Practica anul III.doc

Mod

CUPRINS

1.Noiuni generale despre Tehnica Securitii (TS)

2.Aciunea curentului electric asupra organismului uman

3.Acordarea primului ajutor victimei n caz de electrocutare

4.Ciocanul de lipit (parametrii,tipuri)

5.Lipirea metalelor

6.Tehnologia lipirii i spoirii

7.Pregtirea ciocanului de lipit pentru lucru

8.Verificarea calitii lipirii

9.Aliaje de lipit

10.Fondaii.Colofoniul

11.Clasificarea ncperilor dup gradul de primejdie

12.Organizarea locului de munc

13.Tensiunea de pas

14.Grupele de securitate electric

15.Msurile de siguran la ncercrile instrumentului suportabil

16.Metodele de protecie n instalaii electrice

17.Mijloace de protecie individual de aciune a curentului electric

18.Ordinea de meninere a mijloacelor de protecie

19.Controlul dup starea mijloacelor de protecie i evidena lor

20.Regulile generale de folosire cu mijloace de protecie

21.Cabluri i conducte electrice

22.Materiale electroizolante

23.Sigurane fuzibile

24.ntreruptoare automate

25.ntreruptoare cu prghie26. Relee (principiul de funcionare)27. Pornitoare magnetice28. Contactoare29. Prize i fie industriale30. Placarde de avertizare31.Punte de diode32. Schema de pornire a lmpii de zi cu transformator33. Schema de pornire a lmpii de fluoriscen34. Schema de pornire a motorului trifazat35. Schema reversiv de pornire a motorului trifazat

ModCoala Nr.documentSemnat Data

Elaborat DAREA DE SEAM LA PRACTICA DE INSTRUIRE DE ELECTROMONTARELit.CoalaColi

Verificat 24

1.Noiuni generale despre tehnica securitii Curentul i tensiunea nu manifest factori externi ce pot fi sesizai de organele de sim ale omului, de aceea organele de sim nu percep pericol posibil la deservirea instalaiilor electrice. Curentul electric atac pe neateptate la atingerea prilor conductoare de curent a instalaiilor electrice.Cel mai periculos se socoate unirea cu dou faze, deoarece la corp se aplic tensiunea liniar i prin el trece un curent mare.Mai puin periculos se socoate unirea cu o singur faz.n locul de unire a conductoarelor rupte de pmnt,deoarece pmintul are rezisten diferit ,ntre picioarele omului apare tensiune de pas.Tensiunea de pas se numete tensiunea ntre dou puncte a circuituilui,aflate una de alta la distana de un pas.Din zona tensiunii de pas trebuie de ieit pe un picior sau pasuri foarte mici. 2.Aciunea curentului electric asupra organismului umanTrecnd prin corp curentul electric duce la aciune termice, electrice i biologice. Aciunile curentului electric asupra organismului uman se manifest n form de traum i se cunosc urmtoarele traume :

Metalizarea pielii.

Arsuri electrice.

La fel curentul electric manifest i deteriorri mecanice:

Rupturi de piele.

Rupturi a vaselor sangvine.

Lovituri electrice.

Curentul electric pn la 0,15 mA nu este simitor pentru om.Curentul de la 0,5 mA pn a 1,5mA nu atac omul, dar poate aduce la cazuri neplcute.La curentul de 10-15 mA omul nu poate independent s scoat minele de pe electrozi. Curenii de 50 mA i mai mare atac organele respiratorii i sistemul nervos.La curentul 100 mA inima se oprete. Cel mai periculos curent este curentul industrial cu fregvena de 50 Hz.Tensiunea reelelor i instalaiilor este standartizata.Tensiunea de 220V i 380V este cea mai utilizat. n ncperile cu primejdia ridicat i deosebit de primejdioase se foloesc tensiunile de 12V,24V, 36V, 42V. Tensiunea de 12V se folosete n ncperi deosebit de primejdioase i condiii climatice nefavorabile.

Metalizarea pielii- se observ la locul de intrare a curentului electric, n jurul mrcii electrice, fiind caracteristic ncrustarea particulelor de metal pe piele. Uneori metalizarea poate fi vzut cu ochiul liber: n funcie de metalul din care a fost confecionat conductorul, se observ coloraie brunglbuie sau cenuiu-negricioas. Prin analiza spectral se poate stabili natura chimic a conductorului electric cu care a intrat n contact victima.

Arsuri electrice- se localizeaz la locul de intrare sau ieire a curentului electric i este consecina contactului cu conductorul sau a arcului voltaic. Arsura electric se deosebete de arsura termic prin margini clare,bine delimitate i prin localizare. Se caracterizeaz prin dimensiuni variabile, culoarea brun-cenuie, consisten crescut. Prin aprinderea mbrcminii se pot produce i arsuri termice care se pot localiza i n afara locului de contact ntre corp i conductor.

3. Acordarea primului ajutor victimei n caz de electrocutare Dup eliberarea victimii de sub aciunea curentului electric este necesar de a detarmina starea ei. Semnele dup care se poate repede de determinat starea victimei snt :

1.cunotina(clar, tulburat, sau lipsete).

2.respiraia (normal, tulburat, sau lipsete).

Darea de seamCoala

1

ModCoalaNr.documentSemnatData

3.culoarea buzelor (roz sau albastr).

4.pulsul (este present sau lipsete).

5.pupilele ochilor ( nguste sau largi).

Avnd unele deprinderi, stpnirea de sine, acordnd primul ajutor n primul minut determinm starea victimei, i hotrm n ce msur i n ce ordine vom acorda primul ajutor. Dac ajutorul este acordat de o singur persoan ea se aeaz ntr-o parte a victimei i aplecndu-se face dou respiraii energice dup metoda gur-in-gur sau gur-n-nas apoi se ridic rmnnd n aceeai parte a victimei. Palma uneia dintre mini o punne pe partea posterioar a cutiei toracice, iar degetele le ridic puin, palma celei lalte mini o pune de asupra primei de-a curmeziul i apas ajutnd cu corpul, n timpul apsrii minele trebuie s fie drepte i apsarea s fie cu izbituri repezi ca cutia toracic s fie apsat cu 4-5 cm. Durata apsrii nu mai mare de 0,5 sec , n pauz minele de pe piept nu se iau. Dac ajutorul este acordat de o singur persoan la fiecare dou insuflri trebuie s fac 15 apsri pe cutia toracic timp de un minut este necesar de fcut 60 de apsri i 15 insuflri astfel efectund 75 de manipulaii timp de un minut.

4.Ciocanul de lipit (parametrii,tipuri) Ciocanul de lipit este surs de cldur pentru nclzirea suprafeelor care trebuie lipite.Este cea mai veche unelt pentru lipiri moi,evolund de la simplu paralelipiped din cupru cu tij i mner-nclzit la flacr sau pe plit,la construciile sophisticate din present cu termostate tare i temperatur reglabil,cu vrfuri interschimbabile placate,cu alimentare prin transformator.Lipirea cu ciocanul este un procedeu foarte utilizat i adesea de nenlocuit (la depanare,de ex.) n primul rind datorit adaptibilitii n orice situaie,de aceea pentru perfecionarea acestei unelte se depun susinute eforturi, de ctre productori.

Ciocanele pot fi de dou tipuri:-cu funcionare discontinu (tippistol), economice,recomandate pentru lucru cu pauze-cu funcionare continu (cu rezisten de nclzire)

5.Lipirea metalelorLipirea este procedeul prin care se obine o mbinare fix a dou sau mai multe piese metalice cu

Darea de seamCoala

2


ajutorul unui metal sau aliaj care trebuie s aib o bun aderen fa de metal de baz i o rezisten mecanic suficient pentru a rezista la solicitrile la care este supus mbinarea n exploatare. n timpul lipirii metalul topit umple retul executat a celor dou piese. Metalul de ados trebuie s aib o temperatur de topire mai mic dect metalul de baz care nu se topete n timpul lipirii.

