1

Sociologie Urbana Facultatea de Sociologie, Universitatea Babes-Bolyai, Cluj Smestrul I, 2007-2008

ASEMANARI SI DEOSEBIRI INTRE PIATA MATEI CORVIN SI

PIATA MIHAI VITEAZUL DIN ORASUL CLUJ-NAPOCA

Borota Raluca

But Diana

Ianc Diana

Gajeu Crina

Dascalul Amanda

2

1. Scurt istoric al celor doua spatii de cercetare

In functie de tema noastra, propunem ca tema de cercetare sa se axeze pe

grupurile sociale actuale. Ne-am gandit ca pricipalele locuri de cercetare sa fie Piata

Matei Corvin, cunoscuta in trecut ca Piata Unirii sau Piata Libertatii, si Piata Mihai

Viteazu, cunoscuta in trecut ca Szechenyi Istvan. Punctele noastre de reper sunt

Statuia lui Matei Corvin sic ea a lui Mihai Viteazul, dar si imprejurimile acestora.

Piata Matei Corvin este una dintre cele mai mari ca dimensiuni (cca.200/180 m)

din vechile piete aflate in Centrul si Sud-Estul Europei, mai fiind numita si “ punctul

Zero “ al orasului Cluj-Napoca, in jurul ei constituindu-se Cetatea Medievala si

Centrul orasului. Din punct de vedere istoric este cea de-a doua piata a Clujului, dupa

Piata Mica ( actuala Piata a Muzeului).

Situata in Piata Matei Corvin, statuia este ridicata in cinstea eroului ce-i poarta

numele si este una din cele mai renumite statui din tara. Este realizata de sculptorul

Janos Fadrusz, infatisind imaginea lui Matei Corvin alaturi de doua grupuri de

comandanti vestiti din vremea sa. Machete acestuia a obtinut premiul cel mare la

Expozitia din 1896, ce a avut loc la Paris. El a fost numit cetatean de onoare al Clujului in

1902. (Pascu, S., 1974, Istoria Clujului, Consiliuil Popular al municipiului Cluj, pp.34-

35) Pe statuia lui Matei Corvin exista o inscriptie pe o placa metalica pe care este redat

un citat dupa Nicolae Iorga: „biruitor in razboaie, invins numai la Baia de propriul sau

neam cand incerca sa invinga Moldova nebiruita”.

3

Piata Unirii (1880-1926)

(http://images.google.ro/imgres?imgurl=http://www.clujnapoca.ro/img/e-

album/cluj8.jpg&imgrefurl=http://www.clujnapoca.ro/, 09.01.2008)

In centrul Pietei se ridica, in secolul al XIV-lea, Biserica Parohiala , Sfantul

Mihail constituita in stil gotic, ce domina orasul prin turnul sau impunator. A fost

finisata in a doua jumatate a secolului al XV-lea, pe parcursul secolelor atribuindu-se

noi elemente specifice fiecarei epoci. De-a lungul timpului, biserica a gazduit

importante evenimente, printre care, botezul lui Matei Corvin, predarea semnelor regale

de catre regina Izabella, trimisilor imparatului Ferdinand I. Tot aici au fost investiţi

principi ai Transilvaniei Bethlen Gábor, Rákoczi Zsigmond, Báthory Zsigmond şi

Báthory Gábor.

Începând cu secolul al XVIII-lea, în jurul bisericii se contruiesc o serie de clădiri,

prăvălii, care erau inchiriate de catre parohie. Odată cu sistematizarea Pieţei Unirii, în

1890, aceste clădiri au fost demolate, pentru a nu mai ascunde biserica între ele, in

schimb parohia a fost despăgubită cu unele terenuri din zona centrală a oraşului.

4

(http://ro.wikipedia.org/wiki/Biserica_Sf%C3%A2ntul_Mihail_din_Cluj, ultima

accesare, 22 octombrie 2007)

In timpul revolutiei din 1989 acesta a constituit un punct important, unde si-au

pierdut viata numerosi oameni, iar dupa revolutie, Piata a devenit principalul punct

financiar comercial al orasului. (Cord. Orga, V., Costea I., 2000, Studii de istorie a

Transilvaniei (muzeul Jud. BN Asociatia Istoricilor din Transilvania si Banat), Editura.

