l5

CAPITOLUL 1

POLITCA, DE DIMENSIONARE A EXPLOATATIILOR AGRICOLE

Tabloul structurilor de proprietate gi exploatare din agricultura RomAnieieste bipolarizat, din punct de vedere al nr.irimii, iar din punct de vedere alrandamentelor, slab productiv. Bipolaritatea este relevattr de coexistenga a dou5

categorii de exploatalii: mici gi mari.in categoria exploataliilor mici $unt incluse gospod.lriile girineSti, a clror

dimensiune este 3,1 ha. Conform RtecensinrAntului General Agricol (RGA),gospodiriile firinegti (se regisc sub titulatura de "gospodirie agricoliindividualS"), sunt in numdr de 4736,6 mii unit5li, reprezenGnd 99,5o/o dinunitigle agricole existente gi delin 55,4o/o din suprafala agricoli utilizatS, din laranoastrlr.

La polul opus se situeazi e4ploata$ile agricole de dimensiuni mari,organizate de reguli ca unitSli cu perponalitate juridici: asociatii gi cooperativeagricole, societlti comerciale, etc. Datqle statistice preliminare, publicate de INS

aratl cI aceste exploatatii au o dimensigne medie de 269,3 ha, 5i sunt ,,in numir

de 23,1 mii, reprezentAnd O,5olo din tqtalul unitililor agricole 5i de$n 44,6 o/o dinsuprafala agricolS utilizatd" 2.

in ambele categorii de unitSli performantele in produclie sunt modeste,comparativ cu rezultatele agriculturii Uniunii Europene (tabel 1.1 ).

Pornind de la aceste aprecieri generale 9i avfind in vedere experienla 9irezultatele lSrilor europene dezvoltate, considerim ci in agricultura RomAniei, oacliune de politici agrari de maximi importan!5 este definirea 5i dimensionarea in

spirit modern al exploataliilor agricole.

I GiurcS, D., Hurduzeu, G., Rusu, M., Salasan, C., 2004, Se1orul agricolln perspectiva zderirii Rominiei Iallniunea'Europeani, Imilicati' asupri sistemului de phfi, Sktemul de pligi din sectorul agkol in perspectiva adeririiRomilniei Ia Uniunea Europeni, Studiul nr. 6'7 lbidem

l6

Tabel 1.1

Produqiile medii la principalele produse agricolein RomAnia comparativ cu Uniunea EuropeanS, 2004

Produse Rominia Uniunea EurooeaniGrAu (kelha) 3.400 6.510Porumb (ke/ha) 4.490 8.440Floarea soarelui (kc,/ha) t.7to r.860Legume (kglha) 1.630 3.O20Cartofi (ke/ha) r 5.900 30.200Lapte (l/can) 3.329 5.897

European Agriculture al Development, Agriculture inSursa: theEuropean Union, Statistical and Economiqal Inforrntion 2005, February 2006

Politica agrarl in segmentul structurilor socio-economice este definitd deansamblul actiunilor intreprinse de puterea public5 in vederea realizirii unui cadrujuridic economic Ai productiv:- adecvat condiliilor tehnice gi tehnologice ale momentului care sd permiti

utilizarea rational eficientl a tuturor resurselor de produc$e;- performant prin productie $i profitabilitate;- deschis progresului, prin reppectarea echilibrului ecologic.

Pornind de la aceste repere teoretice cadru in practic5, pivotul structurilorsocio-economice din agriculturl este considerati a fi exploatagia agttcold, ca agent aleconomiei cu o anumit5 specificitate.

Manag-ementuf defi negte agia,asricolS ca fiind uiiiagchrie.aoPmi iocia[ incare, pe faza

,(aai ji h lirln l uno. riporturi de pioprietate (in mod dibsenitasupra pifitfiiuiui)f,.;uo. i.ritii"ei ,ului ,leptru*,at,.atti;ie....$i,i.D.dili,',t' ,binf-i.,,fno'

; : '. ..:,:.

::':'::' .:::::'1

I ::I

factori tehnici $i,'tehno1oei.il.,iqe. ibC.,,reitlt5tea, BiOaulgei, destinate auto'diiniumului:,.::,,

:,:: ::::': ..... .

" ::ii:: :: : I : : :i"':: '

::::

5i/sau valorificEriiila,r:piali, sitqafie cdnd ie uim-ir$tq::0b$nra1de profitf,.,,iiij.i.ii...:.''..;..'1:'.'.','.'':''::''''ii:::::::::::;::

(Crlciun A. , Maiaigene

Tabel 1.1

ricolee,2oo4

omice este definitd de'ea realizdrii unui cadru

rtului care sI permititie;

ticl, pivotul structurilor:agia agricold, ca agent al

fconomia, ,nolitici,i,.inatdieaz5.,...binloitagia asricrolE,,.in,j...,ateSoria.,,,lirs: a "agen1llor

produtitori oe uunuiigir.fuiiiij:,d. natura firmetor". , ,.,,i"",'. ' ' '(***,EEonomia

domeniul a$ricol trebuie,,:,disociatS (gotO gi Criciun,,l995}:no1iunea de ,profrietatefag,de cea de exptoauie:- proprietatea inseamnd modul de manifestare, in sens juridii; a componentelori : : ::: :...1. ,Site (bbaeilti:::Uiipoziiil gi f,otosinti) in ,,relagiile sotiale intre,persoahele.,,fiiitC,bau

juridice generate de insu5irea gi stipAnirea" loourou, lcict bunuiilor mobile 5iimobile (cu deosebire asupra p5mintului, ca bun imobil); : '

- exploaurea presupune acgiunea asupra resurseloi (fictorilor) de produc$e in

Exploaurea fundamenteazi nogiunea genericl de unitate de producgie sau deexploatagie agricotl care poate fi in domeniul cultivlrii pimAntului gi/sau ciegteriianimileloi,,,,mCre sau mi

18

Relagia dintre proprietalea funciarl $i exploatatia agricoli a reprezentat o"chestiune" permanenti in istoltiaa mai veche sau mai noud, intr'o lard ca RomAnia

,,in care agricultura gi $rlnimea au avut o importangi gi o funclie determinantl inviaga economictr gi socialS, o tqmi permanenti in dezbateri cu puseuri de tensiuni

5i crize"s.