Dup rezistena necesar la locul de lipit i dup temperatur la care lucreaz piesa n exploatare se deosebesc dou moduri de lipire:

1. -lipirea moale la care aliajul se topete sub 400C

2. -lipirea tare la care temperatura de topire este peste 400C

Sursa de cldur este:

lipirea moale (ciocan de lipit sau arztor cu gaze);lipirea tare (arztor cu gaze,cuptorul i baia de lipit).

Lipirea moale se utilizeaz la piesele care nu sunt supuse la solicitri i presiuni mari,iar lipirea tare la piesele care sunt supuse la solicitri nalte i presiuni mari. 6.Tehnologia lipirii i spoirii Lipirea este procedeul de mbinare la cald a pieselor metalice,n care se folosete un metal de adaos,numit aliaj de lipit diferit de metalele de baz.Capetele firelor sau conductoarelor curite inprealabil se acoper cu un strat subire de aliaj i acest procedeu este numit spoire.

n fabricarea pieselor,componentelor,dispozitivelor electronice att lipituri moi ct i lipituri tari,n proporii apropiate,n schimb,la asamblarea,interconectarea componentelor,pentru realizarea circuitelor,subansamblelor i aparatelor electronice, mbinrile prin lipituri moi dein de departe cea mai mare pondere,se apreciaz c peste 60% din conexiuni n echipamentele electronice se realizeaz cu lipituri moi.

Lipirea este condiionat de o serie de procese fizico-chimice, care se petrec la contactul dintre aliajul de lipit topit (lichid) i metalele de baz(solide). Pentru realizarea lipirii este necesar ca aliajul de lipit topit s umecteze (umezeasc) metalele de baz pentru a se crea legturi strnse ntre cele dou materiale, cu consecina apariiei difuziei de atomi de aliaj n metalele de bazi a atomilor acestora n aliaj.

7.Pregtirea ciocanului de lipit pentru lucru Ciocanul de lipit se nclzete pentru ca s ard firele de azbest,lacurile,vopselele care au fost folosite pentru protecie. Vrful ciocanului de lipit trebuie s aib o form unghilar de 55-65. Pentru a evita rcirea rapid a ciocanului cnd vine n contact cu piesa rece este necesar ca acesta s fie confecionat din metale cu cldur specific mare,iar pentru nclzirea bune condiii admise de lipit. Cldura acumulat trebuie s fie transmis ct se poate de repede mbinrii. Din aceste considerente ciocanul de lipit se confecioneaza din cupru electrolitic,singurul metal care ndeplinete condiiile necesare lipirii moi:

1.s aib cldur specific mare

2.s conduc bine cldura pentru a nclzi locurile de lipit.

3.s reziste mult timp la temperature de lipire.

4.lipitura lipit s-l acopere bine i s-l atace foarte puin.

Pentru asigurarea lipirii calitative trebuie s se ndeplineasc urmtoarele cerine:

-Vrful ciocanului de lipit trebuie s fie cu adncituri i bine spoit.

-Ciocanul de lipit trebuie s fie bine nclzit.

Darea de seamCoala

3


-Cantitatea fondatului i aliajului pus n locul lipirii se determin pe cale experimental.

-Timpul lipirii nu mai mult de 5-6 sec. 8.Verificarea calitii lipirii Calitatea lipirii se controleaz individual i vizual, n cazuri necesare cu lupa. Se consider bine efectuat lipirea,atunci cnd se vede clar cotururile pieselor de unire dar cu de ajuns aliaj. Suprafaa lipirii nu trbeuie s aib crpturi, prea mult aliaj sau escresene ascuite.

9.Aliaje de lipit Aliajul de lipit este un aliaj utilizat la asamblarea prin lipire a pieselor de cupru, alam, oel, plumb etcAliajul de lipit se poate topi electric sau cu flacr de gaz sau benzin. Lipirea se face cu ajutorul ciocanului sau pistolului de lipit, prin turnare sau imersiune n baie de aliaj topit. Piesele ce urmeaz a fi lipite, se cur mecanic sau chimic, se decapeaz cu borax, colofoniu sau past decapant, pentru dizolvarea i ndeprtarea oxizilor n scopul obinerii unei aderene bune, se cositoresc separat i, apoi, se lipesc, n electrotehnic se folosesc aliaje de lipit cu coninut mare de staniu, care asigur o bun fluiditate, proprieti electrice i mecanice bune. n calitate de aliaj de lipit se folosesc diferite metale i topituri. Tab.nr.1 Cele mai utilizate aliaje pentru lipireNr.

Aliaje pentru lipire

Temperatura de topire

1.

Lp60

1900C

2.

Sn

1900C

3.

Lp50

2160C

4.

Lp40

2330C

5.

Lp37

2480C

6.

Lp30

2550C

7.

Lp20

2660C

8.

-302560C

9.

-402350C

10.

-902220C

10.Fondaii.Colofoniul Fondaii snt substane chimice sau soluii care contribuie la unirea uniform dur a aliajelor de lipit cu metalul. Procesul fondrii include umetarea. Umetarea reprezint nlturarea oxizilor i impuritilor, aprarea locului de lipire i a aloajului de oxidare. Cu fondaii se acoper locul lipirii pentru nlturarea stratului de oxizi i protejarea acestor suprafee n timpul lipirii. Adeziunea fondatului ctre metalul de baz trebuie s fie mai slab, dect adeziunea aliajului. Rmiile de fondat trebuie s ias la suprafaa aliajului atunci cnd aliajul intr n contact cu metalul de baz. Nici fondatul,nici produsele sale nu trebuie s degaje gaze neplcute sau otrvitoare. Fondaiile se se nltur de pe suprafaa lipirii cu ajutorul spiritului tehnic.

Colofoniul(numit isacz) este o substan solid sfrmicioas cu luciu sticlos, de culoare galben cu variante brun negricioase sau rocate. Se obine dinrinaconiferelorprin distilare ca produs ce rmne dup evaporareaterebentinei, o substan volatil. Colofoniul se compune din acizi organici, n specialacid abietic.n electronic se folosete ca dezoxidant la cositorit, acizii organici din compoziie la temperaturi ridicate reducnd sau ndeprtnd complet stratul de oxid de pe suprafaa metalelor, lucru care faciliteaz cositoritul i asigur o lipitur solid.

Darea de seamCoala

4


11.Clasificarea ncperilor dup gradul de primejdie

Dup gradul de primejdie ncperie se impart n trei tipuri:

1. -ncperi puin periculoase --- snt acele ncperi n care nu se lipsesc factori sau condiii deosebit de primejdioase.

2. -ncperi periculoase --- snt acele ncperi n care exist una din urmatoarele condiii: 1.umiditate;

2.praf electroconductor;

3. temperatur ridicat;

4.posibilitatea atingerii cu pri aflate sub tensiune.

3. -ncperi foarte primejdioase --- snt acele ncperi n care exist dou sau mai multe condiii de primejdie ridicat.

12.Organizarea locului de munc Organizarea corect a locului de munc d posibilitatea de micare raional a lucrtorului i scurteaz pn la minim cheltuielile timpului la cutarea instrumentului necesar sau a materialului.Foarte important este organizarea n ateliere pentru crearea condiiilor favorabile pentru studierea industrial. Organizarea locului de munc d posibilitatea utilizrii raionale a spaiului i scurteaz pn la minim timpul necesar cutrii instrumentelor necesare i a crea condiii favorabile dup urmatorii factori :

-Temperatur -Umeditate relativ -Viteza de micare -Presiunea -Iluminarea -Glgia -Vibraia -Culoarea zonelor de lucru Locul de munc trebuie s fie aezat n felul urmtor:

Masa trebuie s fie imens, faa mesei se acoper cu un material din plastic. Fiecare instrument are cui pentru depozitare.Locul de munc se alimenteaz cu o tensiune egal cu 36V, iar pentru ciocanul de lipit nu mai sus de 42V i ventilare prin aspirare. 13.Tensiunea de pas n locul atingerii a conductorului (rupt) cu pmntul din cauza rezistenei diferite ntre picioarele omului apare tensiunea de pas.Se numete tensiune de pas,tensiunea dintre dou puncte a circuitului aflndu-se unul de altul la distan de un pas pe n acelai timp st omul.Din zona tensiunii de pas trebuie de ieit pe un picior sau fr s luai picioarele de pe pmnt.Cu ct R este mai mare cu att U este mai mare! 14.Grupele de securitate electric

1.Prima grup se atribuie persoanelor care nu au trecut cursuri special la electrotehnic,dar avnd nchipuiri elementare despre pericolul curentului electric i msurile de securitate electric.Persoanele ce posed prima grup trebuie s cunoasc regulile de acordare a primului ajutor victimei.

