3

Prezentare proiect Proiectul „Gândeşte în afara... Stigmei!” finanţat prin granturile SEE 2009 - 2014, în cadrul Fondului ONG în România, este propus de Asociaţia Salvaţi Copiii Iași, în contextul absenţei unei strategii naţionale coerente în ceea ce privește tulburarea de sănătate mintală a copiilor, carenţă care crește semnificativ riscul de excluziune socială şi de stigmatizare a acestora. În regiunea Moldova, prin dezvoltarea de măsuri active pentru incluziunea socială şi educaţională a copiilor cu tulburare de sănătate mintală, vom obţine: 105 şcoli in care se va derula progra-mul edu-caţional anti-stigma; 210 cadre didactice formate şi implicate în dezvol-tareaacestui program; 2120 de copii şi adolescenţi și 1050 părinţi impli-caţi în activităţile programului educaţional anti-stigma; 2100 de cadre didactice informate. Prin participarea directă a elevilor şi părinţilor, prin dezvoltarea abilităţilor cadrelor didactice de a încuraja incluziunea, acceptarea în școli și comunitate, prin participare directă a reprezen-tanţilor instituţiilor cu atribuţii în incluziunea socială şi educaţională a copiilor cu tulburări de sănătate mintală vom obţine reducerea semnifi-cativă a exlcuziunii şi discriminării acestor copii.

Durata proiectului este de 10 luni, iar valoarea lui este de 83.255 Euro din care 74.930 Euro finanţare nerambursabilă şi 8.325 Euro co-finanţare asigurată de Asociaţia Salvaţi Copiii Iaşi.

Obiectivul general Dezvoltarea de măsuri active în regiunea Moldovei pentru incluziunea socială şi educaţională a copiilor care manifestă o tulburare de sănătate mintală (ADHD, anxietate, tulburări din spectru autist) în vederea creşte-rii accesului la educaţie şi a gradului de acceptare socială a acestora. 

Programe pentru prevenirea tulburărilor de sănătate mintală implementate în școli - Bune practici

4

Obiective specificeO1. Dezvoltarea de pograme educaţionale anti-stigma in 105 de şcoli din mediu rural şi urban din cele 7 judeţe implicate în proiect în vederea diminuării excluziunii sociale şi educaţionale a copiilor care suferă de o tulburare de sănătate mintală de tip ADHD, anxietate sau autism.

O2. Creşterea gradului de acceptare a 7 comunităţi din regiunea Moldovei cu privire la problemele de adaptare socială şi educaţională cu care se confruntă copii care suferă de o tulburare de sănătate mintală (anxietate, ADHD, tulburări din spectru autist) şi familiile acestora. 

O3. Dezvoltarea organizaţională a echipei Salvaţi Copiii Iaşi pentru elaborarea unei planificări strategice şi pentru dezvoltarea competenţelor in domeniile fundrasing şi comunicare. 

Principalele activităţi

Identificarea şi selectarea a 105 şcoli din mediul rural şi urban în care se vor implementa programul anti-stigma.

Formarea cadrelor didactice selectate. Elaborare design curs formare cadre didactice pentru implementare program anti-stigma în şcoli.

Dezvoltarea, implementarea şi monitorizarea programului anti-stigma în școală și comunitate. Conferinţa regională măsuri active de răspuns anti-stigma şi bune practici în implementarea programelor antistigma în şcoli.

Consultări între instituţiile implicate în includerea socială şi educaţională a copiilor cu tulburări de sănătate mintală.

Elaborarea, editarea și tipărirea de materiale de informare și de promovare a proiectului.

Seminar pentru dezvoltarea organizaţională Asociaţia Salvaţi Copiii Iaşi. Seminarul va avea ca scop realizarea unei planificări strategice şi a unui plan de fundraising.

5

Liceul Tehnologic ”Spiru Haret”, Piatra NeamțTitlul proiectului: Suntem împreună!Prezentare succintăDurata proiectului: 4 luniLocul de desfăşurare al proiectului (localitate, judeţ): Piatra Neamţ, judeţul NeamţPartener(i): Școala Gimnazială ”Const. Virgil Gheorghiu” Războieni, C.J.R.A.E. Neamţ. C.S.E.I. ”Al. Roșca” Piatra NeamţBeneficiari: Elevi, părinţi, cadre didacticeLa activităţi vor participa 28 de elevi, clasa a VIII-a, de la Liceul Tehnologic ”Spiru Haret” Piatra Neamţ. Vor avea loc 2 întâlniri cu o durată de 90 de minute, la interval de două săptămâni.

Situația/contextul care a determinat apariţia modelului de bună practicăPentru a selecta abilitatea de viaţă care trebuie dezvoltată s-au utilizat observaţia sistematică a comportamentului elevilor în clasă, în timpul orelor și în pauză, precum și lista de control, concepută sub forma unui chestionar simplu la care răspunsurile sunt de tipul DA sau NU. Problema a fost identificată și prin consultările cu învăţătorii și profesorii diriginţi și susţinută statistic de datele furnizatela nivel de ISJ. După ce a fost selectată și definită, abilitatea este prezentată copiilor în termeni comportamentali, de cunoaștere, atitudine și performanţă.

Programe dezvoltate de școlile implicate în proiect - Bune practici

Numele elevului

Un membru al familiei

Un copil cu o dizabilitate

Un prieten

Un animal

Deosebiri

6

Sarcinile/problemele/aspectele specifice pe care am dorit să le rezolvămScopul educativ al proiectului: formarea abilităţilor elevilor de acceptare a diferenţelor.

Obiectivele proiectuluiO1. Dezvoltarea abilităţilor de comunicare și socializare ale elevilor;O2 Însușirea regulilor de convieţuire într-un grup;O3. Dezvoltarea atitudinii de acceptare a celorlalţi;O4. Rezolvarea problemelor și sarcinilor în echipă.

Acțiuni întreprinse1. Joc ”Măștile”: În prima etapă a acestui joc, participanţii primesc câte o farfurie de hârtie cu găuri decupate în dreptul ochilor și un șnur cu care să o lege pe post de mască. Copiii își pun măștile și se plimbă prin încăpere, fătă să vorbească. În a doua etapă a jocului, copiii sunt încurajaţi să își personalizeze măștile folosind culori pentru a le decora conform preferinţelor. Din nou copiii își pun măștile și se plimbă prin încăpere fără să vorbească. După terminarea jocului are loc o discuţie privind diferenţele dintre cele două situaţii: cum a fost să arătăm toţi la fel?, care situaţie a fost mai plcăută?, de ce? Jocul este punctul de plecare pentru o dezbatere despre diferenţele dintre oameni și avantajele diversităţii.

2. Punţi către înţelegere

Comportament Atitudine

7

Discuții dirijate01. Compară răspunsurile tale cu cele ale colegilor. Observă asemănările și deosebirile.

02. Prin ce te asemni cu elevii cu care ai discutat? Dar prin ce te deosebești?

03. Ai fost vreodată tratat cu indiferenţă din cauza că ești diferit de alţi oameni? Povestește cum ai procedat.

De urmărit Identificarea diferenţelor din viaţa cotidiană;

Influenţele asemănărilor și deosebirilor asupra noastră;

Soluţii prin care pot fi eliminate prejudecăţile.

3. Balul florilorAflând că florilele organizează un bal, carismaticul domn Conopida și domnișoara Morcov, decid să participe și ei. Deși celelalte legume i-au dezaprobat considerând că ar trebui să stea cu ele, ei totuși au plecat încrezători la petrecere. Când și-au făcut apariţia prezenţa lor a indignat florile pe motiv că cele două lumi, care arată și miros diferit, nu ar trebui să se amestece. Totuși, domnul Conopidă și domnișoara Morcov se simt foarte bine și dansează minunat, impresionându-i pe toţi prin talentul lor. Imediat aplauzele curg, la fel și invitaţiile celorlalţi la dans.

Cerinţa: În cadrul echipei, identificaţi exemple de toleranţă sau intoleranţă din mediile cunoscute de voi (școală. Familie, grup de prieteni) și precizaţi ce simţiţi în situaţiile respective.