in ecualia dezvoltlrii generale a agriculturii romfinegti, politica agrarivizeazl rezolvarea urmitoarglor probleme determinante in relaliile dintreexploatagia agricol5 $i propriHtea funciari:

F definirea gi manifestapea domeniilor de proprieUte $i, in cadrul acestora,

a relatiilor de proprietate corespunzitor noilor realiti$ aplrute inperioada de tranzigig, in care predominanti trebuie si fie proprietateprivatS, prin toate afributele sale (posesia, folosinla $i dispozilia) asuprapimintului 5i celortahe bunuri patrimoniale;

) adoptarea eli$bilitSlil dupl principiile democraliei de piali liberS, careinseamni stabilirea btneficiarilor indreptSlili de a primi bunuri funciare 9i

nefunciare, precum 5i a modului de manifestare a lor, din punct de

vedere juridic gi ecopomic, fa$ de bunurile pe care le au in proprietateadministrare sau concesionare;

F alegerea celor mai r4lionale direcfii de reformare, acgiune in urma cdreia

rezultl noi structuri pe forme de proprietate, mod de organizare, nivel

tehnologic etc. in concordanld cu interesele generale, dar 5i cele privat

particulare;

F formarea gi consolidprea metodelor economice de translare a terenurilor

in cadrul pielei funciare.

Scopul dimensionlrii eqte de a asigura ,,cadrul de ac$une normalS a tuturor

factorilor activitSlii agricole" (Fierbingeanu Gh. 9i colaboratorii, 1998)6. Prin

a In esengtr, aceasti problemi era genelati, in perioada ante 5i interbelictr, de insuficienla.proprieti{ii funciarets.n.) (...)'- pentru o categorie Ae prairi, categorie in creltere, produsi de sporul natural de popula$e.ruralir.ir.c diviza in parcele din ce in ." m{i

'ri.i mogtenirea : $i de procesul social de. Polarizare 1'ci-tre marea

|xploltaqie rgricoli, indiferent de forma de proprieGte adoptatS, prin "reunirea, din motlve variate, a unorrrrrv.' l:rlgi dc lirani" (Axenciuc, 1966)', Axr,r,cirrc V -, Evolugia economici a n4maniei. C.ercetlri staiistico,istorice 1859'1947' Vol. ll Agric0ltura, Ed.Ar .rtk'trricl RonrSne, Bucure5ti, 1966, p,75n f fr,rfrirrlc:rnu, Gh., lfrinr, 6., t^rir, T,, Evolugia gi perspectiva agriculturii din Romlnia, Regia Autonom5,l4orrilorul Ollci;rl, lltrculc5ti, | 998

t9

cadru de acliune intelegAndu-se exploatalia agricol5 ca atare, respectiv gospodlrla

$rlneasctr, ferma, asocialia sau cooperativa agricoli, societate comerciall, arenda$gl altele.

Pentru a realiza o dimensiune corespunzttoare a exploata$ilor agricole inconformitate cu ceringele actuale ale gtiinlei, tehnicii, tehnologiei, organizirii gimanagementuluiva trebui sI se rezolve binomul:

| ) Ferm5 mici(Exploatafie micl)

Fermi mare

2) Fermi de subzistenli ---+(Exploata$e de subzisteng)

Aceste obiectirre generice de politicl structurali impun urmitoarele misurigl acgiuni:

- sprijinirea celor peste 4,5 milioane de gospodirii firtrne$ti, pentru a seorganiza gi lucra cAt mai eficient plmintul;

- restructurarear, organizarea gi imbunititirea managementului in unitSlileagricole comerrciale;

- restructqrarea gi organizarea exploataliilor agricole din domeniul public(stagiuni experimentale, institute de cercetiiri, ferme didactice etc);

- dezvoltarea gii consolidarea exploataliilor agricole bazate pe exploatareaterenului in antreprizi (cooperative, asociagii, arendagi), pentru utilizareacAt mai eficienti a resurselor funciare din sectorul privat.

Dimensiunea exploaugiilor agricole, ca problemi importanti de politiciagrarS, reclaml rezolvarea din perspectivi gtiin$fici, dar gi practic5, a patru mariproblematici:

1. Criteriile de dimensionare2. Optimul dirnensional3. Tendinlele de cregtere4. Mtsurile de cregterein cele ce unneazl vom formula, punctual, rlspunsuri intr-o manieri

slntetici bazati, atAt pe studiile unor specialigti din domeniu, c6t gi pe aprecierile gi

concluziile noastre.

(Exploaulie mare)Fermi comercialS( Exploatalie comerciall)

*:

'-r

.l

20

ln fapt, nu ne propunem si facem lumini intr-o problematici asupra clreianlci politicile agrkole comune, cum se va vedea mai tirziu, nu au cizut de acord intoatr perioada de aplicare a acestora. Inten(ia noastri este de a nuanla importangapentru moment a acestei probleme in ansamblul actual al politicii agrare rominegti,ln vederea eficientizlrii gi performirii produc$ei agricole.

l.l. Critriilecrtteriile dE dimensionare a exploataliilor mari, medii sau mici, nu au o

abordare unitarl in teoria economici. Totugi, cele mai des utilizate sunturm5toarele dou5 criterii, stabilite in func$e de:

- resursele atrase in procesul de produc$e (exprimate in unitilifizice), cu referire, in primur rand, ra suprafaga medie de teren peo *xploatagie gi, in al doirea rand, la efectivere de animale, parculde tractoare gi magini agricole, precum gi la alte elemente dincomponenta factorilor de produc$e;

- rezultatele inregistrate (exprimate in unit5fi fizice sau uniGgimo'nta[)r cu trimitere la cantitatea de produse oblinute sau laincisirile binegriT.

Studiile de specialiute, intr'o proporlie majoritarl inclinl citre parametriifizici, fie ci reflectl resursele utilizate, fie rezultatele obginute. Clasificarea bazatipe criterii monetare este acceptaG din ragiunisutistice gi de comparabilitate.

