P,.OGROMURllE - hauster.dehauster.de/data/MariusMircu.pdf · 111-lea Reich. Romdnia ocupii, din...

MARIUS MlRCU

P,.OGROMURllE DIN

BUCOVINA şi DOROHOI

,.- \ �.�

Editura G L O B Bucureşti www.dacoromanica.ro

MARIUS MIRCU

POGROMURILE)IN BUCOVINA $1 DOROHOI

o

Editura GLOB Bucureqti1 9 4 5

www.dacoromanica.ro

MARIUS MIRCU

24 de ore in jurul lumiiPaul Valery si Poezia PurAVAzduhul ne cheamAlN'am descoperit America IPovestea minunatà a 1W Shirley TempleSA impiedicam rAzbohz1?Albumul Shirley TempleSA emigrAm cu totii 1Amintirile unei studenteAtlantiniaExtraorclinara odisee a reporterilorRango, prietenul oamenilorDespre cAtiva copiiPogromul dela IasiPogromurile din Bucovina si Dorohoi

Va apareCroitorul din Back, roman

www.dacoromanica.ro

Cine poartd rdspunderea crimelorbestialitätilor antisemite ?

de Lucretiu Pittfalcanu

Una dintre cele maY odioase amintiri pe care ta-,ismul le-a WOE in isforie este, fdrif indoialif, slut-geroasa persecufie a evreilor. Distrus sub regimulsovietic pand in ultimele sale radacini, in lode fi-puturile fostei Rusii, antisernitismul a reaparut in

Europei sub forme $i mai crude $i mai bes-iiale. Pogrornurile, erimele $i jaiurile sotniilor negre-par fleinsemndte in cornparafie cu masacrele $i bar-bariile comise, oficidl, de regimul nazist in Germania

in Wile ocupate sau de oamenii regirnurilor Iota-Ware, in tocile cazute sub influenta celui de al111-lea Reich. Romdnia ocupii, din nenorocire, un1.usinos loc prinfre acestea din urrner.

Ani intregi opinia publicii rorndneerscd a fost o-'Mailer' printr'o infarnd campanie de presa antise-nit& Minciuna, calornnia, falsul $i cea mai neru$i-atii dernagogie totul $i-a gasit o egala intrebu-nkare. 5i nu doar cribii unor ziare quasi-pornogra-rice s'au flied vinovati de o asemenea atitudine.

fdrile

Mime

www.dacoromanica.ro

lata se scria insai Conducatorul Statulur, intr'oscrisoare adresatei d-lui Dr. Fildermann, $i datapublicitii"ii in anul 1941 (1):

Inainte chiar de aparitia trupelor sovietice, E-vreii din Basarabia $i Bucovina au scuipiat ofiteriino$tri, le-au smuls epoletii, le-au rupt uniforrnele$i avid au puha an omorit mi$ele2te soldutii cu ba-tele.. Am dovezi".

Aceste dovezi" n'au fost niciodató feicute cu-noscute publicului, care era, in schimb, imdins prinasemeRea afirmatii la cele raai semgeroase acte dereizbunare.

Mai mull. Vati intrelxat d-voasträ de ce si-auincendiat Evreii din Basarabici casele inainte de ase reirage? Vii puteti explica de ce inaiatarea noastreiau gtisit ropi:i de evrei de 14-15 ani cu bazunarelepline de grenade? Sunt (Jae de urei impinsii panla nebunie pe care Evreii d-voastra au afisat-o im-potriva poporalui nostru tolerant, dar asteizi demn $iconstient de drepturile

Aceasta era un direct indemn la pogrom.Dar pentru ca infamia sit fie dublatui $i de ri-

dicol, iar toate sustineile sii se Oruie sub greutateaunor evidente ineptii, in aceea$i scrisoare stii scrisnegru pe alb cat drept raspuns la nuirinimia cu careati 'fost primi!i in mijlocul nostru $i tolerati, Evreiid-voastrà ajunsi comisari sovietici, impIng trupelesovietice din regiunea Odesei, printr'o teroare fariiseaman, märturisitti de prizonierii ru$i, la un ma-sacra inutil numai pentru a ,ne provoca nouei pierderi".

Cu alte cnointe intreaga rezisteniii a trapclor so

4

I

lui".

www.dacoromanica.ro

vietice era opera exclusivd a Evreilor, iar scopulprecis era rdzbunarea, pe temeiu de rath, impotrivaRomani lor...

Violentele campanii antisemite, precum $i mani-festdri asemdneitoare celor de mai sag caracterizeazd,de fapt, o bine cunoscutii $i obi$nuità tactith, utili-zeta de toate rnino;.ildale asupritoare. Justificareapropriilor lard de legi. ale incearcii s'o &easedprin coplesirea victimelor de toate si cri-mele posibile $i imrosibile, mai ales de ticalo$iile$i crimele pe care le comit, in primul rand.

5irul lung $i oribil de cruzimi antisemite dinultimii aqi va rarndne o ve$nied $i puternith acuzareimpotriva regimului care le-a patronat. Dela asasi-natele individuale $i colective, comise de legionari,s'a trecut la exterminarea sistematicci $i metodicd,in math, a populatiei evree$ti. S'au organizat pogro-fnuri oficiale, soldafii $i organele Statului fiind pusesà le execute. S'au condamnat la moarie prinfoame $i inghet mii i zeci de mii 1e odmeni,bdrbali, femei, copii, bdirini, prin deporteirile in plinciiarnd, peste Nistru, in finuturi complect pustiite.Cand ,se vor cunoa$te toate cele fdptuite, dupil lunie1941, in Moldova $i peste Prat, eand vor fi date invileag miile de executii, faith juclecati $i fdril altavine"' a calor astfel suprimati dead faptul de a sefi ndscut Evrei, cand se va face procesul tuturor p-cestor crime, atunci nu doar oamenii dictaturii carele-au ordonat, nu numai acei care le-au feiptuit, (liarinsäi regitnul in numele cdruia au lucrat toll acegia

trebui sci rdspunda. Nu permit sii se excite

5

ticalo$ille

va

www.dacoromanica.ro

simful de bestialitate al nafiei pentrucd poate duce lao situafie tragica. neamul românesc" declara ma-resalul Antonescu in sedinfa Consiliului de ministridin '27 Septembrie 1940, AO primele excese le-gionare (Pe marginea prdpastiei" vol. I).

Valul de sage si masacru, abiitut aSupra fifth inultimii doi ani, rezultat al excitfirii simfului de bes-tialitate'a nafiet" a transformat mil qi mil de soldafi,jandarmi si de funclionari civili in simpli si vulgariasasini, in incendiatori si jefuitori ealificafi, asmu-fifi asupra unei populafii in neputinfd sà se apere.Toate actele de cruzime si silbãficia nu-fi pot gnsijustificarea in necesitiifile riizboiului sau in uzan-fele lui. Dar toate acestea vor avea urmiiri sigure,intr'un viitor nu prea indepfirtat. Dar nu neamulromdnesc" va fi dus la o situafie fragicii", ci dooracei care, individual .si ca guvernanfi, poartii intreagariispundere. Acestia vor simil, in propria lor soartii,acest tragism.

Lucretiu Plitr4cauuProblemele de bazd ale Rorndniei"editia a doua, 1945 pag. 209-212

6www.dacoromanica.ro

OrganizAnd acest rdzboi, germanii au dat viatila cloud carp.: una, Mein Kgmpf, a lui Adolf Hitler,cealaltd Bagatelles pour un massacre a scriitoruluifrancez Louis Ferdinand Celine.

Celine era, pe vremuri, unul din cei mai cititiautori in lume. Cartea lui, Voyage au bout de lanuit, a fost o aparitie unicd. Dacd autorul ar fimurit Indatã dupd ce a terminat-o, ar fi rdmas unmare scriitor.

Dar n'a murit i a devenit, dupd Hitler t§i

Himmler, o mare bestie.Cdci Bagatelles pour un massacre nu este deck

un lung ranjet deincendiar

urd, o patologicd revärsare deotravd, un lung manifest pentru masacrareaevreilor depe intregul glob, vinovati pentru toaterelele din lume, oameni pe care paginile acesteifioroase cdrti ii numesc sous-nègres Cartea nupoate i nici nu trebue sa fie povestitd. Este destulsa spunem eh ea culmineazd in cererea ca, evreiituturor lárilor sa fie eoncentrati in regimente de in-fanterie pentru primele linii de foc, cu ordmul ne-

7

www.dacoromanica.ro

crutator ca nici ranitii Sã nu mai fie evacuati in in-teriorul tãrii, cdci mice evreu intors viu, ar crea dinnou, pentru intreaga lume, problema atat de ingeniossi total rezolvata de Louis Ferdinand Celine". (Dr.I. Rossman).

In Europa, propunerea lui Celine s'a realizatproape complect.

Dupa Rusia Sovieticfi, evreii au dat cele maimulte victime in acest razboi.

Inainte de razboi, trdiau, in toatd lumea, 17 mi-lioane de evrei. Astazi, dupa calculele ardtate deserviciul operelor de asistenta dela Geneva, si dupaaprecierile deputatului englez Silverman, presedintelesectiei britanice a ConoTesului evreesc mondial dinLondra, mai trdeso 12.000.000.

In Europa (fail U.R.S.S.) aveam, inainte de raz-boi, 6.845.000 evrei. Azi avem maximum 1.400.000.

In Romania aveam, inainte de razboi, 850.000evrei. Azi avem cam 300.000.

Dupa cum arata d. Av. B. Mendelsohn, razboiulimpotriva Romci a ucis 200/o din populatia evre-eased; cruciadele, inchizilia spaniola, Chmelnitki, aumasacrat 100/o din evrei; Wranghel, Denikin, Pet-liura, au macelarit in pogromuri 120/0 din populatie;hitleristii au ucis, in Europa, 80% din evrei. Re-gimul legionar i antonescian a exterrninat 60010 dinevreii din Romania.

Prin urmare, contributia fascistilor din Romaniala exterminarea evreilor, a fost insenInalA. Dar ea

A-

8

www.dacoromanica.ro

trebuia sä fie mult mai mare, trebuia si fie totaIri:s a organizat Onà n cele mai mici am anunte ed-portarea evreilor din Romania in Polonia.Intr,adevar, in arhiva Presedintiei Consiliului de

s'a gAsit urmatorul

PROCES-VERBAL

asupra conferintei tinute la Berlin in ziva de 26si 28 Septembric 1942, privitor la evacuaiea evrei-lor din Guvernamintul General si expedierea evreilordin Romania spre Guvernamantul General.

S'a luat in discutie:1. Evacuarea a sase sute mii evrei din Guyer-

namantul General.2. Expedierea a cloud sute optzeci mii evrei din

Romania in Guvernamantul General.(Urmeazd .anantrnte care nu privesc direct evreii

din Romania).,,La punctul 2. Calle ferate române au comunicat

telegrafic in ziva conferintei, ca nu pot lua partela aceastd conferinta din motive de serviciu si aurugat arnanarea conferintei.

Conferinta tinuta Para reprezentantii cailor ferateromâne, a dat urmatorul iezultat:

Statia de plecare in Romania a trenurilor specialeeste Adjud, pe linia Ploesti-Cernauti, statia de fron-tiera spre Guvernamântul General este Sniatyn, statiade destinatie este Belzec".

S'a avut in vedere ca la fiecare doui zilecircule un tren special compus din 50 vagoane de

9

Ministri,

si

www.dacoromanica.ro

marfi i un vagon calatori (pentru insotitori) pentrutransportul a clouã mii persoane. Pentru a se evitacurse goale, se vor intrebuinta vagoane de marfiacoperite germane, care se Ai sau vor sosi inRomania".

Reprezentantul General al tailor ferate germanedin Bucure5ti este rugat a aranja Cu cane ferateromane punerea vagoanelor la dispozilie pentru efec-tuarea transporturilor §i aceasta, probabil, ceva maitarziu'deeit a fost intentional, in irrtelegere cu T. K.Bucure5ti i cu WTL Sud Ost".

Predarea trenurilor speciale de cdtre C. F. R,se va face din limp in zilele de circulatie, de acorddu Directia Cdilor Ferate Germane Krakau, aaca ele sa poati pleca din Sniatyn in directia Lem-berg la ora 1.03".

(ss) Klemm

Ltd cunf era organizati deportarea evreilor dinRomania in Guverndmantul General. Ranh in celemai mici amanunte.

La fiecare cloud zile, trebuiau expediati Cate douamii de oameni. In vagoane tip G. vagoane devite. Nurnai insotitorii" aveau drept la un vagonde insotitori. Trenurile nu trebuiau sa incurce ce-lelalte transporturi. Ora de plecare dela Sniatyntrebruia si fie la ora 1,03. Locul de destinatieBELZEC.

Retineti numele acestei localitati. Acolo urma sa

10 www.dacoromanica.ro

ie groapa comuna a evreilor din Romania. Acolo tre-buia s'a se inscrie 1nct o pagma de sange i rusinepentru omenire.

Numai ca Aliapi nostri au vrut altfel.

Uciderea si jefuirea evreilor, in Romania ca sipretutindeni unde au stkAnit vremelnic hitIeritii, .seiãcea fird nici o formalitate çi nici an fel de risc(asa, cel pulin, erau asigurati executantii). Iata tunact românesc, o adresa semnatd de locotenent-colo-nelul (Indescifrabil) Comandant al legiunii de jan-darmi Constanta, catre un organ in subordine:

No. 139, 1941 luna Noembrie ziva 3.Binevoiti a cunoaste cã Ipotetica" daunelor in

materie de lagar i starea actuala, nu existä.Dvs. pe viitor yeti cauta a executa ordinele ce

primiti si in acest caz sunteli scäpat de orice rs-pundere'.

Deaceea, oricine a vrut, 4 putut jefui i ucideevrei.

Bucovina era renumità ca un centra legionarcuzist.

La intrarea armatei române antonescienc, in Su-covina, träiau in aceasti provincie 150.000 evrei. Laplecarea acestei armate, au lasat numai 25.000. Nutoti acesti evrei au fost ucisi in Bucovina. Cei maimulti, deportati in Transnistria, au fost ucisi acolo.In judetele: Cernauti, Storojinet si Radauli, au fost,totusi, ucisi peste 15.000 evrei.

Am stat de vorha Cu osta5i ai regimentului 14

11

gi

www.dacoromanica.ro

Dorobanti, cari au fAcut parte din armata romanain retragere. T eceau peste un pod (in Bucovina).Sub pod, trei barbati evrei, impuvcati, se sbateauca gainile pe care le tdiem ca sa le mancim. Unulstriga cat mai putea : omoriti-ma!

Ce-i cu acesti oameni ?Au fost gasiti cu cloud mitraliere. Au vrat sã

impuste armata romand!In toate satele, evreii crau urmariti, prin paduri,

pe unde se ascunsesera, ca fiarele.Populatia locala i trupele in retragere, intrau in

locuintele i magazinele evreevti, vi luau ce vroiau.Soldatii ca i oliterii. Fiecare se simtea obligat sàia Cate ceva.

Locotenentul Barbiicaru (regimentul 14 Dorobanti,numit apoi la vcoala Militarã, oH Liceul Militar,Cernduti), a furat o cutioara cu vase gheme deata divers coloratà, o Ltd de masa si alte fleacuri.

Pe vosea, in retragere, reg. 14 Dorobanti a fostajuns i intrecut de o coloana de 100-150 civili(evrei batrini cu barba, cu perciuni, desbrdcati) incon-jurati de soldati cu baioneta la armd, conduvi de unsergent. In capul coloanei, vreo 30 soldati in uniformerupte, färà centura, desculti.

Un colonel, intr'o mavind, se oprevte:Unde-i duci, sergent?Sunt comunivti i dezertori!

Colonelul a dat cloud palme sergentului:Sa le dai drumul imediat!

