Practica de concuren3ă este în continuă...

25 de ani de pasiune

în avocaturăinterviu cu

dana Gruia dufaut, Managing Partner, Cabinet de avocat

Gruia dufaut

Practica de concurenţăeste în continuă creştere

interviu cu alina Popescu, Co-Managing Partner,

Maravela & asociații

Este nevoie de reglementarea juridică a profesiei de ombudsman Interviu cu

Mihai Berinde www.legalmagazin.ro

Directorul Departamentului PetrOmbudsman al OMV Petrom

Ediți

a a

X-a

octo

mbr

ie 2

016

În grila de toamnă a acestui an, la tVr1, două emisiuninoi produse marca legal Magazin Media grup (lMMg)

NEgOcIază PrEŢul cOrEctEmisiune cu caracter informativ.

Educăm publicul în domeniul imobiliar.

Pornim de la premisa că nu stăm foarte bine la

capitolul educație imobiliară. Vindem și cumpărăm

după ureche și după cum ne “arde”buzunarul.

Cât pierdem sau cât câștigăm dintr-un astfel de

comportament ?

Cu sprijinul specialiștilor în domeniu, oferim

telespectatorilor informații care să îi ajute să-și vândă

corect o casă sau cum să își cumpere una nouă.

Ne adresăm celor care vor să cumpere / vândă / un

teren, să construiască o casă / extindă business-ul / să

se relocheze, etc.

Practic, vom prezenta pas cu pas ce trebuie făcut

pentru vânzare / cumpărare / construcție.

Vom intra în câteva proprietăți și vom sta de vorbă cu

proprietarii. Ce își doresc să obțină ? E greu/ ușor să

vinzi/ cumperi o casă, un teren?

La fiecare punct, vom avea părerea specialiștilor în

domeniu. De cele mai multe ori, aceștia se vor deplasa

cu noi pe teren, pentru a constata situația la fața

locului și pentru a oferi cel mai bun sfat.

Emisiune săptămânală în format de reportaj cu interviuri, durata 25 de minute, difuzată pe TVR1Emisiune produsă și realizată de LMMG, moderator CaMELia SpăTaRu.

aBc-Darul EcONOMIcEste o emisiune de interes public, cu scop educațional,

menită să explice principalele noțiuni de economie,

într-un limbaj accesibil tuturor oamenilor, indiferent de

vârsta și pregătirea lor.

Emisiunea va aborda câte două tematici pe fiecare

emisie (e.g. De ce trebuie să știm ce este inflația și cum

ne poate influența bugetul personal sau al familiei /

Ce este darea în plată și ce trebuie să știm exact despre

acest drept ) și va fi realizată utilizându-se atât

minireportajul, interviuri scurte, dar și vox public.

Subiecte precum inflația, dobânzile la bănci, despre

economisire, taxa auto, bugetul țării / bugetul familiei,

când și cum merită să te împrumuți, traiul pe datorie,

mecanismele cursului valutar, randamentul unei

investiții de orice fel, vor fi abordate în cadrul

emisiunii.

De asemenea, în fiecare emisiune se va prezenta un

“mic ghid” de investire, care va arăta publicului

telespectator ce poți face cu diferite sume de bani

economisite.

Emisiune săptămânală în format de reportaj cu interviuri, durata 25 de minute, difuzată pe TVR1Emisiune produsă și realizată de LMMG, moderator ConSTanTin RudnițChi

1OCTOMBRIE 2016 NUMARUL 10WWW.LEGALMAGAZIN.RO LEGAL MAGAZIN

editorial

LePădarea de BIrIŞ

Îl cunosc pe Gabriel Biriș decâțiva ani. Ne-am întâlnitundeva, pe la Banca

Națională, la o conferință și amrămas amici de discuție. Nu credsă fi dezbătut altceva cu el aniiăștia decât chestiuni despreeconomie, finanțe, stareasocietății noastre în general șipunctual. Mai mult l-am rugat, șia acceptat, să scrie lunar câte uneditorial la revista Finanțe șiAfaceri, de care mă ocupam șimă mai ocup și astăzi ocazional.Îi știu ideile și proiectele și nu m-am îndoit niciodată de probitatealui profesională. Faptul că uninginer electronist se ocupă definanțe a constituit pentru mine ogaranție a logicii afirmațiilor, adorinței de demonstrațiematematică a concepteloreconomice și financiare.Despre cariera lui n-am să discutși nici despre decizia pe care aluat-o acceptând propunerea de afi secretar de stat în aceastăstruțo-cămilă de guvern. Pentrucă m-a întrebat la vremearespectivă ce cred despreposibilitatea de a fi numit maredemnitar la finanțe, i-am spuspărerea mea că mai bine ar fi să-și vadă de treabă. Se pare că am avut maredreptate. Atacul împotriva lui a începutimediat după numire. I-auinterpretat declarațiile, s-au luat

de niște afaceri de prin offshor-uri, în fine l-au lucrat ca la carte,așa cum ne-am obișnuit săpunem tunurile pe câte unul,justificat sau nu.Ca observator n-am știu ce săspun. Unele observații ale preseipăreau îndreptățite, mai ales celecare țineau de moralitateaocupării de către Gabi a unuiasemenea post într-un sistem pecare el l-a criticat non-stop, altelepăreau trase de păr. Cert este că atrecut perioada de foc și părea călucrurile s-au mai așezat în ceeace-l privește.Ei bine, atacul al doilea a fost pusla cale, în opinia mea, chiar decei de pe lângă el, care au utili -zat, așa cum se face, tot presa.Aici știu sigur însă de ce partemă situez. Proiectul de modificare aCodului Fiscal propus de GabrielBiriș este foarte ok. El n-a vrutaltceva decât să scoată lasuprafață niște bani care secontabilizează doar pe hârtie.Chestiunea invocată de Biriș căfirma nu merge nici la doctor șinici nu iese la pensie este chiarde bun simț. Așa este. Angajatultrebuie să-și plătească dărileastea, iar firma trebuie să-isuplimenteze salariul cu aceastădiferență. Perfect logic șiinginerește, iar cei care aucombătut propunerea ori habar nuau despre ce vorbesc, ori o fac la

comandă. Sau, și una și alta.Ceea ce a propus Biriș prinmodificarea Codului fiscal nudistrugea PFA-urile. Nici vorbă!El a propus un moment ZERO,lucru care s-a mai discutat pe lanoi, la un anumit moment și maipropunea un soi de amnistiefiscală, dar care nu trebuieînțeleasă așa. Gabi crede și cred și eu și nunumai noi, că pentru a avea unsistem de referință față de care săîncepem să facem curățenia înfiscalitate, trebuie să se știe,desigur prin declarație pe propriarăspundere, care este avereafiecărui cetățean din România.Dacă știm asta, avem de undepleca. Nu vor mai putea fiinventate nici mătuși cu bani,nici bunici sau părinți cu averiascunse. Nici fiscul n-ar mai face atâteacheltuieli cu identificarea averilorcontribuabililor. Ei bine, de laacest moment trebuia plecatimediat după 1989. Dar cine avrut? Cine a fost de acord saucine s-a opus? Aceiași care seopun și astăzi. Aceeași clasăvreau să spun. Cei care au cevade ascuns, au averi ilicite, darconduc, din păcate, România. Peei i-a lezat Biriș. Și l-au demis!Până la urmă așa se întâmplăîntr-un astfel de război. Cei maiputernici înving, iar cel slabpierde, cu dreptatea în mână,uneori.Cea mai urâtă fază a fost însă ceade sorginte biblică. Lepădarea deBiriș. S-au delimitat de elministrul, primul ministru, totguvernul. Așa-i trebuie! Poate aînvățat ceva.Din nou la muncă!

de Mugur Istode, senior editor, Legal MagazinManaging Partner, Legal Magazin Media grup

Gabi crede și cred șieu și nu numai noi,că pentru a avea unsistem de referințăfață de care săîncepem să facemcurățenia înfiscalitate, trebuie săse știe, desigur prindeclarație pe propriarăspundere, careeste averea fiecăruicetățean dinRomânia. Dacă știmasta, avem de undepleca. Nu vor maiputea fi inventatenici mătuși cu bani,nici bunici sau părințicu averi ascunse.

2 NUMARUL 10 OCTOMBRIE 2016LEGAL MAGAZIN WWW.LEGALMAGAZIN.RO

suMar

Publicație editată de

LeGaL MaGazIN MeDIa GRuP

ReDacțIaMircea Fica, Senior editor

[email protected]

Mugur iStode, Senior editor

[email protected]

andra BerBece, editor

[email protected]

carMen dinu,

corespondent Bruxelles

PubLIcItateroxana Biga,

Sales Manager

[email protected]

DtP carMen coSteScu

[email protected]

adreSa redacției

Str. negustori,

nr. 23-25, Sector 2,

București

telefon - 031.10.12.166

www.legalmagazin.ro

copyright:

Legal Magazin Media Grup este inter zi să, con form legii, repro du ce rea

inte gra lă sau par �ia lă – pe orice cale – a con �i -

nu tu lui revis tei, fără acor dul scris al con du ce rii

redac �iei și al auto ri lor, care de�in drep tu ri le

de copie re. apar �i ne cola bo ra to ri lor, în exclu -

si vi ta te, res pon sa bi li ta tea pri vind date le și

con si de ra �i i le din tex te le pe care le semnea -

ză. opi ni i le lor nu repre zin tă ins ti tu �i i le și/sau

fir me le cu care aceș tia au orice fel de rela �ii

con trac tua le.

iSSn 2343 – 7375

tiparul: Master Print

4/7 IntervIuL edIţIeI

este nevoiede regleMentareajuridică a profesieide oMbudsMan

Interviu cu MIhaI beRINDe, Directorul DepartamentuluiPetrOmbudsman al OMV Petrom

8/19legal Magazin

8 25 de aNi de pasiuNe îN avocaturăIntErvIu cu Dana GruIa Dufaut, ManaGInG partnEr,

cabInEt DE avocat GruIa Dufaut

12 practica de coNcureNță este îN coNtiNuă creștereIntErvIu cu aLIna popEScu, co-ManaGInG partnEr,

MaravELa & aSocIațII

14 darea îN plată este o situație de crizăIntErvIu cu vaSILE DELEanu, ManaGInG partnEr,

DELEanu & GrIGorEScu

17 am remarcat uN iNteres crescut aliNvestitorilor peNtru româNiaIntErvIu cu aLIna MIncIu, avocat partEnEr,

haMMonD, MIncIu & aSocIațII

18 războiul diNtre clieNți și băNciDE coSMIn vIDIcan, avocat partEnEr,

vIDIcan, MorGovan șI aSocIațII

20/21avocatii Marilor orașe

20 studiu iNtroductivDE av. DrD. SorIn arDELEan

22/23proprietate industrială

22 brexit- lacrimi, oportuNități șiiNcertitudiNiDE raLuca vaSILEScu, prEșEDIntELE caMErEI națIonaLE

a conSILIErILor în proprIEtatE InDuStrIaLă DIn roMânIa

24/25 dura lex

28 mic GHid al procedurii iNsolveNțeipersoaNei fiziceDE MIhaELa băDEScu,

ManaGInG partnEr, băDEScu & aSocIațI

26/27opinia specialistului

26 ampreNtarea și supraveGHerea videoa salariațilorDE antonEvIcI MIhaELa aDrIana,

DIrEctor GEnEraL, hr Star 2005

28/29coMunicare / brand

28 despre comuNicare, braNd și reputațieDE ovIDIu conStantInEScu,

ManaGInG partnEr, facE pr & nEwS

30/32 eveniMent

30 credidam a aNiversat 20 de aNide activitate îN slujba artiștilor

31 Gala premiilorcoNstaNtiN brâNcoveaNu

32 forumul dreptului muNcii, ediția a iii-a

Ediț

ia a

X-a

o

cto

mb

rie

2016

RTPR Allen & Overy aoferit consultanţă juridicăfondului Catalyst Româniaîn legătură cu investiția înSmartDreamers S.R.L., oimportantă platformă derecrutare online. Investițiavizează dezvoltareaafacerii și expansiuneaacesteia la nivelinternațional.3TS Catalyst Româniaeste cel mai activinvestitor din Româniadupă numărul de companiidin sectorul IT șitehnologie, iar investiția înSmartDreamers reprezintăcea de-a zecea tranzacție afondului. În ultimii doi aniRTPR Allen & Overy i-aconsiliat în legătură cumai multe proiecte, printrecare Elefant Online (unuldintre cei mai cunoscuțiretaileri online dinRomânia), Intelligent IT(creatorii softului defacturare SmartBill),Marketizator Friends(business-ul care oferămagazinelor onlineoptimizarea ratei deconversie, sondaje,segmentarea traficului șipersonalizare web), vectorWatch (creatorii ceasurilor

inteligente cu baterie cuautonomie de o lună),123ContactForm (ocompanie de software carea dezvoltat o soluţie pentruformulare şi chestionareonline utilizată pe mai

multe pieţe internaţionale),Green horse Games (ocompanie specializată îndezvoltarea de jocurionline).Din echipa de avocați carea asistat fondul deinvestiții Catalyst Romaniacu privire la acest proiectau făcut parte CostinTărăcilă (ManagingPartner), Alina Stăvaru(Counsel) (foto), LaurenţiuTisescu (Associate) (foto),Ana Maria Eremia (SeniorAssociate) şi EvelinGrigore (Junior Associate)Allen & Overy este ofirmă internaţională deavocatură cu aproximativ5.200 de angajaţi, inclusiv530 parteneri, cu birouriîn 44 de oraşe din întreagalume.RTPR a fost înfiinţată înanul 2004 şi activează înasociere cu firmalondoneză Allen & Overydin 2008. RTPR Allen &Overy are o echipă de 38de avocaţi, inclusiv 5parteneri - Costin Tărăcilă,victor Pădurari, AlexandruRetevoescu, Mihai Ristici,valentin Berea, precum şiDomnul Profesor LucianMihai, ca Of counsel.

Ana-Maria Iordache, Bianca Naghi șiAmelia Teis au fost promovate Avocat Senior Coordonator în cadrulfirmei de avocatură D&B David şiBaias, firma afiliată de avocatură a PwCRomânia.

În acest moment, D&B David şi Baiasare patru parteneri: Sorin David, DanDascălu, Anda Rojanschi şi ManuelaGuia şi trei avocaţi seniori coordonatori:Amelia Teis, Ana-Maria Iordache şiBianca Naghi.

D&B David si Baias este societatea deavocaţi afiliată a PwC România, fiindintegrată în reţeaua societăţilor deavocaţi corespondente PwC carecuprinde mai mult de 2.000 de avocaţi în85 de jurisdicţii.

PROMOvăRI ÎN CADRUL EChIPEI D&B DAvID ȘI BAIAS

SChOENhERR AASISTATGRUPUL

BRAASMONIER ÎN PRELUAREA

FABRICII ELPRECO

Biroul de la București alfirmei de avocatură

Schoenherr asistă grupulBraasMonier în preluarea uneifabrici de produse prefabricate

situată în Craiova, într-otranzacție cu o valoare de 33

milioane de lei (8 milioane deeuro).

Grupul BraasMonier a anunțatluni, 5 septembrie 2016,semnarea unui acord de

preluare a fabricii Elpreco dinCraiova, ale cărei produse vor

fi vândute în continuare subdenumirea ”Getica”.

Echipa Schoenherr implicatăîn proiect este coordonată de

Mădălina Neagu, partenerlocal, și le include peavocatele Alexandra

Munteanu și Anda Tufan. Potrivit estimărilor grupuluiluxemburghez, tranzacția va

genera venituri de aproximativ22 milioane de lei în următorii

doi ani, și un profitoperațional de 7,5 milioane de

lei. La nivel local, grupul

BraasMonier este reprezentatde compania Bramac, care

comercializează brandulSchiedel.

Pagin\ realizat\ de Mircea Fica

RTPR ALLEN & OvERy, ALăTURI DE CATALyST ROMâNIA ÎN INvESTIțIA ÎN SMARTDREAMERS


legal neWs


interviul ediţiei

se cunoaște că oMvpetrom a creat recent undepartament deombudsman. cum func -ționează această entitateși care este rolul său?