1.2. Optimrul

Dimensiunea optiml este abordatd ca o posibiliute de atingere aperformangelor in producfie, calitate 5i eficienta. De multe ori, optimul estesubstituit cu ,rralional t,, ,,acceptabilr,, ,rsuficientj,,, ,,limitA,,, ,rminimr'. Evident,aceasti diversitate de abordlri in termeni, demonstrez5 punctele de vedere diferiteln ceea ce privegte criteriile, limitele gi procedurile de stabilire a dimensiuniiexploataliilor. Pentru exemplificare, vom reda, in continuare, propunerile u.E.,

/ Rlntnfceanu, l, Problenne structurale ale agriculturii romineSti in perspective aderirii h lJniunea Europeatrt,Cofec;fa studll, l.E.R,, nr.r5, Bucuregti, 2OO4, p,T

.a'

,7v

.:

:.:

4=:,

i,,

tzi::

6rl

eercetirile $tiinlifice rom:inesti, precum $i cele oficiale stabilite prin legislatiarorReneasci.

in cadrul Politicilor Agricole Comune (PAC), prin programul Manscholt, sepropune, pentru prima dat5, misuri de ajusure a structurilor agrare, care vizauformarea unor exploatagii agricote de dimensiuni ralionale, pentru obginerea unei

producgii ieftine, cAt 5i s;coaterea din culturl a cinci milioane hectare pentru

llmitarea excedentelor 5i reconversia fo4ei de munci din agriculturi'

Dimensiunile optime propuse prin Memorandumul Mansholt, pentru o

exploahlie agricoli sunt prezenute in ubelul urmitor.Tabel 1.2

Dimensiuni oprime (ralionale) stabilite prin programul Mansholt

Sursa: Lipu5an A., Structuri agrare, Ed. Print, Bucuregti,

,,Aceste dimensiuni au fost recomandate fbri a se fi avut in vedere,calculele de fundamentarer economice, dlin care cauzi nu erau credibile"s, fapt ce a

dus la neacceptarea lor in practici. Iile rimAn ca obiect de studiu, deoarece

reflecti frimAntlrile, cir.rgrile din domeniul politicilor agricole referitoare Ia

impunerea unor dimensiuni care sI suslini performanlele 9i eficienla in produclie'

in RomAnia, cercetdrile de economie agrari din cadrul Academiei de $tiingeAgricole gi Silvice, proprun urmitoarele dimensiuni pentru exploata$ile agricole

(tabelele 1.3 9i 1.4).

8 Llpugan Al,, Structuri agrare, Ecl. Bineasa Print, BucureSti, 2002, p' 4Q

Sectorul de productie Dimensiuni rationaleCultura mare 80-120 haVaci de lapte 40-60 capeteBovine Dentru carne 150-200 capetePorci la ingrasat 450-600 capete

2002, p.4Q

22

Tabel 1.3Limitele privind dimensiunile exploataliilor agricole, pe profile de producfe

gi zone pedoclimatice in sectorul vegetal

Tabel 1.4Limitele privind dimensiunile exploatagiilor agricole, pe profile de produc$e

gi zone pedoclimatice in sectorulvegetal

Analiza atenti a datelor din tabelele 1 .4 gi 1.5 relevi urm5toarele criteriiin funcgie de care au fost stabilite dimensiunile exploatatiilor agricole:

gradul de intensificare, respectiv aportul de factori de investilii pehectar sau cap de animal. Conform acestui criteriu, in ramurile agricole care

reclami investitii mai mari, evident, dimensiunea fermelor este mai mici, cureferire la legumiculturt, pomiculturi gi viticultur5; in cazul culturilor decAmp, dimensiunea unei exploatalii este mai mare;

condigiile de relief (orografice), criteriu care influenteazt dimensiuneaexploauliilor care au in structuri cereale gi, respectiv, plante de cultur5,care, dat fiind dependenla mai mare fa$ de factorii climatici, naturali,

'...t:,.' '

lt'.

Profilul producgiei Zona pedoclimaticl Dimensiuni ralionale(ha/exploatatie)

Cultura cerealelor giplantelor

-cimpie- dealuri

1000-1 500250-500

Legumiculturl Propice culturilor legumicoleintensive

50-to0

Pomiculturt Propice pomiculturii intensive | 00-r s0Viticulturl Propice viticulturii intensive t00-200Sursa: Fierbinleanu, Gh., Ifrim, D., Lazir T., Evolugia Ei perspectiva agrkulturii din Romflnia, Regia Autonoml,Monitorul Oficial, Bucureyi, 1998,,yt. 61

Sectorul de produqiei Sistemul de cregtere Dimensiuni ralionale(capete/exploatatie)

Vaci de lapte - gospodiresc- intensiv

5-10100-200

Bovine pentru carne - gospodiresc- intensiv

t 5-20500-1000

Porcine - gospodlresc- intensiv

20-301500-200

Ifrim, D., Lartr, T., Evolugia gi perspectiva din Regia AutonomlMonitorul Oficial, Bucuregti, 1998, p. 6l

23

urmare a nivelului redus de investilii, comparativ cu celelalte ramurivegetale, impune ca in zonele de cAmpie fermele si fie mai mari, fall decele din zonele de deal $i munte;- sisfemul agricol adoptat. Criteriul a fost utilizat in sectorul creSterllanimalelor, unde dimensiunea exploatatiei este mult mai mici in cazulsistemelor gospodiregti, bazate pe tehnologii tradilionale, caracterizate prin

consum mare de fo4i de muncl gi factori investigionali minimi gi, respectiv,mai mare, in sistemele intensive bazate pe tehnologii performante.

C-adrul legidativ romdnesc, reprezentat de Legea nr. 166/2002 privindexploataliile agdcole, a promovat, in vederea dimensionirii exploau$ilor agricoleun criteriu unic, formulat in functie de destinagia produ4iei agricole. Din aceasticauzi, au fost legiferate doui categorii de exploatalii: comerciale gi familiale.Pentru cele comerciale, care suscitl un interes maior din partea politicilor agricolein acliunea de subvengionare, au fost stabilite urmltoarele limite, cu referiredistincti pentru sectorul vegetal qi, respectiv, sectorul animalier.

Tabel 1.5

Dimensiuni minime pentru exploauflile agricole comerciale din sectorulvegetal

Legea pentru aprobarea Ordonanlei de Urgen{i

Profilul producgiei Dimensiuni minime(ha/exploatatie)

Cereale, plante tehnice gi medicinale - zonaCereal6', plante tehnice si merlicinale - zona

de cAmpiede deal

il050

Paiisti naturale cultivate si culturi furaiere - zona de munte 25Legume 2Planutii de oomi si oeoiniere 5Clpsunerii, arbusti fructiferi 1Plantatii de vii nobile. nepiniere si hamei 5Sere si solarii 0.5

56t2002 de I lp ivind exploautiile agricole

24

Tabel 1.6Dimensiuni minime pentru exploata$ile agricole comerciale din sectorulanimalier

spre deosebire de primele clour versiuni, u.E. gi cercetarea agricoldromAneasci, unde formularea dimensiunii exploatagiilor s-a elaborat din perspectiva,roptimului", respectiv a ,,ra[ionalului", in lege, formularea a fost din punct devedere al ,,minimului", ca reflec{ie a pneponderengei gospodlriilor lErine$ti in plajastucturilor de exploatare gi produ4ie din agricultura noastrl.