Abia le-a dat drumul, ea sosevte alt ofiter su-perior in masina :

12

,

www.dacoromanica.ro

Ce-i cuCreidearn ca-s comuni,?ti!Credeai? Nu vezi ca-s jidani? De ce-i lasati

liberi?Iar au fost adunati si dusi mai departe, in lovituri

de arme i ghionturi.

La 10-15 km. de Cacica, niste soldati (cvreisi romani) lucrau la un sant antitanc. Un chpitan(D. S.) povestea cuiva:

Am luat -armele dcla cei sase evrei ce-i amla mine in companie!

De ce?Sunt baeti foarte buni; dar am auzit cii-s in

stare sä impuste noaptea toata" compania!

Preotul confesor al garnizoanei Roman se aflasi el pe zona in Bucovina. Mergea edam In re-tragere. A auzit deodata din spate strigandu-se: VinRusii!

Si-a tras sutana peste cap si a fugit, inspaimântat,in padure. Cu greu s'a oprit, dupa multa vreme.Oamerni se prapadeau de ras.

Ce-i cu d-ta, parinte?Jidanii comunisti m'au urmarit Ora aici. Nu-

mai datorita cucajului mcu am scapat!

In satul Ispas (sat mare, linga Vijnita), la re-tragerea reg. 14 Dorobanti, cativa ucraineni hitle-risti au ucis un primar, un ucrainean romanizqt. Fi

au devastat casele roramilo: plecati. Acesti remain

13

Olt?

www.dacoromanica.ro

plecati au sustinut apoi ea pdann (erau 20 de fa-milii in sat) au iefuit 5i distrus naselnl

In satul Strap (Radauti), un grup de soldati dinreg. 14 Dorobanti a ajuns din urma un grup deevrei. Sublocotenentul care comancla soldatii, a so-cotit distreaza grozav compania, in timpul re-tragerii, daca o intdritd impotriva evreilor. A pusmana pe un Candr evreu cam de 18 Atli, a dat ordinca soldatii pund, pe rand, ranitele in spate, catanarul sal le duca. Din urmd era indemnat, necon-tenit, cu baioneta la armd. &and tanarul obosea, ise sootea ranita i i se punea alta, si mai grea.$i cand tanarul intr'adevdr n'a mai putut, sublo-cotenentul a dat ordin sa se treaed ranita in spateletatdlui, un evreu bitran.

Cativa km, au dus ei ranita, in hohotele corn-paniei care trebuia sã uite ed se retrage. Rand aobservat si a intervenit energic capitanul (a muritca maior)

Un fapt simplu, fara urmari tragice; dar careilustreaza mentalitatea unora din ofiteri. Soldatii, aa-meni simpli, fdrani, credeau ca a5a e bine, daca o-fiterul asa ordona.

Toate exemplele de mai sus se refera la regi-mentul 14 Dorobanti (Roman), atunci pe zona. Amluat exemple din =est regiment, tocmai pentruca afost, poate, regimentul eel mai cuminte, atunci, inBocovina. (Vom vedea ce au facut celelalte). Cutoate ei era comandat de un antisemit destul de se-

1 4

evertor;

ca-si

sd-i

Dimitria.

www.dacoromanica.ro

rioa, colonelul Pilaf, acest regiment nu s'a facut vi-novat de fapte grave (exceptand unele initiative per-sonale ale ofiterilor marunti). Comandantul era unom corect si nu intelegea sa abuzeze nici de situatialui, nici de oamenii i asa in nenorocire.

In schimb rezerva lui 14, regimentul 54, sub co-manda uaui It. colonel, a inteles altfel. Un major,de pilda, a dal ordin sa se impuste mai multi evreidin batalionul sdu. De te? Pentru ca erau evrei.

GeneMul roman Richard Rotenburg (neamt deorigine), comandantul unei brigazi de viratori demunte, in nordul Bucovinei, vazand cã, &pa ma-sacrele facute, au mai ramas totusi evrei in nordulBucovinei, a dat ordine severe sd fie impuscati panala unul (la Ciudei, in regiunea Mile, etc.).

In Nr. 190 al ziarului Emil" (1 Iu lie 1944)se afla un reportaj, Cu Maresalul in Bucovina",semnat sit. rez. Ion Dimitresou.

Maresalul" vizita Bucovina cand se apropiautrupele sovietice victorioase. Reporterul se plange caintalneste mereu fugari: loctitori cari fug de rusi!De ce? Veneau doar rusii, nu nemtii! Atunci dece au fugit?

Nimeni n'a fugit pentnical a agut conAinfa cured!Sunt multi cei ce au fugit, atunci, din Bucovinase adapostesc azi Ia Bucuresti si in alte orase.

$i pe dv. vd deporteaza? (intreaba mare-salul").

Printre bejenari, intrebarea aceasta provoaca in

15

si

www.dacoromanica.ro

prima elipa aarecare stupaare. Oamenii sunt uimitide nedumerirea Conducatorului".

Dar reporterul nu explica de ce. De ce fug oa-menn s i de ce se mira cand sunt intrebati de ce fug.

Pentruca suntem bestiii ar fi trebuit sa, spunaoamenii, conducatorului". Te-am ascultat. Am jefuit,am ucis. Top pe cati ne vezi, suntem talhari si uci-gais.Deaceea fugim din calea rusilor!

N au fugit din calea rusilor decat talharii, decatucigasii, decat cei ce au de dat socoteala.

Au vrut sa amane cat mai mult socoteala.

Pentru ce au organizat hitIeritii (cei din .Ger-mania, in complicitate cu cei din celelalte tan eu-ropene), macelul din ultimii ani? Pentruce a pornitla razboi sant", rnaresalul" nostru? Pentru apárarea Crucii, a creAnismului. Nu mai oboseau oa-menu sa repete acest lucru.

Ceeace nu impiedica tineretul hitlerist german sicante azi (putep auzi mereu si la. radio) cel mai nouirnn eroic german care are urmatorul refren:

Wir wollen nicht mehr Christen semDenn Christus ist ein judenschwein.

Adica :Nu mai vrein sa fim crestin?Cãci Hristos este un porc de jidan.

Paginile çe urmeaza, nu sunt istaricul pogromu-murilor din Bucovina si Dorohoi. Ci material pentruistoricul acestor progromuri.

Aceste reportaje ce am publicat, ce voiu mai

16 2;www.dacoromanica.ro

publica sunt departe de a fi complecte. Nu facdecal sd inceapi, sä stArneased problemele.

Sunt material pentru cei cad vor realiza odatiiistoria extermindrii evrellor din Romania.

Sunt min-turn {acute de eel cad au .suferit. Numm'a informat decat dela martorit oculart. Sunt mar-

turii care, fArd aceasta inregistrare, s'ar ft merdut.Oamenn uitä.

E datoria oficialitatilor, care au toate mijloacetela dispozitie, sà stabileasca precis faptele.

St e rdatoria martorilor oculari sd complecteze sausä rectifice cele relatate aid.

17

www.dacoromanica.ro

Dulce Bucovina,Vesela gradina,Cu pomi roditori$i MANDRI FECIORI...

In 1940 antisemitismul devine politica oficiala astatului roman". (L. Patrascanu, Problemele de bazaale Romaniei, ed. II. pag. 183).

In acel an, in ziva de 10 Mai, nemtii pornescin stil mare ad nenoroceasca Europa, ca sd-i aducafericirea. Inca din Septembrie 1939 incepuse Ger-mania razboiul in Europa, dar a fost o mica re-petitie: Po Ionia, apoi expeditia din Norvegia.

Cu toate cal Romania nu ia Inc/ parte la rdzboi,guvernele grabese pregatirea sufleteasca" a popo-rului, mai ales prin presd i prin radio. Nu maipomenim de Porunca Vremii" §i alte asemenea pu-blicatii. Ziarul Curentur se bucura de o autoritatedeosebita in lumea celor incapabili ori Ienesi sa'judece, bucurosi sã gäseasci de-agata pareri pe caresa le expund, la bodega, ca ale lor. In nr. cu data


de 1 Iu lie 1040 un reportaj pe ultima pagini, dupace insira cateva fapte ridicole, conchide: in intreagatara domneste o atmosfera de dispret fata de evrei".

Enervata ca a evacuat Basarabia i nordul Bu-covinei, oficialitatea romana cauta gase,ste acelasap ispasitor care i-a stat, cuminte i supus

mereu la indemana: evreii. Pagini i pumere 'intregiale ziarelor principale sunt pline de fapte copilaresticare vor sa arate rolul nefast al evreilor si al ru-silor. lath un exemplu luat la intamplare: in numärulcu data 2 lulie 1940 al ziarului Curentul", pag. 3,un articol cu titlu mare Cum la fog ocupat Storoji-netul. Ma asteptam cia ziarul Curentul" sa insireacolo lucruri groaznice. Iata intr4 reportajul:

Vineri, in asfintit, primele tankuri au patruns inoras. A fost o simfonie infernala. Un uruit asurzitora fost auzit de departe si 30 de colosi pe senileau patruns pe strazi ocupand, ca dupa un programbine studiat, piata garii i posta.

Nirneni nu mai putea parási orasul prin garanki prin barierele drumurilor publice, pentru ca altotankuri apucasera s inchicla drumul.

Pentru o mai mare siguranta, in timpulcite cloud tankuri au fost asezate la capetele poduluipeste Siret, astfel cã devenisem prizonierii rusilor.

A doua zi dimineata ni s'a ingaduit sa trecempodul pentru a porni pe jos sau cu trasurile spreprima gara de uncle ne-am imbarcat si am pornit spreBucuresti".

Repet, e reportajul intreg al grozaviilor" comisede rusi la intrarea in Storojinet. Va rog sa va amintiti

19

si

noptii,

gi

www.dacoromanica.ro

6 4

cut,ck acest pasaj cand Yeti mai &parte, cutn auintrat osta§ii romani in Storojinet st in restul Bu-covinei.

Fantezia, tovarase blind a relei credinte, lucreazade zor. Se raspandeso, oral si prin scris, tot felulde inventii pe socoteala evreilor, Inca chiar ziarulCurentul" (nr. cu data 2 Iu lie 1940), in pag. 3,prin redactorul P. Tipárescu, cearta pe proprii re-dactori si pe ceilalti colportori ai blestemd[iilor nas-cute in capetele inconstiente ale unor bestii: Scvorbeste in toate compartimentele si la toate claselein soapta aceeasi chestiune la ordinea zilei. Se vor-beste in soapta, pentru cä dincolo de informatia lazi, fantezia filmeaza tragedia romaneas4 cu adau-giri caracteristice psihozei vremurilor anormale; Incaun indemn sd-mi yerific informatiile cu toate simtu-rile bine controlate da o logica cumpkaitd, sä transmitce am vázut §i s ascult numai pe martorii oculari aiultimelor evenimente, pentru a-mi complecta infor-matille din sursd oficioasa".

Ceeace nu impiedied pe directorul gazetei, Pam-fil $eicaru, sa semneze in acela§ numar un Ape!:cadre români- :

....$i in Basarabia §i in Bucovina, evreii si-aulepadat masca. De ce am fi surprinsi? Ne puteamastepta la aceastd marturisire de abjectie judaica.

Xeeace este mai gray, ceeace legitimeaza in-grijorarile mele §i explioa acest apel, este atitudineaconstient provocatoare a evreilor cad s'au grabit, inCapitala tarii, sa-si manifeste vointa de a dezliintuirepresiunile spontwe ale pop-Ati,i

20

ronzatesti...

www.dacoromanica.ro

In dosul acestor nerusinari ale lepreiNici o initiativa particulara impotriva provoca-

rilor judaice...Israel este in zodia rea a ispasirilor...

;41 '

Consiliul de Coroana din 6 Septembrie 1939 ahotarit, in unanimitate, cã, fata de invitatia germanade a intra alaturi de ea in razboi, numai politica cleneutralitate corespunde intereselor Romaniei. Ro-mania nu se putea angaja in lupta cleat pentru pro-priile sale interese. &Inge românesc nu poate curgeheat pentru interese nationale" (Gh. Tatarescu).

La 6 Martie 1940, un alt Consiliu de Coroanahotariste, deasemenea in unanimitate, ca fata de nouilepresiuni germane, tot neutralitatea este singura atitu-tudine corespunzatoare apararii intereselor nationaleromanesti.

'Ceeace nu impiedeca pe maresalul" robitor An-tonescu sa strige, la 21 Iunie 1941: Vet ordon Ire-cefi Prufur

A§a dar, la 21 Iunie 1941, trupe românesti treein Basarabia si in Bucovina de nord.

Armata era plina de legionari, cari staruisera sàfie concentrati, pentru a scdpa de urmarire, pentrua nu raspunde d crimele i jafurile comise in Ca-pitala i intreaga tara. Se conce,ntrasera la regi-mentele dela granitd, a sa fie cat mai departe, sanu fie recunoscuti, sd fie uitati. Antonescu stia acestlucru i conta pe acesti oanieni pentru apriga ofen-siva te o planuise. $tia ce eaini asmute asupra Ba-sarabici i Bucovinei undo e:au e'vrei ii tre-

21

t , ,

...SiI '

a:Oda

www.dacoromanica.ro

huia. chiar aceasta momenla: jidaniL ca sa-si asigurecateva succese initiale. Apoi, ce-o vrea Dumnezeu!El tot va trece in istorie!...

\Cateva zile dupa oe s'au retras trupele romane dinBucovina si Basarabia, Senatul roman a finut psedinta speciala. Oficialitatile i personalitatile",s'au intrecut in blesteme si invective la adresa ji-danilor. Era o atmosfera penibila.

La sedinta a lug parte si seful cultului mozaic,senator de clrept, d. dr. Alexandra ,Safran, dei unanonim ii telefonase dimineati:

Ma Alexandre, daca pui azi piciorul in Senat,te impuscam chiar in prag!

Dr. $afran a venit, totusi, la sedinta.La sfarsit, profesorul Tänösescu din Iasi a venit

la Eminenta Sa i, in plin Senat, in acea atmoaerade urd desgustatoare impotriva jidanilor ,i-a intiisman% spunand:

Totusi, va intind mâna, domnule Sef Rabin!Era un act cutezitor, mai ales ci1 martor era

un alt iesean, A. C. Cuza.

22

si

www.dacoromanica.ro

Judetul Storojinet

CIUDEI,Cand, in lunie 1940, rusii au intrat in nordul

Bucovinei, la Ciudei (12 km. de fosta granitä ro-!nand) le-au iesit inainte conducitorii organizatiei co-muniste din localitate, ay. Conrad Kreiss, studentulKnoll Udelsrnann i afti doi intelectuali, cu un steagros. Dar la hotarul satului au dat de un batalion alreg. 16 Dorobanti, in retragere. Batalionul era con-dus de maiorul Carp (de curand a functionat laCereul de Recrutare Faiticeni). Maiorul a dat ordinca cei patru sa fie legati. pupa', care le-au rupt pi-cioarele, le-au gfdrâmat craniile, i-au legat de co-paci i i-au tdiat in bucalti, cu baionetele, Foarteindurerat era atunci maiorul Carp, cd n'are timpsd se opreascã in sat, sd-i invete minte i pe ceilaltijidani.

Cand a venit armata rusd, cei patru mas'acrati aufost dusi la Cernauti inmormintati cu toate ono-rurile cuvenite unor eroi.

Peste un an, c'and trupele sovietice s'au retras

23

i

www.dacoromanica.ro

provizoriu, tot regimentul 16 Dorobanti era pe zoni,la Vicov, si tot batalionul maiorului Carp a intrat,cel dintAi, in Ciudei.

Miercuri 4 Iu lie 1941, dimineata, s'au retrasseara au intrat românii.