Accent, pp.110-113)

In zilele noastre, in jurul pietei., gasim numeroase magazine cunoscute in

intreaga lume : Puma, Adidas, Stone Creek, etc precum si reprezentante ale Bancii

Transilvania, City Bank, Banca Romana de Dezvoltare, Alfa Bank, etc.

Statuia lui Matei Corvin a devenit, de-a lungul timpului, unul din semnele

distinctive ale orasului, avand loc o serie de evenimente importante pentru locuitorii

orasului, cum ar fi: targuri de carti, covoare, chilipiruri, precum si diverse activitati cu

ocazia sarbatorilor de iarna, dar si evenimente organizate de Primaria Municipiului

Cluj.

In deceniile 3-4 ale secolului ale secolului al XVIII-lea aveau loc targuri

saptamanale, in cadrul carora se realizau schimburi intre produsele agricole ale populatiei

satelor si produsele mestesugaresti, comercianti de cereale. Aceste schimburi se efectuau

in piata orasului, iar pentru fiecare loc ocupat trebuia platita o anumita taxa. La targ mai

erau prezenti si negustorii greci, romani si chiar armeni. Negustorii, veniti in Cluj la

sfarsitul secolului al XVIII-lea si primele decenii ale secolui urmator, au constituit palate

fastuoase, cum este cel din Piata Matei Corvin: Palatul Bánffy in anii 1773-1785, sediul

Muzeului National de Artă ce găzduieste multe colectii de artă importante: opere ale

artistilor români Nicolae Grigorescu, Stefan Luchian, Dimitrie Paciurea, dar si ale unor

artisti străini precum Constantin David Rosenthal sau Karl Storck. (ALICU D., 1995, –

Cluj-Napoca de la Inceputuri pana azi, ed. Clusium, Cluj pp.86-90)

Daca si in trecut Piata era loc de intalnire si de promenada a diverselor categorii

sociale,azi , pe langa evenimente importante organizate, aceasta este un loc de intalnire

cautat de studenti, tineri adolescenti, dar si de cei mai in varsta, vazut ca un loc de

odihna si de recreere.

5

2. Asemanari si deosebiri intre Piata Unirii si Piata Mihai Viteazul

Referitor la cele amintite mai sus, in continuare vom prezenta

caracteristicile Pietei Mihai Viteazul cu asemanari si deosebiri fata de Piata Matei

Corvin, atat in prezent cat si in trecut pe baza materialului vizual cat si interviurilor

realizate de noi. Ca importanta, Piata Mihai Viteazul ocupa un binemeritat loc trei,

intre celelalte piete ale Clujului. La fel ca si in Piata Matei Corvin, si in acesta piata

se ridica impunatoare vestita statuie a lui Mihai Viteazul (1558-1601), marele

infaptuitor al unirii celor trei principate Moldova, Tara Romaneasca si Transilvania.

Statuia de proportii monumetale este amplasata in centrul pietei, Macheta acesteia

fiind realizata de Marius Butunoiu si a fost plasata in piata in anul 1976. In jurul

statuii, se regaseste un mic parc, ce constituie, la fel ca si in Piata Matei Corvin, un

loc de desfasurare a diferitelor activitati de catre tinerii adolescenti si varstnici. Tot

aici intalnim si copii insotiti de parinti.

Locul a primit o destinatie comerciala, dezvoltandu-se abia in a doua jumatate a

sec. al XIX-lea, dupa ce, pentru a facilita accesul in aceasta zona, s-a construit aici o cale

ferata pentru transport de oameni si marfuri. Piata de marfuri, ce functiona inainte in

centrul orasului, a fost mutata, insa linia ferata a fost desfiintata din cauza numeroaselor

accidente petrecute. Ultima oara, mai precis, in anul 1902 a avut loc transportul

diferitelor piese apartinatoare statuii lui Matei Corvin, an ce coincide si cu dezvelirea

statuii lui Matei Corvin. In anii ’50 s-a remodelat arhitectura pietei, casele vechi fiind

daramate pentru ca nu corespundeau noii imagini. Tot aici a fost construit mai tarziu

cinematograful „Republica”.(http://www.clujonline.com/ro/piata_mihai_viteazul.html,

ultima accesare 22 octombrie)

