PREVENTIE ORO/DENTARĂ
Curs rezidenţi anul II Disciplina de Parodontologie
Facultatea de Medicină DentarăDisciplina de Prevenţie Oro-DentarăTitular curs : Sef Disciplină : Conf. Dr. Lucia Bârlean
Prevenirea îmbolnăvirilorPrevenirea îmbolnăvirilor• Prevenirea îmbolnăvirilor reprezintă strategia
de reducere a factorilor de risc specifici unei boli sau de întărire a factorilor ce reduc susceptibilitatea la boală (profilaxie primarăprofilaxie primară).
• activităţile destinate tratamentului sau reducerii efectelor provocate de boli deja instalate profilaxia secundară şi terţiarăsecundară şi terţiară, calitatea acestora fiind determinată de
o nivelul economic general al societăţii, o atitudinile comportamentale sanogene şi o nivelul de pregătire al echipei stomatologice.
Sănătatea orală – calitatea Sănătatea orală – calitatea vieţiivieţii
• WHO / diferenţă semnificativă între starea de sănătate a indivizilor cu diferenţă semnificativă între starea de sănătate a indivizilor cu status socio-economicstatus socio-economic ridicat şi al celor cu status socio-economic redus.
• Inegalităţi pot fi de: natură biologică, genetică dar în principal statusul socio-economic apreciat în funcţie de venit şi nivelul de educaţieîn funcţie de venit şi nivelul de educaţie este direct proporţional cu starea de sănătate.
• Obiectiv / reducerea inegalităţilor în starea de sănătate
Concept dinamic – evaluare chestionare epidemiologice / studii longitudinale sau interventionale
Impactul funcţiilor aparatului dento-maxilar – indicatori multidimensionali care stabilesc dimensiunile calităţii vieţii•Dimensiune socială•Dimensiune funcţională•Dimensiune economică•Dimensiune culturală
Obiectivele OMS pentru anii Obiectivele OMS pentru anii 2000, 2010, şi 20252000, 2010, şi 2025
20002000 20102010 20252025
5-6 ani5-6 ani 50%50% - dinţi - dinţi indemniindemni
90%90%- dinţi indemni- dinţi indemni
12 ani12 ani CAO–max.3CAO–max.3 CAO–max.2CAO–max.2 CAO–max.1CAO–max.1
18-20 ani18-20 ani 85%85% cu cu arcade integrearcade integre
75%75% fără fără leziuni carioase leziuni carioase şi parodontaleşi parodontale
90%90% fără leziuni fără leziuni carioase şi carioase şi
parodontaleparodontale
Evidenţa computerizată a datelor epidemiologiceEvidenţa computerizată a datelor epidemiologice
75%75% din populaţia tânără să aibă suficiente cunoştinţe privind din populaţia tânără să aibă suficiente cunoştinţe privind etiologia şi prevenirea afecţiunilor oro-dentare, pentru a-şi stabili etiologia şi prevenirea afecţiunilor oro-dentare, pentru a-şi stabili
singură un diagnostic precum şi atitudinea preventivăsingură un diagnostic precum şi atitudinea preventivă
Obiectiv – decidenţii politicilor de sănătate, învăţământ stomatologic, organizaţii profesionale
INDICII EPIDEMIOLOGICI INDICII EPIDEMIOLOGICI odonto -parodontaliodonto -parodontali
Cuantificarea principalelor afecţiuni oro-dentare (carie, parodontopatie, anomalii dento - maxilare, cancerul BMF) se face prin intermediul indicatorilor epidemiologici.
• Prevalenţa - amploarea unei afecţiuni într-o populaţie într-un anumit moment .
• Incidenţa – afecţiunea apărută într-o populaţie într-o anumită perioadă de timp
• Indicele de incidenţăIndicele de incidenţă a cariei dentare este dat de raportul dintre nr. nr. cazuri noi de carie x 100.000cazuri noi de carie x 100.000
nr. locuitori.nr. locuitori.• Indicele de prevalenţă a morbidităţiiIndicele de prevalenţă a morbidităţii este dat de raportul dintre numărul de bolnavi cu afecţiuni oro-dentare x 100 numărul de bolnavi cu afecţiuni oro-dentare x 100 nr. locuitorinr. locuitori.
EGOHIDEGOHIDEuropean Global Oral Health Indicators
Development EGOHID este un sistem de evaluare complexa a starii de sanatate orala, fiind
format din mai multe sectiuni :
1. Date de identificare si informatii generale ale subiectilor
2. Chestionar privind starea de sanatate odontala
3. Chestionar despre fluoroza dentara
4. Chestionar despre sanatatea parodontala
5. Determinarea prezentei cancerului oral
6. Tratamente ortodontice
7. Tratamente protetice
Prevenţia pre-primarăPrevenţia pre-primară
PFRI= suma nr. de suprafeţe cu placă bacteriană X100Identificarea riscului cariogen
Anamneză detaliată, obiceiuri alimentareAnamneză detaliată, obiceiuri alimentareEvaluarea igienei orale individuale (indici clinico-biologici)Evaluarea igienei orale individuale (indici clinico-biologici)Determinarea incidenţei cariei în ultimele luniDeterminarea incidenţei cariei în ultimele luniDeterminarea stadiului de activitateDeterminarea stadiului de activitateEvaluarea parametrilor salivariEvaluarea parametrilor salivari
Teste Teste microbiologicemicrobiologice
Determinarea numărului de Determinarea numărului de S mutansS mutans (Dentocult SM) (Dentocult SM)Detrminarea numărului de Lactobacili (Dentocult LB)Detrminarea numărului de Lactobacili (Dentocult LB)
Rata de acumulare a plăcii bacteriene (24 de ore)
PFRI= suma nr. de suprafeţe cu placă bacteriană X100PFRI= suma nr. de suprafeţe cu placă bacteriană X100 număr de dinţi X 6număr de dinţi X 6PFRI >20% indică un risc crescut de transfer.PFRI >20% indică un risc crescut de transfer.