Joi dimineath s'a raspandit vestea, printre tarani,cá timp de 24 de ore e voie si se facà price ouevreii. Taranii au intrat in casele evreesti, au lAtut

alungat pe evrei si au furat total: imbralcdminte,obiecte, mobild. Era o veselie i o animatie (in

sat cum nici in zi de balciu:Mai, pared de cind au intrat soldatii nostri, e

sarbatoare in fara!Fiecare cara Cate ceva, in mana, in spate, in

car*. Toti taranii erau ocupati.De unde ai luat o oglindg aka mare? Nici

nu infra la tine in cash"!Am s'o sparg, numai sa nu fie la jidani!

Ce n'au putut lua, au distrus. Case le au fostele devastate. S'au scos si furat uiIe, ferestrele,

sobele.Evreii se refugiaserà la marginea satului, in

case mai sanace, Cate 40-50 la un loc.Maiorul Carp, care avea constiinta inchreatia eh

nu-§i putuse face pe deplin datoria inainte cu un an,a pus sh se adune toti evraii din sat, la Juded.htoriaMixtd. I-a inchis in camerele inchisorii, cate 50-60intr'o camera.

S'imbati dupa masa, maiorul a pus sa se tragaclopotele bisericii si o ceata de soldati sa tragasalve in aer. Usile inchisorii aveau gauri speciale

24

si

ii

www.dacoromanica.ro

pe uncle se supraveghiau detinutii. S'au introdus pe-acolo tevile mitralierelor i s'a tras. In felul asta,n'au putut fi nimeriti toti. Cei vii au lost asvarlitjdela etaj. Copiii au fost impuseati la urina: au privitintai cum sunt impu§cali parinfii.

Dupa care au fost inmormântati. Tot satulajutat la ingropat. S'au facut vase gropi. Multi numuriseral ind. Au fost asvarli[i asa in groapà. Ti-petele victimelor se luau Ia intrecere cu rasetele

voia buna a tarauilor.Se ridica mereu pamântul, dupa ce au fost aco-

perite gropile, ea mai erau vii multi. Dar tärami aujueat cu foc deasupra gropilor, pand s'a batãtorit pa-mantul bine si s a astimpdrat.

Din toti evreii satului cam 70 de familiievree§ti n'au sdpat decat 3-4. Au fost ornoriti572 de oameni.

fed dteva din familiile ucise atunci:Rabinul Bobcat; familia Gramberg (Pielarie), cam

40 de persoane; familia Schachter (comerciant) cam50 de persoane; familia Moses (comerciant) cam30 de persoane; familia Rosenblatt (comerciant) cam30 de persoane; familia Kula (comerciant) cam 10persoane; familia Hartman (comerciant) filantropulsatului (lard deosebire de religie i rasa). cam 10persoane.

Puteau sa se sustragd unii evrei, skt fugä. secre-tarul primdriei, Popescu, a impiedicat orice evadare.

Lui Nathan Schuller, proprietar de moara, taraniii-au rdsucit §i frant mainile, i-au pus lanturi la

25

gi

www.dacoromanica.ro

picioare i l-au plimbat, triumL"tori, prin sat. bece? Nici sitenii nu stiu ce si rispundi.

Sumer Saltinger, invatator la scoala evrecasci,a fost impuscat de un tiran in fata casei sale. Ne-vasta a fost siliti s5.-1 incarce intr'o roaba, sa-1duel la cimitir si sal ingroape.

Singurul care n'a fost arestat era dr. Drucker,medic. Pentru Ca' era medic, sau pentru cu aveasotie crestini? Dar dupd (loud zile a fost bagat siel in lagar, find hrana.

Intre cele catcva persoane care au reusit Si scape,a fost Bubi Hascal i prietenul sau A. M.

S'au refugiat departe de sat, in casa lui Gheorghe,vechiu prieten. Dar au venit taranii, cu sape, furci sitopoare i i-au ridicat. Au intalnit o patruld

Uite, am prins doi jidani in picture. Au im-puscat ofiteri rom'ani!

Si unde-s armele?Le-am luat noi in primire. Le-am dat la ai

nostri, sli aibe cu ce si se apere.Cum, oameni buni, ne cunoastem i traim im-

preund de atitia ani! Ati gisit ceva la noi?la taci, jidane, tot tu cu gura?

Militarii i-au luat in primire. Au furat unuia co-jocul, celuilalt haina.

Ati ficut armata?Da.Atunci drepti! Directia Ciudei, inainte mars!

Pe drum, cei doi evrei au scos totul din buzunare,si au dat soldatilor: ceasuri, portmonee, etc.

Pentru ci ne-ati dat tot, uite, avem o sticli

26

romana:

www.dacoromanica.ro

cu rachiu. S'o beti i o sá va vina mai u§or sarnuriti!

Au luat sticla. Dar n'au putut bea.Rdtaceau de o ora pe camp. Nu gaseau garla

unde mai impuscasera evrei. Soldatii blestemauinjurau. Nu stiau ce sa faca cu cei doi evrei.

Daca fugiti pana la pomul ala, scapati!,Cum au fugit, au tras dupã ei cu arma. Nu i-au

nimerit.Dumnezeu nu vrea sa muriti!

I-au adus in sat. In Ciudei.Taranii, in fata caselor, strigau:

La carlig! La carlig!I-a luat in primire majurul Maximin. Plutonierul

Pijeroc i-a batut cu patul armei i i-a cautat inbuzunari. A gasit un Sider (carte evreeasea de ru-gaciuni). L-a asvarlit:

Voi n'aveti Dumnezeu!Padà la urinal cei doi evrei au scapat. Dar Bubi

Hascal a trnurit mai tarziu, de foame, in Transnistria.A. M. a pierdut atunci, in Ciudei, pe tatal sau de60 de ani, o sora de 35 de ani cu fetita de 4 ani,un frate de 30 de ani cu sotia de 28 de ani i uncopil de 5 ani, o sofa' de 19 ani, logodniea de 25ani, cloud matusi, cativa yeti, etc..

Familia lui $mil Katz, Lica.tus, s'a refugiat la,Criisni$oara Noll& 8 km. de Ciudei. Au fost omoritide tarani, cu topoare, furci coase, sape. Pentrucan'aveau multi evrei la indemana, fiecare tiran a tinut

omoale cleosebit. Ace las evreu a fost omore

27

§i

611

www.dacoromanica.ro

de mai multe ori. Au scapat doar doi bae41, unulde 1 altul de 10 ani_ rare au fuvit.

CRASNA (q km. de uludei), armatele in re-tragere au asvarlit podul in aer. Prilej pentru romanisà spuna ca evreii I-au distrus.

Armata a adunat toti barbatii 50 i-a urcatin niasini i i-a dus in padurea Crasna., unde ,i-aimpuscat:

Puiu Hamer, de 32 ani, conducatorul sectieifurnire la Industria Silvia din Crasna Ilsky, proprie-tatea Nic. Mavrocordat; lacob Katz, de 48 ani, siEmamiel Hammer, de 38 ani, functionari la aceeasiintreprindere; Contabilul Berler; Haim §i HerlBesner; Adolf Katz.

La, BANILA PE SIRET (judetul Storojinet) aufost impuseati cativa evrci (Tara nici o alegere), restulau lost dusi la, Ciudei i bagati in lagir.

La ADANCATA sau Hliboca, judeut Storo-jinet), a fost impscata, intre altele, familia Silber-buck

In STOROJINET, la intrarea .trupelor romane(reg. 3 graniceri), intr'o discleclimmeata, localniciin'au mai mers la lucru. au mers sã prade i sa ucidaevreii.

Armata a scos grupuri de evrei din strazile peri-felice.. Fiecare patrula proceda cum..o. tam capul.

umi i-a impuscat in easi, pe gomt pe

2$

altn

,

Re i a

www.dacoromanica.ro

camp, i-a iefuit. In unele case soldatii au primit cla-rurile oferite de evrei i i-au lisat in pace.

Fostul presedinte al Comunitatii israelile din lo-calitate, Salomon Drimrner, a fost prins la fabricade pielarie Loebel, uncle sta cu fiul si cu nora sa.Salomon Drimmer §i nora au fost ucisi. La familiaLabel au ucis 15 persoane. Doamna Löbel avea inbrate un copil de 18 luni. A fost impuscata dinspate, glontele a [phtruns si in copil. Norbert Drimmera scipat, fiind concentrat. Tata]. iloamnei Drimmera sc5nat, 1-au crezut mort. Dar cand a vizut omultravedia din familie, s'a spanzurat in pod.

Toti cei de mai sus au fost impuscati in casà.Erau prea multi oa mai transporte la camp.

Tot in casi au impuseat pe Simon Schaller, fostpresedinte al Comunitatii, cu doamna Löbel i fiicaei Erna (18 ani).

Pe Feingold (Pielarie) 1-au prins pe strada.Trecea cu fetita lui, de noua ani. Fetita i-a rugatsa-1 lase in pace pe tatal a In fata ei 1-au impuscat,pe urma au imouscat-o si pe ea.

Leon Fleischer, comerciant, a fost prins, im-preuna cu tatal ski, la moara Margulius". Au fosttaiati in bucati.

A mai fost impuscatà familia Schmellzer, cu gi-nerele Iurman, comerciant. Dela acesta din urma amai ramas deer un copil de un an.

Dintr'o familie de 15 persoane, a scapat unulsingur. Intalnit apoi de soldati, plin de sanga, a fostbatut ingiozitor pentru eA a scdpat.

Doamna Rosa Karpe/ (str. I. G. Duca), func-

29

st-i,

www.dacoromanica.ro

tionard la Pi imarie, a fost impusdata in casa la ea.N'a murit. Dusa la spital, i s'au amputat amandourtbratele si amandoui picloarele (era schioapa dinnastere). Cand s'au facut deportarile in Transnistria,n'a fost nici ea iertatd: au scos'o din spital pe otarg i pe targa au "dus-o. A murit pe drum.

Si au mai fost d-ra Ziegler, studenta, Sin-reich, functianar la fosta mosie Ornstein. Si altii.

Pentrucd n'aveau destule munitii, au hotarit sanu mai impuste. Au adunat pe evreii rdmasi intr'ogradind, cu mainile in sus si inconjurat cu

Batranul Weiss, Iuat numai in ismene, tu-benculos, n'a putut merge destul de repede. SoldatiiI-au impuscat pe drum. Pentru acelas motiv a fostimpuscata bdtrina Sontog, de 80 de ani: nu puteaalerga la fel de repede da soldatul care o scosesedin cash' si care a manta de zor, ca sa poata adubesi pc. altii. Fata ei a gasit-o mai tarziu intr'un pnf,alaturi de un Calrel mort si o gaina moarta.

Soldatii au buzundrit pe toti evreii a.dunati, ofi-terii nu s'au lasat eu nimic mai pe jos.

A doua zi, femeile au fost inchise in .scoala pri-marl, pe strada Panca, bdrbatii in internatul liceuluide bãefi. Erau cam 4.000 de evrei, toti din localitate.

Sceala primarA era dinamitata, totusi femeile auCamas acolo. Trei zile au stat fard mincare, -cardap5.. N'au fast Idsate sal mearga nici in curte, undeputeau lua apa. Dup.a trei zile Ii s'a dat paineuscatii. Apa nu mergea, au inchis-o militarii. Darii s'a dat voie sa" stranga apa de ploae de pe jos.

Piimar in oras a fo3t numit ay. Petra Bruja. El

30

arid

i-au ani-traliere.

www.dacoromanica.ro

ar li vrut sã trimeata acasa pe evrei, sa-i lase inpace. Mosierul ,Serban Flondor, i celelalte auto-ritati din localitate, s'au opus. Au staruit sa se facdun ghetto (asta cand Inca nu pornisera din Capita laasemenea Primarul a refuzat sa faciaghetto si a demisionat. In looul sau a venit primarDimitre Rusu, i ajutor de primar, ,5tefpn Tomoaici,edam: feroce, fost senator liberal, fost presedintede Tribunal, dat afara din cauza unor abuzuri.

Primaria a i'nfiintat, decii, la Storojinet, doui sap-tdmani dela intrarea armatei yomane, un ghetto pecont propriu, ajutatal si de mosierul Flondor §i decolonelul Alexandrescu, Comandantul cercului de re-crutare. Ghettoul s'a format in partea de mil a ora-sului, ocupand cateva strazi: str. Gudiniti, leronimMakinschi, Lumea Noud (Nicolae Filievici), etc.

In acest timp, casele evreoti, parasite, au fostcomplect jefuite de &are 1oainici. Chiar i vecinii,sau mai ales vecinii, cari trdisera foarte bine cuevreii, au furat nu cat au putut, ci totul. Era, dealtfel, usor: evreii, pregatifi sa evalcueze localitatea,aveau lucrurile impachetate in valize, cosuri, balo-turi. Localnicii au tavut dee& sa le incarce, in spi-nare sau carute. Era un du-te-vino, pe strada, deoameni u pachete )si bagaje, de parch' tot orasul semuta. In vazul si sub auspiciile autoritatilor, cu con-cursul lor chiar. FiinctionaruI Rotaru, dela Serviciulsanitar, p. furat iu numai mobila, dar casa ay. dr.Berler. S'a mutat pur si simplu in ea. Si n'a datproprietarului nici macar o perna sau o patura, candevreul a fost deportat in Transnistria.

31

dispozitii).

www.dacoromanica.ro

Era mare mLerie n ghetto, era foamete. Oa-menii fuseserd ridicati Asa cum erau, unii fdral haine,n aveau ce sd cumpere, n'aveau cu ce s cumpere.

Din ordinul lui Tomovici, zilnic erau scosi birbatiievrei la mdturat strdzile. Numai oamenii de vaza,notabilitatile. De pilda idei care formau comitetul deconducere al ghettou-lui: ay. Strominger, SigmundReitzes, Buchbinder Lazar, lay. Haber.

Din ghetto au fost scosi zilnic, in ordine alfabe-tied, eke un numdr de evrei, cari au fost trimiiin lagarul dela Edineti (Hotin). Cam 1.000.

In cele din urnid, toti evreii din Storojinet au fostdeportali in Transnistria, exceptand 11 familii, me-seriasi i liber-profesionisti, necesari in oras: dr.Klinghoffer, dr. Seinfeld, dr. Rauchtverger, farm.Stoppler, tinichigiul Boroch, fratii ,5tein specialistila fabrica de spirt, specialistii in cherestea Kindler §iLandiver.

'Comandantul legiunii de jandarmi, maiorul Bdr-zesou, s'a purtat bine cu evreii. La fel secretarul ge-neral al primdriei, Isiclor Palade, care a furnizatpaine ghettoului. Bine, adica normal. Azi ne pare.ciudat sa mentionam ca. se purta cinema bine cu unevreu. Aceastd mentiune tare rostul sd arate ca oa-menii se pnteau purta atunci si bine cu evreii, daciivroiau.

Dar nu numai la Storojinet era voie ca timp de24 de ore s'a. se 'Lea orice cu evreii. Ordinul s'aintins repede, intr o clipa, in toatä Bucovina. Cum

32

www.dacoromanica.ro

humai la radio se poate afla dintr'o data, peste tot,o veste mare.

In aceiasi zi cu Storojinet, au fost ucisi i jefuitievreii din celelalte [sate §i targuri din Storojine i dinjudetele invecinate: din Costesti (toti evreii, 420),din Cabe§ti, (toti evreii, cam 70-80), din Brosauti

,Bobesti (la km lac cam 100), Dracinet (cam 120),Fllinita (cam 100), Stanesti, (88), Vdsciuti (12),Carapciu, pe Ceremus (26 evrei), etc.