6

Piata Mihai Viteazul (1930)

(http://images.google.ro/imgres?imgurl=http://www.clujnapoca.ro/img/e-

album/cluj8.jpg&imgrefurl=http://www.clujnapoca.ro, accesare 09.01.2008)

La fel ca si atunci, si in ziua de azi, in zona e amplasata piata

agroalimentara, unde taranii isi expun cele mai ademenitoare produse, incepand de la

fructe si legume, pana la haine, incaltaminte, jucarii, carti la mana a doua, precum si

uz-casnice. . Forfota incepe in zori si se sfarseste abia catre seara, cand atat

comerciantii, cat si clientii se retrag, iar a doua zi, totul o ia de la capat taranii se

reintorc cu noaptea in cap pentru a-si vinde marfa.

Daca inainte piata era amplasata in spatele renumitului fast-food

McDonald’s, astazi, ea a fost mutata la strada , ingreunand de cele mai multe ori

traficul, ea fiind una dintre cele mai populate piete., Motivul acestei schimbari fiind

construirea unui parking suprateran, in spatele Halei Agroalimentare. pentru a rezolva

problemele legate de lipsa parcarilor.

In ceea ce priveste imprejurimile, spre strada Horea gasim doua palate

Palatul Szeky si Palatul Berde. Palatul Szeky este o clădire neogotică ridicată în anul

7

1893 de farmacistul şi profesorul universitar Szeky. Suprafeţele pereţilor sunt

acoperite de cărămidă , iar cel de-al doilea palat, Palatul Berde a fost construit spre

sfârşitul secolului XIX în stil Secession.

(http://ro.wikipedia.org/wiki/Palatul_Szeky_din_Cluj-Napoca, utima accesare 22

octombrie)

Pe cele doua strazi ce margineaza Piata lui Mihai Viteazul intalnim un lant

de magazine de incaltaminte si imbracaminte, magazin de telefonie mobila, uz-casnic,

lactate Napoca, produse de panificatie, agentii de turism si chiar banci comerciale,

fapt ce dovedeste, din nou, ca este o piata extrem de populata.

Datorita asemanarii dintre cele doua piete, in ceea ce priveste existenta

parcurilor, unul dintre obiectivele cercetarii noastre consta in observarea vnivelului de

interactiune, de la contactul superficial, fara interes pentru cunoasterea persoanei,

pana la stabilirea unor relatii interpersonale, care are loc intre indivizii aflati intre cele

doua spatii, modul de interactiune fiind diferit. Expresivitatea, prezentarea sociala,

caracteristicile psihologice si morale sunt criterii de observare a caror dominata

permite distingerea unor tipuri de observatori diferiti. Tinerii, fideli unei anumite

inependente sociale, subestimeaza toate posibilitatile de inferenta fata de cei mai

varstinici, care valorizeaza in special inductiile privitoare la inteligenta si pozitia

sociala.

Referindu-ne la pozitiile sociale, observam ca in parcuri, in functie de

categoriile de varsta, exista si o impartire pe categorii sociale. Este important pentru

proiectul nostru existenta unei anumite structuri sociale din evul mediu si pana acum,

deoarece, consideram ca o cunoastere indirecta a celorlalti nu este posibila decat in

masura in care exista aceasta structura. Spre exemplu sa luam categoria de vanzatori

pe care-i intalnim in piata Mihai Viteazul : acestia se cunosc intr-un mod indirect, dar,

datorita punctului comun pe care-l au, adica vanzarea produselor si atragerea a cator

mai multi clienti. Tot ca mod de interactiune, dar netinand cont de categoriile sociale

sunt relatiile spontane ce se stabilesc intre diversi indivizi. Un exemplu concret fiind

acela al parintilor, care ies in parc impreuna cu copiii lor, acestia intrand in contact

mult mai usor unii cu altii, vor determina stabilirea unor relatii intre diferiti parinti.

