ppp - Mizil Mai.pdf · neau una cu el ºi Ion le fãcea grãdini. Apele curgeau din pã - mânt ºi...

HRISTOS A ÎNVIAT!HRISTOS A ÎNVIAT!HRISTOS A ÎNVIAT!

ADEVÃRAT A ÎNVIAT!ADEVÃRAT A ÎNVIAT!ADEVÃRAT A ÎNVIAT!

Ion s-a nãscut demult,foarte demult! A fost dorinþaPãmântului! Cineva trebuia sã-l

înveþe limba tãcerii, sã-i poartede griji ºi sã-i fie prieten.

Copacii, munþii, câm -piile, pã sãrile ºi toate celelaltefiinþe au simþit rostul mâinilor, is-au s-au supus ºi au învãþatdespre dragoste! Ion ºi-a con-struit casa cu fereastra spreanotimpuri. ªi ele, anotim-purile, aveau nevoie de un spri-jin, de un rost. De aceea sufletullui era luminã! Nopþile eraupentru odihna gândurilor, aplimbãrilor prin Cer ºi aducereadimineþilor. Nu s-a lãsat nicio-datã pãcãlit! Fruntea lui seîncrunta doar când scruta zãrile.Aºteptãrile erau blânde. Ceamai îngãduitoare dintre ele erarãsãritul. Îi gãsea privirea, seîmbrãþiºau ºi atunci totul selumina. Ion se îmbrãþiºa cu lu -mina! Pãmântul îi atingea mânaºi flori ºi copaci erau. Femeiaînvãþase din prietenia lui cu

pãmântul sã frãmânte aluatul despice din soare. ªi-i era mereuaproape, precum celelalte lu -cruri. Fiecare grãdinã avea ocasã. Pomii ºi animalele deve-neau una cu el ºi Ion le fãceagrãdini. Apele curgeau din pã -mânt ºi din cer! Aerul unea oa -menii. Toþi respirau acelaºi aerºi soare. La fel zãpada, ploile ºicelelalte lacrimi! Zãpezile al -beau totul ºi gândurile de pre-tutindeni se uneau ca o împã-care din liniºtea unui zâmbet,precum strângerea unei mâini.Ploile nu prevesteau lacrimi ºidespãrþiri nu existau! Când Ionmurea, dupã ce îl bãgau în pã -mânt, copiii îi luau cu ei zâmbe-tul ºi-l ascundeau în sufletul lor.ªi pãmântul zâmbea ca ºi cumun joc era. Aºa este viaþa, se cul-cuºeºte în cerul ce rã mâne!

Ion e acum de negãsit!La fel ºi palmele lui. Satele se

ascund în pãmânt, precum tris-teþea în sufletele oamenilor!Fãrã el rostul nu mai are rost!Câmpurile sunt triste ºi înse -rãrile vin mult mai devreme,irosind lungimea zilelor ºi apaºilor. Grijile se duc în Cer.Casele au crãpãturi, precumgândurile Pãmântului. Orãºeniinu mai vin toamna prin sate, învizitã la rude, ca altãdatã.Muºcatele s-au împuþinat în fe -restre. Lumina îºi cautã strãlu-cirea, în dimineþi se lasã înse -rarea.

Liniºtea presarã statui.În biserici rugãciunile înge-nuncheazã la capãtul lumii.

A venit primãvara, vaninge cu flori! Totul se va trezila viaþã. Vor fi sãrbãtori, vaÎnvia Hristos!

Aºa este viaþa, se cul-cuºeºte în cerul ce rãmâne!

Tu ce mai faci, Ioane?

“Nu sântu vremile supt cârma omului, ci bietul om supt vremi.” - Miron Costin

Publicaţie lunară aPrimăriei şi

Consiliului Local Mizil

Anul IX / Nr. 101 / mai 2013 www.primaria-mizil.ro

Acest ziar sedistribuie

GRATUIT

Fondator Emil

PROSCAN OStal onulOStal onulOStal onulppp iii

Despre speranţă

8 APRILIE - O ZIMEMORABILĂ - DUPĂ45 DE ANI DETĂCERE, MIZILUL AREDIN NOU TEATRUPROFESIONIST

GRUPAJ INFORMAŢIONAL

Paginile 2 ºi 3

Paginile 2, 3 ºi 4

SONDAJÎnvierea Domnului laMizil

"ACTIVITĂŢILE CULTU RALE AU CREATO IMAGINE BUNĂORAŞULUI NOSTRU"

A fost semnat contractulde construcţie şi montajcentrală fotovoltaică

Paginile 2 ºi 10

Pagina 4

Pagina 6

DEZVOLTAREA – oresponsabilitate comunăa tuturor cetăţenilor

Pagina 5

Ce trebuie să ştimdespre autorizaţia de construcţie

SIGURANŢACETĂŢEANULUI

TIMBRUL DE MEDIU

Ce reţete de Paşte recomandă cei trei de laMASTER CHEF

Pagina 6

Pagina 7

Pagina 8

Pagina 10

Liniştea sărbătorilorpascale!

Pagina 11

SĂ LUĂM MASAÎMPREUNĂ!

Pagina 12

ETAPA 17 (24.03.2013)Progresul Boldeºti Gradiºtea - RapidMizil 2-2 ( pt. Mizil au înscris Maftei

ºi Tãnase)ETAPA 18 (31.03.2013)

Rapid Mizil - A.S. Gherghiþa 2-0 (au

înscris Bãlãceanu ºi Ghidia)ETAPA 19 (07.04.2013)

Viitorul Iordãcheanu - Rapid Mizil 2-2(pt. Mizil a realizat o dublã Ene Florin)

ETAPA 20 (14.04.2013)Rapid Mizil - A.S. Gura Vadului 8-0 (au

înscris Galeº, Ghidia - dublã, Iacob,Tãnase, Ene Nicolae, ªogârdea - dublã)

REZULTATELE ECHIPEI RAPID MIZIL

Românul n-a stat în genunchi niciodatã decât în faþa lui Dumnezeu [Ilie Vasca, din Pãtrãuþi]

Paştele, cel mai mare eveniment al creştinităţii, îl trăim acum! Ştiu de multele neajunsuri, griji, probleme, de bucuriile ce devin tot mai greu de atins de cei mai mulţi,

dar perioada ce acum o traversăm e un dar dumnezeiesc adresat nouă şi trebuie să ne străduim să-l primim,să-l înţelegem, să-l simţim! Pentru a fi absolviţi de tot ce e rău, adică mântuiţi, Dumnezeu îşi trimite fiul

aici, printre noi. Mare parte a nedreptăţilor şi suferinţelor din viaţa Lui sunt aidoma celor acumnedreptăţiţi, umiliţi, batjocoriţi. Prin jertfa Sa, Mântuitorul ne arată că suntem parte din El, din Dumnezeu!

Trebuie doar să căutăm în noi dreptatea, puterea dragostei, lumina şi tot ce poate da rost vieţii noastre!Vă urez tuturor să simţiţi existenţa divină, sensul Învierii, al mântuirii!

Să vă fie milă de cei care vă nedreptăţesc şi să priviţi cu încredere şi speranţă spre zilele viitoare!Sănătate, linişte, încredere şi cât mai aproape de putinţa de zâmbet să fiţi! Ca o victorie a regăsirii de sine,

toţi oamenii Pământului să strigăm:

HRISTOS A ÎNVIAT!

Editorial

EMIL PROŞCAN, primarul oraşului Mizil

NICOLAI PAŞOL,viceprimarul oraşului Mizil

Pagina 2

TEHNOREDACTAREREDACŢIAPRIMĂRIA COLEGIUL DIRECTOR

CASETA REDACŢIONALĂCristina COLÞ / Gabriela NEGOIÞÃ /

Lucian MÃNÃILESCUAdresa: Str. Mihai Bravu, nr. 63

Tel./fax: 0244.252. 722e-mail: [email protected]

Primar Emil PROªCAN

Viceprimar Nicolai PAªOL

B-dul Unirii, nr. 14, Mizil, Jud. Prahova,Cod poºtal 105800Telefoane: 0244.250.027 sau 0244.250.008Fax: 0244.251.120

e-mail: [email protected] ISS

N 1

54

8 -

69

03

Nr. 101 / mai 2013

S.C. EXCELLTIPO. S.R.L.Gheorghe ANGHELTel. 0760 530 430

[email protected] POPA [email protected]

Pe data de 27 martie,a avut loc Adunarea ordinarã afilialei Asociaþiei "Aurel Vlai -cu" (Mizil) în cadrul cãreia, auavut loc alegeri pentru condu -cerea acesteia. Cei aleºi aufost: locotenent colonel (în re -zervã) Vasile Radu - pre ºe -dinte, locotenent colonel IonCristea - vi ce preºedinte ºi plu-tonier major Eugen Grigore -secretar.

Cu ocazia sãptã mânii"Porþilor Deschise", pe data de30 martie, ªcoala Nr. 1 a deru-lat un program pentru publiccare a constat în: prezentareaºcolii ºi a spaþiilor (de cãtreînv. Luminiþa Ci re ºanu); pre -zentarea unui material PowerPoint cu pri vire la activitãþiledesfã ºurate în anul ºcolar cu -rent la clasele pregãtitoare (decãtre înv. Mihaela Rotaru) ºipre zen tarea metodologiei ºi aeta pelor de înscriere în clasapregãtitoare an ºcolar 2013-2014 (de cãtre dir. LuminiþaNitu ºi înv. Claudia Oprea).

Pe data de 1 aprilie,cu ocazia sãptãmânii "Sã ºtiimai multe sã fii mai bun",Liceul Teoretic "Grigore To -cilescu" a organizat o activitateîn care au fost abordate douãteme.

În prima parte, su -biectul abordat a fost "Poeziaînchisorilor" punându-seaccent pe rolul poeziei înînchisorile comuniste. Ceacare a deschis aceastã activi-tate a fost doamna LuminiþaBurlacu - profesor de limba ºiliteratura românã care a....

Continuare în pagina 3

Alegeri la filialaAsociaţiei "AurelVlaicu"

Săptă mâna"Porţilor Deschise"

la Şcoala Nr. 1

Săptămâna "Să ştiimai multe să fii maibun" la LiceulTeoretic "GrigoreTocilescu"

GRUPAJ ININFORMAŢIONAL

Alina Chiriþã, economist.1. Da, mã bucurã pentru

cã este un alt moment în care mãreunesc cu familia. Îmi bucurã i ni -ma, sufletul ºi mã simt mai a proa -pe de Dumnezeu.

2. Nu ºtiu dacã o simt alt-fel, cred cã o aºtept la fel ca-n fie -care an.

3. Mergeam înainte, a -cum însã mai rar. Timpul trecepar cã prea repede peste noi ºi numai avem timp sã facem tot ce ne-am dori. La slujbele de Înviere ammers întotdeauna ºi da, voi mergeºi acum.

4. Nu þin neapãrat. O sãaibã bunica, ºi la masa de Paºtevoi fi acolo.

Elena P, casnicã.1. Sigur cã mã bucurã,

este o sãrbãtoare foarte importan-tã pentru noi, pãmântenii, ºi me -ritã simþitã ºi trãitã creºtineºte.

2. Da, o simt altfel. Pri -mul copil, primul Paºte împre-unã…

3. Merg chiar aproape înfiecare duminicã. Aºa simt eu ºicred cã slujbele de duminicã aurolul de a ne uºura de toatã încãr-cãtura acumulatã în timpul sãp-tãmânii. De la slujbele de Învierenu am lipsit în niciun an ºi nu ovoi face. Este bine sã mergi la bi -sericã, mai ales la aceste mari sãr-bãtori.

4. Nu cumpãrãm. Nici nusuntem mari mâncãtori de mieldar nici financiar nu stãm prea bi -ne. Ne strângem economiile lunãde lunã sã facem faþã cheltuielilor.

Sãlceanu Diamanta, profesor.1. Sãrbãtoarea Paºtelui

este sãrbãtoarea miracolului În -vierii Domnului, pe care, ca oricecreºtin, o aºteptãm cu bucurie, cusperanþã de mai bine ºi cu dorinþa

de a fi mai buni. În aºteptarea ei,fiecare dintre noi încercãm opurificare a sufletului ºi a trupu-lui.

2. În fiecare an, aceastãsãrbãtoare mare, deºi are aceeaºisemnificaþie profundã, o simþimîn mod diferit în funcþie de aºtep-tãrile ºi nãzuinþele noastre. Anulacesta noi o aºteptãm maiîncrezãtori cã ne va fi mai bine.Eu consider cã marile sãrbãtori,Naºterea ºi Învierea Domnuluisunt sãrbãtori ale familiei care sepetrec alãturi de cei dragi.

3. Merg la bisericã, înspe cial cu ocazia marilor sãrbã-tori ºi mai rar în rest. La slujba deÎn viere particip în fiecare an ºiregret cã nu pot participa la toatedeniile premergãtoare marii În vi -eri.

4. În mãsura posibilitã -þilor încercãm sã pãstrãm tradiþiapentru a o trasmite ºi urmaºilor.

Lenuþa G. pensionarã.1. Nu prea ne mai bucurã.

Sunt preþurile mari peste tot, iarnoi cu pensiile noastre amãrâte, cesã facem? O simþim cã este sãrbã-toare cã ºtim ce semnificã, darpentru alte pofte, noi nu.

2. Faþã de anii trecuþi,când de bine de rãu mai aveai cesã pui pe masã, anul acesta parcãe prea multã sãrãcie. Este un anfoarte sãrac. Abia dacã reuºim sãne plãtim datoriile la stat.

3. Merg la bisericã. A ca -sã sunt singurã ºi la bisericã mãîntâlnesc cu alte femei, mai stãmde vorbã. Mã rog ºi eu pentru sã -nãtate, pentru copii ºi nepoþi,chiar dacã nu sunt lângã mine.Asta e. ªi la slujba de Învieremerg, sigur cã da. Eu chiar ajut lalumânãri, sunt în cor.

4. Nu cumpãr, nu ambani. Vedem noi ce-om mânca.


Învierea Domnului la MizilMarea sãrbãtoare a

Învierii Domnului, simbolizatãde ouãle de Paºte încondeiatesau roºii, friptura ºi borºul de

miel, drobul ºi cozonacul decasã, ne bate la uºã.

Cum aºteaptã mizileniiaceastã sãrbãtoare, am aflat

chiar de la ei, adresându-lecâteva întrebãri:1. Vine sãrbãtoarea Paºtelui, vãbucurã?

2. O simþiþi altfel ca altãdatã?3. Mergeþi la bisericã, în gene -ral? Dar la slujbele de Înviere?4. Cumpãraþi miel de Paºte?

8 APRILIE - O ZI MEMORABILĂ -DUPĂ 45 DE ANI DE TĂCERE,

8 APRILIE, 2013, o zimemorabilã pentru oraºul nostruºi aºa cum spunea domnul primarEmil Proºcan la deschidereaevenimentului: "O zi deosebitã,un moment special, dupã 45 deani, teatrul mizilean înfiinþat înurmã cu 125 de ani de primarulLeonida Condeescu, îºi reia acti -vitatea. Teatrul este o instituþie desensibilizare a sufletelor oame-nilor, un areal în care aceºtia îºigãsesc normalitatea. Ne poateajuta sã ne regãsim ºi poate faceca oamenii sã redevinã oameni".

Sala Centrului "Cul tural"Adrian Pãunescu" a fost arhiplinãcu invitaþi remarcabili: surprizaserii - domnul Ion Caramitru (fostministru al Culturii); domnulConstantin Manolache - directorla ªcoala Popularã de Artã Plo -ieºti; doamna Raluca Zamfirescu -director Teatrul "Toma Caragiu"Ploieºti; domnul Ioan Bãlcinoiu -director Casa de Culturã a Sin -dicatelor Ploieºti; domnul BebeIvanovici ºi domnul Marian Popa- pre ºedinte ºi respectiv vice pre -ºedinte Federaþia Naþio nalã a Re -vo luþionarilor; doamna FabioaraIonescu - Administrator PublicCon siliul Judeþean Pra hova;doam na Raluca Brezeanu - purtã-tor de cuvânt al Inspec toratului dePoliþie Prahova; domnul CezarLungu - redactor TVH 2 Bu -cureºti; doamna Ana Maxim -ziarul "PRAHOVA".

Teatrul Tineretului "Geor - ge Ranetti" a debutat cu piesa"AnoTIMPUL Iubirii" scrisã dedomnul Emil Proºcan ºi regizatãde Maria Cristina Ghiþã.

Piesa s-a bucurat de unreal succes, mesajul acesteia cât ºiinterpretarea tinerelor actriþe: Mi -haela Drãgan (Primãvara); Mi -haela Puiu (Toamna); VeronicaSoa re (Iarna); Maria Cristina Ghi -þã (Vara) au cucerit publicul care aaplaudat minute în ºir.

Cei care ar putea sã nespunã mai multe despre aceastãfrumoasã poveste, sunt cei care auparticipat la crearea ei.

Pentru început, l-am a -bor dat pe domnul Mircea Bo -dolan - directorul Teatrului Ti -neretului din Mizil. Actor, cunos-cut interpret de muzicã folk ºipânã mai ieri, directorul Teatrului"Ma ria Filloti" din Brãila. Haideþisã aflãm impresia domniei saledepre piesã, despre primul impactcu publicul mizilean dar ºi despreaspiraþiile sale în calitate de ma -nager al acestui teatru.

"Eu încã nu m-am trezitdin starea de bine pe care mi-aprovocat-o domnul primar, careface tot ce-i stã în putinþã sã spri-jine acest teatru, deºi sunt convinscã a provocat ºi oarecare animo -zitãþi, unora care se întreabã ce netrebuie nouã aºa ceva.

Nu mã aºteptam ca piesasã fie atât de bine primitã. Domnul

Emil Proºcan este un om de cul-turã foarte bine ancorat în reali-tate, îngrijorãrile sale pe unii din-tre noi ne contamineazã ºi fonduldeosebit, au dus la acest spectacolmanifest care trage multe semnalede alarmã, un spectacol cu unmesaj aproape de pragul disperãriidar cu atât mai nobil - ºi tocmai deaceea am preferat sã marcãmdeschiderea teatrului cu un astfelde spectacol.

Teatrul "George Ranetti"are o misiune specialã - în vremeaîn care teatrele se îngroapã, noireuºim sã reclãdim un teatru derepertoriu ºi cel mai importanteste cã acesta se construieºte pen-tru tineri.

