator judeŃean 2014÷2020

4.5.2 Reciclare deşeuri

Nr. Crt.

Lucrare/acŃiune/măsură Departament responsabil

Perioada de implementare

1 Punerea în funcŃiune a staŃiei de sortare a deşeurilor din cadrul depozitului conform Operator judeŃean 2015÷2017

2 Implementare de staŃii de biogaz care folosesc deşeurile menajere pentru producere de energie electrică şi termică Parteneriat Public Privat 2016÷2020

4.6 Planificare teritoriu

În sectorul planificării urbane au fost prevăzute o serie de măsuri care acoperă

următoarele domenii:

� Planificarea urbană strategică;

� Planificarea transporturilor / mobilităŃii;

� Standarde pentru renovări şi construcŃii noi.


53

Măsurile propuse se află pe agenda de investiŃii a Primăriei municipiului

Giurgiu. Măsurile cu costuri mici sau fără costuri au termene de realizare mici

(1÷2 ani) şi vor fi realizate în cadrul activităŃilor deja programate, iar cele care

necesită costuri mai semnificative vor fi evaluate la momentul potrivit astfel că în

tabelele cu acŃiuni concrete sunt indicate perioadele de realizare şi nu sunt

indicate valorile de investiŃie şi nici cuantificarea rezultatelor estimate.

4.6.1 Planificare urbană strategică

Nr. Crt.



1 Constituirea la nivelul Primariei Giurgiu, a Echipei pentru energie, coordonată de un Vice primar şi având 5 membri dintre angajaŃii Primăriei

Primăria Municipiului Giurgiu

2012

2

Însărcinarea membrului Echipei pentru energie angajat în Centrul de informare şi consiliere pentru cetăŃeni pentru administrarea Planului de AcŃiuni pentru Energie Durabilă Giurgiu.


2012 ÷ 2020 Permanent

3

Elaborarea unui concept municipal de alimentare cu energie pentru încalzire spaŃială. Studiu privind zonarea municipiului din punct de vedere al alimentarii cu energie pentru incalzire spatiala (zonă cu alimentare centralizată, respectiv zonă de alimentare cu gaze naturale).

Primăria Municipiului Giurgiu 2014 ÷ 2016

4.6.2 Planificarea transporturilor / mobilităŃii

Nr. Crt. Lucrare/acŃiune/măsură Departament

responsabil Perioada de

implementare

1 Plan de mobilitate intermodal / Studiu de trafic Primăria Municipiului Giurgiu 2015-2017

2 Introducerea serviciului de punere la dispoziŃia publicului de biciclete in concordanŃă cu extinderea reŃelei de piste de biciclete şi de parcări pentru biciclete

Primăria Municipiului Giurgiu, Parteneriat Public

Privat 2015-2020

3 Realizarea infrastructurii de semnalizare specifică transportului public de călători pentru asigurarea reducerii timpului de deplasare in trafic.

Primăria Municipiului Giurgiu, SC Tracum SA

Giurgiu 2015-2019

4 Solicitarea din partea marilor agenŃi economici de planuri de mobilitate pentru proprii angajaŃi

Primăria Municipiului Giurgiu, PoliŃia Rutieră 2015-2020

4.6.3 Standarde pentru renovări şi construcŃii noi

Nr. Crt.



1 Elaborarea unui concept municipal de utilizare raŃională a energiei prin implementarea construcŃiiilor şi instalatiilor eficiente energetic.

Primăria Municipiului

Giurgiu 2011 ÷ 2020

2

Elaborarea de reglementări locale de zonare pentru construcŃii şi pentru planuri de dezvoltare pentru folosirea economică a zonei din punct de vedere al necesarului de energie (construcŃii de case pentru mai multe familii în loc de clădiri unifamiliale, sisteme centralizate de încălzire) şi pentru a reduce distanŃele până la staŃiile de transport în comun.


Giurgiu 2011 ÷ 2015


54

Continuare Standarde pentru renovări şi construcŃii noi Nr. Crt.



3 Realizare de audituri energetice pentru toate clădirile administrative / de învăŃământ


Giurgiu 2014 ÷ 2020

4 Standard local pentru reabilitare termică a clădirilor - consum de energie pentru încălzire, apă caldă, iluminat, ventilare şi condiŃionare aer sub 100 kWh/m2 an


Giurgiu 2016 ÷ 2018

5

La faza de acordare a autorizaŃiilor de construire pentru reabilitarea termică a clădirilor se va solicita auditul energetic realizat în conformitate cu prevederile legale

Primăria Municipiului Giurgiu 2016-2020

6

La construcŃia de noi spatii de învăŃământ/clădiri administrative, solicitarea prin SF/PT de evaluare a soluŃiilor moderne de utilizare a luminii naturale in iluminatul interior.


2016-2020

4.7 AchiziŃii publice de produse şi servicii

În sectorul achiziŃiilor publice au fost prevăzute două categorii de măsuri:

� CerinŃele/standardele de eficienŃă energetică;

� CerinŃele/standardele privind energia din surse regenerabile.

Măsurile propuse se află pe agenda de lucru a Primăriei municipiului Giurgiu.

În prezent nu s-au cuantificat rezultatele.

4.7.1 CerinŃele/standardele de eficienŃă energetică

Nr. Crt. Lucrare/acŃiune/măsură

Departament responsabil


1

Aplicarea Ordinului ANRE nr. 8/2012 privind achiziŃionarea de calculatoare, echipamente de copiere/imprimare şi echipamente de iluminat public prin licitaŃie publică, pe bază de eficienŃă energetică la toate achiziŃiile efectuate de autorităŃile municipale.


2

Introducerea în caietele de sarcini pentru achiziŃia de autovehicule pentru autorităŃile municipale a criteriilor cuprinse în Ghidul proiectului BUY SMART+ "AchiziŃiile ecologice în Europa" intitulat "Ghid de achiziŃie a vehiculelor utilizand criterii de eficienŃă energetică şi ecologică"


3 Elaborarea unui catalog de cerinŃe de eficienŃă energetică ce trebuie incluse pentru toate echipamentele şi materialele care constituie achiziŃii publice ale autorităŃilor municipale.


4 Promovarea unui mod de alimentare durabil: evitarea folosirii materialelor plastice: pungi de plastic, tacâmuri, farfurii de unică folosinŃă în serviciile municipale


5 Includerea în caietele de sarcini a unor condiŃii în vederea respectării criteriilor pentru achiziŃii verzi


6 Promovarea unei mod de alimentare durabil:solicitarea furnizorului pentru alimente la creşe, cantine, spitale să furnizeze dovada faptului că alimentele respectă condiŃiile de alimente organice


7

In cadrul modernizării/reabilitării sistemelor de iluminat interior solicitarea obligativităŃii achiziŃiei de produse eficient energetic, cu asigurarea calităŃii necesare desfăşurării activităŃilor intelectuale, durata de viaŃă mare si montarea senzorilor de prezenŃă sau după caz a echipamentelor inteligente de modelare a necesarului de iluminare artificială cu asigurarea optimă a iluminatului natural.



55

4.7.2 CerinŃele/standardele privind energia din surse regenerabile



implementare

1 Standard local pentru construcŃie clădire nouă - utilizare surse de energie regenerabilă/energie solară pentru o producŃie de minim 30% din necesarul de apă caldă de consum


2

La construcŃia de noi spatii de învăŃământ/clădiri administrative, solicitarea prin SF/PT de evaluare a soluŃiilor moderne de utilizare a luminii naturale in iluminatul interior precum şi de preparare a apei calde de consum cu instalaŃíi solare termice


2014 ÷ 2016

3 Solicitarea participanŃilor la licitaŃii de a indica sursele de energie regenerabile folosite pentru producere sau punere în practică a serviciilor care fac obiectul achiziŃiilor publice


4.8 Comunicare

În sectorul lucrului cu cetăŃenii şi părŃilor interesate au fost prevăzute trei

categorii de măsuri:

� Servicii de consultanŃă;

� Sprijin financiar şi granturi;

� Sensibilizare şi networking la nivel local.

Măsurile propuse se află pe agenda de investiŃii a Primăriei municipiului

Giurgiu. Măsurile cu termen mediu de realizare au putut fi estimate în termeni de

costuri, în timp ce restul măsurilor sunt planificate pe termen lung şi nu există

cuantificarea rezultatelor estimate.

4.8.1 Servicii de consultanŃă



implementare

1 Primăria la un click distanŃă Primăria Municipiului Giurgiu 2012 ÷ 2015

2 Inventarierea stocului de clădiri din municipiu Giurgiu, date constructive, an construcŃie, materiale anvelopă


3 Asigurarea de servicii gratuite de consultanŃă tehnică de specialitate pe teme de eficienŃă energetică pentru cetăŃeni


4 Difuzarea de informaŃii cu privire la avantajele investiŃiilor în măsuri de eficienŃa energetică


2012 ÷ 2020 Permanenet Semestrial

5 Difuzarea de informaŃii cu privire la stimulentele pentru investiŃii şi politica de impozitare a municipiului.


2012 ÷ 2020 Permanenet Semestrial

6 Diseminarea de informaŃii referitoare la oportunităŃile disponibile pentru un consumul mai eficient al energiei


2012 ÷ 2020 Permanenet Trimestrial

4 Acordarea de sprijin prin consultanŃă pentru implementarea proiectelor de eficienŃă energetică


2012 ÷ 2020 Permanenet


56

4.8.2 Sprijin financiar şi granturi



implementare

1 Punerea în aplicare a unei politici fiscale menite să încurajeze rezidenŃii locali pentru a îmbunătăŃi funcŃionarea eficientă a consumului de energie


2015 ÷ 2020

2 Punerea în aplicare a unei politici fiscale care vizează încurajarea investiŃiilor în domeniul măsurilor de creştere eficienŃei energetice.


2015 ÷ 2020

3 Implementarea de proiecte demonstrative, care să demonstreze avantajele eficienŃei energetice şi modalităŃile practice şi mijloacele pentru realizarea ei


2017 ÷ 2020

4 Acordarea de facilităŃi fiscale locale pentru proprietarii care implementează proiecte de acoperişuri verzi

Primăria Municipiului Giurgiu, Parteneriat Public Privat

2015-2020

5

Acordarea de facilităŃi fiscale locale pentru proprietarii care implementează proiecte de reducere a consumului de energie diferenŃiat pe câte clase energetice se reduc in urma reabilitării - audit + certificat energetic


6 SubvenŃionarea costurilor de audituri energetice cu până la 70% din fonduri locale, regionale

ANRE, Primăria Municipiului Giurgiu 2014-2020

4.8.3 Sensibilizare şi networking la nivel local

Nr. Crt. Lucrare/acŃiune/măsură Departament responsabil Perioada de

implementare

1 Realizarea balanŃei de carbon a municipiului Giurgiu Primăria Municipiului Giurgiu 2014 ÷ 2015

2 Campanii de informare a cetăŃenilor pe tema economisirii de energie

Primăria Municipiului Giurgiu, Parteneriat Public Privat Anual

3 Campanii de informare a cetăŃenilor pe tema reducerii cantităŃii de deşeuri menajere si reciclare la nivelul consumatorului

Primăria Municipiului Giurgiu, SC Tracum SA Anual

4 Promovarea utilizării serviciilor de termografiere a clădirilor înainte de implementarea proiectelor de reabilitare termică

Primăria Municipiului Giurgiu Permanent

5 Afişare certificat energetic pentru toate clădirile administrate de Primăria Giurgiu Primăria Municipiului Giurgiu

După realizarea auditurilor energetice

6 Campanii de informare a cetăŃenilor pe tema utilizării transportului public local şi a mijloacelor de transport nepoluante

Primăria Municipiului Giurgiu, SC Tracum SA Anual

7 Organizarea anuala a "Zilei energiei" in municipiul Giurgiu Primăria Municipiului Giurgiu 2015 ÷ 2020

Anual

8

Organizarea periodică de către AdministraŃia publică de dezbateri pentru corecta evaluare a impactului actiunilor promovate pentru utilizariea durabilă a energiei vizând cetatenii si agenŃii economici din municipiu.

Primăria Municipiului Giurgiu 2012 ÷ 2020 Semestrial

9

Organizarea periodică de întâlniri pentru constientizarea cetatenilor in problematica energiei si mediului, dezbaterea publica a principalelor proiecte si implicarea lor şi a altor părŃi interesate în punerea în opera a acestora.

Primăria Municipiului Giurgiu 2012 ÷ 2020 Semestrial

4.8.4 Formare profesională şi educare



implementare

1 Organizarea anuala a "Zilei energiei" in municipiul Giurgiu Primăria

Municipiului Giurgiu 2015 ÷ 2020

Anual

2 Participarea angajaŃilor din administraŃia publica la diverse cursuri şi ateliere cu teme de aplicare a principiilor de eficienŃă energetică

Primăria Municipiului Giurgiu Permanent


57

Continuare Formare profesională şi educare Nr. Crt.



3 Implicarea copiilor la acŃiuni practice de implementare a diverse proiecte de eficienŃă energetică sau de utilizare surse regenerabile de energie

Primăria Municipiului Giurgiu permanent

4 Organizarea periodică de către AdministraŃia publică de dezbateri pentru corecta evaluare a impactului actiunilor promovate pentru utilizarea durabilă a energiei vizând cetatenii si agenŃii economici din municipiu.


2012 ÷ 2020 Semestrial

4.9 Portofoliu de măsuri avute în vedere pe termen mediu

Pe agenda de lucru a Primăriei Municipiului Giurgiu se află un portofoliu de

măsuri de creştere a eficienŃei energetice şi extindere a utilizării surselor

regenerabile de energie, pe termen mediu, care au fost stabilite recent prin

diverse activităŃi cu specialişti sau cu cetăŃeni şi care urmează să fie analizate

pentru stabilirea efortului financiar de implementare şi respectiv a economiilor de

energie şi reducerilor de emisii de gaze cu efect de seră realizabile.

Aceste propuneri sunt detaliate în Anexa 8.


58

5 Rezultate ale măsurilor planificate până în 2020

În concluzie, aplicarea Planului de acŃiuni pentru Energie Durabilă al

Municipiului Giurgiu, până la nivelul anului 2020, va necesita un volum de

investiŃii de circa 35 milioane Euro şi va conduce la economisirea unei cantităŃi

de energie de circa 64 GWh/an şi de 21472 tCO2/an, precum şi o cantitate

suplimentară de energie din surse regenerabile de circa 2 GWh/an.

În tabeul următor sunt prezentate detalii cu privire la aceste rezultate.

Preliminări łinte pe sector

pentru anul 2020

Sectorul de acŃiune

Costuri estimate

[Euro]

Economia de energie

[MWh/an]


produsă din surse



[t/an]

Economii de

energie

[MWh]


energie din surse

regenerabile [MWh]


[t/an]

Clădiri şi instalaŃii aferente 13858868 11476 86 3557 30211 217 11524

Transport 1295000 226 0 62 1206 0 321

ProducŃie locală de electricitate

9545464 26515 0 8674 212120 0 69392

Încălzirea / Răcirea urbană locală, CHP

10386998 25746 1844 9179 193115 16597 70836

Total 35086330 63963 1930 21472 436652 16814 152073

În acelaşi tabel sunt prezentate şi efectele cumulate la nivelul anului 2020.

Interpretarea acestor rezultate conduce la concluzia că valorile economiilor de

energie în anul 2020 faŃă de anul de referinŃă (2010) sunt acoperitoare pentru

obiectivele urmărite la iniŃierea activităŃilor de eleborare a Planului de acŃiuni

pentru Energie Durabilă al Municipiului Giurgiu:

� Economisirea a 5501 tep/an, respectiv o reducere cu 18,9 %. Cumulat pe

toată perioada de analiză o economie de 37557 tep, respectiv 15,0%;

� Creşterea energiei produsă din surse regenerabile de energie cu 166 tep,

respectiv o creştere de peste patru ori. Cumulat 1446 tep, respectiv o

creştere de 3,6 ori;

� în ceea ce priveşte reducerea emisiilor de CO2, care este obiectivul

principal, valoarea acestei reduceri este de 21,05 % în valori anuale,

respectiv 14,91 % în cantităŃi cumulate până în anul 2020.