PFRI – Plaque Forming Rate Index
Controlul transferului de S.mutans de la mamă la făt (transmitere verticală) Tipar de risc cariogen – caracter familial - modificarea florei mamei – modificarea nivelului de afectare prin carie a copilului
Prevenţia primarăPrevenţia primarăScopul acţiunilor de prevenţie primară– urmăreşte
aplicarea unor strategii de evitare a apariţiei bolilor oro-dentare şi de oprire a evoluţiei acestora înainte să fie necesar a se institui metodele prevenţiei secundare.
• În cazul carieicariei,, acţiunile de profilaxie primară se vor desfăşura strict în următoarea ordine:– fluorizarea generală şi locală,fluorizarea generală şi locală,– igiena alimentaţiei,igiena alimentaţiei,– igiena oro-dentară,igiena oro-dentară,– sigilarea şanţurilor şi gropiţelor.sigilarea şanţurilor şi gropiţelor.
Prevenţia secundarăPrevenţia secundarăAre ca scop examinarea, depistarea şi tratamentul precoce şi corect al
afecţiunilor oro-dentare prin reabilitarea corectă a tuturor dezechilibrelor instalate.
Metodele ei vor fi individualizate fiecărei afecţiuni în parte.• Caria dentarăCaria dentară
– examinarea, depistarea şi tratamentul corect şi precoce,– profilaxia locală cu produse fluorurate (clătiri, geluri, lacuri, etc.)– dispensarizarea pacienţilor.
• ParodontopatiaParodontopatia– examinarea, depistarea, tratamentul corect şi precoce al gingivitelor şi al
parodontopatiilor aflate în stadiu incipient,– dispensarizare şi control periodic.
• Cancerul oralCancerul oral– esenţială rămâne examinarea corectă şi depistarea îmbolnăvirii în faza
de debut. Intervenţia specialistului chirurg în faza incipientă poate să conducă la un prognostic favorabil
Profilaxia terţiarăProfilaxia terţiară• Profilaxia terţiară se instituie în urma eşecurilor profilaxiei secundareeşecurilor profilaxiei secundare
şi implică aplicarea măsurilor necesare în vederea refacerilor refacerilor pierderilor deja instalate cu reabilitarea pacientuluipierderilor deja instalate cu reabilitarea pacientului din punct de vedere al confortului.
• Tratamentul curativ va fi dublat de o concepţie preventivă care se bazează pe: surprinderea şi eliminarea unor evoluţiii ulterioare ale îmbolnăvirii, cu scopul de a preîntâmpina functio lesafunctio lesa..
• Metode:– utilizarea judicioasă a fluorurilor,– igiena alimentară (raţionalizarea consumului de produse zaharoase),– igienă oro-dentară riguroasă,– aplicarea răşinilor de sigilare în profilaxia cariei,– profilaxia profesională,– dispensarizarea pacienţilor,– educaţia pentru sănătatea orală şi pentru menţinerea sănătăţii întregului
organism.
11
PROFILAXIA PRIMARĂ ODONTO-
PARODONTALĂ-PROFILAXIA CU FLUOR-
Prevenţie primară
12
Efecte Substrat
FORMA ACTIVĂ/ Locul acţiunii/ Condiţii de aplicare Efecte determinate Mod de acţiune
1. DIRECT Ţesutul dentar mineralizat
-Fluorul ionic/interfaţa dinte: fluide orale.-Conc. mică, aplicare frecventă, topică.-Acţionează la pH acid ( 5,5)
1.reducereademineraliz.2.accelerarea remineralizării
-reducerea pH-ului critic (de la 5,5 la 4,5);-creşterea rezistenţei la acid;-scăderea solubilităţii HAP;-depunere FHAP şi FAP.
2. INDIRECT Microflora plăcii bacteriene
-Fluorul ionic/interfaţa fluide orale:placă bacteriană.-Concentraţie mică, aplicare frecventă, locală.Acţionează la pH 5,5
1.Acţiune antimicrobiană2.Reducerea mediului acid din cavitatea orală.
ACŢIUNEA ANTICARIE A FLUORULUI
13
MECANISMELE ANTICARIE ALE FLUORULUI
În condiţiile în care este disponibil la suprafaţa dinţilor, fluorul acţionează prin trei mecanisme principale topice :
- Reducerea demineralizării prin reducerea vitezei de dizolvare a cristalelor superficiale de smalţ în condiţii acide
- Creşterea remineralizării la suprafaţa cristalelor din stratul superficial şi din zonele subsuperficiale.
- Inhibarea activităţii bacteriilor sensibile (Streptococ Mutans), prin:– influentarea structura membranei celulare, cu scăderea utilizării glucozei necesare
multiplicării celulare si reducerea formării polizaharizilor extra si intracelulari;
– blocarea degradarii hidratilor de carbon la acest nivel prin inhibare enzimatică la nivelul eunolazei, urmată de scăderea productiei de acid;
– La suprafata smaltului reduc energia liberă inhiband aderenta microbiană;
– în salivă si la nivelul plăcii bacteriene determină intensificarea remineralizării smaltului prin potentializarea tendintei de precipitare a componentelor anorganice, cu formarea unor cicatrici din cristale de fluorapatită foarte rezistente la atacul acid.
14
EFECTELE FLUORULUI APLICAT LOCAL
• reducerea demineralizării şi favorizarea remineralizării
• concentraţia crescută de fluor favorizează captarea lui de către mineral, diminuându-i rata de disociere.
• concentraţia redusă de fluor inhibă producerea de acid de către bacteriile din placa bacteriană.