Îmi doresc sã fiu sãnãtos,sã pun pe picioare o trupã de ac -tori foarte tineri, care dupã 4-5ani, cele mai importante teatre din

þarã sã se mândreascã cu actoriidin aceastã trupã. În faþa Caselorde producþie, aºteaptã foarte mulþiabsolvenþi care nu au gãsit posi-bilitatea de a se manifesta. Acestteatru le va oferi o ºansã! Recu -nosc cã voi fi avantajat datoritãfaptului cã voi avea de unde alege,mai precis, pe cei mai buni dintrecei buni, având astfel posibilitateade a respecta calitatea actului cul-tural pe care îl va oferi Teatrul"George Ranetti". În acest con-text, selecþia va fi riguroasã - do -rinþa nu este suficientã, talentulînsoþit de o muncã temeinicã suntabsolut indispensabile. Vom jucafoarte mult ºi în afara sãlii noastre,o "sã vânãm" Festivalurile deTeatru ºi repertoriul va fi alcãtuitîn acest sens".


Pagina 3 Nr. 101 / mai 2013

Continuare din pagina 2...recitat din poeziile unoroameni care au fost închiºi da -toritã faptului cã-ºi iubeau þara,ºi aºa cum spunea dumneaei:poezia a fost pentru aceºti eroio formã de existenþã spiritualã,o formã de alinare a dorului, desalvare, de pãstrare a identi -tãþii. Unul dintre aceº tia, fiindRadu Gyr, un poet de referinþã,recunoscut pentru creaþiile salescrise în beznele temniþelor co -muniste care a scris despre chi -nurile îndurate ºi torturile ini -maginabile, des pre moartea caprezenþã zilnicã dar ºi despreliniºtea suflet eascã.

Emoþionantã ºi ono r -an tã a fost prezenta domnuluiOctavian Bjoza - PreºedinteleAsociaþiei Foºtilor DeþinuþiPo litici din România care a po -vestit celor pre zenþi despre ex -perienþa cumplitã pe care a trã -it-o în închisorile comuniste.

În a doua parte a ac -tivitãþii, cei prezenþi au fostcuceriþi de cãtre domnul Va -lentin Coºereanu (cercetãtordoctor) - un cunoscut ºi pãti-maº eminescolog care le-avorbit despre familia mareluipoet - Mihai Eminescu.

În organizarea Cen -tru lui Cultural "Adrian Pãu -nescu", Bibliotecii Orãºeneºti,Centrului "Europe Direct" ºi încolaborare cu Liceul Teoretic"Grigore Tocilescu", pe datade 1 aprilie a fost omagiatmarele poet Nichita Stãnescu.

“31 Martie este pentrucultura româneascã o zi a cãreiimportanþã este greu de mã su -rat” cum spunea domnul pro -fesor Laurenþiu Bã dicioiu carea recitat cu multã emoþie ºisen sibilitate una dintre poeziilelui Nichita. De asemenea, amavut deosebita plãcere sã oauzim recitând pe Alexandraªtefãnescu (cls. a X-a C, Lic."Grigore Tocilescu") care acâºtigat Premiul Special laConcursul de creaþie "NichitaStãnescu" care s-a desfãºuratla Ploieºti.

Au cântat impecabil,pe versurile Poetului, OanaSprân cenatu, Alin Stoican,Coº ciug Carmen (elevi Lic.Grigore Tocilescu") dar ºi ...


Omagiu adus marelui poet

Nichita Stănescu


În continuare vã prezen-tãm impresiile "la cald" ale ti ne -relor actriþe:

Mihaela Drãgan - Primavara:"De fiecare datã când

interpretez un rol, mã gândesc laesenþa sa, la ceea ce va lãsa saumodifica în sufletele ºi gândireaoamenilor, iar lucrul acesta mã"încarcã" de responsabilitatea de afi un "mesager", de a transmite unmesaj care va influenþa într-ooarecare mãsurã, oamenii. Mi-afost foarte uºor ºi mi-a plãcutfoarte mult procesul de asumare arolului din piesa "AnoTIMPULIubirii", cãci m-am simþit ca uninstrument în slujba mesajului deiubire ºi pace, pe care îl areaceastã piesã.

Publicul din Mizil ne-asurprins într-un mod deosebit deplãcut. Am simþit cã este foartereceptiv ºi cã ne aflãm într-o ade-vãratã comunicare, se simþea do -rul ºi bucuria de a avea din nou unteatru. Sunt foarte fericitã cã adevenit posibil ca oraºul Mizil sãaibã un teatru.

Am ajuns în rolul Pri -mãverii din aceasta piesã, datoritãregizoarei, colega mea de faculta -te, cea care mi-a fãcut o mare bu -curie alegându-mã.

Bineînþeles, ne vom re -ve dea curând ºi în alte piese aleteatrului. Noi vã aºteptãm cu drag

ºi curiozitate la toate spectacolelenoastre!"

Maria-Cristina Ghiþã(assistant manager TeatrulGeorge Ranetti Mizilregizor ºi actriþã -AnoTIMPULIubirii (Vara):

"Pentru mine, lucrul laaceastã piesã a fost o provocaredin mai multe motive. În primulrând era o piesã cu un subiect maidelicat, pe care puþini autori aucurajul sã îl abordeze în ziua deastãzi. Acum se cautã distrareapu blicului cu orice preþ, se scriepentru a face pe plac unui public acãrui culturã se restrânge tot maimult de la generaþie la generaþie.În acest context, a scrie o piesã cuo problematicã atât de sensibilã ºiîntr-o manierã atât de onestã, esteo dovadã de îndrãznealã. Ano -TIM PUL Iubirii este un semnalde alarmã cu privire la problemeleexistente la nivel mondial, por -nind de la naturã pânã la lipsa iu -birii dintre oameni. Mesajul ei

este porunca Iubirii lãsatã deDum nezeu oamenilor, prin FiulSãu. O poruncã în aparenþã simplãºi totuºi atât de greu de îndeplinit:"Iubiþi pe vrãjmaºii voºtri, faceþibine celor ce vã urãsc pe voi, Bi -necuvântaþi pe cei ce vã blestemã,rugaþi-vã pentru cei ce vã fac ne -ca zuri, Celui ce te loveºte peste o -braz, întoarce-i ºi pe celãlalt”(Luca, cap.6, 27-29). Astfel Iisusa adus Legea cea nouã a Iubirii,anulând Legea cea veche a talio -nului ("ochi pentru ochi, dintepentru dinte").

De aceea am ºi simþit sãîncununez acest spectacol ataºândla final textul Biblic din Epistola Icãtre Corinteni a Sf. Ap. Pavel,Cap.13 care este cea mai fru-moasã descriere a Iubirii în toatãcomplexitatea ei.

În al doilea rând, simþindsubtilitatea acestei piese mi-amdorit sã îmi asum punerea ei înscenã ºi domnul Mircea Bodolan,directorul Teatrului, ºi domnulprimar Emil Proºcan, mi-au datîncrederea necesarã ºi prilejul dea-mi materializa viziunea. Estepri ma piesã pe care o semnez caregizor, eu fiind absolventã de ac -torie. Am simþit întotdeauna o în -clinaþie spre latura regizoralã ºivisam de mult la ziua în care voiavea prilejul sã lucrez ºi pe parteaasta. A fost o provocare ºi din

cauza faptului cã jucând ºi eu înpiesã (Vara), mintea mea trebuiasetatã pe douã canale diferite înacelaºi timp. Aici m-au ajutatfoarte mult fetele pe care le-amales sã joace celelalte anotimpuri,pentru cã am avut o bunã comuni-care cu ele ºi aveau capacitatea sãîmi preia indicaþiile ºi sã le ducãmai departe.

Cu siguranþã ne veþi maivedea ºi în alte spectacole aleTeatrului. Mai avem piese caresunt gata ºi altele pentru care ur -meazã sã începem repetiþiile. Câtde curând ne vom reîntâlni cupublicul mizilean, atât pentruAnoTIMPUL Iubirii cât ºi pentrucelelalte piese pe care le avem înrepertoriu. Sperãm ca aceste întâl-niri sã fie un prilej de bucurie pen-tru mizileni ºi vrem sã venim înîntâmpinarea nevoii lor de a ieºidin cotidian".

-Mihaela Puiu - Toamna:"Interpretarea acestei pie -

se a înseamnat o nouã provocare

pentru mine ca actriþã ºi înseamnãºansa de a continua sã fac ceea ce-mi place.

Publicul mizilean estedeschis ºi educat, cu cei ºapte anide acasã, un public care ºtie cumsã se comporte la teatru.

Maria Cristina Ghiþã este"vinovatã" de toate momenteleunice pe care le-am trãit din ziuaîn care m-a sunat ºi mi-a propussã fac parte din distribuþia acestuispectacol. "Vinovat" de toate a -ces tea se mai face ºi domnul pri-mar Emil Proºcan, care a avutîncredere în noi.

Cu siguranþã voi juca ºi-nalte spectacole ale teatrului".

Veronica Soare - Iarna:"Am simþit din prima

clipã cã acest personaj mi sepotriveºte ºi trebuie sã mãrturisescfaptul cã m-am bucurat cã domnulprimar Emil Proºcan a intuit cã eusunt “Iarna” de îndatã ce l-amcunoscut.

Apropierea mea de rol s-a fãcut pe cale intuitivã: am auzitsunete, am vãzut imagini. Contezfoarte mult pe aceasta intuiþie - eca o dragoste care se declanºeazãla prima vedere sau nu. Întâlnin-du-ne ºi repetând pentru ziua ceamare de 8 aprilie ºi toate cele cevor urma, am încercat sã cautmãsura exactã a felului sãu de-a fi,continuitatea caracterului, prinsîntre faptul cã i-a fost încredinþatun mare adevãr ºi gãlagia reve -derii tuturor anotimpurilor, care înprima parte a spectacolului nascmici rãutãþi. Am cãutat puterea deînþelegere a celorlalþi ºi aºteptareamomentului potrivit, lãsând acestzgomot sã se risipeascã, pentru ale împãrtaºi întâlnirea cu Dum -nezeu ºi mesajul Lui. Sper cã amreuºit sã transpun fiorul emoþieiacestei Întâlniri - acesta a fostscopul meu suprem.

Spectatorii - ca ºi actorii -pot fi buni sau mai puþin buni, dela o searã la alta. Spectatorul faceca un spectacol sã fie mare saumic, iar în seara premierei amsimþit cã acesta - spectatorul - mãduce, mã ia cu el, iar eu l-am luatcu mine, la rândul meu. Noi amîncercat sã îl aducem în lumeapiesei ºi îndrãznesc sã cred cã amreuºit. Spectacolul a curs ºi pentrucã spectatorul a fost pe mãsurã.Existã, fãrã îndoialã, un curentcare circulã între salã ºi actor, iarprima întâlnire dintre mine ºi pu -blicul mizilean a fost valoroasãdin locul în care eu privesc lu -crurile.

Îmi place sã cred cã ziua de 8aprilie a însemnat începutul uneifrumoase prietenii dintre noi ºioraºul dumneavoastrã.

Orice cãutare artisticãim plicã un proces îndelungat ºirezultatele se vãd în ani, poatechiar în decenii. Sã-I mulþumimlui Dumnezeu pentru acest nouînceput".

-Domnule Emil Proºcan,vã rog, sã ne spuneþi care sunttrãirile ºi gândurile dvs. în acestmoment!

"M-a frapat ºi m-a ur -mãrit foarte mult istoria Mizilului.Am descoperit în ea oameni ºifapte remarcabile, multe dintre eleurmãrindu-mã ºi devenindu-micoordonate în gândurile ºi caznelemele întru trebuinþele oraºului.Leonida Con deescu este un per-sonaj de referinþã în peisajul valo-rilor autentice mizilene. Unul(primul) din cele patru titluri decetãþeni de onoare pe care, în celecinci mandate ale mele, împreunãcu Consiliul Local le-am dat, esteal primarului mizilean de la sfâr -ºitul secolului IX. Dacã el, încondiþiile de atunci, a reuºit atâtearealizãri, eu de ce nu? Dacã mi -zilenii de atunci au avut un teatru,cei de acum de ce sã nu aibã? Fãrãacte de culturã autentice, fãrã a þi -ne sufletul oamenilor în sfera fru-mosului ºi a bunului simþ, perso -nalitatea popo rului nostru se poatedilua pânã la dispariþie. Ar trebuisã se înþeleagã asta. Stomacul sehrãneºte cu mâncare, iar sufletulcu sensibilitate! Insensibilitateaabrutizeazã ºi toate relele lumii deaici vin. În postura de pãrinþi, pro-fesori sau simpli oameni, trebuiesã facem ca bunul simþ, sensibili-tatea, frumosul ºi tot ce aparþinede suflet, adicã de Dumnezeu, "sãaibã oxigen", sã existe ºi sã înno-bileze cât mai mulþi oamenii cudragoste, iubire, dorinþã de a ajuta.Numai într-o astfel de lume rãul epus la zid, numai într-o astfel delume adevãrul, cinstea, dreptatea,pot exista netraumatizate, iar ceimulþi pot avea adevãratul drept laviaþã! Acesta este mesajul pe caream vrut sã-l transmit prin piesamea de teatru, care iniþial a fost onuvelã.

Acum, când pe drumulGolgotei rãul lumii devoreazã fru-museþea Lui Iisus, prin înþelegereºi credinþã putem sã devenim aºacum Dumnezeu vrea sã fim!

Mulþumesc!“Gabriela NEGOIÞÃ

MIZILUL ARE DIN NOU TEATRUPROFESIONIST

Pagina 4Nr. 101 / mai 2013

Pe data de 28 martie, înprezenþa conducerii primãriei ºi ainvitaþilor, 15 din cei 17 consilieriîn funcþie ai Consiliului Local, subpreºedinþia de sedinþã a doamneiconsilier Mareº Vasilica, s-auîntrunit în ºedinþã ordinarã, avândînscrise pe ordinea de zi urmã-toarele proiecte de hotãrâri:1. Aprobarea procesului verbaldin data de 28.02.2013;2. Proiect de hotãrâre privindaprobarea decontãrii sumelorreprezentând drepturile de de pla -sare a personalului didactic dininstituþiile de învãþãmânt preuni-versitar din oraºul Mizil pentruluna februarie 2013;3. Proiect de hotãrâre privinddesemnarea unui consilier din Con -siliul Local Mizil împutern icit sãreprezinte interesele oraºului Mizilîn Adunarea Generalã a Ac þio -narilor a S.C. Hidro Prahova S.A.;

4. Proiect de hotãrâre privindînchirierea spaþiului din Mizil, str.Mihai Bravu, nr. 63, proprietarNegoiþã Gabriela în vederea des-fãºurãrii activitãþii de cãtreCentrul Europe Direct Mizil;5. Diverse.

La propunerea executivu-lui, Consiliul Local aprobã com-pletarea ordinii de zi cu urmã-toarele proiecte de hotãrâre:Proiect de hotãrâre privind acor-darea unor ajutoare de urgenþã;Proiect de hotãrãre privind desfi-inþarea posturilor de asistenþi per-sonali ai persoanelor adulte cuhandicap grav, angajaþi cu con-tract individual de muncã, dincadrul Serviciului Public deAsistenþã Socialã Mizil; Proiectde hotãrâre privind concesionareaprin licitaþie publicã a spaþiului însuprafaþã de 236,31 mp, situat înMizil, str. Mihai Bravu, nr. 114A,

care aparþine domeniului public aloraºului Mizil, cu destinaþia degrãdiniþã copii/creºã; Proiect dehotãrâre privind desfãºurareaactivitãþii de talcioc în oraºulMizil;

Dupã discutarea ºi avi -zarea proiectelor de hotãrâre,Consiliul Local a hotãrât adop -tarea punctelor înscrise pe ordineade zi, fiind adoptate cu unanimi-tate de voturi.

*Pe data de 04 aprilie, în

prezenþa conducerii Primãriei ºi ainvitaþilor, 14 din cei 17 consilieriîn funcþie ai Consiliului Local s-au întrunit în ºedinþa deîndatã, sub

preºedinþia de ºedinþã a doamneiconsilier Mareº Vasilica, avândînscrise pe ordinea de zi urmãtoa -rele proiecte de hotãrâre:1. Proiect de hotarãre privind a -probarea bugetului local al ora -ºului Mizil pe anul 2013;2. Proiect de hotãrâre privind nu -mirea domnului Bodolan Mirceape postul de Manager interimar alTeatrului Tineretului "George Ra -netti" Mizil pânã la ocuparea princoncurs a postului.

Dupã discutarea ºi avi -zarea proiectelor, Consiliul Locala hotãrât adoptarea acestora cuunanimitate de voturi.