Conceptul de „Ombudsmanorganizațional”, este din ceîn ce mai bine conturat lanivel naţional şiinternaţional. Pentrupromovarea unui asemeneaconcept este necesar caorganizația în care esteimplementat să aibă un gradde maturitate suficient pentrua accepta recurgerea la uncanal complementar decomunicare cu angajații și cumanagementul. Schimbărileproduse în ultimii 10 ani înOMv Petrom au condus latransformarea companieinoastre într-una modernă,performantă și competitivă.Concretizarea unor asemeneatransformări nu putea avealoc fără o comunicarepermanentă întremanagement și angajați,astfel încât aceștia din urmăsă devină parte la procesultransformațional. S-a ajunsastfel, la gradul de maturitateal organizației care areprezentat o premisăesențială pentru a fi luată în

considerare oportunitateacreării unui birou deombudsman.PetrOmbudsman (aşa cumeste denumit departamentulde Ombudsman al Petrom)reprezintă un catalizatorpentru angrenarea forţei demuncă în crearea unui mediude lucru de încredere, în careproblemele sunt tratate înmod echitabil şi cu respect.Principalele atribuţii aledepartamentului sunt aceleade a:oferi angajaţilor şimanagementului un mediusigur, în care să îşi expunăpreocupărileasista la rezolvareaconflictelor, în beneficiultuturor părţilor implicaterespecta principiile deNeutralitate,Confidenţialitate,Informalitate şiIndependenţă prezentate încadrul Codului Etic şi aStandardelor de Practicăale AsociaţieiInternaţionale aOmbudsman-iloridentifica probleme sis -temice şi tendinţe, ofe rindorganizaţiei infor ma ţii,feedback şi recomandărioferi diverseoportunităţi pentru

îmbunătăţirea calităţiiinteracţiunilor profesionaleîncuraja parteneriatelecu diverşi stakeholderi învederea facilitării unorsoluţii.

aveți o experiență re du -tabilă în adminis tra ție, înmediul de afaceri și înmediul academic. cum îșipune amprenta experiențape care o aveți în coor do -narea departamentuluipetrombudsman?

Această experiență pe care omenționați, m-a adus însituații, aș spuneexcepționale, de a fi înpermanență în contact cuoamenii, de a lucra în echipeși de a conduce multeprocese de negocieri internesau externe. Toate acesteprovocări m-au pus înpostura de a aborda cudeschidere și flexibilitateoricare proiect nou apărut înactivitate în diferite etape aledezvoltării meleprofesionale. De aceea, amevaluat întotdeauna curesponsabilitate ceea cetrebuia să fac și am încercatsă abordez noile dezvoltăricu pasiune dar și bazându-mă pe forța și inițiativa

echipelor cu care am lucrat.Îmi plac provocările şi nuam avut nicio ezitare în aaccepta acest proiect, simținddin prima clipă că valorileîmbrățișate de unombudsman în activitatea sase mulează perfect pevalorile mele personale. E drept că o contribuţieimportantă la decizia de acoordona departamentul deombudsman, au avut-o atâtcalitatea mea de diplomat şinegociator, cât şi cea demediator şi absolvent alcursurilor susţinute deInternational OmbudsmanAssociation în materie. Toateaceste abilităţi sunt necesareîn cadrul profesiei deOmbudsman, întrucat înlucrul cu oamenii ai nevoiede mult tact şi flexibilitate,precum şi de o viziuneplurilaterală a tuturoraspectelor care îmbracă osituaţie. Am încercat satransmit mai departe dinexperienţa mea şi echipei pecare am format-o în cadruldepartamentului şi careaduce la rândul său valoareaadăgată acestui program prinexpertiza specifică a fiecăruimembru (avem o echipămixtă formată din avocaţi,economişti, ingineri şispecialişti IT).

petrombudsmanacţionează în conformitatecu standardele de practicăși codul etic al asociaţieiinternaţionale aombudsman-ilor. caresunt aceste standarde?

În principal este vorbadespre patru principii debază în activitatea deOmbudsman. Acestea

este nevoie de regleMentareajuridică a profesieide oMbudsManInterviu cu MIhaI beRINDe, Directorul Departamentului PetrOmbudsman al OMV Petrom


interviul ediţiei

reprezintă piatra de temelie pebaza cărora departamentul nostruîşi duce la îndeplinire mandatul. Principiul independenţei:înseamnă că departamentulbeneficiază de capacitatea de adecide asupra modului deabordare a situațiilor ce i se aducîn atenție. Tot din acest motiv,PetrOmbudsman nu face partedin structurile de managementsau din structurile sindicale alecompaniei.Principiul confidenţialităţii:PetrOmbudsman păstreazăconfidențialitatea tuturoraspectelor legate de discuțiile cuoamenii care i se adresează şi nudivulgă niciodată identitateaacestora, fără a obţine acordul lorprealabil. Singura excepţie sereferă la cazurile în care existăun risc iminent pentru o persoanăsau pentru companie.Principiul informalităţii:PetrOmbudsman nu participă laniciun proces formal sauadministrativ din companie.Acesta nu impune decizii, numandatează și nu soluționeazăsituații în mod formal pentruorganizație. Poate facerecomandări, în baza căroramanagement-ul companiei vadecide ceea ce se va face.Principiul neutralităţii:PetrOmbudsman va asiguraimparțialitatea, echitabilitatea șiobiectivitatea în abordareafiecărei situații care îi este adusăla cunoștință. Acesta nu se vamanifesta părtinitor faţă depersoanele care i se adresează şiva rămâne mereu echidistant întratarea tuturor aspectelor.

care este colaborarea dintrepetrombudsman și canaleleformale ale companiei?

Colaborarea cu canalele formaleale companiei și sprijinul


interviul ediţiei

reciproc acordat suntelemente esențiale pentruactivitatea unui ombudsman.Numai împreună,împărtașind aceleași valori șiacelasi nivel de respect,putem contribui la creareaunui climat organizaționalmai bun, iar noi chiar astafacem.DepartamentulPetrOmbudsman desfășoarăo relație foarte bună cucanalele formale alecompaniei. Avem întâlniriperiodice cu principaleledepartamente de specialitatedin cadrul OMv Petrom.Aceste întâlniri suntfinalizate cu definirea unorpași concreți care au învedere cooperarea dintre noi,fiecare pe zona sa deresponsabilitate, astfel încâtangajații și managementulcompaniei să poată beneficiala maxim de resursa infor ma lădenumită PetrOmbudsman.Mai mult decât atât, neconsultăm cu reprezentanți aicanalelor formale, ori de câteori situațiile individuale cu carene confruntăm în activi ta teade ombudsman, o impun.Ca în oricare altă companiecare găzduiește un numărfoarte mare de angajați și înOMv Petrom există, alăturide canalele formale deasemenea structuri sindicale.Existenţa unei bune colabo -rări între PetrOmbudsman şistructurile de această naturăs-a numărat întotdeauna întreobiectivele noastre şi lucrămconstant la construirea unuidialog structurat cu acestea.Complementaritatea relaţieidintre PetrOmbudsman şistructurile sindicale este unuldintre aspectele forte pe carene-am bazat în

implementarea acestuiprogram, care practic oferăoamenilor o variantăsuplimentară de adresare aproblemelor care îi preocupă.

care sunt principalelerealizări alepetrombudsman în anul2015 și care suntobiectivele stabilite pentrudepartamentul pe care îlcoordonați?

Printre realizările avute dePetrOmbudsman la nivelulanului 2015, putem enumerapeste 350 vizite în zonele deproducție ale OMv Petrom,discuții purtate cu peste6.500 persoane de-a lungulanului trecut, extindereaserviciilor PetrOmbudsmanși către stațiile de carburantOMv și Petrom, în cadrulunui proiect pilot, suținereaîn cadrul companiei a unorworkshop-uri pe diverseteme de interes, cum ar fiComunicare Conversaționalăși ManagementulSchimbării, avand peste2500 de participanți,organizarea și participarea laîntâlnirea OmbudsmanilorEuropeni la București. Unadintre realizările care ne-auadus o satisfacție foarte marea fost recunoașterea calitațiide sfătuitor neutru alPetrOmbudsman în cadrulcompaniei, prin faptul căeste invitat în calitate deconsultant independent încadrul unor proiecte diverseși importante din companie.Pe viitor ne propunemobiective ambitioase printreacestea numărându-se șireglementarea juridică înRomânia a profesiei deombudsman, creșterea

vizibilității PetrOmbudsmanatât intern cât si extern și agradului de integrare aPetrOmbudsman la nivelulcompaniei. Totodată,surprinderea unor cazurisistemice a căror rezolvaresă reprezinte o valoareadăugată în dialogulmanagement-angajați rămâneo preocupare majoră pentrudepartamentul pe care îlcoordonez.

considerați că trebuiemodificată / completată /îmbunătățită legislațiacare reglementeazăsectorul în care activați?

Având în vedere faptul că afi ombudsman în Româniaeste o provocare în fiecarezi, reglementarea profesieide ombudsman prinintroducerea sa în CodulOcupaţiilor din România, arface mai uşoară înţelegereaşi utilizarea acestui tip deserviciu. Reglementărilelegislative ar aduce oconfirmare formală a unuistatut deja existent alombudsmanului. Acestsubiect a fost abordat şi încadrul întâlnirilor cuombudsmanii din cadrulaltor corporaţii de renume lanivel internaţional, în

contextul standardizăriiacestei activităţi.În plus, în momentul în careprofesia de ombudsman vaîncepe să fie cunoscută șiînțeleasă la scară mai largă,sunt convins că foarte multecompanii vor alege săimplemeteze un astfel deserviciu, datorită avantajelorsale incontestabile.

sunteți mediator șiombudsman. cum ațicaracteriza relația dintrecele două profesii, carepar înrudite și care credețică este viitorul acestora înromânia?

voi încerca să realizez oscurtă paralelă între celedouă profesii și modul încare se desfășoară activitățilespecifice fiecăreia dintre ele,iar la final vom vedea căpoate cele două profesii nusunt atât de asemănătoarecum par.În momentul de față, înRomânia este reglementatădoar profesia de mediator,având legislație și statutspecifice.O a doua diferență majorăeste reprezentată de infor -malitatea ombudsmanuluiorganizațional, în contra -dicție cu formalitateamediatorului.Apoi, putem amintiobligativitatea deciziilor șimodul de transpunere aacestora. În timp ce părțilecare au ales să aducă unconflict în fața unui mediatorsunt obligate să respectedeciziile agreate în timpulmedierii și consemnate îndocumente oficiale,ombudsmanul are un rolconsultativ, de facilitator,

O contribuţie importantă ladecizia de a coordonadepartamentul deombudsman, au avut-o atâtcalitatea mea de diplomat şinegociator, cât şi cea demediator şi absolvent alcursurilor susţinute deInternational Ombudsmanassociation în materie.


interviul ediţiei

deciziile sale sau recomandărilenu sunt obligatorii pentru părți șinici consemnate în vreundocument.Ca și asemănare majoră între celedouă aș aminti faptul că îndesfășurarea activității deombudsman, se utilizează tehnicide mediere a conflictelor și căuneori ombudsamnulorganizațional acționează ca unmediator, însă nu în sensul litereide lege, ci în sensul spiritului său. În ceea ce privește viitorul, estefiresc ca pe masură ce Româniaca și stat evoluează, modalitățile

de soluționare a conflictelor să sediversifice de asemenea.Instituția medierii există la noi,încă din anul 2006, însă a fostdestul de puțin utilizată. Poate cămentalitatea oamenilor, poate căteama de schimbare sau poateneîncrederea îi determină peoameni să apeleze tot lainstanțele de judecată, chiar dacă,în anumite situații, medierea estesoluția care ar trebui preferată îndetrimentul instanțelor dejudecată.Iar ombudsmanul organizaționala luat naștere la noi în țară de

foarte puțină vreme. va mai durao perioadă în care oamenii vor fipregătiți 100% pentru a acceptaacest tip de serviciu. Sunt dejasemnale pozitive cu privire ladeschiderea companiilor de arecurge la serviciileombudsmanului organizațional.Consider că toate metodelealternative de soluționare aconflictelor vor cunoaște odezvoltare în perioada următoare.Cred că medierea va deveni unpilon foare activ ce va ajutapersoanele să reducă costurilenegative ale unui conflict/litigiu(stres, timp, bani etc). În timp,mentalitatea oamenilor se vaschimba treptat, și vor începe săcreadă tot mai mult în instituțiamedierii și pe cale de consecințăsă o utilizeze.Tărâmul medieriieste unul vast, plin deneprevăzut, cu posibilități majorede dezvoltare și satisfacții foartemari pentru toate părțileimplicate, incluzându-l aici și pemediator.La fel și în ceea ce priveșteombudsmanul organizațional.Beneficiile indubitabile pe care lepoate aduce un astfel de programorganizațiilor și angajațiloracestora vor face posibilă și chiarnecesară introducerea ombuds ma -nului în viața organizațională, întimp urmând ca acesta să setransforme dintr-un punct necesarîntr-un punct indispensabil pentruo companie.Având în vedere aceste gânduri,în care cred cu tărie, pot afirmafaptul că sunt mândru să fiupionier în cadrul programului deombudsman al OMv Petrom.Totodată mărturisesc că și res pon -sabilitatea este una desosebităpentru că acțiunile PetrOmbudsmanpot influența mersul lucrurilor înacest domeniu.

Mircea Fica

Schimbările produseîn ultimii 10 ani înOMV Petrom aucondus latransformareacompaniei noastreîntr-una modernă,performantă șicompetitivă.


legal Magazin

proveniți dintr-o familie dejuriști reputați: tatăl a fostun avocat de succes în anii70, iar bunicul, andreirădulescu, magistrat,preşedinte al Înaltei curţide casaţie, preşedinte alacademiei române. cât demult v-a influenţat această«moştenire de familie» înalegerea carierei?

În România comunistăpărinţii m-au îndemnat ani larând să urmez medicina, iareu nu prea înţelegeam de ce.Ajunsă în Occident, subiectulnu a mai fost discutat. Lasfârşitul clasei a 12-a, mi-amexprimat cu multă convingeredorinţa să urmez Dreptul. Aşputea spune că mi-am pledatcauza cu multa forţă deconvingere… ceea ce a fostprimit de părinţii mei cu multentuziasm. Iată, deci, cum ampăşit pe urmele acestor mariurmaşi… Mediul familial,moştenirea aceasta de familiepe care o evocaţi m-a ajutatsă-mi formez o imagineproprie, suficient de pozitivă,asupra Dreptului, pentru a-micanaliza toate energiile înaceastă direcţie. Sunt fericită de alegereafăcută şi recunoscătoarepentru exemplele de pasiunepentru profesie pe care mi

le-au oferit din plin atât tatălmeu, cât şi bunicul. Ei au fostprimii care mi-au dovedit cădoar atunci când pui pasiuneîn ceea ce faci, te simţi cu ade -vărat satisfăcut şi împlinit.

de ce v-aţi întors înromânia şi ce v-adeterminat să vă faceţi ocarieră în avocatură aici?cum au fost începuturilecabinetului?