• Efectul preventiv al fluorului implică trei mecanisme principale:– reducerea demineralizării smalţului în condiţii acide– creşterea ratei de remineralizare la nivelul leziunilor incipiente– la nivel bacterian F inhibă enolaza, care reduce rata glicolitică
şi transportul intracelular al glucidelor
15
Apele de gură cu F
• Clatiri cu frecventa variabila in functie de substanta activa si de concentratie ( zilnice pana la o clatire la 2 luni)
• Poate urma dupa periajul dentar cu paste care contin fluor ( nu exista risc de supradozare)
• Usor de aplicat , costuri reduse
METODE Concentraţie (ppm)0.1%F–1000ppm
Reducerea cariei (%)
Soluţie-0.05% NaF, clătiri zilnice 225ppm 30 – 40
Soluţie-0.4% SnF2, clătiri zilnice 200 ppm 30 – 40
Soluţie–0.2% NaF, clătiri saptamânale 900ppm 30 – 40, după 2 ani
Soluţie-1% SnF2, clătiri săptămânale 2500 ppm
Soluţie aminofluoruri 5 min/ zi - CHX 250 ppm
ACTFluorigardListerine Tooth DefenseGel-KamMouthKote
0.05%Na F0.05%Na F0.0221% Na F0.04% Na F0.04% NaF
FluorisePoint-TwoPreviDent RinseStannous Fluoride Gel-Kam
0,2% Na F0.2% Na F0.2% Na F0.63% SnF0.63%Sn F
Produse fluorurate
A. METODE NON-PROFESIONALE
16
Geluri• Gel neutru NaF 1.1% (5000 ppm), pH 7 (NeutroGard) • se poate utiliza în loc de pastă de dinţi• Indicaţii: copii “high risk”, după vârsta de 6 ani
Gel-KamGel-TinStopFlorura de staniu
0.4% SnF0.4% SnF0.4% SnF0.4% SnF
KlarigelKlarigen-NPrevidentThera-FlurThera-Flur-NDentaGel 1.1%NeutraGard AdvancedLuridePrevident Plus
1.1%Sn F1.1%Sn F1.1%Sn F1.1%Sn F1.1%Sn F1.1%Sn F1.1%Sn F1.2% SnF1.2% SnF
17
B. METODE PROFESIONALE
Soluţii fluorurate• Soluţie neutră de NaF 2%
– Aplicaţii săptămânale, timp de 4 săptămâni la copii de 3,7,11,13 ani
– Scop: prevenirea cariei dentare– După KNUTSON, sol. neutră de NaF 2% se aplică de 3
ori pe an, timp de 3 – 8 minute.• Fluorură de Staniu 8%
– Este instabilă, se recomandă prepararea ei pentru fiecare pacient
– Se aplică la interval de 6 luni– Dezavantaje: gust neplăcut, coloraţii dentare, dificil de
aplicat la copii
18
GeluriAPF (Fluorură Fosfatică Acidulată)• 1,23 % F-, pH = 3,5• Indicaţii:- desensibilizare, o dată pe săptămână , timp
de 1 – 6 săptămâni• - profilaxia cariei dentare: de două ori pe an• Are proprietăţi tixotropiceProtocol clinic• periaj profesional cu pastă sau pulbere fără F• uscarea arcadei • aplicare cu ajutorul gutierelor prefabricate ml in fiecare gutieră) şi menţinerea acestora pe arcade timp de 4 min. • se îndepărtează gutierele şi se menţine aspiraţia
salivară timp de 10 min.• nu se bea, nu se mănîncă, nu se clăteşte timp de 30
min.
19
Lacuri fluorurate
• Indicaţii : copii cu risc mediu sau mare de producere a cariei dentare ,în special la copii necooperanţi, sau la marginile restaurărilor protetice, pe rădăcini dezgolite, pe carii incipiente
• rezistă în cavitatea orală pînă la o săptămână • rezervor de fluorura de calciu - eliberează fluorul lent in
momentul in care pH salivar scade • Aplicare la intervale de 3-4 luni pentru a mentine efectul
cariopreventiv• Duraphat nu are efect semnificativ asupra Streptococcus
mutans din saliva, efectul cariostatic fiind determinat de remineralizarea leziunilor initiale carioase.(Zikert si Emilson)
• S-au semnalat usoare reactii adverse• Nu se utilizeaza la pacientii cu gingivite si stomatite• Nu exista riscul intoxicatiilor deoarece se aplica o cantitate
redusa de lac (0,3-0,6 ml)
20
Duraphat, 22.600 ppm F
Protocol clinic:• periajul suprafeţei dentare (nu este obligatoriu)• uscarea suprafeţei dentare ( nu este obligatorie)• aplicarea lacului pe suprafeţele dentare• evitarea ingestiei de alimente şi lichide după uscarea
acestuia, timp de 4 ore • evitarea periajului dentar în ziua aplicării
Fluorprotector (5,0% NaF)Protocol clinic:- asemănător aplicării Duraphat
21
Scheme de aplicare locală a fluorurilor în funcţie de riscul carios şi vârsta pacientului, ( Disciplina de Dentistică
Preventivă Iaşi )(Dănilă, 2005)
RISC CARIOS INDICAŢII DE APLICARE LOCALĂ A FLUORURILOR
Copii de 2 – 3 ani Copii de 3 – 6 ani Adulţi şi copii peste 6 ani
Risc carios mic Paste fără F2 periaje/zi
Paste cu 250-550 ppm F2 periaje supravegheate/zi
Paste cu 1000 – 1500 ppm F,2 periaje /zi
Risc carios înalt
Paste cu 250-550 ppm F,2 periaje supravegheate/zi
Paste cu 250-550 ppm F 2 periaje supravegheate/zi- Aplicare de lacuri fluorurate, de 2 ori/an
- Paste cu 1000 - 1500 ppm F, în 2 periaje /zi- Clătiri orale cu sol. NaF, zilnice (0,05%)/ săptămânale (0,2%).- Aplicare bianuală profesională de gel fluorurat (12.300 ppm F), sau aplicare săptămânală individuală de gel fluorurat (5000 ppm)- aplicare de dispozitive cu eliberare lentă de fluor
Prevenţie primară
CONTROLUL PLĂCII BACTERIENE
Diametrul firului
Lungimea firelor
Indice desupleţe
Caracterizarea periei
Indicaţii de folosire
0,12 mm0,12 mm0,17 mm0,17 mm
8 mm la copii8 mm la copii10-12.5 mm10-12.5 mm
1 sau 31 sau 3 extrasuplă suplăextrasuplă suplă-copii-copii-pacienţi cu afecţiuni sau -pacienţi cu afecţiuni sau
cu eroziuni dentarecu eroziuni dentare
0,30 mm0,30 mm idemidem 55 moale (medie)moale (medie)-pacienţi cu parodonţiu -pacienţi cu parodonţiu
normalnormal
0,35 mm0,35 mm idemidem 7 sau 97 sau 9dură sau extra-dură sau extra-
durădură-în prezent sunt mai -în prezent sunt mai
puţin recomandate.puţin recomandate.