Acestia nu intra neaparat in vorba doar pentru a lega prietenii, ci mai degraba pentru a

8

purta o conversatie pur si simplu banala pentru a facilita astfel timpul petrecut in

preajma jocului copilului. Fara indoiala, tendinta de a cauta compania semenilor, de a

fi impreuna cu altii, caracerizaza majoritatea oamenilor. Socializarea este priortiara

pentru om, in timp ce singuratatea este pasagera, un fenomen de exceptie, nevoia de

afiliere fiind un motiv de baza pentru conduita umana.(Radu I. Psihologie sociala,

Editura Stiintifica 1974, pag 54)

Dar totusi, in cele doua parcuri ale pietelor, intalnim indivizi care vin

singuri din diferite motive, unele dintre ele putand fi de relaxare, evadarea in stresul

cotidian, sau chiar lipsa, respectiv piererea unui partener de viata. Categoria

proeminenta fiind batranii.

In piata Mihai Viteazul intalnim o serie de persoane, printre cae, unele extrem

de dubioase, care, pentru a scapa de marfa contrafacuta se aciueaza printre ceilalti

vanzatori. O prezenta constanta sunt cersetorii, aurolacii si hotii de buzunare. Acestia

se simt in largul lor in piata: unii se odihnesc, altii sunt in cautare de clujeni darnici,

dispusi sa le dea un “banut” sau sa le cumpere ceva de mancare. O alta parte o

constituie oamenii strazii ce se indeletnicesc cu cautatul prin mormanele de gunoaie,

de a caror prezenta nu este lipsita vreo piata clujeana.

Totusi Piata Matei Corvin fiind amplasata in centrul orasului intalnim mai

mult studenti si turisti incantati de privelistea oferita si dornici de a memora, prin

fotografii, imaginile oferite de Piata Matei Corvin. O alta diferenta o constituie aceea

ca in Piata Matei Corvin se organizeaza mai multe evenimente culturale, spre

deosebire de Piata Mihai Viteazul, unde chiar se desfasoara piata, ceea ce nu permite

desfasurarea unor astfel de activitati. Faptul ca Piata Matei Corvin se afla chiar in

centrul Clujului poate fi considerat un motiv pentru culturalizare.

Chiar pe timpul sarbatorilor de iarna, Piata Matei Corvin devine un mic

orasel al sarbatorii unde se organizeaza activitati pentru cei mari si mici. Tot aici este

amplasat bradul de Craciun al orasului. In Piata Matei Viteazul, pe perioada

sarbatorilor de iarna activitatea este concentrata asupra partii economice.

Revenind la interactiunile dintre indivizi, traind in acelasi orizont local,

oamenii comunica, fac schimburi de pareri si dezvolta atitudini cu privire la obiecte,

persoane, valori.

9

Avem in vedere doua teorii : teoria schimbului social a lui G. Homans si a

castigului si a pierderii a lui E. Aronson, care infatiseaza relatiile interpersonale luand

in calcul tranzactiile economice. Din cele relatate de Homans, aflam ca oamenii cauta

recompensele si pedepsele incercand sa le maximizeze pe primele si sa le minimizeze

pe cele din urma, astfel incat sa obtina un profit din interactiunile sociale. (Milcu M.,

2005, Psihologia relatiilor interpersonale. Competitie si conflict, Editura Polirom, pp

76). Cautam exemplu in randul vanzatorilor din Piata Mihai Viteazul.

Cladirile vechi iti aduc aminte de vremurile de odinioara cand oamenii din inalta

societate se intalneau la baluri, unde aveau loc diferite evenimente. Inca din evul mediu

Clujul a fost recunoscut prin prosperitate, astfel incat a fost denumit’’Orasul Comoara’’.

Una din noutatile anului 2007 este aceea ca, in Piata Unirii a fost lansat un hotspot

de mare viteza( 2 hb’s ) care acapareaza intreg centrul vechi al orasului, in vederea

atragerii atat a turistilor, cat si a oamenilor din zona, acest lucru ducand la accesarea

multor informatii utile.Utilizatorii pot accesa reteaua internet in Piata Unirii cu ajutorul

unui laptop, telefon mobil sau desktop.( Ziarul “Gandul”, Editia din 5 septembrie 2007)

Conditiile de piata moderna la standardele europene cum se doreste sa devina Piata Mihai

Viteazul nu poate decat sa bucure pe majoritatea oamenilor. Pe viitor se doreste

construirea unei parcari subterane care sa deserveasca Piata Mihai Viteazul. Obiect al

cercetarilor interdisciplinare, orasul indeplineste un rol major in organizarea economica si

sociala a mediului, manifestat prin: functia de mobilizare-orasele furnizeaza un mediu

eficient in organizarea muncii, capitalului, materiilor prime si distributia produselor,

capacitatea de luare a deciziilor si functia generare si diseminare a inovatiilor, cunoasterii

si informatiilor si capacitatea de transformare a spatiului rural inconjurator(Knax si

Harston 2003).