La sfârșitul anului 89, eramdeja avocat înscris în BaroulParis şi am trăit cu mareemoţie, în faţa micului ecran,evenimentele din România.Când am revenit în România,în februarie ’90, împreună cutatăl meu, a fost cu gândulsă-mi întâlnesc o parte dinmembrii familiei de carefuseserăm despărţiţi dupăfuga părinţilor mei la Paris,la sfârşitul anilor 70… Numă gândeam atunci că urmasă profesez în România. Dealtfel, prima impresie pe caremi-a lăsat-o Bucureştiul afost una dezolantă. M-a şocatgriul clădirilor şi aspectultrist al oraşului, al oamenilor,al vitrinelor, cozile ce seformau pentru te miri ce… Paradoxal, poate că tocmaiaceastă primă impresie m-adeterminat, ulterior, sărăspund cererii venite dinpartea unui mare grupfrancez de a-l asista să seinstaleze în România. M-amambiţionat să reuşesc şi, dece nu, să încerc să schimbceva în această ţară de carecontinuam să fiu legatăsufleteşte.Pe de altă parte, ca tânăravocat specializat în dreptulafacerilor care îşi cautăpropriul drum în carieră,cererea a venit ca o

25 de ani de pasiune în avocaturăInterviu cu DaNa GRuIa Dufaut, Managing Partner, cabinet de avocat Gruia Dufaut


legal Magazin

provocare. Urma să particip larealizarea unui proiect debusiness internaţional, într-o ţarăce prezenta încă destule riscuri,inclusiv din perspectiva securităţiiinvestiţionale, urma să-midovedesc capacitatea de a acţionaîn mod autonom. Ştiam căoriginea mea românească mă vaajuta să vin în faţa investitorilorcu o dublă perspectivă, asupradreptului românesc şi a celuifrancez. Urma, de asemenea, să

dau curs pasiunii mele pentrudreptul comparat şi să aprofundezdreptul românesc care nu îmi eradeloc necunoscut. Acest prim proiect a fost urmat demulte altele, an după an, într-unritm din ce în ce mai intens, pemăsură ce economia Românieicreştea, iar ţara devenea tot maiofertantă pentru investiţii. În primii ani în România amacţionat ca avocat înscris înBaroul Paris. Am colaborat, de

asemenea, cu E&y, oferindconsultanţă în juridică în cadrulprogramelor PhARE pentruprivatizări, iar în 2002 m-amputut înscrie în Baroul Bucureştişi am deschis, formal, Cabinetuldin Bucureşti. Aceşti primi ani ai activităţii meleîn Romania au fost şi cei maipasionanţi, ani în care amconstruit enorm în domeniuljuridic şi în care am simțit că potavea o contribuție importantă ladezvoltarea relațiilor de afaceriromâno-franceze.

cabinetul gruia dufaut estecunoscut în special pentruacompanierea investitorilorfrancezi pe piaţa românească.cum contribuie investiţiilefranceze la modernizareaţării?

În ultimii 25 de ani, prezenţainvestitorilor francezi înRomânia, dintre care pe mulţi i-am asistat şi noi la CabinetulGRUIA DUFAUT, este vizibilă întoate sectoarele de activitate,având o pondere importantă lacreșterea PIB-ului. Cine nu seîntâlnește în viața de zi cu zi cubranduri solide şi respectabile,precum Dacia-Renault, Carrefour,Auchan, Orange, Decathlon,BRD etc.? Dar sunt mulți alțimari investitori francezi îndiverse sectoare industriale carecontribuie zilnic la dezvoltareaeconomică a ţării, în domeniulagroalimentar, mecanică auto,logistică, IT, farma, etc. Franţa este, în prezent, al cincileacel mai mare investitor străin înRomania, iar schimburilecomerciale dintre cele doua ţărise ridică la circa 7 miliarde deeuro. Nu este lipsit de importanţă nicifaptul că investițiile franceze înRomania au vizat sectoare de vârf

De origine română,dar crescută şieducată la Paris,Dana Gruia Dufaut arevenit în Româniaimediat dupăRevoluție, realizândnumeroase proiectejuridice pentru mariinvestitori străini.ulterior, din posturade avocat-consilier alambasadei franței labucurești sau din ceade consilier pentrucomerț exterior alfranței a ajutat lainstalarea a numeroșiinvestitori francezi înRomânia. cabinetulpe care îl conduceeste recunoscutpentru consultanţaacordatăinvestitorilor îndosare complexe dinnumeroase domeniilede activitate:infrastructură,agricultură,imobiliar, auto,energie, farma,industrie, etc.Dana Gruia Dufaut şi-a făcut o misiune decredinţă din a creapunţi de legăturăîntre România şifranţa, bucurându-sede o largă apreciereîn rândul comunităţiide afaceri româno-franceze. Membru înconsiliul deadministrație alcamerei de comerţfranceze în Româniadin 2010, a fostaleasă în 2014, înfuncţia de consilierconsular al franţeipentru România şiRepublica Moldova.În 2016 a fost distinsăcu ordinul francezLegiunea de Onoareîn Grad de cavaler,după ce în 2006primise OrdinulNațional al Merituluiîn grad de cavaler.

Ceremonia de decorare cu ordinul Legiunea de Onoare`n grad de Cavaler, Ambasada Fran]ei din România


legal Magazin

ale economiei, nu doardomenii în care mâna delucru este cunoscută ca fiindavantajoasă în raport curestul Europei. Ultima mareinvestiție cu capital francezîn Romania – uzina Airbus,de la Ghimbav – Brașov –reprezintă un argument cât sepoate de solid în susținereaacestei afirmații. vorbim de oinvestiție de circa 50 demilioane de euro, dar, maiales, de oportunitatea uneiextraordinare relansări aindustriei aeronauticeromanești.

care sunt cele maiimportante repere înactivitatea cabinetului? ceînseamnă echipa gruiadufaut şi care suntprincipalele arii pe care leacoperiți ?

Cabinetul asociază douădomenii de competenţă:consultanţa juridică şireprezentarea în fațainstanţelor. De la început ne-

am poziţionat în zona deasistenţă juridică pentruinvestitori, în procesul depătrundere în România şi,ulterior, de dezvoltare aactivităţii pe piaţa locală. În toți acești ani au existatmulte momente semnificativeîn dezvoltarea cabinetului deastăzi. Cel mai important afost chiar acela în care amluat decizia de a porni undemers antreprenorial în

această ţară, de a deveni larândul meu investitor înRomânia. Alte repere suntlegate de intrarea în cabinet amultor tineri avocaţi extremde valoroşi care au venit cuentuziasm, creativitate şi oformare juridică solidă şicare au contribuit, prinperformanţele lor, laconsolidarea branduluiGRUIA DUFAUT. viitorul leaparține ...

De asemenea, faptul că amlucrat cu mulți investitoristrăini ne-a permis, fără doarşi poate, să dobândim ocunoaştere temeinică apracticilor internaţionale îndomeniul consultanţei, ceeace s-a transformat într-unveritabil atu al nostru înprocesul de asistare acompaniilor. Ne-am dezvoltat cum era şifiresc o competenţărecunoscută în materie deachiziţii publice şi în domeniide drept conexe (dreptimobiliar, drept comercial,drept fiscal, dreptul muncii,dreptul concurenţei sauarbitraj intern şiinternaţional). În ultimii ani,în afara Departamentului deConsultanţă, am dezvoltat unDepartament de Litigii,format din avocaţi capabili săpledeze în faţa tuturorinstanţelor judiciare, inclusivla Înalta Curte de Casaţie şiJustiţie, pentru a răspundenevoilor investitorilor. Înprezent, avem inclusiv mulțiclienți în rândulantreprenorilor români.Cabinetul numără astăzi circa

Cocktailul aniversar Gruia Dufaut, la sediul Ambasadei Fran]ei `n România


legal Magazin

30 de persoane din carejumătate sunt avocați devaloare, iar marele nostruavantaj este acela că avemresursele unui cabinet deavocatură de talieinternaţională, darflexibilitatea unui cabinetindependent, de talie umană.

unde şi cum va găsescinvestitorii?

Clienţii mulțumiți sunt ceimai buni promotori aibusiness-ului nostru. Unclient mulțumit ne-a adus tottimpul un alt client, alți doine-au adus patru şi așa maideparte. Succesul în avocaturăînseamnă o bună reputație,integritate şi profesionalism,fără a lua în discuție know-how-ul necesaroricărei profesii.Zilnic ne preocupăm săpăstrăm şi să ducem maideparte această viziune, iarinteresul meu şi al echipei afost să încheiem parteneriatede lunga durată cu toțiclienții noștri.În fine, faptul că investitorii«ne găsesc», se datoreazărecunoaşterii valorii avoca -ţilor noştri de către cei din jur,felului în care, la rândul nos -tru, ne evaluăm perfor man ţaindividuală şi ne raportam ladeontologia profesională. Ne recomandă numărulproiectelor pe care le-amderulat, complexitateaacestora, numărul cazurilorcâștigate, felul în care reușimsă ne comunicam acestevalori în care credem.

acest an are o semnificațiedeosebită pentrudumneavoastră. ați marcat

25 de ani de activitate înromania şi ați fostdecorată cu ordinul francezlegiunea de onoare îngrad de cavaler. cereprezintă acest lucrupentru dumneavoastră?

Într-adevăr, la sfârșitul luniimartie, prin Decret semnat depreședintele Franței, Françoishollande, am fost distinsă cuordinul Legiunea de Onoareîn grad de Cavaler.Ceremonia de decorare aavut loc la Ambasada Franțeiîn Romania, pentru căaceastă distincție are legăturămai ales cu activitatea mea îndomeniul consultanţeijuridice în Romania, înfavoarea dezvoltării relațiilordintre cele două ţări. Distincția ce mi-a fostacordată este o recunoașterela care nu m-am așteptatnicio clipă, dar care măonorează şi care mă obligă săcontinui ceea ce am început.vă mărturisesc că atunci

când am decis să-mi inves tesctoată energia în România amcrezut că, prin know how-ulşi experiența mea, pot avea ocontribuție la dezvoltareainvestițiilor franceze înRomânia şi că pot face cevaca lucrurile să se miște înaceastă ţară. Şi astăzi, după25 de ani, cred același lucru. Cred că în Romania sunt încămulte lucruri bune de făcut şimulte domenii în care pre zen - ţa investitorilor este vitală.

cum apreciați evoluțiapieței avocaturii dinromânia?

Suntem într-un proces dematurizare a pieței, cu oconcurenţă în creștere, pefondul afirmării unei noigenerații de avocați debusiness, formați în decursulultimilor 20 de ani, şi apătrunderii marilor case deavocatură internaționale. Evoluțiile din această piațăau, de asemenea, legătura cu

modificările decomportament ale clienților,după perioada de crizăeconomică. Avem de-a facecu o clientelă care vine cucereri din ce în ce maicomplexe şi care nu ezită săpun\ în concurenţă avocaţii,în dorinţa de a-şi limitabugetele. Într-un astfel decontext, avocații de businesssunt obligați să rămânăcompetitivi. Pentru a aveasucces pe o piață tot maifragmentată şi cu cereri totmai complexe, cabinetultrebuie să-şi gândeascădezvoltarea în acord cu noileprogrese tehnologice şi săplaseze echipa în centrulstrategiei sale, pentru apropune prestații juridicepertinente bazate pe soluțiicreative şi inovatoare.viitorul Cabinetului GruiaDufaut ţine în primul rând deechipa de azi care este teme -lia Cabinetului de mâine.

Mircea Fica

~mpreun\ cu Ambasadorul Fran]ei `n România, Dl. François Saint-Paul


legal Magazin

ce v-a determinat să văspecializați în dreptulconcurenței?

În primul rând, este una dinmateriile care mi-au plăcut încăde pe timpul facultății. Dupăcursurile Universității dinBucurești, am avut ocazia să oaprofundez serios la cursurile demaster în dreptul UniuniiEuropene pe care l-am absolvit înFranța, ceea ce mi-a oferit unmare avantaj. La acel moment m-a atras faptul că este un domeniude nișă, având o logică proprie,care merge mână în mână cuteoria economică, și pe care înRomânia destul de puțini avocațio stăpânesc. Ulterior, am și avutnorocul să mă lovesc în practicăde dosare la cel mai înalt nivel,incluzând investigații aleComisiei Europene (care esteautoritatea de concurență“supremă” în cadrul UE). Cuaceastă ocazie, am realizat nunumai că îmi place dreptulconcurenței dar că este și undomeniu pe care îl “simt”.

cum este organizată echipa pecare o coordonați? care au fostmomentele cheie îndezvoltarea departamentului?

Echipa de concurență cuprindenumai avocați specializați, latoate nivelurile. După cumspuneam, fiind un domeniu denișă, nu pot face concurențădecât acei avocați care l-austudiat cu temeinicie și care îlînțeleg. Altfel, răspunderea esteuriașă (reglementările deconcurență prevăd amenzi depână la 10% din cifra de afacerianuală la nivel de grup aclientului, fiind posibile chiar șiconsecințe penale). Cele maiimportante momente au constatîn aprecierile deosebite primite

de la clienți, care ne-au încurajatsă mergem mai departe în acestdomeniu extrem de dificil. Deexemplu, după ce am asistat unuldintre clienții noștri – companiemultinațională - într-oinvestigație a ConsiliuluiConcurenței, aceasta a avutîncredere să ne încredințezeredactarea politicii de complianceîn materie de concurențăeuropeană, la nivel de grup. Unalt exemplu foarte frumos îlreprezintă faptul că un partener alunei importante firme deavocatură din SUA ne-amărturisit că, din toate firmele deavocatură cu care a lucrat timp de

15 ani în diverse țări cu privire laun contract de distribuție careridica probleme substanțiale deconcurență, noi am fost firmacare a făcut cea mai bunăanaliză. Astfel de momente îțidau aripi.

Mulți avocați de la Maravela &asociații care lucrează cudumneavoastră în cadruldepartamentului decompetiție / dreptulconcurenței au activat anteriorîn cadrul unor mari companii,fiind la curent cu toateprocedurile din acest sectorsofisticat. cum vedețidezvoltarea acestuidepartament, ținând cont devolumul de muncă din ultimiiani și de investigațiile tot mainumeroase ale consiliuluiconcurenței?

Practica de concurență este încontinuă creștere, pe fondulaprecierilor clienților, alintensificării activității debusiness în România și alcreșterii constante a activitățiiautorităților de concurență.Prevedem că în viitorul apropiatva fi necesar să recrutăm noimembri pentru echipa deconcurență.

lucrați în special cu cliențistrăini. care au fostprincipalele provocări aleechipei de dreptul concurenței,

Nivelul deconștientizare aregulilor deconcurență antitrusteste în continuarescăzut, și nu numaiîn rândulmanagerilor români.

practica de concurență este în continuă creștereInterviu cu aLINa POPeScu, co-Managing Partner, Maravela & asociații


legal Magazin

în ultimii ani? În ceproiecte ați asiguratconsultanță?

Am avut multe proiectefrumoase, din toatedomeniile dreptuluiconcurenței. Menționăm înmod deosebit investigațiileîn materie de concurențăneloială și antitrust,conceperea de politici decompliance în materie deconcurență la nivel naționalși european, analiza maimultor sisteme de distribuțieexclusivă și selectivă și acontractelor aferente dinperspectiva concurenței,analiza a numeroasemecanisme contractuale șipractici comerciale pentruvalidare din perspectivadreptului concurenței,asistență în legătură cucontrolul concentrăriloreconomice (în cadrultranzacțiilor M&A), asistareabeneficiarilor și autoritățilorpublice în legătură cudiferite forme de ajutor destat etc.

În ultima perioadă acrescut numărul dosarelorde fuziuni și achiziții(M&a) pe care le-ațigestionat, sectorcomplementar / integratcu cel al dreptuluiconcurenței. În ce industriicredeți că va crește nevoiade consultanță cu specificconcurențial?

Nu există industrii cu onevoie mai mica sau maimare de consultanță, toateavând nevoie de prevenție înegală măsură. Chiarpresupunând că un anumitdomeniu de activitate nu se

află sub lupa autorității deconcurență (care îninvestigațiile sectoriale seaxează preponderent pe aceledomenii susceptibile derestrângeri majore aleconcurenței care afecteazăun număr mare deconsumatori/utilizatorifinali), este oricând posibilca un partener/potențialpartener de afaceri sau unconcurent să adreseze oplângere autorității pentrupretinse fapteanticoncurențiale. Chiar dacăinvestigația nu se soldeazăcu o amendă (și cu atât maimult atunci cândîntreprinderea chiar estesancționată), disconfortul șicosturile atrase de o posibilăinvestigație depășesc, în celemai multe cazuri, cu multcosturile măsurilor deprevenție.

cum apreciați nivelul deconștientizare / gradul decunoaștere a managerilorromâni în privința regu li -lor și standardelor impusede legea concurenței?

Deși pare greu de crezut(având în vedere potențialeleriscuri), nivelul deconștientizare a regulilor deconcurență antitrust este încontinuare scăzut, și nunumai în rândul managerilorromâni. Sunt în continuare șicompanii internaționale maricare nu acordă suficientăatenție acestui domeniu. Iarcompaniile românești stau cuatât mai prost, cu cât celemai multe nu sunt dispuse săplătească pentru prevenție șiîn general nu recurg laavocați specializați în acestdomeniu decât atunci când

au Consiliul Concurenței lausă. De multe ori acest lucruse datorează faptului căunele practicianticoncurențiale, chiar șidin cele considerate grave,pot părea unui om debusiness absolut normale șilegitime pentru domeniul săude activitate. Astfel, mulțimanageri se gândesc maidegrabă la concurențaneloială, care este un subiecttotal diferit (și de principiu,mult mai puțin usturător) denormele de concurențăantitrust.

foarte multe companiiromânești au criticatmodul în care Ministerulfinanțelor publice arealizat selecția /punctajul pentru alocareafondurilor din schemele deajutor de stat, în sesiunea11 iu lie - 22 august 2016.cum comentați?