Echipa 1 – toleranţa în școală

Echipa 2- toleranţa acasă

Echipa 3 - intoleranţa în grupul de prieteni

8

Echipa 4 - intoleranţa la școală

Echipa 5 - intoleranţa acasă

4. La finalul activităţii, fiecare echipă ca trebui să realizeze un afiș și un mesaj de combatere a discriminării.Rezultate obținuteÎmbunătăţirea abilităţilor de comunicare și relaţionare în rândul a 28 de elevi ai clasei a VIII-a. Elaborarea unor afișe cu mesaje de combatere a discriminării dintre copii.

Resurse materiale, financiare, umane, necesare pentru realizarea modelului de bune practici: un coordonator al proiectului, sala de clasă, materiale de papetarie și birotică necesare realizării activităţilor.

Persoana de contact pentru mai multe referinţe:Grigorescu Victor, director

Şcoala Gimnazială ”Vasile Conta” IașiTitlul proiectului: Despre prietenie și cooperare în grupPrezentare succintăLocul de desfăşurare al proiectului (localitate, judeţ): Iași, judeţul IașiBeneficiari: 20 de elevi cu vârsta cuprinsă între 10 și 11 ani.Concepte cheie: încredere, diferenţe, prietenie, cooperareMetode și tehnici: exerciţiu de energizare, brainstorming-ul, exerciţiul individual și de grup, conversaţia, explicaţia, problematizarea, tehnica colajului.

9

Sarcinile /problemele/ aspectele specifice pe care am dorit să le rezolvămScopul educativ al proiectului: dezvoltarea abilităţilor de relaţionare și de acceptare a diferenţelor în contexte variate.

Obiectivele intermediare Dezvoltarea competenţelor de management personal; Optimizarea capacităţii de auto/intercunoaștere. Dezvoltarea abilităţii de cooperare în grup.

Obiective operaționaleO1. formarea capacităţii de autoprezentare într-un grup;O2. identificarea persoanelor care consolidează încrederea în propria persoană;O3. identificarea caracteristicilor individuale, unice și acceptarea difereneţlor în grupul de elevi;O4. identificarea principalelor norme generale din grupul de egali;O5. exersarea de comportamente de cooperare în grup;O6. identificarea valorilor relevante într-o relaţie de prietenie;O7. exersarea exprimării adecvate a emoţiilor în grup.

Acțiuni întreprinseI. Moment organizatoric: pregătirea materialelor necesare; crearea unui climat favorabil desfășurării optime a activităţii; desfășurare energizer ”Cuvânt-acţiune”.Elevii stau la marginea băncii astfel încât să aibă suficient spaţiu în jurul lor pentru mișcare. Profesorul spune un cuvânt care aparţine unei categorii. Fiecare categorie este asociată cu o mișcare: nume de animal- mâinile sus, nume de plaântă- aplaudă o dată, nume de fată - o săritură

10

în sus, nume de băiat - o genuflexiune. Cuvintele sunt spuse din ce în ce mai repede astfel încât să crească nivelul de energizare și bună-dispoziţie.

II. Anunţarea temei activităţii: se precizează tema și obiectivele activităţii. Se reamintește că la această activitate elevii se pot exprima liber, fără însă să îi jignească pe cei din jur. Se reamintesc regulile de grup stabilite la ședinţele anterioare.

III. Scenariul activităţi

III. 1. Eu sunt special pentru că...Elevii se prezintă spunându-și prenumele și precizând de ce se simt speciali. Obiectiv: formarea capacităţii de autoprezentare într-un grupMetode și tehnici: exerciţiul individual, conversaţia, explicaţia.Analiza activităţii/evaluare: se asigură feedback-ul după fiecare prezentare în vederea creșterii stimei de sine.

III.2. ÎncredereaElevii primesc o fișă de lucru pe care sunt rugaţi să o completeze individual. Răspunsurile se citesc, fără a face judecăţi de valoare. Scrieţi numele unei persoane în care aveţi mare încredere ..............................Scrieţi numele unei persoane despre care știţi că are încredere în voi....................................................................................................................................................La școală am încredere că sunt bun la ........................................................................Obiectiv: identificarea persoanelor care consolidează încrederea în propria persoană.Metode și tehnici: exerciţiul, conversaţia.Analiza activităţii/evaluare: se asigură feedback-ul după fiecare prezentare și se fac aprecieri pozitive pentru a încuraja autodezvăluirea.

III.3. Amprente digitaleFiecare copil realizează amprente ale degetelor pe o foaie de hârtie. Se analizează cu o lupă amprentele și se evidenţiază faptul că sunt diferite de la o persoană la alta. La final se contruiește un colaj pornind de la

11

aceste amprente.Obiectiv: identificarea carcateristicilor individuale unice și acceptarea diferenţelor în grupul de egali.Metode și tehnici: dactiliopictura, convsersţia, explicaţia, tehnica colajului.Materiale: foi de hârtie, cerneală, lupă;Analiza activităţii/evaluare: se analizează amprentele, se evidenţiază deosebirile și asemănările; se conluzionează că fiecare dintre noi este unic și diferit de ceilalţi, dar sunt și lucruri comune.

III.4. Cuvinte plăcuteElevii sunt rugaţi să se gândească la prietenie și la prietenii lor. Folosind brainstorming-ul se structurează la tablă sau pe o coală de flipchart o listă de ”cuvinte plăcute” legate de prietenie și prieteni. Obiectiv: identificarea valorilor relevate într-o relaţie de prietenieMetode și tehnici: brainstorming, exerciţiul, conversaţia.Analiza activităţii/evaluare: se discută răspunsurile, se cere elevilor să exemplifice situaţii care i-au făcut să genereze acele cuvinte. Se conluzionează cerându-se copiilor să descrie modul în care prietenii ne influenţează viaţa și relaţionarea cu cei din jur.

III.5. Ghidul prietenieiElevii sunt împărţiţi în 4 grupuri și primesc ca sarcină de lucru conceperea unui ghid al prieteniei. Se poate porni de la o poveste imaginară în care ei ar trebui să ajute un copil extraterestru în iniţierea și menţinerea relaţiilor de prietenie pe pământ și să înţeleagă cum se comportă oamenii când sunt prieteni unii cu ceilalţi. Acest ghid poate fi făcut și prin intermediul benzilor desenate.Obiectiv: identificarea principalelor norme generale din grupul de egaliMetode și tehnici: exerciţiul, conversaţia, explicaţia, problematizareaAnaliza activităţii/evaluare: se prezintă fiecare ghid, se oferă feedback din partea celorlalte grupuri și a coordonatorului.

III.6. Prietenia în puzzleÎn același grup, copiii lucrează la un puzzle pentru a descoperi un citat secret, ascuns pe spatele puzzle-ului:

12

”Nimeni nu poate trăi fără prieteni, chiar dacă stăpânește toate bunurile lumii” (Aristotel)”Alături de un prieten adevărat este cu neputinţă să ajungi la deznădejde” (Honore de Balzac)”Prietenia îndoiește bucuriile și înjumătăţește necazurile” (Francis Bacon)”Prietenia înseamnă un suflet în două trupuri” (Aristotel)”Un prieten adevărat te prinde de mână și îţi atinge inima” (Gabriel Garcia Marquez)Obiectiv: exersarea de comportamente de cooperare în grupMetode și tehnici: exerciţiul, conversaţia, explicaţiaAnaliza activităţii/evaluare: se prezintă puzzle-urile; se cere elvilor să citească proverbele de pe spate și să exemplifice situaţii prin care să explice aceste proverbe.

III.7. Certificatul de prietenieProfesorul prezintă un material numit ”Certificat de prietenie”. Fiecare copil primește un astfel de certificat pe care să îl ofere în săptămâna care urmează celui mai bun prieten.Obiectiv: exersarea exprimării adecvate a emoţiilor în grupMetode și tehnici: conversaţia

IV. Încheierea activităţiiProfesorul conluzionează cu elevii tema orei de consiliere, realizând feedback-ul prin următoarele întrebări: Despre ce am discutat azi?, De ce este important să ne acceptăm unii pe alţii?, Care este rolul prietenilor în viaţa noastră?, Care sunt valorile cele mai importante într-o prietenie?, etc. Elevii primesc ca temă să ilustreze prietenia printr-un desen.