Concepte cheie care se regasesc in proiect:capital social si capital uman axand

proiectul pe socializarea, activitatile desfaurate de indivizi in cele doua locatii precum si

interactiuneile dintre acestia. Capital social-caracteristic organizarii sociale, cum ar fi

incredere, normele si relatiile care pot imbunatatii eficienta sociala prin facilitarea

actiunii coordonate. Capitalul uman-calitati intrinsece individului pe care acesta le poarta

cu el intotdeauna ce sunt valide in orice fel de mediu social si pe care detinatorul lor le

poate utiliza pentru a obtine beneficii de tip material, astfel incat sa se descurce in mediul

10

respectiv.Include trei componente majore: nivelul de instructie scolara, abilitatile practice

si capitalul biologic.

3. Materiale vizuale

Cu ajutorul observatiilor participative, a materialului vizual (fotografii), a interviurilor

semistructurate, am reusit sa adunam informatii cu privire la cele doua spatii de cercetare.

In plina aglomeratie se desfasoara viata de zi cu zi a comerciantilor din piata Mihai

Viteazul. Dupa cum se observa, piata este populata de oameni de toate varstele veniti sa-

si faca cumparaturile zilnice. . Agitatia din piata este completata de zgomotul masinilor

avand in vedere faptul ca piata este amplasata la strada., in fata magazinului McDonald’s.

Sunt surprinse mai multe categorii de personae, intre care cea mai evidenta este prezenta

varstnicilor si a tinerilor.

11

In aceste imagini surprindem statuia lui Mihai Viteazul. Statuia este situata in

centrul parcului ce-i poarta numele. Despre parc putem spune ca este o zona intens

populata, si pentru simplul fapt ca este o zona de trecere dar si pentru faptul ca aici

regasim si cinematrograful Republica, cel mai mare din municipiul Cluj Napoca, un bun

loc de intalnire pentru tineri. In ceea ce priveste acest parc putem spune ca are un aspect

ingrijit si ca este curat.

12

In aceasta imagine este surprinsa aleea din fata Bisericii Sf Mihail situata in Piata

Unirii. Parcul este o zona intens populata fiind situat in centrul orasului, putem spune ca

sunt surprinse toate categoriile de varste in special tinerii avand in vedere faptul ca in

aceasta zona este situata Universitatea Babes-Bolyai, fiind totodatat si un punct accesibil

pentru ei.

13

Poza de mai jos apartine Pietei Unirii, unde surprindem o alta categorie de

oamenii, cei varstnici, veniti aici pentru a-si petrece timpul liber in compania altor

oameni, vremea rece nefiind un impediment pentru ei.

14

In aceasta fotografie surprindem o tanara care a ales Piata Unirii ca loc de studio,

o activitate de altfel des intalnita in aceasta zona, in ciuda vremei reci de iarna. Toate

aceste imagini ne dovedesc ca exista o multitudine de activitatii ce pot desfasurate in

parc indiferent de varsta participantilor la aceste activitati.

Imaginile ce urmeaza surprind statuia centrala a pietei Unirii si anume statuia lui

Matei Corvin numele dupa care este de asemenea cunoscuta aceasta piata. O alta

constructie maiestuoasa intalnita in aceasta imagine este Catedrala Sf Mihail una dintre

cele impozante constructii ale centrului fara sa omitem castelul Bunffy, vizibil partial in

aceasta poza. Tot in aceasta poza putem observa ca statuia este in renovare , detaliile

statuii neputand fii observate.

15

In fotografia de mai sus, realizata in spatele bisericii Sfantul Mihail am observat o femeie

in varsta care desfasura o activitate rar intalnita aici: ea statea si isi vindea marfa.