Caracteristicile periuţelor în funcţie de diametrul firelor
Controlul mecanic al plăcii bacteriene
Avantajele periuţei electrice
• reduce şi previne formarea PB şi a tartrului;• realizează un masaj gingival eficient,
îmbunătăţind circulaţia sanguină şi a mucoasei gingivale;
• uşurinţă în utilizare, fără efort din partea subiecţilor;
• dozarea presiunii şi a mişcărilor se realizează uniform, fără a necesita o atenţie sporită din partea utilizatorului.
Tehnica BassCaracteristici:• tehnică creviculară - realizează curăţarea şanţurilor
gingivale; • realizează protecţia feţei vestibulare a caninului, evitând
apariţia recesiunii gingivale;• se realizează pe grupe dentare (secvenţială);• realizează curăţarea feţei distale a ultimului molar;• este o tehnică mixtă, gingivo-dentară (îndepărtează placa
bacteriană de la nivelul dinţilor şi stimulează circulaţia sanguină la nivel gingival);
• metoda foloseşte mişcările vibratorii.
Pastele de dinţi
• Compoziţia pastelor de dinţi:– Agenţi abrazivi;– Fluidifianţi;– Agenţi Detergenţi;– aromatizanţi şi îndulcitori;– Coloranţi;– Conservanţi şi agenţi anticorozivi;– Substanţe antiplacă;– Substanţe care cresc rezistenţa smalţului (fluoruri);– Substanţe desensibilizante;– Substanţe cu efect de albire;– Substanţe antialergice şi de epitelizare;– Enzime;– Substanţe transportatoare de calciu;– Substanţe naturale.
Controlul chimic al plăcii bacteriene
Obiective:prevenirea formării plăcii bacteriene;reducerea ratei de formare a plăcii bacteriene; controlul formării plăcii bacteriene;reducerea, inhibarea sau îndepărtarea plăcii bacteriene existente;alterarea compoziţiei florei microbiene a plăcii;exercitarea efectelor bactericide sau bacteriostatice asupra florei microbiene implicate în caria dentară şi parodontopatie;modificarea energiei de suprafaţă a dintelui cu reducerea aderenţei plăcii bacteriene;inhibarea factorilor de virulenţă.
Efectele antiplacă• agenţii chimici pot împiedica formarea plăcii bacteriene prin unul sau mai
multe din următoarele mecanisme: – inhibarea colonizării bacteriene, – inhibarea creşterii şi metabolismului bacterian, – distrugerea plăcii mature, – modificarea biochimiei şi ecologiei plăcii bacteriene.– se ataşează la membrana bacteriană şi interferează cu funcţiile normale
ale acesteia, cum este funcţia de transport producând tulburarea metabolismului bacterian ducând la moartea bacteriei.
Vehicule• Apele de gură• Gelurile • Pastele de dinţi• Gumele de mestecat şi tabletele• Irigatiile• Lacurile şi dispozitivele de eliberare lentă controlată
– lacurile cu CHX şi CHX-timol care sunt foarte eficiente în reducerea numărului de Streptococc mutans şi a formării plăcii bacteriene.
– Dispozitiv Perio-chip în pungile parodontale inflamate
INDICAŢII DE FOLOSIRE A AGENŢILORINDICAŢII DE FOLOSIRE A AGENŢILORANTIPLACĂ PE TERMEN SCURTANTIPLACĂ PE TERMEN SCURT
înainte sau după intervenţiile chirurgicale;înainte sau după intervenţiile chirurgicale;în caz de limitare temporară a igienei bucale (imobilizări posttraumatice);în caz de limitare temporară a igienei bucale (imobilizări posttraumatice);în caz de infecţii grave ale cavităţii orale (gingivita ulceronecrotică);în caz de infecţii grave ale cavităţii orale (gingivita ulceronecrotică);în cursul tratamentului parodontal;în cursul tratamentului parodontal;la pacienţii cu hipersensibilitate la nivelul coletului;la pacienţii cu hipersensibilitate la nivelul coletului;reducerea dirijată a numărului de germeni care colonizează cavitatea bucală.reducerea dirijată a numărului de germeni care colonizează cavitatea bucală.
INDICAŢII DE FOLOSIRE A AGENŢILORINDICAŢII DE FOLOSIRE A AGENŢILORANTIPLACĂ PE TERMEN MAI LUNGANTIPLACĂ PE TERMEN MAI LUNG
în caz de igienă buco-dentară deficitară (carie, gingivită, parodontopatie);în caz de igienă buco-dentară deficitară (carie, gingivită, parodontopatie);în timpul sarcinii (hiperemie, reflex de vomă în timpul periajului dentar);în timpul sarcinii (hiperemie, reflex de vomă în timpul periajului dentar);în cursul tratamentelor ortodontice;în cursul tratamentelor ortodontice;la persoanele cu invaliditate şi handicap motor;la persoanele cu invaliditate şi handicap motor;în cazul unor maladii sistemice;în cazul unor maladii sistemice;în cazul pierderii dexterităţii (persoane în vârstă) ;în cazul pierderii dexterităţii (persoane în vârstă) ;la pacienţii cu hipersensibilitate.la pacienţii cu hipersensibilitate.