COSTESTI (jud. Storojinet), avea 450 evrei."Dar in aoeste zile lipseau din localitate cam 30.Restul populatiei era format din ucraineni i putiniromani. In totul cam 2000 locuitori. Cei mai multievrei erau oameni in vArstd, de cel putin 50 de ani.Evlaviosi, nu lucrau SAmbata; buni cetiteni, inu lu-crau nici Duminien. Cei mai multi din evrei (ea inmai toate loealitatile din Bucovina), erau tarani, fà-rani adevdrati, agricultori, sau negustori de fructe.Foarte harniei, ca Pranii adevdrati, aveau pamântulkr, fiecare gospodar favea vaci, cai. Erau oameni

stare. Dar nu erau mai 4nstdriti .decit ceilalilocuitori din sat, ca sà sarneasei inviche. Singuradeosebire era cd tevreii, mai evoluati, aveau mobildmai de oras. Evreii, desi mult mai putini, aveautrei sinagogi i trei Koh, ceilalfi locuitori a.veau osingurà biseried i o singurd scoala. Incolo, toti lo-cuitorii traiau foarte bine, cum nu se poate mai bine.Doar ea ucrainenii erau cuzisti. Dar numai cu nu-mele. Se agitau, vorbeau (intre ei), dar n'au batut

n'au distrus niciodati. Primar era lin ucrainean.

33

'co

ii

www.dacoromanica.ro

Totul a MOM deel, i,iiio, via jutio zi, cand avenit vestea aceea netericita. lia nu, locuitoru spunca nu era veste, era ordin, ordin aspru: sa. se faca,once cu evreii, timp de 24 de ore. Bine, oncemai merge. PO sa-i i aperi. Dar nu, veneautrulele romane sa supravegheze i sa ajutese faca once rau evreilor.

'Land s'au retras, prin urmare, trupele sovieticedin Bucovina, toli evren din Costesti au fost portitisa dea ciate o declaratie. tvreii, totdeauna bum cz-,taleni, au mers. Au fost opriti i inctup la §coalaprimard. Au stat acclo trei zile, árä mancare, Vara"apd, pana Durnineca. Dar localnich neevrei, can ppm-sesera din sbor oarecari vesti, nu §tiau ce trebuefun' cu evreii. bta cam §tiau, cei mai multi, darmai §ovaiau. ?ma erau buni prieteni icu evrea.

Dumineca dimineata au afiat ca prin apropierqpe §oseaua Storojinet-Vijnita, trec trupe romane.trimis o detegatie, sa ceara sfat. Ileregatia a luatcontact cu trupele romane in Gabe§ti, la 3 km. cifCostesti. Armata i'a bucurat ca vanatul e a§a deaproape. S'a trimis o companie, cu un locotenent.Evreu au fost incolonati, du§i la camp, langa gos-podaria lui Hanceruc. Uamenii au strigat, copal s aurugat, femeile au plans. liege. ua, ordinul e rdin,mai ales in timp de razboi: n.ilialiereie i-au tacutdatoria. 420 de evrei au fost ingropati pe be, intr"psingura groapa, de cdtre tarani.

I-lovestea mai tarziu un tara,n ucramean ca ce-avitzut acolo, la macel, nici in lad nu poate fi. Treisaptamini n'a mai putut iesi din casa, §i in viata

34

Aw

paau

at

www.dacoromanica.ro

lui nu va mai trace prin aoal loc, eu toate a a pit-mAntul lui. Cateva sAptamani dupa asta, mai ieseasanri,e din groapa!

Iola, cam in ordinea in care locuiau in sat, partedin evreii urisi atunri:

Srn1 Axelrod (4 nersoane), Meer Collar(2 nersoane), Morten Panher (4), cu gineeleSri Oehler (2), lo.el Lannr (4) cu sorrul, Renimnin'C^Per. Ircoh Flernider (4) ru gin.rele, KoSsierer(2). Haim Mend! Flerninaer (3), Moses Fefer (3),Srnl Schmelt,,or (3), Hers Leiser Fral.nern (2), Da-

Axe lrfvf (3), Weinind,er (3), Etel Rosenberg (2),Fri-4m Ore Iler (4), Moses Leiser Millsteln (3).Diyohe ,q,lieeht,r (3), Aba Scherrer (4), vaduva luiMrs Millsfe;?7, iciu 3 copii.

Hers Rapelfeld (3 persoane). Acest evreu a reusit&A se ascinda si n'a fost d'us la camp ca si fieimnuscat. Dar and sa napoiat acasà, cativa lo-cuitori 1-au ,observat. Au asvarlit in el cu pietre6 au dat cu ciomegile, pana 1-au omorit. Tangacasa lui.

Moses Reich (3 persoane). Moses Bernstein (4),Danid Stisser (3), Lane Millstein (2), Kitrwer (4),Schechter. habamul satulni (4). Pesoch Axelrad (4).$loime Flaies Spierer (3), Oisie Rndich (3) cu gi-nerele, Schililer (3), Seri Siisser (3). surorile Bern-stein (una de 25. alta dr.; 28 ani), .Haim Weinin4er(2 persoane).

A scapat fata lui Hahn Weininder, fugind pecamp, apoi a fast dusa in larz,arul dela Siorojinet.de uncle a fost deportatia in Transnistria. $i a mai

3 5

Familia

ni4

www.dacoromanica.ro

scapat o fetita de 9 ani. cere a lost luati de unutrainean: spunea ca e a lui.

Locuitorii au furat totul din casele evreilor. Bi-neinteles i vitele si caii si toate uneItele.

Iatd ativa din fruntasii satului cari au adunat peevrei si au patronat totul: postarul Ranciuc (eazi functionar P.T.T., poate pensionar) si postarulSandalovici, amandoi ucraineni; gospodarul romanNicherovici, invalid, lira o mana, a pus si el multsuflet si multi pricepere in ticaosiile comise laCostesti.

Molima s'a intins si la CABESTI, aproape deCostesti, unde toti cei 70-80 evrei din sat au fost

$i la JADOVA (jud. Storojinet) au fost impus-cati toti evreii. De pada familia Wes,- 4 persoane,intre cari Moses i comerciantul Dudi.

La CIRE$ (jud. Storojinet), dcasemenea au lostucisi toti evreii, 12 familii: Haim Avrum Baruch,un evreu foarte sárao, cu 7-8 copii; familia Krag's-man, agricultor (2 persoane).

Cetateanul Buhatir din Budinet, aflandu-se in-tamplator in 'satul Cires, a dat si el o mâna" cteajutor. Impreuna cu altii a legat de o caruta pea-doamna lungman i pe fata ei (do 16 ani), a dat bidecailor si a tarit cele dou a. victime, CU capul in jos,o distanti de 4 km., pana la podul Ciudei. Femeileau murit dupa ctiva Metri, cu toate cã Buhatirle-a spud:

5i

ucisi.

36

www.dacoromanica.ro

Eu n'am .nimic impotriva dach, in loc sdtraga c au pe vor si caruta, tregeti voi caii st caruta.Haide, care pe care?

Tot in satul Gres, locuitorul Burki a omorit cuun ciomag pe stein Avram, batrin de 75 de ani. Apus pe fata bdtrinului sa Loa o groapa i sa-1 asvarlein ea pe tatal ci, pe urma a omorit-o si pe ea .sia irnpins-o cu piciorul in groapa. Si-a facut nevodein groapa, peste eele dotia cadavre, pe urma a plecatcomplect satisfacut.

La STANESTI DE JOS (pe Ceremus, in jud.Storojinet), cand armata sovietica a evacuat locali-tatea, primarul a predat primaria ucraineanului Foca.Era intr'o Luni.

Noaptea, locuitorul Macovei Sopco a V enit in orascu o ceata de vreo 8 consateni. Au aflat ca Focatine loc de primar, s'au dus la el, I-au impuscat, autras si in cateva case evreesti, de pilda la ZeilicCveler, negustor de vite, si la comerciantul SchwartzAM, ea sd-si arate puterea, si au pus astfel stapinirepe localitate.

Mierouri, o banda de ucraineni s'a adunat in con-gres si au sArbatorit Ucraina libera. (Nemtii facu-sera propaganda cã ei vor face... UcrainaDeocarndata la asta se rezurna, la Stanesti de jos,dar ce-are aface, era un inceput. Sopco, *eful ucrai-nenilor liberi", a fost ales primar.

Dar oamenii auzeau din cand in cand sbarnaindavioane, s'au temut ca. prea devreme 'au proclamatrepublica lor mjtjticà, asa cä s'au imprastiat.

37

libera).

www.dacoromanica.ro

Seara au aflat a se apropie o patruli rusi.Au iesit in intampinare 10-12 ucraineni, afara din

localitate, la podul de langa Sontag Ruhl, pesteapa Brusnitei. Au desfacut podul i au asteptat. Aaparut o masina ruseasea. Uorainenii au tras, auomorit un rus, rusii au impuscat i ci un ucrainean,dar s au ihapoiat pentruca nu erau decat doui per-soane in masin5.

Joi, ucrainienli au pus sentinele civile, cu arme,la fiecare casa evreeasca. Nimeni nu putea sa intresau sä iasa.

Ajutat de statul salu major alcatuit din: Iscovici,(agent al Ministerului Finantelor la fabrica de spirtFiser), Albota (polon-ratean), Antificiuc, i altii, Sopcoprimarul a pornit la actiune. Cu toate ea Iscovioi,care era intelectualul" consiliului rutean, era foartebine cu evreii i ii linistea mereu:

N'aveti teama, nu vi se intampli nimio!Ceata de mai Isus a umblat pe la casele evreesti

si a inceput a scoate pe evrei.La circiumarul Ghidale Finkeltal a intrat chiar

primarul.Haide, Ghidale, cu noi!

Erau veehi i buni prieteni. Sofia lui Ghidale nusi-a lasat barbatul sa place.

Ai cuvAntul meu de onoare, eucoana, nu-ifacem nimic. Peste jumatate de ora vine acasa!

Nu cred!Zau sa crezi!Da' mama!

A dat m'ana ou solia lui Ghidale si i-a luat bar-

38

c

www.dacoromanica.ro

batul. Plul lui Chidale, Adolf, cie 20 de ant, a avtitminte sa fuga pe din dos.

In aceeasi noapte au fost ridicati: Birnbaum Be-niamin, negustor de vite, eu fiul, Buze, de 20 de ani;Kil Ouch Moses, negustor, cu sofia; Schulman Meer,negustor de lemne, u sotia, Ente (1-au vrut numaipe a, dar nevasta nu 1-a lAsat singur: Ce-o sa fiecu tine, sa fie si cu miner); Pruczi Adolf, aparator,cu sora-sa, Sura, §i

De ce au fost ridicati acevia? Aveau vreo vinadeosebità? Nu, fiecare din banda a mers la cunos-cufii lui.

I-au dus pe camp, la doi km. departare de sat, lalocul numit Keba (campul lui Fiser) si i-au impuscat.Au fast gàsifi dupa cateva zile, neingropati.

Sambata dimineata a venit, intr'un automobil, pH-mul osta roman, un colonel. I-a iesit in intampinaresofia lui Wagner Nati, ridicat si el de ucrainieni.Sofia, impreund cu doi copii, s'a eruncat la picioarelecelonelului i i-a cerut sa-i salveze loarbatul. Colo-nelul a dat ordin sA fie data la o parte §i sa fietoti impuKati.

Aquila au aflat localnicii cd 24 de ore e voie sase faca orice cu evreii.

Cum, §i numai citiva jidani ati impuKat p:inaacum? Ce dovada de clragoste pentru fara e asta?Toli sä fie impuscati!

Le-a lasat patru soldati, sa-i indemne la treabd.In aceeasi dupa masa, Sopco primarul a trimis

oamenii lui sa anunfe oa fiecare evreu si Nina per-sonal la Primarie, sa se inscrie pentru buletin. Evreii

39

ltii.

www.dacoromanica.ro

s'au adunat iii graba, barbati, femei, copii. Vreoiece s au temut i s'au ascuns.

Soldatii manan inimos oamenii la treabd. Si peevrei ii minau sa se adune. 13,atrinul Grill losel n'aauzit cand soldatii i-au poruncit sa mearga mai re-pede. L-au lovit in cap, ca 1-ar fi asurzit atunci,dna nu era surd dinainte. Surd complect.

La primarie oamenii au fast triati. 0 mica parte,cam zece la Rita, mai batrini, au fost trimisi acasä.Ceilalti au fost inchisi in localul primariei, in ca-merae judecatoriei, in camera cartii funciare.

Zissman Abram, functionar la fabrica de che-restea, socotit mai primejdidts, a fost legat de maini,inchis intr'o camera aparte, CU o sentinela anume.Sentinela se distra pe socoteala evreilor, cari erauadusi mereu la primarie. N'a observat and Zissman,om voinic, a apucat un scaun cu dintii, 1-a pus lafereastra, tot cu gura a desehis fereastra saritafara.i0 vecina I-a deslegat, 1-a aclapostit pima noap-tea, noaptea a fugit la Jadova. Nu-i vorba, acolo1-a prins armata, La bitut, 1-a bagat in lagarul delaStorojinet. Dar n'a pafit ce-au palit ceilalti dinsatul lui.

Pela zece noaptea, au inceput a scoate, dupa olista pregatita, date patru barbati dintre evreii in-chisi. De preferinta tatal cu fiii.

Venifi sa va inregistram. Dar numai cite patru,sa nu fie aglomeratie.

I-au dus pe acelas camp, Keba, si i-au impuscat,dupa ce i-au desbracat de haine si de rufe, ca sanu se prapadeasca imbracamintea.

40

sr-a

www.dacoromanica.ro

Au fost impuseati atunci: Adler Srul Leib, co-merciant de vite, cu fiul sat!, Sigfried, de 20 de ani;Wol loch Iosef, comerciant de cherestea, cu fiul sau,Bubi, functionar la fabrica de cherestea; RabinulFried lender Bernard, cu doi fii: Nusi (de 20 ani)

Eli (de 16 ani); Schulman Peisach, comerciant clecherestea, cu fiul sau, dr. Her$ Schulman; WagnerNati, proprietar de maard, i cumnatul sau, studen-tul in medicina Osterer 5u1im; loaner lancu, fabricantde cherestea, ou socrul sau, Ribner Idl, deasemenifabricant dc cherestea; Schachter Mendl, functionarla Comunitate; Finheltall Metal, (fratele carciuma-rului Ghidale Finkeltall, de care am vorbit mai ina-inte), comerciant-cerealist, du fiul sàu, Loniu (de20 de ani); Mo4e Gabd, cerealist; Mothe Katz,rnacelar; lacob Schneider, manufactura; DruckmanBernard, seeretarful Comunitatii israelite.

Druchman Nurd, .functionar la moara si LauferFeivl, dentist, ;eand au fost desbracati pe camp sis'au tras primele gloante, s'au asvairlit la pilmantsi au facut pe mortii. Calaii, grabiti, pentruca maiaveau atata treaba, au plecat sa aduca alti evrei.Cei doi s'au ridicat si au luat-o la fuga pe camp,asa goi. Cineva i-a vazut si a strigat ingrozit:

Au inviat morfii!Cativa s'au luat dupa ei. Dar fugarii ,erau goi

si mai ales ei erau cei fugarici. Nu i-a putut ajungenimeni. tras dupa ei. Laufer a fost ranit laumar, dar amandoi uu soapat si, prin ocoluri, auajuns acasa, undo i-a ingrijit medicul ,evreu Cremer,care nu fusese ridicat ()data cu eeilalji evrei, pen-truca Joca1ncu vcau nevoie de medic.

41

§i

So

www.dacoromanica.ro

$i Ierneia Rosentzweig (Dermer) Wu": a vrutfuga, in timp cc era dusa la moarte, loan Bacinski,care o cscorta, cu un cioraag in loc de armil, a ia-juns-o si a batut-o pana a cmorit-c. La fel a batutBacinski pe Ribner Moses, deasemenca pentruea avrut sal fuga.

Unii din cei inchisi la primarie au simtit ce iise pregateste, cand au vdzut cà tot ies ate patrusi nu se mai. inapoiazá nimeni.