2.A II grup se atribuie persoanelor care au staj minim de lucru n instalaiile electrice.Pentru personalul care nu au studii speciale,dar care a trecut cursuri special 2 luni i cu studii medii o lun.

Participanii colilor profesionale ce dispun de aceast grup snt obligai s cunoasc:

-date elementare despre instalaie

-o nchipuire clar despre pericolul curentului electric

-cunoaterea msurilor principale de precauie n timpul lucrului n instalaiile electrice

-deprinderi practice de acordare a-I ajutor

3.A III grup se atribuie personalului electrotehnic care au staj minim de lucru n instalaiile electrice de grupa II.

Darea de seamCoala

5


Personalul electrotehnic (10luni); personalul electrotehnic care nu are studii medii, dar care au trecut studii speciale 4 luni; care nu are studii medii, dar care a trecut studii speciale 3 luni; studii medii speciale si tehnica.

Personalul acestei grupe trebuie sa cunoasc:

-sa fie cunoscut in amenajare si deservirea instalatiilor electrice;

-o inchipuire clara despre curentul electric;

-cunoasterea TS;

-cunoasterea regulilor de acces la lucrarile in instalatiile electrice pina la 1000V;

-cunoasterea regulilor speciale tehnicii securitatii pe acele lucrari care intra in obligatiunea persoanei respective;

-cunoasterea practica de acordare a primului ajutor victimei.

4.A parta grup se atribuie persoanelor care au staj minim de lucru in grupa a treia; pentru persoanelecare nu au staj mediu, dar care au trecut cursuri speciale; care nu au studii medii dar care au trecut cursuri speciale 8 luni; care au studii medii si care au trecut cursuri speciale 3 luni; care au studii medii si complete tehnice 2 luni.

Persoanele ce poseda aceast grup trebuie sa cunoasc:

-sa aiba cunostinte electrotehnice in volumul scolii profesionale;

-o inchipuire clara despre pericolul curentului electric;

-cunoasterea completa a regulilor securitatii in vigoare;

-cunoasterea in asa masura ca sa se poata descurca usor care elemente trebuie deconectate in lucru;

-putinta de organizare a securitatii lucratorilor in iscusinta de supravegherea personalului la instalatiile pina la 1000V;

-cunoasterea regulilor de acordare a primului ajutor si aplicarea lor in practica;

-cunoasterea schemelor si dispozitivelor de pe sectorul sau.

5.A cincea grup se atribuie personalului electric care au staj minim de lucru in grupa a parta. Pentru persoanele care nu au studii medii si nu au trecut studii speciale 42 luni; care au studii medii si au trecut studii speciale 42 luni; care au studii medii si au trecut studii speciale 12 luni; care au studii tehnice superioare 3 luni.

Persoanele ce poseda aceast grup trebuie sa cunoasc:

-schemele si dispozitivele de pe sectorul sau, cunoasterea regulilor si a RIE;

-inchipuirea despre ceea ce e nevoie despre cerintele unuia sau altui punct;

-putinta de organizare a securitatii lucrului si iscusinta de supraveghere dupa personal in orice instalatie electrica;

-cunoasterea regulilor de acordare a primului ajutor si aplicarea lor in practica;

putinta de a invata personalul altor grupe regulilor TS si de acordare a primului ajutor victimei. 15.Msurile de siguran la ncercrile instrumentului suportabil

La lucru cu instrumentul electric si cu masinile electrice de clasa intii in incaperile cu pericolul ridicat de lovire cu curent electric si in afara incaperilor se poate admite personalul care poseda grupa a doua. Unirea dispozitivului de ajutor in retea si deconectarea lui efectueaza personalul electrotehnic cei care poseda minim grupa a doua. Unirea dispozitivelor de ajutorm in retea si deconectarea lui efectueaza, personalul electrotehnic cei care poseda minim grupa a treia. In dependenta de categoria incaperii dupa nivelul de primejdie de lovire cu curent electric trebuie sa fie folosite instrumente electrice si manuale nu mai jos de urmatoarele clase:

Clasa intii in incaperile fara primejdie ridicata in timpul lucrului cu instrumentele electrice si manualele de clasa intii trebuie de folosit de mijloacele de protectie individuala: daca masina sau instrumentul este singur, primeste energia de la sursa...

Clasa doi si trei in incaperi cu pericol ridicat si in afara lor. La folosirea masinelor de clasa doi si trei se poate de lucrat fara folosirea mijloacelor de protectie individuala cu exceptia pregatirii lucrurilor de montare.

Clasa a patra in incaperile foarte periculoase, inainte de a incepe lucrul cu masinile electrice, mauale si instrumentele electrice trebuie de indeplinit:

1. controlul complectului si sigurantei de unire dintre piese;

2. controlul exterior al cablului, tevi de protectie si fisiei de curent;

3. controlul bunastarii intrerupatorului, controlul lucrului la mersul gol.

Darea de seamCoala

6


16.Metodele de protecie n instalaii electrice Pentru protectia persoanelor la atingerea cu corpurile si constructiile metalice a instalatiilor electrice care in rezultatul deteriorarii izolatiei pot sa nimereasca sub tensiune se foloseste: -legarea cu pamintul; -legarea cu firul nul; -deconectarea de protectie. Legarea cu pamintul se numste legarea primediata a dispozitivului si a partilor instalatiei electrice care nu se alfa sub tensiune.La conectarea tensiunii de faza la corpul instalatiei prin el sau prin om va trece un current de marime mica, deoarece miinile si piciorele se ating de punctele circuitului aproape cu acelasi potential.Rezistenta dispozitivului de legare cu pamintul in instalatiile pina la 1000V nu trebuie sa fie mai mare de 4 Ohm. Legarea cu firul nul se numeste legare premediata cu firul nul sau cu firul de protectie cu sursa de energie electrica: o neutrala legata cu pamintul a sursei de energie electrica si a elementelor aflate normale sub tensiune, care in procesul lucrului pot sa nimereasca sub tensiune. Deconectarea de protectie se numeste sistemul de protectie care asigura deconectarea automata a instalatiei la aparitia primejdiei de atac a omului de catre curent electric ce deconectarea temporala completa de la momentul aparitiei a primului scurt circuit nu mai mult de 0.2sec. Legarea cu firul nul Legarea cu pamintul

17.Mijloace de protecie individual de aciune a curentului electricRegulile TS prevd folosirea obligat a mijloacelor de protectie la deservirea instalatiilor electrice. La mijloacele de protectie se atribuie dispozitive, aparate, instrumente folosite pentru protectia personalului, care lucreaza la instalatiile electrice. Mijloacele de protectie se impart in:

-de izolare;

1) -de ingradire folosite pentru lucrari de inaltime;

2) -auxiliare.

Mijloacele de izolare de baza si suplimentare asigura izolarea electrica a omului de partile conductoare de current. In instalatiile de pina la 1000V in mijloace de baza se atribuie:

manusi dielectrice;

cleste de izolare si de masurare a curentului;

instrumente de montare cu minere izolante.

La mijloace auxiliare se atribuie:

galosi;

covorase;

suporte electrice.

La mijloace de protectie mai sus de 100V se atribuie:

bare de izolare;

indici de tensiune;

cleste de izolare si de masurare a curentului.

Mijloace auxiliare:

ochilari de protectie;

manusi speciale;

ciubote.

Darea de seamCoala

7


Alegerea mijloacelor de protectie este reglementata in RIE pentru fiecare fel de lucrari. Toate mijloacele de protectie trebuie sa fie industriale, sa aiba tampila.