Până să ajungem la selecție,avem probleme mult maimari. În primul rând,schemele de ajutor în sinesunt reglementate defectuos– actele normative suntlacunare și/sau conțincontradicții, ghidurileutilizatorilor emise pe bazaschemelor de ajutor de cătreautoritățile de resort ajung săadauge substanțial laschemele de ajutor (ceea ce,din punct de vedere altehnicii legislative și alierarhiei actelor normative,nu este permis), condițiile deacordare a ajutorului șimonitorizare ulterioară aproiectelor presupun omuncă enormă din parteaunui potential investitorinteresat la dosarul și

procedurile aferente etc. În aldoilea rând, investitoriidispuși să facă toată aceastămuncă se lovesc de oanumită lipsă deprevizibilitate cu privire laprocedura de acordare șiperioadele în care pot aplica,pentru a se asigura că existăfonduri disponibile. Faptulcă statul român a publicat oschema de ajutor nuînseamnă neapărat că are șibani să o implementeze. În altreilea rând, ajutoarele destat acordate sub alte formedecât finanțărilenerambursabile sunt, maiales la nivel local,implementate fără a fiverificate în prealabil subaspectul dreptuluiconcurenței. Acest lucrupoate să ducă, în cazul unuiajutor nelegal, la recuperarealui de la întreprinderilebeneficiare. Și acestea suntnumai câteva din problemeleexistente. După cum vedețideci, discuția din ultimaperioadă este doar cireașa depe tort.

susțineți constant elsaromânia și derulațicampanii de formarepentru avocații stagiari.cum vedeți interesultinerilor absolvenți dedrept pentru sectoruldreptului concurenței?

Interesul tinerilorprofesioniști pentru acestdomeniu este din ce în cemai ridicat, cu atât mai multcu cât oportunitățile de apractica în această materienu sunt la fel de dese ca încazul altora.

Mircea Fica


legal Magazin

domnule avocat vasiledeleanu, revista „legalMagazin” vă provoacă laun dialog pe o temă maipuțin discutată înromânia. este vorbadespre capacitateaconsumatorului român dea-și asuma respectareaobligațiilor contractuale.

Am acceptat acest dialog nupentru vizibilitate în piațaavocaturii, ci dintr-unconsiderent în primul rânduman și, în al doilea rând,profesional, obiectiv.Aspectele privitoare la bănci,legate de darea în plată și decesionarea de creanțe auinflamat societatearomânească; așa se întâmplăla noi în situații din acesteași nu e rău, pentru că astaarată că suntem vii, chiardacă formăm o națiepătimașă. În esență, tot ce seîntâmplă legat de activitateacontractuală, de împrumut șide restituire nu înseamnălucruri noi, ci reprezintă oproblemă juridicăreglementată de 2000 de ani,din Dreptul roman sau de200 de ani, prin Codul civilal lui Napoleon. Noi le-amabordat acum cu emoție, cupasiune și cu jigniripersonale la adresa celorcare nu sunt de acord cu noi.Astfel de abordări nu neabsolvă de executarea

obligațiilor contractuale.Incapacitatea noastră de aînțelege și de a ne asumaobligația de respectare asarcinilor contractuale nu arfi căpătat o asemenea

dimensiune emoțională (casă fiu delicat în exprimare),dacă și noi, românii, am fiavut instituțiile care i-aueducat în acest sens peoccidentali.

la ce vă gândiți cândspuneți instituții deeducare în ceea ceprivește respectareaobligațiilor contractuale?

Este vorba despre ceea ce,în termenii ComisieiEuropene, se numește devreo zece ani afirmareaculturii contractului, careînseamnă înțelegereaconștientă a faptului cătrebuie cu bună-credință sănegociem, să semnăm și săexecutăm contractul. Cheiaîntregului edificiu esteaceastă obligație de arespecta contractul. Uncontract are aceeași valoarede lege între părțile care l-au semnat, așa cum legeaare valoare pentru noi toți,cetățenii unui stat. Singuradeosebire este că uncontract are valoare de legedoar între noi doi, cei carel-am semnat, iar aceasta senumește „relativitateaefectelor contractului”. Noi vorbim despre toate –de situația noastră, de baniinoștri, de copii, dar nudespre această valoare delege. În vechime, potrivitDreptului roman, datorniculera vândut ca sclav sau eradus la închisoareadatornicilor. La fel seîntâmpla în secolele XvIII-XIX. Pe toți ne-auimpresionat cărțile lui

darea În plată este o situație de crizăInterviu cu VaSILe DeLeaNu, Managing Partner, Deleanu & Grigorescu


legal Magazin

Charles Dickens. El era copilulunui tată mai extravagant cucheltuielile, care a intrat îninsolvență și a fost trimis laînchisoarea datornicilor.Scriitorul a fost marcat toatăviața și de aici a rezultat stilulliteraturii sale. Noi nu am avutceva de felul acesta.Comunismul ne-a alintat într-unfel și ne-a eliminat instinctul deconservare. În economia depiață ne-am trezit năuci, amcrezut că totul ni se cuvine șine-am prins într-o horă unde amcrezut ca toți luăm credit de labănci, facem afaceri și în finalcâștigăm. Dacă de-a lungultimpului nu am fost vânduți casclavi, nu am fost închiși laînchisoarea datornicilor (amavut legea, în secolul XIX, darse zice că a rămas neaplicată dinlipsă de spațiu în care să fiestrânși cei în cauză), de ce acumsuntem noi așa de ignoranți cubună-știință și nu înțelegem săne respectăm obligațiacontractuală?! Nu am auzit nicioasumare în acest sens, ci doarcritici că statul nu ne ajută, căbăncile trebuie să le radem; darnoi înșine nu avem nicio vină?!Asta e frământarea mea caavocat român, care-mi doresc săfie mai bine în țara mea.

legea dării în plată a inflamatdezbaterea pe tema relațieidintre clienți și bănci.dumneavoastră vedeți însă înaceste dezbateri un aspectmai profund, și anumedisciplina respectăriicontractului.

Darea în plată este o instituțienouă în Codul nostru civil. Pânăacum, era doar o interpretare, ojurisprudență, o doctrină avechiului Cod civil, care spuneacă creditorul nu poate fi obligat

să primească în schimbulprestației sale un alt bun, chiardacă acesta este cu o valoaremai mare. Dacă totuși acceptă,aceasta se numește dare în plată.De-a lungul carierei mele, m-amîntâlnit cu situații dintre celemai diverse de materializare înacest sens; cineva a vrut săofere ca dare în plată niștecalorifere vechi și ruginite. Decinoțiunea e veche, dar până acuma reprezentat numai o preluaredin Dreptul roman, Datio inSolutum. Acum, este oreglementare, care prevede cadebitorul să dea ceva, dar cuacceptul creditorului, aceastafiind și esența, anume că „nupoți să-i bagi pe gât” orice. Această instituție – noureglementată, însă veche caexistență – este o aplicațiepractică a forței obligatorii acontractului. Ea este esențialăpentru mersul unei societăți, nunumai comerciale, ci și civile.Este o concepție fundamentală,pe care nu ar fi rău să ne-oreamintim și să ne-o asumăm înfiecare dimineață așa cum nespălăm pe dinți. Un contractsemnat de noi înseamnă oobligație exact cum esteobligația de a nu trece strada pe

roșu, de a nu omorî un om, de anu dărâma o clădire. Toate deacest fel sunt obligații provenitedin lege, iar dacă facem altfel,statul are dreptul să aplice forțalui de coercițiune. Contractulfiind lege doar pentru cei doicare l-au semnat, creditorul aredreptul să facă apel la organelestatului pentru a-l sprijini înexecutarea obligațieidebitorului. În astfel de cazuriintervine executoruljudecătoresc, nu se intervine caîn penal, cu poliția sau cu alteastfel de forme. Este dreptulcreditorului să ceară executaresilită. Cei care au semnatcontracte nu au înțeles ori nu auvrut să ia în seamă acesteprevederi, nu au întrebat unavocat. Aici se vedesuperficialitatea specifică națieinoastre, care ne-a făcut săintrăm în contracte pe care nuam putut să le onorăm și ne-adus la niște situații de criză. Darea în plată este o situație decriză. Ca manifestare tipică, esteinvoluția cursului franculuielvețian. Acolo s-a văzut că nuam înțeles nimic din culturacontractului. Totodată, caargument, s-a adăugat problemabunei-credințe, element esențialîn negocierea, redactarea,semnarea contractului. Ideea debază este că toate actele civilepe care le asumăm trebuie făcutecu bună credință. Coco Chanelspunea că esența activitățiicomerciale este buna-credință.Referitor la noi, elocvente suntafirmațiile multiple de ordinsociologic, filozofic, psihologicfăcute de-a lungul timpului, dela Rădulescu-Motru la Carol I,în sensul că nu ne respectămobligațiile contractuale și, îngeneral, cuvântul dat.

Mugur Istode

Incapacitateanoastră de a înțelegeși de a ne asumaobligația derespectare asarcinilorcontractuale nu ar ficăpătat o asemeneadimensiuneemoțională (ca să fiudelicat înexprimare), dacă șinoi, românii, am fiavut instituțiile carei-au educat în acestsens pe occidentali.

03 noiembrieLegea dreptului de autor

(Conferință aniversară – 20 de ani);

10 noiembrie 2016Impactul fiscalității asupra mediului

de afaceri, ediția a VII-a

24 noiembrie 2016Darea în plată și Insolvența

persoanelor fizice

7 decembrie 2016Gala Lady Lawyer, ediția a III-a

02 februarie 2017Back in business versus purgatoriul

falimentului, ediția a VI-a

09 februarie 2017Smart City

23 februarie 2017Forumul de Mediu

9 martie 2017Finanțarea companiilor românești

30 martie 2017 Forumul Dreptului Muncii, Ediția IV-a

13 aprilie 2017Soluții eficiente de luptă împotriva

corupției și a fraudei

27 aprilie 2017Investiții străine prin PPP-uri & Noile

reglementări în sectorul achizițiilor

publice

11 mai 2017Noi reglementări în sectorul energetic

18 mai 2017Mediul de afaceri sub lupa Consiliului

Concurenței, ediția a IV-a

25 mai 2017Gala Legal Magazin

15 iunie 2017 Viitorul Arbitrajului Comercial în

Romania

29 iunie 2017Smart Education & Smart Research

7 iulie 2017Forumul Internațional de Medicină și

Farmacie; Amenințările secolului XXI

la adresa sănătății mondiale

14 septembrieDreptul sportiv - tendințe de

dezvoltare în România

28 septembrie 2017Schemele de ajutor de stat în perioada

2014-2020, Ediția a III-a

12 octombrie 2017Noi reglementări în agricultură

26 octombrie 2017Reindustrializarea României

9 noiembrie 2017Data Protection – soluţii

şi responsabilităţi, ediția a II-a

23 noiembrie 2017Revoluția jurnalului electronic

în comerțul modern

7 decembrie 2017Gala Lady Lawyer, ediția a IV-a

PeNtRu PaRteNeRIate șI ÎNScRIeRI

[email protected] și [email protected]

Calendar conferinţe Legal Magazin


legal Magazin

Hammond, Minciu &asociații are expertizăridicată în asigurări, aviație,M&a, petrol și gaze, ppp.cum percepeţi apetitul in -vestiţional al clienţilor dum -neavoastră în anul 2016?În cursul acestui an amremarcat un interes crescut alinvestitorilor pentru România.Majoritatea clienților noștrisunt fie societăți străine, fiecetățeni străini, astfel încâtputem spune că afirmația demai sus se întemeiază pecontactul direct cu aceștia.România este o piața foarteatractivă și clienții noștri suntinteresați nu doar să inves -tească, ci să dezvolte proiectede anvergură. În ciuda legis la -ției deficitare și instabile înanumite domenii, a birocrațieiși a altor neajunsuri pe careinvestitorii străini le repro șea -ză României, aceasta prezintăîn continuare un potențial cenu poate fi ignorat. Conformstudiilor de specialitate,perspectivele de creștereeconomică ale țarii noastresunt ridicate, iar în zonaEuropei de Sud-Est Româniaeste percepută ca prezentândcaracteristicile necesare uneiinvestiții pe termen lung.Avocații și societățile deavocați au posibilitatea de aînlesni acest proces investi -țional asigurând clienților nudoar o înțelegere a cadruluilegislativ, ci, mai ales, soluții

menite să transforme planul dea investi în Romania într-orealitate.

recent v-ați alăturatglobalaw, o cunoscută rețeainternațională de firmeindependente de avocatură.care sunt avantajele apar -tenenţei la această reţea?Suntem mândri și onorați săfim parte din organizațiaGlobalaw și unic reprezenantal acesteia în România.Calitatea hammond, Minciuși Asociații de membru alGlobalaw este o confirmare șio garanție a profesiona -lismului, experienței și calitățiiserviciilor furnizate. Pe lângăprestigiul de fi membru alacestei organizații, apartenețala Globalaw creează premiseledezvoltării profesionale prinschimbul de experiență șicontactul direct cu altesocietați de avocați și cliențiiacestora. A fi membruGlobalaw este o oportunitatedeosebită, dar și o responsa -bilitate care ne determină săfim mereu mai buni și maipregătiți pentru provocărileprofesiei.

ce strategie aveţi pentrustimularea şi fidelizareaangajaţilor? Colaboratorii noștri sunt foarteimportanți pentru noi. Prinnatura profesiei suntem toți, înprimul rând, colegi aflați pe

paliere diferite de experiențăpro fesională. În cadrulhammond, Minciu șiAsociații dorim să creăm unmediu care stimuleazădezvoltarea profesională șipersonală. Încurajăm succe -sele academice și profe sio -nale, le răsplătim și apreciem,dar, în egală măsură, ne dorima avea în echipa noastră, nudoar buni profesioniști, ci șiavocați care etalează principiimorale și etice. De asemenea, punem preț pestabilitate și pe colaborarea petermen lung, astfel încât, nedorim să asigurăm condițiilenecesare pentru a creșteîmpre ună. În funcție de re zul ta -tele profesionale, și de cele lal tecaracteristici menționate ante -rior, asigurăm celor ce lucrea -ză alături de noi, posibilitateade a evolua în cadrulsocietății. Suntem deschiși, neplac oamenii care doresc să sedezvolte și să se perfecționeze.

potrivit rezultatelor stu -diului global “tendințe înserviciile juridice”, realizatde rsg consulting la cere -rea deloitte legal, piațaserviciilor juridice treceprin transformări radicaledatorate reglementărilortot mai complexe, risculuicrescut în arii multiple,evoluției economiei digitaleși presiunii continueprivind reducerea costu -

rilor. cum vedeți evoluțiapieței avocaturii înromânia, în acest context? Într-adevăr, putem confirmaconcluziile studiului indicat dedumneavoastră. Dininteracțiunea cu colegii dinGlobalaw, dar și ca urmare aparticipării la diverseconferințe și forumuriinternaționale, rezultă, din ceîn ce mai mult, această nevoiede transformare a piețeiserviciilor juridice. Clienții îșidoresc mai mult, au nevoie demai mult decat simple sfaturide natură juridică. La nivelmondial interacțiunea și inter -dependența tuturor domenilorde activitate, ca efect direct alglobalizării, determinănecesitatea unor soluții pentruprobleme complexe, astfelîncât societățiile de avocațitrebuie să fie pregatite săasigure clienților o gamă maisofisticată de servicii. Deasemenea, criticile constantela adresa consumerismului,precum și dorința de acutizarea responsabilitații sociale atâta indivizilor, cât și a compa -niilor, au drept urmare unimpact direct asupra costurilor,de aceea trebuie să fim pre gă -ti ți și pentru această schim ba re.Sunt sigură că piața avocaturiidin România se va adapta șiva răspunde acestor noi ce -rințe ale pieței internațio na le.