Victoriþa PANAIT

Şedinţele Consiliului Local

Martor la sfatul aleşilor

În numãrul trecut al pu -blicaþiei noastre v-am relatat pro-gramul instituþiilor din subordineaConsiliului Local, care se ocupãde întreþinerea curãþeniei pe do -meniul public ºi planul de activi-tate al acestora în perioada numitãde noi, "Luna curãþeniei de primã-varã". Cu toate cã aceste instituþiide care am amintit în numãrul tre-cut al publicaþiei, în speþã,S.P.G.C. ºi S.C.SALUB INTER-SERV.S.A s-au strãduit sã "þinãpasul" cu cererile cetãþenilor dinoraº, pentru a ridica gunoiul sau,dupã caz, a se îngriji de spaþiileverzi, dezinteresul celor "certaþi"cu bunul simþ ºi lipsa de educaþie,le fac acestora, misiunea mult maigrea. Astfel: pe aleea de accesspre ªcoala generalã Nr.1 trona

parcã sfidãtor, un morman degunoi, de parcã ar fi fost un lucrunormal. Acest gest, ce denotã lip -sa celor "ºapte ani de acasã" a fostsezizat conducerii primãrieioraºului Mizil de cãtre doamnadirectoare a ªcolii Nr. 1, Niþu Lu -miniþa, sesizare ce a ajuns bi -neînþeles la organul competent,res pectiv, S.C.SALUB INTER-SERV.S.A, de unde s-a primiturmãtorul rãspuns: "În legãturã cuadresa ªcolii Nr. 1. (303/21.03.2013), înregistratã la Prim ã -ria Mizil sub nr. 12285/21.03.2013, vã comunicãm: Faptelesunt evidente, iar noi am luatmãsuri. În fiecare zi un om al nos-tru va intra pe acest sector (alee)în jurul orei 07.00, însã, de reþi nuteste faptul cã un singur om al nos-

tru deserveºte toatã zona Teilor,de la M. Kogãlniceanu pânã laaleea dintre LIDL ºi Maximus.Facem faþã cu greu! Noi cerem sãfim ajutaþi ºi de CETÃÞENI, nudoar de Primãria Mizil... Cum?Aºa cum se vede din poza alãtu-ratã, gunoiul este menajer, pro -venind din locuinþa unei persoaneºi mã întreb ce a fost în capulacelei persoane (locatar), care înloc sã depunã gunoiul la ghenã, îlaruncã pe stradã? (evident ni -mic!). Avem ºi noi o vinã. Dânºiiºtiu cã trece cineva în fiecare zi ºiridicã acest gunoi, aºa cã pot sã-larunce la întâmplare ºi astfel s-aîncetãþenit o practicã între lo -cuitori, care în loc sã ducã pungade gunoi din apartament la ghenã,o pun zilnic în coºurile din par-curile zonei Teilor, pe lângã Casade Culturã, în drum spre serviciu(nicio jenã, nicio reþinere...);oricum vin unii sã ridice gunoiul

(adicã noi, salubrizarea). Acelaºilucru ºi la case. Dacã au gunoi încurte sau pe stradã nu îl pun întomberoanele cu care sunt dotaþi,ci îl scot pe ºanþ, pe rigole, pentrucã ºtiu precis cã vine cineva înfiecare zi ºi îl ridicã. De ce facemnoi acest lucru? Pentru cã oraºular arãta urât, pentru cã ne criticãcetãþenii, pentru cã ne criticã ac -þionarii.. etc. Mã întreb, cetãþeniidin aceastã zonã, au luat atitudinevreodatã contra celor care fac ast-fel de lucruri? Pe fondul unei"sãrãcii" accentuate, nepãsarea ºiindolenþa au fost ridicate la rangde nesimþire. Acest caz va fi me -diatizat, va fi prezentat la ziar, iarcetãþenii oneºti ce sã înþeleagã?Cã noi ne facem treaba, dar noi neconfruntãm cu zeci de cazuri deacest fel. Aºteptãm un ajutor dinpartea CETÃÞENILOR ºi o mus-trare din partea Primãriei Mizil." -Dr. Prundurel Gheorghe Ovidiu.

Aºadar este cazul sã dãmdovadã de solidaritate ºi sã facemmai mult pentru a proteja mediulînconjurãtor, dar ºi pentru a trãiîntr-un oraº curat.

Cristina COLÞ

Continuare din pagina 3... Ana Maria Necula ºi DianaMoise pregãtite de doamnaMileta Popa (cerc - CentrulCultural "Adrian Pãunescu").

Cei prezenþi au avutparte ºi de o surprizã, au vizio -nat o selecþie de interviuri cuNichita, rãspunsurile sale fiindunice ºi savuroase (selecþia afost realizatã de doamnele bi -bliotecare Nicoleta Tudoracheºi Camelia Toma).

Echipa de handbal aLiceului Teoretic "GrigoreTocilescu" pregãtitã de domnulOprea Romeo - profesor deeducaþie fizicã, a obþinut unmeritoriu Loc II, la Etapa peZona III care a avut loc laAlexandria.

Prezente la aceastãcompetiþie au fost patru judeþe:Prahova, Giurgiu, Teleorman ºiCãlãraºi. Bãieþii noºtri au reuºitsã învingã echipa ColegiuluiNaþional "Ion Maiorescu" dinGiurgiu dar au pierdut în final,în faþa echipei Liceului Peda -gogic "Mircea Scarlat" dinAlexandria.

Dupã cum observaþiavem foarte mulþi copii talen-taþi, dar din pãcate, din cauzapro blemelor financiare, de celemai multe ori nu pot parti cipa lacompetiþii sau sunt chiar în im -posibilitatea de a-ºi cumpãra e -chi pamente sportive. Cine iu -beºte sportul, cine doreºte sãcontribuie la viitorul acestorcopiii, cine doreºte sã ajuteaceastã echipã, este rugat sã-lcontacteze pe domnul profesorRomeo Oprea (Lic. "Gri goreTocilescu"). Vã mulþumimanticipat!


Echipa de handbal aLiceului Teoretic

"Grigore Tocilescu",pe podium la

Alexandria

ACELEAŞI GUNOAIE..."Vrem o þarã ca afarã ºi un oraº curat!"

Reporter: Domnule Pa -ºol aº dori sã începem discuþianoastrã prin a vã prezenta citito-rilor noºtri!

Nicolai Paºol: Sunt nãs-cut în anul 1962, în Mizil, amabsolvit Liceul Industrial ºi ulteri-or ªcoala Tehnicã de Maiºtri -Energetic din Ploieºti. Am predatTehnologia la ªcoala Generalã dincomuna Bãlãbãneºti (Galaþi) ca ºisuplinitor, dupã aceea am lucratca maistru la Întreprinderea

Electrocentrale Brazi, am fost ºefservicu tehnic la SPPFET Mizil ºiulterior administrator la S.C.Padores. Sunt la al treilea mandatde consiler ºi am fost ales de douãori viceprimar.

Sunt cãsãtorit, soþia estedir. adjunct la ªcoala "Sf. Maria"ºi avem un bãiat de 28 de ani carelucreazã la "IATA" în Geneva.

R.: Ce v-a determinat sãintraþi în politicã ºi care au fostcele mai importante realizãri înurma acestui fapt?

N.P.: Am intrat în viaþapoliticã determinat de ideea de aschimba ceva în administraþiapublicã localã pe un trend al tine -rilor din fostul UFD.

Ca ºi realizãri, aº men þio -na înfiinþarea Serviciului SPPFETºi modernizarea centralelor decvartal, putând astfel furnizaîncãlzire ºi apã caldã în parametriceruþi; am fost un susþinãtor alintroducerii gazelor în Mizil ºi m-am implicat pentru aducerea aces-

tora; am promovat toate pro iec -tele care au fost propuse ºi amconsiderat cã ajutã administraþialocalã sã se dezvolte.

R.: Comentaþi vã rog,poziþia pe care o aveþi în cadrulConsiliului Local ºi prioritãþile pecare le aveþi în acest mandat!

N.P.: Fac parte din Co -misia pentru urbanism ºi amena-jarea teritoriului, iar una din prio -ritãþi este aceea de a disciplinadezvoltarea urbanisticã ºi teritori-alã de a supraveghea ºi de a iniþiaproiecte în scopul respectãriidomeniului public ºi privat fãrã apermite reducerea sau distrugereaspaþiilor verzi din oraº.

De asemenea, ne vomimplica pentru a schimba în bineimaginea oraºului perceputã latoate intrãrile sale. Promovãmorice posibilitate sau proiect ce arfacilita realizarea lucrãrilor dereabilitare termicã a blocurilorsau locuinþelor personale. ªi nu înultimul rând, promovãm orice

proiect care ar facilita aducerea deinvestitori în oraºul nostru, avândca scop principal crearea de locuride muncã.

R.: Am participat la uneveniment memorabil, dupã 45de ani de tãcere, teatrul mizileanºi-a reluat activitatea. Care esteopinia dvs. referitoare la acestfapt?

N.P.: La propunereadomnului primar, vizavi de re -deschiderea acestui teatru precumºi la celelalte iniþiative culturaleam fost cu totul de acord ºi amconsiderat beneficã punerea aces-tora în practicã.

Calitatea activitãþilorcul turale ºi sportive care se des-fãºoarã în oraºul nostru, pe lângãfaptul cã dezvoltã ºi cultivã unsimþ artistic deosebit cetãþenilor,ne-a creat o imagine foarte bunã înrândul oraºelor A.O.R. ºi nunumai.

R.: Vã mulþumesc!Gabriela NEGOIÞÃ

PAªOL NICOLAI - membru al Consiliului

Local Mizil

"ACTIVITĂŢILE CULTURALE AU CREAT OIMAGINE BUNĂ ORAŞULUI NOSTRU"

Pagina 5

Având în vedere difi-cultãþile financiare cu careadministraþia publicã localã seconfruntã la momentul actual,printre soluþiile de austeritate, s-a recurs ºi la desfinþarea efectivãa posturilor de asistenþi personaliai persoanelor adulte cu handi-cap grav. Mãsura a fost luatã dinmotive ce nu þin de persoanasalariaþilor.

Conform prevederilorHCL nr. 36/27.03.2013 ºi dis-poziþiile art. 65, alin (2) din Le -gea 53/2003, contractul de mun -cã încheiat cu Serviciul Publicde Asistenþã Socialã Mizil alasistenþilor personali, va încetala data de 29.04.2013, iar înperioada 01.04.2013 - 28.04.2013 aceºtia se vor afla în prea -vizul de concediere.

Ca urmare a acestuifapt, contractul individual demuncã încheiat între persoanelebeneficiare de acest post ºiS.P.A.S. Mizil va înceta în ter-men de 20 zile lucrãtoare (dataîncetãrii contractului este 29.04.2013 ), scop în care se va emitedecizia de concediere conformdispoziþiilor legale în vigoare.

Fiecare membru vaprimi personal o notificare princare i se va aduce la cunoºtinþãaceste prevederi legale, men -þionând faptul cã, prezenta noti-ficare NU REPREZINTÃ DE -CIZIE DE CONCEDIERE, re -pre zentând doar o informare pri - vind desfiinþarea postului ocupatîn prezent de contractanþi ºiacordarea termenului de preavizprevãzut de dispoziþiile legaleaplicabile.

La expirarea termenuluide preaviz, acordat ºi precizatmai sus, se va proceda la în ce -tarea contractului individual demuncã al asistenþilor personalicu S.P.A.S. Mizil, în conformi-tate cu dispoziþiile art. 65, alin(2) din Legea nr. 53/2003 -Codul muncii, cu modificãrile ºicompletãrile ulterioare, prin e -mi terea unei decizii de conce -diere.

Persoanele ocupante pepostul de asistenþi personali, suntrugate sã se prezinte la sediulS.P.A.S. Mizil pentru relaþii su -plimentare ºi consilierea în ob -þinerea ajutorului de ºomaj (înconformitate cu prevederile le -gale) precum ºi pentru obþinereaindemnizaþiei de handicap pen-tru persoana adultã cu handicapgrav.

S.P.A.S. Mizil

Nr. 101 / mai 2013

În atenţia asistenţilorpersonali

Oraşul Mizil participă, încalitate de partener, la proiectul“Millenium Youth” (Tinerii Mile -niului) finanţat de către ComisiaEuropeană în cadrul apelului deproiecte “Autorităţi Locale pentruDezvoltare”. Liderul proiectuluieste oraşul Ixelles din regiuneaBruxelles (Belgia), iar alături deoraşul Mizil, la proiect maiparticipă: Biarritz din Franţa,Bielefeld din Germania, Cascaisdin Portugalia, Kalamu din Repu -blica Democrată Congo, Megiddodin Israel şi Zababdeh dinPalestina.

Principalele obiective aleacestui proiect sunt, pe de-o parte,creşterea gradului de conştien -tizare al cetăţenilor oraşelor im pli -cate asupra problemei dezvoltăriişi, pe de altă parte, consolidareasprijinului şi mobilizării concertateîn favoarea strategiilor de reducerea sărăciei şi relaţiilor mai buneîntre ţările din nord şi sud.Proiectul ţinteşte spre conştien -tizarea cetăţenilor şi, mai specific,a şcolilor publice asupra Obiec -tivelor de Dezvoltare ale Mile -niului (ODM) şi asupra drepturiloromului.

Proiectul va fi derulatdintr-o perspectivă globală asupraînvăţării în cadrul sistemuluiformal de educaţie ţintind, maispecific, către profesori şi elevi deliceu.

EducaţiaConform Legii educaţiei

naţionale, “Misiunea asumată delege este de formare, prin educaţie,a infrastructurii mentale a so cie -tăţii româneşti, în acord cu noilecerinţe, derivate din statutulRomâniei de ţară membră a UE şidin funcţionarea în contextul

globalizării, şi de generare sus te -nabilă a unei resurse umane naţio -nale înalt competitive, capa bilă săfuncţioneze eficient în societateaactuală şi viitoare.

Definiţiile cele mai cu -nos cute ale celor trei forme deeducaţie au fost formulate deCoombs, Prosser şi Ahmed(1973):

Educaţie formală: siste -mul de educaţie, structurat ierarhicşi gradat cronologic, pornind de laşcoala primară până la terminareauniversităţii, incluzând, pe lângăstudiile academice generale, dive -rse programe specializate de for -mare (cursuri, activităţi de formareorganizate de instituţii de învăţă -mânt).

Educaţie nonformală: ori -ce activitate educaţională orga -nizată în afara sistemului formalexistent – fie că se desfăşoară se -parat sau ca un element importantal unei activităţi mai largi – careeste menită să răspundă nevoiloreducaţionale ale unui anumit grupşi care are urmăreşte obiective deînvăţare clare.

Educaţie informală: pro -cesul real de învăţare de-a lungulvieţii, în cadrul căruia fiecareindivid îşi formează atitudini, îşiinteriorizează sau clarifică anumitevalori, dobândeşte deprinderi şicunoştinţe din experienţa coti -diană, valorificând influenţele şi

resursele educative din mediul încare trăieşte – de la familie şivecini, de la locul de muncă sau dejoacă, de la piaţă/ magazin, de labibliotecă sau din mass-media.

Educaţia pentru dezvoltare

Dezvoltarea, ca responsa -

bi litate comună pentru planetă şiumanitate are nevoie de cetăţeniactivi şi angajaţi în toată lumea.Educaţia pentru dezvoltare este unproces activ de învăţare, bazat pevalorile solidarităţii, egalităţii, in -cluziunii şi cooperării. Acest tip deeducaţie permite oamenilor sătreacă de la simpla sensibilizareasupra priorităţilor internaţionalede dezvoltare şi dezvoltării umanesustenabile, prin înţelegerea cau -zelor şi efectelor problemelorglobale, la implicarea personală şiacţiuni de informare a cetăţenilorşi instituţiilor publice. Conceptulde educaţie pentru dezvoltare esteun complex şi multidisciplinar,luând diferite forme în toatălumea, incluzând sensibilizarea,educaţia formală, non-formală şiinformală, educaţie permanentă,campanii, advocacy, training şiînvăţare. Acest concept implică ogamă diversă de participanţi, înspecial organizaţii ale societăţiicivile (organizaţii non-guverna-mentale, sindicate, etc.), educatori,media şi instituţii publice.

Obiectivele de Dezvoltareale MileniuluiObiectivele de Dez vol -

tare ale Mileniului şi ţintele au foststabilite în Declaraţia Mileniului,semnată de 189 de state, printrecare şi România, în septembrie2000 şi au fost confirmate printr-

un acord ulterior de statele mem-bre în 2005 la Summitul Mondial.Obiectivele şi ţintele sunt inter -relaţionate şi trebuie privite ca unîntreg. Ele reprezintă un parteneriatîntre ţările dezvoltate şi ţările incurs de dezvoltare”pentru a creaun mediu – la nivel naţional şiglobal – care să conducă la dez -

voltare şi eliminarea sărăciei.

Proiectul „Millenium Youth”

Fiecare municipalitatepar teneră va alege un grup de a -pro ximativ 25-30 elevi dintr-unliceu (copii cu vârsta de 15 ani) şi2 profesori care vor fi direct im -plicaţi şi responsabili pentru pro -iectul “Millenium Youth”. Aceşticopii şi profesorii lor vor fi apoiimplicaţi de-a lungul întreguluiproiect. În cadrul proiectului fie -care municipalitate va alege unuldintre Obiectivele de Dezvoltareale Mileniului pe care îl va pro -mova printr-o lucrare de artă co -lectivă, care va fi prezentată în ca -drul unui mare festival inter -naţional ce va avea loc în Belgia şicare va aduna tineri din alte cele -lalte ţări participante.

În perioada 8-13 aprilie2013 a avut loc la Ixelles întâlnireacoordonatorilor din partea oraşelorparticipante, ocazie cu care a fostrealizat un curs intensiv de edu ca -ţie pentru dezvoltare şi s-au pre -zen tat planul de implementare apro iectului şi acordul de parte n e -riat.

Prin acest proiect, oraşulMizil se implică activ în promo -varea educaţiei pentru dezvoltareîn cadrul educaţiei formale şicontribuie, ca autoritate publică, laatingerea obiectivelor de dez -

voltare asumate de toate ţărilemembre al Organizaţiei NaţiunilorUnite.