Resurse materiale, financiare, umane, necesare pentru realizarea modelului de bune practici: un coordonator al proiectului, sala de clasă, materiale de papetarie și birotică necesare realizării activităţilor.

Persoana de contact pentru mai multe referinţe: Stiuj-Vatamanu Daniela Loredana, profesor consilier școlar

13

Bibliografie: • Băban,Adriana,2001,Consiliereeducaţională-ghidmetodologic pentru orele de dirigenţie și consiliere, Cluj-Napoca: Ardealul. • Lelord,Francois&Andre,Christophe,2004,Cumneexprimăm emoţiile și sentimentele, Editura Trei, București. • Lemeni,Gabriela,MicleaMircea(COORD.),2004,Consiliereșiorientare, Editura ASCR, Cluj. • Lemeni,Gabriela,Mih,Codruţa,Mihalcă,Loredana(coord.),2004, Consiliere și orientare. Activităţi pentru clasele I-IV, Editura ASCr, Cluj-Napoca.

Şcoala Gimnazială nr. 10 BotoșaniTitlul proiectului: ”Ascultarea activă- parte a comunicării”Prezentare succintă:Durata proiectului: 4 luni (Noiembrie 2015- martie 2016)Locul de desfăşurare al proiectului (localitate, judeţ): Botoșani, jud. BotoșaniPartener(i): prov. Inv. Primar Ursache Angelica- clasa a II-a BBeneficiari: direcţi: 24 de elevi, clasa a II- a B; indirecţi: părinţi, profesori, alţi elevi idn școală, comunitatea locală.

Situația/contextul care a determinat apariția modelului de bună practică”Există un singur obiect de studiu pentru educaţie și acela este VIAŢA, în toate manifestările sale”, spunea Alfred North Whitehead

Studii de specialitate arată că, în viaţa cotidiană, oamenii ascultă mai puţin de 25% din mesajele vorbite care le sunt destinate. Imediat după primirea mesajului, un ascultător își amintește doar 50% din informaţiile primite, iar 48 de ore mai târziu ai păstrează în memoria activă doar

14

25% din mesajele primite. Pregătirea pentru viaţă începe cu a învăţa ascultându-i pe ceilalţi. Contextualizarea arată că putem învăţa unii de la alţii, iar ”a învăţa să trăiești împreună” implică, alături de alte abilităţi de viaţă, abiltatea de ascultare activă.

Ascultarea activă este acea abilitate prin care demonstrăm interlocutorului că suntem interesaţi de ceea ce spune și că îi oferim sprijin și încurajre pentru a comunica. Ea presupune ascultarea mesajului transmis de o altă persoană, încercarea de a-l înţelge/ interpreta și oferirea feedback-ului, pentru a se asigura că interlocutorul a înţeles corect mesajul, astfel încât copilul să fie orientat treptat spre găsirea unei soluţii pe cont propriu.

Ascultarea activă nu include oferirea de sfaturi sau soluţii. Ascultarea activă este empatică, non-directivă, unde domnește respectul de sine și respectul pentru celălalt.Aprobarea este o modalitate de a confirma personalitatea copilului, de a-l ajuta să-și construiască o imagine de sine pozitivă și un respect faţă de propia persoană.

Elevii din ciclul primar nuau formată abilitatea de comunicare eficientă, așa cum o demonstrează incidenţa relativ mare a conflictelor verbale dintre elevi, dar și interesul scăzut faţă de orele desfășurate în mod tradiţional.

Acestea sunt, conform studiilor efectuate de specialiști, rezultatele unui nivel scăzut de empatie și comunicare inter-personală. La nivelul clasei a II-a B, din cei 25 de elevi din grupul ţintă al proiectului, 1 elev este cu CES, 11 elevi au părinţii plecaţi la muncă în străinătate, 1 copil se află în plasament familial, 5 provin din familii monoparentale și 5 elevi sunt de etnie rromă. În urma observării comportamentului elevilor, dar și a modului de relaţionare atât în mediul școlar, cât și extrașcolar, s-a identificat nevoia dezvoltării abilităţii de ascultare activă. Deși elevii și-au dezvoltat o anumită capacitate de comunicare și cooperare, există o problemă reală, observabilă și în timpul orelor de curs și în pauzem dar și în activităţile outdoor, în a empatiza și a respecta regulile de comunicare în cadrul grupului. (...) Proiectul educaţional ”Ascultarea activă- parte a comunicării” își propune dezvoltarea capacităţii copiilor de a asculta activ și de a oferi

15

feedback, abilităţi esenţiale care le vor facilita atingerea pergormanţelor în domeniul academic, dar și dezvoltarea relaţiilor sociale.

Sarcinile/problemele/aspectele specifice pe care am dorit să le rezolvămScopul educativ al proiectului: dezvoltarea abilităţii de ascultare activă elevilorObiectivele proiectului: La sfârșitul activităţii, elevii vor fi capabili să:

Comportamente: Menţină contactul vizual cu interlocutorul, fără a-l fiza cu privirea; Decodifice și mesajele nonverbale pe care le transmite un interlocutor; Păstreze tăcerea când este nevoie, fără a interveni peste vorbitor; Își controleze reacţiile în timp ce ascultă un mesaj; Fie obiectiv, fără a filtra informaţiile în funcţie de convingerile personale.

Cunoștinţe: Știe regulile de comportament ale clasei; Cunoască efectele negative ale lipsei ascultării active; Identifice elemente ale comunicării verbale și non-verbale; Cunoaște tehnici de ascultare activă și de oferire a feedback-ului

Atitudini: Manifesye empatie și disponibilitate pentru celălalt; Dovedească resoect faţă de sine și de celălalt; Evite utilizarea etichetelor; Manifeste interes faţă de interlocutor și de conţinutul prezentat;

Performanţă: Încurajează vorbitorul, oferind un feedback verbal pozitiv; Transmite feedback nonverbal și paraverbal (ton, intensitatea vocii, mimică, gestică);

16

Susţină cu privirea interlocutorul în majoritatea timpului; Formuleze întrebări clarificatoare despre mesajul transmis; Iniţieze și să încheie o discuţie în mod plăcut;

Acțiuni întreprinse Activitatea 1: Știu să ascult? Decalogul ascultării active

Participanţi: 24 de eleviLocul de desfășurare: sala de clasăPropunător: consilierul școlar, prof. Alina Manuela RobuTimp de lucru: 20 de minuteDurata și ritmicitatea activităţii: 1 întâlnire de 45 de minuteResurse: tablă, coli A3, makereRezultatele activităţii: poster cu ”Decalogul ascultării active”

Elevilor li se cere să numească acele comportamente manifestate în clasă care trebuie schimbate în scopul unei mai bune comunicări. La începutul activităţii le vom cere elevilor să așeze băncile în semicerc. Le vom spune că scopul acestei activităţi este de a identifca elementele specifice unei ascultări corecte și utile. Elevii vor da un exemplu de comportament prin care arătăm cuiva că ascultăm ceea ce ni se spune și exemple de comportamente prin care transmitem că nu suntem atenţie la ce ni se spune. Pe tablă vom nota câteva exemple. Elevilor li se va spune să fie cât mai specifici. Împărţim clasa în 4 grupe de elevi care vor identifica mai multe astfel de comportamente, apoi elevii vor prezenta comportamentele de ascultare și non-ascultare identificate și le vor demonstra în faţa clasei prin joc de rol: povestitor și ascultător. Apoi fIecare grupă va primi câte o coală și un marker de culoare diferită pentru a se diferenţia. Se va cere fiecărei grupe să stabilească în 10 minute câte 4 reguli ale unei ascultări active. Prima regulă este exemplificată de către propunător. Foile se strâng și se expun pe tablă. Se citesc pe rând toate regulile și se discută pe marginea lor. Prin negociere se vor selecta 10 dintre ele, cu care elevii vor realiza un poster numit ”Decalogul ascultării active”.