Aceastl abordare legislativl are semnificagii majore in planul aqiunilorpractice, de politici agricoli, deoarece poate conduce la cregterea interesuluiexploatafiilor mici familiale in dob6ndirea caracterului comercial prin cre$tereagradului de accesare a fondurilor de sustinere.

1.3. TendinpConceptele privitoare la tendingele de cregtere a dimensiunilor exploatagiilor

agricole sunt vechi gi au fost considerate multi vreme condi$a spoririicompetitivit5gii 9i a ridiclrii nivelului de via15 a agricultorilor, argumentate prin,,teoria neoclasicl a prodiucgiei gi consumului,,.

in concluzie, pentru decidenfii de politicl agrari, dat fiind controverselelegate de calcularea gi asigurarea exproataliilor optime, este mai simplu sI igipistreze doar rolul de catalizator in procesul de formare a exploatagiilor care si sesitueze deasupra unui prag minim de performang.i 5i eficiengi; ulterior, forgelepiegei pot contribui Ia fonmarea exploataliilor agricole de dimensiuni optime.

iF

+

.

Sectorul de produc$e Dimensiuni mininre(capete/exnloatatie)

Vaci de lapte l5Taurine la ingrl$qt 50Oi sau capre 300Porci r00Alte specii de animale 100GIini oultoare 2.000Pis5ri pentru carne 5.000Alte specii de pasiri 1.000Familii albine 50

penrru aprobarea ordonantei de urgenli 1 privind exploauliile aericole

tiI

J::::

I

;.i

,i.,j

.J::1:j.:'..':

25

ln plus, cre$tereat dimensiunii exploataliilor agricole, intr-un modcorespunzltor, este o necesitate, dar gi o rezultantE, impusi de cerinleleprogresului tehnico gtiin$fic. Din aceste cauze, problema ca atare a preocupat $iBreocupl in continuare politica economici din agriculturi in toate tiriledezvoltate.

Exemplul l5rilor Vest Europene in domeniul cre$terii dimensiuniiexploataliilor agricole este relevant gi pentru RomAnia, gi iati de cel

,,PAnE dupt cel de ,al doilea rSzboi mondial exploatagiile agricole din grireeuropene ce vor forma, ulterior comuniutea Economict Europeani erau excesivde pulverizate. in urma diviziunii proprietllii prin mogtenire, se ajunsese caexploatagia agricoli si fie compusl din 10-go, gi chiar mai multe parcele mici, cusuprafagi sub un hectar, clispersate intre ele la 3,10 km,, (Fierbingeanu, Gh. gicolab., 1 998)e. Dat fiind aceastl stare de lucruri, care restricgiona introducereaprogresului tehnic in ramur'5, toate lirile Europene, au intocmit, incepand cu anul| 950, programe anuale de comasare a proprietSfii 9i cregtere continul a mirimiiexploau$ilor agricole, cu deosebire prfin lucriri de organizare gi amenajare ateritoriului Ia nivelul fiecirei comunit5li rurale. Rezultatele acestei misuri au fostspectaculoase gi sunt releval;e in tabelul alliturat.

Tabel 1.7Evolugia dimensiunii medii a exploatagiilor agricole in unele giri din Europa,

perioada 1950-2003

Iara I 950* 1995** 2000" " 2003* * 2OO3/1950 o/oAnglia r8.0 70.1 67,7 57,4 318.9Franta 14.2 38.5 42.0 45.3 31 9,0Germania 6,0 30,3 36,3 41,2 686.7Italia 2.25 5,9 6.1 6,7 297,8Spania 8.75 19,7 20.3 22,1 252,6

Sursa: * lfrim, D Lazir, T., Evolutia $i perspectiva agriculturii dinFierbinpanu, ., Lazdr, T., Evolugia Si perspectiva agriculturii din RomAnia, Regia Autonom5,Monitorul Oficial, Bucuregti, 1998, p.47** European Commission, Directorate-General for Agriculture and Rural Development, Agriculture in theEuropean Unio,. Statistical and Econor,nical Information 2005, February 2006

e Fierbin(eanu, Gh 9i colaboratorii, Op. Cit,, p. 47

Astfer, in a doua jumlute , *."i,1,r, ar XX fea, in firire Europei unire, cupotengal agricol ridicat, dimensiunea medie a exploataliei agricole a inregistrat unritm crescitor, intens g;i continuu (tabel 1.7).

oro, #."J;H atenti a datelor tabetufui de mai sus, constaram cr Romania

rrarieL la pragur,,,ff fi ; ;:.fffl ," TjT,il;,,'.],11_,'*k;

al exproatafiei va fi gi pentru perioada viitoare conshnt crescdtor, Rominia, camembru sigur ar uniunii Europene dupa 2007, va rnregistra gi ea aceeaSi;ili::f,

cu deosebinea cr tara noasrri, ia shftuf, dupr pozigia tatiei, de acum

Trendur crescSton ar dimensiunii exproatagiror agricore in grite u.E. a fostrezulatul' pe de'o parte, al acliuniror de organizare gi amenajare a teribriurui din;*::T::

iar pe de ald pane' al susginerii si intensificirii schimburiror de pe

t.4. MlsuriStatul poate acgiona asupra dimensiunii exploatafiilor agricole, mijlocindmigcarea proprietigi funciiare, prin doul categorii de misuri: directe gi indirecte.

: 1.4.1. l"Iisuri directeRedim in caseh urm'toare mSsurire directe de transrare a propriet'lii $i

ff::::t"t funciare' precum gi efectefe acestora asupra dimensiunii exproaugiror

tT

t..:

i:l::

*

2V

Iabel 1.8Mtrsuri directe, econonrice gi exteraeconomice, de translare a proprietilii

gi/sau exploatatiei.funciare in agriculturi

Din analiza informaliiilor din tabelul aliturat rezulti ci numai piap funciarigi comasarea au ca efecte cregterea dimensiunii exploau$ilor agricole princoncentrare, respectiv consolidare a proprieglii funciare.