4. Metodologie

In cercetarea noastra ne-am bazat pe interviuri, pentru o mai buna aprofundare si

diversificare a datelor culese. Am luat cinci interviuri diferitelor persoane ce se aflau in

piete, incercand sa vedem ce fel de persoane prefera sa poposeasca in locatiile respecive

16

precum si tipul de relatii care se desfasoara/s-au desfasurat aici de-a lungul timpului si

cum percep oamenii aceste relatii

In urma interviurilor aplicate persoanelor din Piata Matei Corvin,in numar de trei,

am aflat ca oamenii sunt familiali cu locul “venim des prin parc, de fapt, in fiecare zi

trecem pe aici. Stam in apropiere” ne informeaza doi pensionari, unul roman si unul

maghiar. Pentru acestia centrul reprezinta “Podoaba Clujului”, in timp ce pentru Paul, de

55 de ani, “centrul este punct de atractie pentru clujeni si nu numai, dar in comparatie cu

Sibiul, Brasovul sau Valea Prahovei, nu este un punct turistic. Centrul e important pentru

cluj, e un simbol”. Cea de-a treia persoana prefera se se rezume doar la statuia Matei

Corvin: “e un simbol arata o simpatie intre romani si unguri.E un simbol ciudat pentru

unguri, considerand ca Matei e a lor, iar romanii sustin acelasi lucru...e un simbol ce are

lagatura intre cele doua natii.” Acesta insa prefera sa vina aici “decat sa ma intalnesc cu

cineva prin baruri sau pe cine stie unde...mai bine vina aici. Poti sa zici ca e si loc de

intelniri”. Subiectul dintre romani si maghiari este abordat si de cei doi pensionari “pe

vremuri romanii se intelegeau foarte bine cu maghiarii, nu se facea diferenta intre

ei...acum is mai multe scandaluri de cand cu Funar asta..a vrut sa scape de statuie da’...”.

“ Clujul a fost facut de unguri, arhitectura chiar si centrul, cladirile, inainte de 1868.

Funar a facut Piata Avram Iancu, a ridicat statuia, incercand sa faca din acea Piata un

centru, un punct de atractie important dar nu a reusit”.( spune Paull).

Intrebandu-i daca isi amintesc cum era Clujul pe vremuri cei doui pensionari erau

de parere ca “ nu s-a schimbat prea mult Piata, numai ca acum sunt sapaturi facute de

Funar, au vrut sa gaseasca statuia lui Romulus si Remus. Oricum pe vremuri oamenii

erau mai linistiti, nu ca acuma, nu erau atatea scandalui\ri intre romani si maghiari.”

De la Paul aflam ceva si despre istoria locului,:“si inainte erau banutele, iar in

jurul Bisericii erau construite si alte cladiri, a fost punct de vama si aveau loc decapitari.

In cladirea de vis-a-vis de fostul hotel Continental, cea e pe colt, statea guvernatorul care

ordona decapitarile. Acestea erau transformate in adevarate spectacole pentru public”,

insistand asupra arhitecturii cladirilor: “Palatul Banfy, era locuit in secolul al XVIII-lea

de guvernator... mai era o cladire cu sala armelor. Casa de pe colt (aratand spre stanga), a

fost construita in secolul al XVI-lea, de un conte maghiar pentru sotia lui Moldova.

Hotelul Continental a fost facut de o firma austriaca ce a mai construit in Cluj Teatrul

17

National, dar care a mai facut si alte constructii in Iasi. Voselele dau o imagine oribila

cladirilor, stil dezavantajos, dar cu exceptia vopselelor acestea nu s-au schimbat foarte

mult. Inainte de ’89, acestea nu erau vopsite. In anii ’70 era placut se respira un aer placut

curat, liber.”.

Referitor la oamenii care vin si care veneau aici ”sunt foarte multe persoane

tinere, e o problema, acuma de vreo 15 ani sunt mult mai multi tineri dar vin si batrani, se

ma opresc si ei. Sunt si oameni ai strazii si care se drogheaza...pe ei ii vezi mai mult

dimineata....sunt multi”, ne informeaza un electronist in varsta de 45 de ani. “ Pe vremuri

tinerii erau altfel. Nu exista televizorul de ci lipsea si violenta verbala, vulgaritatea,

bancile rupte sau scrise”.(Paul)

“ De sarbatori se facea “Oraselul Copiilor” destul de des, acum insa, de cativa ani,

se fa targuri de carti, expozitii”, ne-a spus cu parere de rau electronistul.