59

Economii enegie & ProducŃia locală suplimentară de

energie din surse regenerabile &

Reduceri emisii de CO2

Consum energie & ProducŃia locală de energie din surse

regenerabile [MWh/an] & Emisii de CO2 [tCO2/an]

[MWh/an] [tep] [%]

Anual

Consumul final de energie 291641 63963 5501 18,9

ProducŃia locală de energie din surse regenerabile

467 1930 166 413,3

Emisii de CO2 102015 21472 21,0

Cumulat

Consumul final de energie 2916414 436652 37557 15,0

ProducŃia locală de energie din surse regenerabile

4670 16814 1446 360,0

Emisii de CO2 1020150 152073 14,9

Rezultă că Planul de AcŃiune pentru Energie Durabilă al Municipiului Giurgiu

îndeplineşte Ńinta propusă iniŃial care viza o reducere a emisiilor de CO2 de cel

puŃin 20 % şi poate fi implementat în conformitate cu cele prevăzute în el.


60

ReferinŃe

1 Ghidul „Cum se elaborează un Plan de AcŃiune pentru Energie Durabilă”,

Publications Office of the European Union, 2010

2 Info - News Supporting Structures - First Issue, March 2010

3 Master Planul privind gestionarea integrată a deşeurilor în judeŃul Giurgiu

4 Planul Multianual de InvestiŃii 2008 -2013, Primăria Municipiului Giurgiu

5 Programul Energetic al Municipiului Giurgiu 2010-2012, AgenŃia pentru

Managementul Energiei şi ProtecŃia Mediului, 2010

6 http://www.electricats.ro

7 www.eumayors.eu

8 http://www.primaria-giurgiu.ro

Listă anexe cu acŃiuni pe domenii

Anexa 1 Strategia globală

Anexa 2 Inventarul de bază al emisiilor

Anexa 3 Planul de acŃiune privind energia durabilă

Anexa 4 Clădiri, echipamente/instalaŃii şi industrii

Anexa 5 Transport

Anexa 6 ProducŃia locală de electricitate

Anexa 7 Încălzirea / răcirea urbană locală, CHP

Anexa 8 Portofoliu de măsuri avute în vedere pe termen mediu

Pl

anul de

Act

iune

pentr

u E

ner

gie

Dura

bilă

al M

unic

ipiu

lui G

IURG

IU -

2010 ÷

2020

61

Anex

a 1

S

TR

ATEG

IA G

LO

BA

LĂ

1) O

bie

ctiv

ul g

lob

al d

e r

ed

uce

re a

em

isiilo

r d

e C

O2

Cel

puŃin 2

0 (

%)

până

în a

nul 2020

Red

uce

re a

bso

lută

2

) V

iziu

nea p

e t

erm

en

lu

ng

a a

uto

rită

Ńii lo

cale

Pr

inci

piu

l fu

ndam

enta

l al

conce

ptu

lui

de

dez

voltare

dura

bilă

im

pune

man

agem

entu

l ra

Ńional

al

nev

oilo

r en

erget

ice

actu

ale

fără

a

afec

ta p

osib

ilită

Ńile

gen

eraŃ

iilor

viit

oar

e de

a-ş

i sa

tisf

ace

pro

pri

ile n

evoi. P

lanific

area

inte

gra

tă a

res

urs

elor

ener

get

ice

este

un inst

rum

ent

efic

ient

şi t

otod

ată

o co

ndiŃie

pre

limin

ară im

port

antă

pen

tru d

ezvo

ltar

ea d

ura

bilă

. Pe

ntr

u a

tinger

ea a

cest

ui dez

ider

at,

Prim

ăria

Munic

ipiu

lui G

iurg

iu a

dec

is e

labora

rea

Pla

nulu

i de

AcŃ

iune

pen

tru E

ner

gie

Dura

bilă

, pla

n

ce

va

sta

la

baz

a

iera

rhiz

ării

acŃiunilo

r şi

pro

iect

elor

pen

tru

alo

care

a

resu

rsel

or

financi

are

în

atin

ger

ea

obie

ctiv

elor

stab

ilite

. M

onitor

izare

a p

roie

ctel

or im

ple

men

tate

va

per

mite

calc

ulu

l re

duce

rii em

isiil

or d

e CO

2,

etap

izat

pân

ă în

2020 ş

i în

continuar

e.

Obie

ctiv

ele

stra

tegic

e vi

zate

pri

n e

labora

rea

şi a

plic

area

Pla

nulu

i de

AcŃ

iune

prn

tru E

ner

gie

Dura

bilă

Giu

rgiu

au f

ost

urm

ătoa

rele

: ▪▪

Form

ula

rea

şi a

plic

area

de

măs

uri d

e ef

icie

nŃă

ener

get

ică,

pro

iect

e privi

nd e

ner

gia

reg

ener

abilă

şi

alte

acŃiuni

în m

ate

rie

de

ener

gie

în d

iver

se d

om

enii

de

activi

tate

ale

auto

rită

Ńilo

r lo

cale

; ▪▪

Ela

bora

rea

şi a

plic

area

de

pro

gra

me

şi a

cŃiu

ni des

tinat

e să

eco

nom

isea

scă

ener

gia

în c

lădiri;

▪▪

Aplic

area

unor

măs

uri

de

reduce

re a

con

sum

urilo

r de

ener

gie

în s

fera

ser

vici

ilor

com

unitar

e de

utilit

ăŃi public

e;

▪▪ In

form

are

a şi

mot

ivare

a c

etăŃ

enilo

r şi

altor

act

ori lo

cali

cu p

rivi

re la

pos

ibili

tăŃile

de

utiliz

are

a e

ner

gie

i în

mod

efici

ent;

▪▪

Exi

sten

Ńa u

nui pla

n e

ner

get

ic loc

al co

eren

t, s

usŃ

inut

polit

ic ş

i financi

ar d

e co

munitat

ea loc

ală.

Str

ateg

ia g

ener

ală

a M

unic

ipiu

lui G

iurg

iu s

e baz

ează

pe

pri

nci

piil

e dez

voltar

ii dura

bile

car

e im

plic

ă şi

red

uce

rea

emis

iilor

de

CO

2.

În

dom

eniu

l en

ergie

i es

te v

izat

ă cr

eşte

rea

efic

ienŃe

i en

erget

ice

pri

n r

educe

rea i

nte

nsi

tăŃii

ener

get

ice

în p

roce

sele

de

consu

m,

pre

cum

şi

prin e

xtin

der

ea v

alo

rifică

rii su

rsel

or r

egen

erab

ile d

e en

ergie

loc

ale.

Pr

inci

pale

le d

omen

ii în

car

e se

vor

des

făşu

ra a

ctiv

ităŃ

i în

scrise

în p

lan s

unt:

▪▪

Clă

dirile

şi in

stala

Ńiile

afe

rente

(cl

ădiri m

unic

ipale

, cl

ădir

i din

sec

toru

l te

rŃia

r, c

lădir

i re

ziden

Ńiale

, ilu

min

at p

ublic

);

▪▪ Tra

nsp

ortu

l (f

lota

munic

ipală

şi tr

ansp

ortu

l public

);

▪▪ Sis

tem

ul de

alim

enta

re c

entr

aliz

ată

cu c

ăld

ură

din

cen

trală

cu c

ogen

erar

e;

▪▪ Pr

oducŃ

ia d

e en

ergie

loc

ală

(inst

alaŃ

ii so

lare

ter

mic

e şi

cog

ener

are

de

înaltă

efic

ienŃă

pe

gaz

e nat

ura

le ş

i pe

deş

uri u

rban

e;

▪▪ Pl

anific

are

urb

ană

(pla

nific

are

urb

ană

stra

tegic

ă, pla

n urb

an de

mobili

tate

dura

bilă

, dez

voltar

ea de

regle

men

tări lo

cale

în

sp

rijinul co

nst

rucŃ

iilor

dura

bile

);

▪▪ Ach

iziŃii

(reg

lem

entă

ri loc

ale

de

efic

ienŃă

ener

get

ică,

reg

lem

entă

ri loc

ale

de

utiliz

are

surs

e de

ener

gie

reg

ener

abilă

);

▪▪ Com

unic

are

(ser

vici

i de

asis

tenŃă

teh

nic

ă şi

consu

ltar

e, s

uport

fin

anci

ar ş

i su

bve

nŃii, c

ampan

ii de

info

rmar

e şi

con

ştie

ntiza

re,

sesi

uni de

inst

ruire,

org

aniz

area

Zile

lor

Munic

ipal

e ale

Ener

gie

i);

▪▪ M

anag

emen

t deş

euri (

cole

ctar

e se

lect

ivă,

rec

icla

re ş

i in

ciner

are

pen

tru v

alor

ific

area

pot

enŃial

ulu

i en

erget

ic a

l deş

eurilo

r).

Pl

anul de

Act

iune

pentr

u E

ner

gie

Dura

bilă

al M

unic

ipiu

lui G

IURG

IU -

2010 ÷

2020

62

3) A

spect

ele

org

an

izaŃi

on

ale

şi fi

nan

ciare

Coo

rdonare

a ş

i st

ruct

urile

org

aniz

aŃio

nale

cr

eate

/atr

ibuite

Const

ituirea

la

niv

elul Prim

arie

i G

iurg

iu a

Ech

ipei

pen

tru e

ner

gie

coo

rdon

ată d

e un

Vic

eprim

ar

şi a

vând c

a m

embri,

angaj

aŃi ai Pr

imăr

iei din

:

▪▪ Birou

l ad

min

istr

are

şi m

onitor

izar

e se

rvic

ii de

utilit

ate

public

ă;

▪▪ D

epar

tam

entu

l Arh

itec

t şe

f;

▪▪ Ser

vici

ul Str

ateg

ii, p

roie

cte,

coo

per

are

inte

rnaŃ

ională

;

▪▪ Birou

l pro

ceduri

, ac

hiz

iŃii,

contr

acte

;

▪▪ Cen

tru d

e in

form

are

şi co

nsi

liere

pen

tru c

etăŃ

eni.

Res

urs

e um

ane

alo

cate

Şas

e per

soan

e.

Un c

oor

don

ator

plu

s ci

nci

angaj

aŃi ai prim

ărie

i din

tre

care

unul ded

icat

pro

ble

mel

or d

e en

ergie

si câ

te u

nul din

alte

trei

com

part

imen

te d

in P

rim

ărie

Implic

area

păr

Ńilo

r in

tere

sate

şi a

cetă

Ńenilo

r

Info

rmare

a, inst

ruir

ea ş

i m

otiv

are

a p

erm

anen

tă ş

i cu

reg

ula

rita

te p

rin întâ

lnir

i cu

pop

ula

Ńia,

rep

reze

nta

nŃii ag

enŃilo

r ec

onom

ici, a

soci

aŃiil

e de

pro

pie

tari d

e co

ndom

inii

pre

cum

şi cu

ele

vii.

Buget

ul gen

eral es

tim

ativ

30 M

ilioa

ne

Euro

Surs

e de

finanŃa

re p

revă

zute

pt.

inve

stiŃii

în c

adru

l pla

nulu

i dvs

. de

acŃiune

Buget

ele

loca

l şi

naŃ

ional, F

onduri s

truct

ura

le,

Par

tener

iat

public

-priva

t, Î

mpru

mutu

ri

ban

care

, Fi

nan

Ńări p

rin p

roie

cte

inte

rnaŃ

ionale

, Fo

nduri

priva

te

Măs

urile

de

monitoriza

re ş

i fo

llow

-up

pla

nific

ate

Planul de

acŃiune

privi

nd e

ner

gia

dura

bilă

est

e an

aliz

at ş

i ac

tualiz

at la

fiec

are

trei

ani

Planul de

măs

uri o

per

aŃio

nale

pen

tru n

ivel

ul dep

arta

men

telo

r m

unic

ipal

e se

ver

ific

ă anual

privi

nd m

ăsurile

aplic

ate

şi p

lanific

area

cel

or c

are

urm

ează

a f

i im

ple

men

tate

în a

nul

urm

ător

.

Res

pon

sabili

tate

a pen

tru c

onŃinutu

l pre

zente

i public

aŃii

revi

ne

excl

usi

v au

torilo

r ac

estu

i m

ater

ial. A

ceas

ta n

u r

efle

ctă

în m

od n

eces

ar

opin

ia C

omunităŃ

ilor

Euro

pen

e. C

omis

ia E

uro

pea

nă

nu s

e fa

ce r

esponsa

bilă

în n

iciu

n f

el d

e utiliz

area

în o

rice

sco

puri a

info

rmaŃ

iilor

din

pre

zenta

public

aŃie

Pl

anul de

Act

iune

pentr

u E

ner

gie

Dura

bilă

al M

unic

ipiu

lui G

IURG

IU -

2010 ÷

2020

63

Anexa

2

INV

EN

TA

RU

L D

E B

AZ

Ă A

L E

MIS

IILO

R

1) A

nu

l in

ven

taru

lui

2010

2)

Fact

ori

i d

e e

mis

ie

Fact

orii

stan

dar

d d

e em

isie

în c

onfo

rmitat

e cu

princi

piil

e IP

CC

Unitat

ea d

e ra

por

tare

a e

mis

iilor

Em

isii

de

CO

2

3) R

ezu

ltate

le c

heie

ale

in

ven

taru

lui d

e b

ază

al em

isiilo

r

A.

Con

sum

ul fi

nal d

e e

nerg

ie

CO

NS

UM

UL F

INA

L D

E E

NER

GIE

[M

Wh]

Co

mb

ust

ibili fo

sili

En

erg

ie d

in s

urs

e r

eg

en

era

bile

Cate

gori

e

Ele

ctri-

cita

te

Încă

lzire/

ră

cire

G

az

nat

ura

l G

az

lichid

Păc

ură

M

oto

-rină

Benzi

nă

Lignit

Cărb

une

AlŃi

com

bus-

tibi

li fo

sili

Ule

iuri

din

pla

nte

Bio

- co

m-

bust

ibil

Alte

tipu

ri

de

bio

mas

ă

Energ

ie

sola

ră

term

ică

Energ

ie

geo

-te

rmal

ă

To

tal

CLĂ

DIR

I, E

CH

IPAM

EN

TE/I

NSTALA

łII

ŞI

IND

USTRII

:

Clă

diri, e

chip

am

ente

/inst

ala

Ńii

munic

ipal

e

975

10401

0

0

0

1167

76

0

0

0

0

258

0

209

0

13086

Clă

diri, e

chip

am

ente

/inst

ala

Ńii

terŃ

iare

(nem

unic

ipale

) 1350

1928

0

0

0

26

32

0

0

0

0

0

0

0

0

3336

Clă

diri re

zidenŃiale

63780

82179

12401

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

158360

Ilum

inatu

l public

munic

ipal

2850

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

2850

Indust

rii (c

u e

xce

pŃia

indust

riilo

r im

plic

ate

în s

chem

a

UE d

e c

om

erc

ializ

are

a

cert

ific

atelo

r de e

mis

ii -

ETS)

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

Su

bto

tal

clăd

iri,

ech

ipam

en

te/

insta

laŃi

i şi

ind

ustr

ii

97

5

10

40

1

0

0

0

11

67

7

6

0

0

0

0

25

8

0

20

9

0

13

08

6

TRAN

SPO

RT:

Parc

ul m

unic

ipal

0

0

0

0

0

84

76

0

0

0

0

0

0

0

0

161

Tra

nsp

ort

ul public

0

0

0

0

0

1083

0

0

0

0

0

0

0

0

0

1083

Tra

nsp

ort

ul privat

şi c

om

erc

ial

0

0

0

0

0

15250

293

0

0

0

0

0

0

0

0

15543

Su

bto

tal

tran

sp

ort

0

0

0

0

0

1

64

18

3

69

0

0

0

0

0

0

0

0

1

67

87

To

tal

68

95

5

94

50

9

12

40

1

0

0

17

61

1

47

8

0

0

0

0

25

8

0

20

9

0

19

44

19

Pl

anul de

Act

iune

pentr

u E

ner

gie

Dura

bilă

al M

unic

ipiu

lui G

IURG

IU -

2010 ÷

2020

64

Anex

a 2

(co

ntinuare

1)

INV

EN

TA

RU

L D

E B

AZ

Ă A

L E

MIS

IILO

R

B.