CONI'INUT

Efecte indimensiuneaexploatatiilorDupl natura lor Acliuni

Catesorii economiceForma

juridici deinregistrareGenerale Speciale

r)EconomiceVinzare-cumolrare

0v

L

Pret

Acteiuridiceintre vii,publicitategi cadastrufunciar,

Concentrare saunulverizare

Plata funciari

Cooperare ;iasociere Dividend

Contracte

ConcentrareArendare, krcatie Arenda ConcentrareConcesionare,inchiriere

Redevente,chirie. Concentrare

b)Extraeconomice

Anii sauperioadele dleinfEptuire:

Titluri deproprietatepublicitate5i cadastrufunciar.

Reforme agrare

r)1864 Pulverizare2t1921

3) r 94s4)1948, 1S'62 Concentrare5) I 991 Titluri de

proprietatepublicitategi cadastrufunciar. Pulverizare6)2000

Comasarea

Acteiuridiceintre vii,publicitate5i cadastrufunciar Consolidarea

Alte forme deinstriinare

Donatie Acteiuridiceintre vii,publicitategi cadastrufunciar

Pulverizare sauconcentrare.

MoStenire

Uzucapiune

28

Reformele agrare, cu excepria cerei din perioada totaritarl, 194g-1962,precum gi instrlinirile, altele decat vanzirile precum donaliile, mogtenirilor,conduc, in cea mai mare parte, la pulverizarea proprietl$i funciare.

1.4.2. Mdsuri indireae

Mlsuri indirecte, se identificl, in prinr:ipal, prin:- Organizarea gi sistematizarea teritoriului;- Dezvortarea 5i modernizarea infrastructurii de transporq- Reconfigurarea dupii moder european a pieleror inputuriror 5i output-

urilor din agricultur5;- Promovarea de oportunitigi nonagricore de ocupare deptinl gi eficienti a

forgei de munci din aval.in esenla toate aqiuni s;unt in sfera de cuprindere poriticiror agricore, 5i au

ca obiectiv suslinerea performantelor gi eficiengei in producgie. ca atare, chiar daclnu vizeazi in mod direct raporturile de proprietate funciari, totugi prin facilitililepe care genereazi, agengii economici din domeniu, pot fi impulsionali indezvoltarea propriilor operari, ceea ce reclami, in primul rand, cre$tereadimensiunii exploau$ei agricoler.

.l

tl

!

li

I

l1

tl

il

.t

29

CAPITOLUL 2

^ ROLUL PtETEt FUNCTAREN cnrgrenEA D nv{ENstur.ti t pxplonrnl I rc R ARtco LEIn prezent, piala funciari, prin toate componentele sate definitorii, gi

,',lhume, vinzarea'cump5rarea,, cooperarea, asocierea, arendarea, concesionarea $ilnchlrlerea reprezintl o problematici cheie, 5i care se afli numai inferponsabilitatea politicii agrarc nafionale, in scopul redimensionirii structurilor deproprletate in agricultur5.

[n literatura de specialitate, precum gi in acgiunile practice se manifesti inclnumeroase confuzii, dar 5i dispute asupra conlinutului, regulilor, funcgiilor 5i roluluiacestei pie1e. Cauzele acestor situagii sunt multiple. Semnificative sunt cele care igiglsesc riddcinite in segmentul doctrinar, confuz gi incoerent, in sistemul legislativ,cu orar de aparigie diferit gi personalizat pentru fiecare acliune in parte, precum gicele referitoare la pozilia inechiubili a puterii publice fag de cei doi actorilmplicali in procesul de translare a proprietdgii, respectiv a exploataliei funciare:proprietari 5i investitori.

in acest context, demersul nostru $tiinfific are ca preambul al cercetlrilor depiali pr6blemele teoretice care aduc un punct de vedere propriu gi, considerlmnoi, original dar gi edificator pentru cititorul avizat.

2.1. Concept$isfera de cuprinderein economia de piala liberi, democratici, piaga funciard este o componenm

obiectivl a acesteia gi ca oricare alti piagr a factorilor de produc$e, presupunerelafi juridice 5i economice in cadrul cirora se confruntt cererea cu oferta asupraterenurilor ce urmeazi a fi transmise spre o nou5 proprietate gi/sau exploatare.

Rela$ile economice circumscrise pielei funciare ?mbraci forma unor ac(iuniin baza ctrrora se negociaztr transmiterea proprietSlii (cu toate atributele sale) saunumai a folosinlei. Negocierile dintre proprieuri 5i cumpirltori respectiv utitizatoriau in vedere o anumiti categorie economici specifici fiecirei actiuni de

transmitere a terenurilor, care, pe fond definesc segmente diferite al piefeifunciare, dupi cum urmeaztr:

Acliunl Categorii economice speciftcel. - vlnzare- cumpirare2. - asociere/cooperare3. - arendare4. - concesionare

5. - inchiriere

- pret- dividende

- arendl- redeven$- chirie

PimAntul in general, gi cel agricol in special, devine obiect al tranzactiilor depia1tr, numai daci:

- este element al proprietigii private;- politica agrari, prin componentele sale propril (sistem legislativ gi cadru

institulional) normeazi funclionarea piegei funciare in ansamblul ei.

2.2. Reguli

;'Regultle de func$onare a piegei funciare sunt in linii generale aseminltoarecu cele de pe piala oricirufi alt bun economic, dar existd gi anumite elementespecifice, deoarece:

- are un caracter eminannente na[ional, caracter determinat de prezen(afactorilor:

- economici, al ciror continut se bazeazi pe faptul ci pSmantul cabun material, este o marfH speciali, intrucit nu poate fi dislocatteritorial, inmullit, fabricat, el trebuie folosit acolo unde s-aformaq

- politici, in virtutea cirora plmAntul este considerat ca un elementvital in existenla unei nagiuni;

- oferta de prmant este cea care impune regulile jocutui pe aceast5 piagi,deoarece pimAntul este limitat ca intindere gi fertilitate. Pe fond, oferta esteri$di fiind insensibili la varialia preplui acordat de cumplritori, din care cauzi

::.]