Mircea Fica

aM reMarcat un interes crescut al investitorilor pentru roMâniaInterviu cu aLINa MINcIu, avocat Partener, hammond, Minciu & asociații


legal Magazin

De mai mulți aniasistăm la unadevărat „război”

între o parte dintre clienții ceau accesat diferite credite șiinstituțiile bancare, conflictce s-a desfășurat și sedesfășoară pe mai multefronturi.Primul dintre ele, în ordinecronologică și a impactului,este cel al „clauzelorabuzive”, clauze ce audeterminat litigii în care aufost și sunt implicați sute demii de debitori și majoritateabăncilor de pe piață.Litigiile având ca obiectconstatarea de către instanțăa existenței unor clauzeabuzive în contractele decredit au prins amploare înperioada adoptării celebreiOUG 50/2010, dar germeniiacestora se regăsesc cu unu-doi ani înainte, avându-șifundamentul juridic în Legea193/2000 privind clauzeleabuzive în contractelecomercianților cuconsumatorii, lege care atranspus conținutul DirectiveiConsiliului 93/13/CEE din 5aprilie 1993.Printre cele mai des întâlniteclauze abuzive sunt celereferitoare la suportareariscurilor contractului, carecădeau strict în sarcina

consumatorului(impreviziune, crizafinanciară), cea referitoare ladobândă, ce în cele maimulte cazuri este variabilăstrict în funcție de voințabăncii, precum și ceareferitoare la comisionul derisc.Această din urmă clauzăprobabil a avut și cel maievident efect asupra sumelorachitate lunar de cătredebitori, întrucât din cauzaprocentului aplicat la sold seajungea ca mai bine de otreime din cuantumul rateilunare să fie reprezentat deacest comision de risc, careera instituit inclusiv în cazulîn care rambursareacreditului era garantată princonstituirea unei ipoteciasupra unui imobil.

CoMIsIon deghIzat

De remarcat faptul că,ulterior declarării în modexpres ca ilegală a perceperiiunui comision de risc încontractele de credit bancar,prin OUG 50/2010, uneleinstituții bancare s-au repliatși au încercat să deghizezeacest comision subdenumirea de comision deadministrare credit, ce urma

a fi perceput alături decomisionul de administrarecredit în cuantum fix ce dejase percepea lunar. Procentulnoului comision deadministrare era identic cucel al comisionului de risc,una dintre bănci chiar notândla rubrica privind definițiatermenilor că în discuție esteun comision de administrarea contractului de credit dinperspectiva riscurilorasumate – iată că însășidefiniția acestui noucomision era similară cu ceaa declaratului nelegalcomision de risc. De altfelintroducerea acestuicomision de administrare, cenu fusese considerat necesarla data perfectării convențieide credit, face să fie evidentăintenția unor bănci de a eludaprevederile OUG 50/2010.O situație particulară în carese pune în discuție eventualaexistență a unor clauzeabuzive în contractele decredit bancar o constituieinvestirea instanței dejudecată cu un atare capăt decerere în cadrulconstestațiilor la executare,acțiuni promovate în urmadeclarării scadenței anticipatea creditului de către bancă șiînceperii executării siliteîmpotriva debitorului.

Evident că în acest cazinstituția bancară porneșteexecutarea pentru diferențade principal rămasă deachitat (care, din cauzamodului de imputare aplăților efectuate de obiceieste aproape de cuantumulsumei împrumutate) plusdiferența din dobânda totală,la care se adaugă toatecomisioanele stipulate încontract (inclusiv cel de risc,ulterior redenumit deadministare), penalitățile,majorările, etc..

Care este CuantuMuLuIdoBânzII Pe Care este nevoIt să o aChItedeBItoruL

Un aspect interesant pe carel-am ridicat în practică șideloc sau rar întâlnit este celal cuantumului dobânzii pecare este nevoit să o achitedebitorul în cazul în care esteexecutat silit. În concret,avem în vedere, spreexemplu, situația în carepărțile au încheiat un contractde credit imobiliar pe operioadă de 30 de ani, cuconstituirea, desigur, a uneiipoteci asupra imobiluluiachiziționat.Dacă după 5 ani, spre

războiul dintre clienți și bănciDe cOSMIN VIDIcaN, avocat Partener, Vidican, Morgovan și asociații


legal Magazin

exemplu, din cauza întârzieriiîn plata unor rate lunare,banca declară scadențaanticipată a creditului vaexecuta garanția, continuândexecutarea pentru suma ceconsideră că i se mai cuvine ,utilizând un calcul de genul:principal+dobândă+comisionare (inclusiv de risc sauadministrare)+penalități.Debitorul se află astfel însituația în care plătește ratelelunare timp de 5 ani, pierdeimobilul afectat garanției și,în lipsa altor bunuri ce arputea fi executate, suportă opoprire asupra veniturilorsale pentru achitareadiferenței de debit, încuantum foarte ridicat de celemai multe ori.Sigur că instanța de judecată,constatând caracterul abuzival clauzei privind comisionulde risc, va putea să dispunăîncetarea executării pentrusuma ce corespunde acestuicomision, percepută de ladata primei plăți – ceea ce,dat fiind cuantumul său, vaputea însemna chiar încetareaexecutării.Întrebarea care se pune însăeste ce se va întâmpla cudobânda deja achitată decătre client pe parcursul celor5 ani? Este cunoscut că, peparcursul primilor anicontractuali, se achită ceamai mare parte a dobânzii,cuantumul principaluluiacoperit fiind nesemnificativ.Ca atare, se ajunge la situațiaîn care debitorul achită înacești 5 ani întregul cuantumal dobânzii pentru creditul pe30 de ani în ciuda faptului căeste în situația de a rambursaintegral creditul în 5 ani –ținând cont de plățile făcute,executarea garanției și

anularea clauzei privindcomisionul de risc (cu con -secința diminuării semni fica -tive a soldului total).

Putem preciza că îndosare gestionate de noi, încare am formulat capăt decerere în acest sens, instanțaa constatat că băncii i secuvine doar dobândacorespunzătoare unui creditsimilar, încheiat pe operioadă de doar 5 ani,dispunând restituirea cătredebitor a diferenței dintredobânda totală deja achitatăși dobânda pe care ar fidatorat-o în ipoteza încheieriicontractului pe o perioadă de5 ani.

Un al doilea front pe carese poartă acest război este celal cererilor unora dintreclienții ce au contractatcredite în ChF de înghețare acursului leu/chf la valoareade la data accesării creditului,soluție ce se vrea a seconcretiza în prezent inclusivîntr-o propunere legislativă. Cunoaștem cu toții cauzeleacestor solicitări, respectivevoluția cursului leu/chf, carea dus la dublarea ratei lunarepe care debitorul o are deachitat, totul pe fondul crizeifinanciare prelungite în carene-am aflat.Adăugând la aceastamodalitatea în care s-auaccesat aceste credite – elefiind prezentate de cătreinstituțiile bancare ca oalternativă la împrumuturileîn moneda națională sau îneuro (împrumuturi pentrucare debitorii nu erau eligibilidar puteau obține aceeașisumă în echivalent ChF, faptcare i-a dus pe mulți înspreideea că a fost o acțiuneconcertată și premeditată a

băncilor în vederea plasăriipe piață a acestor produse)putem găsi justificare apoziției pe care acestepersoane o au.

InstanţeLe înCeP sădIsPună îngheţareaCursuLuI La nIveLuL de La data ContraCtărIIîMPruMutuLuI

Spre deosebire de regimulclauzelor abuzive, în materiaînghețării cursului instanțelede judecată au fost mult maireticente în a admite astfel decereri; în ultima perioadăînsă se poate observa fărăprea mare efort o înmulțire acazurilor în care s-aupronunțat hotărâri definitiveprin care s-a dispusînghețarea cursului la nivelulde la data contractării. Este înorice caz un subiect deurmărit pentru că în măsuraîn care practica instanțelor seva uniformiza treptat înfavoarea consumatorilorimpactul va fi unul deosebit,având în vedere inclusivfaptul că și persoanele cucredite în alte valute pot șivor putea solicita acest lucru– și mă refer în special lacreditele în euro, unde chiardacă diferența de curs nu estechiar atât de spectaculoasă cași la ChF putem asista ladiminuarea considerabilă asoldului (să ne gândim doarla cursul de aproximativ 3,6lei/euro de la finele lui 2007și cel de 4,5 lei/euro înprezent).Ultimul motiv de disputăîntre consumatori și băncieste constituit din mult-discutata lege a dării în plată– Legea 77/2016 – care dă

dreptul debitorului de aobține stingerea în întregimea datoriei sale prin darea înplată în favoarea creditoruluia imobilului asupra căruia s-aconstituit garanția.Această controversată lege asuferit numeroase ajustăriîncă din faza premergătoareadoptării ei (excludereacreditelor accesate prinprogramul Prima Casă de laaplicarea efectelor legii fiinddoar un exemplu) urmând afi supusă inclusiv unuicontrol de constituționalitate.Deși textul legii pare clar șisfera de aplicare strictdeterminată în practică auapărut numeroase problemeodată cu expedierea primelornotificări de dare în plată –să ne gândim doar lasuportarea costurilorpresupuse de transferulproprietății (onorariilenotariale și impozite cătrestat).Legea dă posibilitateacreditorilor să contesteîndeplinirea criteriilor deadmisibilitate prevăzute delege, practica instituțiilorbancare fiind vădit neunitarăîn acest sens, ghidată,probabil, pe lângă aspectelestrict legale, procedurale, șide interese și calculeeconomice.Ca să încheiem într-o notăoarecum veselă, nu putem sănu remarcăm inventivitateade care dau dovadă băncile înmotivarea contestațiilor, cuargumente uneori întemeiate,alteori mai puțin ancorate înrealitate – un subiect deasemenea de urmărit,impactul legii nefiind pare-senici pe departe atât de marepe cât îl anticipau instituțiilebancare.

Lucrarea Logicanormelor, apărută înanul 1974, la editura

UTB Dokumentation şicoordonată de profesorulhans Lenk, are un caracterunic în studiul logiciideontice.Aşa cum afirmă însuşiautorul, logica normelor saulogica deontică „… este odisciplină foarte tânără şicare în continuare ridicăprobleme nu numai dinpunct de vedere alaplicabilităţii şi alînsemnătăţii ei, din punct devedere semantic dar şi lanivelul regulilor sintactice şial axiomatizării.Pe de altă parte, sedemonstreazăindispensabilă, înargumentări complicateraportate la norme şi sistemede norme, precum şi îninterpretarea şi adoptareastructurii legilor.”La realizarea acestei lucrări,alături de profesorul hansLenk, şi-au adus contribuţiaşi Jörg Berkemann, GeorgesKalinowski, herbert Keuth,Franz von Kutschera, PeterStrasser, Ota Weinberger,Georg henrik von Wright.În argumentarea studiilor şicercetărilor care compunlucrarea de faţă, se arată cămajoritatea logicienilor şi

savanţilor în drept dinGermania au concepţiaeronată de a face referire laconsecinţele normative aleconcluziilor, bazate pelogica predicativă şienunţiativă, în detrimentullogicii deontice şi anivelului de dezvoltare aacesteia.Primele două capitole,elaborate de către Georghenrik von Wright, tratează

logica acţiunii şi logicanormelor, plecând de la noiabordări de dezvoltare aunor teorii preexistente.Astfel, autorul are capremise elementefundamentale ale logiciimatematice moderne:calculul propoziţional saulogica propoziţiilor.Acesta susţine că logicamodernă a normelor (saulogica deontică) s-a

dezvoltat ca parte a logiciimodale. Logica modalăreprezintă studiulconceptelor de posibilităţi(respectiv, „posibil”,„necesar”, „imposibil”,„contingent”).În opinia autorului,conceptele de „obligaţie” şi„îndatorire” operează camodalităţi legale alenecesităţii.De asemenea, logica modalăare legătură directă culogica propoziţională,plecând de la propoziţii detipul p, q şi conexiunileacestora, cu ajutorulconectorilor logici deadevăr.Aşa cum se ştie, o normădispune, permite sauinterzice.Starea de fapt reprezintă ocategorie statică a logiciideontice, iar acţiuneareprezintă categoriadinamică.Modalităţile acţiunii pot finegative, disjunctive sauconjunctive.În tratatul „Logicadeontică”, publicat în„Mind” (1951), Georghenrik von Wright, a expusnormele cu privire laacţiune, respectiv categoriilede acţiuni.Analiza normei, a logiciinormelor vizează

studiu introductivDe av. drd. SORIN aRDeLeaN

av. SORIN aRDeLeaNtel: 0722 480 950fax: 0368 420 033e-mail:[email protected]://avocatardeleansorin.ro


avocații Marilor orașe

organizarea juridică, asistemului de drept („gapsin the law”).Un alt capitol al lucrării,„Despre functoriideontologici”, aparţine luiGeorges Kalinowski.Studiul unor categorii defuncţii deontologice aulegătură cu propoziţiilegramaticii, care ar trebuiprivite ca propoziţii logice.Sistemele logiciideontologice se bazează pecalculul propoziţional clasicsau pe calcululpropoziţional intuiţionist(non clasic).Un alt punct de vedere îlîntâlnim la herbert Keuth,care, în capitolul „Logicadeontologică şi logicanormelor”, apreciază călogica deontologică(formată din propoziţiideontologice) se află încontrast cu logica normelor,chiar dacă cele douăsintagme sunt folosite casinonime.În opinia sa, normele dedrept reprezintă oparadigmă a normelor şi potfi interpretate ca impuneri.Nuanţând problematicalogicii deontice, OtaWeinberger, în capitolulintitulat „Noţiunea desancţiune şi rolul acesteia înlogica normelor şi teoriadreptului”, tratează viziuneagândirii obiective,operaţiunile logice, prinprisma logicii gnostice şisemantice.Analiza conceptului desancţiune, prin prismasemanticii propoziţiilor saua părţilor de propoziţie,reprezintă o teorie astructurii dar şi ometodologie.

Profesorul hans Lenktratează, în capitolul„Despre transpunerea însimboluri logice aenunţurilor normativecondiţionale”, propoziţiilenormative condiţionaleoperatorii deontologice înlogica deontică diadică.Implicaţia faptică saumaterială, spre deosebire deimplicaţia logică, introduceconceptul de propoziţienormativă condiţionatămaterial.Cele două propoziţii, celecare exprimă obligaţiiactuale şi cele care suntenunţuri condiţionatematerial, nu conduc la unmodel al lumii deontologiceperfecte.În momentul actual,„…analiza propoziţiilornormative împărţite peniveluri este abia la început(sau nici măcar)”, afirm\profesorul hans Lenk.O altă abordare alogicii deonticeo are Franz vonKutschera, încapitolul„Preferinţenormative şidispoziţiicondiţionale”.Tratând limbajullogiciipropoziţionale,autorul ajunge laconcluzia că apare:a) un concept depreferinţă deprobabilitate, înmod intuitiv;b) o formalizare aunui concept intuitivacceptabil pentruobligaţiilecondiţionale;c) o logică a

preferinţelor în careobligaţiile condiţionale potfi definite explicit.Limbajul folosit conţine

constante propoziţionale.Relaţia de preferinţă întremulţimi reprezintă o ordinecvasi-parţială iar relaţiaîntre propoziţii corespunderelaţiei între mărimilemulţimilor.Autorul stabileşte şi unprincipiu atenuant al mediei,care conduce laraţionamente intuitive.Capitolul intitulat „Despreprincipiul libertăţii deantinomie în logicadeontică”, al cărui autor esteJörg Berkemann, trateazăantinomia propoziţiilor înlogica deontică. Seapreciază că Aristotel aconsiderat că principiullibertăţii de antinomie estepartea superioară, de bază, atuturor principiilor.Din punct de vedere

ontologic, logica lui

Aristotel are ca axiomăpropoziţia antinomieiînchise.Toate teoriile ştiinţei aratăcă logica nu redă structuraontologică a adevărului şiaceasta este valabilă pentrufiecare limbaj.Potrivit logicii generale,paradoxurile şi antinomiileîn sens matematic au condusla o înţelegere a semanticiilogice.Astfel, pe lângă formalismşi axiomatic, logicianultrebuie să ţină cont desemantica specială.În dreptul pozitiv,propoziţiile suntcondiţionale, iar reprezen -tarea logică a acestora evariabilă.În capitolul „Raporturicontrarii şi similitudini înoperare, în hexagonuldeontologic”, alprofesorului hans Lenk,pătratul logic antic a fosttransformat în pătratuldeontologic şi, ulterior, prin

introducerea a doioperatori logiciîntr-un hexagon.Nu putem săîncheiem aceststudiu introductivfără a aminticontribuţia lacreativitateaconceptuală peacest tărâm allogicii, respectiv alogicii normelor, aunor cercetătoriromâni, cum ar fi:Alexandru Surdu,Constantin Noica,Petre Botezatu, DanBădărău,Ion Didilescu, TeodorDima, Anton Dumitriuşi alţii.Lucrarea LOGIca NORMeLOR a apărut la

editura academiei Române în 2016.avocatul Sorin ardelean a tradus carteași a făcut studiul introductiv.


avocații Marilor orașe


proprietate industrială

Pe 23 Iunie 2016 înurma referendumuluidin Marea Britanie, o

majoritate anemică a votat înfavoarea ieşirii ţării dinUniunea Europeană.Prezentul articol îşi propuneo trecere în revistă aprincipalelor implicaţiipentru societăţile româneştiale ieşirii Marii Britanii înceea ce priveşte proprietateaindustrială: mărci, brevete,desene, certificatesuplimentare de protecţie.