Clasificarea agenţilor antiplacă
• Agenţi cationici;
• Agenţi anionici;
• Agenţi neionici;
• Alţi agenţi;
• Combinaţii de agenţi.
Principalii agenţi cationici
• Biguanidine: clorhexidina (CHX) şi alexidina;• Compuşi cuaternari de amoniu: clorura de
cetilpiridinium, clorura de benzalconium • Sărurile metalice: Cu2+, Sn2+, Zn2+,• Pirimidine: hexetidina (hexahidropiridină),• Extracte naturale: sanguinarina.
Agenţi cationici Biguanide - Clorhexidina
• 1956 - Davies - spectru larg bactericid şi bacteriostatic . • Forme de prezentare: soluţii de clătire, geluri, spray-uri.• spectru larg antibacterian, cu toxicitate mică şi cu mare
afinitate pentru mucoase
• Clorhexidina în concentraţie mică este bacteriostatică, în timp ce în concentraţie mare este bactericidă (nivelul la care se manifestă efectul bacteriostatic sau bactericid variază şi în funcţie de speciile bacteriene).
Agenţii anionici
• Fluorul 1940
• Lauryl-sulfatul de sodiu (denaturant proteic - poate determina descuamarea mucoasei)
Agenţii neionici• Listerina
– este o combinaţie de fenol, timol şi eucaliptol.– Apele de gură cu Listerină sunt utilizate de peste 100 de ani de milioane
de consumatori, în special în S.U.A. – Efectul asupra plăcii bacteriene şi a gingivitelor, deşi foarte mult studiat,
este mai redus decât cel al CHX .– Listerina are un gust puternic datorită alcoolului din compoziţie, motiv
pentru care nu este indicată a fi folosită de persoanele cu hiposialie.• Triclosanul
– Triclosanul este un agent antibacterian non cationic( 2.4.4-tricloro-2-hidroxifenil eter) cu spectru larg care actioneaza asupra bacteriile Gram + dar si Gram - la nivelul membranei citoplasmatice 1970
– Triclosanul intra in compozitia produselor de igiena cum ar fi: sapunuri, deodorante ,paste de dinti, ape de gura
– Combinarea cu un copolimer (polivinilmetil eter şi acid maleic), ( face ca triclosanul să fie ceva mai eficient decât listerina.
Prevenţie primară
DIETA
PARTICULARITĂŢILE ACŢIUNII ALIMENTELOR LA NIVELUL CAVITĂŢII ORALE
'Efectul pre-resorbtiv – formarea bolului alimentar, absorbţia unor principii alimentare eliberate prin intermediul enzimelor salivare.
Efectul post-resorbtiv – se exercita prin aportul de minerale, proteine, vitamine, numai în timpul dezvoltării şi mineralizării dinţilor.
Statusul nutriţional reprezintă un aspect important în cadrul modelului socio-ecologic al cariei şi parodontopatiei.
Stresul psihic şi limitarea timpului acordat alimentaţiei, neregularitatea celor 3 mese pe zi, conduc la modificarea obiceiurilor alimentare.
CERINŢELE UNEI ALIMENTAŢII CORECTE:
consum moderat, care să elimine prezenţa în exces a unor alimente;
consum echilibrat, care are în vedere repartizarea trofinelor energogene în raport optim de p :l :g = 1: 0,8: 3,5;
consumul unor produse alimentare variate, deoarece bogăţia trofinelor şi nivelul energogen de care are nevoie organismul nu pot fi altfel satisfăcute; nici unul din alimentele cunoscute nu este considerat complet dotat trofinic şi energogen;
consumul unor produse alimentare de mare eficienţă biologică, în măsură să asigure concomitent o mare valoare nutritivă, o densitate calorică echilibrată şi raporturi optime între diferite trofine;
consumul cantităţii de alimente repartizat într-o zi în patru sau cinci reprize; stabilitatea şi prosperitatea biologică a organismului sunt mai bine asigurate dacă toată hrana destinată pentru o zi este fragmentată în mai mult de două sau trei reprize.
Sigilarea
Prevenţie primară
Indicatii
• Pacienţi cu risc crescut de îmbolnăvire prin carie • Şanţurile şi fosetele ocluzale ale molarilor temporari şi
definitivi (de elecţie suprafaţa ocluzală a primului molar definitiv imediat după erupţie) şi ale premolarilor;
• Şanţurile şi fosetele vestibulare şi orale ale molarilor; • Fosetele supracingulare; Şanţurile şi fosetele ce prezintă
coloraţii intrinseci ale smalţului la care nu s-au pus în evidenţă carii dentinare subiacente prin examen clinic şi radiologic;
• Şanţurile şi fosetele cu smalţ colorat şi decalcifiat dar fără carii dentinare la acelaşi dinte, evidenţiate clinic şi radiologic;
• Pacienţi cu igienă orală riguroasă;• Pacienţi cooperanţi.
RĂŞINILE COMPOZITE• Compoziţie - fază organică (răşini fără umplutură – fluide) şi - fază anorganică legate prin agenţi de
cuplare silanici). Pot conţine fluor (Helioseal F) - efect carioprofilactic în jurul sigilării.• Mecanismul de priză este -chimic (autopolimerizare) sau -fotoindus - răşini fără umplutură - Delton, Deguseal, Helioseal, Teethmate-F, Concise White Seal
(3M ESPE)) şi - răşini cu umplutură - P50, Herculite, Heliomolar – utilizate în sigilările lărgite• Indicaţiile de elecţie sunt în zonele supuse stressului ocluzal acolo unde materialul trebuie
să prezinte o rezistenţă la abrazie ridicată.• Mecanismul de aderare mecanic la nivelul microretenţiilor create în smalţ prin gravaj . • Proprietăţile preventive - realizează un strat foarte subţire, fluid care va etanşa substratul
dentinar şi va bloca nişele ecologice de carie.