18.Ordinea de meninere a mijloacelor de protecie

Mijloacele de protectie trebuie de pastrt in condiii care asigur starea si utilitatea lor. De aceea ele trebuie s fie protejate de umezire, murdrie si de deteriorari mecanici. Mijloacele de protecie trebuie sa fie pastrte in incperi inchise. Mijloacele de protecie din cauciuc aflate in exploatare trebuie de pstrat in dulapuri speciale. Ele trebuie s fie protejate de aciunea uleiurilor,pietrolului. Mijloacele de protecie din cauciuc aflate in rezerv trebuie sa fie pstrate in incperi uscate la temperature de la 0C pina la 25C. Barele de izolare si clestii se pstreaza in condiii care nu admit indoirea si alipirea lor cu pereii.

Mtile anti-gaz sunt pastrte in cutii speciale. In incperile de pstrare a mijloacelor de siguran de asemenea dulapuri i cutii pentru manui, cizme, covorae, oclize, fringhii, ochelari etc.

Inainte de exploatare mijloacele de protecie folosite in lucrrile fara deconectarea tensiunii trebuie sa fie terse bine cu cirpe uscate. In timpul lucrului nu se permite umezirea lor.

19.Controlul dup starea mijloacelor de protecie i evidena lor

Toate mijloacele de protecie aflate in exploatare in afara de covorae, suporte, placate si semen de protecie trebuie sa fie numerotate.Enumerarea se stabilete dupa substaia electric, reteaua, staia electric, intreprindere, aparate pentru fiecare fel.Numarul de inventar se depune nemijlocit pe mijloacele de protectie, daca mijlocul de protectie consta din citeva parti, numarul general se pune pe fiecare parte a lui.

In seciile mecanice, substatii si statii, in laboratoare si alte incaperi trebuie sa fie dus un jurnal de evidenta si de pastrare a mijloacelor de protectie in care trebuie sa fie aratate denumirea, numerotarea, locul unde se afla, datele de incarcari. Jurnalul trebuie sa fie controlat o data in 6 luni.

Mijloacele de protecie aflate in exploatare individuala, de asemenea trebuie numerotate si inregistrate in jurnalul de evidenta a nijloacelor de protectie.

Mijloacele de protectie care au sustinut incercarile in afara de instrumente cu minere, izolante si indici de tensiune pin la 1000V trebuie sa aiba stampila in care sa indica: valabil pina la(V) si data incercarii urmatoare. Stampila trebuie sa fie depusa cu o vopsea care nu se sterge. 20.Regulile generale de folosire cu mijloace de protecie

Mijloacele de protecie trebuie s fie folosite dup menirea lor: in instalaiile electrice cu tensiune nu mai mare decit la acea la care ele sunt calculate. Mijloacele de protecie principale sunt calculate pentru intrebuinarea lor in incperi inchise si in instalaii electrice deschise.

In condiii umede, la aer liber pot fi folosite mijloacele menite pentru aa condiii. La manuele dielectrice inainte de intrebuinare trebuie de controlat lipsa strapungerilor prin metoda rsucirii lor la degete.Intrebuinarea mijloacelor de protecie la care a expirat termenul incercrilor electrice a mijloacelor de protecie.

21.Cabluri i conducte electrice

Cablu electriceste un mnunchi de fire conductoare, izolat sau neizolat, folosit pentru a transmiteenergie electricla distan sau semnale detelefonie fix. Exist i cabluri electrice ce sunt alctuite din conductori izolai unul fa cellalt cuprini de o manta comun. De asemenea n telecomunicaii i televiziune se ntrebuineaz cabluri speciale pentru transmiterea de informaii sau semnale TV, deci cabluri aa-zise neenergetice. n general, n afar de materiale conductoare, structura cablului electric (izolat) poate cuprinde i materiale electroizolante, materiale de impregnare sau materiale de protecie. Instalaia electric se poate defini ca fiind un ansamblu format din cabluri electrice si conductoare destinate transportului de energie electrica si din echipamente electrice utilizate pentru actionarile electrice. Cablurile electrice si conductoarele sunt utilizate pentru transportul energiei electrice de la generator la consumatori. Conductoarele electrice se codifica prin litere si cifre, cifrele indicand sectiunea conductorului (ex: FY 2,5 ; MYF 4).

Darea de seamCoala

8


Codificarea cablurilor electrice respecta aceleasi reguli numai ca, in plus, se specifica numarul de conductoare continute de cablu (ex: CYY 3x2,5 ; CYABY 4x4). Materiale conductoare- cel mai folosit material conductor este cuprul,datoritrezistivitiireduse i proprietilor mecanice. Un alt material folosit estealuminiul, care este mai ieftin, ns are proprieti mecanice mai proaste dect cuprul (supus unei presiuni de contact se deformeaz n timp) i are ~63% din conductivitatea electric a cuprului.Cuprul are cea mai mic rezistivitate electric dupargint. Iniial cuprul prezint impuriti denichel,zinc,fiersauplumb, ns prin prelucrare electrolitic rezult o puritate de 99.95%. Cuprul rezultat se numete cupru electrolitic.Seciunile standard de conductori electrici sunt: 0,35mm2, 0,5mm2, 0,75mm2, 1mm2, 1,5mm2, 2,5mm2, 4mm2, 6mm2, 10mm2, 16mm2, 25mm2, 35mm2, 50mm2, 70mm2, 95mm2, 120mm2, 150mm2, 185mm2. 22.Materiale electroizolante Materialele electroizolante se utilizeaz la izolarea cilor de curent intre ele si fat de pmnt(masa). De asemenea se mai folosesc la dielectric in condensatoare .Comportarea unui dielectric cnd este pus intr-un camp electric:-fenomenul de conducie-fenomenul de polarizare Fenomenul de conducie const in apariia unui mic curent de conducie,dovedind ca rezistena este mare,dar nu infinit. Fenomenul de polarizare se produce diferit in funcie de tipul dielectricului(polar,sau nepolar). Materialele polare au sarcini pozitive, si negative grupate in dipoli,iar materialele nepolare nu conin dipoli deoarece centrul sarcinilor negative coincide cu cel al sarcinilor pozitive. Dielectricii polari respectivi nepolari,prin plasare intr-un cmp electric,sufer o transformare prin deplasarea dipolilor respective deplasarea centrelor de actiune a sarcinilor pozitive si negative.Micarea sarcinilor determin un curent de polarizare care incalzete dielectricul in cmpuri de inalt frecven determinnd pierderi.

Proprieti electrice ale materialelor electroizolante:

1) Rezistivitatea de volum si de suprafa Un dielectric solicitat de un camp(diferenta de potential)poate conduce curentul electric fie prin suprafaa sa,fie prin interior.Asta inseamn ca se pot forma 2 ci de curent fie pe suprafaa, fie prin interior.

2) Rezistivitatea dielectric capacitatea unui conductor Permitivitatea dielectrica intervine in formula capacitatii care se formeaza prin plasarea dielectricului in camp.

3) Rigiditatea dielectric Rigiditatea dielectrica sau campul de strapungere reprezinta tensiunea la care se strapunge 1 cm grosime din dielectric.

4) Tangenta unghiului de pierderi In cazul in care un dielectric nu are pierderi(dielectric ideal)puterea pierduta este egala cu 0.In realitatea un dielectric prezinta pierderi prin incalzire datorita deplasarii sarcinilor(dipolilor)in cazul aplicarii unui camp alternativ(mai ales dac este de inalt frecven).

Darea de seamCoala

9


23.Sigurane fuzibile n mod normal, amperajul unui conductor reprezint o limit a circuitului electric ce nu trebuie depit intenionat. Siguranele fuzibile sunt proiectate tocmai pentru a aciona n cazul unor astfel de supra-cureni. O siguran fuzibil nu este altceva dect un fir conductor scurt, proiectat astfel nct, n situaia unui curent excesiv, acesta s se separe prin topire, deschiznd circuitul.