Em

isiile

de C

O2 [

t]

Em

isii

le d

e C

O2 [

t]

Com

bu

stib

ili fo

sili

En

erg

ie d

in s

urs

e r

eg

en

era

bile

Cate

gori

e

Ele

ctri-

cita

te

Încă

lzire/

ră

cire

G

az

nat

ura

l G

az

lichid

Pă

cură

M

oto-

rină

Ben

zină

Lignit

Cărb

une

AlŃi

com

bus-

tibili

fo

sili

Ule

iuri

din

pla

nte

Bio

- co

m-

bust

ibil

Alte

tipu

ri

de

bio

mas

ă

Ener

gie

so

lară

te

rmic

ă

Energ

ie

geo

-te

rmală

To

tal

CLĂ

DIR

I, E

CH

IPAM

EN

TE/I

NSTALA

łII

ŞI

IND

USTRII

:

Clă

dir

i, e

chip

am

ente

/inst

ala

Ńii

munic

ipale

683

2101

0

312

19

0

3115

Clă

dir

i, e

chip

am

ente

/inst

ala

Ńii

terŃ

iare

(nem

unic

ipale

) 946

390

0

7

8

0

1351

Clă

diri re

zidenŃiale

44710

16600

2505

0

0

0

63815

Ilum

inatu

l public

munic

ipal

1998

0

0

0

0

0

1998

Indust

rii (c

u e

xce

pŃia indust

riilo

r im

plic

ate

în s

chem

a U

E d

e

com

erc

ializ

are

a c

ert

ific

ate

lor

de

emis

ii -

ETS)

0

0

0

0

0

0

0

Su

bto

tal

clăd

iri,

ech

ipam

en

te/

insta

laŃi

i şi

ind

ustr

ii

48

33

7

19

09

1

25

05

0

0

3

19

2

7

0

0

0

0

0

0

0

0

70

27

9

TRAN

SPO

RT:

Parc

ul m

unic

ipal

0

0

0

22

19

0

42

Tra

nsp

ort

ul public

0

0

0

289

0

0

289

Tra

nsp

ort

ul privat

şi co

merc

ial

0

0

0

4072

73

0

4145

Su

bto

tal tr

an

spo

rt

0

0

0

0

0

43

83

9

2

0

0

0

0

0

0

0

0

44

75

To

tal

48

33

7

19

09

1

25

05

0

0

4

70

2

11

9

0

0

0

0

0

0

0

0

74

75

4

Fact

ori

i co

resp

un

zăto

ri

pri

vin

d e

mis

iile

de C

O2 î

n

[t/M

Wh]

0,7

01

0,2

02

0,2

02

0,2

67

0,2

49

Fact

oru

l d

e e

mis

ie d

e C

O2

pen

tru

ele

ctri

cita

tea c

are

nu

este

pro

du

să l

a n

ivel

loca

l [t

/MW

h]

0,7

01

Pl

anul de

Act

iune

pentr

u E

ner

gie

Dura

bilă

al M

unic

ipiu

lui G

IURG

IU -

2010 ÷

2020

65

Anex

a 2

(co

ntinuare

2)

INV

EN

TA

RU

L D

E B

AZ

Ă A

L E

MIS

IILO

R

C.

Pro

du

cŃia

lo

cală

de e

lect

rici

tate

şi em

isii

le c

ore

spu

nză

toare

de C

O2

La n

ivelu

anulu

i de r

efe

rinŃă

(2010),

loca

l, n

u s

e p

roduce

a e

nerg

ie e

lect

rică

D.

Pro

du

cŃia

loca

lă d

e c

ăld

ură

/ră

cire

(în

călz

ire/ră

cire

cen

trală

, C

T e

tc.)

şi em

isiile

de C

O2 [

t]

Ap

ort

ul vecto

rulu

i en

erg

eti

c [

MW

h]

Co

mb

ust

ibili fo

sili

Încă

lzir

e/ră

cire

g

en

era

tă loca

l

Încă

lzir

e/

răci

re

gen

era

tă l

oca

l

[MW

h]

Gaz

nat

ura

l G

az

lichid

Pă

cură

Li

gnit

Căr

bune

Deşe

uri

Ule

iuri d

in

pla

nte

Alte t

ipuri d

e

bio

masă

Alte

ener

gii

regen

erab

ile

Altel

e

Em

isii

d

e C

O2

[t]

Fact

oru

l de

em

isie

de C

O2

core

spu

nza

tor

pro

du

cŃie

i de

căld

ură

/ră

cire

[t

/MW

h]

Cogenera

rea d

e c

ăld

ură

şi

ele

ctrici

tate

Centr

ale

term

ice

94509

185966

19091

0,2

02

Sobe c

u lem

n

258

104

0,4

03

Cole

ctoare

sola

re t

erm

ale

209

0

0

To

tal

94

50

9

18

59

66

2

58

2

09

0

1

91

95

4) A

lte in

ven

tare

ale

em

isii

lor

de C

O2

La n

ivel

ul anulu

i de r

efe

rinŃă

(2010),

nu e

xis

tă a

lte inve

nta

re a

le e

mis

iilor

de C

O2

Resp

onsa

bili

tate

a p

entr

u c

onŃinutu

l pre

zente

i public

aŃii re

vine

excl

usi

v auto

rilo

r ace

stui m

ate

rial. A

ceast

a n

u r

eflect

ă în m

od n

ece

sar

opin

ia C

om

unităŃ

ilor

Euro

pene. C

om

isia

Euro

peană

nu s

e

face

resp

onsa

bilă

în n

iciu

n fel de u

tiliz

are

a în o

rice

sco

puri a

info

rmaŃiilo

r din

pre

zenta

public

aŃie

Pl

anul de

Act

iune

pentr

u E

ner

gie

Dura

bilă

al M

unic

ipiu

lui G

IURG

IU -

2010 ÷

2020

66

Anex

a 3

P

LA

NU

L D

E A

CłIU

NE P

RIV

IND

EN

ER

GIA

DU

RA

BIL

Ă

1) T

itlu

l p

lan

ulu

i d

e a

cŃiu

ne p

rivin

d e

nerg

ia d

ura

bil

ă

PLA

NU

L D

E A

CłIU

NE P

EN

TR

U E

NER

GIE

DU

RA

BIL

Ă A

L M

UN

ICIP

IULU

I G

IUR

GIU

Data

ap

rob

ări

i ofi

ciale

3

0 ian

uari

e 2

01

4

A

uto

rita

tea c

are

a a

pro

bat

pla

nu

l C

on

sil

iul Local al M

un

icip

iulu

i G

iurg

iu

(H

CL 1

7/

30

.01

.20

14

)

2) E

lem

en

tele

ch

eie

ale

pla

nu

lui d

e a

cŃiu

ne p

rivin

d e

nerg

ia d

ura

bilă

Secto

are

şi d

om

enii

de a

cŃi

un

e

AcŃi

un

i/m

ăsuri

-ch

eie

p

e d

om

en

ii d

e a

cŃi

un

e

Serv

iciu

l, p

ers

oan

a s

au

socie

tate

a r

esp

on

sab

ilă

(în c

azul im

plic

ării

de p

ărŃi

terŃ

e)

Im

ple

men

tare

[d

ata

înce

perii şi

te

rmin

ării]

Costu

rile

esti

mati

ve

[E

uro

]

Econ

om

ia

de e

nerg

ie

[M

Wh/a

n]

Pro

du

cŃi

a d

e

en

erg

ie

regen

era

bil

ă

[M

Wh/a

n]

Red

ucere

em

isii C

O2

[t/a

n]

Econ

om

ie d

e

energ

ie

cu

mu

lată

[MW

h]

Pro

du

cŃi

e d

e

en

erg

ie

reg

en

era

bil

ă

cu

mula

tă

[MW

h]

Redu

cere

em

isii C

O2

cu

mu

lată

[t]

CLĂ

DIR

I, E

CH

IPA

MEN

TE

/IN

STA

LA

łII

ŞI

IND

US

TR

II:

1

38

58

86

8

11

47

6

86

3

55

7

30

21

1

21

7

11

52

4

Efici

entiza

rea

consu

mulu

i de e

nerg

ie

ele

ctrică

pentr

u 1

6 u

nităŃi d

e învăŃă

mânt

din

munic

ipiu

l G

iurg

iu

PM

G,

DirecŃ

ia S

erv

icii

Public

e,

DirecŃ

ia D

ezv

oltare

2010 ÷

2011

127 5

00

321

0

226

Efici

entiza

rea

consu

mulu

i de energ

ie

ele

ctrică

pen

tru C

olegiu

l Io

n M

aio

resc

u

din

munic

ipiu

l G

iurg

iu -

inte

rnat

-

PM

G,

DirecŃ

ia S

erv

icii

Public

e,

DirecŃ

ia D

ezv

oltare

2010 ÷

2011

4 2

00

17

0

12

Efici

entiza

rea

consu

mulu

i de e

nerg

ie

ele

ctrică

pentr

u S

em

inaru

l Teolo

gic

Patr

iarh

Teoc

tist

din

munic

ipiu

l G

iurg

iu

PM

G,

DirecŃ

ia S

erv

icii

Public

e,

DirecŃ

ia D

ezv

oltare

2010 ÷

2011

10 8

00

38

0

27

Rea

lizar

e r

eabili

tare

term

ică p

rin izo

lare

a pere

Ńilo

r exte

riori ş

i uşi

şi fe

rest

re

perf

orm

ante

, in

clusi

v p

anouri s

ola

re,

dro

sere

şi becu

ri la G

rădin

iŃa N

r. 4

PM

G,

DirecŃ

ia S

erv

icii

Public

e,

DirecŃ

ia D

ezv

oltare

2014 ÷

2020

166900

153

25

32

Rea

lizar

e re

abilita

re ter

mic

ă pr

in iz

olar

ea

pere

Ńilor

ext

erio

ri şi u

şi ş

i fer

estr

e pe

rfor

man

te,

la Ş

coal

a Nr. 6

Sav

in P

opes

cu

PM

G,

DirecŃ

ia S

erv

icii

Public

e,

DirecŃ

ia D

ezv

oltare

2014 ÷

2015

175500

138

0

35

Rea

lizar

e r

eabili

tare

term

ică p

rin izo

lare

a pere

Ńilo

r exte

riori ş

i uşi

şi fe

rest

re

perf

orm

ante

la C

ole

giu

l Io

n M

aio

resc

u

PM

G,

DirecŃ

ia S

erv

icii

Public

e,

DirecŃ

ia D

ezv

oltare

2014 ÷

2015

215100

239

0

60

Rea

lizar

e re

abilita

re ter

mic

ă pr

in iz

olar

ea

pere

Ńilor

ext

erio

ri şi u

şi ş

i fer

estr

e pe

rfor

man

te

la G

rădi

niŃa

nr. 5

Dum

brav

a M

inun

ată

PM

G,

DirecŃ

ia S

erv

icii

Public

e,

DirecŃ

ia D

ezv

oltare

2015 ÷

2017

58600

39

0

10

Clă

diri,

echip

am

ente

/ in

stala

Ńii

munic

ipale

Rea

lizar

e re

abilita

re ter

mic

ă pr

in iz

olar

ea

pere

Ńilor

ext

erio

ri şi u

şi ş

i fer

estr

e pe

rfor

man

te

incl

usiv

pan

ouri

sola

re, dr

oser

e şi

bec

uri

la

Gră

dini

Ńa c

u pr

ogra

m p

relu

ngit

nr.1

PM

G,

DirecŃ

ia S

erv

icii

Public

e,

DirecŃ

ia D

ezv

oltare

2016 ÷

2018

89700

60

10

13

Pl

anul de

Act

iune

pentr

u E

ner

gie

Dura

bilă

al M

unic

ipiu

lui G

IURG

IU -

2010 ÷

2020

67

Anex

a 3

(Continuar

e 1

) P

LA

NU

L D

E A

CłIU

NE P

RIV

IND

EN

ER

GIA

DU

RA

BIL

Ă

Secto

are

şi d

om

enii

de a

cŃi

un

e

AcŃi

un

i/m

ăsuri

-ch

eie

p

e d

om

en

ii d

e a

cŃi

un

e

Serv

iciu

l, p

ers

oan

a s

au

socie

tate

a r

esp

on

sab

ilă

(în c

azul im

plic

ării

de p

ărŃi

terŃ

e)

Im

ple

men

tare

[d

ata

înce

perii şi

te

rmin

ării]

Costu

rile

esti

mati

ve

[E

uro

]

Econ

om

ia

de e

nerg

ie

[M

Wh/a

n]

Pro

du

cŃi

a d

e

en

erg

ie

regen

era

bil

ă

[M

Wh/a

n]

Red

ucere

em

isii C

O2

[t/a

n]

Econ

om

ie d

e

energ

ie

cu

mu

lată

[MW

h]

Pro

du

cŃi

e d

e

en

erg

ie

reg

en

era

bil

ă

cu

mula

tă

[MW

h]

Redu

cere

em

isii C

O2

cu

mu

lată

[t]

Rea

lizar

e r

eabili

tare

term

ică p

rin izo

lare

a pere

Ńilo

r exte

riori ş

i uşi

şi fe

rest

re

perf

orm

ante

, in

clusi

v p

anouri s

ola

re,

dro

sere

şi becu

ri la S

em

inaru

l Teolo

gic

Patr

iarh

Teoc

tist

PM

G,

DirecŃ

ia S

erv

icii

Public

e,

DirecŃ

ia D

ezv

oltare

2016 ÷

2018

133100

129

21

27

Rea

lizar

e r

eabili

tare

term

ică p

rin izo

lare

a pere

Ńilo

r exte

riori ş

i uşi

şi fe

rest

re

perf

orm

ante

, in

clusi

v p

anouri s

ola

re,

dro

sere

şi becu

ri la L

iceul te

hnolo

gic

Ion

Bar

bu

PM

G,

DirecŃ

ia S

erv

icii

Public

e,

DirecŃ

ia D

ezv

oltare

2017 ÷

2019

162300

150

0

38

Rea

lizar

e r

eabili

tare

term

ică p

rin izo

lare

a pere

Ńilo

r exte

riori ş

i uşi

şi fe

rest

re

perf

orm

ante

la n

clusi

v p

anouri s

ola

re,

dro

sere

şi becu

ri Ş

coala

Nr.

5

PM

G,

DirecŃ

ia S

erv

icii

Public

e,

DirecŃ

ia D

ezv

oltare

2017 ÷

2019

192100

220

0

55

Clă

diri,

echip

am

ente

/ in

stala

Ńii

munic

ipale

(c

ontinuar

e 1)

Rea

lizar

e r

eabili

tare

term

ică p

rin izo

lare

a pere

Ńilo

r exte

riori ş

i uşi

şi fe

rest

re

perf

orm

ante

la n

clusi

v panouri s

ola

re,

dro

sere

şi becu

ri Ş

coala

Nr.

10

PM

G,

DirecŃ

ia S

erv

icii

Public

e,

DirecŃ

ia D

ezv

oltare

2018 ÷

2019

217300

181

30

38

Clă

diri,

echip

am

ente

/inst

ala

Ńii te

rŃia

re

(nem

unic

ipale

)

Rea

bili

tare

Cen

trul cu

ltura

l Io

n V

inea

Prim

ăria

Munic

ipiu

lui

Giu

rgiu

2015 ÷

2017

500000

415

0

105

Clă

diri re

zidenŃiale

Rea

bili

tare

a t

erm

ică a

30%

din

fondul de

cladiri alim

enta

te c

entr

aliz

at,

având în

veder

e ş

i „R

egula

mentu

l lo

cal privin

d

aco

rdare

a de s

cutiri la p

lata

im

pozi

tulu

i pe c

lădiri de

apart

am

ante

şi de im

obile

cu

dest

inaŃia loc

uin

Ńă c

are

au e

xecu

tat

lucr

ări

de

inte

rvenŃie p

entr

u c

reşt

erea

perf

orm

anŃe

i energ

etice

pe c

heltuia

la

pro

prie”

, apro

bat

prin H

CL

al m

unic

ipiu

lui

Giu

rgiu

nr.