Minim mortii nu se inapoiazalS'au ascuns intre stivele de registre, de dosare,n'au raspuns la apel. Aceia au soapat.Terminandu-se lista, au incleput a scoate fara

pe barbati. Tot cate patru.Au fost impusoati atunci, a camp, 88 de evrei

(dintre care vreo 5 femei).Marti a venit in sat seful de sectie, majurul

Hreorciuk, jandarm roman, impreuna cu §eful depost, ea sa-§i reia amandoi functiile avute aici maide mult. Cu ei au venit i cativa jandarmi. Cei doisefi s'au impus imediat, n'au mai lasat sa fie im-puscati evreii. BA au vrut sa-i libereze pe cei dincladirea primariei. Populatia locala n'a lasat, n'alasat nici si se dea cvreilor brand.

'Afland á Druckman i Laufer au scapat Casunt acasa, Sopco prilnarul a trimis doi oameni cariau adus pe Druckman la primarie. Dar eful de postcuno§tea bine pe Druckman, §tia ea n'are pentruceIi tine arestat, i 1-a trimis acasa.

Laufer n'a mai a§teptat &à fie arestat, a trimispe nevasta lui i ucraineanul lscovici, consilier de

42

sà

Usti,

si

www.dacoromanica.ro

frunte al primarului Sopco. Laufer era toarte bunprieten cu Iscovici.

Ascii lta, cucoana, trimite-1 in alta parte, dacavrei sa scape!

L-au acuns intr'o caruta mare cu pae i 1-autrimis.

Dar Iscovici s a inteIes ea carutasul i and, indrum spre Storojinet, au ajuns la Comär4ti, La(Lmtat sefului de post. A fost impuscat.

Ordin a venit apoi dela legiunea de jandarmi sãfie adunati toti evreii din judet, in lagar la Storojinet.

La Stanesti au ineeput a fi concentrati evreii dinBkarbesti, din Nepolocrauti (Oraseni), din Calinesti.

Contele de la Scala, mosier in Calinesti, ofiterin armata romana, oaruia evreii beau ii salvaseraodata viata, a obtinut dela seful de post din Stanestida, evreii din satul lui s5. nu fie trimisi in lagar. N'aumai lost trimii nici cei din Babesti j Nepolocauti.Contele a erutat astfel pe acesti evrei de multe chi-nuri. Dar pond la urma, nu i-a putut salva: au fast,mai tarziu, deportali in Transnistria, odata cu toticeilalti evrei.

Cand a fost vorba trirniti in lagarul delaStorojinet, Sopco primarul a dat ordin ca evreii sistrângd toate rublele lor. Doi evrei, Bihler §i Hecht,au adunat, dela toti, 77.000 ruble si s'au dus la gu-cursala bancii Nationale din Vascduti. A fost vorbasà li se dea un leu pentru o rublä. Pungasie. Dar nuii s'a dat nici un leu: un simplu bon cd s'au primarublele.

43

sa-i

www.dacoromanica.ro

Vom vedeaca Banca Nationali a mai furat mulLaltele dela evrei.

STANESTII DE SUS, comund vecina cu Std-nestii de jos (tot judetul Storojinet), nu s'a ldsat cunimic mai pe jos, cand a aflat ca 24 de ore evoie... Au fost impuscati toti evreii din localitate,cam 40. Numai ca aici n'a ucis populatia, ci ar-mata.

Au fost scosi evreii din case, adunati in sinagoga,impuscai acolo: femeia Ribner Cearna, cu fiul ei,

Ific i cu nora; Schechter Rahmil, comerciant, cusotia i u copilul; Kugler, comerciant, cu nevastadoi copii; femeia Rones (cdrciumd). $i

Si la VIJNITA (judetul Storojinet), intrarea tru-pelor române a fost sarbatorita printr'un pogromoficial, organi4at de autoritgi, (intre care si loco-tenentul Tanaisiciu). Era in 3 Iulic 1941. Aflasera

copiii, c5. 24 de ore se poate i trebue sa se facdorice cu evreii. $i la Vijnita erau multi evrei, erau900/0 din intreaga populatie.

Soldatii, condusi de fdrani locali, au intrat infiecare casa evreeascd. Au perchezitionat pe evreiparia la piele. Unde gdseau ceva (bani, bijuterii),ucideau pentrucd au gäsit, uncle nu gäseau nimic,ucideau pentruca n'au gdsit. Unii evrei au fost ucisiin oras, altii (14) au fost dusi in padurea dela Vij-nita noud i impuscaii acolo.

Intro cei Natan Roll, comerciant, refugiatdin Berlin; crezuse omul cd, fugind din Berlinul hi-

44

altii.

ii

$i

notice

www.dacoromanica.ro

derist, a scapat de urgie; Moses Peifl, comerciant,si fiul sdu, de 15 ani; dr. Rosner Martin, medic;Pistiner, comerciant de lemne.

Comerciantul Engel a fost ucis pentrucd s'a opussa fie jefuit.

Dupa ce au fost ucisi oamenii, s'a intamplat saploua. Apa, pe strada, era rosie de sangele evreilor.

Populatialocala a luat parte activA la toate acestecrime. Un consiliu local indruma populatia ce sãfacd. Impreund cu soldatii, au jefuit totuI din caseleevreesti. Le-au lasat goale.

Au fost ucisi 23 de evrei. Ar fi fost ucisi toti,daca a doua zi nu venea un major, (ginerele preo-tului Petruc din Vatra Dornei) comandantul bata-lionului, care a oprit imediat macelul. Dar nu 1-aoprit pentrucia trecusera cele 24 de ore cat eravoie sa se Loa orice cu evreii. Maiorul sa purtateu evreii cum nu dorea nimeni mai bine. A chematpe rabin, a impartit i evreilor o cantitate de ali-mente din cele lasate anume de trupele sovietioe;vaduvelor evreice de pe urma macelului armatei, le-aimpdrtit bani. A cerut evreilor sal se roage pentruel la sinagogi, cã pleaca pe front.

Si dupa 14 zile, maiorul a murit pe front.Evreii ucisi au fost inmormkntati intr'o groapi

comma', langa poartd, in Cimitirul Vechiu, existentde sute de ani si de multa vreme pardsit.

Dupa cateva zile, ajutorul de primar, Tiron Mi-letic, impreund cu doi so1dai români, a scos noap-tea pe Presner, baiat de 18 ni, §i 1-a im,314catafara din oras, psntruci era comunist.


Exista in America o asociatie evreeasca vndsediul la New-York: Witnitzer Frauen V erein, Clu-bI temeilor originare din Vijnita. In fiecrare an,acest club trimetea adevarate averi ca sä tie im-partite locuitoritor din Vijnita. Un comitet localdistribuia aceste ajutoare. Desigur cã acest club vavoi sä trimeata. abia agum ajutoare. Cui va maitrimite, daca evrei nu inai sunt (twist in localitateori in Tra nsnistria) is daca neevreii sunt asa cumi-am vazut mai sus?

De orasul Vijnita ,apartin trei sate invecinate:Milia. Banila ne Geremus si Rastoace.

In satul MILIA (sau Milie), inainte de a intraarmata romand, populatia locala a stiut de cele 24ore de libertate si a cautat sa nu-si piarda vremeain zadar. Toti evreii gati se eflau in localitate, innumar de 176, au fost ucisi, care de care mai bes-

tial. Fiecare locuitor a imaginat alt sistem.Femeile au fost complect desbracate, purtate pe

strada i biciuite necontenit, cu nuele, Vaud au murit.Dr. Jacob Gator, fruntas sionist, care fugise din

Cernanti si se refugiase aici, a fast luat in furci,cu sotia i copilul, i jucati paad a curs tot sangeledin ei. A fost o distractie deosebita pentru locui-tori, dupd cum mare haz au facut cand pe hahamI-au asezat pe capra de talat lemne si 1-au taiatCu ferastraul, in cloud, in trei.

Ideia cu ferastraul este bucovineana.In ziarul Vkzta a aparut in epoca de teroare din


ultimil ani, un reportaj al umn ziarist tare tnaoteate maresalFul" Antonesdu in aucovina. Un Wanimeovinean j s'a Ispoveclit:

cledlarfi tiranul. nu mer4ii s moarg de004, am cam mor eroii. Ei ar trebui ko$1 la dra-mut mare $i fàiiifi en feristrgill de cdfre oameni le-

rnesi. fk auferink tor mai hinge.Intro cei ucisi se afli i &mit familii Katz, bl-

triri domercianti (4 persoane).Singurii dqri au sciont: dr. Lustil, medic, cu

socrul sau. Moses Haim 11a4el, se refezinseri dinm la yijnita. Locuitorii au cercetat toti

disci a scipat vreun evreu. Pentruci n'augsit ne Piresti doi. au rascolit toate casele si toatea5c1-7iqu7ile.

Tvrline sà mintece si ai^i c ini-reaqa ponutatie1,1g f,,Aise in Intn;-1 intelegere, nu exista urà sau

/intre lorni+nri.A 0, imnierlicat ne neevrei ca foil sà narticipe

la rn5ce1 si Anoi la jaf.

Capretutindeni. a fost iefuit total din casele

evreesti.

Tot ponutatia locaret a ucis, la BANTLA, maibine de o suti dle evrei, cam jumatate din numnirulevreilor din locafitate.

La RASTOACE erau mai multi cArrei. Se re-fuziaserit aid i cfin alte Iocalitàfi. Toti au fost1..td42. in numir de 320.

A scapat numai familia dr. $tier (8 persoane),

47

Jidanif,

i Fea .1n

mortii,s5

n'a

vs da

www.dacoromanica.ro

deportara apoi in Transnistria, la Jurin. Dr. Stierera medic. Avea, in casa lui, un sanatonu, o Mater-rutate creata' de rusi. Cand a venit un apitan sagndice, 1-a gasit, impreund eu sopa lut, la capastaiulunei prance din localitate, care tocmai tastea.

Macelul a fost executat de.localnici. Fiecare 10- .

cuitor ucis vecinii cu can traise in buna inte-legere, ba nici printre stramosii lor nu s'a pomenitvreo neintelegere. Voiu repeta pada la absurd acestamanunt, ea sa nu se explice in nici un fel bestiali-tatea oamenilor.

Aici, la Rastoace, au fost ucisi i evreii refugiatjdin $IPOTE (Radduti), cam 60. Erau in totul,din Sipote, cam 120, dar numai jumdtate au fostprinsi. Fugeau spre Vijnita; trecand prin Rastoace,an fost prinsi de populatia locala. I-au jefuit de totce aveau, i-au desbracat, i-au pus sa-si sape gropiin padurea Nimcici, la malul Ceremusului, i noap-tea i-au impuscat: familia Siissmann (6 persoane),familia Draw/mann (2 persoane), familia Rosenberg(3), familia Pe 1#1 (4), familia Snapp (2 persoane)

Tot la Rastoace au fost ucisi cam 20 evrei re-fugiati din SELETIN (Ractauti): familia Sontag(8 persoane), cloud familii Salpetr (6 persoane)cam 20 evrei refugiati din PUTILA (Radauti).

De unde avea arme si munitii populatiainainte de intrarea armatei romane?

Cand armata sovietici a evacuat localitaten, lo,calnicii au prins soldati rusi izolati, i-au dezarmatsi i-au ucis. Numai la Rastoace au fost ucisi peste50 soldati rusi.

48

si-a

§i

locala.,

.

www.dacoromanica.ro

La VA$CAUTI au fost scasi din casele lortoti evreii i dusi la jandarmerie. Li s'a spus acoloCa vor fi omoriti.

Au ales un prim grup, barbati tineri si heti numai mici de 10-12 ani. Cam 40 de persoane. Laudus tie Anenahora (muntele Anei) i 1-au executat:Reichman, comerciant, cu baiatul; Lebzeiter losiefpensionar, fast secretar al jrimãniei, cu hiatul, Bruno;Abraham Rincker, ceasornicar, cu fiul de 18 ani,Hesiu. Si altii.

S'attlinapoiat pe urmd sã ieie alt grup la executie;dar intretimp a venit un maior si a poruncit sá seinceteze executiile.

Pãi nu s'au Iniplinit Inca cele 24 de ore!

La LUCAVAT (jud. Storojinet) n'a fost omoritnici n evreu, Locuitorii n'au stiut cã e voie. N'auaf bat de cele 24 de ore dec.:at dupa ce ele au trecut.Multi au declarat apoi, cu adana mahnire, ca re-greta cã n'au aflat din vreme.

Cand au intrat in localitate primele trupe române,locuitorii au cerut colonelului care comanda regi-mentul, sd le acorde cele 24 dc ore. Sau macar oord, de ce sa aibe altii si ei nu?

Colonelul era om cumsecade7 i n'a dat voie sãse omoare. Dar altceva, da, cu placere, ca sa, nuse spund cà e om rau!

Toti evreii au fost adunati i inchisi in sinagogd.Dupã care soldatii s'au raspandit prin casele evreesti,oondusi sau urmati do localnici. Spuneau cã cerce-teazd dacà evreii n'au ascuns curnva arme. Au in-


trat hi t ecare cash evreeasch, la bogati si la sh-raci. Pe toate le-au golit. Soldatii au furat numaibani, bijuterii, aur, inelele din deget. Localnicii auluat tot ce a mai ramas, mobPe, imbrAckninte, ali-mente, (paine chiar), obiecte felurite, tot. Au aduscArute i camioane si n'au mCii lisat nimic. Au scos

usile, si ferestrele $i pIDeIe chinr.Iat 5. ativa localnici cari s'au disfins la jaf (unii

din ei aveau i arme): Po';cinc Vasi1e, laciltus;Garble, Petro, fost gardian public sub români; GuriucToader, luerator la cherestea: Feriorec Metro, afurat desi era Oran inst5rit, invidiat de toti. Aveachiar masin:i de faHcat unt si smântine spune in-formatorul meu, oa sA-mi arate ce bogat era tal-harul; lane, literal-.

Evreii au fost tinuti inchisi in sinagogi catevazile, pas.nà s'au golit cu des5vArsire case1e ion. Nuii s'a dat nici un fel de mincare. Paznir:i cvili ouside locuitori. schingiuit in toate felurile. Maicu searnà premilitarii au aratat ce pot.

Notarul comunei, Päthzre lie, care fugise cu tru-pele romane si a revenit odatà cii ele, a bitut 'ouun lant gra!, pe tinerii evrei oari au cerut paine delalocuitorii neevrei.

Dupa cateva zile, in conformitate cu ordinele pri-mite, evreli au fost porniti pe jos spre lagarul dinStorojinet. Pe drum, premilitarii cari i-auescortaudesbracat de restul hainelor ce le mai aveau evreii,i-au l5sat numai in cimAsi si ismene.

Tot pe drum, premilitarii $i neoremilitarii, intreoari: Polidiuc Vasile, Coruciuc Vasiile, fratii So-

50

ai

ii

www.dacoromanica.ro

/rank etc. (unii din ci sunt azt refugiati aproape deBucuresti) au batut gray pe: Lincks (Drimer),pentruca in timpul rusilor a lost invatatoare (decloud ori i-au frant bratul drept, incat a lost adusala Storojinet in nesimtire); pe Fredich Beno, pen-trued, sub rusi, a lost secretarul comunei; pe inva.tatorul Katz.