Modul de conectare n circuit

Siguranele fuzibile se conecteaz tot timpul n serie cu componentul sau componentele ce necesit o protecia la supra-curent, astfel nct, n cazul deschiderii circuitului prin topirea siguranei, curentul prin toate componentele sa scad la zero. Desigur, o sigurana fuzibil conectat pe o ramur a unui circuit paralel, nu va afecta curentul prin celelalte ramuri.

Simbol i prezentare

Simbolul siguranei fuzibile pe care l vom folosi, este cel n form de S, precum n figura de mai sus.n mod normal, firul conductor este acoperit de un nveli protector pentru minimizarea pericolelor arcului electric n cazul deschiderii brute a circuitului. n cazul siguranelor din locuin clasice, liele sunt protejate de un patron din ceramic. Siguranele fuzibile folosite n cazul autoturismelor sunt transparente, astfel nct elementul fuzibil poate fi observat direct.

Deoarece siguranele fuzibile sunt proiectate pentru a se defecta n cazul n care limita maxim de curent din circuit este depit, este ideal ca acestea s poat fi ndeprtate i nlocuite cu uurin din circuit. Acest lucru nseamn c siguranele fuzibile vor fi introduse ntr-o cutie de sigurane i nu vor fi lipite sau prinse direct pe circuit.

Rezistena electric a siguranelor fuzibile

Siguranele fuzibile sunt catalogate dup curentul maxim admis prin ele, i anume, n amperi. Cu toate c funcionarea acestora depinde de generarea cldurii n cazul curenilor excesivi de ctre propria lor rezistena, acestea sunt construite astfel nct s contribuie cu o rezisten adiional neglijabil n circuitul protejat. Acest lucru se realizeaz printr-un fir conductor ct mai scurt posibil. La fel cum amperajul unui conductor nu depinde de lungimea sa, un fir folosit pentru construirea siguranei fuzibile se va topi la un anumit curent indiferent de lungimea acestuia. Din moment ce lungimea nu reprezint un factor pentru capacitatea maxim n curent a siguranei, cu ct aceast lungime este mai mic, cu att rezistena dintre cele dou capete ale firului va fi mai mic.

Darea de seamCoala

10


Apariia arcului electric Totui, trebuie luat n considerare i situaia n care o siguran fuzibil se topete (sare): capetele libere ale firului conductor vor fi separate n acest caz de un spaiu liber i o diferena de potenial (tensiune) ntre acestea. Dac firul nu este destul de lung, ntr-un circuit de tensiune nalt, este posibil ionizarea aerului dintre capete i re-nchidere circuitului prin acest mediu.

Atunci cnd sigurana se arde, ntreaga cdere de tensiune a sursei de alimentare se va regsi pe aceasta, iar curentul din circuit va fi zero.n cazul n care cderea de tensiune la bornele unei sigurane fuzibile topite este suficient de mare, este posibil apariia arcului electric ce duce la apariia unui curent n circuit, lucru pe care nu-l dorim.Prin urmare, siguranele fuzibile sunt catalogate att n funcie de curentul de deschidere ct i n funcie de tensiunea de strpungere a dielectricului existent ntre cele dou capete dup arderea acesteia. Sigurane fuzibile cu temporizare La apariia unui curent de 35 A printr-o siguran fuzibil de 30 A, aceasta se poate arde instant sau poate prezenta o anumit durat de timp pn la topirea conductorului metalic, n funcie de tipul dispozitivului. Unele sigurane sunt proiectate s se ard extrem de repede, pe cnd altele necesit un timp mai ndelungat de deschidere, sau chiar amnarea deschiderii, n funcie de aplicaie. Acestea din urm poart denumirea de sigurane fuzibile lente, spre deosebire de celelalte, ce pot fi catalogate drept sigurane fuzibile rapide.

O aplicaie clasic a siguranelor fuzibile lente este n cazul proteciei motoarelor electrice, unde curenii de pornire pot ajunge pn la valori de zece ori mai mari dect curenii normali de funcionare. Dac ar fi s folosim cele rapide, nu am putea porni motorul n primul rnd, deoarece curenii de pornire foarte mari ar duce la distrugerea imediat a siguranei fuzibile. n cazul siguranelor lente, elementul fuzibil este astfel proiectat nct s prezinte o mas mai mare (dar nu i amperaj mai mare) dect o sigurana rapid, ceea ce nseamn c nclzirea acestuia va dura un timp mai ndelungat, ajungnd pn la urm la aceeai temperatur, indiferent de valoarea curentului.

Pe de alt parte, exist sigurane fuzibile semiconductoare, proiectate pentru o deschidere extrem de rapid n cazul apariiei unei situaii de supra-curent. Dispozitivele semiconductoare, precum tranzistorii, tind s fie foarte sensibile la supra-cureni, prin urmare, n cazul acestora este nevoie de dispozitive de o protecie rapid n circuitele de putere mare.

Darea de seamCoala

11


Introducerea corect n circuit a siguranelor fuzibile

Siguranele fuzibile trebuie poziionate pe faza circuitului, n cazul circuitelor cu mpmntare. Scopul este oprirea curentului prin sarcini n cazul n care sigurana se deschide. Putem face o comparaie ntre cele dou figuri de mai jos, pentru a vedea diferena dintre utilizarea unei sigurane pe faz i utilizarea aceleai sigurane pe neutru.

n acest caz, cnd sigurana este introdus n faza circuitului,

la deschiderea acesteia, cderea de tensiune ntre oricare punct al sarcinii i pmnt va fi zero. Atingerea circuitului este sigur n acest caz, eliminnd practic pericolul electrocutrii.

n cazul n care sigurana fuzibil este introdus pe neutrul circuitului, n cazul deschiderii acesteia, va exista o tensiune periculoas ntre oricare punct al sarcinii i pmnt. Atingerea circuitului n acest caz se poate dovedi periculoas din punct de vedere al electrocutrii.

Indiferent dac folosim sigurane fuzibile simple sau ntreruptoare automate, poziionarea corect a acestora n circuit se face conform celor spuse mai sus, i anume: dispozitivul de sigurana trebuie plasat pe partea de putere a circuitului i nu conectat la pmnt.

Observaii

Cu toate c protecia la supra-curent a circuitelor poate oferi ntr-o oarecare msur o anumit siguran la electrocutare n anumite condiii, trebuie neles faptul c aceste dispozitive nu sunt concepute n acest scop. Nici siguranele fuzibile i nici ntreruptoarele automate nu au fost proiectate cu scopul deschiderii n cazul electrocutrii persoanei care atinge circuitul, ci, sunt proiectate pentru deschiderea n cazul supra-nclzirii conductorilor circuitului. Dispozitivele de protecie la supra-curent, protejeaz n principal conductorii de la distrugerea prin supra-nclzire i a pericolelor asociate cu conductori foarte ncini, i n alt doilea rnd, protejeaz anumite echipamente precum sarcini i generatoare.

Din moment ce valorile curenilor necesari pentru electrocutare sunt mult mai mici dect curenii normali a sarcinilor din circuit, o condiie de supra-curent nu indic neaprat un pericol de electrocutare, ci aceasta poate aprea chiar i atunci cnd circuitul funcioneaz la parametrii normali. Desigur, exist dispozitive special concepute pentru protecia la electrocutare (detectoare de cureni de defect), dar aceste dispozitive sunt utilizate stric pentru acel scop i nu au nicio legtur cu protecia conductorilor la supra-nclzire. 24.ntreruptoare automate

Pentru protejarea circuitelor de forta de scurt circuit si supraincarcari in ultimii ani se folosesc pe scara larga intrerupatoarele automate. Ele au avantaj considerabil fata de siguranta datorita unor caracteristici mai bine de protectie si posibilitatea lor de a fi folosite de repetate ori dupa deconectare. Contactele intrerupatoarelor automate se inchid cu ajutorul dispozitivului de actionare manual sau mecanic. Deconectarea contactelor se petrece automat la incarcarea starii retelei in legatura cu supraincarcarea, scurt circuit, disparitia sau caderea peste masura a tensiunii. Mecanismul cu ajutorul caruia se indeplineste conectarea retelei se numeste dispozitiv de decuplare. Mai larg sunt raspindite tipurile A-3100, -50, -1000, -63, -25. Automatele de tipul A-3161, 3162, 3163 la 50A, mono-bi-trifazate au dispozitive termice de decuplare 15, 20, 30, 50A.