207/3

0.0

8.2

012

Prim

ăria

Munic

ipiu

lui

Giu

rgiu

2016 ÷

2020

7000000

7396

0

1494

Pl

anul de

Act

iune

pentr

u E

ner

gie

Dura

bilă

al M

unic

ipiu

lui G

IURG

IU -

2010 ÷

2020

68

Anex

a 3

(Continuar

e 2

) P

LA

NU

L D

E A

CłIU

NE P

RIV

IND

EN

ER

GIA

DU

RA

BIL

Ă

Secto

are

şi d

om

enii

de a

cŃi

un

e

AcŃi

un

i/m

ăsuri

-ch

eie

p

e d

om

en

ii d

e a

cŃi

un

e

Serv

iciu

l, p

ers

oan

a s

au

socie

tate

a r

esp

on

sab

ilă

(în c

azul im

plic

ării

de p

ărŃi

terŃ

e)

Im

ple

men

tare

[d

ata

înce

perii şi

te

rmin

ării]

Costu

rile

esti

mati

ve

[E

uro

]

Econ

om

ia

de e

nerg

ie

[M

Wh/a

n]

Pro

du

cŃi

a d

e

en

erg

ie

regen

era

bil

ă

[M

Wh/a

n]

Red

ucere

em

isii C

O2

[t/a

n]

Econ

om

ie d

e

energ

ie

cu

mu

lată

[MW

h]

Pro

du

cŃi

e d

e

en

erg

ie

reg

en

era

bil

ă

cu

mula

tă

[MW

h]

Redu

cere

em

isii C

O2

cu

mu

lată

[t]

Modem

izare

a r

eŃe

lei de ilu

min

at

public

şi

orn

am

enta

l în

Parc

ul M

ihai Viteazu

l Prim

ăria

Munic

ipiu

lui

Giu

rgiu

2012 ÷

2012

17778

133

0

93

Efici

entiza

rea

consu

mulu

i de e

nerg

ie

ele

ctrică

a s

iste

mulu

i de ilu

min

at

public

st

radal, a

rhitect

ura

l şi

am

bie

nta

l în

M

unic

ipiu

l G

iurg

iu. (V

izează

319 s

trăzi

şi

bule

vard

e,

pre

cum

şi 4 g

rădin

iŃe,

5 ş

coli

gim

nazi

ale

, 5 lic

ee ş

i co

legii

tehnic

e,

Sem

inaru

l te

olo

gic

, Şco

ala

de m

uzi

că ş

i 3

parc

uri)

Prim

ăria

Munic

ipiu

lui

Giu

rgiu

2014 ÷

2018

4700000

1110

0

778

Modern

izare

ilu

min

at

zona

parc

ări

adia

cent

str.

Gării

Prim

ăria

Munic

ipiu

lui

Giu

rgiu

2012÷

2012

16667

78

0

54

Ilum

inatu

l public

m

unic

ipal

Modern

izare

ilu

m.

Public

b-d

ul CFR,

part

ea s

tângă

Prim

ăria

Munic

ipiu

lui

Giu

rgiu

2012 ÷

2012

15778

73

0

51

Modern

izare

ilu

min

at

zona

Pia

Ńa

Agro

alim

enta

ră

Prim

ăria

Munic

ipiu

lui

Giu

rgiu

2012 ÷

2012

10000

52

0

36

Modern

izare

ilu

min

at

public

st

r. D

âm

boviŃei II

Prim

ăria

Munic

ipiu

lui

Giu

rgiu

2012 ÷

2012

17778

83

0

58

Modern

izare

dis

trib

uŃie e

nerg

ie e

lect

rică

st

r. U

zunu ş

i zo

na P

iaŃa

Centr

ală

Prim

ăria

Munic

ipiu

lui

Giu

rgiu

2012 ÷

2012

16667

83

0

58

Imple

menta

rea u

nui si

stem

de

tele

managem

ent

de a

prindere

/stinger

e a

ilu

min

atu

lui în

inte

rval

ul 22.0

0 ÷

06.0

0

pe a

rtere

le p

rinci

pale

Prim

ăria

Munic

ipiu

lui

Giu

rgiu

2014÷

2016

69100

164

0

115

Ilum

inatu

l public

m

unic

ipal

(continuar

e 1)

Imple

menta

rea u

nui si

stem

de

tele

managem

ent

de a

prindere

/stinger

e a

ilu

min

atu

lui în

inte

rval

ul 22.0

0 ÷

06.0

0

pe r

est

ul tr

am

ei st

radale

Prim

ăria

Munic

ipiu

lui

Giu

rgiu

2017÷

2019

84500

202

0

142

TR

AN

SP

OR

T:

12

95

00

0

22

6

0

61

1

20

6

0

32

1

Inoir

ea

flote

i de t

ransp

ort

pri

n

ach

iziŃio

nare

a d

e a

uto

buze

de m

ică

capaci

tate

şi cu

con

sum

redus

SC T

racu

m S

A

2014÷

2019

800000

32

0

8

Parc

ul m

unic

ipal

Ach

iziŃio

nare

a u

nui auto

buz

ele

ctric

SC T

racu

m S

A

2018÷

2019

350000

4

0

2

Pl

anul de

Act

iune

pentr

u E

ner

gie

Dura

bilă

al M

unic

ipiu

lui G

IURG

IU -

2010 ÷

2020

69

Anex

a 3

(Continuar

e 3

) P

LA

NU

L D

E A

CłIU

NE P

RIV

IND

EN

ER

GIA

DU

RA

BIL

Ă

Secto

are

şi d

om

enii

de a

cŃi

un

e

AcŃi

un

i/m

ăsuri

-ch

eie

p

e d

om

en

ii d

e a

cŃi

un

e

Serv

iciu

l, p

ers

oan

a s

au

socie

tate

a r

esp

on

sab

ilă

(în c

azul im

plic

ării

de p

ărŃi

terŃ

e)

Im

ple

men

tare

[d

ata

înce

perii şi

te

rmin

ării]

Costu

rile

esti

mati

ve

[E

uro

]

Econ

om

ia

de e

nerg

ie

[M

Wh/a

n]

Pro

du

cŃi

a d

e

en

erg

ie

regen

era

bil

ă

[M

Wh/a

n]

Red

ucere

em

isii C

O2

[t/a

n]

Econ

om

ie d

e

energ

ie

cu

mu

lată

[MW

h]

Pro

du

cŃi

e d

e

en

erg

ie

reg

en

era

bil

ă

cu

mula

tă

[MW

h]

Redu

cere

em

isii C

O2

cu

mu

lată

[t]

Imple

menta

rea s

iste

mulu

i de

auto

tiketing

SC T

racu

m S

A

2014÷

2016

80000

0

0

0

Monitoriza

re t

rafic

GIS

SC T

racu

m S

A

2012÷

2013

10000

27

0

7

Monitoriza

re inte

rior

auto

buze

SC T

racu

m S

A

2012÷

2013

5000

0

0

0

Optim

izare

a t

rase

elor,

gra

fice

lor

de

circ

ula

Ńie,

a s

taŃiilo

r de a

uto

buz

şi

mic

şora

rea t

impilo

r de a

ştepta

re;

SC T

racu

m S

A

2012÷

2014

10000

163

0

43

Tra

nsp

ort

ul public

Inst

ala

rea d

e d

ispozi

tive d

e in

form

are

tr

afic

in s

tatii

SC T

racu

m S

A

2012÷

2014

40000

0

0

0

PR

OD

UC

łIA

LO

CA

LĂ

DE

ELEC

TR

ICIT

ATE

: 9

54

54

64

2

65

15

0

8

67

4

21

21

20

0

6

93

92

Cogenera

rea d

e

căld

ură

şi

elect

rici

tate

Cen

trală

cu m

oto

are

term

ice

pentr

u

pro

duce

rea d

e e

nerg

ie t

erm

ică ş

i el

ectr

ică

în c

ogenera

re d

e înaltă

efici

enŃă

[4

X (

4 M

Wt

+ 4

,4 M

We)]

SC G

lobal Energ

y

Pro

duct

ion G

iurg

iu S

A

2010 ÷

2012

9545464

26515

0

8674

ÎNC

ĂLZ

IREA

/ R

ĂC

IREA

UR

BA

NĂ

LO

CA

LĂ

, C

HP

: 1

03

86

99

8

25

74

6

18

44

9

17

9

19

31

15

1

65

97

7

08

36

Cogenera

rea d

e

căld

ură

şi

elect

rici

tate

Titlu

l pro

iect

ulu

i:

Cen

trală

cu m

oto

are

term

ice

pentr

u

pro

duce

rea d

e e

nerg

ie t

erm

ică ş

i el

ectr

ică

în c

ogenera

re d

e înaltă

efici

enŃă

[4

X (

4 M

Wt

+ 4

,4 M

We)]

SC G

lobal Energ

y

Pro

duct

ion G

iurg

iu S

A

2010 ÷

2012

5454536

15152

0

7039

Modern

izare

punct

e t

erm

ice ş

i re

Ńele

de

dis

trib

uŃie a

fere

nte

Punct

elo

r te

rmic

e n

r.

18,

35 ş

i 82

Prim

ăria

Munic

ipiu

lui

Giu

rgiu

2010÷

2013

1608889

1817

0

367

Modern

izare

punct

e t

erm

ice ş

i re

Ńele

de

dis

trib

uŃie a

fere

nte

Punct

elo

r te

rmic

e n

r.

14,

15,

32,

şi 5

2

Prim

ăria

Munic

ipiu

lui

Giu

rgiu

2013÷

2020

952427

2138

0

432

Modern

izare

Punct

term

ic 4

9 I

stru

Prim

ăria

Munic

ipiu

lui

Giu

rgiu

2010 ÷

2010

19452

44

0

9

Modern

izare

Punct

term

ic b

loc

E A

NL

Is

tru

Prim

ăria

Munic

ipiu

lui

Giu

rgiu

2010 ÷

2012

12300

28

0

6

Dis

trib

uŃie p

e o

rizo

nta

lă b

loc

C I

stru

Prim

ăria

Munic

ipiu

lui

Giu

rgiu

2010 ÷

2012

10200

23

0

5

Sis

tem

ul de

alim

enta

re

centr

aliz

ată

cu

căld

ură

Modern

izare

sis

tem

de a

limen

tare

cu

căld

ură

şi apă c

ald

ă (

16 m

odule

de s

cară

şi

reŃe

le d

e d

istr

ibuŃie)

la P

unct

ul te

rmic

nr.

73

Prim

ăria

Munic

ipiu

lui

Giu

rgiu

2010 ÷

2011

629824

1626

0

328

Pl

anul de

Act

iune

pentr

u E

ner

gie

Dura

bilă

al M

unic

ipiu

lui G

IURG

IU -

2010 ÷

2020

70

Anex

a 3

(Continuar

e 4

) P

LA

NU

L D

E A

CłIU

NE P

RIV

IND

EN

ER

GIA

DU

RA

BIL

Ă

Secto

are

şi d

om

enii

de a

cŃi

un

e

AcŃi

un

i/m

ăsuri

-ch

eie

p

e d

om

en

ii d

e a

cŃi

un

e

Serv

iciu

l, p

ers

oan

a s

au

socie

tate

a r

esp

on

sab

ilă

(în c

azul im

plic

ării

de p

ărŃi

terŃ

e)

Im

ple

men

tare

[d

ata

înce

perii şi

te

rmin

ării]

Costu

rile

esti

mati

ve

[E

uro

]

Econ

om

ia

de e

nerg

ie

[M

Wh/a

n]

Pro

du

cŃi

a d

e

en

erg

ie

regen

era

bil

ă

[M

Wh/a

n]

Red

ucere

em

isii C

O2

[t/a

n]

Econ

om

ie d

e

energ

ie

cu

mu

lată

[MW

h]

Pro

du

cŃi

e d

e

en

erg

ie

reg

en

era

bil

ă

cu

mula

tă

[MW

h]

Redu

cere

em

isii C

O2

cu

mu

lată

[t]

Extindere

ReŃe

a t

erm

ică

pri

mară

Sose

aua

Port

ulu

i

Prim

ăria

Munic

ipiu

lui

Giu

rgiu

2012 ÷

2013

255700

573,9

0

116

ReŃ

ea t

erm

ică s

ecu

ndară

ansa

mblu

120

apart

am

ente

Sose

aua P

ort

ulu

i

Prim

ăria

Munic

ipiu

lui

Giu

rgiu

2012 ÷

2013

60700

138,9

0

28

Modern

izare

sis

tem

de a

limen

tare

cu

căld

ură

şi apă c

ald

ă (

15 m

odule

de s

cară

şi

reŃe

le d

e d

istr

ibuŃie)

la P

unct

ul te

rmic

nr.

71

Prim

ăria

Munic

ipiu

lui

Giu

rgiu

2010 ÷

2010

584470

1509

0

305

Continuare

Sis

tem

ul de

alim

enta

re

centr

aliz

ată

cu

căld

ură

Modern

izare

sis

tem

de a

lim. cu

căld

. şi

apă c

aldă P

T 8

8 (

module

de s

cară

şi

reŃe

le d

e d

istr

ibuŃie)

Prim

ăria

Munic

ipiu

lui

Giu

rgiu

2011 ÷

2012

250800

648

0

131

Blo

c de locu

inŃe

soci

ale

AB1

2010 ÷

2011

30600

109

98

22

Blo

c de locu

inŃe

soci

ale

BO

1

2010 ÷

2011

61100

232

209

47

Blo

c de locu

inŃe

soci

ale

BO

2

2010 ÷

2011

61100

232

209

47

Blo

c de locu

inŃe

soci

ale

BO

3

2010 ÷

2011

61100

232

209

47

Cart

ier

Obor,

blo

c AN

L C8

2010 ÷

2011

91800

348

313

70

Cart

ier

Obor,

blo

c AN

L C8 C

9

2010 ÷

2011

61100

232

209

47

Sem

inaru

l Teolo

gic

Sfâ

ntu

l Io

an V

ala

hul

(şco

ală +

cantină+

inte

rnat)

2010 ÷

2011

119800

434

391

88

Inst

ala

Ńii so

lar

term

ice p

entr

u

pre

para

rea d

e a

pă

cald

ă d

e c

onsu

m

Sed

iul Prim

ăriei din

Munic

ipiu

l G

iurg

iu

2010 ÷

2011

61100

232

209

47

PL

AN

IFIC

AR

EA

TE

RIT

OR

IULU

I:

Con

stituirea la

niv

elu

l Pri

mariei G

iurg

iu a

Ech

ipei pentr

u e

nerg

ie c

oord

onată

de u

n

Vic

e p

rim

ar

şi a

vând 5

mem

bri

din

tre

angaja

Ńii Pri

măriei

Prim

ăria

Munic

ipiu

lui

Giu

rgiu

2012

Însă

rcin

are

a m

em

bru

lui Ech

ipei pentr

u

ener

gie

angaja

t în

Centr

ul de info

rmare

şi

consi

liere

pentr

u c

etăŃe

ni pentr

u

adm

inis

trare

a P

lanulu

i de A

cŃiu

ni pen

tru

Energ

ie D

ura

bilă

Giu

rgiu

.

Prim

ăria

Munic

ipiu

lui

Giu

rgiu

2012 ÷

2020

Perm

anent

Planific

are

a urb

ană s

trate

gic

ă

Elab

orar

ea u

nui c

once

pt m

unicip

al d

e al

imen

tare

cu

ener

gie

pent

ru în

calzire

spa

Ńială

. Stu

diu

priv

ind

zona

rea

mun

icip

iulu

i din

pun

ct

de v

eder

e al

alim

enta

rii c

u en

ergi

e pe

ntru

in

calzire

spa

tiala

(zo

nă c

u al

imen

tare

ce

ntra

lizat

ă, res

pect

iv z

onă

de a

limen

tare

cu

gaze

natu

rale

).

Prim

ăria

Munic

ipiu

lui

Giu

rgiu

2014 ÷

2016

Pl

anul de

Act

iune

pentr

u E

ner

gie

Dura

bilă

al M

unic

ipiu

lui G

IURG

IU -

2010 ÷

2020

71

Anex

a 3

(Continuar

e 5

) P

LA

NU

L D

E A

CłIU

NE P

RIV

IND

EN

ER

GIA

DU

RA

BIL

Ă

Secto

are

şi d

om

enii

de a

cŃi

un

e

AcŃi

un

i/m

ăsuri

-ch

eie

p

e d

om

en

ii d

e a

cŃi

un

e

Serv

iciu

l, p

ers

oan

a s

au

socie

tate

a r

esp

on

sab

ilă

(în c

azul im

plic

ării

de p

ărŃi

terŃ

e)

Im

ple

men

tare

[d

ata

înce

perii şi

te

rmin

ării]

Costu

rile

esti

mati

ve

[E

uro

]

Econ

om

ia

de e

nerg

ie

[M

Wh/a

n]

Pro

du

cŃi

a d

e

en

erg

ie

regen

era

bil

ă

[M

Wh/a

n]

Red

ucere

em

isii C

O2

[t/a

n]

Econ

om

ie d

e

energ

ie

cu

mu

lată

[MW

h]

Pro

du

cŃi

e d

e

en

erg

ie

reg

en

era

bil

ă

cu

mula

tă

[MW

h]

Redu

cere

em

isii C

O2

cu

mu

lată

[t]

Continuare

Pl

anific

are

a urb

ană s

trate

gic

ă

Ela

bora

rea u

nui co

nce

pt

munic

ipal de

reci

clare

a m

ate

riale

lor

şi e

limin

are

a

deşe

urilo

r. S

tudiu

privin

d r

eci

clare

a

mat

erial

elor

si d

e v

alo

rifica

re e

nerg

etică

a

deşe

urilo

r prin inci

nera

re într

-o c

entr

ală

de c

ogenera

re.