La SIRET, intreaga populatie, i evrei i ne-evrei, a -lost evacuata Inca inainte de a incepe raz-boiul,'Ia 22 Iunie 1941. Dar neevreii au revenit dupa12 ore. In trei ore numai, evreii au fost incolonati,fiecare in mana, eu ce a putut lua la repezeala,.dusi 134 gara Dornesti, de uncle, in vagoane de vile,1a, o earamidarie din Calaf at. A ramas doar o parte,cu autorizatii dela politie. Pe urma s'a dat ordinea si acestia sã piece. Vreo zece batrini, unii bol-navi, n'au putut executa ordinul grabit de evacuare.In strada Garii locuia hahamul Moise &drat, cubatrina lui solie. El era prb. Nic n'au aflat deordinul de evacuare. In alta strada se afla, bolnavde multa vreme, Meir Herr $clzechter, batrinul in-vatator de ebraica, un adevarat invalat, cunosator amulte limbi, noui j vechi. Si Inca 8 batrini: Klier,comerciant, cu solia i cloud fete, Merdler, croitor,01.11 solia, etc., in totul zece primejdiosi spioni iudeo-oomunisti".

Au lost gasiti de armata romana, dusi in lunca-Siretului, desbraeali complect. Si-au bätut joc, acolo,fata de lume, de cele doua surori Merdler, una de21 de ani, alta de 30 cle ani. Pe urma i-au impusom-

51

Saly

www.dacoromanica.ro

pe =ILA Siretului, spre bucuria iniregii populapilocale. Spun martorii ca a fost un adevarat delir,cum numai la canibali când devorau e albi. Maiales jubila grefierul Dubneanu, vechiu antisemit:

Inainte de-i impuKati, intrebati-i unde au pusbanii, sd ne putem folosi de ei!

Intreaga populatie, in frunte u autorifatile, apornit apoi la jaf. S'a furat i aici totul. Case le aufost complect golite.

Primarul, Severin Popovici, a furat mai muhca toti.

$i aici, ca pretutindeni, trebue sa nu uitarn cdpopulatia a trait totdeauna in foarte bunã intelegere.N'a existat nici un motiv de rizbunare.

Numai ordinul pare obliga pe locuitori sä facamice cu evreii, timp de 24 de ore, a fost, se pare,de vine...

Azi, din 3.000 evrei ciiti au fost deportati, s'aumai intors 400. Orasul sfant al vestitului Vijniter-Rebe (rabinul din Vijnita), centrul hassidimilor dinregiune, e o ruind. Templul cel mare a fost ficutgrajd si closet pentru trupe. Cimitirul, cc pietre pecare erau inscripii tocmai din anul 1500, e complectdistrus.


Judetul RadautiIn crawl RADAUTI povestea a inceput Inca

in 1940, cand rusii au intrat in Bucovina si armateleromane s'au retras.

Inainte de a se retrage, romanii au adunat evreiidin toate satele judetului Radauti i i-au dus in la-lagar, la Suceava, de uncle mai tarziu au lost deportatiin Trausnistria.

Au fost, atunci, evacuati evreii din: Vicov de sus,Vkoo de jos, Strajz Brodina, Putna, Bilca. In totalcam 300 de familii.

La VICOV DE SUS, uncle au trait sase familiievreesti, tau fost intai ridicati barbatii: Bartfeld Israel(fabrica de cherestea), Mayer Mayer (macelar),Friihling (functionar la fabrica de cherestea) i Incavreo trei. Soldatii romani dus in cornuna V01-TINEL si i-au impuseat pe un deal. Pe urma auporuncit tiganilor din sat sa-i desbrace si sa-i in-mormanteze.

Intimpul rebeliunii legionare, la 22 Ianuarie 1941,legionarii, sub conducerea scfului politiei, Prelipceanu

53

i..au

www.dacoromanica.ro

(originar din Horodnicu de jos, jud, kiiclauti) auadus la politie un grup de evrei, de preferinra bo-gfitasii orasului. Au fost adtqi si doi ,bafausi, doitarani tineri, romani, din Badeuti. Tannenbaum Leon(manufacturd) a murit in timp ce era bitut. Salolahr (fierarie) a zacut luni de zile dupd. aceea.Dlugaci, intendent La templu, a murit pe drum Inca,din cauza bãtàii. Industriasul Isidor Hart a fostimpuscat de un grup de 4 legionari, in locuinta lui,in centru, in fata sediului legionar. Spuneau Ca atras cai o mitralierà n sediul lor.

Nenumarati evrei au fost atunci bátuti de le-gionari in orasul Radauti. ,

Radauti era, pentru evrei, un oras cu deosebirepretuit. Un ores evlavios. Avea 23 de sinagogi. N'amai ramas, dupi evacuarea armatei romane si ger-mane, nici o sinagoga. Au fost distruse, sau prefa-cute in grajduri, magazii, depozite.

Iar din pergamentul celor 157 de suluri sfinte(Thora) lasate in pastrare, la deportarea evreilor,unui om de incredere, Kuezinshy, regimentele in tre-cere si-au facut tobe, iar cizmaru. au ficut captusaldpentru pantofi. Cad evreii au revenit 1000 aumai ramas, din cei 9.200 cAti au fost deportati, inentuziasmul populatiei locale care si-a impartit prada,in Transnistria au vrut sa inmormanteze, dupädatink resturite sulurilor, au inmormantat, eu toatipompa, tobele §i pantofii ce au mai putut aduna!

Pentruca nu mai aveau evrei vii asupra caromsali reverse ura, trupele in trecere prin Ritd.autis'au repezit asupra mortilor. Cimitirul a fast ra-v4it lum nu ne putem inchipui. Oardul desfiintat,54

§i

www.dacoromanica.ro

toate pietrele funerare rásturnat i sparta, mernun-tele rascolite, monumentul eroilor din razboiul trecut

monumentul martirilor macclariti in 1940, distruse.In TEREBLECEA (jud. Radauti), pe Siret, la

granita, prima patrula romana care a intrat dupaevacuarea rusilor, a intalnit, la marginea satului,pe Eduard Schaffer (de 18 ani), cu o farmacista(de 21 ani):

Incotro?La mama, la Siret.Jidan?Da, evreu!Dad e jidan atunci e comunist. Trebue im-

puscat.L-au impusCat. Au impuscat si farmacista: claca

mergea c un jidan era si ea comunistd. Schaffern'a murit la primul glonte. I-au mai tras cateva,amuzandu-se, in diferite parti ale corpului. ,Pe urma1-au desbracat i i-au luat totul. Mai tarziu, canda venit maiorul care comanda batalionul respectiv, aprotestat foarte sever ca au omorit nn tanar.

Dar soldatii n'au stiut cä maiorul va protesta.Aflasera si ei ca. 24 de ore e voie sa faci ,orioeCu evreii.

Dad primul care ne-a iesit in cale e oo-muntst, atunci toti sunt aict comunisti!

Au impusdt pe toti evreii din Tcreblecea. 18.Pe Rudolf Schafer (35 ani), comerciant. Pe SrulSchafer, cu sopa. Au impuscat familia Tufiu Aken-erg, comerciant, pe sotia si pe flica lui. 1-au in-

gropat tarann in durtea case(La OPRISANI (Raclauti) au omorit cam 10

ffrei,[intre oari i pe fmi1ia comerciaritului Ornftein.55

ai

.www.dacoromanica.ro

Judetul SuceavaSUCEAVA a exmoscut masacre inca in 1940,

cand au venit ruii. Trupele române care se re-trdgeau, au fost pline de bestii. NenumArati evreiau fost ompriti, in sate, de cdtre militari, in totjudetul. Evreii au 'lost alungati si trimisi in pras.Dar nu multi au ajuns. Fiecare familie care a ajunsin Suceava si-a adus, drept bagaj, i cativa morti.Dar cei mai multi sute i sute au rdmas acolo,in satele in core au fost

In urma mobilizArii generale, evreii au pornitei sd se prezinte la datorie". Au fost asasinati pedrum sau aruncati din trenuri. Cand s'a facut sece-risul, faranii 'au gdsit nenumdrate cadavre descompuse.Comunitatea din Suceava a adunat pe ascuns acestecadavre i le-a inmormAntat intr'o groapd comund,care a lost Ina devastata mai tarziu.

In ora au fost omoriti mai putini (Lax, etc. etc.).Dar teroarea exercitatA de organele guvernului Gi-gurtu, i apoi de legionari, a fost mai blestemata

56

ucisi.si

www.dacoromanica.ro

deoat moartea. Se cautau comunisti. Se descope-reau, se inventau.

Era o adevarata obsesie pentru cvrei, s. distrugatot ce e ros in jurul kr. Au desfacut plapumileau distrus fata rosie din care sunt facute; au distrusfetele rosii dela perne; rochiile rosii (unii le-auvopsit in negru); au distrus florile rosii din gradini,s au ferit sa cumpere mere rosii, un carcium,ar avarsat la canal vipul ros ce-1 avea. Nona ni separ azi ridicole aceste lucruri; sau inventate; saumacar exagerate. Dar iatä cã o fetita avea o fun-dulifá la codite: intreaga familie a fost ina-intata, sub estorta mare, Curtii Martiale. Intr'o si-nagoga, sulurile sfinte au fost gasite imbrkate intr'opodoaba de catifea rosie. Comitetul sinagogii, cali-ficat drept soviet", si-a primit pedeapsa.

In Octornbrie 1941, teroarea din ora i judet iasfarsit: spre satisfactia manifestata a populatiei lo-cale, cei 5.400 evrei sunt deportati in Transnistria,odata u toti evreii din judetele Suceava, Campulung,Radauti, Storojinet si Dorohoi (jud. DorohoiHotin apartineau i ele Guvernamintului Bucovina).

Primul transport din Bycovina care a fost deportatin Transnistria, a fost eel al evrcilor din Suceava,Itcani, Burdujeni.

In ziva de 9 Octombrie 1941, la ora 8 dimineata,evreii au primit ordin Ca n'au voie s piralseasedlocuinta. Cite trei persoane din conducerea fieelreicomuniati, au fost chemate la Prefectura sau po-litie, uncle Ii s'au citit unele pasagii din ordjnul dedeportare nu li s'a comunicat destinatia. In patru

57

rosie

si

www.dacoromanica.ro

me (in unele loeuri in 2-3 ore) toti evreii trebuiausa phriiseasca localitatea. Nu li s'a dat voie sd ieiedecSt strictul necesar, 25 kg. de bagaj, eel mult,si 2.000 lei. Toate bijuteriile i obiectele pretioasetrebuiau depuse Prima-rie. Cine nu se supunein totul acestor dispozitii, via fi impuseat!"

Autoritalile au spus c. evreii nu pot lua bagajmult, deoareee vor merge pa jos, sute de kilometri.Adevhrul era cà vroinu si puna mana pe averileevreilor, asa cum s'a i intamplat.

In ITCANI, cei 300 de evrei s'a,u adunat incurtea primdriei, fiec,are cu o boccea sau o

fiecare cu obiectele de pret pe care le-a predatunei comisiuni care functiona in cabinetul primarului.Comisiunea era forrnatà din: primarul Niculae CIU-botaru, apitanul de jandarmi Asia (azi maiorcomandantul legiunii de januarmi Suceava), i efuldepoului C.F.R., Mihai Gaita.

S'au adunat mari cantitati de bijuterii, aur, argint,:tot felul de obiecte pretioase, evaluate, atunci, laeel putin o sutà de mili,oane. Nu s'au dat nici unfel de dovezi de primire. S'au umplut doui valizemari. Aceste obiecte nu s'au depus nicàeri, s'au im-partit imre membrii comisiei.

Evreii au depus la primdrie i inventare de totce au litsat in case. Aceste inventare au disparutodatá cu lucrurile respective.

Era jale mare: convoae de evrei, batrini, bolnavi,copii sugaci, purtati pe umeri de parinti, au mers pejos, pe ploae *I. in noroi, aproape cinci kilometri,

1a

va-lira,

www.dacoromanica.ro

pang la local de adunare. Rabinul, cu sulurile sflinte,era in frunte, ca sd-i incurajeze.

A doua zi dupa pleparea evreilor, locuintele lorau fost pradate chiar de catre autoritdti, de membriicomisiei de mai sus, cu concursul sefului de post,plutonier Garin. Totul a fost impArlit, in parti egale,intre jefuitori. Ca sa.' nu afle populatia, au vandut lalicitatie o mica parte din mobilele i obiectele la-sate de evrei.

In acelcasi conditiuni, sub directivele coloneluluiZamfireku, comandantul cercului de recrutare Su-ceava, si a maiorului GI/. Botoroagii, cornandantullegiunii de jandarmi Suceava, s'a evacuat restul evre-ilor din orasul si judetul Suceava. N'au fost iertatinici bolnavii, nici paralizatii, nici trei bolnavi in-ternati in spital. (Tenenhaus Idel, cAruia inainte cuateva pre i se amputase in spital un picior si carea murit astfel pe drum si a fost aruncat din tren).

Un medic evreu, bolnav, in varsta de 74 do ani,a fost scos din spital j asvarlit, ca un cadavru, in-tr'o arutit táraneascd, spre a fi dus la gara Bur-dujeni. A tnurit pe drum.

Doctoral Bona, medicul spitalului Suceava, a a-sistat la aceastà scend, ba a contribuit chiar la a-sasinarea cotegului

In log &á se opreascii in gara Atachi, deportaiiiau fost coboriti, noaptea, in plin camp, uncle i-aumai jefuit si soldatii de pazi (din Reg. 3 graniceri)si bande de civili. 0,§ias Gar/hammer (din Suceava)6 Herman &wooer (din Itcani) s'au opus la idAu fost impuscati pe loc. Altii au fost injunghiati.Multi au fest Ifisati §i far camasa.

59

see.

www.dacoromanica.ro

Actualul consilier la Curtea de Apel, Marino, a-tunci sublocotenent, a furat dela evrei ,toate lucrurilede valoare (le-a scos din degete si verighetele deaur). N'a dat nici o dovadà de primire.

Inainte de a trede Nistrul, s'au cerceiat iar ()data'bagajele ramase. Unii evrei mai ascunseserd cevabijuterii, inele in deget, etc. 0 noud comisie militaraa jefuit restul bijuteriilor i banii, and in schimbruble la curs ridicat.

Evrcii cari au venit din alte locuri, cu celelaltetransporturi care au urmat, au putut sa-si aduod maimulte bagaje. In felul âgta au putut face schimb cupopulatia din Transnistria, asa ciá §i-au mai Ostam-parat foamea.

Dacia banditii (adica" autoritatile) din Suceava n'arfi inselat i jefuit pe evrei, tasandu-i -Rea nimic,n'ar fi murit din ei atâfia. de frig, de foame, de

Nici un sfert din ei nu s'au mai intors.Prirnarul din Itcani, N. Ciubotara, a fost judecat

in 1943 de tribunalul Suceava i condamnat. Laretragere nemtii eliberat. Azi e plutonier rean-gajat la ofidul aprovizionarii dela spitalul militarSf. Iosefina din Timisoara. lar maiorul llisiu e totcomandant legiunii de jandarmi din Suceava.

6Q

board.

I-au

al

www.dacoromanica.ro

Judetul CerndutiIn SADAGURA (Jnd. Cernauti) tralau 654 evrei.

Mai traiau acolo ucrinei, poloni, roman:.Dupa cc, intr'o Duminica, a intrat in localitate

prima patrula romaneasca (4-5 oameni), tinerii Ni-culae Levitzky, Serbiniuc, Serbonovici, Novae, Su-perzon, Tenovici, i altii, sub conducerea lui Rasa,s'au instalat la primarie. Tara lor!

Au format o garda nationalr si la 9 seara,inarmati u pusti, au mers din casa in casa (la evrei,bineinteles) si au scos, asa desbrdcati cum sunt laacea ora locuitorii unui targusor, in camasi i ismene,72 de persoane, barbati, femei, copii. Au scos peaocia'pe care ii cunosteau mai bine, cu cari erau maibuni prieteni. Nu trebuiau sa-i caute, mcrgeau laboo sigur. I-au dus la primarie.

La miezul nopii i-au minat pe un deal vecin, inpadure, linga transee falcute mai de mult. I-auinsirat la marginea transeelor, cu fata spre transee,si i-au impuscat dela spate. Au asistat i vreo 50de locuitori la acest masacru.