Material realizat dePetronela Sturz – coordonator

proiect „Millenium Youth”

Nr. Obiective Ţinte

1. Eradicarea sărăciei extreme şi foamei Înjumătăţirea, între 1190 şi 2015, a procentului persoanelor al căror venit este mai mic de 1 $/ziRealizarea angajării complete şi productive şi muncă decentă pentru toţi, inclusiv pentru femei şi tineriÎnjumătăţirea, între 1990 şi 2015, a ratei persoanelor care suferă de foame

2. Asigurarea educaţiei primare universale Asigurarea ca, până în 2015, toţi copiii, deopotrivă fete şi băieţi, vor putea să-şi completeze uncurs complet de şcoală primară

3. Promovarea egalităţii de gen şi a femeilor Eliminarea disparităţii de gen în educaţia primară şi secundară, de preferinţă până în 2005, şi latoate nivelele de educaţie până cel târziu în 2015

4. Reducerea mortalităţii infantile Reducerea cu 2/3, între 1990 şi 2015, a ratei mortalităţii copiilor sub 5 ani

5. Îmbunătăţirea sănătăţii maternale Reducerea cu ¾, între 1990 şi 2015, a ratei mortalităţii maternaleRealizarea, până în 2015, a accesului universal la sănătatea reproductivă

6. Combaterea HIV/SIDA, malaria şi alteboli

Să se stopeze până în 2015 şi să înceapă reducerea împrăştierii HIV/SIDARealizarea, până în 2010, a accesului universal la tratamentul HIV/SIDA pentru oricine are nevoie de acestaSă se stopeze până în 2015 şi să înceapă reducerea incidenţei malariei şi altor boli majore

7. Asigurarea sustenabilităţii mediului Integrarea principiilor dezvoltării sustenabile în politicile şi programele naţionale şi reducerea pierderilorresurselor de mediuReducerea pierderii biodiversităţii, realizându-se, până în 2010, o reducere semnificativă a ratei pierderilorÎnjumătăţirea, până în 2015, a procentului populaţiei fără acces sustenabil la apă potabilă şi salubritate de bazăPână în 2020, să se realizeze o îmbunătăţire semnificativă în viaţa a cel puţin 100 milioane locuitori dincartierele sărace

8. Dezvoltarea unui parteneriat global pentrudezvoltare

Dezvoltarea unui sistem comercial şi financiar deschis, bazat pe reguli, predictibil, nediscriminatoriu. Să se adreseze nevoilor speciale ale ţărilor cel mai puţin dezvoltate. Să se adreseze nevoilor speciale ale ţărilor în curs de dezvoltare fără ieşire la mare sau insulare miciSă se ocupe de problemele datoriilor ţărilor în curs de dezvoltare prin măsuri naţionale şi internaţionale pen-tru a face sustenabile pe termen lungÎn cooperare cu companiile farmaceutice, să se furnizeze accesul la medicamente esenţiale accesibile în ţărileîn curs de dezvoltareÎn cooperare cu sectorul privat, să pună la dispoziţie beneficiile noilor tehnologii, în special pentru informareşi comunicaţii

DEZVOLTAREA – o responsabilitatecomună a tuturor cetăţenilor

Un melanj pe care dinpãcate, unii mizileni îl percep caun stil de viaþã. Ne dorim un

oraº curat, liniºtit, plin de verdeaþãºi culoare dar ne batem joc demunca ºi eforturile celor care con-

tribuie la acest lucru. Florileproaspãt plantate care ar trebui sãne înveseleascã privirea, auînceput sã disparã, mai bine zis sãfie furate. Ruºinos dar adevãrat,

mai suntem ºi în postul Paºtelui.Pe aceastã cale, facem APEL lacetãþeni sã ia atitudine, sau sãanunþe forþele de ordine atuncicând observã acte de vandalism!

INDOLENÞÃ ªI NESIMÞIRE CRASÃ


Aºa cum v-am spus înnumãrul trecut al publicaþiei noas-tre, vom continua prezentarea so -cietãþilor mizilene care s-au încã -pãþânat sã-i reziste crizei financia-re, ba mai mult, au reuºit sã o do -mine. Una dintre acestea este fir -ma "ONYLCO", al cãrei acþionarprincipal este doamna Crina On -ciu - inginer textilist, pe care amabordat-o pentru a ne oferi infor-maþiile necesare.

Reporter: Ce motivaþieaþi avut când aþi deschis aceastãsocietate?

Crina Onciu: În aceastãsituaþie este vorba despre dragosteºi pasiune, deoarece nu este oafacere de pe urma cãreia teîmbogãþeºti, ci doar una care teajutã sã supravieþuieºti. Nu am fã -cut-o pentru bani, am fãcut-o pen-

tru cã îmi place foarte mult ceea cefac, iar asta conteazã enorm.Pe vremuri, am fost director deproducþie la Filatura de lânã ºicând nu a mai mers treaba, am luataceastã decizie ºi nu îmi pare rãu.Dacã ar fi sã o iau de la capãt, totacest lucru l-aº face.

R.: Ce lucraþi ºi undeajunge marfa dvs.?

C.O.: Lucrãm confecþiitex tile pentru adulþi ºi copii în sis-tem Lohn, mai exact lucrãm cumaterialele clienþilor. Principalulnostru client este Benetton Group -companie retail de îmbrãcãminte,care deþine ºase branduri, iar marfanoastrã ajunge în toatã lumea.

R.: Când aþi resmiþit celmai puternic efectele crizei finan-ciare?

C.O.: 2009 -2010 a fost o

perioadã foarte grea, dar am reuºitsã supravieþuim, sunt o luptãtoareîn felul meu, nu mã dau bãtutã aºade uºor. Doresc sã men þionez cãde pã ºirea situaþiilor grele s-a rea -lizat ºi datoritã în þelegerii pe careangajaþii mi-au oferit-o. Peri oa de -le grele sunt fluctuante, anul trecuta fost un an foarte bun pentru noi,am fãcut ºi angajãri, în schimb,începutul lui 2013 nu ara tã delocbine.

R.: Câþi angajaþi aveþi ºicum relaþionaþi cu aceºtia?

C.O.: Avem 35 de anga-jaþi, majoritatea femei, iar relaþianoastrã se bazeazã pe respect reci-proc. Jumãtate din colectiv estealãturi de mine din anul 2000, oriasta înseamnã ceva. Indiferent decât de grea a fost situaþia, au pri mitsalariile la timp ºi cadouri în preaj -

ma sãrbãtorilor, iar sâmbãta ºiduminica au fost mereu liberi.Stãm împreunã aproape trei sfer-turi de zi, suntem ca o familie ºi labine ºi la greu. Suntem o firmãcare oferã seriozitate, continuitateatât angajaþilor cât ºi clienþilor, cã -rora le respectãm standardul deca litate ºi termenul de livrare. Fãrãaceste douã ingrediente nu poþi sãrealizezi nimic.

R.: Stimatã doamnã, vãmulþumesc pentru timpul acordat,vã felicit pentru perseverenþã ºi vãdoresc mult succes!

Gabriela NEGOIÞÃ

2 Executarea lucrãri lor de con-strucþii este permisã numai pe bazaunei autorizaþii de construire saude desfiinþare, emisã în condiþiileLegii nr.50/1991, pri vind autori -zarea executãrii lucrã rilor în con-strucþii, republicatã, modificatã ºicompletatã ulterior, la solicitareatitularului de drept real, asupraunui imobil - teren ºi/sau con-strucþii - identificat printr-un nu -mãr cadastral ºi în scris în carteafunciarã a oraºului. 2 Autorizaþia de construire con-stituie actul final de autoritate aladministraþiei publice locale, pebaza cãruia este permisã execu -tarea lucrãrilor de construcþii. Pro -cedura de autorizare a lucrã rilor deconstrucþii începe odatã cu depu -nerea cererii pentru emiterea certi-ficatului de urbanism în scopulobþinerii, ca act final, a autorizaþieide construire ºi cuprinde urmã-toarele etape:a Emiterea certificatului de ur -banism; aEmiterea acordurilor ºi avi zelorsolicitate de lege (de la caz la caz,în funcþie de zona unde se executãlucrarea ºi de destinaþia acesteia);aEmiterea documentaþiei tehni cenecesare pentru autorizarea lucrã -rilor de construcþii;aDepunerea documentaþiei teh -nice pentru autorizarea lucrãrilorde construcþii la autoritatea ad mi -

nis traþiei publice competente; aEmiterea autorizaþiei de con-struire. 2 În vederea emiterii certificatu-lui de urbanism, solicitantul - oricepersoanã fizicã sau juridicã intere-satã - se va adresa auto ritãþii pu -blice, cu o cerere tip care se pro -curã de la biroul de urbanism, ac -tul de proprietate al imobilului, ex -trasul de carte funciarã actualizatla zi, suportul topografic al imo-bilului, întocmit de o persoanã au -to rizatã de OCPI, memoriu tehniccare sã cuprindã datele de identifi-care a imobilului pentru care sesolicitã certificatul de urbanism,întocmit de un arhitect cu diplomãre cunoscutã de statul român,dovada achitãrii taxei afe rente cer-tificatului de urbanism. 2 Certificatul de urbanism seemite în cel mult de 30 de zile dela data depunerii cererii ºi nu con-ferã dreptul de a începe lucrãrilede construcþii.2 Autorizaþia de construire seemite în cel mult 30 de zile de ladata depunerii documentaþiei pen-tru autorizarea executãrii lucrãrilorde construcþii ºi va cuprinde urmã-toarele documente:a Certificatul de urbanism (co -pie);a Titlul de propriete asupra imo-bilului în copie legalizatã, extrasulde carte funciarã actualizat la zi(valabil 1 lunã);

a Documentaþia tehnicã în 2exemplare originale; a Avizele ºi acordurile stabiliteprin certificatul de urbanism (co -pie); aDovada achitãrii taxelor afe -rente autorizaþiei de construire. 2 În situaþia depunerii unei docu-mentaþii incomplete, acest lucru senotificã în scris soli citantului, înter men de 5 zile de la data înre -gistrãrii, cu menþionarea elemen -telor necesare în vederea com-pletãrii acesteia. 2 Autorizaþia de con stru ire sesemneazã de cãtre primar, secretarºi persoana cu responsabilitate îndomeniul urbanismului, din apa -ratul propriu al autoritãþii publicelocale. În cazul în care, pe parcur-sul executãrii lucrãrilor de con-strucþii, survin modificãri de temã,titularul are obligaþia de a solicitao nouã autorizaþie de construire.2 Beneficiarii autorizaþiilor deconstruire sunt obligaþi sã anunþeînceperea lucrãrilor de construcþiila primãria orasului ºi la Ins pec -toratul în Construcþii Prahova, cucel puþin 10 zile înainte deînceperea acestor lucrãri.2 Desfiinþarea con struc þiilor seface numai pe baza autorizaþiei dedesfiinþare, care se emite în ace-leaºi condiþii ca ºi autorizaþia deconstruire.2 Executarea lucrãrilor de con-

strucþii fãrã autorizaþia de constru-ire sau de desfiinþare, constituiecontravenþii ºi se san cþio neazã cuamendã cuprinsã între 1.000-100.000 lei , nerespectarea proiectuluicare a stat la baza emiterii auto -rizaþiei de construire sau de desfi-inþare, se sancþioneazã cu amendãcuprinsã între 3.000-10.000 leiconform art. 26, alin. 2, lit. "a"respectiv lit. "b".2 Continuarea execuþiei lu crã -rilor dupã dispunerea opririi aces-tora de cãtre organele de controlcompetente, potrivit legii, consti-tuie infracþiune, iar organele decon trol, care au constatat fapta,sunt obligate sã sesizeze organelede urmãrire penalã.2 La terminarea lu crãrilor, bene-ficiarul autorizaþiei de construire,are obligaþia sã regularizeze taxapentru autorizaþie, urmând a achitadiferenþa de taxã, în funcþie de va -loarea realã a construcþiei, apoi sãdeclare construcþia la biroul de im -pozite ºi taxe locale, în termen de15 zile de la data expirãrii terme -nului prevãzut în autorizaþia deconstruire, în vederea achitãriiimpozitului calculat, potrivit legii.

În condiþiile prezenteilegi nu se emit autorizaþii provi-zorii.

Ref. de specialitate Urbanism,Veronica RADU

Ce trebuie să ştim despre autorizaţia de construcţie

"ONYLCO" - O FIRMĂ MICĂ DAR PUTERNICĂÎn actualitate la

S.P.A.S. Mizil

În conformitate cuprevederile OUG nr. 124/2011pentru modificarea ºi com-pletarea unor acte normativecare reglementeazã acordareade beneficii de asistenþã socialãaprobatã prin Legea nr.166/2012, acordarea prestaþi-ilor sociale în anul 2013, se vaface numai dacã beneficiarii auplãtit obligaþiile legale faþã debugetul local pentru bunurilepe care le deþin în proprietate,conform prevederilor Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal,cu modificãrile ºi completãrileulterioare. Având în vedereadresa A.J.P.P.I.S., amenzile nuintrã sub incidenþa acesteiordonanþe, ci doar taxele ºi im -pozitele datorate pentru bunu -rile aflate în proprietate

În situaþia în care, pâ -nã la data de 31 martie a fie -cãrui an, primarul constatã cãnu a fost îndeplinitã obligaþiaprevãzutã la alin. (1), se sus-pendã, prin dispoziþie de pri-mar, dreptul la ajutorul socialsau alocaþie de susþinere a fa -miliei, pe o perioadã de 5 luni,începând cu drepturile aferentelunii martie.

Beneficiarii de venitminim garantat, alocaþia desusþinere a familiei ºi indem-nizaþia de creºtere a copilului,care nu îºi plãtesc taxele ºiimpozitele locale, pot fi sus-pendaþi din platã pe o perioadãde pânã la 5 luni. Reintrã înplatã în momentul în care facdovada achitãrii taxelor ºiimpozitelor locale, urmând sãprimeascã ºi suma cuvenitã peperioada suspendãrii. În situ-aþia în care, dupã termenul pre-vãzut de 5 luni, nu a fost în -deplinitã obligaþia de platã ataxelor ºi impozitelor locale,dreptul la ajutorul social saualocaþia de susþinere a familieiînceteazã prin dispoziþia pri-marului."

ªEF SERVICIU,TÃNASE LOREDANA

Pierdut act concesiune, elibe -rat de Parohia Chitila I,

privind un loc de veci în fi -gura II, în rândul 16, parcela117 cu nr. 2267/8.011986, pe

numele Popescu Aur.

*Întreprinderea Individualã,Ilie. E. C. Gigel-Claudia cusediul pe str. M. Bravu, nr.

125, anunþã depunerea docu-mentaþiei tehnice în vederea

obþinerii autorizaþiei de mediuavând ca obiectiv colectarea

de deºeuri feroase ºi neferoasela amplasamentul din str.ªoseaua Vadu-Sãpat f.n.

ANUNŢURI

A fost semnat contractul de construcţie şi montaj

În cadrul proiectului"Centralã fotovoltaicã de produ -cere a enegiei electrice din conver-sia energiei solare în oraºul Mizil,judeþul Prahova", în data de12.04.2013, Primãria Mizil a sem-nat contractul de construcþie ºimontaj centralã fotovoltaicã cuofertantul declarat câºtigãtor în ur -ma de ru lãrii procedurii de achi zi -þie pu bli cã, asocierea formatã dinS.C. TOP RAM PROJECT S.R.L.Bucureºti, S.C. ELECTRO-ALFAINTERNAÞIONAL S.R.L. Boto -ºani ºi S.C. ENERGOMONTAJS.R.L. Bucureºti.

Lucrãrille propriu-zisede construcþie vor începe ime diatdupã finalizarea documentelor ºipredarea amplasamentului aces-teia, din zona aerodromului.

La semnarea contractu-lui au participat: din partea exe-cutantului, reprezentanþii lideruluiasocierii S.C. TOP RAM PROJ-ECT S.R.L. Bu cureºti, dna AdinaLuþa - Manager General, dl. Mir -cea ªerbãnescu - Manager proiectºi dna Carmen Davidescu - Con -silier Juridic, iar din partea Pri -mãriei Mizil, dl. Emil Proº can -Pri mar, dl. Doru Mladin - Ad -

ministrator public ºi dra PetronelaSturz - Managerul proiectului.

Valoarea contractului estede 25.107.210,21 lei fãrã TVA,adicã 76,95% din valoa rea de32.626.296 lei, estimatã la mo -men tul depunerii cererii de finan -þare a proiectului.

Proiectul de realizare a

centralei fotovoltaice este fi nanþatîn proporþie de 98% din fondurieuropene, prin “Pro gra mul Ope -raþional Secto rial Creº terea Com -petitivitãþii Eco no mice”, ºi 2% dinbugetul local.

Realizarea centralei foto-voltaice va acoperi necesarul deenergie electricã pentru consuma-torii finanþaþi din bugetul local:Primãria Mizil ºi serviciile dinsubordinea Con siliului Local,ºcoli, spital, policlinicã, iluminatpublic, disponibilizând astfel re -surse importante ce vor fi utilizatepentru acoperirea altor nevoi aleoraºului Mizil.

centrală fotovoltaică

Pagina 7 Nr. 101 / mai 2013

SIGURANŢA CETĂŢEANULUI

"ªcoala altfel", acþiune des -fãºuratã în sãptãmâna 1 - 5 apriliea.c., sub genericul "Sã ºtii maimulte, sã fii mai bun!" le-a oferitelevilor mi zi leni ocazia de a afla ºicâteva lucruri legate de propria lorsiguranþã, în relaþiile lor cu mediulsocial.

"Cum sã ne ferim de cap-canele traficului de persoane?", afost tema unei "lecþii" pregãtitepentru elevi de r e pre zentanþiiCentrului Re gional Ploieºti, din

ca drul Agenþiei Naþionale Îm -potriva Traficului de Persoane, laactivitatea desfãºuratã la LicelulTehnologic Mizil, cu elevii dinclasele VIII - XII din liceele ºi

ºcolile oraºului nostru. "Profesori"ºi sfãtuitori pentru adolescenþi aufost: doamna comisar ºef MariaPan taia, coordonatorul CentruluiRe gional Ploieºti, domnul DanAle xe, reprezentant al Asociaþieide Iniþiativã ºi Dezvoltare Con -tinuã (AIDC) ºi poliþiºtii de pro xi -mitate ai Poliþiei oraºului Mizil.

"Profitãm de aceastã sãp-tãmânã în care putem sã trans-mitem direct mesaje anti-trafic depersoane. Încercãm sã îi sensibi-

lizãm astfel pe tineri în legãturã cudimensiunile ºi consecinþele aces-tui fenomen, insistând pe laturapreventivã, efectiv pe ceea ce potface ei pentru a nu deveni victime.

Este motivul pentru care, în tim-pul expunerilor, am prezentatexemple concludente, inclusivprin proiectarea unor filme inspi-rate din cazuri reale." - ne-a mãr-turisit comisarul Maria Pantaia.

Potrivit mai multor ziareprahovene, numãrul cazurilor deexploatare sexualã a crescut, faþãde cel privind exploatarea prinmuncã sau prin cerºetorie. "Înmomentul actual, în Centrul Re -gional Ploieºti sunt monitorizate163 de victime ale traficului depersoane, dintre care 60 dinjudeþul Prahova. Peste 90 % dintreinfracþiuni, au vizat exploatareasexualã", ne-a mai spus doamnaMaria Pantaia.

Creºterea cererii de ser-vicii sexuale, de forþã de muncãieftinã, dorinþa de a obþine profitcu investiþii minime, sunt tot atâþiafactori ce influenþeazã în moddirect intensificarea activitãþiireþelelor de trafic.

"Când e vorba de ex ploa -tare sexualã, cele mai multe vic-time sunt minore ºi tinere pânã lavârsta de 25 de ani. Iar când vor-bim de exploatare prin muncã,victimele sunt de gen masulin,între vârstele 25 - 40 de ani. Încer-cãm, prin descinderile noastre înºcoli, sã tragem un semnal de alar-mã ºi sã-i "pregãtim" pe tineri, în

sensul de a le arãta concret, modulde operare al traficanþilor ºi cumse pot ei apãra de aceºtia. Mai alesfetele." - a adãugat doamna co -misar ºef.