Pe terMen sCurt- PrIntre LaCrIMI ŞI MuLte InCertItudInI

Marea Britanie nu a ieşitefectiv din UniuneaEuropeană ca urmare areferendumului. Ieşireapresupune îndeplinirea unuinumăr semnificativ deproceduri legale guvernate dearticolul 50 din Tratatul UE,a căror durată în principiueste de doi ani, cuposibilitatea unei prelungiri.La data acestui articol, esteneclar atât calendarul denegociere între EU 27 şiMarea Britanie precum şiobiectul negocierii, respectivdacă se negociază întâiieşirea ţării şi apoi bazelenoii colaborări politice şieconomice sau se negociază

în paralel.Un alt motiv serios deincertitudine îl reprezintă cuiva da prioritate MareaBritanie în stabilirea noilorsale relaţii comerciale:foştilor colegi din UE, sauterţelor ţări? Impactul acesteipriorităţi este semnificativpentru UE în ansamblupentru că Marea Britanie estea cincea economie a lumii.În prezent, valoarea totală acapitalului subscris desocietăţile româneşti cucapital britanic ar situaaceastă ţară pe locul 101,

drept urmare impactul directîn economia românească nueste semnificativ.Aceeaşi decizie privindviitorii parteneri de afaceriprivilegiaţi va influenţa şiactivitatea societăţilorromâneşti care exportă înMarea Britanie, inclusiveforturile lor de a protejaproprietatea industrială.Aşadar este de aşteptat caincertitudinea să dureze maimulţi ani, timp în care MareaBritanie rămâne ţară a UE,cu toate consecinţele caredecurg.

1. BrevetuL euroPean

Brexit nu are impact directasupra Brevetelor Europene,întrucât acestea suntguvernate de Convenţia deBrevet European, care înprezent reuneşte 38 de stateşi care nu are legătură cuTratatul Uniunii Europene,ţări precum Turcia sauElveţia fiind membre aleacestei Convenţii fără să fiemembre ale UE.Un Brevet European seobţine printr-o procedurăcentralizată în faţa Oficiului

brexit- lacriMi, oportunități și incertitudiniDe RaLuca VaSILeScu, președintele camerei Naționale a consilierilor în Proprietate Industrială din România

RaLuca VaSILeScucabinet M. [email protected]


proprietate industrială

European de Brevete (OEB)cu sediul la Munchen (Ger -ma nia), iar după acordare,titularul brevetului înde pli -neşte formalităţile de validareşi menţinere în vigoare înţările de interes din cele 38.România este membră cudrept deplin din anul 2003, înprezent pe teritoriulRomâniei fiind în vigoare miide brevete europene a cărorprocedură de validare a fostîndeplinită în faţa Oficiuluide Stat pentru Invenţii şiMărci (OSIM).Din nefericire, numărulcererilor de brevet europeanavând ca solicitanţi persoanefizice sau juridice dinRomânia este în continuarefoarte scăzut. Astfel, în anul2015 numărul de cereri debrevet european avândsolicitanți din România afost de numai 33, față de 33în Bulgaria, 99 în Ungaria,568 în Polonia2.

2. BrevetuL unItar

Brevetul unitar este guvernatde un set de acte normativecare constă în douăRegulamente ale UniuniiEuropene şi anume unRegulament privind brevetulunitar, un Regulamentprivind regimul traducerilorprecum şi Acordul privindCurtea unică în materie debrevete (Acordul CUB) carepriveşte instanţele dejudecată competente săsoluţioneze litigiilebrevetului unitar, semnat detoate ţările UE cu excepțiaSpaniei, Poloniei și Croației.Spre deosebire de actualulbrevet european — care dupăacordare trebuie validat şipublicat în fiecare țară de

interes pentru titular, brevetulunitar ar urma să fie valabilfără publicare oficială în lim -bile celor 25 țări participante.Pachetul brevetului unitar arfi urmat să intre în vigoare înmomentul în care AcordulCUB este ratificat de unnumăr de 13 state din cele 25care l-au semnat, intre cele13 trebuind sa se afle Germa -nia, Franţa şi Marea Britanie.Până la data acestui articol,numai unsprezece ţări auratificat Acordul CUB:Austria, Belgia, Bulgaria,Danemarca, Franţa, Luxem -burg, Malta, Olanda, Portu -galia, Suedia şi Finlanda.Ieşirea din UniuneaEuropeană a Marii Britaniiva amâna – să speram sinedie – intrarea în vigoare apachetului brevetului unitar.Amânarea intrării în vigoarea pachetului brevetului unitarreprezintă, pentru societăţileromâneşti cea mai fericităconsecinţă directă şi sigură aBrexitului, deoarece nu vamai plana sabia lui Damoclesdeasupra capului societăţilorromâneşti, respectivposibilitatea reală ca untitular de brevet unitar să lecheme la judecată în faţacurţii de brevet unitar de laParis, Munchen sau Londra.În sistemul actual, litigiilereferitoare la brevetele vala -bile pe teritoriul României(atât încalcare cât şi validi -tate) se soluţionează numai înfaţa instanţelor din România.

3. MarCa unIunII euroPene ŞI desenuL unIunII euroPene

Actualmente, marca UniuniiEuropene (fosta marc\comunitară) acoperă întregteritoriul Uniunii Europene,

fiind obţinută printr-oprocedură unică în faţaOficiului Mărcii Europene(EUIPO, fost OhIM) cusediul la Alicante. În modsimilar desenul UniuniiEuropene.Odată cu ieşirea MariiBritanii din UE, marca UEnu va mai acoperi şi teritoriulMarii Britanii. În consecinţă,societăţile româneşti cuinterese comerciale în MareaBritanie vor trebui să depunăla Oficiul Britanic printr-unmandatar local, cererile demarcă şi respectiv desen.Cât priveşte mărcile UEînregistrate până în prezentcât şi în perioada de tranziţiepână la ieşirea efectivă aMarii Britanii din UE,statutul acestora pe teritoriulMarii Britanii va fi clarificatîn cursul negocierilor care sevor purta între cei 27 rămaşişi Marea Britanie.

4. CererILe de MărCI, BreveteŞI desene dePuse La osIM

Brexit-ul nu are impactasupra cererilor de mărci,desene şi brevete depusedirect la OSIM.

5. CertIfICateLesuPLIMentare de ProteCtIe

Certificatul Suplimentar deProtecţie reprezintă oextindere a valabilităţii unorbrevete din domeniulfarmaciei sau al protecţieiplantelor, cu rolul de acompensa anii în caretitularul nu a fost în măsurăsă îşi fructifice drepturile dinpricina procedurilor lungi depunere pe piaţă a produselor.Această extindere estereglementată prin două

Regulamente ale UE, unul îndomeniul farmaceutic şi unulîn domeniul protecţieiplantelor, şi nu poate fi maimare de cinci ani, solicitărilefiind depuse la oficiulfiecărei ţări de interes dinUE.Unul dintre documentele debază în dosarul prin care sesolicită acordarea protecţieieste autorizaţia de punere pepiaţă a medicamentului, careîn prezent poate fi depusăatât dintr-un stat al UE, cât şide la Agenţia Europeană aMedicamentului (EMA).Ieşirea Marii Britanii afec -tează certificatele de pro -tecţie suplimentară solicitateîn România pentru cazurile încare, ulterior ieşirii, titularulbrevetului şi producător demedicamente are autorizaţiade punere pe piaţa din MareaBritanie- chestiune care se vanegocia în cadrulprocedurilor de ieşire.

6. ConCLuzII

Cu excepţia notabilă şifericită a amânării intrării învigoare a pachetuluibrevetului unitar, Brexit-ulnu are pe termen scurt impactmajor asupra protecţieiproprietăţii industriale peteritoriul României.Românii care au interese înMarea Britanie vor trebui săîşi înregistreze la nivelnaţional mărcile şi deseneleînainte de data efectivă aseparării. Până atunci….business as usual.

1 Articol Agerpres (Mariana Nica,24 Iunie 2016), citand surse dinONRC2 Sursa: Website-ul OficiuluiEuropean de Brevete


dura lex

Adoptată deja deaproape un an, Legea151/2015 privind

procedura insolvențeipersoanei fizice a reintrat înatenția publicului o dată cudiscutarea devansăriitermenului la care aceastaurmează a deveni funcțională.Actualmente, data intrării învigoare a legii este 1 ianuarie2017, fiind însă în dezbateremodificarea acestui termen,în sensul reducerii sale, șistabilirea ca dată de intrare învigoare a legii la începutullunii noiembrie 2016. Având în vedere comple xita tealegii, într-un spațiu restrâns,nu se poate face decât opunctare a elementelor pecare s-a structurat aceasta, înașa fel încât, în urma lectu -rării sale, oricine să poată săîși creioneze un tablou gene ralasupra acesteia. Prin urmare:

1. Care sunt PersoaneLefIzICe Cărora LI se aPLICăProCedura regLeMentată de Legea 151/2015?

Persoanele fizice care potbeneficia de dispozițiile men -ționate, trebuie să înde pli -neas că următoarele condiții:Să aibă calitatea dedebitori pentru obligațiipersonale, adică, să fie vorba

de obligații care să incumbeacestora în nume propriu,pentru satisfacerea unornevoi personale și nu debiterezultate din derularea unoractivități de exploatare a uneiîntreprinderi;Obligațiile sale restante săaibă o scadență mai mare de90 de zile și să aibă o valoaretotală mai mare decât suma a15 salarii minime pe economie;Să aibă domiciliul saureședința în România, cu celpuțin 6 luni anterioare depu -nerii cererii de deschidere aprocedurii insolvenței;Să fie în stare de insol ven ță,adică – ne explică legea –„insuficienţa fondurilorbăneşti disponibile pentruplata datoriilor, pe măsurăce acestea devin scadente” și„şi nu există o probabilitaterezonabilă de a redeveni,într-o perioadă de maximum12 luni, capabil să îşiexecute obligaţiile astfel cumau fost contractate, cumenţinerea unui nivel de trairezonabil pentru sine şipentru persoanele pe care leare în întreţinere”;Să nu fi beneficiat înultimii 5 ani anteriori de oaltă procedură care să se fifinalizat cu eliberarea deobligații restante;Să nu fi fost condamnat

definitiv pentru săvârşireaunei infracţiuni de evaziunefiscală, a unei infracţiuni defals sau a unei infracţiuniintenţionate contrapatrimoniului prinnesocotirea încrederii; Să nu fi fost concediat înultimii 2 ani anterioridepunerii cererii, din motiveimputabile persoanei sale;Să nu fie în situația încare, deși apt de muncă, nua depus diligenţa rezonabilăîn vederea identificării unuiloc de muncă sau săfi refuzat, în mod nejustificat,un loc de muncă propus orio altă activitate aducătoare devenit;Să nu fi acumulat datoriinoi, prin cheltuieli voluptuaredeși ştia sau ar fi trebuit să ştiecă este în stare de insolvenţă;Să nu fi determinat sauînlesnit ajungerea în stare deinsolvenţă, cu intenţie saudin culpă gravă, cum ar ficontractarea de datorii maimari decât 25% din valoareaobligațiilor deja existente,asumarea în ultimii 3 anianteriori de obligații excesiveraportat la starea de fapt apatrimoniul său, efec tuare deplăți preferențiale sau trans -ferul de bunuri, care a avutca efect golirea de active apatrimoniului și inducerea

stării de insolvență, să nu fidemisionat sau să fi fost deacord cu încetarea unuicontract de muncă în ultimele6 luni anterioare depuneriicererii și să nu aibă deschisă oaltă procedură de insolvență.

2. CuM se desChIdeProCedura InsoLvenţeI?

Persoanele care îndeplinesccondițiile în vederea aplicăriilegii au la dispoziție maimulte variante:în cazul în care apreciazăcă este posibil, se vaînregistra la Comisia deinsolvenţă o cerere dedeschidere a proceduriiinsolvenţei pe bază de plande rambursare a datoriilor;dacă se consideră că unplan de rambursare nu poatefi susținut cu succes, poatesolicita direct instanţeijudecătoreşti competentedeschiderea proceduriijudiciare de insolvenţă prinlichidare de active.în situația în care aredatorii de maxim 10 salariiminime pe economie, nudeține bunuri ce pot fivalorificate și și-a pierdutcapacitatea de muncă înproporție de minim 50% sauare vârsta legală depensionare, poate depune la

Mic gHid al procedurii insolvenței persoanei fiziceDe MIhaeLa băDeScu, Managing Partner, bădescu & asociații


dura lex

Comisia de insolvenţăo cerere de dechiderea procedurii simplificate deinsolvenţă.

3. CuM se ProCedează ŞI CeefeCte are dePunerea uneICererI de desChIderea ProCedurII InsoLvenţeI PeBază de PLan de raMBursarea datorIILor?

Aceasta este o cerere cucaracter administrativ, caredebutează cu o notificare cuprivire la intenția de intrareîn insolnță, adresată cuminim 30 de zile înainte dedepunerea cererii, fiecăruiadintre creditori,. Notificareapoate fi realizată prin oricemijloc de comunicare apt aasigura confirmarea primiriinotificării de către aceștia. Cererea de deschidere aprocedurii se depune laComisia de insolvență șiconstă în completarea unuiformular tipizat. În cazulsoților se poate completa osingură cerere, urmând caacestora să li se elaboreze unsingur plan. Comisiaanalizează cererea și, în cazuladmiterii sale, desemneazăun administrator judiciar.Decizia Comisiei poate fiatacată la instanța competentă.Administratorul judiciarnumit comunică tuturorcreditorilor deschidereaprocedurii, solicitându-le să îlinformeze cu privire lacreanțele pe care le dețin, pebaza acestora elaborându-setabelul preliminar de creanțe.Planul de rambursare seelaborează în 30 de zile de ladata la care, tabelul decreanțe devine definitiv șieste aprobat cu votulcreditorilor ce dețin minim55% din valoarea totală a

creanțelor și minim 30% dinvaloarea creanțelor ce bene fi -ciază de cauze de preferință,ulterior aprobării trebuind afi confirmat de instanță.Aprobarea planului derambursare suspendă dedrept toate acțiunile deexecutare silită asuprapatrimoniului debitorului.Pe toată durata derulăriiacestei proceduri deinsolvență, debitorului i seimpune o anumită conduită,fiind obligat să informezeadministratorul cu privire laplăți, venituri suplimentareobținute, să depună diligențeîn vederea obținerii unui locde muncă cu o remunerațiecare să-i permită susținereaplanului, să facă rapoarteperiodice cu privire la stareasa financiară, având dreptul aface fără acordul adminis tra -torului doar acele operațiunice asigură întreţinerea sa şia familiei aflate înîntreținerea sa, însă doar înlimita cheltuielilor aprobateetc. , fiindu-i interzis, deprincipiu, să contracteze noidatorii sau să dispună învreun fel de activele deținute.La momentul încheieriiprocedurii, dacă debitorul arespectat planul derambursare, acesta esteeliberat de toate datoriile pecare planul nu le-a acoperit.