GLASS IONOMERII• Compoziţie – pulbere de fluoroaluminosilicat şi lichid – acid poliacrilic• Mecanismul de priză : chimic , fotoindus sau mixt • Mecanismul de aderare - chimic• Proprietăţile preventive biocompatibilitate, efect cariostatic, adeziune chimică chiar şi în condiţii de umiditate , bună stabilitate dimensională cu o bună etanşeitate.• COMPOMERII• Compoziţie - materiale hibride - glass ionomerilor (25%) şi răşinile compozite (75%).• Mecanismul de priză este mixt chimic şi fotoindus . • Prezentare - sistem monocomponent în capsule Compoglass flow (3MESPE) sau seringi (Dyract Seal (Densply DeTrey).• Mecanismul de aderare este mixt, mecanic şi chimic .• Proprietăţile preventive - biocompatibilitate, efect cariostatic prin eliberare de fluor, adeziune optimă (chiar şi în condiţii de umiditate) bună stabilitate dimensională
Protocol clinic• Fisurile cu marmoraţii sau cu leziuni punctiforme situate doar în smalţ pot fi preparate în
formă de “V” cu freze speciale de turbină, diamantate, cu diametrul de 1mm.• Izolarea dinţilor cu comprese, rulouri de bumbac sau cu diga• Îndepărtarea plăcii bacteriene – paste abrazive fără ulei, glicerină sau substanţe
fluorurate, • Spălarea suprafeţelor cu spray de apă şi uscarea cu spray de aer.• Mordansarea smalţului timp de 15-30 sec - acid ortofosforic 37% ( soluţie sau gel
de consistenţă cât mai fluidă, aplicat prin pensulare sau injectare). • Spălarea cu spray de apă 15-30 sec. şi uscarea cu spray de aer.• Aplicarea unui adeziv amelo-dentinar(opţional, ) când se utilizează ca material de sigilare răşină compozită 10 secunde, uscare şi fotoactivare luminoasă• Aplicarea sigilantului - fotoactivare• Îndepărtarea izolării. • verificarea ocluziei .• dispensarizarea activă a pacienţilor (din 6 în 6 luni)
Evaluarea riscului carios se face analizând următorii parametri:
EVALUAREA BACTERIANĂ• rezultatul testului pentru Streptococcus mutans: (<1.000.000) (>1.000.000);• rezultatul testului pentru lactobacili: (<100 000) (>100 000).ALIMENTAŢIA• obiceiul de a consuma dulciuri (zahăr);• excesele şi deficienţele din alimentaţie.FACTORI DE RISC CE APARŢIN GAZDEI• antecedente personale generale:• medicamente ce conţin zahăr;• medicamente care induc xerostomia;• probleme medicale psihice şi/sau fizice.• antecedente stomatologice:• ultima vizită la stomatolog;• obiceiuri de igienă orală (periaj dentar, clătiri cu ape de gură fără fluor).• utilizarea fluorului:• utilizare trecută şi curentă;• folosirea apei fluorizate.• rata fluxului salivar (ml/min);• examenul clinic:• indice de placă bacteriană;• indicele CAOS (Tabel 10-1);
Risc carios 0
Factori etiologici:• Streptococcus mutans negativ;
– nivele scăzute de lactobacili în salivă (< 10.000 CFU/ml);– rata de formare a PB scăzută sau foarte scăzută.
• Prevalenţa cariei: carii ocluzale fără leziuni carioase, suprafeţe restaurate la molari.
• Incidenţa cariei 0.• Indicatori de risc externi, factori de risc şi prognosticul factorilor de risc; nuli.• Indicatori de risc interni, factori de risc şi prognosticul factorilor de risc; nuli.• Factori preventivi:
– standard de igienă orală foarte bun; – folosirea regulată a pastelor de dinţi cu fluor;– dieta excelentă;– ingrijiri oro-dentare preventive regulate, (1,2,3,5);
Risc carios scăzut
Factori etiologici:• Streptococcus mutans < 100.000 CFU/ml;
– nivele scăzute de lactobacili în salivă (< 10.000 CFU/ml);– rata de formare a PB scăzută sau foarte scăzută.
• Prevalenţa cariei: între 20 – 35 ani câteva carii ocluzale sau suprafeţe restaurate la molari.
• Incidenţa cariei; mai puţin de o suprafaţă cariată la mai puţin de 5 ani• Indicatori de risc externi, factori de risc şi prognosticul factorilor de risc:
reduşi sau nuli• Indicatori de risc interni, factori de risc şi prognosticul factorilor de risc:
reduşi sau nuli• Factori preventivi:
– standard de igienă orală bun;– folosirea regulată a pastelor de dinţi cu fluor;– dietă bună;– îngrijiri oro-dentare preventive regulate.
Risc carios moderat
Factori etiologici:• Streptococcus mutans > 100.000 CFU/ml;
– nivel crescut de lactobacili în salivă ( 10.000 CFU/ml);– rata de formare a PB moderată sau mare.
• Prevalenţa cariei mare: între 20 – 35 ani pot fi prezente leziuni carioase sau restaurări, cele mai multe ocluzale şi câteva pe suprafeţele aproximale posterioare.
• Incidenţa cariei: mare, mai mult de o suprafaţă cu leziune carioasă pe an.• Indicatori de risc externi, factori de risc şi prognosticul factorilor de risc:• frecvenţa mare de consum a produselor zaharoase (clearance prelungit);• nivel socio-economic necorespunzător.• Indicatori de risc interni, factori de risc şi prognosticul factorilor de risc:
– reducerea secreţiei salivare stimulate;– capacitate tampon redusă;– răspuns imunologic redus.