Dacã pânã acum, de celemai multe ori, victimele erau"racolate" pentru a fi duse înstrãinãtate, traficanþii s-au "reori-entat", în sensul cã victimele suntobligate sã se prostitueze în þarãsau în judeþ. Potrivit interlocu-toarei noastre: "O altã metodãfolositã din ce în ce mai mult, esteaceea de racolare prin intermediulinternetului, unde vârsta victi -melor a scãzut foarte mult. ªi pu -nem accent pe internet, pentru cãacolo predominã grupa cea maivulnerabilã, iar noi vrem sã-i în -vãþãm pe elevi cum sã foloseascãaceste tehnologii online, cum sãutilizeze anumite site-uri, de cesite-uri sã se fereascã etc. Întot-

deauna plecãm de la astfel deactivitãþi cu speranþa cã tineriinoºtri interlocutori rãmân cu ceva,iar în cazul în care sunt puºi însituaþii limitã, ei vor ºtii cum sãreacþioneze ºi cum sã se apere" - aconcluzionat doamna MariaPantaia.

Deºi se aflã pe agendeleinternaþionale încã din anul 2000,traficul de persoane, ca fenomeninfracþional ºi social, rãmâne încontinuare o realitate ce necesitãun efort susþinut ºi continuu dinpartea organismelor internaþio nalea fiecãrui stat în parte, dar ºi aîntregii societãþi. Un lucru bun înaceastã privinþã, este scãderea lanivel naþional a infracþionalitãþiilegate de traficul de persoane în2012, cu un procent faþã de anul2010.

Pagină realizată de Cristina COLŢ

Traficul de persoane - un pericol pentru adolescenţi şi tineri!

"Poliþia Localã îºi des fã -ºoarã activitatea pe baza principi-ilor: legalitãþii, încrederii, previ -zibilitãþii, proximitãþii ºi propor -þionalitãþii, deschiderii ºi transpa -renþei, eficienþei ºi eficacitãþii,rãspunderii ºi responsabilitãþii,împarþialitãþii ºi nediscriminãrii."

Ordinea ºi liniºtea pu bli -cã sunt principalii factori ce staula baza creºterii siguranþei cetã þea -nului. Asigurarea unui climat denormalitate civicã, de ordine ºi si -guranþã publicã, a reprezentat per -manent o prioritate pentru ad mi -nistraþia localã, care prin structu -rile sale specializate, a cãutat sãgãseascã cele mai eficiente formeºi modalitãþi de realizare a acestuiobiectiv. În oraºul nostru, din feri-cire, nu predominã infracþionali-tatea, ca în multe alte oraºe. Neputem bucura cã aici oamenii suntpaºnici, însã nu putem trece cuvederea "scã pãrile" care mai apar:distrugerile de pe domeniul pu -blic, gãºtile de scandalagii care sestrâng în scã rile blocurilor, par-curi, foiºoare, ho þii mai mari saumai mici, cerºetorii care ne aga -seazã, distrugerea mobilieruluistradal ºi, nu în ultimul rând, cer-turile dintre cetãþeni, fie cã estevorba de o mãturã, o masã sau...orice alt obiect "comun". Iatã dece, pe aceastã cale, facem din nou,un APEL cãtre locuitorii oraºuluisã aibã o atitudine fermã ºi sãcolaboreze cu organele de ordinepu blicã, pentru a reduce frecvenþaunor astfel de fapte.

Despre cum îºi fac dato-ria agenþii Poliþiei Locale dinMizil ºi ce dificultãþi întâmpinã înrezolvarea cazuisticii de zi cu zi,

ne spune domnul Petrescu Du -mitru, ºeful S.P.I.L: "Dupã cumºtiþi, am rãmas 17 angajaþi din 46ºi este destul de greu sã acoperimtoate zonele oraºului. Noi întot-deauna ne-am bazat pe spiritulcivic, pe comunicarea dintre noica instituþie ºi cetãþeni. Oarecum,suntem mulþumiþi de cooperarealor, dar sunt ºi cazuri în care ati-tudinea civicã este înlocuitã deindiferenþã. Din pãcate, odatã cuîncãlzirea vremii, problemele ceþin de ordinea ºi liniºtea publicã sevor înmulþi, aºa cum a demon-strat-o experienþa anilor trecuþi.

În altã ordine de idei,chiar ºi când suntem sesizaþi decetãþeni în legãturã cu incidente ceau loc pe domeniul public, cu toateeforturile noastre nu reuºim întot-deauna sã intervenim cu maximãoperativitate ºi eficienþã, din cauzanumãrului mic de agenþi.

Cele mai multe problemesunt cele pe linie de ordine ºi lin-iºte publicã, ele fiind generate detineri fãrã ocupaþie, elevi de liceu,care provoacã ºi participã la scan-daluri, izbucnite de multe ori pefondul consumului de alcool. Noiîi amendãm, conform Legii61/1991 ºi a HCL 128/2008, înfuncþie de fapta comisã, dacã seaflã la prima abatere sau nu. Înfuncþie de gravitate se poate apli-ca amendã sau doar un avertis-ment. De aceea ,cred cã mult maiatenþi ºi mult mai severi decât noi,trebuie sã fie în astfel de situaþiipãrinþii respectivilor tineri."

- Cetãþenii, deranjaþi deac tele comise de tinerii "nel i niº -tiþi" ai oraºului, cer sã le aplicaþia menzi usturãtoare.

- Ce înseamna"amenzi usturãtoare?"Orice încadrare dintru-un act nor-mativ, prevede un minim ºi unmaxim al amenzii. Având învedere situaþia financiarã precarãa multora dintre concitadinii noº -tri, amenzile mari se aplicã numaicelor ce sãvârºesc în mod repetatcontravenþii, sau celor care sãvâr -ºesc contravenþii în formã gravã.

- Care sunt misiunile ce -le mai importante ale PoliþieiLocale?

- În ceea ce priveºte mi -siunile noastre prevãzute de lege,ele se desfãºoarã conform unuiplan de acþiuni, ce include în prin-cipal: supravegherea zonelor a -glo merate ºi în mod special aleacelora în care se desfãºoarã ac -tivitãþi comerciale (piaþã, obor);su pravegherea zonelor perifericeale localitãþii, în conformitate cuun grafic ce acoperã în intervalediferite de timp, perimetrele undear putea apãrea probleme; supra -vegherea unitãþilor ºcolare ºi avecinãtãþii acestora sau a strã zilorpe care elevii vin ºi pleacã de laºcoalã; respectarea modului civi-lizat ºi respectarea regulilor decirculaþie legate de utilizarea par-cãrilor; urmãrirea modului în caresunt îndepãrtate ºi depozitate re -ziduurile menajere ºi luarea mã -surilor legale împotriva celor cenu respectã regulile stabilite deConsiliul Local în acest domeniu;asigurarea liniºtii ºi ordinii pu -blice la evenimentele socio-cultu -rale desfãºurate în Mizil; însoþireaºi asigurarea protecþiei personalu-lui primãriei la deplasãrile acestu-ia în teren.

- Care sunt zonele sensi-bile, asupra cãrora vã concentraþimai mult supravegherea?

- Zonele cu cele maimul te probleme, sunt de obicei:zona centralã (în special foiºorulde lângã societatea de cablu, par-cul ºi clãdirile unde funcþioneazãsocietãþile cu pariuri sportive), car -tierul Teilor ºi parcul mare aloraºului. Principala noastrã re laþie,cãreia îi acordãm o importanþã de -osebitã, este cea cu ce tã þea nul ºifelul în care reuºim sã rãspundemla solicitãrile acestuia. E bine sã seºtie faptul cã putem fi apelaþioricând, la numãrul de telefon

0244/250.027 ºi chiar îi rugãm, peaceastã cale, sã nu evite niciodatãsã ne anunþe cu privire la orice actcontravenþional sãvârºit.

Aº spune cã am încercat,pe cât a fost posibil în intervenþiilenoastre, sã folosim dialogul ºi ex -pli carea legii, nu sancþiunile. A -ceasta, tocmai pentru a face relaþiacu cetãþeanul una de reciprocitateºi de încredere.

Desigur, pot exista ºinemulþumiri, unele îndreptãþite,dar trebuie sã se înþeleagã faptulcã, oricât ne-am strãdui, nu putemfi prezenþi clipã de clipã, în fiecareloc unde pot apãrea evenimente.

Notã redacþionalã!Recent, dl. Emil Proºcan, primarul oraºului, a primit o

adresã din partea unui cetãþean anonim, din zona Teilor, în care îºiexprimã nemulþumirile faþã de un vecin, N.V., care dupã spusele"anonimului" ºi-ar fi însuºit în mod abuziv, o barã de fier de careoamenii se foloseau pentru a bate covoarele ºi o masã pe care ofoloseau pentru a le spãla. Din "pledoaria" respectivã se maiînþelege, cã acest domn N.V., ar cere bani pentru ca oamenii sã sepoatã folosi de aceste bunuri "comune" aflate acum în curtea sa.Reclamantul susþine cã acest N.V. beneficiazã de un teren (în faþacãminului de copii), unde creºte iepuri, gãini, porci, porumbei, aimprovizat o grãdinã de zarzavat, are apã trasã, chiar ºi un beci.Nemulþumit cã dumnealui ºi altor vecini li s-au distrus grãdinile,garajele ºi coteþele, în urma modernizãrii zonei, iar domnului V. nu,în adresa înaintatã îi solicitã domnului primar sã ia mãsurile legalece se impun. Mãsurile s-au luat imediat, în sensul cã, la faþa loculuis-au deplasat agenþii Poliþiei Locale, care au luat legãtura cu N.V.,acesta declarând cã, în timpul amenajãrii parcãrilor din zonã, barade bãtut covoare a fost mutatã în zona blocului nr. 6, iar bara ce seaflã în curtea sa interioarã este confecþionatã de el. La fel ºi masa pecare se spãlau covoare...

Tot reclamantul a declarat cã orice persoanã din acea zonãare acces pentru a spãla covoare sau a le bate, pentru cã poarta estepermanent deschisã. Cu privire la faptul cã ar avea apã curentã trasãîn grãdinã, acesta a declarat cã nu este adevãrat, lucru constatat ºide cãre agenþii Poliþiei Locale.

Soluţia dialogului!


Regulamentul financiareste principalul document careconþine normele financiare ale UE. Acesta stabileºte principiile buge-tului UE ºi reglementeazã modulîn care sunt cheltuite fondurile UE.

Regulamentul adoptat re -cent, care a intrat în vigoare la 1ianuarie 2013, permite beneficia -rilor de fonduri UE (întreprinderi,ONG-uri, cercetãtori, studenþi,municipalitãþi ºi alþii) sã urmezenorme ºi proceduri mai clare ºi maisimple.

Ce aduce nou acest regulament? 1. Îmbunãtãþiri specifice

care permit o concentrare maimare asupra rezultatelor:a eliminarea obligaþiei de adeschide conturi bancare separate;a accelerarea plãþilor cãtre benefi-ciari (30, 60 sau 90 de zile, înfuncþie de complexitatea rezul-tatelor); a proceduri mai simple (utilizândsume forfetare ºi rate fixe) pentrusumele mai mici;a mai puþine formalitãþi adminis-trative.

2. Responsabilitate sporitã:a noile norme vor spori respon -sabilitatea statelor membre, în spe-cial în politica regionalã;a autoritãþile naþionale vor trebuisã semneze ºi sã transmitã decla -raþiile anuale care sã ateste cã fon-

durile UE au fost utilizate în modcorespunzãtor.

3. Consolidarea controlului:a în cazul în care apar nereguli,

vor fi declanºate mecanisme decorecþii financiare, iar Comisia vapublica decizii de impunere a unorpenalitãþi pentru utilizarea necores -punzãtoare a fondurilor UE.

4. Flexibilitate:a diferite instrumente financiare(împrumuturi, participaþii la capitalsau garanþii) vor fi utilizate în ve -derea multiplicãrii impactului fi -nanciar al fondurilor UE;a crearea de noi posibilitãþi pen-tru parteneriate între sectorul publicºi cel privat.

5. Punerea în comun aresurselor:aUE va putea crea fonduri fidu-ciare ale UE, punându-ºi propriileresurse în comun cu cele alestatelor membre ºi ale altor dona-tori, în vederea unei coordonãri ºifurnizãri mai eficiente a ajutoruluiextern, precum ºi pentru a-ºi sporivizibilitatea.

NoulRegulament

Financiar Oraºul Mizil - participant activ la activitãþile de reþea ale proiectuluiRE-GREEN

În 6-7 martie 2013 a avut loc, în cadrul proiectului europeanRE-GREEN "REgional policies towards GREEN buildings" (Politiciregionale pentru clãdiri ecologice), finanþat prin Programul INTERREGIVC, întâlnirea din Comunitatea Autonomã Extremadura (Spania).

Organizatorul întâlnirii a fost Autoritatea Regionalã Ex -tremadura (Spania). La întâlnire au participat reprezentanþi ai urmãto-rilor parteneri: Institutul de cercetãri INTELI (Portugalia), Universitateadin Postdam (Germania), Municipalitatea din Dabrowa Gornicza(Polonia), Agenþia Regionalã pentru Energie Tartu (Estonia), Nordregio- Centrul Nordic pentru Dezvoltare Urbanã (Suedia), "Building for theFuture" (Marea Britanie), Agenþia pentru Energie Spodnje Podravje(Slovenia), Oraºul Mizil (România) ºi Municipalitatea Dublin (Irlanda).

Dupã desfãºurarea ºedinþei Comitetului de implementare aproiectului, membrii echipei de proiect au efectuat studiile de vizitãincluse în program.

Prima vizitã s-a desfãºurat la clãdirile proiectului EDEA dinCaceres, al cãrui obiectiv este de a dezvolta o metodologie de proiectareºi construcþie de locuinþe sociale în Extremadura pentru a obþine casecare corespund criteriilor de sustenabilitate, cu performanþe energeticemai bune ºi utilizarea de surse de energie regenerabilã, pentru asigurareaunei calitãþi îmbunãtãþite a clãdirilor. Realizarea acestei idei s-a fãcutprin construirea a douã case demonstrative, similare locuinþelor socialepromovate de Guvernul Regional, pentru a permite compararea datelorîn timp real între casa demonstrativã standard ºi casa demonstrativãexperimentalã ce vor fi testate prin diferite mãsuri de sustenabilitate, efi-cienþã energeticã ºi energii regenerabile.

Urmãtoarea vizitã a avut loc la clãdirea "Embarcadero", oclãdire foarte specialã amplasatã în fosta zonã minierã Calerizo, care gãz-duieºte în prezent un incubator de afaceri, activitãþi sociale, cultu rale, dedivertisment ºi sportive, asigurând dezvoltarea sustenabilã a zonei.

Vizitele de studii din ziua de 7 martie 2013 au avut loc laobiective din Merida. Au fost vizitate: sediul Serviciului de SãnãtatePublicã al Comunitãþii Autonome Extremadura, prima clãdire dinRegiunea Extremadura care a primit certificatul energetic A, ºi OficiulGuvernamental Regional (denumitã "Al III-lea Mileniu"), clãdireproiectatã la un nivel ridicat de confort termic, vizual, de calitate a aeru-lui din interior ºi calitate a sunetului. Ambele clãdiri sunt construite pen-tru a atinge eficienþa energeticã maximã ºi pentru a asigura dezvoltareadurabilã a regiunii.

Scopul vizitelor de studii efectuate în cadrul proiectului esteacela de a identifica bune practici pe care partenerii le pot prelua în pro-priile planuri de implementare pentru eficienþã energeticã, cu impactasupra reducerii cheltuielor cu consumul de energie electricã ºi asigu-rarea unei dezvoltãri durabile a zonei oraºului.

Informaþii suplimentare se pot obþine de la:Petronela Sturz - Coordonator proiectAdresa: Bd. Unirii, nr. 14, Mizil, judeþul PrahovaTelefon/fax: 0244-250551E-mail: [email protected]

Fiica ta a cumpãrat opereche de pantofi scumpã, prinintermediul unui magazin on -line. Din pãcate, atunci când i-aufost livraþi, a constatat cã nu îimai plac. Care sunt opþiunile ei?

Îþi cunoºti drepturileatunci când cumperi online? Eposibil sã schimbi sau sãreturnezi ceea ce ai cumpãrat?

Atunci când faci cum -pãrãturi online, ceea ce pare fru-mos într-o fotografie poate sã nucorespundã cu realitatea. Pentrucã nu poþi atinge ºi încerca ceeace cumperi online, beneficiezi decâteva drepturi în plus; acelaºilucru se întâmplã atunci cândcumperi prin telefon sau prinintermediul programelor TV.

Pentru alte informaþii ºisfaturi poþi contacta:

Asociaþia Naþionalã pentruProtecþia Consumatorilor ºiPromovarea Programelor ºi

Strategiilor din România Telefon: 021.319.32.66

Web: www.protectia-consumatorilor.ro

E-mail: [email protected]þia pentru Protecþia

Consumatorilor din România Telefon: 021.311.02.43

Web: www.apc-romania.ro E-mail: [email protected]

Centrul European alConsumatorilor din România

Telefon: 021.315.71.49 Web: www.eccromania.ro

E-mail: [email protected] guvernamentalã:Autoritatea Naþionalã pentru

Protecþia Consumatorilor Telefon: 021.9551

Web: www.anpc.gov.roE-mail: [email protected]

Cumpărăturionline

Din 15 martie a.c. a intratîn vigoare NOUA TAXÃ AUTO.

Principalele schimbãri a -duse de timbrul de mediu aratã oieftinire semnificativã la înregis-trarea maºinilor vechi ºi foartevechi (non-euro) ºi o scumpireuºoarã a înmatriculãrii de maºininoi. Mai exact, prin introducereatimbrului de mediu, pentru ma -ºinile din categoriile Euro 4 ºiEuro 3 se va plãti la înmatriculareo taxã mai mare cu 10-15 % faþãde nivelul din prezent. Suma deplatã va scãdea însã cu 60% pentruEuro 2, cu 80% pentru Euro 1 ºi cu90% pentru non-euro. În ceea cepriveºte tehnologiile Euro 5, ni -

velul taxei va fi asemãnãtor cu celdin prezent.