Fiecare dintre persoanele intervievate in Piata Matei Corvin s-au parut la o prima

impresie altfel decat s-au dovedit a fi.Prima persoana intervievata, Paul de 55 e ani, avea

un aspect fizic neingrijit, cu toate astea ne-a atras atentia ca statea pe banca citind ziarul.

Intrand in vorba cu el am observat ca stie multe locuri despre locul acesta ca dovada ca

ne-a dat si multe informatii pretioase in special despre cladirile din jur. Am observat ca

are un aer de nostalgie pentru anii ’70 fiind de parere ca in acel regim in Cluj se respira

un alt aer.”

Cei doi batrani, unul roman si celalat maghiar,prieteni intre ei, de la care am aflat

ca cel roman fusese colonel pe vremuri, ne-au atentionat inca de la inceput” nu stim ce

informatii v-am putea da, suntem bauti”.Aratau bine, erau ingrijiti, se vede ca au fost

importanti la vremea lor. Au icercat sa vorbeasca de diferentele dintre romani si maghiari

in cida faptului ca ei erau prieteni din tinerete. Maghiarul parea foart preocupat sa ne

informeze de fostul primar al Clujului, Funar. Romanul il intrerupea deoarece, parand

mai treaz isi dadea seama ca pe noi nu asta ne intereseaza.

Cea de-a treia persoana, un electronist in varsta de 45 de ani zicea ca trece cam

zilnic pe acolo, parea interesat de subiectul nostru. Imbracamintea lui ne arata faptul ca e

un om modest ce apartinea clasei mijlocii.

18

In Piata Mihai Viteazul am luat interviuri la doua persoane mai tinere, Florina de

24 de ani, angajata vanatoare la Polus Center, si Raul de 27 de ani, taximetrist care

prefera sa isi astepte clientii in Piata Mihai Viteazul.

Florina ne spune ca ea vine destul de des in Piata” locuiesc in apropiere, undeva

in spatele cinematografului Republica, trec aproape zilnic prin parc, de multe ori

poposesc aici, cand astept pe cineva sau cand ma intalnesc cu prietenii, prietena mea cea

mai buna lociuieste in apropiere si preferam sa ne intalnim in parc. De aici stabilim locul

urmatoarei noastre destinatii. Imi face placere sa stau sa privesc lumea care trece prin

parc, copii care isi petrec cea mai mare parte a timpului aici...asta in perioada in care

timpul de afara le permite.” Florina nu este de parere ca piata este mai mult populata de

persoanele in varsta “de multe ori vad persoane mai in varsta poposind in parc dr

persoanele tinere trec in numar mult mai mare prin acest parc. Persoanele mai tinere au

intr-adevar mai mult timp liber dar chiar in ciuda acestui fapt se opresc de multe ori chiar

daca nu pentru mult timp, macar cinci minute la o scurta poveste. Sunt insa de parere ca

persoanele in varsta prefera sa-si faca cumparaturile in piata”.

Intrebata daca s-a schimbat oarecum parcul Pietei ea ne raspunde ca “locuiesc de

patru ani in Cluj n-as putea spune ca s-a schimbat foarte mult, dar au existat o serie de

imbunatatiri in ceea ce priveste amenajarea parcului: s-au plantat flori, s-au imbunatatit

bancile”.