17

Activitatea 2: Învăţ să ascult”- Și eu sunt o valoare!

Participanţi: 24 de eleviLocul de desfășurare: sala de clasăPropunător: consilierul școlar, prof. Alina Manuela RobuTimp de lucru: 20 de minuteDurata și ritmicitatea activităţii: 1 întâlnire de 45 de minuteResurse: bilete pe care sunt scrise diferite situaţii de comunicare, 24 fișe ”Copilul model”Rezultatele activităţii: minim 20 de elevii identifică corect situaţii de comunicare; cel puţin 20 de elevi manifestă interes faţă de interlocutor și de conţinutul prezentat, ascultând păreri formulate despre el și de către colegi, atât pozitive, cât și negative. minim 20 de elevi pot să completeze o argumentare pe tema valorii fiecărei persoane, începută de un alt coleg.

2.1. Joc ”Ghicește ce îţi spun!”

Participanţii sunt invitaţi să joace un altfel de mim. Cineva va veni în faţa grupului, va extrage un bileţel și va mima apoi situaţia descrisă. Cine ghicește, contiună jocul!

2.2. Joc ”Atomul social”

Participanţii vor desena trei cercuri concentrice, notând individual: prietenii foarte buni (în cercul cel mai mic), prietenii buni (în cercul de mărime medie) și cunoștinţele/amicii (în cercul cel mai mare). În grupuri de câte 2 se vor trece în revistă persoanele din cele trei cercuri, apoi se vor discuta criteriile de selcţie pentru cele 3 categorii de persoane. De exemplu: ce calităţi trebuie să întrunească prietenii foarte buni, prietenii buni etc., aspectele pe care le au în comun cu cele 3 categorii de persoane, durata relaţiilor, debutul acestora, numărul persoanelor din cele 3 categorii etc. Această fază a exerciţiului poate fi urmată de discuţii în grupul mare.

18

2.3. Exerciţiul ”Și eu sunt o valoare!” – fișa de lucru

Rezultate obținuteIndicatori cantitativi: 90% dintre elevi vor participa la activităţile prevăzute în proiect; 90% dintre elevi cunoasc regulile ascultării active; 75% dintre elvi sunt abilitaţi să utilizeze ascultarea activă în cadrul lecţiilor Poster cu dacalogul ascultării active.

Indicatori calitative: Toţi cei 24 de elevi își dezvoltă abilităţi de viaţă precum: ascultarea activă, comunicarea asertivă, de gândire critică și creativă, de lucru în echipă, cooperare. Majoritatea elevilor vor promova și practica ascultarea activă în școală, în familie și în comunitate; Elevii clasei și învăţătorul vor deveni o resursă umană importantă în promovarea comunicării eficiente; Învăţătorul va continua activităţile de consiliere educaţională pentru formarea la elevi a altor abilităţi de viaţă, în contextul educaţiei pentru dezvoltare durabilă.

Resurse materiale, financiare, umane, necesare pentru realizarea modelului de bune practici: un coordonator al proiectului, sala de clasă, materiale de papetarie și birotică necesare realizării activităţilor.

Persoana de contact pentru mai multe referinţe: Robu Alina Manuela, consilier școlar

19

Şcoala Gimnazială nr. 1, Ardeoani, BacăuTitlul proiectului: ”STOP BULLYING!Prezentare succintăDurata proiectului: 4 luniLocul de desfăşurare al proiectului (localitate, judeţ): Ardeoani, jud. BacăuPartener(i): C.J.R.A..E. Bacău, primăria comunei ArdeoaniBeneficiari: elevii clasei a VI-a și părinţii acestora

Etapele desfășurării proiectului:01. Identificarea beneficiarilor proietului prin investigarea nevoilor de consiliere ale elevilor de liceu; metode utilizate: chestionare, discuţii individuale/ frontale cu elevii și profesorii diriginţi;02. Formarea și planificarea grupelor de consiliere;03. Desfășurarea activităţilor de consiliere de grup;04. Evaluarea proiectului.

Situaţia/contextul care a determinat apariţia modelului de bună practică:

Bullying înseamnă folosuirea unei forţe superioare pentru a influenţa sau intimida pe cineva. Este un comportament repetat și intenţionat prin care agresorul își persecută, rănește, intimidează victima verbal, relaţional și/sau fizic. Comportamentul poate fi învăţat în familie sau în alte medii și este favorizat de diferenţele sociale, de etnie, religie, gem, comportament, putere, caracteristici fizice etc. Efectele asupra victimei sunt adesea devastatoare din punct de vedere emoţional și comportamental. Acest fenomen afectează copiii și adolescenţii, atât din punct de vedere emoţional, cât și fizic și social. De asemenea, fenomenul are efecte negative asupra victimei, dar și asupra agresorului și a celor care asistă, spectatorii. Se creează un climat de frică, asprime și lipsă de respect pentru toţi ccei implicaţi.

Violenţa în școală o întâlnim la tot pasul și nu neapărat în formele sale extreme (comportamente agresive care pun în perocil viaţa altor

20

persoane), ci într-o formă mascată, cu care elevii și, uneori, profesorii, părinţiim ajung să se obișnuiască și să o accepte ca făcând parte din viaţa de școală.

Termenul de bullying indică un fenomen de violenţă și agresivitate ce nu face referire doar la agresor ci și la victimă, indicând pasivitatea ei și incapacitatea de a răspunde agresiunilor. Trebuie privit ca o formă de comportament agresiv și violent, o formă incipientă.Toţi specialiștii sunt de acord ca acesta este un fenomen care, la nivel internaţional, reprezintă una din cele mai serioase și mai periculoase probleme în rândul tinerilor. Fenomenul numit bullying este o problemă multidimensională care afectează multe aspecte ale vieţii sociale ale tinerilor, în școală și în afara sa.

Sarcinile/problemele/aspectele specifice pe care am dorit să le rezolvăm:Scopul educativ al proiectului Dezvoltarea abilităţilor de comunicare și consecinţele acestora; Dezvoltarea abilităţilor de autoevaluare emoţională și comportamentală în situaţii diverse legate de viaţă; Dezvoltarea abilităţilor de comunicare interpersonală și rezolvarea de conflicte.

Obiectivele proiectului Identificarea unor forme diferite de violenţă în mediul școlar; Abordarea și rezolvarea unor situaţii-problemă asumându-și diferite roluri; Identificarea unor strategii de prevenire și combatere a violenţei în mediul școlar;

Acțiuni întreprinse Activitatea nr. 1 – ”Limbajul de girafă”Tema: comunicarea nonviolentăObiectiv cadru: dezvoltarea responsabilităţii sociale și formarea

21

deprinderilor de interacţiune socială;

Obiective specifice să recunoască elemente de comunicare ”nonviolentă” să-și formeze deprinderi de comunicare ”nonviolentă”;

Joc de spargere a gheţii: Racheta: Consilierul, stând în faţa elevilor, ţine ridicată mâna dreaptă astfel încât braţul și antebraţul formează un unghi de 90 de grade. În momentul în care înclină antebraţul spre stânga, elevii bat toţi din palme spre stânga (o dată), când antebraţul este înclinat spre dreapta, elevii bat din palme spre dreapta (o dată). Consilierul variază viteza de schimbare a direcţiei de înclinare a braţului. În momentul în care braţul este ridicat drept, deasupra capului, toţi elevii rostesc în cor ”ura”!, semn al bucuriei că racheta a reuţit să decoleze.Jocul va dura aproximativ 4 minute și va avea drept scop destinderea atmosferei și captarea atenţiei elevilor.