Automatele de tipul A-3100 sunt mono-trifazate la curenti de 100A (dispozitive de decuplare 15, 20, 30, 40, 50, 60, 80, 100A) de 200A (dispozitive de decuplare 250, 300, 400, 500, 600A). Dispozitivele de decuplare la aceste automate pot fi de urmatoarele feluri: electromagnetice, termice si combinate. Dispozitivul de decuplare termic prezinta o placuta bimetalica cu duferite coeficiente de indoire. La o marire oarecare a curentului placuta se incalzeste si indoindu-se deconecteaza circuitul. Dispozitivul electromagnetic prezinta o bobina cu miaz rotor si dispozitiv de arc. Cele mai rentabile care indeplinesc protectii de supraincarcare ajutorul dispozitivului electromagnetic de decuplare la curentul de (8-10%) Inom, dispozitiv electromagnetic de decuplare preactioneaza practic imediat, iar cel termic cu atit mai repede cu cit va fi mai mare curentul.

Darea de seamCoala

12


In industrie: -50 la Inom 50A, Unom 380V alternativ si 220V continuu. Pentru pornirea si protectia motoarelor asincrone se recomanda de a folosi intrerupatoare ci Iizol = 10 Inom.

AE-2000 la Inom = 70, 25, 63, 100A pentruu instalatiile in retele electrice si U 500V alternative si 220V continuu cu dispositive combinate de decuplare la Idecupl = 12 Inom 20%.

25.ntreruptoare cu prghie1.Intreruptoarele-prghie sunt aparate de joas tensiune caracterizate prin faptul c inchiderea i deschiderea circuitului se realizeaz cu ajutorul unui contact mobil in forma de bra de prghie.Ele servesc pentru conectarea la reea si intreruperea manual a circuitelor de lumin i fora de joas tensiune, att in curent continuu, ct i in curent alternativ, la consumatori de importan redus.

Elemente componente ale unui intreruptor-prghie sunt:- placa de baz din material izolant: bachelita presat sau pertinax, la tipurile de cureni nominali pn la 200 A, sau metalica-la cureni nominali mai mari;- contacte fixe, realizate de obicei din tabl de alam;

- contactul mobil (cuitul de contact), realizat din bara laminat de alam;- bornele de legatur la circuit, realizate de asemenea din alam;- tija de acionare, din lemn, bancheta sau alt material izolant, cu suficienta rezisten mecanic;- un capac de protecie din bachelit carton presat sau alt izolant, de preferin rezistent la aciunea arcului electric.

2. TIPURI CONSTRUCTIVETipuri constructive de intreruptoare-prghie se pot clasifica dup mai multe criterii.Dup numrul cilor de curent acionate de acelai mner, se deosebesc:- intreruptoare monopolare, folosite indeosebi in circuite de putere mic:- intreruptoare bipolare, folosite indeosebi la circuitele de curent continuu sau la circuitele monofazate de curent alternativ;

- intreruptoare tripolare, folosite in retelele trifazate de curent alternativ, indeosebi pentru comanda manuala a motoarelor electrice.Dupa modul de intrerupere se deosebesc:- intreruptoare cu cutit de intrerupere brusca;- intreruptoare fara cutit de intrerupere brusca.Dupa modul de acionare se deosebesc:- intreruptoare cu maneta de actionare directa (plasata central sau lateral);- intreruptoare cu actionare printr-un sistem de prghii.

3. MODUL DE FUNIONAREIntreruptoarele-prghie realizeaz intreruperea curentului si stingerea arcului electric de intrerupere prin efectul de suflaj magnetic in aer liber. Lungimea si racirea arcului se obtin prin efectul de bucl al circuitului de curent in intreruptor, dar sunt ajutate, in mare masur, si de ridicarea in sus a aerului cald.

Darea de seamCoala

13


De aceea, intreruptoarele-prghie se monteaz de obicei pe perei verticali, cu contactele de deschidere in sus, asa cum este aratat in figur.Din punct de vedere al rolului lor si al modului de funcionare, ele se caracterizeaz prin urmatoarele:- sunt constructive ca aparate de interior, iar atunci cand se folosesc in exterior (indeosebi pe antiere), trebuie sa se ia masuri de inchidere cu capace de protectie;

26. Relee (principiul de funcionare)

1.Generaliti Releele reprezinta categoria cea mai importanta de aparate din cuprinsul unei instalatii de protectie si comanda automata.In general, prin releu se intelege un aparat care fiind supus unei actiuni exterioare, realizeaza automat o operatie, pentru o gama data de valori ale marimii aplicate la intrare care provoca actionare acestuia.

In functionarea oricarui releu este caracteristica variatia brusca(in salt) a marimii de iesire cand marimea de intrare, de regula, atinge sau depaseste o valoare prescrisa, numita valoare de actionare (excitare).La scaderea marimii de intrare sub o anumita valoare, numita valoare de revenire are loc saltul invers al marimii de iesire.

Raportul intre valoarea de revenire si cea de actionare se numeste factor de revenire Krev.

Mrimile care caracterizeaz un anumit releu sunt urmtoarele:-natura marimii de intrare (sau actionare )

-puterea ce trebuie absorbita la intrarea pentru ca releul sa actioneze (cu valori cuprinse intresub 1W si circa 40W);

-curentul (puterea) rezultat in circuitul de iesire, in conditile unei tensiuni admisibile date si in functie de natura sarcinii (de exemplu, se spune ca un contact rupe 2A la 110V si sarcina rezistiva, sau 0,5A la 220V si sarcina inductive)

-numarul si pozitia contactelor releului: Un releu poate avea un numar de contacte normal deschise si (sau) un numar de contacte normal inchise. Prin pozitia normala a unui contact se itelege pozitia acestuia cand releul este neexcitat (sau pozitia in stare de magazie a releului );

-domeniul de actionare sau gama de reglaj pentru marimea de intrare ;

-timpul propriu de actionare, care masoara timpul scurs intre momentul aplicarii marimii de actionare, pana la inchiderea contactelor (de la valoari de circa 10-50ms, la relee instantanee, la valorii de 0,1.10s si mai mult, in cazul releelor cu actionare temporizata prin constructia lor).

2.Clasificare

Rleele electromecanice (cu contacte ) se pot clasifica in mai multe categorii.

Darea de seamCoala

14


Dup principiul de constructie si functionare a elementului sensibil al releului se deosebesc:

-relee electromagnetice (nepolarizate sau polarizate)

-relee electrodinamice (fara fier sau cu fier)

-relee magnetoelectrice

-relee magnetice (cu circuite magnetice saturabile sau cu amplificatoare magnetice)

-relee electronice (cu tuburi cu vid sau cu gaz si element de executie electromecanic)

Dup natura marimilor aplicate la intrare se deosebesc:

-relee de curent (pt curent continu sau alternativ)

-relee de tensiune (pt tensiune continua sau alternativa)

-relee de putere (activa, reactiva, aparenta)

-relee de impedan (de rezistenta, reactanta, impedanta)

-relee de frecven (sau de alunecare)-relee de defazaj (de succesiune a fazelor )

Dup felul variatie marimii de actionare, adica a marimii de la intrarea releului, se deosebesc:-relee maximale, a caror actionare se produce atunci cand marimea de intrare depaseste o anumita valoare maxima, dinainte stabilita;

-relee minimale, a caror actionare se produce atunci cand marimea de intrare scade sub o anumita valoare minima, dinainte satabilita;

-relee directionale, a caror actionare se produce numai la schimbarea sensului marimii de intrare (de exemplu, schimbare sensului unei puteri electrice, in cazul releelor directionale;

-relee diferentiale, a caror actionare se produce atunci cand diferenta valorilor sunt doua marimi aplicate la intrare devine, in valoare absoluta, mai mare decat o valoare dinainte stabilita.