Prim

ăria

Munic

ipiu

lui

Giu

rgiu

2012 ÷

2015

Planific

are

a tr

ansp

ort

urilo

r /

mobili

tăŃii

Ela

bora

rea u

nui co

nce

pt

munic

ipal de

mob

ilita

te d

ura

bil

cu p

erf

orm

anŃe

ener

getice

rid

icate

,prin m

anagem

ent

activ

al m

obili

tăŃiip

entr

u r

educe

rea c

onsu

mulu

i de e

nerg

ie a

l în

trgulu

i si

stem

de t

ransp

ort

munic

ipal.

Prim

ăria

Munic

ipiu

lui

Giu

rgiu

2012 ÷

2016

Ela

bora

rea u

nui co

nce

pt

munic

ipal de

utiliz

are r

aŃională

a e

nerg

iei prin

imple

menta

rea c

onst

rucŃ

iiilo

r şi

in

stala

tiilo

r efici

ente

energ

etic.

Prim

ăria

Munic

ipiu

lui

Giu

rgiu

2011 ÷

2020

Ela

bora

rea d

e r

egle

mentă

ri loca

le d

e

zonare

pentr

u c

onst

rucŃ

ii şi

pentr

u p

lanuri

de d

ezv

oltare

pentr

u f

olo

sire

a eco

nom

ică

a z

onei din

punct

de v

edere

al nece

saru

lui

de e

nerg

ie (

const

rucŃ

ii de c

ase

pentr

u m

ai

multe fam

ilii în

loc

de c

lădiri unifam

iliale

,

Prim

ăria

Munic

ipiu

lui

Giu

rgiu

2011 ÷

2015

Rea

lizar

e d

e a

udituri e

nerg

etice

pen

tru

toate

clă

dirile

adm

inis

trative /

de

învăŃă

mânt

Prim

ăria

Munic

ipiu

lui

Giu

rgiu

2014 ÷

2020

Sta

ndard

e p

entr

u

renovă

ri ş

i noi

co

nst

rucŃ

ii

Planific

are

a urb

ană s

trate

gic

ă

Sta

ndard

loca

l pentr

u r

eabili

tare

term

ică a

cl

ădirilo

r -

consu

m d

e e

nerg

ie

pentr

u

încă

lzire,

apă c

aldă,

ilum

inat,

ventila

re ş

i co

ndiŃio

nare

aer

sub 1

00 k

Wh/m

2 a

n

Prim

ăria

Munic

ipiu

lui

Giu

rgiu

2016 ÷

2018

AC

HIZ

IłII

LE P

UB

LIC

E D

E P

RO

DU

SE Ş

I S

ER

VIC

II:

CerinŃe

le/s

tandar

del

e d

e e

fici

enŃă

en

erg

etic

ă

Aplic

area O

rdin

ulu

i AN

RE n

r. 8

/2012

privin

d a

chiz

iŃio

nare

a d

e c

alc

ula

toare

, ech

ipam

ente

de c

opie

re/i

mprim

are

şi

ech

ipam

ente

de ilu

monat

public

pri

n

licitaŃie p

ublic

ă, pe b

ază d

e e

fici

enŃă

ener

getică

la t

oat

e a

chiz

iŃiil

e e

fect

uate

de

auto

rită

Ńile

munic

ipal

Prim

ăria

Munic

ipiu

lui

Giu

rgiu

2012 ÷

2020

Perm

anent

Pl

anul de

Act

iune

pentr

u E

ner

gie

Dura

bilă

al M

unic

ipiu

lui G

IURG

IU -

2010 ÷

2020

72

Anex

a 3

(Continuar

e 6

) P

LA

NU

L D

E A

CłIU

NE P

RIV

IND

EN

ER

GIA

DU

RA

BIL

Ă

Secto

are

şi d

om

enii

de a

cŃi

un

e

AcŃi

un

i/m

ăsuri

-ch

eie

p

e d

om

en

ii d

e a

cŃi

un

e

Serv

iciu

l, p

ers

oan

a s

au

socie

tate

a r

esp

on

sab

ilă

(în c

azul im

plic

ării

de

păr

Ńi

terŃ

e)

Im

ple

men

tare

[d

ata

înce

per

ii şi

te

rmin

ării]

Costu

rile

esti

mati

ve

[E

uro

]

Econ

om

ia

de e

nerg

ie

[M

Wh/a

n]

Pro

du

cŃi

a d

e

en

erg

ie

regen

era

bil

ă

[M

Wh/a

n]

Red

ucere

em

isii C

O2

[t/a

n]

Econ

om

ie d

e

energ

ie

cu

mu

lată

[MW

h]

Pro

du

cŃi

e d

e

en

erg

ie

reg

en

era

bil

ă

cu

mula

tă

[MW

h]

Redu

cere

em

isii C

O2

cu

mu

lată

[t]

Continuar

e

CerinŃe

le/s

tandar

del

e d

e e

fici

enŃă

en

erg

etic

ă

Intr

oduce

rea în c

aie

tele

de s

arci

ni pentr

u

ach

iziŃia

de a

uto

vehic

ule

pentr

u

auto

rită

Ńile

munic

ipale

a c

rite

riilo

r cu

prinse

în G

hid

ul pro

iect

ulu

i BU

Y

SM

ART+

"Ach

iziŃiil

e e

colo

gic

e în E

uro

pa"

intitu

lat

"Ghid

de a

chiz

iŃie

a v

ehic

ule

lor

utiliz

and c

rite

rii ec

olog

ice ş

i de E

E

Pri

măria M

unic

ipiu

lui

Giu

rgiu

2013 ÷

2020

Perm

anent

Sta

ndard

e p

entr

u

renovă

ri ş

i noi

co

nst

rucŃ

ii

Planific

are

a urb

ană s

trate

gic

ă

Ela

bora

rea u

nui ca

talo

g d

e c

erinŃe

de

efici

enŃă

ener

getică

ce t

rebuie

incl

use

în

ca

iete

le d

e s

arc

ini, p

entr

u t

oat

e

ech

ipam

ente

le ş

i m

ate

riale

le c

are

co

nst

ituie

ach

iziŃii

public

e a

le a

uto

rită

Ńilo

r m

unic

ipale

.

Pri

măria M

unic

ipiu

lui

Giu

rgiu

2014 ÷

2016

Sta

ndard

loca

l pentr

u c

onst

rucŃ

ie c

lădire

nouă -

utiliz

are

surs

e d

e e

ner

gie

re

genera

bilă

/energ

ie s

ola

ră p

entr

u o

pro

ducŃ

ie d

e m

inim

30%

din

nece

saru

l de

apă c

ald

ă d

e c

onsu

m

Pri

măria M

unic

ipiu

lui

Giu

rgiu

2015 ÷

2018

CerinŃe

le/s

tandar

del

e p

rivi

nd e

ner

gia

din

surs

e

regener

abile

La c

onst

rucŃ

ia d

e n

oi sp

atii de

învăŃă

mânt/

clăd

iri adm

inis

trative,

solic

itare

a p

rin S

F/PT d

e e

valu

are

a

solu

Ńiilo

r m

odern

e d

e u

tiliz

are

a lum

inii

natu

rale

in ilu

min

atu

l in

teri

or

pre

cum

şi

de p

repara

re a

apei ca

lde d

e co

nsu

m c

u

inst

ala

íi so

lare

term

ice

Pri

măria M

unic

ipiu

lui

Giu

rgiu

2014 ÷

2016

LUC

RU

L C

U C

ET

Ăł

EN

II Ş

I PĂ

Rł

ILE

INT

ER

ES

AT

E:

Difuza

rea d

e info

rmaŃii cu

privi

re la

avanta

jele

inves

tiŃiilo

r în

măsu

ri d

e

efici

enŃa

ener

getică

Pri

măria M

unic

ipiu

lui

Giu

rgiu

2012 ÷

2020

Perm

anenet

Sem

est

rial

Difuza

rea d

e info

rmaŃii cu

privi

re la

stim

ule

nte

le p

entr

u invest

iŃii

şi p

olit

ica d

e

impozi

tare

a m

unic

ipiu

lui.

Pri

măria M

unic

ipiu

lui

Giu

rgiu

2012 ÷

2020

Perm

anenet

Sem

est

rial

Dis

em

inare

a d

e info

rmaŃii re

ferito

are

la

oport

unităŃile

dis

ponib

ile p

entr

u u

n

consu

mul m

ai e

fici

ent

al energ

iei

Pri

măria M

unic

ipiu

lui

Giu

rgiu

2012 ÷

2020

Perm

anenet

Tri

mest

rial

Serv

icii

de

consu

ltanŃă

Aco

rdare

a d

e s

prijin p

rin c

onsu

ltanŃă

pentr

u im

ple

menta

rea p

roie

ctelo

r de

efici

enŃă

ener

getică

Pri

măria M

unic

ipiu

lui

Giu

rgiu

2012 ÷

2020

Perm

anenet

Pl

anul de

Act

iune

pentr

u E

ner

gie

Dura

bilă

al M

unic

ipiu

lui G

IURG

IU -

2010 ÷

2020

73

Anex

a 3

(Continuar

e 7

) P

LA

NU

L D

E A

CłIU

NE P

RIV

IND

EN

ER

GIA

DU

RA

BIL

Ă

Secto

are

şi

dom

en

ii d

e a

cŃi

un

e

AcŃi

un

i/m

ăsu

ri-c

heie

p

e d

om

en

ii d

e a

cŃi

un

e

Serv

iciu

l, p

ers

oan

a s

au

socie

tate

a r

esp

on

sab

ilă

(în c

azul im

plic

ării

de

părŃ

i te

rŃe)

Im

ple

menta

re

[dat

a în

ceper

ii şi

te

rmin

ării]

Costu

rile

esti

mati

ve

[E

uro

]

Econom

ia

de e

nerg

ie

[M

Wh/a

n]

Pro

du

cŃi

a d

e

en

erg

ie

reg

en

era

bil

ă

[M

Wh/a

n]

Red

ucere

em

isii C

O2

[t/a

n]

Econ

om

ie d

e

en

erg

ie

cu

mu

lată

[MW

h]

Pro

du

cŃi

e d

e

en

erg

ie

reg

enera

bil

ă

cu

mu

lată

[M

Wh]

Red

ucere

em

isii C

O2

cu

mu

lată

[t]

Punere

a în a

plic

are a

unei polit

ici fisc

ale

m

enite

să încu

raje

ze r

ezi

denŃii lo

cali

pentr

u a

îm

bunătă

Ńi funcŃ

ionare

a e

fici

entă

a

consu

mulu

i de e

nerg

ie

Prim

ăria M

unic

ipiu

lui

Giu

rgiu

2015 ÷

2020

Sprijin fin

anci

ar

şi

gra

ntu

ri

Pune

rea

în a

plicar

e a

unei

pol

itici fi

scal

e ca

re

vize

ază

încu

raja

rea

inve

stiŃi

ilor în

dom

eniu

l m

ăsur

ilor de

cre

şter

e ef

icie

nŃei

ene

rget

ice.

Prim

ăria M

unic

ipiu

lui

Giu

rgiu

2015 ÷

2020

Sprijin fin

anci

ar

şi

gra

ntu

ri

Impl

emen

tare

a de

pro

iect

e de

mon

stra

tive,

ca

re s

ă de

mon

stre

ze a

vant

ajel

e ef

icie

nŃei

en

erge

tice

şi m

odal

ităŃil

e pr

actic

e şi

mijl

oace

le

pent

ru rea

lizar

ea e

i

Prim

ăria M

unic

ipiu

lui

Giu

rgiu

2017 ÷

2020

Org

aniz

are

a a

nuala

a "

Zile

lor

energ

iei"

in

munic

ipiu

l G

iurg

iu

Prim

ăria M

unic

ipiu

lui

Giu

rgiu

2015 ÷

2020

Perm

anent

Anual

Org

anizar

ea p

erio

dică

de

către

Aut

orita

tea

publ

ică,

de

dezb

ater

i pen

tru

core

cta

eval

uare

a

impa

ctul

ui a

ctiu

nilo

r pr

omov

ate

pent

ru

utiliza

rea

dura

bilă

a e

nerg

iei v

izân

d ce

tate

nii s

i ag

enŃii

eco

nom

ici d

in m

unicip

iu.

Prim

ăria M

unic

ipiu

lui

Giu

rgiu

2012 ÷

2020

Perm

anenet

Sem

est

rial

Sensi

bili

zare

şi

netw

orki

ng la

niv

el lo

cal

Org

aniz

are

a p

eriodic

ă d

e înâln

iri pentr

u

conşs

tientiza

rea c

etă

Ńenilo

r în

pro

ble

matica

energ

iei şi

mediu

lui,

dezb

ate

rea p

ublic

ă a

princi

pale

lor

pro

iect

e

şi im

plic

are

a lor

şi a

altor

părŃ

i in

tere

sate

în

puner

ea în o

peră

a a

cest

ora

.

Prim

ăria M

unic

ipiu

lui

Giu

rgiu

2012 ÷

2020

Perm

anenet

Sem

est

rial

Inst

ruir

e pentr

u p

ers

onalu

l de

managem

ent

al cl

ădirilo

r m

unic

ipale

pre

cum

şi a a

soci

aŃiilo

r de p

roprieta

ri d

e

condom

inii

cu p

rivire la m

anag

em

entu

l en

erg

etic

perf

orm

ant

în c

lădiri

Prim

ăria M

unic

ipiu

lui

Giu

rgiu

2015 ÷

2020

Form

are

pro

fesi

onală

şi

educa

re

Org

anizar

ea d

e co

ncur

suri

şcol

are

pe tem

e de

co

nsum

raŃ

iona

l al e

nerg

iei p

entr

u de

zvol

tare

du

rabi

lă, in

clus

iv p

rote

cŃia

med

iulu

i.

Prim

ăria M

unic

ipiu

lui

Giu

rgiu

2015 ÷

2020

Perm

anent

Anual

TO

TA

L:

35

08

63

30

6

39

63

1

93

0

21

47

2

43

66

52

1

68

14

1

52

07

3

3) A

dre

să w

eb

htt

p:/

/ww

w.p

rim

ariagiu

rgiu

.ro/p

ort

al/

giu

rgiu

/prim

arie/

port

al.nsf

/All/

C4825B4C66863889C

2257C

31003CA796/$

FILE

/PAED

%20FI

NALA

%20G

iurg

iu%

20Lu

crare

%20Apro

bata

%2002032014.p

df

Resp

onsa

bili

tate

a p

entr

u c

onŃinutu

l pre

zente

i public

aŃii

revi

ne e

xcl

usi

v auto

rilo

r ace

stui

mate

rial. A

ceast

a n

u r

eflect

ă î

n m

od n

ecesa

r opin

ia C

om

unităŃilo

r Euro

pene.