61

www.dacoromanica.ro

Au fog ucisi atunci: Kerner Abroham, comercianf,cu sotia ci copii; Zimmer, invitator, cu sat;a $iun copil 'de un an pa care il tinea in brate and afost impuscata: Taub Iacl, comerciant, cu fiinele:Aria si ;Walla: familia 5ternherl, alratuiti din 4surori: Fany, Tut% Le/7, Hutmqn losef,tamnlar,'cu ,sotia $i doui fete. To $i Sotv; domnaGottlieb, cu doi capii; Bala SchUtter. dentist; Avid'Reis, croitor, cu sotia $i doi adba. tamolar,cu sotia $i doi conii; Bernard .1--hrtman, hlànar, cusotia (abia se cisdtoriseri, erau in luna de miere).

Familia Grar7ierer Josef (com,roiant) a fost dusitoata la moarte: e1, sotia, doi bieti $i o fan': d'arnumai fata, MIN (14 ani) a fog omoritd; ceilaltis'au asvarlit (on an cazut de spaimd) in groapds'au salvat. Unuf din baeti, Martin, a fost lovit siel, clar nu mortal.

A mai selipat un barbat care, inainte de a in-cepa masacrul, pe and erau Iniruifi langa transee,profitand de intuneric, a Riga. s'a ascuns intre pomi$i afost martor la micel. Si o fag a schpat: asdrit in gronod, la primele salve, s'a ascuns sub pa-rintii ei, morti, pe urma a fugit din groapa.

A mai incercat un evreu sa fuga. L-au observat.au tras in el cu un glonte dum-dum.

Multi vreme s'a auzit, in noapte, din Sant, uncopil de tdtd scâncinct

Patru zile au trecut dela pIecarea rusilor pandla intrarea armatei române in localitate. Pentru cepa:A.114a locala n'a unis in aceste patru zile, pen-truce a ucis abia and a intrat prima patruli ro.

62

doi

Gi,sti:

si

cooti;

www.dacoromanica.ro

mane? Pentruea debt patrtda romeinit au aflattimp de 24 de ore e voie sa se laza orice oi evreii!

In aceeasi noapte au avut loc toate (sau aproapetoate) masacrele din Bucovina.

Si aici, ea in toata Bucovina, locuitorii triiserafoarte bine (cum nu se pate mai bine, o spun lo-cuttorii), intre ci. Nu cu humä usoara se scuza."localniciil au omorit pe cei 70 de evrei. llactiaveau ceva cu ei, ucideau pe toti cei 654 din targ,nu numm 70.

de pilda, peful criminalilor, Rusu, era, maiinainte, un om loarte cum se cade, vechiu prieten

eoleg la football cu evreul Schaffer. Totupi,chiar el 1-a omorit. n'n vrut sá stie de nimie

Luni noaptea, aceeapi banda a pcos pe toll evreiidin ease, i i-a adus in saia primarim.

Levi /chi, de exemplu, a fost la Gronich lacob,optician, cu care era bun prieten:

Irnbraea-te i hai cu mine!Cum, pe mine, ma?!Nu te cunosc! Acum a venit timpul meu

trebue sá mergi u minel Prietenia uoastra nu maiexistal

Marti s'a instalat o comisie de judecata: Rum,$erbanovici, Penteleciuc, i altii. Care din evrei aulost constatati comuni,ti, au lost bagati in lagar laPrimarie. Restul a lost eliberat.

Dar pentru ce i-au adtis intai pe toli la primarie?Puteau sti constate cine e comunist i 5. ridioe

63

0ii

Intl,

si

si

www.dacoromanica.ro

,aceta!cie-acasd numat pe lard pentru cc: in limp te

toti evreii erau inchisi la primdrie, localnicii au spartcasele evreilor si au jefuit tot ce s'a putut: imbrd-cdminte, obiecte de valoare, niobild.

Dupä cinci zile, a venit in JUCICA NOUA (osuburbie a Sadagurei), o patruld cfe Caliva soldati,cu un subofiter.

In scoa1a primard lucrau (Muncd obligOorie) pafruevrei: Katz Adolf, fotograf, Bich, croitor, Schindler,croitor, Kinsbruner. elev de scoald (de 16 ani).Adunau lemne.

Novae, primarul din Jucica, a venit la ei cu Uflcaporal din patruld si i-a luat pe toti patru:

Hai, ca aveti de lucru in altd parte. Astanu-i treabd pentru voi, bieti subtiri!

I-a dus langd eazarma parish:A' a regimentului 12Artilerie. De mult era acolo o groapd fdr5. intre-buintare. Au legat la ttn loc pe cei patru. Novaecaporalul i-au impuscat, au scos i furat bacancu,i-au buzundrit, le-au luat totul. Pe urma i-au asvârlitin groapa destoperitd.

Dupd o 11und, deoarece cadavrele miroseau, preturadin Sadagura a dat voie sd fie seosi din groapi $isd fie dusi in cimitirul evreesc. Au fost gdsiti le-gati unul de altul, buzundrile toate sdoase in afard,lui Katz ii lipsea jumdtate de brat.

Toti evreii din Sadagura au fost luati la MuneaObligatorie: bdrbati i lemei. Erau socotiti un bunpublic, de care onctne putea dispune. La fel totce le mai aparlinea. Mai in fiecare noapte erau

64

§i

www.dacoromanica.ro

vizitati de conceateni oari Ii alegeau ce vrolau,de fatá du proprietarii evrei. Sub patronajul pri-marului.

Primarul, Bartoi, a oferit targului sau i altspectacol. Intr'o S6smbätfi i pus sa se adune laprimarie evreii cei mai habotnici, vestitii hassidimiai marelui rabin din Sadagura, Landau, cel putine_gal cu mitropolit, renurnit peste mariLe-a dat niste maturi mari, neobisnuit do mari,i-a pus sa mature strada prineipald, lauga scoalaprimard. Rabinul a fost numit seful acestor mätu-rátori, cu porunca sd bage bine de seama si matureevreii cum trebue. 0 garda civild, impozant inarmata,pazea pe maturatori.

Locuitorii s'au adunat si au ficut mare haz casfintii", toti in haine de sarbatoare, caftaneciulite, lucreaza de zor, tocmai in zi do Sambati.

In urma succesului obtinut, primarul a repetat demar mute ori acest spectacol, pani când a Cost pusalt prinlar.

A Tost si un lagar Ia Sadagura, poltru o partedin evreii din judetul Storojinet.

Comandant al lagarului era un capi'an de treabsa.Probabil ca nu in timpul sau au fost pusi bdrbatiidela 16-18 ani, sa deserte niste closote, cu cesti,cu farfurii cu mâinile i sa &ea' totul intr'ogroapit mare, la balti.

65

tin si tart:si

'

si ed.

si

www.dacoromanica.ro

Oraul CernautiLa.evacuarea trupelor sovietice din CERNAUTI,

o banda restransa de ucraineni, intre cari unii lute-lectuali", a alcatuit un comitet national", si a in-fipt la primarie drapelul propriu (galben-albastru)laturi de drapelul roman si de eel bitlerist.

Prima patrula romana venita in recunoastere,intrat in oras Sambata 5 lulie 1941. A luat contactcu populatia locald, a dat instructiuni pentru organi-zarea macclului. Spre searä s a retras.

A doua zi, Dominica, au intrat trupele de avant-garcia romane si germane, pe soselele principale: so-seaua Siret-Cernauti, stracla Transdvaruei, i oseauaHerta-Cernduti.

Evreii erau ascunsi. Se aflase prin radio ed ina-lute )cu cateva zile, u fost macelariti la Iais. a-proape 12.000 evrei. Dar perigolul era si mai apro-plat. Tarami care veneau din sate povesteau ea intoate looalitatile din jurul orasului au fost merit'

ovrou.

66

toti

a-

www.dacoromanica.ro

Trupele române au luat contact cu populatia ciiicarherele periferice: Ministiriste (unde locuiau uorai-neni, români si evrei) si Horeoea (romini i evreil.Conduse de localnici, patrule romine comandate dosubofiteri au intrat in toate casele evreesti din ace:A-cartiere. Parte din evrei au fugit, cei mai multi a.,fost impusCati, fie in Case le lor, fie lae and fugal!,spre centru.

S'a af bat imediat ci, comandanfi trupelor rcnriau acordat trei zile libere, când fiecare poate Twee vrea cu evreii. Orasul era prea mare si evr_i;prea multi, et sa-i ajungd 24 de ore. ca in restultargurilor si satelor bucovinene.

(Intr'adevir, duph trei zile crimele au incetat).In str. Rázboeni, in str. Romani (partea de jos),

str. Storojinet, soldatii au Lout ce au vrut. Band -de ucraineni (tietori de lemne, ingrijitori de case.mituritori), indicau casele evreesti i colaborausoldatii ea sd prade tot ce era mai la indernindmai valoros. Au luat parte si unii români, dar maiputini la nurnar: parte din romini, indemnatiautorititi, fugisera Inca la intrarea rusilor, altã partP,care stia cal are de dat socoteali pentra multe, s'aretras odati ci nemtii (cei mai multi au decraratchiar cã sunt germani, ca sal se bucure cle avant'agiik,pe care a comisie german6 le acorda evacuatilonemti).

A lost Un jaf si un macel care trebue sa' ralman.:in istorie.

In str. Transilvaniei, Haim Walter, negustor (12yiAe, a fugit pnn gradma casei, Sofia lui s'a into,

67

c,

d

www.dacoromanica.ro

mai scoati niste haine. Vecinii au aritat d eevreicd i c scoate lucruri din casa (din casa ei).Solclatii s'au luat dupa ea si au impuscat-o in curte.

In cartierul Horecea era o casa" mare a fratilor$ciovici cari avusesera acolo bacanie. Chiar fostiiclienti au pradat totul. $aiovici s'a ascuns in pivnita.Pentruca aveau destul ce jefui sus, oamenii n'aumai avut limp sa-1 omoare. Fiecare a plecat incdrcatcu toate bunatatile. Cand s'au intors sa-1 omoare,nu 1-au mai gAsif. Cativa vecini, evrei §i neevrei, 1-autras acara din pivnita, printr'o ferastruica.

In schimb an ucis pe Sternberg, din aceeasi cas5.,desenator la directia cadastruiui. Omul a fugit, sol-datii 1-au urmarit si Lau impuscat. A stat trel zilepe calea fcrata.

Schafer, fruntas social-democrat, depozitar clelemne, mare filantrop, se intorcea dela spitalul e-vreesc, unde era. efor. In piata Fantanei 1-a impuscato patrula romind. A murit in spitalul pe care-1conducea.

In strada Romana a fost ucis de soldati OziasGross (boiangerie).

In suburbia Mandstiriste. surorile Schaffer (SumRifce), s'au ascuns intr'un porn. Vecinii le-au

denuntqt imediat ce au aparut primii soldati. Au fostimpuscote chiar in porn.

Mu lte sute de evrei au fost atunci impuscati.Oricine era indieqt de localnici. Nu se poate tiiexact numarul mortilor, deoarece multi au fost nne-diat ingropati, izolat. Cei mai multi au fost pusiin giopi comune, la cimitirul evreesc, cite 250 intr'ogroapA. Existä dou5 groo pline i una inceputA,

68

sit

www.dacoromanica.ro

A doua zi iu apdrut multime de Iocalnici din car-tierele Rosa, Mândstiriste, Horecea, Caliceanga, toticu banderole cu crucea Incârligala. Impreuni eu pa-trule germane conduse de ofiteri, au pornit sã vinezecvrei. Au intrat in toate casele, au adunat convoale,bdrbati, copii, batrani, bolnavi, si i-au dusin curtea Primdriei, in curtea Iegfinii de jandarmi,in garajul uzinei electrice. Mii de evrei au fost in-gramaditi in cele trei locuri. Au Osit §i un evreu,fest fuactionar de Ranch', bolnav de inima §i care nuputea merge. L-,au prins de guler si de maini, 1-autarit, pe trotoar, pAnd la primarie.

La prinadrie, evreii au fost finuti oateva ceasuri.S'au aclus dou'a mitraliere, evreii au fost poftiti sastea cu fata la perete, un plutonier a ordonat sol-datilor:

Inearcati!Pe urma s'a adresat evreilor:

In 15 minute veti fi executati!De mai multe ori repetat acest joe.In garajul uzinei electrioe, paza o faeeau gar-

dienii publici (inarmati cu pusti) condusi de comi-sari. Au cerut toate buletinele de populatie i cele-laIte acte si le-au rupt. Foarte multi evrei au fostbauti cu patul armei. Comisarul sef Grosaru Astrigat garcliendor:

De ce bateti, mai baieti?Dar cu capul si cu mana ii indemna:

Dati-i virtos inainte!Evreul Geiger, ef controlor la Perceptie, a

observat acest lucru. Cu mare greu a scdpat doareu 0 4mpla bdtaie,

96

a

"femel,

www.dacoromanica.ro

Politia a prganizat echipe care au mers prin stra-zile mai principale: Iancu Zotta, Miron Costin, IancuFlondor, Mara§e§ti, au ridiciat pe evreii mai deseama §i i-au inchis la Azilul municipal de bitrani(str. Cuciurul Mare). Au fost tinuti acolo zecezile, -Fara mincare, apoi trimi§i in lagar la cazarmadin suburbia Ro§a. N'a scipat deaat cine a dat,comisarului Grosaru §i altora, cel putin 20.000 leide cap, un ceas de aur, sau bijuterii. S'au adUnatkilograme de aur. Grosaru a fost mai tarziu denuntat,s'au gdsit le el mari eantitali de aur §i bijuterii. Afost demis. Probabil Ia eererea lui, ca sa-§i poatiface un rnagazin grozav, unde a folosit functionarievrer.

Evreii du§i la legiunea de jandarmi, au fost ba-tuti ingrozitor (avocatul Bruno Fischer, de exemplu).

Spre seará, evreii prin§i au fost eliberati, dupace ii s'au controlat buzunarele §i ii s'a furat tot ceavea oarecare valoare.

Marti a venit in ora§ Gestapoul i s'a instalatla hotelul Schwarzer Adler" (Pajura neagra).

Si-a inaugurat activitatea trimitand o patrula sâridice de acasal pe prim-rabinul ora§ului, dr. Mark,pe primul cantor Garman §i trei persoane din corulTemplului. Au fast tinuti in liftul hotelului PajnraNeagra", pka. Mierouri.

Pe curma au incercuit strazile: Mircea Voda, lanaiZotta, Mara§e§ti, I. Flondor, general Prezan, etc..Patrule germane conduse de ofiteri, au umblat dineasd in casi, au scos barbatii, i-au inarcat in ea-mioane $i ieu dus la Palatul Cultural din piata

70

VA-

www.dacoromanica.ro

sue Aiecsandri. Cam 1500 persoane. Au fost tinutiacolo in picioare de dimineata pânä seara. Dupaiamiaza, pela ora 5, a venit o comisie germani infrunte -cu un major. Maiorul a poruncit evreilor sãdefileze in fate lui. A ales pe barbatii tineri, pe ceimai frumosi, pe cei mai voinici, pe intelectualj(Engler, mecanic-laciitus, str. general Prezan 1, afost ales pentruca era ingrijit imbracat si purta oche-lan, astfel cà arata ea un... intelectual). Ceipeste o sutd, au fost dusi in alb: sala. Nu se stiapentruce. Pe urmã au fost dusi spre Prut, acolo undea fost dus si nabinul dr. Mark. S'a aflat apoi cã Aufost impuscati Ia Bila, pe maltd Prutului, dupa ceau fost torturati i schingiuiti de soldati S.S. si delegionari. S'au adus in graba 20 de evrei care ausdpat.gropi pentru ei impuseati. Li s'a pus in vederegroparilor cã vor pati la fel, daca vor spune cuiva ,ceau vazut.