Documente necesare

pentru calcularea timbrului de mediu

ªoferii care îºi vor plãtitimbrul de mediu începând din 15martie a.c. au nevoie de cartea deidentitate a vehiculului, de docu-mente care atestã dobândirea au to -vehiculului pentru care se solicitãplata timbrului ºi de rezultatul ex -pertizei tehnice efectuate de RegiaAutonomã "Registrul Auto Ro -mân" (R.A.R.).

Autoritatea competentã pentrucalcului timbrului de mediu

Calculul timbrului demediu îl face agenþia fiscalã peraza cãreia persoana îºi are domi-ciliul. În cazul firmelor, plata se vaface la agenþia unde aceasta esteînregistratã ca plãtitoare de taxe ºiimpozite. Potrivit documentului,

tim brul se achitã în lei la Tre zo -reriile Statului pe raza cãroraºoferii îºi au domiciliul.

Cum se calculeazã timbrulNormele metodologice

aratã cã norma de poluare Euro seregãseºte codificatã în cartea deidentitate a autovehiculului la ru -brica 5 "Numãrul de omologare".

În cazul autovehiculelorelectrice, codificarea este EE.Autovehiculele hibride au înscrisîn cartea de identitate a vehiculu-lui, la rubrica 10 "Sursa de ener -gie", textul "hibrid". Auto vehi cu -lele speciale a cãror deplasare pedrumurile publice este limitatã nu -mai la ºi de la locul de muncã, alecãror motoare respectã normeleprivind poluarea chimicã, ºi careconform legii sunt în cadrate în ca -tegoria N3, au nu mãr de omologa-re înscris în cartea de identitate avehiculului H0, H1, H2, H3, H4 ºiH5.

Nivelul emisiilor de CO2,exprimat în g/km, este va loarea

înscrisã în cartea de identitate aautovehiculului la rubrica "Mo -dificãri ce nu afecteazã perfor-manþele ºi caracteristicile de folo -sinþã ale vehiculului."

Vechimea autovehiculu-lui este calculatã ca diferenþã întredata la care se efectu eazã calcululºi data primei înmatriculãri.

În cazul autovehiculelorrulate care se înmatriculeazã pen-tru prima datã în România, dataprimei înmatriculãri utilizatã lacalculul timbrului este data în -scrisã la rubrica corespunzãtoare adocumentului de înmatricularestrãin, iar în cazul autovehiculelorrulate care se transcriu, data primeiînmatriculãri se regãseºte înscrisãîn cartea de identitate a autove-hiculului la rubrica 19 - "Dataprimei înmatriculãri/ Numãrul deînmatriculare". În cazul în care dindocumentul de înmatriculare nureiese data exactã a primei înma-triculãri, se va considera datã dereferinþã prima zi a anului de fa -bricaþie.

Excepþii de la plata taxeiSunt exceptate de la plata

timbrului de mediu autoturismele ºi autovehiculele care aparþin mi -siunilor diplomatice ºi oficiilorcon sulare, autoturismele persoa ne -lor cu dizabilitãþi, autovehiculeleForþe lor Armate, Forþelor de Se -curitate, de Poliþie, Jan darmerie,Po liþie de Frontierã, Ambulanþe,autovehiculele isto rice, autove-hiculele hibrid ºi electrice, autove-hiculele intrate potrivit legii înautoritatea privatã a statului acor-date cu titlu gratuit, autovehi culeledestinate competiþiilor sportivedobândite prin moºtenire la doi anide la data deschiderii succesiunii.

Despre procedura de res -tituire a sumelor prevãzute la art.7, 9 ºi 12 din Ordonanþa de urgenþãa Guvernului nr. 9/2013 privindtimbrul de mediu pentru autove-hicule, precum ºi a sumelor sta-bilite de instanþele de judecatã prinhotãrâri definitive ºi irevocabile,citiþicontinuarea în numãrul viitor

TIMBRULDE

MEDIU

Acces mai uşor la Fondurile UE

CASĂ DE PIATRĂAnghelache Nicolae cu Anghelache Nicolae cu Corniþã Nadia - CeciliaCorniþã Nadia - CeciliaStoicescu Vasile cu Stoicescu Vasile cu Stoicescu MariaStoicescu MariaVoinea George - Francisc Voinea George - Francisc cu Rãducanu Nicoletacu Rãducanu Nicoleta

ORAŞUL MIZIL

Mizil, 02.04.2013COMUNICAT DE PRESĂ

Pagina 9 Nr. 101 /mai 2013

Pe data de 3 aprilie,Centrul Cultural "Adrian Pãu nes -cu" a gãzduit prima ediþie la niveljudeþean a Proiectului EducaþionalConcurs "Actori mici, talentemari" - domeniul cultural-artisticfiind teatrul.

Coordonatoarele acestuiproiect, doamnele: Luminiþa Nitu-director; Daniela Vasile -profesorºi Daniela Mihalcea -profesor(ªcoala Nr.1) au vizat urmãtoareleobiective: cultivarea dragosteipen tru artã dramaticã; des co pe ri -rea ºi cultivarea talentelor inter -pre tativ scenice; lãrgirea orizontu-lui cultural, dezvoltarea imagina -þiei, sensibilitãþii ºi spiritului cre-ator, formarea unei persona litãþi u -mane complexe; stimularea în di -recþia participãrii copiilor la spec-tacole, atât ca spectatori, cât ºi cainterpreþi în formaþiile de teatru;realizarea unui schimb de infor-maþii ºi impresii artistice între for-maþiile participante; sti mu lareacopiilor în realizarea unor specta-cole de înaltã þinutã artisticã.

Astfel cã, micii actori aiºcolilor generale din: Fântânele,Fulga, Cireºanu, Conduratu, Slon(Vãlenii de Munte) ºi Mizil ºi-auluat rolul în serios ºi ne-au încân-tat cu prestaþiile lor actoriceºti.

Dificila sarcinã de a a -lege trupele câºtigãtoare a avut-ojuriul compus din: doamna SilviaComan (prof. Inoteºti); doamna

Carmen Manole (prof. Mizil);doamnele bibliotecare NicoletaTudorache ºi Camelia Toma,dom nul Tiberiu Rânceanu (Cen -trul de Informare Europe Direct);doamnele Gabriela Simon ºiCornelia Albina (Carmistin).

Acest proiect s-a des -fãºurat în parteneriat cu ISJ ºi CCDPrahova, sprijinit de: Pri mã ria

Mizil, Centrul Europe Direct ºisponsorizat de Valinel SA ºi Car -

mistin.G. NEGOIÞÃ

SECÞIUNEA LIMBI STRAINELOCUL I

BOULES DE NEIGE - ªC. GIMNAZIALÃ NR. 1 MIZIL-coordonatãde prof. NITU LUMINIÞA

LOCUL IITHE BEST- ªC. GIMNAZIALÃ NR. 1 MIZIL-coordonatã de prof.MIHAI DORINA

LOCUL IIICOCORICO- ªC. GIMNAZIALÃ SFÂNTA MARIA MIZIL - coor-donatã de prof. BÎGIU DANIELA

MENÞIUNILES BIJOUX - ªC. GIMNAZIALÃ LAURENÞIU FULGA- coordo-natã de prof. DOBRE DANIELAARC-EN-CIEL- ªC. GIMNAZIALÃ SFÂNTUL NICOLAE MIZIL-coordonatã de prof. GHEORGHE ROXANALES COMEDIENS- SC. GIMNAZIALÃ CONDURATU- coordonatãde prof. LUPU DANIELA

"ACTORI MICI TALENTE MARI"

Iatã-ne ajunºi în Du -minica Paºtilor, când preotul ieseîn faþa credincioºilor þinând înmânã o fãclie aprinsã îndemnân-du-i: "Veniþi de primiþi luminã".

Ziua Învierii se mai nu -meºte ºi Paºte, care înseamnã tre-cere. Poporul israelit sãrbãtoreatre cerea Mãrii Roºii, iar dobândi-rea libertãþii era o rememorare aamãrãciunii robiei din Egipt ºi aeliberãrilor cu ajutorul lui Dum ne -zeu. Penru noi, creºtinii, Paºteleînseamnã trecerea de la întunericla luminã, ridicarea de la pãmântla cer, mutarea de la moarte la via -þã, învierea tuturor muritorilor, re -chemarea exilaþilor alungaþi dinRai, alinarea sufletelor, veseliesfân tã, cãldurã, pace, bucuria în -tregii zidiri. Paºtele evocã celedouã momente de la sfârºitulvieþii pãmânteºti ale DomnuluiIisus: moartea precedatã de con-vulsiile suferinþelor ºi Învierea,pre cedatã de moarte ºi îngropare.Regãsim aici confruntarea dintre

douã stihii antagonice, moartea cuîntunericul ei ºi viaþa cu lumina ei.Bezna cuprinde pãmântul în plinãzi, soarele devine neputincios, Ii -sus Îºi dã duhul pe cruce, în timpce cosmosul întreg Îi devine soli-dar. În timp ce Iisus se stinge pecruce, lumina se stinge ºi ea de pefaþa pãmântului. Astfel, luminaÎn vierii este precedatã acum dedoliu la scarã cosmicã.

În intimitatea mormântu-lui, pereþii de piatrã s-au pomenitdintr-o datã inundaþi de lumina tru -pului, care se subtiliza prin în -dumnezeire, îºi pãrãsea giul giurileºi ieºea prin toþi porii materiei stân -coase. În aura acestei lumini, nulipsite de strãlucire, dar nu ex -terioarã, în vãzul lumii, asemeneaunui spectacol de senzaþie, Hris tosDomnul Se pogoarã mai întâi îniad de unde îi trage afarã pe morþiicare-L aºteptau în întune ricul celrece, precum gheaþa, în ce pând cuAdam ºi Eva, pentru ca apoi sãcuprindã întreaga zidire cu În vie -

rea Sa. ªi astfel viaþa biruie moar -tea ºi lumina înghite întune ricul.

Lumina Învierii nu a avutmartori, de aceea a fost receptatãcu îndoieli ºi necredinþã, spulbe -rate mai apoi de arãtãrile Dom -nului Iisus ºi mãrturisirile uceni-cilor sãi. Iatã de ce noi întâmpi -nãm Paºtele cu aserþiunea "Hris -tos a Înviat!", la care ni se rãs -punde cu confirmarea "Ade vãrat,a Înviat!". Prin acest salut deve -nim ºi noi mãrturisitori ai ÎnvieriiDomnului.

Învierea lui Hristos, Paº -tele, nu trebuie sãrbãtorit ca uneveniment istoric ºi social, ci caunul existenþial. Pentru aceasta,este nevoie atât de înþelegere, careeste o virtute a minþii, cât ºi detrãire. Nu e destul sã prãznuieºtiPaºtele, ca o petrecere oarecare;im portant e sã simþi sãrbãtoareavie în interiorul tãu sufletesc, cãea face parte din fiinþa ta lãun-tricã. Pentru aceasta este nevoiede pregãtire, de post, de rugãciu -ne, de spovedanie, de milostenie.Postul de dinaintea sãrbãtorii, ca -re dureazã ºapte sãptãmâni ºi ne -

voia de lepãdarea de sine, îl aducpe om la starea necesarã pentru aînþelege ºi trãi Învierea. Nu avemacces la Învierea Domnului decâtprin aceastã încordare a fiinþeicare este Postul. Este nevoie atâtde curãþirea simþurilor trupeºti,cât ºi de a celor sufleteºti. Numaiaºa putem intra în duhul unei cân-tãri pascale: "Sã ne curãtimsimtirile si sa-L vedem pe Hristoscu neapropiata luminã a Învierii".Doar curãþierea simþurilor estecondiþia esenþialã pentru accesulfiecãruia dintre noi la inaccesibilaluminã a Învierii; doar aºa im -posibilul devine posibil ºi minu -nea Învierii se petrece chiar însufletul nostru. Prin urmare, nu neaflãm în faþa unei sãrbãtori exte-rioare ºi ceremoniale, ci a unuipraznic lãuntric ºi existenþial. Deaceea sã nu facem din Înviere opetrecere lumeascã, ci sã o sãrbã-torim cu sfinþenie, îndepãrtându-ne de duhul lumesc. În acest con-text, devine absolut penibilã ºistri gãtoare la cer falsa urare careºi-o fac oamenii în preajma Paº -telui: "Paºte fericit!". Întreb eu :

poate fi omul fericit în ziua Paº -telui fãrã post, fãrã rugãciune, fãrãcurãþirea sufletului de pãcate prinspovedanie, fãrã comuniunea cuHristos prin taina împãrtãºaniei?Dacã da, amarã fericire! Un astfelde om, deºi trãieºte trupeºte estemort duhovniceºte: "…cãci dacãvieþuiþi dupã trup, veþi muri, iardacã ucideþi cu duhul fapteletrupului, veþi fi vii".

Scopul vieþii este caomul sã se uneascã cu HristosÎnviat din morþi ºi sã-L vadã peacesta în inima sa.

Fie ca sãrbãtoarea Paº -telui din acest an sã vãcuprindã cu lumina sa ceasfântã inimile ºi astfel sã-Lsimþiþi pe Hristos Înviat în toatãfiinþa voastrã!

Preot, Florin Alin Sandu

HRISTOS A ÎNVIAT!

Cu ocazia participãriila competiþia naþionalã RO -MANIAN BUSINESS CHA -LLENGE, ediþia a IV-a, organi-zatã de Colegiul Economic

"Vir gil Madgearu" Ploieºti ºidesfãºuratã în data de 29 martie2013 la Camera de Comerþ ºiIndustrie Prahova, în parteneriatcu Centrul Europe Direct Plo -

ieºti , elevii clasei a XI-a A dincadrul Liceului TehnologicMizil, coordonaþi de doamneleprofesoare Ionescu Mihaela ºiStoica Lore dana Alina, au

obþinut urmãtoarele rezultate:

- PREMIUL II-ELEVULPÃUNA EUGEN

- PREMIUL III-ELEVA

JARNEA ANDREEA- MENÞIUNE-ELEVA AVRAM ANDREEAMENÞIUNE-ELEVAMOCANU CRISTINA

ELEVII LICEULUI TEHNOLOGIC "TASE DUMITRESCU" MIZIL, PREMIANŢII COMPETIŢIEI NAŢIONALE, ROMANIAN BUSINESS CHALLENGE

SECÞIUNEA ÎNVÃÞÃMÂNT PRIMARLOCUL I

-SINDRILIÞA - ªC. GIMNAZIALÃ CIREªANU - coordonatã de înv. MOISE MONICA-CIREªARII - ªC. GIMNAZIALÃ CIREªANU - coordonatã de înv. MOISE MONICA

LOCUL II-ALBINUÞELE - ªC. GIMNAZIALÃ NR. 1 MIZIL-coordonatã de înv. MIHALCEA DANIELA-MUGURAªII - ªC. GIMNAZIALÃ LAURENÞIU FULGA- coordonatã de înv. NEACªU MARIANA

LOCUL III-GOSPODINELE - ªC. GIMNAZIALÃ NR. 1 MIZIL-coordonatã de înv.IANCU ANA-LICURICII - ªC. GIMNAZIALÃ FÂNTÂNELE -coordonatã de înv.MARIANA ZAFIU

MENÞIUNI-MICII POVESTITORI - ªC. GIMNAZIALÃ NR. 1 MIZIL-coordonatã de înv. POPESCU FILOFTEIA-PRICHINDEII TALENTAÞI - ªC. GIMNAZIALÃ FÂNTÂNELE -coordonatã de înv. LIDIA DAVID-FARÃ MASCÃ - ªC. GIMNAZIALÃ NR. 1 MIZIL-coordonatã de înv. STOICESCU MARIA-TOPORAªII VESELI - ªC. GIMNAZIALÃ SFÂNTUL NICOLAE MIZIL- coordonatã de înv. LUIZACREÞU-VOINICII - ªC. GIMNAZIALÃ FÂNTÂNELE -coordonatã de înv.MARIA RADULESCU

SECÞIUNEA ÎNVÃÞÃMÂNT GIMNAZIALLOCUL I

- TRUPA TRUBADURII -ªC. GIMNAZIALÃ NR. 1 MIZIL -coor-donatã de prof. VASILE DANIELA- TRUPA MICUL PRINÞ - ªC. GIMNAZIALÃ SFÂNTA MARIAMIZIL - coordonatã de prof. MUNTEAN CRISTINA

LOCUL II-TRUPA TERIBILIªTII - ªC. GIMNAZIALÃ NR. 1 MIZIL -coor-donatã de prof. VASILE DANIELA- TRUPA SPORTIVII - ªC. GIMNAZIALÃ NR. 1 MIZIL -coordo-natã de prof. PASTRAMÃ ECATERINA

LOCUL III-TRUPA RUSTICII - ªC. GIMNAZIALÃ SLON, COMUNACERAªU -coordonatã de prof. ZAHARIA NICOLETA- TRUPA MICII MUSCHETARI -ªC. GIMNAZIALÃ SFÂNTULNICOLAE MIZIL- coordonatã de prof. GHEORGHE ROXANA

MENÞIUNITRUPELE : - DÉJA VU - ªC GIMNAZIALÃ NR. 1 MIZIL -coordonatã de prof.ÞICA DORIN- CIREªARII - ªC. GIMNAZIALÃ SLON, COMUNA CERAªU -coordonatã de prof. ZAHARIA NICOLETA- PESCARII DE ZÂMBETE - ªC GIMNAZIALÃ LAURENÞIUFULGA- coordonatã de prof. ENE MIHAELA- DIANTUS -ªC GIMNAZIALÃ NR. 1 MIZIL-coordonatã de prof.OPREA DANIELA- MARATONIªTII LECTURII -ªC GIMNAZIALÃ NR. 1 MIZIL-coordonatã de bibliotecar ALBEANU DANIELA- NO NAME - ªC. GIMNAZIALÃ SFÂNTA MARIA MIZIL - coor-donatã de bibliotecar RISTACHE VIORICA- NOTA 10 - ªC. GIMNAZIALÃ SFÂNTA MARIA MIZIL - coor-donatã de prof. OPREA DANIELA

N.R. Pentru cei care din

diferite motive nu pot ajunge labiserică, compania de cablu

Tita&Company va transmite îndirect SLUJBA DE ÎNVIERE.