Un sistem de protecie prin relee este alctuit din totalitatea dispozitivelor i aparatelor destinate s asigure, n mod automat, deconectarea unei instalaii la apariia unui defect sau regim anormal de funcionare periculos pentru instalaie, sau cel puin s semnaleze aceasta.Relee termice-sunt aparate destinate proteciei mpotriva suprasarcinilor de durat. Principiul lor de funcionare se bazeaz pe proprietatea bimetalelor de a se deforma atunci cnd temperatura acestora se modifica (in figura de mai jos). Bimetalul este o band realizat din 2 plci metalice mbinate prin sudare, lipire sau nituire. Cele 2 bimetale au coeficieni de dilatare termic diferii. La nclzire bimetalul se curbeaz si ntrerupe circuitul de alimentare a instalaiei protejate. Intreruperea se realizeaz prin cuplarea releului termic cu un echipament de ntrerupere - de exemplu, un contactor. Astfel, releul termic ntrerupe circuitul bobinei contacorului (sau al altui echipament de ntrerupere) care la rndul su ntrerupe circuitul de alimentare a receptorului pe care l protejeaz, in acest fel bimetalul releului termic ntrerupe cureni de valoare mic, ce trec prin bobina echipamentului de ntrerupere.nclzirea bimetalului se face treptat, n timp, n funcie de sarcina si suprasarcina circuitului supravegheat. Pentru ca deprtarea contactului mobil, de cel fix (in figur) s nu se fac lent, pentru a nu se produce arc electric ce ar putea duce la sudarea contactelor, releele termice sunt echipate cu dispozitive de acionare n salt.

Releele termicepot fi cu sau fr rearmare, adic prevzute sau lipsite de dispozitivul de blocare a reanclasrii. n cazul lipsei dispozitivului de blocare instalaia protejat funcioneaz nestabil, fiind succesiv conectat si deconectat.

Reanclaarea se realizeaz manual sau automat.

Releele termice pot fi prevzute cu o band metalic de compensare termic ce permite declanarea la valoarea impus a intensitii din circuit, independent de temperatura ambiant. Aceasta este eficace ntre -20 i + 50 C.

Instalaiile trifazate sunt protejate prin intermediul unui bloc de relee termice, adic al unui dispozitiv compus din 3 bimetale, montate fiecare pe cte una dintre faze care, prin intermediul unei tije comune, acioneaz un sistem de contacte unice. Blocurile de relee termice trifazate se execut cu sau fr dispozitiv de acionare la mersul n dou faze. Dispozitivul const n aceea c. la lipsa deformrii bimetalului dup una din faze, sgeata rezultat din deformarea celorlalte dou bimetale este mult amplificat, astfel nct circuitul de comand s fie acionat ntr-un timp mult mai scurt.

Darea de seamCoala

15


27. Pornitoare magnetice

Pornitoarele magnetice sint aparatele ale cror elemente fundamentale snt: contactoarele-sint destinate pentru a comanda la distane a motoarelor electrice de putere mic i medie.Un pornitor magnetic este alctuit din un contactor de curent continuu sau alternativ prevzut cu bloc,contacte i montat n carcas protectoare.Comanda la distane se efectueaz prin intermediul butoanelor. Pornitoarele magnetice se fabric n execuie reversibil i ireversibil.Un pornitor electromagnetic este alctuit: din 2 contactoare alturate prevzute cu blocaj mecanic care face ca n momentul cnd unul dintre contactoare este cuplat cu cellalt s fie decuplat.Inafar de blocajul mecanic se mai prevede i un blocaj electric.Majoritatea pornitoarelor magnetice conin i elemente de protecie termic sub form de relee termice,care protejeaz motoarele mpotriva suprasarcinilor excesive.Releele termice snt alctuite din lamele cu nclzire direct sau indirect i permit reglarea curentului de acionare deoarece releele termice nu au posibilitatea de a efectua protecia motoarelor mpotriva scurtcircuitelor.n circuitul principal a pornitorului se introduc sigurane fuzibile.Pornitoarele magnetice de curent alternativ sint alctuite din un contactor tripolar de curent alternativ,din un releu termic bipolar i din bloc contacte montate mpreun ntr-o cutie de protecie.Aceste pornitoare se folosesc pentru comanda la distan i protecia mpotriva suprasarcinilor a motoarelor asincrone,n scurtciurcuit. 28. Contactoare Contactorul se poate defini ca un aparat de comutaie cu o singur poziie de repaus, acionat in alt mod dect manual, capabil de a inchide, a suporta si a intrerupe curenii in condiii normale,inclusiv cerenii de serviciu si de suprasarcin.Contactoarele sunt cele mai raspandite aparate din instalaiile de comand si automatizare.Prezint avantajele ca pot fi actionate de la distanta la primirea unui impuls ce poate fi dat manual sau automat,au o frecventa mare de conectare si o rezistenta mare de uzura electrica si mecanic.

Principalele elemente ale unui contactor sunt:

Darea de seamCoala

16


--elementul motor care asigura deplasarea contactelor mobile.Acest element poate fi un electromagnet (contactoare electromagnetice), un piston actionat cu aer comprimat (contactoare pneumatice) sau un ax motor prevazut cu came (contactoare mecanice).Cele mai raspandite sunt contactoarele electromagnetice,mai ales cele ce actioneaza in circuite de curent alternativ (contactoare de curent alternativ). Electromagnetul poate fi alimentatcu tensiune alternativa(in cea mai mare parte a cazurilor) sau continua;--polii principali constituiti din bornele de intrare si iesire,puntea conductoare care asigura continuitatea circuitului principal, contactele si camera de stingere.Numarul polilor principali este de trei, in cazul utilizarii contactorului in curent alternativ trifazat si de doi-in cazul utilizarii in curent alternativmonofazat sau continuu;--polii auxiliari care sunt de fapt contactelle auxiliare care servesc la mentinerea sub tensiune a bornei electromagnetului, la semnalizare sau blocare. Contactorul poate fi realizat cu contacte normal inchise sau normal deschise. Contactul normal deschis este contactul care se afla deschis cand aparatul se afla in pozitie de repaus.Contactul normal inchis este acel contact care se afla inchis cand aparatul se afla in pozitie de repaus. Contactorul cu contactele principale normal inchise se numeste ruptor. Carcasa aparatului este formata din piese izolante si metalice care asigura izolarea, ghidajul pieselor la miscare si fixarea aparatului in pozitia de functionare. Din punct de vedere al cinematicii, contactoarele se pot clasifica in:--contactoare cu miscare de rotaie a contactelor mobile si electromagnetului;--contactoare cu miscare de translaie a contactelor si electromagnetului; Micarile contactoarelor si electromagnetului pot fi paralele si contactorul are o miscare de translatie simpla, sau perpendiculara una pe cealalta, si contactorul are o miscare combinata. Contactoarele cu miscare de translatie sunt cele mai raspandite. In figura 1 este reprezentata constructia unui contactor cu miscare de translatie simpla. Soclul 1 permite montarea aparatului pe suport si pe el se fixeaza restul subansamblurilor. Pe miezul magnetic fix 2 se monteaza bobina de actoinare. Contactele fixe se monteaza pe corpul izolant 3. In partea de sus se afla echipajul mobil 4 ce contine miezul magnetic mobil si contactele mobile. Tot in partea superioara se afla si camerele de stingere 5 si contactele auxiliare 6. Fig.1. Constructia unui contactor cu miscare de translatie simpla Fig.2. Contactoare din seriile TCA

Darea de seamCoala

17


In figura 2 este reprezentat schitat un contactor cu miscare combinata. Contactele fixe 5 se afla montate pe suportul 2 .Contactele mobile 6 exacut o miscare de translatie, orizontala, perpendiculara pe micarea de translatie executata de armrtura magnetica mobila 8 , cnd este atrasa de miezul magnetic fix 7. Transformarea miscarii intre cele doua elemente se face cu ajutorul bratului 9 ce se roteste in jurul axului 10. Resortul 11 realizeaza revenirea armaturii magnetice 8 atunci cand inceteaza actiunea miezului 7 .Camera de stingere a arcului 3 contine placutele 12 ce fragmentarea arcului si stingerea sa pe baza efectlui de electrod (arcul scurt). Contactoarele cu micare de translaie se utilizeaza pentru instalatiile de curent alternativ cu tensiuni nominale pana la 500 V si curenti nominali pana la 30-60 A.Pentru curenti mai mari, camerele de stingere folosesc principiul arcului scurt pentru stingera arcului electric.