te

3r

eoncurenta este numai in domeniul ceretrii $i in plus genereazi cresterea pregulul

la categoriile de terenuri cu mai multe utiliziri posibile;. cererea, in raport cu oferta poate fi ntai mare sau mai mic5, cauza principali

fllnd daG de starea de fapt a economiei in ansamblul ei.Astfel, dacl economiaeste ln normalitate, in cregtere evidentS, cererea de p5mAnt depS5egte oferta,ceea ce determini preluri mai mari pe piala funciard.lnvers, daci economia este

ln regres, in criza, cererea de pimAnt este sub nivelul ofertei, iar pregurileterenurilor agricole scad.Pe fond, intensitatea acliunilor de pe piala funciarireprezinti un indicator rellevant al sttrii de normalitate/criza din economie;

" cererea de terenuri este influenlati gi de nivelul ratei de dezvoltare economici a

unei liri, regiune sau zona gi de structura spatiali. Aceasta se poate evalua prindlstribulia populagiei agri,cole, coeficientul anual de absorbgie de teren agricol,

natura activitililor economice din zoni, schimblrile din piala de munci 5i de

capital, intensiutea folosirrii terenului, capacitatea sectorului public 5i privat de a

Investi, tehnicile gi tehnologiile folosite intr-o anumiti arie agricoli gi nivelul de

comunicare gi transporq

" ln sfera acliunilor practice, concrete nu existi un pret al pimAntului in general,

fie el gi mediu, a$a cum existi de exemplu pe tona de grAu sau pe un tractor, ci

fiecare teren sau parceli in parte, igi are prelul siu. Acest pre! este in funcgie de

locul gi timpul efectu5riii tranzactiei comerciale, astfel cd terenuri cu putere

productivl identici pot at/ea preguri diferite pe unitatea de suprafa$10.

= prelul pimAntului evolueazd in funclie de intensitatea cererii, celor care suntdispugi sd investeasci in plmint.

Exponenlii ofertei sunt proprieurii terenurilor, iar ai cererii suntcumpirltorii gi/sau utilizatorii acestora. Proprieurii sunt persoane fizice sau juridice

care aparlin domeniului privat al statului sau particular 5i care fac dovadaproprietlfii. Cumplrltorii ca viitori proprietari ;i/sau utilizatori sunt 5i ei persoane

flzice sau juridice, incadrali lfie domeniului public, fie domeniului privat.

fo Pan5, Viorica, Economia Si pdiitica rurali, Partea l, Universitatea din Craiova, Facultatea de $tiinleEconomice, 1995, p,70

32

2.3. Funcgi

Funqiire piegei funciare sunt generare 5i specifice. ca orice artS piaga, eaoferi informalii agen$ror economici participanti ra tranzac$ire funciare, verifici, inultiml instanfi, concordanF dintre dimensiunea, structura gi cariutea ofertei cunivelul, structura gi caritatea cererii de plmant, iar prin instrumente gi parghiiproprii ' Frel, renti, arendl, dijm5, redevenla $.a. aclioneazi in direclia regririicererii gi ofertei de pinrAnt pe total, cAt gi pe segmentele sale.

Dintre funcliire specifice, pe primur pran se siffeazi contribugia pie;eifunciare la aiustarea structuralS, la creSterea dimensiunii proprietSlii funciare gi aexploata$ilor agricole, condi[ie esenlialS pentru dezvortarea unei activitEgi eficientegi performante.

in al doilea rind, funcfonarea pielei funciare favorizeazi accesulproducitorilor agricoli la institulii de crediq pimantul ar putea deveni cea maisigurd garangie pentru creditur agricor. in acesr scop, se cer indeprinite o serie deprecondifii: drepturile de proprietate trebuie sr fie crare, trebuie si existe mijroacelegale prin care s5 fie preruat pimantur pus garan$e in caz de neprati gi, cea maiimportanti dintre toate, trebuia si existe o pial5 ,,richidt, a plmanturui.

in al treirea rand, piala funciarr favorizeaz5 tranzi{ia treptati a munciiagricole in sectoarele neagricole intrucat cei care urmtresc si prriseasci agriculturaigi transferi integrar sau pa4iar drepturire de proprietate asupra piminturui cerorcare riman si rucreze in acest domeniu. Ea reprezinti astfer un mijroc importantcare asigurd celor care doresc si se ocupe de agriculturi accesul Ia resursele depdmAnt gi alocarea eficienti a acestora.

in al patrulea rAnd, piala pim5ntului contribuie la realizarea unor schimblriin procesul de producgir-' agricor in sensur inrocuirii muncii prin capitar, care seproduce in mod inevitabir odatl cu sporirea dimensiunii exproatagiror agricore giorientarea ror citre prcrduqia pentru piafi. De menfionat este 5i rorur piefeifunciare in favorizarea pnrfildrii gi specializlrii produqiei in exploatagile cu caractercomercial.

,;1.::"*:':l',.,

'rl

33

2.4. FactoriAsupra intensit5gii actiunilor de pe piata funciarl in procesul de negociere

actloneazl doui categorii de factori favorizanli, cu efecte asupra ofertei, cererii girespbctive categoriilor economice apecifice acestei piege (preg, arendS, dividend).Prlma categorie cuprinde fa,ctorii cu aplicabilitate directi specifici, iar a douacategorie include factorii cu aplicabilitate generali, indirectS.

a) in cadrul factorilor cu aplicabilitate directi gi cu frecvenga cea mai mare seregisesc:

. Categoria de folosinlS agricoli.

. Gradul de fertilitate natural5.

. Dimensiunea parcelei gi pozilia acesteia in relief.

. Accesabilitatea fa15 de ciile de transport, precum 5i tipul 5icalitatea acestorra.

. Distanta fa15 dr,. pielele (punctele) de aprovizioanre gi desfacere.

. Volumul investiliilor, care au finalitate cre$terea potentialuluiproductive al solului.

. Utilitili agricole existente magazii, depozite, platforme, birouri.'

. impreimuirile exterioare gi anrenaj5rile interioare.

. PosibilitSlile folosirii alternative a terenului.

. Regimul de cadastru gi publicitate funciari.

. Evaluarea economici determinatl dupi metode matematice.

b) Printre factorii cu aplicabilitate generali, indirecG, importan$ sunt:. Mediul econornic normal (pozitiv), cu trend crescltor pe indicatori

macroeconomiici.

. Politicile economice, cu referire la sistemul legislative, institugional 5i

de suslinere a agriculturii, focusate pe stimularea investi$ilor inachizilia de terenuri.