Nr. 101 / mai 2013 Pagina 10

Cei trei de la show -ul degãtit au împãrtãºit câteva secretepentru ca pre pa ratele tradiþionalede Paºte sã iasã delicioase.

Sorin Bontea a precizatcã anul acesta va face drobul ºiciorba de miel, în timp ce CãtãlinScãrlãtescu mãrturiseºte cu mânape inimã cã face cel mai tare borºde miel.

"De sãrbãtori, bucãtãriae ocupatã de femeile din familiamea, aºadar eu nu prea mai amloc. Daca ar fi însã sã gãtesc, aºface plãcinta mea de berbecuþ.Este extrem de delicioasã", spuneFlorin Dumitrescu.

Sorin Bontea a împãr -

þãºit care este secretul sãu pentrua face drobul de miel. "Eu folo -sesc ceapã verde, usturoi verde,organe de miel, bucãþi de carneun pic mai grãsuþã, dar nu foarte,cam ce nu pun la ciorbã ºi frip-turã. Eu nu fierb organele ºicarnea, ci le înãbuº, adicã pun pu -þin ulei, sotez, pun ceapa ºi ustu -roiul verde, le înãbuº un pic, apoimãrarul ºi pãtrunjelul proaspãt to -cate, sare ºi piper proaspãt mãci-nat. Iar dacã nu aveþi prapur, vãdau un sfat: puteþi tapeta forma încare faceþi drobul cu ulei ºi pes-met, iar pe deasupra turnaþi oubãtut. Asta dacã nu aveþi prapur",indicã chef-ul.

Cãtãlin Scãrlãtescu neîmpãrtãºeºte cum am putea obþineun stufat mai gustos. "Vã dau unsingur sfat: în stufat puneþi maimult usturoi verde decât ceapãverde, iese mult mai gustos aºa".

Florin Dumitrescu nerecomandã o reþetã simplã atât caºi complexitate, cât ºi ca duratã detimp. "Cel mai simplu, pentrumasa de Paºte, ar fi sã puneþi o

bucatã de carne la cuptor, culegume rãdãcinoase, foarte multusturoi, cimbru ºi vin roºu.Acoperiþi totul cu o folie de alu-miniu, la foc mediu, pentru celpuþin o orã ºi jumãtate. Serviþi culegume fierte ºi bineînþeles, unpahar de vin roºu", indicã FlorinDumitrescu.

ProTv Magazin

La realizarea acestei rubrici,poate contribui oricare dintre

dumneavoastrã. Vã invitãm, aºadar, sã vã între-

baþi bunicii cât mai multe lucruriºi apoi sã împãrtãºiþi cu cititorii

noºtri cele învãþate, trimiþându-neinformaþiile pe adresa noastrã.

Vã aºteptãm!Pânã atunci, iatã ce am

mai aflat:Pentru murãturi rezistente

Murãturile rãmân tari,aromate ºi nu fac mucegai, dacãadãu gãm boabe de muºtar, bucãþide gutui ºi crenguþe de busioc însaramurã, plus o lingurã de uleideasupra.Cum se pãstreazã varza muratã

Varza se pãstreazã maimult timp, dacã adãugãm dincând în când câte o bucatã de za -hãr. Varza nu se acreºte foarte ta -re dacã în butoi se pune o bucatãde lemn de mes teacãn spãlat.Cum verificãm dacã sunt proas -pete sau nu ouãle

Simplu! În apã rece.Dacã plu tesc, sunt vechi, iar dacãse lasã la fund, înseamnã cã suntbune.Cum se mai pot conserva ouãle

Pe vremea când þãraniinu aveau frigidere, aceºtia pãstrauouãle între 3 - 6 luni, punându-leîn sare grunjoasã sau pastã de var.Cum sã avem roºii de grãdinãpânã iarna

Când sunt gogonelelepâr guite doar puþin, le rupem cucodiþã ºi le învelim în ziar, punân-du-le în lãdiþe. Apoi, le punem lapãstrare în beci, la peste 10 gradeCelsius. Aºa se vor coace încet,astfel încât vom avea roºii pânãîn decembrie - ianuarie. O altã metodã prin care bãtrâniiaveau grijã sã aibã roºii pânã iar -na târziu, era sã rupã go go nelelecu crenguþã cu tot ºi sã le atârnepe o funie într-o bucãtãrie locuitã.Cum tratãm rãceala sau gripa

Pe vremuri, bunicii tra -tau copiii de rãcealã sau gripã înfelul urmãtor: îi spãlau bine cuapã caldã ºi sãpun ca sã li sedeschidã porii, îi ºtergeau energic,dupã care îi împachetau în frunzede hrean ºi îi înveleau bine cupãturi ºi cu plapuma. Transpirautare, ºi chiar dacã pielea îi usturapuþin de la frunzele de hrean, ºti -au cã aºa le trece rãceala.Dacã ne doare gâtul

Ajutã merele coapte,peste care punem ºi puþinã miereatunci când le servim.Ce facem imediat dupã o arsurã

Punem repede zona a -fec tatã sub un jet cu apã rece,dupã care aplicãm în mod repetatalbuº de ou bãtut spumã. Acesta,datoritã colagenului natural exis-tent, va acþiona prin refacerea þe -su turilor.Cum tratãm pãrul degradat defrig

Simplu, dupã ce spãlãmpãrul, ne clãtim cu apã în caredizolvãm zeama de la o lãmâie,fãrã a ne mai clãti dupã aceea.

De la bunica...

Alergia este cunoscutãîncã din antichitate când s-a obser-vat cã anumite alimente, deºi sãnã-toase, pot provoca îmbolnãviri laun numãr mic de persoane, iar lamarea majoritate, nu.

În evul mediu au fost des -crise, pentru prima oarã, simpto -mele febrei de fân, pornind de laun pacient care prezenta strãnut,mân cãrimi nazale ºi dureri de capcând mirosea un trandafir. Pe mã -sura progresului cunoºtinþelor ºtii -n þifice ºi a cercetãrilor efectuate, s-a demonstrat cã alergia este o reac -þie de hipersensibilitate a unui or -ganism, iniþiatã prin mecanismimunologic, mediat prin anticorpisau prin celule ale sistemului imu-nitar.

Alergenele sunt antigenecare produc reacþii alergice, aces-tea fiind în mare parte proteine, darpot fi ºi glucide pure, substanþechimice precum ºi unele metale.Factori de risc

Copii ºi adulþii tineri suntmai vulnerabili dar ºi anumite ca -tegorii profesionale sunt mai ex -puse: morari, patiseri, crescãtoride animale, lucrãtori din industrialemnului, vopselurilor, bumbacu-lui, tutunului, laboranþi etc.

Dezvoltarea spectaculoa -sã a industriei farmaceutice a

determinat o creºtere a incidenteireacþiilor adverse medicamentoase(însã o micã parte au o bazã aler-gicã) cele mai des implicate fiindantibioticele, antiinflamatoarelene s teroidiene, anestezicele, sub -stan þele de contrast iodate. Po lua -rea mai mare în mediu este un fac-tor de risc în dezvolatrea boliloratopice. Igiena din locuinþele per-soanelor cu nivel de trai scãzutcreazã înmulþirea acarienilor, mu -ce gaiurilor ºi a gândacilor de bu -cãtãrie, care constituie cauza ma -jorã a alergiilor respiratorii. Creº -terea numãrului de animale decompanie aduce ºi riscul apariþieirinoconjuctivitelor, astmului bron -ºic ºi urticariei. Ventilaþia artifi-cialã (sistemele de aer condiþionatºi climatizare) este încriminatã îndezvoltarea unei patologii careurmeazã alergia: conjunctivitã,rinitã ºi astm.Cauze:

Alergenele sunt conþi -nute sau sunt vehiculate de me -diul ex tern:- factori fizici: cãldura, frigul,razele soarelui;- factori chimici: substanþe chi -mice, substanþe folosite în indus-tria alimentarã, medicamente, pro-duse cosmetice, veninuri de ani-male ºi insecte, latex.

- factori biologici: bacterii, vi -rusuri, paraziþi, toxine microbiene,insecte, polen, fructe (cãpºuni,zmeurã, kiwi), praf, puf, pãr de ani-male, seruri heterologe, vaccinuri.Simptomatologie:

Simptome locale - cuta -nate: erupþii cutanate (prurit, e de -me); oculare (prurit, lãcrimare, tu -mefacþia ploapelor, înroºirea con-juctivitelor); oro-rino-laricgolo -gice (strãnut, obstrucþie nazalã, ri -noree apoasã, rãguºealã, tuse, otal-gie, diminuarea auzului); pulmo -nare (tuse, wheezing - ºuieraturãrespiratorie acutã, dispnee - jenãrespiratorie); digestive (grea þã,vãr sãturi, diaree, dureri abdomi-nale).

Simptome generale: cefa -lee, febrã, vertij, hipotensiune, le -ºin, stop cardio-respirator.Depistarea alergenului se poate faceprin teste alergologice cutanate,serologice ºi hematologice. Tratament

O parte din bolile alergiceau o evoluþie autolimitatã, însã ce -le mai mai multe cazuri necesitãtratament specializat sub îndruma -rea medicului alergolog în colabo-rare cu medicul de familie.- îndepãrtarea alergenului sauevitarea contactului cu acesta (puf,praf, polen, cosmetice, frig, razele

soarelui)- regim alimentar cu evitarea ali-mentelor incriminate. Cele maicunoscute alimente alergice sunt:laptele de vacã ºi derivatele lui,preparatele care conþin ou, ara hi -dele, nucile, macul, acajul, soia,peº tele, cerealele cu gluten, fruc -tele cu puf ºi seminþe mici, cioco-lata, cafeaua, alcoolul. Uneori ºimodul de preparare al alimenteloreste important, deoarece prãjireapoate creºte efectul alergizant alunor alimente.

Unele alergii se pot vin-deca altele nu. Cu cât alergia de -buteazã mai târziu, cu atât ºanselede vindecare sunt mai mici. Esteuºor sã tratezi, dar mai uºor este sãprevii.

Mãsuri simple de evitarea alergiilor: alãptatul matern; di -versificarea la 6 luni cu evitarea a -li mentelor alergene pânã la vârstade un an (peºte, miere, fructe cupotenþial alergic, mezeluri, brânzãtopitã, iaurturi cu fructe, sucuri,cio colatã, dulciuri cu cremã); igi -ena locuinþei (aspirarea prafului,evitarea igrasiei); consumul mi -nim ºi cu strictã indicaþie medicalãa antibioticelor precum ºi a altormedicamente (siropuri, antiter-mice).

Doctor de familie, Daniela Roth

Viitorul alergic al copiilor noştri stă în mâinile noastre!

Ce reţete de Paşte recomandă cei

trei de la Master Chef

CULINARCULINAR

Continuare din pagina 2

Mirela Drãgoþel, referent bancar.1. Vine Iepuraºul, flori,

cadouri, primãvara... sigur cã mãbucurã. Toate sãrbãtorile mãbucurã ºi cred cã aºa este ºi nor-mal. Plus cã asta este una specialãºi trebuie sã ne gândim la ea.

2. Având în vedere cãavem un nou membru în familie ºiPaºtele îl vom petrece în patru, dedata asta ºi aºteptarea este diferitã.

3. Când am timp, merg.La slujbele de Înviere mergeammai des când nu erau copiii.Acum merg, dar nu chiar înfiecare an.

4. Nu cumpãrãm miel.Din ce în ce ne permitem tot maipuþine lucruri.

Alexandra, ºomerã.1. Mã bucurã în primul

rând pentru cã este o sãrbãtoare cepicã primãvara, este frumos afarã,frumos în suflet...

2. Nu ºtiu, nu am þinutcont de cum o aºtept an de an,cred cã la fel.

3. Nu, nu merg la bise -ricã, dar la marile sãrbãtori ammers întotdeauna.

4. Anul ãsta nu mai cum -pã rãm. Avem atâtea cheltuieli, fie -care bãnuþ este calculat. O sã ve -

dem ce vom pune pe masa dePaºti.

Valentina Rãducanu, agent de turism1. Chiar în ziua de Paºti

picã ºi ziua mea de naºtere, decisãrbãtoarea este de douã ori maimult aºteptatã. Sunt privilegiatã,cel puþin în acest an, sã fiu sãrbã-toritã în aceastã zi. Eu m-am nãs-cut, Hristos a Înviat!

2. Este, cum am spus, maispecialã ºi da, o aºteptãm altfel.

3. Nu, din pãcate, nu amtimp, iar duminica abia dacã neodihnim. Nici la slujba de Învierenu am mai fost în ultimii ani.

Când eram mai micã mergeam.4. Nu mãnânc miel, deci

nu cumpãr.Cristina A. contabil.

1. Am momente. De pin -de de an, ce aduce, ce lip seºte...

2. Fiecare sãrbãtoare, înfiecare an, o aºtept la fel, deºi suntsurprinsã cã nu iese niciodatã aºacum mã aºtept eu.

3. Foarte rar. Doar la eve -nimente deosebite din viaþa oame-nilor. Nici la slujba de Înviere nuam mers în fiecare an. Anul aces-ta sper sã ajung, sã am cu cine sãmerg, dacã nu, voi sta acasã latelevizor ca-n ultimii ani.

4. Eu nu cumpãr. Soþulmeu se ocupã de asta. ªi, ca-nfiecare an, friptura ºi borºul demiel nu vor lipsi.

Învierea Domnului la Mizil

Pagina 11 Nr. 101 / mai 2013

Primar etajul II interior 51 tel. 250.027

Audienþe - luni: 10.00-14.00

Viceprimar etajul II interior 15

Audienþe - marþi: 10.00-14.00

Secretar etajul IIinterior 14 tel. 250.101

Audienþe - joi: 10.00 - 12.00

Dir. executiv etajul I interior 33 tel. 251.649

Audienþe - joi: 10.00 - 12.00

PROGRAM DE LUCRUCU PUBLICUL

Luni - joi: 08.00 - 12.30;13.00 - 16.30Vineri: 08.00 - 16.30

ÎN SLUJBA TA, OMULE!

S.C. MERENDAPRIM S.R.L. MIZIL

(cantina Primãriei)ÎNCHIRIAZÃ SALÃ PENTRU ORGANI-

ZARE EVENIMENTETarifele diferã în funcþiede numãrul de persoane,

astfel:25-30 persoane - 300 lei30-50 persoane - 400 lei50-80 persoane - 500 lei

Zilnic preparãmdife rite feluri de mâncare,care pot fi ser vite atât lasediul socie tãþii (subsolulprimãriei), cât ºi la punc-tul de lucru din Piaþaoraºului Mizil.

Primim comenzi la tel.:0244/250027 int.35

Lungoci Filofteia (1912)Roºu Ion (1950)Radu Þila - Elena (1946)

Done Constantin (1952)Andrei Dumitru (1919)Prezeritu Diamanta (1942)

(continuare din numãrul trecut)2. ansamblurile de vehicule în care ve -hiculul trãgãtor face parte din categoriaB, iar remorca sau semiremorca sa are omasã totalã maximã autorizatã de peste3.500 kg, cu con diþia ca masa totalã ma -ximã auto rizatã a ansamblului sã nudepãºeascã 12.000 kg; j) categoria C: 1. Autovehiculul, altul decât cele din ca -tegoria D sau D1, a cãrui masã totalã ma -ximã autorizatã este mai mare de 3.500kg ºi care este proiectat ºi construit pen-tru transportul a maximum 8 pasa geri înafara conducãtorului auto;2. Ansamblul format dintr-un autove-hicul din categoria C ºi o remorcã a cãreimasã totalã maximã autorizatã nu de -pãºeºte 750 kg;k) Categoria CE: ansamblul de vehiculeconstând dintr-un autovehicul trãgãtordin categoria C ºi o remorcã sau semire-morcã a cãrei masã totalã maximã auto -rizatã este mare de 750 kg;l) Categoria D1: 1. Autovehiculul proiectat ºi construitpen tru transportul a maximum 16 pa sa -geri în afarã de conducãtorul auto ºi acãrui lungime maximã nu depãºeºte 8 m;

2. Ansamblul de vehicule format dintr-unautovehicul trãgãtor din categoria D1 ºi oremorcã a cãrei masã totalã maximã auto -rizatã nu depãºeºte 750 kg;m) categoria D1E: ansamblul de vehiculeconstând dintr-un autovehicul trãgãtordin categoria D1 ºi o remorcã a cãrei ma -sã totalã maximã autorizatã este mai ma -re de 750 kg. Remorca nu trebuie sã fiedestinatã transportului de persoane;n) categoria D: autovehiculul destinattransportului de persoane având mai multde 8 locuri pe scaune, în afara loculuicon ducãtorului. Auto ve hiculului din a -ceas tã categorie i se poate ataºa o remor-cã a cãrei masã totalã maximã autorizatãnu depãºeºte 750 kg;o) categoria DE: ansamblul de vehiculeconstând dintr-un autovehicul trãgãtordin categoria D ºi o remorcã a cãrei masãtotalã maximã autorizatã este mai marede 750 kg. Remorca nu trebuie sã fie des-tinatã transportului de persoane;p) categoria Tr: tractor, maºini ºi utilajeautopropulsate agricole, fores tiere saupentru lucrãri;q) Categoria Tb: troleibuz;r) Categoria Tv: tramvai.

ªef Poliþie Rutierã Mizil,Comisar, Adrian Þurcaº

Dumnezeu sã-i odihnescã-n pace!

Au fost concetãþenii noºtri...