La cererea consilierului, elevii denumesc animalele lor preferate și motivul pentru care le preferă. Apoi le sunt prezentate două imagini cu o firafă și un șacal. Elevii trebuie să recunoască animalele din imagini și să spună ce știu despre ele și pe care dintre cele două în consideră bun, pe care îl consideră rău și de ce. Astfel, învăţătorul, după ce explică elevilor ce înseamnă ”limbaj agresiv” și ”limbaj nonviolent”, solicită elevilor să asocieze fiecare dintre cele două animale cu una dintre cele două forme de limbaj care li s-ar potrivi dacă ar putea vorbi.

Girafa are gâtul foarte lunt. Ea vede de sus, are perspectivă. Simbolic, ea observă fără să judece. În plus, e animalul terestru cu cea mai mare inimă în comparaţie cu dimensiunile corpului. Comunicarea non-violentă e limbajul inimii. Girafa acţionează conform algoritmului: Observ- Simt- Am nevoie- Cer.

Șacalul face judecăţi, evaluări, pune etichete, nu știe să-și gestioneze sentimentele, habar nu are care îi sunt nevoile afectate sau împlinite într-o anumită situaţie și dă ordine. Girafa privește înăuntrul ei și caută să înţeleagă, șacalul dă vina pe cei din jur.

Girafa dăruiește necondiţionat, șacalul joacă jocul ”Who’s right and who’s wrong”. Cine are dreptate câștigă premii, iar cei care nu au

22

dreptate sunt pedepsiţi. Se ajunge la conlucia că limbajul de girafă este unul non-violent și

corespunde observării comportamentului și descrierii lui, iar limbajul de șacal este unul agresiv, corespunzător evaluărilor ”etichetelor”. Pentru a se asigura că au înţeles, se oferă un exemplu elevilor.

În acest moment al lecţiei, consilierul le spune elevilor că urmează un joc ”Perechi de detectivi”. Fiecare va alege un bileţel dintr-un coșuleţ, pe care este notată o propoziţie, o observaţie sau o evaluare. După ce citește fiecare proproziţie de pe propriul bileţel pleacă în căutarea colegului care are propoziţia ”înrudită” cu a lui. Adică, elevul a cărui propoziţie descrie un comportament îl caută pe cel a cărui propoziţie evaluează același comportament și invers. Când s-au găsit, cei doi ”detectivi” vin în faţa clasei, în pereche. Pentru a fi mai antrenant jocul, consilierul poate cere elevilor să realizeze sarcina cât mai repede, premiind primele perechi de detectivi.

După ce au fost formate toate perechile de detectivi, fiecare pereche de bileţele este lipăită pe o coală albă A3. Pe coală se notează, în prealabil, titlul fiecărei coloane de bilevele care urmează a fi lipite: pbservaţie/descriere vs evaluare/etichetare.

La sfârșitul jocului se poartă o discuţie privind limbajul pe care îl preferă a fi folosit când cineva se adresează sau se referă la propria persoană și de ce. De asemenea, elevii sunt încurajaţi să folosească ”limbajul de girafă” cât mai des.

Evaluarea activitățiiElevii sunt rugaţi să completeze următoarele propoziţii:

01. În activitatea de azi am învăţat .................02. O culoare potrivită pentru lecţia de azi este ........... pentru că ..............

Bibliografie: • S.Hart&V.K.Hodson(2004)-Oradecomunicarenonviolentă, Elena Francisc Publishin

23

Activitatea nr. 2 ”Cum comunic în situaţii conflictuale”

Obiectiv cadruAutoevaluarea modului în care elevii comunică propriile dorinţe, trebuinţe și nevoi într-o situaţie conflictuală și exersarea unor modalităţi eficiente de comunicare.

Obiective specifice să definească noţiunea de conflict; să recunoască faptul că există mai multe situaţii conflictuale și modalităţi de a rezolva un conflict; să dezvolte unele strategii de rezolvare a conflictului.

Desfășurarea activității Sesiune 101. Distribuiţi fiecărui elev fișa de lucru și e4xplicaţi-le că acest exerciţiu îi va ajuta să-și identifice modul în care își comunică propiile dorinţe, trebuinţe și nevoi, într-o situaţie conflictuală. Cereţi-le elevilor să răspundă la întrebări cât mai sincer posibil. Lăsaţi elevii să completeze chestionarul aproximativ 10 minute. 02. Grupaţi elevii în perechi și cereţi-le să analizeze împreună răspunsurile la chestionare și să evalueze eficienţa strategiilor utilizate.03. Discutaţ cu elevii despre eficienţa strategiilor și încurajiţi-i să dea câteva exemple în faţa clasei.

Sesiune 201. Amintiţi elevilor că aţi discutat despre modalităţi de comunicare în situaţii conflictuale și că veţi încerca să găsiţi împreună modalităţile cele mai eficiente de a comunica propiile dorinţe, trebuinţe și nevoi în astfel de situaţii. Cereţi elevilor să dea exmple de situaţii conflictuale și selectaţi una dintre ele.02. Construiţi împreună cu elevii un mesaj pornind de la sugestiile oferite în manual.

24

03. Analizaţi eficienţa acestui tip de mesaje și identificaţi împreună cu elevii dificultăţile care apar în construcţia acestor mesaje sau barierele care ar putea bloca formularea unor astfel de mesaje sau barierele care ar putea bloca formularea unor astfel de mesaje. Cereţi elevilor să identifice modalităţi prin care ar putea fi contracarate aceste dificultăţi.

Discuții Care sunt modalităţile cel mai frecevent utilizate pentru rezolvarea conflictelor: Cât de eficiente sunt aceste modalităţi de comunicare? În care situaţii este mai ușor să comunici trebuinţele, dorinţele, poziţia personală etc.? Care sunt dificultăţile pe care le întâmpină persoanele în exprimarea dorinţelor și a trebuinţelor personale, în situaţii de conflict?

De urmărit: Elevii: Să construiască mesaje la persoana I; Să evalueze eficienţa modului propriu de comunicare în situaţii conflictuale; Să identifice comportamente pe care ar dori să le modifice.

Activitatea nr. 3: ”Conflicte între personaje”Tema: managementul situaţiilor conflictuale

Obiectiv cadru identificarea situaţiilor conflictuale și a posibilelor modalităţi de rezolvare a lor;

Obiective specifice Să definească noţiunea de conflict; Să recunoască faptul că există mai multe situaţii conflictuale și modalităţi de a rezolva un conflict; Să dezvolte unele strategii de rezolvare a conflictului.

25

Desfășurerea activității Rugaţi elevii să definească noţiunea de conflict și să dea cât mai multe exemple de situaţii conflictuale din diverse surse (filme, cărţile sau filmele din seria ”Harry Potter”, ziare, reviste, știri de televiziune); Spuneţi elevilor că vor avea sarcina de a completa în fișa de lucru situaţii conflictuale între personajele filmului/romanului sau ale unei povestiri (*puteţi viziona filmul în clasă); Cereţi elevilor să analizeze împreună cu colegul de bancă situaţiile conflictuale descrise și strategiile utilizate pentru rezolvarea conflictelor (din roman, povestire sau film); Solicitaţi elevilor exemple de strategii eficiente de rezolvare a conflictelor; Discutaţi cu elevii exemple din experienţa personală și despre modalităţile de rezolvare a conflictului pe care le pot utiliza în situaţiile cu care se confruntă ei. Purtaţi o discuţie cu elevii pe baza întrebărilor: De ce apar conflictele? Rezolvarea conflictelor e dificilă pentru că cei implicaţi într-un conflict încearcă să își impună propiul punt de vedere, fără a lua în seamă opinia celuilalt; Oferiţi elevilor câteva modalităţi de rezovare eficientă a conflictelor: Utilizarea mesajelor la persoana I pentru a descrie problema. Exemplu: ”Când ajungi târziu la școală, după ce ora a început, eu mă îngrijorez pentru că nu știu ce ţi s-a întâmplat” Reflectarea sentimentelor pwentru a înţelege și clarifica ceea ce simte cealaltă persoană. Exemplu: ”Ești supărat...”; ”Mi se pare că simţi...” Generarea a cât mai multor soluţii posibile împreună. Exemplu: ”Care crezi că sunt lucrurile pe care le putem face împreună?” Analiza alternativelor și alegerea variantei pozitive. Exemplu: ”Care crezi că este cea mai bună variantă?” Obţinerea unuyi angajament (în faţa clasei sau a câtorva colegi). Exemplu: ”Când vom face asta?” Planifiecarea datei la care se face evalyarea (este foarte importantă

26

reevaluarea decizei luate, pentru a vedea dacă persoanele implicate în conflict și-au respctat partea lor de angajament). Exemplu: ”Pentru cât timp vom face asta?”.