. Sistemul financiar 5i de creditare, cu referire speciali laachizilionarea de terenuri, dar 5i suslinerea producltorilor.

. Rata dobAnzii bancare, care se afl5 in raport invers proportional fagi

de categoriile economice de transmitere, cand rata dobanzii este

,iI

..-

31

mare, intensitatea tranzacliilor funciare se diminueaztr, ca urmare agradului sciz:ut de stimulare a ofertei.Sistemul de taxe 5i impozite, formulate gi aplicate intr-o manierllaxi gi stimulativi pentru investitori.Rata rentabilitSlii producgiei agricole, atractivi, comparativ cu ceadin sectoareile nonagricole. Evident cre$terea cererii de produseagricole gi implicit, scumpirea acestora, influenteazi cre$terearentabilititii in produclia agricolS, ceea ce stimuleazi cre$tereacererii gi prelului pdmAntului.

Gradul de competitivitate, in domeniul cererii, manifestat intrecumplritorii de terenuri agricole.Sciderea natural5 a populagiei agricole, cre$terea gradului deimbitrAnire gi feminizare a acesteia, precum 5i diminuareapotentialului economic al gospoddriilor girine5ti sunt factori carecontribuie la cregterea ofertei de terenuri agricole.

2.5. EvaluareaNegocierile asupra categoriilor economice amintite (pret, arendi,

redeVen$, chirie) pot avea ca punct de pornire dar, 5i de orientare in procesulderulSri lor ulterioare, evaluarea terenurilor care se prezintii sub doud forme:

- naturalS sau relativi (bonitarea);- economici sau absolut5.

2.5.1. Evaluarea nat:urali inseamni incadrarea fertilit5lii.terenurilor pe oscarl de puncte de la 0 la 100. Scara se determini diferenliat pe categorii defolosinli agricoli gi culturi gi este impS4iti in clase de fertilitate (din 10 tn lOpuncte); clasa I cuprinzAnd terenurile cele mai putin fertile. La rindul lor, claselede fertifitate au fost grupate pe 5 clase de favorabilitate, din 20 in 20 de puncte.Pentru fiecare noti de bonitare, in func$e de categoria gi clasa de teren, s-adeterminat o anumiti cantitate de producgie. De exemplu, la cultura grAului,produclia medie posibilS la nivel de gari, numai pe baza aportului fertilitiliinaturale este de circa 26110 kglha. Aceasti produclie a fost determinati prin

35

lnmullirea notelor medii de bonitare, respectiv 65 de puncte acordate culturiigr6ului, cu producgia pe an punct, 40 kg.

Notele de bonitare se modificl in sus sau in jos in funcgie de gradul defertiliute al terenului. De reguli, curba lui este crescltoare ca urmare aIntensificlrii agriculturii.

Deci, bonitarea seruege la determinarea produ4iei medii, ca parametru

flzic, in funclie de calitSlile intrinsece ale plmAntului. Ca atare, negocierile, dup5depigirea acestei faze, pot glisa in sfera economici, unde aprecierile sunt mult mai

abstracte gi laborioase, dar gi cu interpretlri diverse de multe ori contradictorii, infuncgie de conlinutul orientirilor doctrinare.

2.5.2. Evaluarea econontici, presupune exprimarea bineasci, pe baza unimetodologii prestabilite a mirimii vatorii terenurilor. in condiliile economiceactuale, evaluarea economic5 a p5mAntului creeazi condilii obiective funcgionlrii

normale a pielei funciare gi ester necesartr deoarece poate sta la baza:

- includerii plmAntuluiin avulia na[ionali;- tranzacliilor funciare economice 5i extraeconomice de orice fel;

- privatizarea sectoruluii de stat din agriculturS;

- proteierii fondului funciar agricol 5i neagricol al 15rii;

-

.-

despigubirii agricultorilor pentru pimAntul sustras in scopuri neagricole;

-

'utilizlrii rationale, dar gi eficiente a tuturor terenurilor agficole;

- armonizirii echilibrului, de ansamblu, dintre producitorii 5i consumatorii

de produse agricole prin includere sau nu in costurile, respectiv prelurile

produselor agricole, a cotei de amortizare a prmAntului agricol utilizat'

Premisele evaludrii economice a terenurilor agricole sunt

. Transformarea pimAntului din p5mant-materie in plmint'capital datorit5

muncii incorporate (vie gi materializatl), ca urmare a lulrii acestuia incultur5, ceea ce ii di valoare 5i pre1.

Aceastl tezi este valabilS chiar 9i in cazul pigunilor naturale undeexploatarea este minimS, deoarece este nevoie de investilii in animale domestice,

f{ri existenga cirora nu ar fi posibili utilizarea terenurilor respective.. Aparitia 5i consolidarea proprietilii private.

36

' Aplicarea investiliilor amelioratoare pentru mirirea capacitilii productivr:a rerenurilor existente, ceea ce transformi tot mai mult ptmantul dlnprodus al naturii in produs al muncii omenegti.

Metodologia evaludrii terenurilor agricole este considerati ca o chestiune depoliticl agrari, inc5 nerezolvati, deoarece:

- in teorie, sunt o murfime de aborddri gi interpretrri, care, in ceremai multe cazuri, se exclud reciproc, nu se suslin;

- in practict, nu este un punct de vedere oficiarizat, ceea ce face capatrimoniur exproataliiror agricore sr nu incrudi gi varoare.reconomicd a terenurilor agricole.

in cadrur' teoriei economice, direct sau indirect, expricit sau impriclt,evaluarea economici a terenurilor este confundatr sau substituiti prelululpSmAntului gi inven. or, intre aceste douS categorii economice au fost identificateurmitoarele relalii, care le individualizeazi in mod clar:

- evaruarea se fundamenteazS pe o metodorogie 5tiingific5, predeterminat.l,pe cand prelul este rezultatul acgiunilor de negociere, dintre vanzltor qlcumplrltor;

- evaluarea se manifesti pe tot cAmpul tranzacliitor comerciale (econonrlegi extraeconomie), iar prelul numaiin cadrul pielei funciare cu referire l_rvAnzare-cumpErare;

- evaluarea poate reprezenta un reper gi/sau o orientare in cadrulacgiunilor de negociere, din care cauzi, prelul poate oscila in sus sau lnjos pe intervale nelimitate fag de evaluare.