• Factori preventivi:– standard de igienă orală deficitar;– folosirea neregulată a pastelor de dinţi cu fluor;– regim alimentar deficitar;– îngrijiri oro-dentare preventive neregulate.
Risc carios mareFactori etiologici:• Streptococcus mutans > 1.000.000 CFU/ml;
– nivele crescute de lactobacili în salivă ( >100.000 CFU/ml);– rata de formare a PB mare sau foarte mare.
• Prevalenţa cariei foarte mare: între 20 – 35 ani prezintă mai mult de un dinte pierdut prin carie direct sau indirect (de cauza endodontică sau rădăcini fracturate în trecut), restaurări ocluzale, cele mai multe suprafeţe aproximale, includ incisivul maxilar şi suprafeţele orale .
• Incidenţa cariei: foarte mare, mai mult de două noi suprafeţe cariate pe an.• Indicatori de risc externi, factori de risc şi prognosticul factorilor de risc: frecvenţa foarte
mare de consum a produselor zaharoase:– nivel socio-economic scăzut sau foarte scăzut (nivel educaţional scăzut)– utilizarea medicamentelor hiposialice;– indicatori de risc interni, factori de risc şi prognosticul factorilor de risc:– rata secreţiei salivare foarte scăzută sau xerostomie;– capacitate tampon foarte redusă;– boli cronice care duc la xerostomie (sdr. Sjögren);– răspuns imunologic sever compromis.
• Factori preventivi:– standard de igienă orală foarte scăzut;– folosirea neregulată a pastelor de dinţi cu fluor;– regim alimentar mult deficitar.– Îngrijiri oro-dentare preventive neregulate sau absente.
Nr crt Factori de risc Scor 1 Carii în dentină 62 Carii în smalţ 43 Restaurări (<12 luni) 34 >5 dinţi absenţi sau restauraţi 25 Igienă orală precară 26 Dietă cariogenă 27 Fluorizări neadecvate 28 Flux salivar scăzut 29 Pacient necooperant 210 Restaurări incorecte 111 Suprafeţe radiculare expuse 1
Probabilitatea evitării apariţiei de noi leziuni carioase depinde de 4 factori: A- alimentaţia – frecvenţa meselor şi conţinutul alimentaţiei; B - cantitatea şi calitatea plăcii bacteriene;S - susceptilibilitatea gazdei - saliva, ţesuturile dentare;C- circumstanţe – experienţa trecută referitoare la caria dentară, starea de sănătate generală;
Probabilitate (%)
Circumstanţe
Susceptibilitate
Alimentaţie
Factor microbian
CARIOGRAMĂ – EVALUAREA RISCULUI CARIOS
AM
S
C P
SISTEMUL INTERNATIONAL DE DETECTIE SI EVALUARE A CARIEI
(ICDAS II)• Metoda lui Ekstrand, Ricketts şi Kidd
• Formulat de ICDAS - Baltimore Workshop 2005
• O nouă paradigmă (model) de măsurare a cariei dentare
• Sistem unitar şi integrat
• Bazat pe evidenţă clinică revizuită
• Desemnat standardizării diagnosticului şi facilitării
prognosticului şi managementului cariei dentare • Diagnosticul cariei văzut ca un proces desfăşurat în trei
etape: detecţia leziunii → evaluarea severităţii leziunii → evaluarea activităţii leziunii
Prevenţie secundară
Restaurarea Preventiva cu Rasini
• Strategiile tratamentului restaurator au la bază progresele ştiinţei cu privire la etiopatogenia cariei dentare, la metodele de diagnostic actuale, schemele de tratament prin prisma modelului medical, a tratamentului minim invaziv, ameliorarea tehnicilor de restaurare precum şi lărgirea paletei de materiale bioadezive.
• Preparaţiile moderne pentru materialele bioadezive prezintă un design conservativ, bazându-se mai mult pe mărimea, forma şi poziţia leziunii carioase, urmărind cu stricteţe defectul de restaurat şi conservarea la maxim a ţesuturilor dure dentare.
• Restaurarea leziunilor trebuie să ţină cont de anumiţi factori: tipul de carie prezentă, zonele supuse stressului ocluzal, capacitatea de a proteja structura dentară, aspectul fizionomic, dimensiunea cavităţii, factorii socio – economici.
• SIMONSEN şi STALLARD introduc în 1977 conceptul “restaurării preventive cu ajutorul răşinilor”, această metodă fiind aplicabilă leziunilor carioase incipiente de la nivelul şanţurilor şi gropiţelor . Această metodă constă în prepararea cât mai puţin distructivă a defectului localizat şi obturarea acestuia cu răşini compozite pentru restaurare şi răşini de sigilare .
• Tipuri de restaurări preventive cu răşini:• RPR I - atunci când avem diagnostic incert de carie sau
când există marmoraţii;• RPR II - în caz de leziune punctiformă, ce cuprinde smalţul şi
dentina pe o zonă limitată;• RPR III – leziuni punctiforme separate prin punţi late de smalţ.
Condiţiile :
• - igiena orală a pacientului (valori reduse ale indicilor de igienă orală);
• - statusul odonto-parodontal (indicii CAOD şi CAOS maxim 3);
• - tipul de ocluzie (ocluzii normale, netraumatogene);
• - cooperarea pacientului
• Factorul de risc este considerat a fi determinant pentru apariţia bolii • Indicatorul de risc este considerat parţial determinant pentru apariţia
bolii. • Predictorul de risc nu este considerat a fi determinant pentru apariţia
bolii ci doar asociat acesteia deoarece nu prezintă plauzabilitate biologică ca agent cauzal.