Bibliografie: • Lemeni,G.,Miclea,M.(coord.)(2004),ConsiliereșiOrinetare-Ghid de educaţie pentru carieră, Editura ASCR. • Lemeni,G.,Porumb,M.(coord.)(2004),Activităţipentruclasele V-VIII;

Activitatea nr. 4 – ”Agresivitate sau asertivitate?”Tema: Forme de comunicare eficientă. Asertivitatea.Obiectiv cadru: integrarea abilităţilor de interrelaţionare în vederea dezvoltării personale.

Obiective specifice Exersarea comunicării eficinete, asertive; Conștientizarea unor modalităţi de comunicare (pasivă, asertivă, agresivă) și a consecinţelor acestora. Stabilirea diferenţelor dintre atitudinea pasivă, agresivitate (directă sau indirectă) și asertivitate.

Desfășurarea activitățiiProfesorul expune situaţia-problemă:

Un elev în clasa a IX-a, Mihai, a încheiat cu succes o zi de școală, iar acum merge în parc să își întâlnească prietenii. Din banii de buzunar își cumpără un pachet de napolitane și un suc. Ajuns în parc se așează alături de prietenii săi și își deschide pachetul. Imediat unul dintre prieteni apare din spate și se servește fără să fie poftit: ”Hmm, sunt super!! Mai vreau!”. Dar înainte ca elevul nostru să poată răspunde, apare alt prieten: ”Vreau și eu...breau și suc!” și se servește. Al treilea la fel, ia fără să ceară. Astfel, pachetul se golește, Mihai nici nu a apucat să guste și el, dar își spune că situaţia nu poate continua așa...

27

Ce credeţi voi simte/gândește/face Mihai?

a. Patru elevi interpretează (joc de rol) diferitele atitudini posibile ale lui Mihai, în această situaţie: Situaţia 1: se scuză stânjenit faţă de prietenii săi că nu a apucat să îi servească...și le lasă tot pachetul cu napolitane și sucul; Situaţia 2: se enervează vizbil, strigă la prietenii săi să îl lase în pace, aruncă pachetul pe jos, înjurând, lovind pachetul cu piciorul etc. Situaţia 3: fără să spună nimic le lasă prietenilor sucul și napolitanele, apoi îi ignoră astfel încât ei să simtă că s-a supărat foarte tare; Situaţia 4: se ridică în faţa prietenilor săi, își exprimă sincer și deschis nemulţumirea faţă de comportamentul lor: ”Hei, sunteţi prietenii mei, dar să știţi că mă simt jignit de atitudinea voastră! La mine chiar nu vă gândiţi?” El le explică că după o zi grea de școală simte nevoia unei mici recompense, de aceea a cumpărat dulciurile, pe care le împarte bucuros cu ei, dar în măsura în care se satură și el.

b. Împreună cu grupul se discută în ce constau cele patru modalităţi de răspuns: PASIV: acţionând ca ”victime”, crezând că ceilalţi iau întodeauna ce e mai bun, simţindu-se nemulţumiţi și făcându-i pe ceilalţi să se simtă vinovaţi; DIRECT AGRESIV – uitând să respecte dorinţele și sentimentele celorlaţi, acţionând cu ostilitate, atacând pentru a-și ascunde nesiguranţa emoţională, făcându-i pe ceilalţi să se simtă supăraţi și chiar să contraatace. INDIRECT AGRESIV – un fel de ”atac al șarpelui”, fără ”zgomot”, când nu îţi exprimi direct frustrarea, nemulţumirea etc., dar îi ”îngheţi” pe prietenii tăi cu atitudinea ta ostilă, făcându-i să se simtă la rândul lor frustraţi, necunoscând cauza atitudinii tale, nervoși; ASERTIV – îţi exprimi direct sentimentele, fiind atent și la sentimentele celor din jur și încercând să găsești soluţii prin care să îi mulţumești și pe ceilalţi dar și pe tine; astfel te vei simţi confortabil și vei avea o imagine de sine pozitivă, iar prietebii tăi îţi vor aprecia sinceritatea și corectitudinea.

28

c. Lecţia se poate încheia cu discuţii pe marginea unor întrebări de tipul: Credeţi că este dificil să fii asertiv/ferm, în special cu prietenii? Este riscant sau nu să îţi exprimi sentimentele negative? De ce da? De ce nu? Daţi exemplu din viaţa personală în care atitudinea fermă/asertivă s-a dovedit eficientă. Se accentuează ideea consecinţelor emoţionale negative și disfuncţionale, pe care le au atitudinile agresive (directe sau indirecte) și cele pasive (mai ales sentimentele de inferioritate), constrastând puternic cu beneficiile unei atitudini asertive.

Activitatea nr. 5Tema: Reducerea violenţei în mediul școlarObiectiv cadru: reducerea manifestărilor violente în mediul școlar

Obiective specifice Identificarea unor forme diferite de violenţă în mediul școlar; Abordarea și rezolvarea unor situaţii-problemă asumându-și diferite roluri; Dezvoltarea abilităţilor de comunicare interpersonală și rezolvare a unor conflicte; Identificarea unor strategii de prevenire și combatere a violenţei în mediul școlar.

Desfășurarea activitățiiSpargerea gheţii, identificarea problemei:Cereţi elevilor să răspundă în scris prin ”da” sau ”nu” la întrebările pe care le veţi citi dvs. Citiţi rar lista de mai jos: Ţi s-a întâmplat să fii poreclit sau jignit de colegii de școală/clasă? Ai asistat vreodată la îmbrânceli sau bătăi între colegii de școală/clasă? S-a întâmplat să fii ameninţat de colegii de clasă/școală sau ai ameninţat chiar tu pe alţii?

29

Ai pălmuit, ciupit sau lovit intenţionat pe cineva din liceu? Ai refuzat vreodată să realizezi sarcinile impuse de profesori? Ai fost vreodată deposedat de obiectele personale? Colegi din clasa ta au deteriorat/ stricat bunuri din dotarea școlii? S-a întâmplat ca profesorii să strige la tine sau la colegii tăi sau să vă ameninţe în vreun fel?Cei care au răspuns măcar o dată DA la aceste întrebări, să se ridice în picioare.

Probabil numprul elevilor care se ridică va fi mare, motiv pentru a introduce în discuţie tema propusă: violenţa în mediul școlar.

Clasa se împarte pe grupe de câte 4-5 elevi. Fiecare grupă va primi un bileţel pe care este scrisă o situaţie-problemă (acte violente care au loc în mediul școlar) sau pot alege alte cazuri. Sarcina lor este de a rezolva situaţia respectivă, fiecare elev din grup asumându-și un anumit rol (ex. părinte, diriginte, directorul școlii, coleg). Fiecare elev, în funcţie de rolul primit/asumat în grup, va trebui să își spună părerea, susţinând-o cu argumente, astfel încât să ajute la rezolvarea situaţiei respective și la adoptarea unor măsuri de soluţionare și prevenire a unor posibile incidente de genul celui analizat de întregul grup. În final, fiecare grup își va alege un reprezentant care să prezinte cazul și soluţiile adoptate pentru rezolvarea situaţiei, precum și strategiile de prevenire propuse. Concluziile fiecărui grup pot fi înscrise într-o fișă de lucru.

Evaluare: se realizează prin observarea comportamentului elevilor, prin analiza răspunsurilor și argumentelor acestora în abordarea situaţiilor-problemă.

Rezultate obținute Discuţii individuale și de grup; Observarea comportamentalului și activităţilor elevilor; Fișe de lucru; Chestionar de evaluare a satisafcţiei beneficirilor programului de consiliere.