Com

isia

Euro

pea

nă n

u s

e

face

resp

onsa

bilă

în n

iciu

n fel de u

tiliz

are

a în o

rice

sco

puri a

info

rmaŃiilo

r din

pre

zenta

public

aŃie

Pl

anul de

Act

iune

pentr

u E

ner

gie

Dura

bilă

al M

unic

ipiu

lui G

IURG

IU -

2010 ÷

2020

74

Anex

a 4

C

LĂ

DIR

I, E

CH

IPA

MEN

TE/IN

STA

LA

łII

ŞI

IND

US

TR

II

AcŃi

un

i/m

ăsu

ri

Resp

on

sab

il

Peri

oada d

e

imp

lem

en

tare

Co

stu

rile

esti

mati

ve

[E

uro

]

Eco

nom

ia

de e

nerg

ie

[M

Wh/a

n]

Pro

du

cŃi

a d

e

en

erg

ie

reg

en

era

bil

ă

[M

Wh/a

n]

Red

ucere

em

isii

CO

2

[t/a

n]

Eco

no

mie

d

e e

nerg

ie

cu

mu

lată

[MW

h]

Prod

ucŃi

e d

e

en

erg

ie

regen

erab

ilă

cu

mu

lată

[M

Wh]

Redu

cere

em

isii

CO

2

cu

mu

lată

[t]

To

tal

13

85

88

68

1

14

76

8

6

35

57

3

02

11

2

17

1

15

24

To

tal

Clă

dir

i, e

ch

ipam

en

te/in

sta

laŃi

i m

un

icip

ale

1

41

06

00

1

68

6

86

5

72

7

08

3

21

7

32

53

Efici

entiza

rea c

onsu

mulu

i de e

nerg

ie e

lect

rică

pentr

u 1

6 u

nităŃi

de învăŃă

mânt

din

munic

ipiu

l G

iurg

iu

PM

G,

DirecŃ

ia S

erv

icii

Public

e, Com

part

iment

cultură

sport

, D

irecŃ

ia

Dezv

oltare

, Serv

iciu

l Lu

crărilo

r public

e

2010 -

2011

127 5

00

321

0

226

2893

0

2031

Efici

entiza

rea c

onsu

mulu

i de energ

ie e

lect

rică

pen

tru C

ole

giu

l Io

n M

aio

resc

u d

in m

unic

ipiu

l G

iurg

iu -

inte

rnat

- PM

G,

DirecŃ

ia S

erv

icii

Public

e, Com

part

iment

cultură

sport

, D

irecŃ

ia

Dezv

oltare

, Serv

iciu

l Lu

crărilo

r public

e

2010 -

2011

4 2

00

17

0

12

149

0

104

Efici

entiza

rea c

onsu

mulu

i de e

nerg

ie e

lect

rică

pentr

u S

em

inaru

l Teol

ogic

Patr

iarh

Teoct

ist

din

munic

ipiu

l G

iurg

iu

PM

G,

DirecŃ

ia S

erv

icii

Public

e, Com

part

iment

cultură

sport

, D

irecŃ

ia

Dezv

oltare

, Serv

iciu

l Lu

crărilo

r public

e

2010 -

2011

10 8

00

38

0

27

344

0

241

Realiz

are

reabili

tare

term

ică p

rin izo

lare

a p

ere

Ńilo

r exte

riori ş

i uşi

şi fe

rest

re p

erf

orm

ante

, in

clusi

v p

anou

ri s

ola

re,

dro

sere

şi

becu

ri la G

rădin

iŃa

Nr.

4

PM

G,

DirecŃ

ia S

erv

icii

Public

e, Com

part

iment

cultură

sport

, D

irecŃ

ia

Dezv

oltare

, Serv

iciu

l Lu

crărilo

r public

e

2014 -

2020

166900

153

25

32

763

126

160

Realiz

are

reabili

tare

term

ică p

rin izo

lare

a p

ere

Ńilo

r exte

riori ş

i uşi

şi fe

rest

re p

erf

orm

ante

, la

Şco

ala

Nr.

6 S

avin

Popesc

u

PM

G,

DirecŃ

ia S

erv

icii

Public

e, Com

part

iment

cultură

sport

, D

irecŃ

ia

Dezv

oltare

, Serv

iciu

l Lu

crărilo

r public

e

2014 -

2015

175500

138

0

35

691

0

174

Realiz

are

reabili

tare

term

ică p

rin izo

lare

a p

ere

Ńilo

r exte

riori ş

i uşi

şi fe

rest

re p

erf

orm

ante

la C

ole

giu

l Io

n M

aio

resc

u

PM

G,

DirecŃ

ia S

erv

icii

Public

e, Com

part

iment

cultură

sport

, D

irecŃ

ia

Dezv

oltare

, Serv

iciu

l Lu

crărilo

r public

e

2014 -

2015

215100

239

0

60

1196

0

301

Realiz

are

reabili

tare

term

ică p

rin izo

lare

a p

ere

Ńilo

r exte

riori ş

i uşi

şi fe

rest

re p

erf

orm

ante

la G

rădin

iŃa n

r. 5

Dum

bra

va

Min

unată

PM

G,

DirecŃ

ia S

erv

icii

Public

e,

Direc

Ńia

Dezv

olta

re,

2015 -

2017

58600

39

0

10

118

0

30

Realiz

are

reabili

tare

term

ică p

rin izo

lare

a p

ere

Ńilo

r exte

riori ş

i uşi

şi fe

rest

re p

erf

orm

ante

incl

usi

v panouri s

ola

re,

dro

sere

şi

becu

ri la G

rădin

iŃa

cu p

rogra

m p

relu

ngit n

r.1

PM

G,

DirecŃ

ia S

erv

icii

Public

e, Com

part

iment

cultură

sport

, D

irecŃ

ia

Dezv

oltare

, Serv

iciu

l Lu

crărilo

r public

e

2016 -

2018

89700

60

10

13

120

20

25

Pl

anul de

Act

iune

pentr

u E

ner

gie

Dura

bilă

al M

unic

ipiu

lui G

IURG

IU -

2010 ÷

2020

75

Anex

a 4

(co

ntinuar

e 1)

CLĂ

DIR

I, E

CH

IPA

ME

NTE/

INS

TA

LA

łII

ŞI

IND

US

TR

II

AcŃi

un

i/m

ăsu

ri

Resp

on

sab

il

Peri

oad

a d

e

imp

lem

en

tare

Co

stu

rile

esti

mati

ve

[E

uro

]

Eco

nom

ia

de e

nerg

ie

[M

Wh/a

]

Pro

du

cŃi

a d

e

en

erg

ie

reg

en

era

bil

ă

[M

Wh/a

]

Red

ucere

em

isii

CO

2

[t/a

]

Eco

no

mie

d

e e

nerg

ie

cu

mu

lată

[MW

h]

Prod

ucŃi

e d

e

en

erg

ie

regen

erab

ilă

cu

mu

lată

[M

Wh]

Redu

cere

em

isii

CO

2

cu

mu

lată

[t]

Realiz

are

reabili

tare

term

ică p

rin izo

lare

a p

ere

Ńilo

r exte

riori ş

i uşi

şi

fer

est

re p

erf

orm

ante

, in

clusi

v p

anouri s

ola

re,

dro

sere

şi becu

ri

la S

em

inaru

l Teolo

gic

Patr

iarh

Teoct

ist

Prim

ăria M

unic

ipiu

lui

Giu

rgiu

2016 -

2018

133100

129

21

27

258

42

54

Realiz

are

reabili

tare

term

ică p

rin izo

lare

a p

ere

Ńilo

r exte

riori ş

i uşi

şi

fer

est

re p

erf

orm

ante

, in

clusi

v p

anouri s

ola

re,

dro

sere

şi becu

ri

lancl

usi

v p

anouri s

ola

re,

dro

sere

şi becu

ri la L

iceu

l te

hnolo

gic

Io

n B

arb

u

Prim

ăria M

unic

ipiu

lui

Giu

rgiu

2017 -

2019

162300

150

0

38

150

0

38

Realiz

are

reabili

tare

term

ică p

rin izo

lare

a p

ere

Ńilo

r exte

riori ş

i uşi

şi

fer

est

re p

erf

orm

ante

la n

clusi

v panouri s

ola

re,

dro

sere

şi

becu

ri Ş

coala

Nr.

5

Prim

ăria M

unic

ipiu

lui

Giu

rgiu

2017 -

2019

192100

220

0

55

220

0

55

Realiz

are

reabili

tare

term

ică p

rin izo

lare

a p

ere

Ńilo

r exte

riori ş

i uşi

şi

fer

est

re p

erf

orm

ante

la n

clusi

v panouri s

ola

re,

dro

sere

şi

becu

ri Ş

coala

Nr.

10

Prim

ăria M

unic

ipiu

lui

Giu

rgiu

2018 -

2019

217300

181

30

38

181

30

38

Tota

l C

lăd

iri,

ech

ipam

en

te/

insta

laŃi

i te

rŃia

re (

nem

un

icip

ale

)

50

00

00

4

15

0

1

05

1

66

0

0

41

8

Reabili

tare

centr

ul cu

ltura

l Io

n V

inea

Prim

ăria M

unic

ipiu

lui

Giu

rgiu

2015 ÷

2017

500000

415

0

105

1660

0

418

Tota

l C

lăd

iri rezid

en

Ńiale

7

00

00

00

7

39

8

0

14

94

1

47

96

0

2

98

8

Reabili

tare

a t

erm

ică a

30%

din

fondul de c

ladir

i al

imenta

te

centr

aliz

at

cu c

ăld

ură

Aso

ciaŃiile

de

pro

pie

tari

2016 ÷

2020

7000000

7398

0

1494

14796

0

2988

To

tal

Ilu

min

at

pu

bli

c m

un

icip

al

49

48

26

8

19

77

0

1

38

6

70

87

0

4

96

8

Modem

izare

a r

eŃe

lei de ilu

min

at

public

şi orn

am

enta

l în

Parc

ul

Mih

ai Viteaz

ul

Prim

ăria M

unic

ipiu

lui

Giu

rgiu

2012 ÷

2012

17778

133

0

93

1064

0

746

Efici

entiza

rea c

onsu

mulu

i de e

nerg

ie e

lect

rică

a s

iste

mulu

i de

ilum

inat

public

str

adal, a

rhitect

ura

l şi

am

bie

nta

l în

Munic

ipiu

l G

iurg

iu.

(Viz

ează

319 s

trăzi

şi bule

vard

e,

pre

cum

şi 4 g

rădin

iŃe,

5 ş

coli

gim

nazi

ale

, 5 lic

ee ş

i co

legii

tehnic

e,

Sem

inaru

l te

olo

gic

, Şco

ala

de m

uzi

că ş

i 3 p

arc

uri)

Prim

ăria M

unic

ipiu

lui

Giu

rgiu

2014 ÷

2018

4700000

1110

0

778

4440

0

3112

Modern

izare

ilu

min

at

zona p

arc

ări a

dia

cent

str.

Gării

Prim

ăria M

unic

ipiu

lui

Giu

rgiu

2012÷

2012

16667

78

0

54

620

0

435

Modern

izare

ilu

m.

Public

b-d

ul CFR,

part

ea

stângă

Prim

ăria M

unic

ipiu

lui

Giu

rgiu

2012 ÷

2012

15778

73

0

51

587

0

412

Modern

izare

ilu

min

at

zona P

iaŃa

Agro

alim

enta

ră

Prim

ăria M

unic

ipiu

lui

Giu

rgiu

2012 ÷

2012

10000

52

0

36

414

0

290

Modern

izare

ilu

min

at

public

str

. D

âm

boviŃei II

Pr

imăria M

unic

ipiu

lui

Giu

rgiu

2012 ÷

2012

17778

83

0

58

662

0

464

Modern

izare

dis

trib

uŃie e

nerg

ie e

lect

rică

str

. U

zunu ş

i zo

na P

iaŃa

Centr

ală

Pr

imăria M

unic

ipiu

lui

Giu

rgiu

2012 ÷

2012

16667

83

0

58

662

0

464

Imple

menta

rea u

nui si

stem

de t

ele

managem

ent

de

aprindere

/stingere

a ilu

min

atu

lui în

inte

rvalu

l 22.0

0 ÷

06.0

0 p

e

art

ere

le p

rinci

pale

Prim

ăria M

unic

ipiu

lui

Giu

rgiu

2014÷

2016

69100

164

0

115

656

0

460

Imple

menta

rea u

nui si

stem

de t

ele

managem

ent

de

aprindere

/stingere

a ilu

min

atu

lui în

inte

rvalu

l 22.0

0 ÷

06.0

0 p

e

rest

ul tr

am

ei st

radale

Prim

ăria M

unic

ipiu

lui

Giu

rgiu

2017÷

2019

84500

202

0

142

202

0

142

Pl

anul de

Act

iune

pentr

u E

ner

gie

Dura

bilă

al M

unic

ipiu

lui G

IURG

IU -

2010 ÷

2020

76

Anex

a 5

TR

AN

SP

OR

T

AcŃi

un

i/m

ăsu

ri

Resp

on

sab

il

Peri

oada d

e

imp

lem

en

tare

Co

stu

rile

esti

mati

ve

[E

uro

]

Eco

nom

ia

de e

nerg

ie

[M

Wh/a

n]

Pro

du

cŃi

a d

e

en

erg

ie

reg

en

era

bil

ă

[M

Wh/a

n]

Red

ucere

em

isii

CO

2

[t/a

n]

Eco

no

mie

d

e e

nerg

ie

cu

mu

lată

[MW

h]

Prod

ucŃi

e d

e

en

erg

ie

regen

erab

ilă

cu

mu

lată

[M

Wh]

Redu

cere

em

isii

CO

2

cu

mu

lată

[t]

To

tal

12

95

00

0

22

6

0

61

1

20

6

0

32

1

Tota

l P

arc

mu

nic

ipal

11

50

00

0

36

0

1

1

36

0

1

1

Inoir

ea f

lote

i de t

ransp

ort

pri

n a

chiz

iŃio

nar

ea d

e a

uto

buze

de

mic

ă c

apaci

tate

şi cu

consu

m r

edus

SC T

racu

m S

A

2014÷

2019

800000

32

0

8

32

0

8

Ach

iziŃio

nare

a u

nui auto

buz

ele

ctri

c SC T

racu

m S

A

2018÷

2019

350000

4

0

2

4

0

2

To

tal

Tran

spo

rt p

ub

lic

14

50

00

1

90

0

5

1

11

70

0

3

11

Im

ple

menta

rea s

iste

mulu

i de a

uto

tiketing

SC T

racu

m S

A

2014÷

2016

80000

0

0

0

0,0

0,0

0,0

M

onitoriza

re t

rafic

GIS

SC T

racu

m S

A

2012÷

2013

10000

27

0

7

190

0

50

Monitoriza

re inte

rior

auto

buze

SC T

racu

m S

A

2012÷

2013

5000

0

0

0

0

0

0

Optim

izare

a t

rase

elo

r, g

rafice

lor

de c

ircu

laŃie,

a s

taŃiilo

r de

auto

buz

şi m

icşo

rare

a t

impilo

r de a

ştepta

re;

SC T

racu

m S

A

2012÷

2014

10000

163

0

43

980

0

260

Inst

ala

rea d

e d

ispozi

tive d

e info

rmare

tra

fic

in s

tatii

SC T

racu

m S

A

2012÷

2014

40000

0

0

0

0

0

0

Anex

a 6

P

RO

DU

CłIA

LO

CA

LĂ

DE E

LE

CTR

ICIT

ATE

AcŃi

un

i/m

ăsu

ri

Resp

on

sab

il

Peri

oada d

e

imp

lem

en

tare

Co

stu

rile

esti

mati

ve

[E

uro

]

Eco

nom

ia

de e

nerg

ie

[M

Wh/a

n]

Pro

du

cŃi

a d

e

en

erg

ie

reg

en

era

bil

ă

[M

Wh/a

n]

Red

ucere

em

isii

CO

2

[t/a

n]

Eco

no

mie

d

e e

nerg

ie

cu

mu

lată

[MW

h]

Prod

ucŃi

e d

e

en

erg

ie

regen

erab

ilă

cu

mu

lată

[M

Wh]

Redu

cere

em

isii

CO

2

cu

mu

lată

[t]

To

tal

95

45

46

4

26

51

5

0

86

74

2

12

12

0

0

69

39

2

To

tal

Co

gen

era

rea d

e c

ăld

ură

şi ele

ctr

icit

ate

9

54

54

64

2

65

15

0

8

67

4

21

21

20

0

6

93

92

Centr

ală

cu m

oto

are

term

ice p

entr

u p

roduce

rea d

e e

nerg

ie

term

ică ş

i ele

ctrică

în c

ogener

are

de înaltă e

fici

enŃă

[4

X (

4 M

Wt

+ 4

,4 M

We)]