4. CuM se ProCedează ŞI CeefeCte are dePunerea uneICererI de desChIderea ProCedurII InsoLvenţeIPrIn LIChIdarea aCtIveLordeBItoruLuI?

Aceasta e o procedură pentrucare debitorul poate opta dela început, atunci cândapreciază că un plan derambursare nu poate fi viabil

sau în cazul în careprocedura pe bază de plan derambursare este respinsă deComisie sau, deși esteadmisă, pe parcurs eșuează. Acest tip de procedură estedispusă de instanțajudecătorească, care numeștedirect un lichidator judiciar. După deschiderea acestui tipde procedură debitorul numai are drept de dispoziție cuprivire la niciun bun sauvenit, fiind suspendate dedrept procedurile de executresilită deschise de creditori.Și în această procedură seîntocmește un tabel decreanțe, și se întocmește uninventar al tuturor bunurilor,veniturilor, drepturilor decreanță ale debitorului, iar pemăsură ce acestea sevalorifică sunt virate într-uncont cu afectațiune specială,numit Cont de colectare. Dinacest cont sumele sunt distri -buite, în ordinea prevăzută delege, către creditori. Debitorul va putea fi eliberatde plata datoriilor rămaseneacoperite în urma lichidăriiaverii sale, după 1 an de ladata închiderii procedurii, dacăse va constata că a achi tatminim 50% din valoareatotală a creanțelor, după 3ani de la data închiderii pro -cedurii dacă se va constata căa achitat minim 40% dinvaloarea totală a creanțelorsau după 5 ani de la data în chi -derii procedurii, indi ferent deprocentul de creanțe acoperit.

5. CuM se ProCedează ŞI CeefeCte are dePunerea uneICererI de desChIderea ProCedurII sIMPLIfICate aInsoLvenţeI?

Aceasta este practic cea mairelaxată dintre formele de

procedură, deschizându-se pebază de cerere adresatăComisiei, care, în cazul încare va aprecia că suntîndeplinite condițiile deadmisibilitate, sesizeazăinstanța competentă. Instanțasesizată va analiza cererea șiva pronunța o sentință princare va constata îndeplinireasau neîndeplinirea condițiilorde deschidere a proceduriisimplificate.În caz de admitere a cererii,toate executările silite sesuspendă, iar debitorului i sepune în vedere de cătreComisie că pe o perioadă de3 ani are următoareleobligații: să achite toatedatoriile curente, să nucotracteze datorii noi, săinformeze anual comisia cuprivire la statusulpatrimoniului său, săinformeze Comisia cu privirela orice venituri suplimentareși cu privire la dobândirea debunuri sau servicii având ovaloare mai mare decâtsalariul minim pe economie.Din veniturile sau bunuriledobândite cu caractersuplimentar față de veniturilesau activele debitorului lamomentul deschideriiprocedurii, Comisia încearcăsă efectueze plăți cătrecreditorii ce dețin creanțeanterioare. Dacă pe parcursul celor 3 anidebitorul își îndeplineștetoate obligațiile, procedura seînchide, acesta fiind eliberatde toate datoriile anterioare.În cazul în care nu îșiîndeplinește obligațiile,procedura se încheie, iardebitorul va fi obligat săachite toate creanțeleanterioare, inclusiv dobânzileși penalitățile calculate la zi.


opinia specialistului

Supravegherea video asalariaților în timpulactivității la locul de

muncă poate fi făcută doar înanumite scopuri prevăzute înDecizia Autorității Naționalede Supraveghere a PrelucrăriiDatelor cu Caracter Personal(ANSPDCP) nr. 52/2012."Supravegherea video poatefi efectuată în locuri și spațiideschise sau destinatepublicului, inclusiv pe căilepublice de acces de pedomeniul public sau privat,în condițiile prevăzute delege", scrie în documentulmenționat.Așadar, camerele video pot fifolosite pentru a asigura pazași protecția persoanelor,bunurilor și valorilor, aimobilelor și a instalațiilor deutilitate publică, dar și aîmprejmuirilor acestora. Deasemenea, supraveghereapoate avea cascop prevenirea șicombaterea săvârșiriiinfracțiunilor. Alte cazurijustificate ar mai fi:supravegherea traficuluirutier și constatarea încălcăriiregulilor de circulație rutieră;îndeplinirea unor măsuri deinteres public sau exercitareaprerogativelor de autoritatepublică; realizarea unorinterese legitime, cu condițiasă nu se prejudiciezedrepturile și libertățile

fundamentale sau interesulpersoanelor vizate.Camerele video trebuie să fiemontate în locuri vizibile,cele ascunse fiind interzise.Totodată, este interzisă șisupravegherea video înspațiile în care trebuie să seasigure intimitateapersoanelor, cum ar fi

vestiarele și toaletele.Sistemul de supravegheretrebuie să fie semnalat printr-o pictogramă cu oimagine reprezentantivă, caresă fie poziționată la odistanță rezonabilă decamerele video.Durata de timp în careimaginile obținute cu ajutorul

camerelor video pot fipăstrate trebuie să fieproporțională cu scopulurmărit, dar nu mai mare de30 de zile. Excepție fac doarsituațiile reglementate expresde lege și cazurile justificatetemeinic. Atunci cândtermenul expiră, înregistrăriletrebuie șterse sau distruse,după caz."Prelucrarea datelor cucaracter personal prinmijloace de supravegherevideo, exclusiv în legătură cuoriginea rasiala sau etnică,convingerile politice,religioase ori filozofice,apartenența sindicală, stareade sănătate și viața sexuală,este interzisă, cu excepțiacazurilor prevăzute expres delege", mai prevede Decizianr. 52/2012.Potrivit Legii nr. 677/2001pentru protecția persoanelorcu privire la prelucrareadatelor cu caracter personalși libera circulație a acestordate, cei care prelucreazăilegal date cu caracterpersonal (adică inclusivimaginile obținute prinsupravegherea video la loculde muncă) riscă să fieamendați cu sume cuprinseîntre 1.000 și 25.000 de lei.Salariații nu pot fisupravegheați video înbirourile în care aceștiamuncesc în mod obișnuit,conform prevederilor legaleaflate în vigoare, însăcamerele video pot fiinstalate în alte locuri, încondiții stricte. Totodată,angajatorii n-au voie nici săia amprentele salariațilorpentru întocmirea pontajului.Cei care procedează în acestfel pot fi amendați pentruîncălcarea legii.

aMprentarea și supravegHerea video a salariațilorDe aNtONeVIcI MIhaeLa aDRIaNa, Director General, hR StaR 2005


opinia specialistului

suPravegherea vIdeo nu este PerMIsă înInterIoruL BIrourILor înCare LuCrează angajaţII

Conform actului normativ,imaginile cu persoanele fil -mate - obținute cu came relevideo - sunt conside ra te datecu caracter personal chiardacă nu sunt asociate cudatele de identitate aleacestora. Regula se aplică șidacă acestea nu conținimaginea persoanelor filmate,dar conțin alte informații carepot duce la o identificareefectivă a acestora.Supravegherea video nu estepermisă în interiorulbirourilor în care lucreazăangajații, exceptând situațiileexpres prevăzute de lege sauavizul de la ANSPDCP."Prelucrarea datelor cucaracter personal aleangajaților prin mijloace desupraveghere video estepermisă pentru îndeplinireaunor obligații legale expresesau în temeiul unui intereslegitim, cu respectareadrepturilor persoanelorangajate, în special ainformării prealabile aacestora", prevede Decizianr. 52/2012. În alte situații, supraveghereavideo se face doar cuconsim țământul expres șiliber exprimat al salariaților,respectându-se drepturileacestora.Potrivit prevederilor art. 269alin. 1 din Codul muncii, an gajatorul este obligat, înte me iul normelor şi princi pii -lor răspunderii civile contrac -tuale, să îl despăgubească pesalariat în situaţia în careacesta a suferit un prejudiciu

material sau moral din culpaangajatorului în timpulîndeplinirii obligaţiilor deserviciu sau în legătură cuserviciul.Dintr-un comunicat de presărecent al ANSPDCP reiesecă mai mulți angajatori aufost sancționati în ultimaperioadă după ce, în urmaplângerilor/sesizărilor,această autoritate a făcutinvestigații și a găsit căsalariații erau supravegheațiîn birouri."Angajatorii respectivi aufost sancționați cu amendă,sancțiuni care au fostmenținute de către instanțelede judecată, prin hotărâridefinitive și irevocabile,confirmându-se astfeltemeinicia și legalitateamăsurilor luate de cătreautoritatea desupraveghere", scrie încomunicatul ANSPDCP."De asemenea, instanța areținut că nu a fost realizatăinformarea directă, într-omanieră completă și clară asalariaților, strict subaspectul acestor prelucrări,iar aceștia nu au fostconsultați anterior în moddirect și explicit, ceea ce acondus la concluzia căangajatorul a acționat înafara legislației în materie(națională și interna ționa lă)",precizează sursa citată.Așadar, instanțele confirmăfaptul că supraveghereavideo a salariaților în birourieste ilegală.Practic, supravegherea videoîn birouri a fost consideratăde judecători ca fiind omăsură disproporționată. Înacest fel a fost încălcatdreptul la viața privată și,prin monitorizarea

permanentă, s-a creat o starede presiune la locul demuncă.Conform precizărilorANSPDCP și amprentareasalariaților pentru întocmireapontajului este, de asemenea,o măsură ilegală, și a fostconsiderată o măsurăexcesivă, deoarece duce lacreșterea riscului încălcăriidrepturilor și libertățilorsalariaților în raport cuinteresul angajatorului.Angajatorii care au recurs lamonitorizarea timpului demuncă prin luareaamprentelor salariaților aufost amendați de cătreautoritatea de supraveghere.La fel, instanțele de judecatăau menținut sancțiunile dateși au subliniat că măsura afost luată fără o analizăprealabilă și fără a căutasoluții cu un impact mairedus asupra vieții private aangajaților."În situația în care nu existădispoziții legale exprese, nuse poate recurge la o pre lu -crare a datelor biome trice(amprentele angajaților),decât dacă aceste măsurisunt proporționale curiscurile cu care se confruntăoperatorul (angajatorul) și sejustifică temeinic necesitatealuării unei asemenea măsuriintruzive în viața privată apersoanelor vizate (angajații)",punctează sursa citată.

PersoaneLe fIzICe Pot dePune PLângere La ansPdCP

Persoanele fizice ale cărordate cu caracter personal suntprelucrate se pot adresa înscris cu plângere laANSPDCP în cazul în care

apreciază că le-au fostîncălcate drepturile prevăzutede Legea nr. 677/2001, cucondiţia de a nu fi introdusanterior o acţiune în justiţie,cu acelaşi obiect şi aceleaşipărţi și numai după ce s-auadresat în prealabiloperatorului reclamat.Conform art. 25 din Legeanr. 677/2001, persoana vizatătrebuie să se adresezeoperatorului cu 15 zileînainte de a depune plângerela autoritatea desupraveghere.Pe cale de excepţie,plângerea poate fi adresată înlipsa parcurgerii proceduriiprealabile numai în cazul încare o întârziere ar cauza unprejudiciu iminent şiireparabil, aspect care trebuiejustificat şi dovedit de petent,la data depunerii plângerii laautoritatea de supraveghere.Nerespectarea acestorcondiţii atrage respingereaplângerii ca inadmisibilă.În toate cazurile, plângereatrebuie însoţită de dovezi.Datele persoanelor vizate vorfi prelucrate de ANSPDCP înscopul îndeplinirii atribuţiilorlegale de soluţionare aplângerilor.Toate datelesunt obligatorii, cu excepţiaadresei de e-mail.Nefurnizarea datelor deidentificare (în special, nume,prenume şi adresa dedomiciliu/reşedinţă) conducela clasarea plângerii caanonimă. Datele pot fidezvăluite de cătreANSPDCP unor terţi în bazaunui temei legal justificat, înspecial, către entitateareclamată numai în cadruldemersurilor întreprinsepentru rezolvarea aspectelorreclamate.


coMunicare / brand

Acum câtva timp, unprieten avocat m-arugat să-l ajut “să se

facă cunoscut, să-l ajut să sepromoveze”. Mai în glumă,mai in serios, i-am explicat cănu mai sunt demult profesorca să-l promovez, dar ampromis că o să încerc să-lîndrum pentru a deveni maivizibil printe colegii avocațiși să-i îmbunătățesc reputațiaîn rândul potențialilor clienți.Am aranjat o sesiune de“psihoterapie profesională”undeva la o terasă și primaîntrebare pe care i-am pus-oa fost ce i-a venit cu“promovarea” și de ce abiaacum? Răspunsul a fostconsternant: “pentru că nu semai poate...” și, pentruurmătoarele 4 ore, amdiscutat cam ce ar putea săînsemne pentru avocați înparticular – și pentru alteprofesii apropiate precumpracticienii în insolvență,notarii, consultanții fiscali,evaluatorii, mediatorii,auditorii financiari saucontabilii în general - acest“...nu se mai poate”.

Adevărul este că trăim într-olume a comunicării, în careinformația este peste tot, încare indivizii și corporațiiledevoră informația într-unritm nemaiîntâlnit până acumîn istorie, în care cele mai

mărunte decizii se iau pebaza unor cercetări asidue peinternet și în care carierele sefac și se desfac în spațiulpublic. În acest context,efortul nu este de “a te facecunoscut” - căci LUMEAdeja te cunoaște - ci a “teface cunoscut așa cum vrei tusă fii cunoscut” și de adeveni “remarcabil” în acest

vacarm de informații care neînconjoară.După ce am trecut de oprimă etapă profesionalintrospectivă mai mult saumai puțin riguroasă, bunulmeu prieten a devenitnerăbdător să trecem laacțiune, “să facem ceva” șicea mai la îndemânăpropunere a fost eterna și

deloc surprinzătoarea “hai căplătesc un interviu, mai dămceva bani dincolo pentru unarticol și gata”. Nu știu deunde atâta siguranță înRomânia că reputația secumpără la tarabă, că nu enevoie decât să dai cu bani înstânga și eventual în dreaptapentru a ajunge peste noaptefaimos și respectat. În fine,mi-am dat seama că o să amceva de lucru...O primă remarcă pe care așdori să o fac este aceea că “acomunica” nu este unul șiacelași lucru cu “a țipa înpiața publică” și nici “repu -tația” nu este echivalentă cu“faima”. A comunicaînseamnă a transpune încuvinte și acțiuni informațiace ține de carieră și dedezvoltarea ei, astfel încât să-ți construiești – ca individși/sau ca organizație – oreputație solidă și care sădureze în timp, pe cândfaima se poate obține(relativ) ușor dar nu prearezistă la testul timpului.Adevărul este că o carieră desucces și, prin consecință, oreputație pozitivă secontruiesc în timp, adăugândexperință profesională pesteexperiență profesională într-oordine firească și logică,legate trainic între ele deexpertiza acumulată îndecursul anilor de practică.La fel, dacă este să negândim că o carieră seconstruiește precum o casă,comunicarea nu vine decât săadauge culorile frumoase peexterior, să-i conturezeferestrele și să-i scoată înrelief acele detalii care o facunică și dezirabilă. Comunicarea nu poate sătransforme o cocioabă într-un

despre coMunicare, brand și reputațieDe OVIDIu cONStaNtINeScu, Managing Partner, face PR & News


coMunicare / brand

palat și nici un analfabetprofesional într-un doctor înștiințe. Nu este nicioîntâmplare că, mai mereu,când vor să scrie despreanumite domenii, jurnaliștiiîntreabă și cer reacții cam dela aceleași persoane. Puținidintre ei “își cumpărăpublicitate“ dar faptul că îivedem mereu și mereu peaceștia se datorează faptuluică presa în general și jurna -liștii care scriu pe problemeeconomice și/sau juridice înspecial îi consideră experți îndomeniul respectiv. Așadar, oprimă concluzie ar fi că,pentru a deveni “celebru“este nevoie să fii tobă decarte și să ai o experiență pecare să o poți îmbrăca încuvinte. Poți “face pe cinevadin cuvinte“ o dată, dar nu defiecare dată, iar scopul comu -nicării nu este să păcălești, cisă arăți exact așa cum ești, săfii unic și autentic.O altă întrebare cu năduf pecare bunul meu prieten mi-amai pus-o în decursuldiscuțiilor a fost “De ceapelează jurnaliștii doar la unnumăr restrâns de așa-ziși“experți“? Răspunsul estedezarmant de simpul:deoarece aceștia nu numai căsunt capabili să vorbeascădespre acel subiect oricând,sculați din somn, dar șiacceptă să fie deranjați cuîntrebări la orice oră din zi șidin noapte și nu cer o săptă -mâ nă răgaz să se documen -teze asupra chestiunii îndiscuție. Consider necesar săfac o precizare: nu mă referaici la cazul “părerologilor deserviciu“ pe care-i uităDumnezeu într-un studio deteleviziune și pot vorbi seninși despre un proiect de lege