Resurse materiale, financiare, umane necesare pentru realizarea modelului de bune practici: un coordonator al proiectului, sala de clasă, materiale de

30

papetarie și birotică necesare realizării activităţilor.

Persoană de contact pentru mai multe referinţe: Alexandrina Scortanu, profesor consilier școlar

Colegiul Tehnic ”Mihai Băcescu” FălticeniPrezentare succintăDurata proiectului: dec. 2015- martie 2016Locul de desfăşurare al proiectului (localitate, judeţ): Fălticeni, jud. SuceavaPartener(i): Salvaţi Copiii IașiNumăr de participanţi: 10 elevi clasa a V-a si 10 elevi clasa a X-aNumăr ședinţe: 3-5 sesiuniDurata fiecărei ședinţe: 60-90-120 min

Situația/ contextul care a determinat apariția modelului de bună practică

Experienţa noastră de consiliere precum și studiile /cercetările din domeniul psihologiei și consilierii arată că:

a) Elevii care provin din familii aflate în situaţii dificile de viaţă tind să fie nefericiţi și retrași, dezvoltă tulburări emoţionale sau de comportament (anxietate, depresie, ADHD, autism), au dificultăţi de integrare la diferite medii sociale, se află deseori în situaţie de eșec școlar.

b) Aspecte precum efectele sărăciei: griji financiare, probleme de sănătate, părinţi obosiţi, venituri mici pot avea consecinţe negative asupra vieţii emoţionale a părinţilor și copiilor.

c) Competenţele emoţionale și sociale precare expun copiii riscului de a dezvolta diferite forme de psihopatologie precum crize de furie necontrolată, agresivitate, anxietate, depresie, dificultăţi de adaptare și integrare școlară și socială, tulburări de comportament, devianţă școlară, violenţă sau izolare socială.

31

d) De asemenea, comeptenţele emoţionale influenţează dezvoltarea intelectuală a elevilor, pregătirea și adaptarea la mediul și cerinvele școlare. Competenţele emoţionale clab dezvoltate pot determina atitudini negative faţă de școală și lipsa încrederii în abilitatea de a rezolva sarcinile școlare.

e) Elevii care beneficiază de afecţiune și înţelegere în cadrul familiei, dezvoltă la rândul lor un stil relaţional bazat pe afecţiune, au mai puţine sentimente negative faţă de părinţii lor și în general dau dovadă de un autocontrol emoţional mai bun și o mai bună capacitate de adaptare la provocările vieţii.

Drept urmare, derularea unor programe specifice de consiliere educaţională de grup având drept scop formarea și dezvoltarea abilităţilor de viaţă (cooperare, rezolvare de probleme, gestionarea emoţiilor) pentru elevii aflaţi în situaţii dificile, poate constitui o modalitate eficientă de a oferi sprijin emoţional, social și educaţional pentru copiii și familiile acestora.

Sarcinile/ problemele/ aspectele specifice pe care am dorit să le rezolvăm

Scopul educativ al proiectului: formarea și dezvoltarea competeneţlor sociale și emoţionale ale elevilor aflaţi în situaţii dificile de viaţă, astfel încât aceștia să-și dezvolte următoarele abilităţi de viaţă: Confort emoţional, starea de bine subiectivă; Rezilienţa adaptativă (a capacităţii de reechilibrare psihologică după experienţierea unor evenimente sau situaţii dificile de viaţă); Capacitatea de adaptare la medii sociale diverse: școala, prieteni, alte comunităţi sociale; Capacitatea rezolvării dificultăţilor/problemelor de viaţă cu care se confruntă în prezent și cu care se pot confrunta în viitor.Obiectivele proiectului: Identificarea ariilor specifice în care lipsa competenţelor emoţionale și sociale/abilităţilor de viaţă ar putea fi cauze ale disconfortului emoţional și ale dificultăţilor cu care se confruntă;

32

Elaborarea unor strategii care să dezvolte elevilor capacitatea de adaptare la grupuri sociale diverse. Învăţarea unor metode și tehnici care să optimizeze capacitatea de reechilibrare psihologică după experienţerea unor evenimente dificile de viaţă; Obţinerea confortului emoţional.

Acțiuni întreprinseI. Competenţe specifice01. Imagine de sine constructivă: optimism și sentimentul de putere personală în abordarea dificultăţilor cotidine;02. Responsabilitatea: intenţia de a se angaja în comportamente sigure, sănătoase și etice;03. Grija faţă de alţii: intenţia de a fi corect, drept, milos și plin compasiune;04. Respectul pentru ceilalţi: intenţia de a accepta și aprecia diferenţele individuale și de grup și de a respecta drepturile tuturor persoanelor.

Propunerea de structură pentru o ședinţă de consiliere de 90 de minute având drept scop formarea competenţei specifice 1: imagine de sine constructivă: optimism și sentimentul de putere personală în abordarea dificultăţilor cotidine

01. Exerciţiu de intercunoaștere în perechi ”Eu sunt celălalt”02. Revizuirea regulilor de comunicare în grup03. Activitate- Copacul valorilor: consilierul are la dispoziţie un set de bileţele pe care sunt scrise cu majuscule cuvinte-valori precum: optimism, compasiune, respect, toleranţă, emptie, corectitudine, iubire, încredere, siguranţă, dreptate etc. Copiii vor extrage un bilet și vor explica semnificaţia acestuia pentru ei printr-o acţiune sau o poveste scurtă semnificaia acestei valori pentru ei. La sfărșit, biletul va fi lipit pe o plansă reprezentând un copac. La regulile anterioare de grup se vor adăuga aceste atitudini și valori pozitive ca repere fundamentale pentru funcţionarea grupului și pentru conduita personală.

33

04. Activitate - Optimismul se învaţă! Parabola celor trei meșteșugari, veveriţele Sașa, Mașa și Dașa etc. lectură, semnificaţii personale, discuţii (20 min).05. Tehnici de control emoţional în situaţii dificile: Teatru-Forum (50 min)Liste cu probleme: inventariarea unor situaţii dificile de viaţă și schimbarea perspectivei asupra acestora (a privi lucrurile dintr-o perspectivă optimistă și constructivă);Joc de rol: pattern disctructiv: cum reacţionăm de obicei în această situaţie?Dezbatere privind schimbarea comportamentului distructiv: ce alternative avem?Reluarea teatrului/jocului de rol prin schimbarea scenariului.

Discuții/conluzii06. Evaluare: copiii vor transmite mesaje optimiste colegilor (carduri cu mesaje motivaţionale, de încurajare, de susţinere).07. Tema acasă: antrenamentul abilităţilor în situaţii cotidne- săptămâna aceasta voi exersa optimismul.

II. Competenţa cheie: decizii responsabileCompetenţe specifice:01. Identificarea problemelor: capacitatea de a sesiza situaţiile care necesită o soluţie sau o decizie și de a evalua riscurile, barierele și resursele.02. Fixarea de obiective adaptative: capacitatea de a-și fixa obiective realiste și pozitive.03. Rezolvarea de probleme: capacitatea de a dezvolta soluţi pozitive și informate la probleme.

Propunerea de structură pentru o ședinţă de consiliere de 90 de minute având drept scop formarea competenţei specifice 1 și 3:

01. Ice-breaking: Merge ursul prin pădure...Un participant va fi ursul iar ceilalţi elevi vor trebui să joace rolul unei persoane rătăcite care întâlnește ursul și să sugereze un mod de reacţie în situaţia de pericol.