Cel de-al doilea intervievat nu ne-a raspuns foarte mult la intrebari, nu parea

foarte interesat, nu cunostea prea multe despre istoria acestui loc dar a dorit sa

mentioneze ca pentr el Piata ocupa un loc important in viata sa personala “acolo sotia

mea a acceptat sa se marite cu mine si daca ma gandesc bine, pe o banca din fata statuii

am cucerit-o”. Legat de oamenii care prefera sa vina aici el ne-a raspuns “de cele mai

multe ori eu am vazut mai multi tineri. Nu stiu, poate datorita plasarii pentru ca in

imprejurimi sunt tot felul de cafenele, fast- food-uri...poate si de aceea, nu stiu sigur”. S-a

referit insa si la schimbarea care va urma sa aiba loc in Piata “sunt acele restructurari care

se fac si care fac din Cluj un oras mai frumos. Unele constructii chiar au nevoie de ceva

mai altfel, se prabusesc. Este una intre restructurarile bine venite, cred, dar nu stiu atat de

multe despre acest lucru...da’ cred ca oamenii vor fi mai interesati de Piata deoarece vor

19

fi cu totul altele, mult mai igienice, am auzit si de acea parcare deci vor avea si un loc

unde sa-si lase masina”.

In urma interviurilor am observat ca persoanele mai in varsta sunt mult mai

dispuse sa stea de vorba cu noi, sunt mult mai deschise si mult mai dornici sa ne dea

informatii, amintindu-si cu nostalgie de timpurile trecute. De la aceste persoane am aflat

despre locurile de odinioara a Clujului.

5. Concluzii

Proiectul s-a desfasurat pe perioada de 2 luni jumate, octombrie, noiembrie,

decembrie. Am folosit o serie de resurse: interviuri semi-structurate, fotografii, carti de

specialitate, internetul, pe baza carora am obtinut informatii relevante proiectului nostru,

observand ca actorii sociali de diferite varste se implica in diverse activitati cum ar fi

stabilirea unui punct de intalnire, spatiu de lectura, plimbare, relaxare, socializare,etc.

Din materialele culese si observatiile facute in cele doua piete, Matei Corvin si

Mihai Viteazul, putem spune ca ambele sunt zone puternic vizitate fiind situate in zone

de interes ale orasului. Activitatile intalnite in cele doua piete sunt asemanatoare, o

deosebire pregnanta este faptul ca Piata Matei Corvin este situata in centrul Clujului, o

zona mult mai intens populata de tineri datorita diferitelor posibilitati de petrecere a

timpului liber mult mai variate in aceasta zona si cum am mai mentionat mai sus a

existentei Universitatii Babes-Bolyai. Am observat ca pe parcursul sarbatorilor de iarna

zona Pietei Unirii a fost mult mai populata, datorita programelor organizate aici si pentru

faptul ca s-a pus un mai mare accent pe decoratiunea acestui spatiu, decat Piata Mihai

Viteazul care a continuat sa ramana mai mult un spatiu agroalimentar neavand loc

activitati care sa implice actorii sociali in sarbatoarea Craciunului. Pentru aceia care nu

sunt doar in trecere cele doua parcuri au acelasi camp de interese, aceasta fiind una dintre

cele mai evidente asemanarii existente intre cele doua parcuri.

20

Piata Matei Corvin (2006) (www.galeriefoto.com/fotos/, accesare 09.01.2008)

21

BIBLIOGRAFIE:

Pascu S., 1974 – Istoria Clujului , Consiliuil Popular al municipiului Cluj,

Orga V., Costea I (Cord.). 2002 Studii de istorie a Transilvaniei (muzeul Jud. BN

Asociatia Istoricilor din Transilvania si Banat) ,Editura, Accent

ALICU D., 1995, Cluj-Napoca de la Inceputuri pana azi, ed. Clusium, Cluj.

Radu I., 1974 . Psihologie sociala, Editura Stiintifica

Milcu, M., 2005, Psihologia relatiilor interpersonale. Competitie si conflict, Editura

Polirom

Ziarul “Gandul”, Editia din 5 septembrie 2007

http://ro.wikipedia.org/wiki/Pia%C5%A3a_Mihai_Viteazul_din_Cluj-Napoca

http://ro.wikipedia.org/wiki/Pia%C5%A3a_Unirii_din_Cluj-Napoca

http://ro.wikipedia.org/wiki/Palatul_Szeky_din_Cluj-Napoca

http://www.clujonline.com/ro/piata_mihai_viteazul.html,

http://images.google.ro/imgres?imgurl=http://www.clujnapoca.ro/img/e-

album/cluj8.jpg&imgrefurl=http://www.clujnapoca.ro/

www.galeriefoto.com/fotos/