SC G

lobal Energ

y

Product

ion G

iurg

iu S

A

2010 ÷

2012

9545464

26515

0

8674

212120

0

69392

Pl

anul de

Act

iune

pentr

u E

ner

gie

Dura

bilă

al M

unic

ipiu

lui G

IURG

IU -

2010 ÷

2020

77

Anex

a 7

ÎN

CĂ

LZ

IREA

/ R

ĂC

IREA

UR

BA

NĂ

LO

CA

LĂ

, C

HP

AcŃi

un

i/m

ăsu

ri

Resp

on

sab

il

Peri

oada d

e

imp

lem

en

tare

Co

stu

rile

esti

mati

ve

[E

uro

]

Eco

nom

ia

de e

nerg

ie

[M

Wh/a

n]

Pro

du

cŃi

a d

e

en

erg

ie

reg

en

era

bil

ă

[M

Wh/a

n]

Red

ucere

em

isii

CO

2

[t/a

n]

Eco

no

mie

d

e e

nerg

ie

cu

mu

lată

[MW

h]

Prod

ucŃi

e d

e

en

erg

ie

regen

erab

ilă

cu

mu

lată

[M

Wh]

Redu

cere

em

isii

CO

2

cu

mu

lată

[t]

To

tal

10

38

69

98

2

57

46

1

84

4

91

79

1

93

11

5

16

59

7

70

83

6

To

tal

Co

gen

era

rea d

e c

ăld

ură

şi ele

ctr

icit

ate

5

45

45

36

1

51

52

0

7

03

9

12

12

16

0

5

63

12

Centr

ală

cu m

oto

are

term

ice p

entr

u p

roduce

rea d

e e

nerg

ie

term

ică ş

i ele

ctrică

în c

ogener

are

de înaltă e

fici

enŃă

[4

X (

4 M

Wt

+ 4

,4 M

We)]

SC G

lobal Energ

y

Product

ion G

iurg

iu S

A

2010 ÷

2012

5454536

15152

0

7039

121216

0

56312

Tota

l S

iste

mu

l d

e a

lim

en

tare

cen

tralizată

cu

căld

ură

(te

rmo

ficare

)

4384762

8545

0

1726

53458

0

10798

Modern

izare

punct

e t

erm

ice ş

i re

Ńele

de d

istr

ibuŃie

afe

rente

Punct

elo

r te

rmic

e n

r. 18,

35 ş

i 82

SC G

lobal Energ

y

Product

ion G

iurg

iu S

A

2010÷

2013

1608889

1817

0

367

12719,0

0,0

2569,2

Modern

izare

punct

e t

erm

ice ş

i re

Ńele

de d

istr

ibuŃie

afe

rente

Punct

elo

r te

rmic

e n

r. 1

4,

15,

32,

şi 5

2

SC G

lobal Energ

y

Product

ion G

iurg

iu S

A

2013÷

2020

952427

2138

0

432

0,0

0,0

0,0

Modern

izare

Punct

term

ic 4

9 I

stru

SC G

lobal Energ

y

Product

ion G

iurg

iu S

A

2010 ÷

2010

19452

44

0

9

437,0

0,0

88,3

Modern

izare

Punct

term

ic b

loc

E A

NL

Ist

ru

SC G

lobal Energ

y

Product

ion G

iurg

iu S

A

2010 ÷

2012

12300

28

0

6

220,8

0,0

44,6

Dis

trib

uŃie p

e o

rizo

nta

lă b

loc

C I

stru

SC G

lobal Energ

y

Product

ion G

iurg

iu S

A

2010 ÷

2012

10200

23

0

5

183,2

0,0

37,0

Modern

izare

sis

tem

de a

limenta

re c

u c

ăld

ură

şi apă c

ald

ă

(16 m

odule

de s

cară

şi re

Ńele

de d

istr

ibuŃie)

la P

unct

ul

term

ic n

r. 7

3

SC G

lobal Energ

y

Product

ion G

iurg

iu S

A

2010 ÷

2011

629824

1626

0

328

14634,0

0,0

2956,1

Ext

indere

ReŃ

ea t

erm

ică p

rim

ară

Sose

aua P

ort

ulu

i SC G

lobal Energ

y

Product

ion G

iurg

iu S

A

2012 ÷

2013

255700

573,9

0

116

4017,3

0,0

811,5

ReŃe

a t

erm

ică s

ecu

ndară

ansa

mblu

120 a

part

am

ente

Sos

eaua

Port

ulu

i

SC G

lobal Energ

y

Product

ion G

iurg

iu S

A

2012 ÷

2013

60700

138,9

0

28

972,3

0,0

196,4

Modern

izare

sis

tem

de a

limenta

re c

u c

ăld

ură

şi apă c

ald

ă

(15 m

odule

de s

cară

şi re

Ńele

de d

istr

ibuŃie)

la P

unct

ul

term

ic n

r. 7

1

SC G

lobal Energ

y

Product

ion G

iurg

iu S

A

2010 ÷

2010

584470

1509

0

305

15090,0

0,0

3048,2

Modern

izare

sis

tem

de a

lim.

cu c

ăld

. şi

apă c

ald

ă P

T 8

8

(module

de s

cară

şi re

Ńele

de d

istr

ibuŃie)

SC G

lobal Energ

y

Product

ion G

iurg

iu S

A

2011 ÷

2012

250800

648

0

131

5184

0

1047

To

tal

In

sta

laŃi

i sola

r te

rmic

e p

en

tru

pre

para

rea d

e a

pă c

ald

ă d

e c

on

su

m

54

77

00

2

04

9

18

44

4

14

1

84

41

1

65

97

3

72

5

Blo

cul de locu

inŃe

soci

ale

AB1

30600

109

98

22

978

880

198

Blo

cul de locu

inŃe

soci

ale

B01

61100

232

209

47

2085

1877

421

Blo

cul de locu

inŃe

soci

ale

B02

61100

232

209

47

2085

1877

421

Blo

cul de locu

inŃe

soci

ale

B03

61100

232

209

47

2085

1877

421

Blo

cul de locu

inŃe

soci

ale

C8

91800

348

313

70

3128

2815

632

Blo

cul de locu

inŃe

soci

ale

C9

61100

232

209

47

2085

1877

421

Sem

inaru

l Teol

ogic

Patr

iarh

Teoct

ist

(şco

ală

+ c

antină+

inte

rnat)

119800

434

391

88

3910

3519

790

Sediu

l Prim

ăriei din

Munic

ipiu

l G

iurg

iu

PM

G,

DirecŃ

ia

Dezv

oltare

, Serv

iciu

l Lu

crărilo

r public

e s

i Com

part

iment

Pro

gra

me E

uro

pene

2010 ÷

2011

61100

232

209

47

2085

1877

421

Pl

anul de

Act

iune

pentr

u E

ner

gie

Dura

bilă

al M

unic

ipiu

lui G

IURG

IU -

2010 ÷

2020

78

Anex

a 8

P

OR

TO

FO

LIU

MĂ

SU

RI

AV

UTE Î

N V

ED

ER

E P

E T

ER

MEN

ME

DIU

Nr.

C

rt.

Lu

cra

re/

acŃi

un

e/m

ăsu

ră

Dep

art

am

en

t re

sp

on

sab

il

Măsu

ri în

in

stit

uŃi

i d

e în

văŃă

mân

t

1

Mon

tare

a de c

ole

ctoa

re s

ola

re p

entr

u p

repara

re a

pă c

aldă

de c

onsu

m p

rin P

rogra

mul de

înlo

cuire

sau d

e c

om

ple

tare

a s

iste

mel

or c

lasi

ce d

e încă

lzir

e cu

sis

tem

e ca

re u

tiliz

eaz

ă e

ner

gie

sola

ră,

ener

gie

geot

erm

ală ş

i en

ergie

eolia

nă

ori alte s

iste

me c

are c

onduc

la îm

bunăt

ăŃire

a c

alit

ăŃii

aeru

lui,

apei şi

sol

ulu

i la

Cre

şa n

r. 1

PMG

, D

irec

Ńia

Ser

vici

i Public

e, Com

par

tim

ent

învă

Ńăm

ânt,

cultură

, sp

ort

, D

irec

Ńia D

ezv

olta

re, Ser

vici

ul Lu

crărilo

r public

e, in

vest

iŃii,

re

para

Ńii, într

eŃin

ere

2

Mon

tare

a de c

ole

ctoa

re s

ola

re p

entr

u p

repara

re a

pă c

aldă

de p

rin P

rogra

mul de

înlo

cuire s

au d

e co

mple

tare

a s

iste

melo

r cl

asi

ce d

e încă

lzire c

u s

iste

me c

are

utiliz

eaz

ă e

nerg

ie s

olară

, en

erg

ie

geo

term

ală

şi e

ner

gie

eolia

nă

ori

alte s

iste

me c

are

conduc

la îm

bunăt

ăŃir

ea c

alităŃ

ii ae

rulu

i, a

pei şi

so

lulu

i la

Gră

din

iŃa

cu p

rogra

m p

relu

ngit N

r. 2

PMG

, D

irec

Ńia

Ser

vici

i Public

e, Com

par

tim

ent

învă

Ńăm

ânt,

cultură

sp

ort

, D

irec

Ńia D

ezv

olta

re, Ser

vici

ul Lu

crărilo

r public

e, in

vest

iŃii,

re

para

Ńii, într

eŃin

ere

3

Mon

tare

a de c

ole

ctoa

re s

ola

re p

entr

u p

repara

re a

pă c

aldă

de p

rin P

rogra

mul de

înlo

cuire s

au d

e co

mple

tare

a s

iste

melo

r cl

asi

ce d

e încă

lzire c

u s

iste

me c

are

utiliz

eaz

ă e

nerg

ie s

olară

, en

erg

ie

geo

term

ală

şi e

ner

gie

eolia

nă o

ri a

lte s

iste

me c

are

conduc

la îm

bunăt

ăŃir

ea

calit

ăŃii

aeru

lui, a

pei şi

so

lulu

i la

Gră

din

iŃa

cu p

rogra

m p

relu

ngit N

r. 5

PMG

, D

irec

Ńia

Ser

vici

i Public

e, Com

par

tim

ent

învă

Ńăm

ânt,

cultură

sp

ort

, D

irec

Ńia D

ezv

olta

re, Ser

vici

ul Lu

crărilo

r public

e, in

vest

iŃii,

re

para

Ńii, într

eŃin

ere

4

Mod

erniz

area

inst

alaŃ

iilor

de ilu

min

at inte

rior

ale

gră

din

iŃel

or p

rin r

ealiz

area d

e pro

iect

e d

e ilu

min

at

cu e

chip

am

ente

efici

ent

ener

getic/

bala

st e

lect

ronic

/la

perf

orm

anŃă

nec

esa

ra c

onfo

rtulu

i vi

zual in

in

stituŃiile

de învă

Ńăm

ânt

cu r

espec

tare

a d

irect

ivei

2002/9

6/E

C.

Prim

ăria

Munic

ipiu

lui G

iurg

iu, Biroul adm

inis

trar

e ş

i m

onitoriza

re

serv

icii

de

utilit

ate p

ublic

ă,

Com

part

imen

t în

văŃă

mân

t, c

ultură

spor

t, D

irec

Ńia D

ezvo

ltare

, Ser

vici

ul Lu

crăr

ilor

public

e

5

Mod

erniz

area

inst

alaŃ

iilor

de ilu

min

at inte

rior

ale

şco

lilor

gener

ale p

rin r

ealiz

area d

e pro

iect

e d

e

ilum

inat

cu e

chip

amente

efici

ent

ener

get

ic/b

ala

st e

lect

ronic

/la p

erfo

rmanŃă

nec

esar

ă c

onfo

rtulu

i vi

zual

in inst

ituŃiile

de învă

Ńăm

ânt

cu r

espec

tare

a direct

ivei

2002/9

6/E

C.

Prim

ăria

Munic

ipiu

lui G

iurg

iu, Biroul adm

inis

trar

e ş

i m

onitoriza

re

serv

icii

de

utilit

ate p

ublic

ă,

Com

part

imen

t în

văŃă

mân

t, c

ultu

ră s

port

, Direc

Ńia D

ezvo

ltare

, Ser

viciul

Lu

crăr

ilor pu

blice,

inve

stiŃi

i, re

para

Ńii, în

treŃ

iner

e

6

Mod

erniz

area

inst

alaŃ

iilor

de ilu

min

at inte

rior

al lic

eelo

r prin r

ealiz

area d

e pro

iect

e d

e ilu

min

at c

u

ech

ipam

ente

efici

ent

energ

etic

/bala

st e

lect

ronic

/la

perf

orm

anŃă

nece

sară

con

fort

ulu

i vi

zual in

in

stituŃiile

de învă

Ńăm

ânt

cu r

espec

tare

a d

irect

ivei

2002/9

6/E

C.

Prim

ăria

Munic

ipiu

lui G

iurg

iu, Biroul adm

inis

trar

e ş

i m

onitoriza

re

serv

icii

de

utilit

ate p

ublic

ă,

Com

part

imen

t în

văŃă

mân

t, c

ultu

ră s

port

, Direc

Ńia D

ezvo

ltare

, Serv

iciu

l Lu

crărilo

r public

e, in

vest

iŃii,

rep

araŃ

ii, într

eŃin

ere

Măsu

ri în

in

stit

uŃi

i so

ciale

1

Reab

ilita

re c

lădir

e C

entr

u p

rim

ire

în r

egim

de u

rgen

Ńă

Prim

ăria

Munic

ipiu

lui G

iurg

iu, D

irecŃ

ia A

sist

enŃă

Soc

ială

2

Mon

tare

a de c

ole

ctoa

re s

ola

re p

entr

u p

repara

re a

pă c

aldă

de c

onsu

m p

rin P

rogra

mul de

înlo

cuire

sau d

e c

om

ple

tare

a s

iste

mel

or c

lasi

ce d

e încă

lzir

e cu

sis

tem

e ca

re u

tiliz

eaz

ă e

ner

gie

sola

ră,

ener

gie

geot

erm

ală ş

i en

ergie

eolia

nă

ori alte s

iste

me c

are c

onduc

la îm

bunăt

ăŃire

a c

alit

ăŃii

aeru

lui,

apei şi

sol

ulu

i pe

clăd

irea

Cen

trulu

i de p

rim

ire în r

egim

de

urg

enŃă

Prim

ăria

Munic

ipiu

lui G

iurg

iu, Com

part

imen

t în

văŃă

mân

t, c

ultură

sp

ort

, D

irecŃ

ia D

ezv

olta

re, Ser

vici

ul Lu

crărilo

r public

e, in

vest

iŃii,

re

para

Ńii, într

eŃin

ere

Măsu

ri în

in

stit

uŃi

i cu

ltu

rale

1

Mod

erniz

are

energ

etic

ă C

entr

ul cu

ltura

l Io

n V

inea

Pr

imăr

ia M

unic

ipiu

lui G

iurg

iu, Com

part

imen

t în

văŃă

mân

t, c

ultură

sp

ort

, D

irec

Ńia D

ezv

olta

re, Ser

vici

ul Lu

crărilo

r public

e, in

vest

iŃii,

re

para

Ńii, într

eŃin

ere

Pl

anul de

Act

iune

pentr

u E

ner

gie

Dura

bilă

al M

unic

ipiu

lui G

IURG

IU -

2010 ÷

2020

79

Anex

a 8

(Continuar

e 1

) P

OR

TO

FO

LIU

MĂ

SU

RI

AV

UTE Î

N V

ED

ER

E P

E T

ER

MEN

ME

DIU

Nr.

C

rt.