al Finanțelor și desprevulcanii din Islanda și despredespre ultimele scandaluri încare sunt implicate starletelelumii mondene, ci mă refer laprofesioniști în domeniu carerefuză să discute orice înafara domeniului lor deexpertiză. Un lucru pe care mulțiavocați îl ignoră este căjurnalistul are termene-limitănumite tipar, live, emisie șidegeaba ceri o săptămână săte “documentezi” și să“raspunzi la mail”, căci înmomentul în care te-ai urnitsă răspunzi, ceea ce era știree deja istorie. Jurnalistultrăiește în cotidian, într-unperpetuu “azi”.Revenind la discuția cuprietenul meu, l-am întrebatdacă a primit solicitări de lajurnaliști și cum a răspuns laele. A recunoscut candid că aprimit “de la niște site-uri“dar că “era prins“ și nu a avuttimp și a trimis răspun surilecu o săptămână – două întâr -ziere… dar ce făcea atunciera “extrem de important“.L-am rugat ca atunci cândmai primește un set deîntrebări, să nu mai amâne șisă nu ceară “o săptămânăpentru documentare“ ci săfie deschis dacă poate trimiterăspunsurile în termenulcerut sau să-și ceară scuze cănu e la curent cu subiectul și– gest foarte apreciat dejurnaliști – să le indice o altăpersoană capabilă să-i ajute.Astfel, o a doua concluziecare s-a desprins a fost cădisponibilitatea de acomunica aici-și-acum este lafel de importantă ca șicunoașterea exhaustivă asubiectului și că respectulfață de cel care mediază

relația cu publicul nu seprezumă ci trebuie dovedit cufiecare răspuns la întrebări. În fine, ca de fiecare datăcând ajung să discut cu unavocat despre relațiile maidegrabă tensionate pe care leare cu jurnaliștii, l-amîndemnat pe amicul meu săgăsească acele punți care –mai degrabă – apropie celedouă profesiuni decât celecare le despart. Cum am maiscris de câteva ori despreaceastă chestiune, nu mi-afost greu să-i enumăr și luidecalogul unei relațiireciproc avantajoase întreavocat și jurnalist, un set dereguli simple și de bun-simțpe care oricine le poate urma:

1) Respectă-l pe cel care-țitrece pragul profesional, și elîncearcă să își facă meseria.

2) Fi punctual și nu amânaîntâlnirea decât din motiveextrem de serioase; nu lăsaomul să aștepte ca prostul cuorele, fără să-l anunți.

3) Răspunde scurt și clar laîntrebări, nimeni nu arenevoie de un eseu pe 10pagini și să te audă apoiplângându-te că asta ți-amâncat tot timpul;

4) Pentru jurnalist, o știre orie acum ori nu mai e, degeabaceri o săptămână să te “docu -mentezi” și să “răspunzi lamail”, căci deja întrăm înistorie.

5) Produ două-trei fraze binecroite care încapsuleazăinformația din disertația de10 pagini de la pct.3 care săpoată fi luată ușor copy-paste,pusă între ghilimele și citate.

6) Gândește și vorbește înlimba română naturală șifolosește jargonul avocațialdoar atunci când este strictnevoie, altfel te vei plângedegeaba că jurnalistul “nu aînțeles nimic din ce amspus”;

7) Stabilește clar, de laînceput, ce e on și ce e off-the-record și care esteprocedura în cazul discuțiiloroff-the-record; dacă vrei cadiscuția să continue off-the-record, în secunda doi seînchide reportofonul, punct.

8) Stabilește clar, de laînceput, ce se întâmplă cudiscuțiile off-the-record: a)informația poate fi dată “pesurse” (apropiatecazului/tranzacției/proiectului); b) informația poate fifolosită fără a fi atribuită; c)informația este confidențialăși este strict destinatăjurnalistului pentru a puteaavea imaginea mai clară asituației. Evident, nicio vorbădespre ce strict confidențial,nici on și nici off-the-record;

9) Ai încredere în jurnalist, șiel prețuiește o relație bazatăpe încredere și respectreciproc cu un avocat;

10) Niciodată, darNICIODATă nu cerematerialul înainte de a fitipărit, la verificare, decât încazul în care acesta este înregim advertorial. E ca șicum clientul v-ar lua opiniajuridică la puricat.Despre strategii și tactici decomunicare, cât de curând,după ce o să mă maiîntâlnesc iar cu prietenulmeu.

Evenimentul ZiuaPorților Deschise aavut două compo -

nente: conferința de presă„CREDIDAM – 20 de ani înslujba artiștilor” și turulnoului sediu al asociației, încare participanții au pututvedea pașii pe care îi are deurmat un artist din momentulînscrierii ca membru, inserăriirepertoriilor și până înpunctul remunerăriiprestațiilor sale artistice.„Azi, CREDIDAM a împlinit20 de ani. Ceea ce părea laînceputuri un vis quijotesc, adevenit una din cele mai mariasociații de profil dinEuropa, componentăimportantă a societății civileromâne. Dincolo de bani,CREDIDAM a fost, este și vafi mereu o asociație care areun important rol social și cul -tural, cu largă recunoaș tereinternațională. De altfel, neaducem aminte cu emoție dedeclarația doamnei amba sa dorKaren Fogg, la conferințaorganizată cu susținereanoastră în 1998: <<Româniaare nevoie în demersulintegrării în UE, de asociațiiprecum CREDIDAM, careasigură punerea în practică adrepturilor de proprietateintelectuală a artiștilorinterpreți, contribuind astfel,direct, la democratizareasocietății românești>>”, adeclarat Ștefan Gheorghiu,directorul general alCREDIDAM.

Peste 13.500 de MeMBrI

Plecând de la o formulărestrânsă în 1996, de numai

69 membri, CREDIDAM aajuns, după 20 de ani, să fieasociația numărul unu aartiștilor interpreți dinRomânia, numărând peste13.500 de membri, artiștiromâni și străini. CREDIDAM este singuraorganizație de gestiunecolectivă pentru drepturileartiștilor interpreți dinRomânia care are relații cu

organisme similare din străi -nă tate, având încheiate 35 deacorduri bilaterale cu țări pre - cum: Austria, Belgia, Cana da,Danemarca, Elveția, SUA,Spania, Marea Britanie, etc.În cadrul conferinței depresă a fost prezentat șiclasamentul primilor 10artiști din România care auîncasat cei mai mulți banipentru repartiția aferentă

semestrului patru din 2015și primul semestru din 2016(perioada 1 Octombrie 2015– 31 Martie 2016).Pe primul loc în acest top seaflă interpreta de muzicăpop, Delia, fiind urmată deConnect-R și Alex velea.Topul este completat deAndra, Shift, Smiley, Dj.Sava, Loredana, Randi șiCarla’s Dreams.


eveniMent

credidaM a aniversat 20 de ani de activitate în slujba artiștilorcu ocazia împlinirii a 20 de ani de activitate, cReDIDaM (centrul Român pentru administrarea Drepturilorartiștilor Interpreți) a organizat luni, 19 septembrie 2016, ziua Porților Deschise, prilej cu care a prezentatpublicului larg noul sediu.

CREDIDAM (Centrul Român pentru Administrarea Drepturilor Artiștilor Interpreți) este o asociație non-profit, înființată în 1996. Scopul asociației estede a colecta si repartiza banii cuveniți artiștilor interpreți români și străini, bani proveniți din difuzarea înregistrărilor comerciale de către posturileradio și TV, operatorii de cablu, cinematografe, hoteluri, restaurante, discoteci, organizatori de evenimente etc.


instituţii

Fundaţia Alexandrion şicotidianul.ro auorganizat, joi seara, 29

septembrie 2016, la PalatulBrâncovenesc de laMogoşoaia, a III-a ediţie apremiilor ConstantinBrâncoveanu.

La finalul ceremoniei depremiere, cei peste 400 deinvitați s-au bucrat de mini-concertul susținut de Prim-solista Operei din Sofia,Radostina Nikolaeva,acompaniată de pianistulAlexandru Petrovici.

Preafericitul Părinte Ioan alX-lea, Patriarhul Antiohiei șial Întregului Orient, a primitPremiul special pentruîntreaga sa activitate deapărare a Ortodoxiei înOrientul Mijlociu.

PreMIanţII

Secțiunea Muzică – valentin Gheorghiu, pianistși compositorSecțiunea Arhitectură –Romeo Șrefan Belea,ArhirectSecțiunea Arte Platice –Mirel Zamfirescu, PictorSecțiunea Literatură –Ileana Mălăncioiu, PoetSecțiunea Teatru – victor Rebengiuc, ActorSecțiunea Film – Lucian Pintilie, RegizorSecțiunea Istorie –Academician Ion Bulei,Istoric

Un premiu special i-a fostacordat compozitoruluiEugen Doga, membriu alAcademiei din RepubliciiMolvova.

Președintele FundațieiAlexandrion, NawafSalameh a anunțat căîncepând cu ediția a Iv-a aGalei vor fi adăugatedistincții pentru secțiunileMedicină și Economie.

sCurt IstorIC aL PreMIILor „ConstantIn BrânCoveanu”

Premiile „ConstantinBrâncoveanu” au fostiniţiate ca o formă derecunoaştere a celor maimerituoase lucrări îndomeniul istoriei, culturii şiartelor din spațiul românesc.

Premiile au constat într-odiplomă onorifică, într-olucrare originală, în bronz,reprezentând pe Sfântulvoievod ConstantinBrâncoveanu (creație asculptorului Ioan Bolborea),la care s-a adăugat o

contribuţie, sub forma uneisponsorizări, pentru unproiect editorial sau artisticviitor.Laureații ediției 2016 aPremiilor Brâncoveanu aufost stabiliți de către unjuriu, prezidat și în acest ande academicianul DanBerindei.Înființată acum 13 ani,fundația organizatoare aacestei gale s-a implicat înnumeroase acţiuni debinefacere atât pentruajutorarea copiilor bolnavi,cât și a celor superdotaţi,contribuind substanţial și lareeditarea de către PatriarhiaRomână a Bibliei de laBucureşti.

gala preMiilor constantin brâncoveanu


eveniMent

Legal Magazin MediaGrup a organizat joi,29 septembrie 2016,

în Amfiteatrul Albastru dincadrul CCIR BusinessCenter, a treia ediție aForumului DreptuluiMuncii. Parteneriievenimentului au fostCamera de Comerț șiIndustrie a României, OMvPetrom, Dentons, Rădulescu& Mușoi și isoLEX.Conferința a fost moderatăde Magda volonciu,Managing Partner, Magdavolonciu & Asociații

Mihai Berinde, DirectorulDepartamentuluiPetrOmbudsman al OMvPetrom a prezentat care esterolul Ombudsman-uluiorganizațional în rezolvareaamiabilă a conflictelor demuncă și care suntbeneficiile unui departamentde Ombudsman. Natalia Nistorean, SeniorAssociate, Rădulescu &Mușoi a susținut prezen -tarea cu tema Concedierea,evoluții jurisprudențiale șinoutăți legislative, iarGabriela Bălășel, hROperations Manager, EyRomânia a vorbit despreeficientizarea instrumentelorde administrare de personal.Cristian Pârvan, PreședintelePatronatului InvestitorilorAutohtoni a avertizat asuprapericolelor care amenințăcompaniile românești, încontextul crizei de forță demuncă.Camelia Slivneanu, DirectorExecutiv, ARAMT aprezentat ultimele evoluții lanivel internațional însectorul muncii temporare șisituația actuală din România.

La rândul său, Irina Petrescu, Legal Manager,Smartree Romania s-a referitla Transpunerea în regle men -tarea internă a angajatoruluia prevederilor Co du lui fiscalîn materie de beneficiiacordate angajaților.Mihaela Ungureanu, Director General, DGASPC,Sector 4, București s-areferit la integrarea pe piațamuncii a persoanelor cu dizabilități și a tinerilorproveniți din siste mul deprotecție al copilului.În final, Filip Paunovici,Business Analyst, isoLEXa prezentat softul juridicisoLEX si a arătat avantajelegestionării litigiilor demuncă prin această aplicație/ soluție software.Ediția a Iv-a a ForumuluiDreptului Muncii va fiorganizată în 30 martie2017.

foruMul dreptului Muncii, ediția a iii-a

În grila de toamnă a acestui an, la tVr1, două emisiuninoi produse marca legal Magazin Media grup (lMMg)

NEgOcIază PrEŢul cOrEctEmisiune cu caracter informativ.

Educăm publicul în domeniul imobiliar.

Pornim de la premisa că nu stăm foarte bine la

capitolul educație imobiliară. Vindem și cumpărăm

după ureche și după cum ne “arde”buzunarul.

Cât pierdem sau cât câștigăm dintr-un astfel de

comportament ?

Cu sprijinul specialiștilor în domeniu, oferim

telespectatorilor informații care să îi ajute să-și vândă

corect o casă sau cum să își cumpere una nouă.

Ne adresăm celor care vor să cumpere / vândă / un

teren, să construiască o casă / extindă business-ul / să

se relocheze, etc.

Practic, vom prezenta pas cu pas ce trebuie făcut

pentru vânzare / cumpărare / construcție.

Vom intra în câteva proprietăți și vom sta de vorbă cu

proprietarii. Ce își doresc să obțină ? E greu/ ușor să

vinzi/ cumperi o casă, un teren?

La fiecare punct, vom avea părerea specialiștilor în

domeniu. De cele mai multe ori, aceștia se vor deplasa

cu noi pe teren, pentru a constata situația la fața

locului și pentru a oferi cel mai bun sfat.

Emisiune săptămânală în format de reportaj cu interviuri, durata 25 de minute, difuzată pe TVR1Emisiune produsă și realizată de LMMG, moderator CaMELia SpăTaRu.

aBc-Darul EcONOMIcEste o emisiune de interes public, cu scop educațional,

menită să explice principalele noțiuni de economie,

într-un limbaj accesibil tuturor oamenilor, indiferent de

vârsta și pregătirea lor.

Emisiunea va aborda câte două tematici pe fiecare

emisie (e.g. De ce trebuie să știm ce este inflația și cum

ne poate influența bugetul personal sau al familiei /

Ce este darea în plată și ce trebuie să știm exact despre

acest drept ) și va fi realizată utilizându-se atât

minireportajul, interviuri scurte, dar și vox public.

Subiecte precum inflația, dobânzile la bănci, despre

economisire, taxa auto, bugetul țării / bugetul familiei,

când și cum merită să te împrumuți, traiul pe datorie,

mecanismele cursului valutar, randamentul unei

investiții de orice fel, vor fi abordate în cadrul

emisiunii.

De asemenea, în fiecare emisiune se va prezenta un

“mic ghid” de investire, care va arăta publicului

telespectator ce poți face cu diferite sume de bani

economisite.

Emisiune săptămânală în format de reportaj cu interviuri, durata 25 de minute, difuzată pe TVR1Emisiune produsă și realizată de LMMG, moderator ConSTanTin RudnițChi

25 de ani de pasiune

în avocaturăinterviu cu

dana Gruia dufaut, Managing Partner, Cabinet de avocat

Gruia dufaut

Practica de concurenţăeste în continuă creştere

interviu cu alina Popescu, Co-Managing Partner,

Maravela & asociații

Este nevoie de reglementarea juridică a profesiei de ombudsman Interviu cu

Mihai Berinde www.legalmagazin.ro

Directorul Departamentului PetrOmbudsman al OMV Petrom

Ediți

a a

X-a

octo

mbr

ie 2

016

Date post:	05-Nov-2020
Category:	Documents
Upload:	others
View:	3 times
Download:	0 times

Practica de concuren3ă este în continuă...

Documents