34

Concluzia: dituaţiile dificile în viaţă au nevoie de soluţii, iar capacitatea de a sesiza o situaţie de acest tip și de a lua o decizie adecvată se poate învăţa și dezvolta. De asemenea, reacţiile oamenilor în situaţii dificile sunt diferite. De exemplu, ignorarea, evitarea sau negarea unei probleme este adesea asociată cu dificultăţi emoţionale și sociale, pe când abordarea problemelor și asumerea deciziilor reprezintă dovezi ale abilităţilor de viaţă.02. Comunicarea obiectivelor activităţii;03. Evaluarea săptămânii anterioare (a temei de acasă, a abilităţilor învăţate în sesiunea anterioară)04. Activitate; Varianta 1: probleme și soluţii. Având la dispoziţie o pereche de cartonașe (unul roșu pentru probleme și altul galben pentru soluţii) copiii vor inventaria câte o problemă personală care necesită o soluţie adecvată. Ulterior, biletele roșii vor fi adunate într-un coș și vor fi extrase aleatoriu. Colegii de grup vor oferi soluţii creative evaluând: punctele slabe, punctele tari ale fiecărei soluţii (plusuri și minusuri). Varianta 2: probleme și soluţii. Jurnalul cu dublă intrare

Consemn: Pas1: faceţi o listă cu tot ceea ce vă deranjează, vă supără sau vă sâcâie- personale, de acasă sau dela școală, implicând persoane, obiecte, întâmplări.Pas 2: este nevoie de soluţii creative! Punerea pe hârtie a problemelor vă oferă posibilitatea de a vă clarifica gândurile și emoţiile. De asemenea, vă obligă să faceţi ceva în privinţa lor și vă oferă omboldul motivaţional de care aveţi nevoie.05. Evaluare: Oglinda: pe o coală de hârtie desenăm 3 cercuri și scriem 3 întrebări. Participanţii vor scrie cu markerul câte un cuvânt specific pentru a descrie emoţiile lor, aprecieri și experienţa de învăţare de astăzi. Cum te-ai simţit?Ce ţi-a plăcut?Ce ai învăţat?06. Temă acasă: săptămâna aceasta vor exersa luarea deciziilor.

35

Rezultate obținute Câștigarea încrederii în sine și în cadrele didactice care doresc o colaborare directă cu elevii; Trezirea interesului pentru problematizare și soluţionare.

Resurse materiale, financiare, umane, necesare pentru realizarea modelului de bune practici: un coordonator proiect, cărţi, reviste, broșuri, videoproiector, laptop, flipchart, consumabile, CD, chestionare, teste de evaluare a inteligenţei emoţionale, cabinetul de consiliere/ sală de clasă

Persoana de contact pentru mai multe referinţe: Ungureanu Tudoriţa

Şcoala Gimnazială ”Vasile Şeicaru” Oancea, Galați Titlul proiectului:”Să ne împrietenim cu emoțiile”

Sarcinile/problemele/aspectele specifice pe care am dorit să le rezolvămScopul educativ al proiectului: dezboltarea abilităţilor emoţionale prin identificarea paletei de trăiri afective experimentate în diferite situaţii.

Obiectivele proiectului Să identifice și să exprime emoţii; Să facă asocierea emoţie-culoare pentru înţelegerea trăirilor somatice simţite în timpul stprilor de bucurie, furie, tristeţe, frică; Să asocieze emoţiile cu elemnte ale naturii pentru înţelegerea climatului care predomină în timpul trăirii acestor emoţii; Să recunoască emoţiile pe baza componentei nonverbale (expresia facială, postura); Să enumere factorii care pot genera cele patru emoţii (obiecte, relaţia cu colegii, relaţia cu adulţii/părinţii, evenimente);

36

Să identifice strategii eficiente de control al emoţiilor negative disfuncţionale.

Metode și procedee: jocul didactic, exerciţiul, conversaţia, explicaţia.Mijloace didactice: fișe de lucru, planșe, cuburi cu emoţii, lipici, plicuri, post-it.

Acțiuni întreprinseI. Spargerea gheţiiLi se împarte elevilor fișa ”Cum te simţi azi?” pe care sunt reprezentate chipuri care exprimă diferite stări emoţionale din care ei să aleagă pe cea care este în concordanţă cu starea lor din acel moment. Sunt întrebaţi dacă le-a fost greu să aleagă și ce reprezintă faţa pe care au ales-o.

II. Activităţi specifice temei01. Identifică emoţiile- fiecare elev primește un cub pe feţele căruia sunt reprezentate diferite emoţii (bucurie, tristeţe, furie, frică, dezamăgire, mulţumire). Li se cere elevilor să definească emoţiile. 02. Nori senini, nori întunecaţi – cu ajutorul planșei ”Nori senini, nori întunecaţi” se clasifică emoţiile în pozitive și negative (sunt situaţii care ne fac să ne simţim bine și altele care ne fac să ne simţim rău).03. Elementele naturii ne învaţă despre emoţii – se realizează asoceierea dintre cele patru emoţii și unele elemente ale naturii (soarele, vântul, norii de ploaie și frunzele copacilor) pentru a înţelege trăirile fizice/somatice simţite în timpul acestor stări afective: Furie: îţi vâjâie capul, ţi se înroșesc obrajii, simţi că parcă ai lua foc, ai vrea să dărâmi totul în cale precum vântul cel puternic; Tristeţe: simţi că devii din ce în ce mai greu, parcă te apasă ceva pe piept iar lacrimile îţi curg la fel de repede ca stropii de ploaie; Frica: tot corpul începe să îţi tremure ca o frunză întoarsă de vânt, panica te face să îţi pierzi culoarea din obraji iar tu ai vrea să fugi unde te duce vântul; Bucurie: tot corpul ţi se inundă de căldură, faţa îţi radiază ca soarele.

37

04. Copii diferiţi, emoţii diferite! – pentru observarea limbajului nonverbal pe care îl exprimăm în timpul acestor stări afective.Copiii, împărţiţi în patru grupe, primesc câte un poster. Pe fiecare poster este reprezentat un copil (fată sau băiat) căruia îi lipsesște expresiile faciale. Fiecare grup primește un plic în care se găsesc expresiile faciale decupate pe care trebuie să le lipească și să descopere emoţia trăită de acel copil. Apoi, elevii sunt ivnitaţi să mimeze emoţia descoperită și să își amintească o împrejurare în care au fost triști, furioși etc.

05. Se așează 6 planșe în diferite colţuri ale clasei, pe care sunt scrise următoarele cuvinte: speriat, furios, bucuros, trist, dezamăgit, mândru.Sunt chemaţi 6 voluntari care vor auzi diferite situaţii. Li se cere voluntarilor să se gândească cum s-ar simţi ei în acele situaţii și apoi să se poziţioneze lângă planșa pe care este scrisă emoţia lor.

Situații: A trebuit să stai în clasă în timpul pauzei; Aţi dat de necaz pentru că nu v-aţi strâns jucăriile; Mergeţi la bunicii voștri în acest weekend; Când aţi ieșit pe ușă azi dimineaţă, un bărbat necunoscut a început să vă urmărească până la școală; Nu aţi găsit pe nimeni cu care să vă jucaţi în timpul pauzei; Cineva din clasă v-a furat încelitoarea unei cărţi; Stai pe bancă și nu joci la un meci de fotbal.

06. Emoţii pe băţ – cadou pentru cei dragi: li se cere elevilor să se gândească la îndemnuri care pot să schimbe emoţia negativă pe care o simt la un moment dat, în una funcţională. De exemplu: pe faţa cubului pe care este ilustrată tristeţea pot îndemna: Nu ești singur! Vezi binele din rău!. După ce scriu îndemnurile, copiii lipesc cubul pe un beţișor de lemn și îl oferă unui coleg de clasă.

III. EvaluareFiecare elev va lipi un post-it pe care va scrie cum s-a simţit în timpul activităţii sau va desena o faţă vesela sau tristă.

38

Resurse materiale, financiare, umane, necesare pentru realizarea modelului de bune practice: un coordonator al proiectului, sala de clasă, materiale de papetarie și birotică necesare realizării activităţilor.

Persoana de contact pentru mai multe referinţe: prof., psiholog Presura Ramona

39

Centrul de Consiliere pentru PărințiIași, Bd. Chimie, nr.35, Bl. F2-1, sc.A și B

Tel 0232 211 726; Fax 0232 222 726Email: ccp.iasi@salvaticopiii.ro

Web: www.parintibuni.ro ; www.salvaticopiii-iasi.ro