• Riscul relativ reprezintă probabilitatatea dezvoltării bolii când un individ este expus la un factor dat în comparaţie cu probabilitatea dezvoltării bolii când un individ nu este expus la acelaşi factor; astfel riscul ca pacienţii fumători să dezvolte pungi parodontale este de 4,3 ori mai mare decât la cei nefumători.
• Raportul de şansă reprezintă şansa unui individ de a avea boală parodontală când este expus la un factor de risc comparativ cu un alt individ care nu este expus la acelaşi factor.
• Aceşti parametri sunt similari când prevalenţa lor este scăzută dar valorile lor diverg în cazul unei prevalenţe crescute.
• Metoda Pre Viser
Evaluarea riscului parodontal
Factori de risc
fumatul -raport de şansă cuprins între 2.0 şi 7.0; marii fumători prezintă valori ale cuantificării riscului de două ori mai mari decât fumătorii ocazionali. (7.28 şi 3.25);
diabetul zaharat – în special cel necontrolat; raportul de şansă variază între 2,6 şi 11,4
Indicatori de risc
• -microorganisme cu potenţial parodontogen recunoscut precum P. gingivalis, B. forsytus, P. intermedia, F. nucleatun, A. actinomycetemcomitans
• -osteoporoza – se constituie ca indicator de risc pentru pierderea de ataşament şi recesiune gingivală dar şi ca factor de risc pentru reducerea densităţii osului alveolar, respective pentru pierderea de unităţi odontale;
• -factorii de mediu – pot influenţa orice determinism genetic de susceptibilitate sau rezistenţă
Predictori de risc
nivel educaţional scăzut , status socio-economic redus; adresabilitate, complianţă redusă pentru tratamente de specialitate; stress, depresii, vârstă (ca experienţă anterioară)
Exemplu de evaluare a riscului parodontal în studii epidemiologice
• Profilaxia bolii parodontale - obiective :prevenţia apariţiei bolii precum şi oprirea în evoluţie a acesteia
• Prevenţia se bazează pe evaluarea factorilor de risc, care sporesc susceptibilitatea la boală şi asigurarea măsurilor de reducere a acestora în rândul populaţiei.
Profilaxia bolii parodontale
Strategii de prevenţie în boala parodontală
Prevenţia primară• dezvoltarea unor strategii destinate prevenirii bolii înainte ca
aceasta să devină manifestă clinic • cea mai eficientă şi mai puţin costisitoare măsură de promovare a
sănătăţii parodontale
Prevenţia secundară• dezvoltarea strategiiilor destinate opririi în evoluţie a bolii – utilizarea
diagnosticului precoce. • Eficienţa maximă este condiţionată de diagnosticul precoce al bolii.
Prevenţia terţiară• dezvoltarea strategiiilor destinate prevenirii apariţiei complicaţiilor cu
limitarea disabilităţii şi reabilitarea orală (Hancock)
Diagnosticul / recunoaşterea precoce a bolii - aspect esenţial în cazul pacienilor cu risc,
- recunoaşterea semnelor şi simptomelor de bază, - determinarea stadiului de activitate a bolii (teste diagnostice), - instituirea screening-lui parodontal (focalizarea asupra acelor
zone refractare la mijloacele de prevenţie instituite).
Motivaţia pacientului - succesul prevenţiei bolii parodontale depinde atât de medic cât şi de pacient.
• motivaţia pacientului - performanţa măsurilor de igienă orală obiective: – conştientizarea pacientului asupra necesităţii practicări igienei orale – creearea premizelor pentru a creşte motivaţia pacientului în a realiza o
preocupare pentru o igienă orală corespunzătoare. (Hancock)
Strategii de prevenţie în boala parodontală
• Controlul plăcii bacteriene supra şi subgingivale / Igiena orală – periaj dentar, mijloace adjuvante
• Aplicări topice de substanţe antiplaca (clorhexidina) .• Tratamentele cu fluoruri la copii previn apariţia bolii
parodontale la adulţi.• Detartrajul supra- şi subgingival mecanic, sonic şi ultrasonic• Schimbarea obiceiurilor alimentare• Examen clinic 1- 2 ori pe an pentru surprinderea afecţiunilor
parodontale în fază incipientă• Renunţarea la fumat
Strategii de prevenţie în boala parodontală
• Educaţia privind sănătatea orală urmăreşte:– informarea şi dezvoltarea, în rândul populaţiei, a
unei concepţii şi a unui comportament sanogen
• Educaţia pentru sănătate este o activitate de:– comunicare, urmărind îmbunătăţirea sănătăţii şi
prevenirea sau diminuarea bolii, în mod individual sau colectiv, prin influenţarea concepţiilor, atitudinilor şi comportamentului acestora, cu ajutorul puterii şi al comunităţii.
Educaţia pentru sănătatea orală
Modele de educaţie pentru sănătate
• modelul tradiţional;
• modelul de tranziţie;
• modelul modern.
Formele educaţiei pentru sănătate• forme auditive sau orale (prevalenţa cuvântului vorbit);• forme vizuale (prevalenţa cuvântului scris sau tipărit);• forme mixte (audio-vizuale), realizate prin mijloace
specifice
ACTIVITATEA EDUCAŢIONALĂ PENTRU SĂNĂTATE -
• Modificarea atitudinilor prin:– prin aportul de informaţii (ziare, reviste,
broşuri, radio, benzi audio, televiziune, cinema).
– determinarea schimbării comportamentelor persoanelor faţă de atitudinile lor curente.
• Relația în binom• Relaţia emiţător-receptor în
transmiterea mesajului educaţional.
Obiective educaţie sanitară
1. Reducerea cantităţii de alimente hidrocarbonate , a orarului şi a frecvenţei de consum
2. Igiena orală zilnică, cu o pastă de dinţi ce conţine fluor
3. Realizarea fluorizării
4. Îngrijirea dentară regulată