Zona Persoana responsabilã Telefoane

Bacovia, Leonida Condeescu,Tase Dumitrescu, Paralela 45,M. Bravu - de la intrare din-spre Buzãu pânã la inters. cu

str. Eroilor (pod)

Constantin Elisei 250 008 int 30

Eroilor, Soarelui, GhicaVodã, Mircea Vodã

Simona Petrescu 250 020

Decebal, Nuferilor,Democraþiei, Victoriei

Aniºoara Doleanu 250 008 int 33

ªtefan Cel Mare, 13Decembrie

Petre Elena 250 008 int 34

Tudor Vladimirescu Cornelia Toma 250 897N. Bãlcescu - de la pod pânã la

B-dul Unirii (case + blocuri)M. Bravu de la pod pânã la B-

dul Unirii (fãrã bl. 112)

Gabriela Negoiþã 252 722

I.L.Caragiale, A. Iancu, AlbaIulia

MirelaParaschivescu

250 008 int 26

24 Ianuarie, Lt. Gheorghiu Daniela Aldea 250 008 int 40

Blajului, B-dul Unirii Nicoleta Tudorache 250 897B-dul Gãrii, Spicului,

RecolteiIonel Dumitru 250 008 int

29Valea Jiului Aniºoara Enache 250 008 int

401 Mai Loredana Tãnase 250 020

Mr. Ivanovici, G-ralPraporgescu

Elena Mãrãcine 250 008 int29

M. Bravu de la inters. cu B-dul Unirii (inclusiv bl. 112)pânã la str. Er. R. Nicolae,

Sos. Vadu Sãpat

Mirela Bonciog 253 309

Er. R. Nicolae, Stadionului,Primãverii

Emilia Ionescu 250 020

Transilvaniei, Agricultori,Toamnei

Ionela Duþu 250 008 int34

N. Bãlcescu de la intersectiacu Er. R. Nicolae pânã la UM

Mariana Plaiaºu 250 008 int16

Teilor bl. 9,9A, 10, 10A, 11,11A, cãmin nefamiliºti (bl. 14)

Puica Sacuiu 250 132

Teilor cãsuþe + bl. 5, 5A, 6,6A, 7, 7A, 8, 8A

Daniela Toader/Cristina Colþ

250 008/ 252 722

M. Kogalniceanu, Tohani Silvia Viuleþ 250 008 int 16

Fefelei, Er. Enache Ilie, Lt.Ionescu Gh, Cap. Pândaru D-

tru, Nucilor

Madi Pãtraºcu 250 008 int21

Aurel Vlaicu, Zorile Mariana Oprescu 250 008/252722

Carpaþi, Ana Ipatescu Stelian Dragnea 250 062Viºinului, Dr. Istrate Simona Radu 250 020

Bradului + cartier nou zonaBradului

Gheorghiþã Elisei 250 062

Griviþei, Bucegi,Fnd.Lalelelor

Aleea Crizantemelor

Victoria Panait 250 008 int25

M. Bravu - de la inters. cu str.Er. R. Nicolae + blocuri uzinã

Aurelia Dragomir 250 020

Scopul declarat al Primãriei Mizil este sã descopere, sãgestioneze ºi dupã putinþã, sã rezolve, problemele dumneavoas-trã ºi ale oraºului în care trãim. Acesta este rostul nostru, al tutu -ror celor care suntem aici. Este nevoie deci, de cunoaºtere, do -rinþã ºi implicare.

Vã reamintesc cã prin Dispoziþia de primar nr771/12.06.2009, modificatã ºi completatã de Dispoziþia1672/6.06.2011, fiecare stradã a fost repartizatã unui anumitfuncþio nar, care în fiecare zi de vineri are obligaþia sã se de -plaseze în sectorul arondat, sã constate toate problemele exis-tente acolo ºi sã le aducã la cunoºtinþã instituþiei, inclusiv mie.

Doresc sã ºtiu dacã sunteþi vizitaþi, întrebaþi de pro -blemele avute, ajutaþi! Doresc deasemenea sã ºtiu dacã publi-caþia gratuitã a primãriei, Poºtalionul, vã este adusã cu regula -ritate acasã.

Telefonaþi-mi la 250 027, interior 51, 250 970 sau 0722653 808, scrieþi-mi pe adresa bulevardul Unirii numãrul 14 –Mizil sau la adresa de e-mail [email protected]

Emil PROªCANVã anunþãm cã începând cu luna martie, pentru cei care locu -

iesc la bloc, publicaþia "POªTALIONUL" va fi distribuitãasociaþiilor de proprietari. Administratorii asociaþiilor se vor

ocupa ca acesta sã fie distribuit în fiecare locuinþã.

STOP ACCIDENTELOR VIAŢA ARE PRIORITATE!

Liniştea sărbătorilor pascale!

ALEGE VIAŢA!

Pentru a vã informa cum sepregãtesc instituþiile de ordine ºi si -guranþã publicã din oraºul nostru pentrua asigura normalitatea desfãºurãrii aces-tora, am stat de vorbã cu cei ce le conduc.

Rotaru Marius, ºef al Poliþiei oraºu-lui Mizil:

În perioada imediat urmãtoare,Poliþia Mizil va întreprinde o serie deactivitãþi menite sã asigure liniºtea ºi si -guranþa cetãþenilor în perioada sãrbãto-rilor pascale. Astfel, înaintea Paºtelui, sevor desfãºura activitãþi specifice preve -nirii furtului de animale din oraº ºi dinco munele arondate. Vom intensifica ac -tivitãþile de supraveghere ºi control alpieþelor, târgurilor ºi oboarelor, unitãþilorcare valorificã produsele din carne, prinactivitãþi comune cu Garda Financiarã,Direcþia Sãnãtãþii Publice ºi ProtecþiaConsumatorului. În perioada efectivã aSãrbãtorilor Pascale, se vor întreprindeactivitãþi menite sã asigure buna des fã -ºurare a evenimentelor de cult ºi a celorfestive. Poliþia Mizil, ureazã concitadilororaºului, un Paºte fericit ºi Hristos a Învi-at!

Adrian Tomescu, CãpitanJandarmeria Mizil.

În aceste zile de sãrbãtoare, alã-turi de colegii de la Poliþia Naþionalã ºicei de la Poliþia Localã, vom fi prezenþiîn stradã pentru a ne asigura cã cetãþeniioraºului vor avea parte de liniºte atât înnoaptea de Înviere cât ºi în zilele pre-mergãtoare, când se oficiazã Deniile.Vom fi prezenþi atât în preajma biseri-cilor dar ºi pe diferite itinerarii din oraºpentru a preveni acþiunile unor elementecare nu au fricã nici de lege, nici de

Dumnezeu. Detaºamentul de JandarmiMizil ureazã tuturor locuitorilor oraºuluiºi ai comunelor limitrofe "Sãrbãtorifericite alãturi de cei dragi!"

Maior Tudoroiu Nicolae, ºef alDetaºamentului de Pompieri

În urma Planului de mãsuri pen-tru sãrbãtorile de Paºti, se vor intensificacontroalele ºi acþiunile de îndrumare învederea respectãrii mãsurilor P.S.I. înperimetrul bisericilor. Tot în perioadaasta se vor face recunoaºteri în teren dinpartea Pompierilor ºi se vor organizapatrule la obiectivele vulnerabile.Trebuie menþionat cã, pentru noi, perioa-da cea mai nefericitã din punct de vedereal evenimentelor, este sfârºitul de iarnã -începutul de primãvarã, atunci când auloc acþiuni de igienizare a grãdinilor,curþilor, etc. Am avut din aceastã cauzãevenimente la care a trebuit sã interve -nim. Membri detaºamentului de Pom -pieri Mizil, ureazã cetãþenilor oraºului unPaºte fericit!

Petrescu Dumitru, ºeful Serviciuluide Poliþie Localã

Ca în fieare an, ºi anul acestaPoiliþia Localã asigurã, împreunã cucolegii de la Poliþia Naþionalã ºi Jan -darmerie, ordinea ºi liniºtea publicã atâtîn perimetrul bisericilor cât ºi pe toatãraza administrativ - teritorialã. Astfel, seurmãreºte buna desfãºurare a manifes-taþiilor religioase ce au loc cu ocaziaSãrbãtorilor Pascale, dar ºi realizareaunui climat desebit care sã reflecte bucu-ria Sfintelor sãrbãtori. Le dorim tuturorlocuitorilor oraºului Mizil, SãrbãtoriFericite!

Tabelul cu salariaþii primãriei care TREBUIE SÃ VÃ VIZITEZE!

S.C. ERYN MODAMAXS.R.L., angajeazã munci-tor necalificat în industriaconfecþiilor (pentru mºinade cusut) Mizil, str.Tohani, nr.36, tel: 0244253411, locuri vacantepentru Mizil, vechime 2ani, studii medii, perioadãdeterminatã.S.C. PLOLAR PRODS.R.L., angajeazã munci-tor necalificat în industriatextilelor (maºinist), Mi -zil, str. M. Bravu, nr.63,tel/fax: 0244 253259,[email protected], locurivacante pt Mizil, vechimeîn domeniu min 1 an,tichete de masã, primelunare, perioadã nedeter -mi natã, cunoºtinþe la ma -ºina de cusut.S.C. PLOLAR PRODS.R.L., angajeazã munci-tor necalificat în industriatextilelor (cãlcãtor), Mizil,str. M. Bravu, nr.63,tel/fax: 0244 253259,[email protected], locurivacante pentru Mizil, ve -chime în domeniu min 1an, tichete de masã, primelunare, perioadã nedeter-minatã, cunoºtinþe lamaºina de cusut.

LOCURI DEMUNCÃ

Dupã ce ne-am ocupat de aranja-mente, urmeazã partea "tehnicã".

Farfuriile se aranjeaza astfel: sefoloseºte o farfurie întinsã pe care se vorpune restul de farfurii, cu diametru mai mic,pe rând, în funcþie de meniu. Aceastã far-furie nu se ia de pe masã decât la final, ºi îngeneral, dacã folosiþi farfurii de mai multeculori, aceasta ar fi bine sã fie de culoareneutrã, pentru a se asorta bine cu restul.

Tacâmurile se pun de la începutul mesei înstânga ºi în dreapta farfuriei, pentru toatefelurile de mâncare: furculiþele se pun înstânga ºi se aranjeazã de la exterior spre

interior înordinea

în

care se vor folosi. La fel ºi cuþitele, doar cãacestea se pun în dreapta, cu partea ascuþitãspre farfurie. Lingura, dacã serviþi ciorbãsau supã, se pune în dreapta, cel mai înexterior.

Paharele se aranjeazã în funcþie debãuturile ºi ordinea în care acestea se vorservi. Primul pahar se aºeazã în diagonalãspre stânga faþã de vârful cuþitului. Poate fipentru apã, fãrã picior, pentru ºampanie saupentru bãutura-aperitiv. Lângã el, în dreap-ta, urmeazã paharul/paharele de vin, la felîn ordinea servirii. Paharul pentru vin esteobligatoriu cu picior - cel pentru vin alb

are piciorul mai lung, iarcupa este mai micã ºi mai adunatã; paharulpentru vin roºu poate avea piciorul maiscurt, iar cupa este mai mare ºi cu gura mailargã. Important este ca fiecare bãuturã sãfie servitã într-un pahar curat ºi sã vã asi -guraþi înainte de a aranja masa cã paharelesunt foarte curate, fãrã pete sau praf.

Dacã serviþi vin roºu, înainte de apune masa cu o orã, aveþi grijã sã îl des-faceþi ºi sã îl lãsaþi sã "rãsufle". Bineînþeles,dacã aveþi carafã pentru vin,turnaþi-l în ea. Vinul alb sauºampania se þin la rece, even-tual într-o frapierã cu gheaþã, ºise desfac atunci când seservesc.

Cum masa de Paºte presupunem cã o petreceþi în familie,

esenþialã este comunicarea ºi buna înþelegere. Degeaba

ne strãduim, gãtim ºi împodobim, dacã atunci când ne aşezăm la masã

suntem posomorâþi. De aceea, recomandãm

ca întreg procesul de dinaintede punerea mesei sã se desfãºoare

în voie bunã, fãrã nervi, indiferent de cât de obosiþi suntem,

sã glumim, sã râdem. Pentru cã masa de Paºte reprezintã nu

numai hranã biologicã, ci mai presus de asta,

reprezintã hranã spiritualã.Vã dorim tuturor un

Paºte Fericit!

1. Ouãle trebuie consumate în cantitãþilimitate, nu mai mult de douã pe zi, dincauza cantitãþii mari de colesterol pe careo conþin. 2. Friptura de miel este, de asemenearecomandat, sã fie consumatã cu o garni-turã de legume: broccoli, ciuperci,conopidã, fasole verde sau amestec mexi-can sau o salatã de cruditãþi ºi mai puþincu garniturã de cartofi, orez sau paste. 3. Alimentele prãjite (de la carne ºipânã la legume) trebuie evitatepe cât posibil, în special celeprãjite în ulei. Este depreferat sã încercaþi sãgãtiþi carnea la cuptorsau pe grill. 4. Alcoolul ºidulciurile tre-buie consu-mate încantitãþilimi-tate.

Ciocolatasub formã de iepu-

raºi ºi ouã reprezintãmarea ispitã a momentului. Se

ºtie cã un ou de ciocolatã îþi"doneazã" 520 de kcal ºi 32 g de

lipide care se adaugã directstratului adipos. Pentru a

arde acest aport caloric, sepoate alege una dintre urmã-toarele variante: mers activ 6km, 40 de minute de jogging,

o orã de înot, o orã ºi jumã-tate de aerobic sau o orã de

fotbal.

Pagina 12Nr. 101 /mai 2013

Să luăm masa împreună!

O faþã de masã simplã, fãrãmodel, este idealã pentru o astfel de ocazie, deoarece vom orna masa cudiverse decoraþiuni ºi atunci riscãm sã arate prea încãrcatã. Pentru mesele festivefolosiþi ºervete din material, în locul banalelor ºerveþele. Dau eleganþã ºi se pot aranjaîn diferite moduri, devenind astfel ºi element de decor. Puteþi folosi inele speciale pen-tru ele, puteþi improviza niºte inele din crenguþe de iederã sau salcie, sau puteþi pur ºisimplu sã le împãturiþi în formã de triunghi ºi sã le aºezaþi lângã farfurie. Folosiþi pentruornarea mesei lucruri simple, din fibre naturale, în douã-trei culori ºi nu mai multe.

Coºuleþele împletite dinlemn sau sârmã sunt de mareefect. Recomandãm pentrumasa de Paºte verdele, albul ºidiverse nuanþe de crem. Deexemplu, coºul pentru pâinepoate deveni element de decordacã este în ton cu restul meseiºi îl imbrãcaþi în interior cuun ºervet ca cel folosit ante-rior. Coºul în care aranjaþiouãle puteþi sã îl ornaþi cucrenguþe ca cele folosite depãsãri în amenajareacuibului sau cu fâºii dehârtie creponatã.

Masa de Paºte reprezintã un moment foarte important în via þa unui creºtin ºi în viaþa unei familii. Este momentul în care ne adunãmcu toþii, familie ºi rude ºi ne bucurãm împreunã de bucatele tradiþionale, de sosirea primãverii, fãrã sã pierdem din vedere semnificaþiile religioase ale acestei sãrbãtori. Pentru cã este o sãrbãtoare plinã de simboluri ºi care a rãmas nealteratã de modernismul care ameninþã sãtransforme ºi sã deturneze într-un mod brutal tradiþiile ºi obiceiurile stravechi. ªi pornind de la aceste tra diþii ºi simboluri, putem ºi noi, încadrul familiei noastre, sã încercãm sã conservãm ºi sã ne bucurãm peste ani si ani, împreunã cu cei dragi, de sãrbãtoarea Paºtelui. Sã întâmpinãm aceastã sãrbãtoare creºtinã cu sufletul curat, cu zâmbetul pe buze, cu bucurie.

Iatã o idee simpaticã ºi creativã de a decora ouãle umplute. Umple jumãtãþile cu umpluturi de

diverse culori, apoi începe sã le ornezi,

dar nu pe umpluturã, ci chiar pe albuº, pe partea mai latã a acestuia.

Înfige pe margine douã urechiuºe,

decupate din albuº sau din miez de migdale,

iar din boabe mici de muºtar lipeºte ochiidedesubt ºi fã boti -cul ºi mustãþile dinceapã verde. Efectuleste senzaþional, iarmicuþul tãu încântatde capodoperã.

Reţete pentrucopii

O idee artisticã de a umple ouãle este aceea în care nu le tãiaþi pe orizontalã, ci le decupaþi albuºul pe verticalã, în zig-zag, pentru a da impresia cãs-au crãpat.

Umpleþi câte o jumãtate cu umplutura

preferatã, adãugaþi douã boabe de piper pe post de

ochi, un cioc din morcov, iar apoi aºezaþi frumos

carapacea, fãrã a apãsa pe ea.

FLORILE

Puteþi face niºte orna-

mente folosind crenguþe de sal-

cie, care în preajma Paºtelui sunt

foarte flexibile ºi de un verde crud.

Puteþi sã le puneþi în vaze, alãturi de alte

flori de primãvarã, sã faceþi coroniþe din

ele pe care sã le aºezaþi în coºuleþul cu ouã

vopsite, sã faceþi mici bucheþele cu salcie ºi

frunze de iederã ºi sã le aranjaþi în dreptul

fiecãruia, lângã farfurie. Cumpãraþi cu

douã zile înainte de Paºte flori de primã-

varã ºi umpleþi casa cu ele - elegantele

narcise aratã bine în vaze viu co -

lorate, lalelele în vaze mate, cu

gura largã, iar zambilele par-

fumate în vaze deschise

la culoare.

Ouãle umplute pot lua mai multe forme ºi feþe.

Pot deveni orice fel de personaj doreºte micuþul tãu.

Un iepure se face atât de simplu, cu urechi din morcov, ochi din mãs-

line, nãsuc din roºie ºi mustãþi din ceapã verde.

Bufniþa este un alt personaj pe care micuþul îl poate crea pe ouãle umplute,

poate cel mai simplu dintre animaluþe - doi ochi din douã rondele de

mãsline ºi un cioc din morcov.

Cite

ºte

ºi:

publ

icaþ

ie lu

narã

a în

treg

ului

ora

ºM

IZIL

UL

MIZ

ILU

LM

IZIL

UL

Este important cacei mici sã afle de ladumnea voastrã ºi semnifi-caþia religioasã a acesteisãrbãtori, importanþa jert-fei lui Iisus pentru noi toþi.

Din fiecare pre pa -rat tradiþional rãzbat sim-boluri crestine: de exem-plu, ouãle roºii simbo -

lizeazã sângele lui Iisus,mielul tãiat, jertfirea aces-tuia..

Aceste simboluriau me nirea de a ne apropiaunii de alþii, de a întãrirelaþiile de familie ºi deaceea este important sãparticipãm cu toþii.

Date post:	02-Jan-2020
Category:	Documents
Upload:	others
View:	2 times
Download:	0 times

ppp - Mizil Mai.pdf · neau una cu el ºi Ion le fãcea grãdini. Apele curgeau din pã - mânt ºi...

Documents