Lu

cra

re/

acŃi

un

e/m

ăsu

ră

Dep

art

am

en

t re

sp

on

sab

il

Măsu

ri în

in

stit

uŃi

i sp

ort

ive

1

Reab

ilita

re t

erm

ică c

lădire

bazi

n înot

şi s

ală

de s

port

şco

ala

gen

eral

ă n

r. 8

Pr

imăr

ia M

unic

ipiu

l G

iurg

iu,

Com

part

imen

t în

văŃă

mân

t, c

ultură

spor

t, D

irec

Ńia D

ezvo

ltare

, Ser

vici

ul Lu

crăr

ilor

public

e, inve

stiŃii,

repara

Ńii, într

eŃin

ere

Măsu

ri în

clă

dir

i ad

min

istr

ati

ve

1

Mod

erniz

are

energ

etic

ă P

rim

ăria

Munic

ipiu

lui G

iurg

iu

Prim

ăria

Munic

ipiu

lui G

iurg

iu

Dir

ecŃia

Dez

voltar

e, S

ervi

ciul Lu

crărilo

r public

e, in

vest

iŃii,

re

para

Ńii, într

eŃin

ere

2

Reab

ilita

re t

erm

ica s

ediu

Direc

Ńia

Impoz

ite

şi t

axe

Pr

imăr

ia M

unic

ipiu

lui G

iurg

iu, D

irecŃ

ia D

ezv

oltare

, Serv

iciu

l Lu

crărilo

r public

e, in

vest

iŃii,

rep

araŃ

ii, într

eŃin

ere

3

Reab

ilita

re s

ediu

SC

Tra

cum

SA ş

i utiliz

area

panourilo

r so

lare

pen

tru p

repara

re a

pă

cald

ă Pr

imăr

ia M

unic

ipiu

lui G

iurg

iu, D

irecŃ

ia D

ezv

oltare

, Serv

iciu

l Lu

crărilo

r public

e, in

vest

iŃii,

rep

araŃ

ii, într

eŃin

ere

4

Reab

ilita

re t

erm

ică la c

lădirea

adm

inis

trat

ivă d

in P

iaŃa

cen

trală

Pr

imăr

ia M

unic

ipiu

lui G

iurg

iu, D

irecŃ

ia D

ezv

oltare

, Serv

iciu

l Lu

crărilo

r public

e, in

vest

iŃii,

rep

araŃ

ii, într

eŃin

ere

5

Mon

tare

a de c

elu

le foto

voltaic

e pentr

u a

coper

ire p

arŃial

ă c

onsu

m inte

rn d

e energ

ie e

lect

rica

Pri

măr

ia M

unic

ipiu

lui G

iurg

iu

Prim

ăria

Munic

ipiu

lui G

iurg

iu, D

irecŃ

ia D

ezv

oltare

, Serv

iciu

l Lu

crărilo

r public

e, in

vest

iŃii,

rep

araŃ

ii, într

eŃin

ere

6

Mod

erniz

area

inst

alaŃ

iilor

de ilu

min

at inte

rior

al cl

ădirilo

r ad

min

istr

ativ

e p

rin e

chip

area c

u a

para

te

de

ilum

inat

cu b

alast

ele

ctro

nic

, su

rse c

u c

onsu

m r

edus

de e

ner

gie

şi m

onta

rea d

e s

iste

me

inte

ligen

te d

e c

ontr

ol a

l ilu

min

atulu

i cu

resp

ect

are

a dir

ective

i 2002/9

6/E

C.

Prim

ăria

Munic

ipiu

lui G

iurg

iu, D

irecŃ

ia D

ezv

oltare

, Serv

iciu

l Lu

crărilo

r public

e, in

vest

iŃii,

rep

araŃ

ii, într

eŃin

ere

7

Auto

mat

izar

ea inst

ala

Ńiilo

r in

terioare

de

încă

lzir

e, p

entr

u a

dapta

re la n

ivel

ul pro

gra

mulu

i de

funcŃ

ionar

e Pr

imăr

ia M

unic

ipiu

lui G

iurg

iu, D

irecŃ

ia D

ezv

oltare

, Serv

iciu

l Lu

crărilo

r public

e, in

vest

iŃii,

rep

araŃ

ii, într

eŃin

ere

Alt

e m

ăsu

ri

1

Real

izar

e ş

i af

işar

e ce

rtific

at e

ner

getic

la t

oate

clă

dirile

public

e

Prim

ăria

Munic

ipiu

lui G

iurg

iu, D

irecŃ

ia D

ezv

oltare

, Serv

iciu

l Lu

crărilo

r public

e, in

vest

iŃii,

rep

araŃ

ii, într

eŃin

ere

2

Mon

itori

zare

a c

onsu

murilo

r en

erg

etice

din

clă

dirile

adm

inis

trative

, unităŃ

i de

învă

Ńăm

ânt,

clă

diri

public

e p

rin s

oft

-ul sp

eci

aliz

at

EM

S

Prim

ăria

Munic

ipiu

l G

iurg

iu,

Com

part

imen

t în

văŃă

mân

t, c

ultură

spor

t,

3

Măs

uri o

rgan

izat

oric

e d

e r

educe

re a

infiltra

Ńiilo

r de

aer

rece

şi de

eta

nşa

re a

ele

men

telo

r m

obile

(u

şi,

fere

stre

) Pr

imăr

ia M

unic

ipiu

lui G

iurg

iu, D

irecŃ

ia D

ezv

oltare

, Serv

iciu

l Lu

crărilo

r public

e, in

vest

iŃii,

rep

araŃ

ii, într

eŃin

ere

Măsu

ri în

Clă

dir

i d

in s

ect

oru

l te

rŃia

r

1

Reab

ilita

re c

lădiri din

centr

ul is

toric

Prim

ăria

Munic

ipiu

lui G

iurg

iu, D

irecŃ

ia D

ezv

oltare

, Serv

iciu

l Lu

crărilo

r public

e, in

vest

iŃii,

rep

araŃ

ii, într

eŃin

ere

2

Dota

rea c

lădirilo

r cu

un flu

x m

are

de v

izitat

ori c

u p

erd

ele d

e a

er c

ald

la

intr

are

– c

lădiri

adm

inis

trat

ive

şi a

genŃi e

conom

ici

Soc

ietă

Ńi C

om

erci

ale

Pr

imăr

ia M

unic

ipiu

lui G

iurg

iu, D

irecŃ

ia D

ezv

oltare

, Serv

iciu

l Lu

crărilo

r public

e, in

vest

iŃii,

rep

araŃ

ii, într

eŃin

ere

Pl

anul de

Act

iune

pentr

u E

ner

gie

Dura

bilă

al M

unic

ipiu

lui G

IURG

IU -

2010 ÷

2020

80

Anex

a 8

(Continuar

e 2

) P

OR

TO

FO

LIU

MĂ

SU

RI

AV

UTE Î

N V

ED

ER

E P

E T

ER

MEN

ME

DIU

Nr.

C

rt.

Lu

cra

re/

acŃi

un

e/m

ăsu

ră

Dep

art

am

en

t re

sp

on

sab

il

Măsu

ri în

Clă

dir

i d

in s

ect

oru

l te

rŃia

r (c

ontinuar

e 1)

3

Proi

ecta

rea/

reab

ilita

rea

sist

emel

or d

e ilu

min

at p

e pr

incipi

i de

eficie

nŃă

ener

getic

ă şi m

onta

rea

com

pone

ntel

or

de c

ontr

ol a

utom

at a

l fun

cŃio

nării c

u re

spec

tare

a di

rect

ivei

200

2/96

/EC

Soc

ietă

Ńi C

om

erci

ale

4

Dezv

oltar

ea p

ieŃe

i de

com

panii

de s

erv

icii

energ

etic

e t

ip E

SCO

Auto

rita

tea N

aŃio

nal

ă p

entr

u R

egle

men

tare

în D

om

eniu

l Ener

gie

i

Măsu

ri în

Clă

dir

i re

zid

en

Ńiale

1

Reab

ilita

re t

erm

ică b

locu

ri d

e locu

inŃe

-65 b

locu

ri m

ultie

taja

te

Prim

ăria

Munic

ipiu

lui G

iurg

iu, M

inis

teru

l D

ezv

oltăr

ii Reg

ional

e ş

i Turism

ulu

i, A

soci

aŃii

de P

ropri

etar

i

2

Reab

ilita

re t

erm

ică c

ase indiv

idual

e u

ni sa

u m

ultifam

ilial

e -

100 b

uc

Con

sum

ator

final

3

Înlo

cuirea

surs

elor

indiv

iduale

de

pro

duce

re a

ener

gie

i te

rmic

e c

are

au r

andam

ente

foar

te s

căzu

te

(ex.

sob

e de t

era

cotă

) cu

surs

e n

oi cu

randam

ente

pes

te 9

0%

de

tipul ca

zanel

or în c

onden

saŃie -

100 b

uc

Con

sum

ator

final

4

Red

uce

rea

alim

entă

rii c

u e

ner

gie

term

ică

pe p

erio

adel

e de

neo

cupa

re a

clă

dirii ş

i dot

area

cor

purilo

r de

în

călz

ire

cu r

obin

ete

term

osta

tice

-100 lo

cuin

Ńe

Con

sum

ator

final

5

Înlo

cuirea

surs

elor

de

ilum

inat

şi a

ech

ipam

ente

lor

elect

roca

snic

e cu

dura

tă d

e vi

aŃă

expirat

ă cu

ech

ipam

ente

efici

ent

energ

etic

pe p

rinci

piu

l co

nsu

m d

e e

ner

gie

min

im -

per

form

anŃă

maxi

mă -

dura

tă d

e v

iaŃă

mare

. Con

sum

ator

final

6

Aplic

are

a p

rogra

mulu

i de c

om

ple

tare

a s

iste

mulu

i de

încă

lzire c

u e

chip

amen

te c

are

utiliz

ează

re

surs

e r

egen

erabile

la p

erso

ane fiz

ice

- 200 c

ase

Adm

inis

traŃia F

ondulu

i pen

tru M

ediu

Con

sum

ator

final

7

Măs

uri o

rgan

izat

oric

e d

e r

educe

re a

infiltra

Ńiilo

r de

aer

rece

şi de

eta

nşa

re a

ele

men

telo

r m

obile

(u

şi,

fere

stre

) Con

sum

ator

final

8

Îmbunăt

ăŃirea

izol

aŃiei

ter

mic

e a

sist

em

elor

inte

rioare

de

dis

trib

uŃie a

ener

gie

i te

rmic

e d

in s

patiile

neî

ncă

lzite

Con

sum

ator

final

Măsu

ri în

Ilu

min

atu

l pu

blic

1

Intr

oduce

rea s

iste

mulu

i de T

ELE

GESTIU

NE p

entr

u r

educe

rea c

onsu

mulu

i cu

30%

/ inte

rval

ora

r 00.0

0-0

6.0

0 /

art

ere p

rinci

pale

Pr

imăr

ia M

unic

ipiu

lui G

iurg

iu, SC E

SCO

SA

2

Intr

oduce

rea s

iste

mulu

i de T

ELE

GESTIU

NE p

entr

u r

educe

rea c

onsu

mulu

i cu

30%

/ inte

rval

ora

r 00.0

0-0

6.0

0 /

într

eaga r

eŃea

Pr

imăr

ia M

unic

ipiu

lui G

iurg

iu, SC E

SCO

SA

Măsu

ri în

Flo

ta d

e v

eh

icu

le m

un

icip

ale

1

Înnoirea

parc

ulu

i au

to a

căre

i dura

tă d

e v

iaŃă

est

e dep

ăşi

tă c

u a

uto

vehic

ule

cu c

onsu

m r

edus

de

com

bust

ibil

şi/s

au d

e co

nce

pt

hib

rid

Prim

ăria

Munic

ipiu

lui G

iurg

iu, SC T

racu

m S

A

2

Dezv

oltar

ea d

e p

rogra

me d

e m

onitor

izare

şi gest

iune

a c

onsu

mulu

i de

carb

ura

nŃi p

entr

u d

eŃiner

ea

unui parc

auto

cu p

est

e 2

5 a

uto

vehic

ule

Pr

imăr

ia M

unic

ipiu

lui G

iurg

iu, Serv

icii

Public

e, In

stituŃii

Subor

donate

, SC T

racu

m S

A

3

Optim

izar

ea t

rase

elo

r Pr

imăr

ia M

unic

ipiu

lui G

iurg

iu, Serv

icii

Public

e, In

stituŃii

Subor

donate

, SC T

racu

m S

A

Pl

anul de

Act

iune

pentr

u E

ner

gie

Dura

bilă

al M

unic

ipiu

lui G

IURG

IU -

2010 ÷

2020

81

Anex

a 8

(Continuar

e 3

) P

OR

TO

FO

LIU

MĂ

SU

RI

AV

UT

E Î

N V

ED

ER

E P

E T

ER

MEN

MED

IU

Nr.

C

rt.

Lu

cra

re/

acŃi

un

e/m

ăsu

ră

Dep

art

am

en

t re

sp

on

sab

il

Măsu

ri în

Tra

nsp

ort

ul p

ub

lic

1

Înlo

cuirea

auto

buze

lor

cu n

orm

ă d

e polu

are

depăşi

te c

u a

uto

buze

care

folo

sesc

com

bust

ibili

neco

nve

nŃional

i (G

NC,

GPL,

auto

buze

hib

ride,

auto

buze

cu p

ile d

e co

mbust

ie)

Prim

ăria

Munic

ipiu

lui G

iurg

iu, SC T

racu

m S

A

2

Optim

izar

ea t

rase

elo

r, g

rafice

lor

de c

ircu

laŃie, a s

taŃiilo

r de

auto

buz

şi m

icşo

rare

a tim

pilo

r de

aşt

epta

re;

Prim

ăria

Munic

ipiu

lui G

iurg

iu, SC T

racu

m S

A

3

Ech

ipare

auto

buze

cu c

onto

are

de m

ăsu

rare

a c

onsu

mulu

i de c

arb

ura

nt

şi c

u s

enzo

ri d

e m

ăsu

rare

a

pre

siunii

în p

neu

ri

Prim

ăria

Munic

ipiu

lui G

iurg

iu, SC T

racu

m S

A

4

Intr

oduce

rea s

iste

mulu

i de m

anag

em

ent

trafic

în m

unic

ipiu

l G

iurg

iu

Prim

ăria

Munic

ipiu

lui G

iurg

iu, SC T

racu

m S

A

Măsu

ri în

Tra

nsp

ort

ul p

rivat

şi c

om

erc

ial

1

Am

enaja

re z

onă

turist

ică G

iurg

iu -

ext

inder

ea c

apaci

tăŃii de

parc

are

Pr

imăr

ia M

unic

ipiu

lui G

iurg

iu

2

Final

izare

dru

m c

entu

ră m

unic

ipiu

l G

iurg

iu

Prim

ăria

Munic

ipiu

lui G

iurg

iu

3

Am

enaja

re p

arc

are s

upra

etaja

tă

Part

ener

iat

Public

Pri

vat,

Prim

ări

a M

unic

ipiu

lui G

iurg

iu

4

Am

enaja

re p

iste

bic

icliş

ti

Part

ener

iat

Public

Pri

vat,

Prim

ări

a M

unic

ipiu

lui G

iurg

iu

Progra

me

euro

pen

e ş

i naŃional

e

5

Înnoirea

flote

lor

auto

cu a

uto

mobile

cu m

oto

are

EU

RO

4, EU

RO

5 ş

i cr

eşte

rea p

roce

ntu

lui de

bio

die

sel la

pom

pa

Soc

ietă

Ńi C

om

erci

ale

6

Cen

tru d

e af

ace

ri -

incu

bato

r te

hnolo

gic

şi tr

ansf

er t

ehnol

ogic

Pr

imăr

ia M

unic

ipiu

lui G

iurg

iu, Pro

gra

me g

uve

rnam

enta

le

7

Sis

tem

atiza

re flu

x tr

afic

in m

unic

ipiu

Pr

imăr

ia M

unic

ipiu

lui G

iurg

iu

Măsu

ri în

pro

du

cere

a e

nerg

iei ele

ctri

ce c

u in

stala

Ńii so

lar

foto

volt

aic

e

1

Real

izar

ea

ilum

inat

ulu

i pri

n s

oluŃii efici

ente

energ

etic

/teh

nol

ogie

LED

, co

ntr

ol au

tom

at a

supra

tim

pulu

i de

funcŃ

ionar

e şi

alim

enta

te d

in s

urs

e re

gener

abile

de e

nerg

ie/

inst

alaŃ

ii so

lar

foto

voltaic

e. Pr

imăr

ia M

unic

ipiu

lui G

iurg

iu

2

Real

izar

ea

de p

roie

cte

dem

onst

rative

de u

tiliz

are

a in

stal

aŃiil

or

sola

r fo

tovo

ltaic

e p

entr

u a

sigura

rea

par

Ńial

ă a

con

sum

ulu

i de e

ner

gie

ele

ctrică

în c

lădiri adm

inis

trative

Pr

imăr

ia M

unic

ipiu

lui G

iurg

iu

Date post:	02-Sep-2019
Category:	Documents
Upload:	others
View:	14 times
Download:	0 times

PRIMARIA MUNICIPIULUI GIURGIU - mycovenant.eumayors.eu · Comunitare de UtilităŃi Publice CASA...

Documents