Dupa felul sarcinii ,contactoarelor se clasifica in urmatoarele tipuri:

--in curent alternativ :--tip AC 1-utilizat la comanda diferitelor receptoare cu sarcini electrice neinductive sau slab inductive (cuptoare electrice cu rezistente) ;--tip AC 2-utilizat la pornirea motoarelor cu inele de contact si la franarea in contracurent ;--tip AC 3 ---utilizat la pornirea motoarelor cu rotorul in scurtcircuit si la oprirea motoarelor in plin mers;

--tip AC 4 ---utilizat la pornirea motoarelor cu rotorul in scurtcircuit, la mersul cu socuri si la inversarea sensului de rotatie al motoarelor;--in curent continuu:--tip DC 1---utilizat la comanda diferitelor receptoare cu sarcini neinductive sau slab inductive (cuptoare cu rezistenta);--tip DC 2---utilizat la pornirea motoarelor cu excitatie in derivatie si la oprirea acestor motoare in plin mers;--tip DC 3---utilizat la pornirea motoarelor cu excitatie in derivatie,la mersul cu socuri si la inversarea sensului de rotatie al motoarelor--tip DC 4---utilizat la pornirea motoarelor cu excitatie serie si oprirea motoarelor cu excitatie serie in plin mers;--tip DC 5---utilizat la pornirea motoarelor cu excitatie serie, la mersul cu socuri si la inversarea sensului de rotatie al motoarelor. In ultimul timp, datorita cresterii parametrilor dispozitivelor semiconductoare, s-au realizat contactoare statice, fara elemente mecanice in miscare, fara camere de stingere.

Contactoarele statice prezinta o serie de avantaje cum ar fi absenta arcului electric, fiabilitate ridicata etc. Ca dezavantaj, in afara de costul ridicat, se poate indica capacitatea extrem de redusa de a rezista la suprasarcini si scurtcircuite, datorita capacitatii temice extrem de reduse a tiristoarelor. Din acest motiv ele necesita o protectie impotriva scurtcircuitelor si suprasarcinilor prin sigurante fuzibile ultrarapide sau prin alte mijloace. 29. Prize i fie industriale

Prizele impreun cu fiele sunt aparate care permit realizarea unei legturi electrice temporare intre receptoarele electrice si circuitele electrice fixe.

Prizele fac parte din instalaia fix, contactele lor fiind permanent sub tensiune.

Dupa numrul polilor, pot fi bipolare, bipolare cu contact de producie si contact nul . Prize bipolare sunt realizate simplu , duble si triple. Exista in comer pentru utilizaii casnice, prelungitoare cu un numar variat de prize.

Darea de seamCoala

18


Prizele bipolare se executa pentru 10 si 16 A cele tripolare pentru 10,16 si 25A

Contactul electric se realizeaza prin elasticitatea materialului, fie prin elemente arcuitoare auxiliare, asigura forta de apasare necesara pe tiftul de contact al fisei

Fiele conectate printr-un conductor flexibil a receptorului mobil, ce introduc in prize pentru realizarea legturii eletrice.

Ca si prizele, fiele industriale sunt tripolare si sunt prevazute cu un contact de pamint trebuie sa fie mai lung, astfel ca legatura la pamint sa se fac inaintea celorlalte. 30. Placarde de avertizare Placarde si afie de preintimpinare se folosesc in instalatiile electrice pina la 1000V si mai sus. De substatii si statii electrice sunt asezate pe partea exterioara a intaririi, a dispozitivelor de distribuire a panourilor si a usilor. Pot fi instalate pe liniile aeriene pentru separarea temporala. De exemplu:

!

Placarde de interzicere sunt atirnate pe instalatiile electrice cu tensiunea pina si nu mai sus de 1000V pe dispozitivele si mecanismele de actionare, pe comutatoare de sarcina, pe cheile si butoanele de comanda la distanta, pe aparatele de comutatie pina la 1000V. La conectarea gresita a carora pot sa primeasca tensiune locurile de munca. De exemplu:

!

Placarde de prescriptie. Placarde suportabile folosite pentru indicarea locului de munca. Se atirna in instalatiile electrice, statiile si substatiile electrice, la locul de munca. Daca locul de munca este ingradit atunci ele se atirna la locul de intrare. Se atirna pe scarile pe care pot sa se deplaseze lucratorii. De exemplu:

! !

Placarde indicatoare. Se atirna in instalatiile electrice al statiilor si statiilor pe firele de decuplare, de separare si pe intrerupatoare de sercina la conectarea gresita a carora sectorul legat cu pamintul a instalatie poate primi tensiune. De exemplu:

31.Punte de diode

Un redresor este un aparat electric, constnd din unul sau maimulte dispozitive semiconductoare (aa cum sunt diodele sau tuburile cu vid), care redreseaza curentul alternativ, adic transform acest tip de curent electric incurent continuu.

Fig nr.1 Schem electric a redresorului bioalternan in punte

Darea de seamCoala

19


In fig. 1 sunt reprezentate schemele electrice ale redresoarelor bioalternan in puntemai des utilizate in practic. Pornind de laaceste scheme de redresare simple, de baz, se obin schemele de redresare complexe. in figura 1 sunt date cteva exemple de scheme de redresare complexe. Dupa cum rezult din fig, schemele de redresare complexe se obtinastfel: -infurarile secundare ale unuia sau mai multortransformatoare se impart incateva grupe separate, care nu au legaturi electrice interioare intre ele ; -la fiecare grup de infurri se leaga ventile electrice astfel incit sa formezeunredresor simplu de sine statator, denumit sectie deredresare ; -sectiile de redresare se leaga intre ele inserie sau in paralel. Schemele de redresarecomplexe prezinta urmatoarele avantaje: micsoreaza pulsatia tensiuniiredresate; -imbunatatesc gradul de utilizare a ventilelor. Cele patru diode redresoare folosite formeaz braele unei puni, la care alimentarea prin curent alternativ se face printr-o diagonal, de la secundarul unui transformator, iar tensiunea redresat se culege la bornele unei rezistene plasate n cea de a dou diagonal.Funcionarea redresorului este urmatoarea: n timpul aplicrii alternantei positive la o extremitate a secundarului transformatorului, conduc diodele D0 si D3, care sunt polarizate direct, determinnd un current n rezistenta R,

iardiodele D2si D4find invers polarizate sunt blocate.La apariia celei de a doua alternane, D0si D3 sunt blocate, pe cnd D2si D4 conduc, determinnd apariia curentuluice strabate nacelai sensrezistena de sarcin R . Se observca forma tensiunii redresate este aceiai ca sin cazul redresorului folosind un transformator cu prizamediana, tensiunea invers maxim pentru fiecare dioda find nsa U im ,casi n cazul redresorului monoalternanta.Dezavantajele acestui montaj constau n numarul mrit dediode folosite (patru) si necesitatea unei bune izolari fa de restul elementelor a capatului ne legat la masa al rezistenei de sarcin R.

Darea de seamCoala

20


32. Schema de pornire a lmpii de zi cu transformator

Darea de seamCoala

21


33. Schema de pornire a lmpii de fluoriscen

Darea de seamCoala

22


34. Schema de pornire a motorului trifazat

Darea de seamCoala

23


35. Schema reversiv de pornire a motorului trifazat

Darea de seamCoala

24


EMBED PBrush

_1397496445.vsd

C2

C1

P

1

2

X

LL

_1397499702.vsd

T

HL

X

LL

C

Date post:	07-Nov-2015
Category:	Documents
Upload:	wwwprisacarilena
View:	247 times
Download:	9 times

Practica anul III.doc

Documents