ca atare, ecuatiile de determinare a evalulrii pot fi atribuite prelurui, numrlin misura in care aceasta se identificl cu rezultatul evaluirii economice. in acestsens, se poate vorbi de o ecualie cadru, bazati pe raportul dintre renti slcoeficientul de capitalizare a dobAnzii:

V/ha= (R/Cc) x100in care:V/ha - Valoarea economicl a unui hectar de teren;

*e

,*n

37

R - Renu funciari anual5 pe hectar;

Cc . Coeficientul de capializare a dob6nzii (aproximativ egali cu rata dobinzii)ln doui situagii aceastl formuli trehuie amendatl pentru a proteia piata

funelartr gi, implicit, pe agricultori:- CAnd economia traverseazl o perioadl de crizf, at|t valoarea, cAt gi prelul

Bimlntului ating niveluri foarte scdzute, de reguli apropiate de renta anual!,

lntrucAt rata dobAnzii este mult mai mare fatl de pragul normal, apreciat a fi de

4.5a/o, Pentru a preintimpina specula sau alte fenomene negative ce pot

dlstorslona funclionarea normaltr a pielei funciare, recomandabil este multiplicarea

rentel cu 20-25 de ani, perioada de suprapunere a trei generatii de agricultori.- Cind terenurile agricole sunt scoase definitiv din circuitul productiv,

valoarea atribuitl suprafelelor respective trebuie si fie mult mai mare dec6t atunci

clnd ar fi fost destinate activiglilor agricole propriu-zise. O formuli posibil5 care

Itr rlspundl acestei cerinle este urmltoarearr:

Vp = R./Co * Vcr * (V.r/N.x 100) + Cnux lp

in care:

R - renta funciari;

Cc' coeficientul de capit,alizare;Vcr - valoarea neamortizatl a capitalului fix integrat plmintului;

G," - cheltuielile necesare pentru recuperarea unei suprafele de teren neproductiv

egalS cu suprafaga scoasl din circuitul agricol;

lo - indicele de creEere a pregurilor.

2.5.3. Qpinii cu privire Ia criteriile 5i metodele de evaluare a terenurilor agricole

Pentru a crea o imagine cat mai cuprinzltoare asupra evalulrii economice

consemnlm in cele ce urme:lzi, in sintezS, principalele opinii, in ordinea apariliei

lor, pe scena istorieil2:. Prima abordare $tiinlific5 a fostintreprinsl de W. Petty, in 1664 in Anglia, care

considera ci valoarea pimintului nu este altceva decAt renta cumplrati cu

f r Pan5, Viorica, Economia Ei politica rutrali, partea l, Univ' Craiova, 1995, p'7O,71r2 Pani, Viorica , Op,cit. P.72

38

anticipagie pentru o perioadi de 2rde anir3, perioadl rezurtatr din suprapunerea trei generagii de agricultori: bunic, tati gi fiu.

' in Fra noastri prima cercetare in aceasd direc$e ii apargine tui Mihai $erban, in19r4, care considera cI varoarea p5minturui este diferiti in func1ie de: regiune,calitate, situafia economici 9i dimensiunea proprieti$i (mare sau mici). Er afolosit doui criterii:

- arenda de ra niver de judel pentru exptoatariire mai mari de 20 ha pe carea murtipricat'o cu 20 ani (perioada de suprapunere a trei generafii deagricultori romdni).- pregur perceput de casa RurarS pentru rcrenurire din proprietatea statutulvAndute liranilor (in cazul exploatagilor mai mici de 20 de ha).

' in aceeagi perioadtr, reslpectiv 1915, t.N. Angelescu, calculeazi gi el valoareaterenurilor, pornind de ra venitur net sau prusprodusur pe hectar pe care Facapitalizat cu o rattr de 5%0.

ultimere doul aborrcrri au fost motivate de iminenta apricare a unei noireforme agrare in Romania, determinatr de migclrire girinegti din primur deceniual secofufui XX, acgiune care s-a marcriarizat, ceva mai 6rziu, in rg2r, duptincetarea primei conflagrafii mondiale. calculele de evaluare au fost utilizate ladeterminarea desplgubiritor acordate maritor proprietari pentru terenurile cedate,dar 9i la stabirirea preguriror percepute de ra beneficiarii reformei (giranii) pentruterenurile primite.

' in perioada interbericr au fost mai murte rearizlri in domeniu efectuate des N.Xenopol, D.G. Creangl, N. Cornigeanu, V. Madgearu, L. pitrigcanu gi alliidar, cea mai remarcabiri a fost cea intreprinsi de N. Georgescu_Roegen. Acestaa avut in vedere doui variante:

- Prima se baza pe venitur mediu impozabir gi, in finar, pe impozitulfunciar, care reprezenta 5%o din varoarea medie a unui hectar de rcren,diferengat pe categrrii de folosinli;

- A doua pornea de la prelurile diferitelor categorii de terenuri stabilitede Nicorae corniferanu, in 1g35. Evident, rezurtatere oblinute au fost

r3 Avulia na$onali, Bucure5ti, 19g4, p,g5.

39

dlferite, fapt pentru care Roegen di publicitigii doul valori: maximl 9lmlnlmtr, corespunzltore acestor metode.

Instalarea comunigtilor la ggvernare gi trecerea terenurilor in proprietatea(de stat gi cooperatisti), piala funciartr a fost ca gi inexistenti. Prin

categoriile econornice care inso;eau circulagia liberi a terenurilor, inau fost abandonate, iar in teorie, tratate nu in suficientl mdsurl.cercetSrilor, dupl 1965, a presupus identificarea unor criterii de

c|t mai veridice, ac$une extrem de dificil5, intrucit nu existau termeniid* comparagie oferigi de piat5. S-a recunoscut posibilitatea utilizirii a trei criterii

evaluare:

- cheltuieli de valorificare';

- venitul net;

- renta funciard.

Dar, abordabile erau numai primele dou5, deoarece renta absolutl nu era

in rAndul categoriilon economice.

In toati perioada din l99l pAni in prezent, piala funciard a funcgionat |n.ifara cadrului metodologic obignuit de evaluare a terenurilor agricole. Evident, atAt

r.icrcet r'.r $tiinlifici, dar gi experienla in domeniu (nagionalS, cAt 5i internalional5):Ofer{ modele viabile, adap1abile condiliilor prezente din agricultura RomAniei.