Cand, a doua zi, au venit sotiile i copiii celorridicati inainte cu o zi, sã se cintereseze latura Po hoe' de soarta celor disparuti, au fost b_atutifara, mei o mda. Gardienii public' erau de o salba-tithe de neinchipuit. La once prilej bateau pe evrei,la paine i onunde.

Rabinul, i cei cAtiva arestati odata cu el, au fostsupusi la chinun groaznice, inainte de a fi asasinatidin ordthul c.apitanului Finger dela Gestapo. In timpce.rabinul era condus la locul..de executie, in noapteade' Marti spre Microun, nemtii au dinamitat i 'peen-diat cu bombe incendiare, monumentala clachre dmcentrul orasului, Templul cel mare (evreesc), cu

71

i

aleei,

www.dacoromanica.ro

La, e prilej au ars si multe alte c1ãdri mari din can-trul orasuIui.

Iata cum povesteste o fetita, Annie, (azi in Bu-curesti, in clasa patra primara, adoptata, de un ingi-ner-chimist), un caz din cele multe. Fetita avea saseani cand era la Cernauti, iar cand a povestit, dom-nului A. Mu.nte, cele de mai jos, avca sapte ani:

Dimineata au intrat multi soldati ssu pusti lanoi in casa, acolo, la Cernauti. Cdci eu de acolosunt. Ne-au gasit la masa, beam ceaiul. Papa simama s'au speriat. Eu nu.

Nu-ne-au dat voie sà ludm nimie. Am coborit cuei si ne-am urcat intr'un camion. Masina mergea sinoi stAteam in picioare. Mama ma tinea lipita de ea.Am iesit in camp, am trecut prin sate si paduri, apoimasina a stat. Ne-au dat jos. I-au luat Wei ceasul.inelele i banii. lVIamei i-au smuls cerceii din urechj.Mie nu mi-au luat nimic. Ba unul a vrut sa". nnimângaie pe obraz, dar am tras capul. Apoi papas'a ingalbenit, iar mama a cazut in genunchi, apupat cismele la cativa, rugandu-se sä nu ne omoare.Ei radeau. Mama m'a ascuns sub fustele ei i s'afacut asa, dunkel, ca noaptea. Atunci, tifi, inima-mibatea tare si mi-a fost frica. Am auzit impuscaturisi pe &irmà nil-44 Cand am scos cipul de sub fustelemamei, un domn m'a ridicat in brate. El m'a adusaci, la Bucuresti. Mama si papa erau morti, acolo pecamp. Nu miscau si nu vorbeau. Ei n'au nici odurere, nu-i asa? Mortii merg in cer, unde e Durm-nezeu

72

....

5i-i

www.dacoromanica.ro

Evreii ramasi in cladirea Palatului Cultural, aufost triati de politie. Operatia a durat panft searatarziu. Cand au fost eliberati, toti odata, trecusede mult de ora 6, pind cand era permisi circulatia.Astfel c'd la iesire chiar, in Piata Teatrului, evreiiau fost intampinati de patrule romane. Patrulele autras din belsug. Oriunde fugeau evreii, intalneaupatrule. In case nu se puteau refugia, pentrucd oa-menii incuiasera, de frica, multi fugisera chiar. Toatepatrulele au tras. Au fost ucisi mai toti cei o mie

ceva de evrei gasiti nevinovati i eliberati dinPalatul Cultui al.

Putini cari au scApat, au fest arestati, hpentruccirculau peste era reglementarE, si executati la Prut.(Eberhardt, tanar de 20 de ani, str. general Pre-zan 7).

A doua zi, Miercuri, eadavrele au fost incarcatein cdrute, cite 20, si inmormantate de-avalma ingropi facute de alti evrei.

Dupa aprecierile facute de primarul de mai tarziual orasului (pe-atunci prim ajutor de primar), ay.dr. Tram Popovici, in aceste zile au fost u6si inCernauti cam 2.000 de evrei. Dar dupa aprecierilepopulatiei, n'au fost mai putini de 5.000. Deosebireade cifre s'ar putea datora i precizarilor facute dedr. Popovici: ...nu cunosc imprejurarile in care aucdzut, daca in lupta dreepti sau in urma atrocitatilortrupelor ,care au trecut prin Cernauti, banuesc Insaca din pricina urei de rasä...".

Cand dr. Tr. Popovici a venit in oras, la 9Iulie 1941, a gäsit un ora complectamente mort,


populatia ingroziti, ascunsi prin beciurile caselor.Aspectul orasului era lugubru.Majoritateadevastate, clAdiri fumegAnde dupa relatarde Luc-tionarilor dela Primarie, in imprejurimile ora sului isin suburbii, _nenumaratt morti din randul

Armata romAnA, Iarmata germani, politia i popu-latia locala, au colaborat intr'o intelegere deplini inaceste zile, la asasmarea evreilor.

A urmat o epoca destul de grea pentru evreiicernduteni. 0 epoci de teroare, patronatA de primarulmunicipiului, dr. Strejac, de prefectul judetului, dr.Nicu Lupu, §i de Cojocaru,;eful Sigurantei din Bu-covina (care a facut multe alte ticalosii: din ordinulsaiu au fost arestati i maltratati salbatec, 44 evreirefugiati politici din Polonia, pe urmä i-a trimjsinapoi si i-a predat nemtilor, cari i-au dus la Lublinsau la alte tabere de exterminare. Desi inspectorulgeneral Paun s'a opus, si desi a fost avertizat deradio Moscova si radio Wadra, Cojocaru a continuatbestialitatile sale fara de evreii bucovinenide polonezii ee se refugiau in tara).

Prima dispozitie a guvernatorului de atunci locot.colonel Riclanu, a fost interzicerea pentru evrei dea mai exercita vreo meserie sau profesie (chiaraceea de medic). Ca sA se poatá lua carnetele demester dela meseriasii evrei, s'a anuntat cä. fiecaremeserias evreu trebue sa depuna carnetul cte mesterla Camera de Mundi, pentru preschimbare. Binein-teles cd au fost oprite si nu s'au mai dat altele.drept CA s'au gAsit unii functionari cari au sfAtuit

74

prAviliilori,

civililor.

i Ltd

iE

www.dacoromanica.ro

pe evrei sa nu depuna earnetele; dar tot nu le-a t o-losit la nimic, n'au mai putut lucra).

Asa dar, prima dispozitie a guvernatorului auto-nescian lovea direct in mtumitori.

Directorul departamentului Interne, al Guverna-mantului bucovinean, era Tudor Popescu, intim cola-borator ,al guvernatorului. De el depindea viataevreilor.

Inca in primele zile, prefectul a dat o ordlonantacare poruncea schimbarea rublelor la pretul de unleu, ceeace pauperizat imediat pe evrei. Alte or-donante porunccau ca evreii sa depura tot ce ,aveaumai de pret. Circulatia pentru evrei era interzisidupa ora 6 seara.

Picea si ea de cap. De la 4 dimi-neata veneau echipe de gardieni in casele evreilorscoteau brutal oamenii la munci, indiferent de pro-fesia sau pregitirea lor. Evreii erau pusi, sa dega-jeze casele darimate, in centru si la gari, unii eraudusi la Prut, uncle podurile de fier fusesera aruncatein aer. Iarna, au fost pusi sa curete zipada (medici,avocati, ingineri), intro altii i senatorul Karl Klueger.Evreii mu i mii lucrau din zori pand noaoteatarziu, -Fara nici un fel de plata, hrana, sau imbra-caminte, in schimb erau snopici in bitae. La garábatea armata romind, la Prut nemlii, in oras gar-dienii publici i comisarii.

Evreii i evreicele faceau treburile cele mai grelesi mai primejdioase: daramau casele, carau card-mizi, incircau carbuni in vagoane, miturau strazile,spalau dusumelele la locuintele sefilor de autorititi,

'75

o

Poplin iiisi

t

www.dacoromanica.ro

cleveniscra servitorli orasului sl al orasenilor. Multievrei au murit ori s'au schilodit la poduri si la dal-ramatul caselor.

$eful biroului evrei, la Cercul Teritorial Cer-nauti, care dispunea de oameni la muncd, a fostlocotenentul luravo, invdtator. Locuia in strada Gh.Lazar, colt cu str. Delavrancea. Evreii ii cunosc a-dresa, pentruca acasa la el se incheiau afacerile. Luabani dela evrei ca sd-i lase s'a stea acasal; pe urrndinainta guvernamantului listele evreilor scutiti deel, ea sd fie luati la mined direct de guvernamânt.A fost inlocuit cu maiorul Rang. Nici acestafast mai eumsecade.

Situatia s'a agravat mai ales °and evreii au fostsiliti sa poarte Steaua lui David, pe panza4galbenacusutà la piept. Era obligatorie i pentru copii.Atund au inceput incidente grave: populatia stia pecine poate sa bata, nu mai putea gresi.

Fiecare sergent de strada s'a imbogatit atunci.CAci daca dispozifiile date de sefi (batae, arestdri)le exeeutau dezinteresati, au lucrat foarte ;milt sipe cont propriu i infelegeau ca pentru un asemeneariso sà fie bine platiti. Gaseau pretexte in fiecaremoment, ea sa se lege de evrei. Si evreii plateau, inbani ori in natura.

Daed chestorul "politiei, Glogojanu, era un anti-semit feroce" (cum spun cernautcnii), oamenii luinu-1 faceau de ras in aceasta privinta. Batai le sischingiuirile erau o nimica toata. Ar putea marturisilonescu Traian, eful gardienilor publici dela Peni-tenciarul Chesturii de Politic Cernauti, in prezent

76

n'a

www.dacoromanica.ro

c:711 ser'viciul hi ilucure§ti. 8atea pe evreiPe unii i-a omorit astfel, pc altii i-a schiloclit petoatã viata.

Acest regim nu era nimic, totusi, fata de celinaugurat pe la sfarsitul lui Iu lie, si care se datoresteaproape exclusiv ziarului Bucovina-, singurul ziarlocal. Era un ziar nou, de propaganda antisovietied,antialiatd i antisemitd, andfrancmasonoiudeocomuni-stoplutocrat", semioficiosul guvernamantului, sau maicurand tutorele lui. Nernaipomenit de violent. Erascris de prof. Hie Mandiuc, (liberal), Tcaciuc-Alha,dr. Aurel Mcrariu (fost senator liberal), Traian Che-lariu, Gheorghe Drumuri, prof de lieeu Loghin, dr.D. Marme liuc (liberal), Traian Gantemir, Drago$Luta (liberal), *Vasile Porumbijii (sotia e, actual-mente, actritd la Alhambra).

Conducerea o avea Ion Munteanu dela inspec-toratul propagandei. Porunca vremii" ar fi pututlua lectii dela acest ziar; care avea i tipografie pro-prie, nationala", fosta Eminescu", furata delaAbraham & Co. Mai toate cAte au suferit atuncievreii hucovineni, sunt opera acestui ziar. Mai alescand,s'a publicat in ziar un manifest-program, aratandcum sa se romanizeze Bucovina. Manifestul a fostsemnat de prof. universitar Marrneliuc, prof. Loghinsi dr. Lupu Strejac, fost medic primar al municipiu-lui. Nu stiu dacd vreunul din redactorii Bucovineimai ales din semnatarii manifestulur, mai indraznesc.sã trdiased.

In manifest se cerea expul7area irnediata in spe

'11

Cu [)leitsi.

si

www.dacoromanica.ro

cial a evreilor din toata Bsucovina; dar si a ceforlalte

Cand s'a impus evreilor cernauleni sa poarteL:eaua galbena, Bucovina- a creiat o rubrica inc.lre denunta evrei cari nu poarta steaua sau, desidu steaua, ii permit sal mearga pe strada i nimern

ucide sau ii bate cel putin.Gaud s'a restrans aprovizionarea evreilor, ziarul A

creiat o rubrical in care denunta cum se eschiveazicvreii cari nu vor sa moara de foame.

Articolele ziarului erau, pentru autoritatile localedecrete-legi imediat luate in considerare. Populatia,.mefeu mai atatata prin articolele din ziar, indrazneasl ea tot mai mult impotriva evreilor.

Toate acestea au culminat cu infiintarea ghettoului:apoi cu deportarea in Transnistria.Un merit deosebit in deportarea evreilor 1-a avut

rrofesorul universitar Marmeliuc, azi domiciliat inbxuresti, unde mai e profesor. Timp de patru ani;I sese primar liberal al Cernautiului. N'a avut nici-odata motiv sa se planga de evrei. A facut, totusi,.demersuri stdruitoare pe land guvernatorul Calotescu(a plecat anume dela Bucuresti la Cernauti, desi eraciificil atunci) ea sa obtina deportarea evreilor, caelemente indezirabile i neproductive-.

Inca in timpul guvernatorului Riosanu s'a discutatcrganizarea unui ghetto la Cernauti. Dar lucrurile se

Rana a fost numit guevrnator. CorneliuCalotesca, avand ca director al cabinetului san mi-litar, pe maiorul azi inaintat It. colonel, pentrumeritele sale cle 1au Stelian Marineseu.

'inoritaTi.

iiii

si

tut .igdnau.

www.dacoromanica.ro

fie pare ed infiintarea ghettoului a lost ideea Ma-relui pretorat al armatei române, venit anume Innest scop l.a Cernauti. Ideia a fost excelent primitäde maresalul Antonescu. Dar nu s'au dat ordineserise. Totul s'a comunicat verbal.

La ineeputul Iunii Octombrie 1941, generalul Ca-loteseu a convocat Ia Cernduti pe sefii autoritdtilo.a-din toatd provincia, ca s puna la punct deportareaevreilor. Totul trebuia fdcut prin surprindere. De ce?Ca evreii sa. nu-si instraineze verilc, ca evreii sanu-si poatd lua lcu ei nimic, totul sä poatd fi jefuit deautoritali. Dead evreii si-ar fi putut pregdti dinvreme plecarea, Transnistria n'ar fi azi tin mormantasa de vast.

Evreii nu banuiau nimic.Era intr'o zi de Sambdtd, la 11 Octombrie 1941.

Evreii au fost treziti de un svon (nu s'a dat nici oordonantd, nu era nimic scris, ca frdmantarea evreilorsa' fie mai mare si rdspunderea criminalilor cre-deau ei mai mica): Pauli la 6 e.ara, toti evreiivorji 'in ghetto. Cine va fi gasit Ir oras duper aceastiiorä, va fi impufonf pe loc.

;Cateva teasuri, evreii n'au crezut, n'au vrutcreadd. Rind s'a aflat cd la ora 9 dimineata gene-ralul lonescu, comandantul militar al laucovinei, achemat la Guverniimânt conducerea provizorie a Co-munitatii, in frunte cu dr. Neuberger, le-a cititcateva fragmente dintr'o ordonantd a guvernatorului(Nr. 38 din 11 Octombrie 1941), a ardtat planulghettoului si a cerut ca toti evreii din partea de susa orasului sã pdraseasca imediat locuintele i sa'

79

Isa

www.dacoromanica.ro

moargii in partea de jos, fostul cartier evreesc, injurul strazilor: Evreeasca, Piata Fantanii, Ion Crean-ga, Morariu.

Dintr'o data evreii au inteles. $i au crezut. Intregorasul, ea la un cutremur, a asvarlit in acelas limppe evrci din case.

55.000 de evrei, cari stiau ca-s condamnati lamoartc, au pornit deodata spre ghetto. Bdtrâni, femei,copii, din toate cartierele i toate strazile, au luatrepede ce Ic-a venit mai intai inainte si au pornit,in valuri, in goana (desi cu poveri grele), disperati.Nu mai era prea malt pal Ia. 6 seara. $i aveaude facut cativa km. pând la ghetto.

Zi de toamna inaintata, ceata, urnezeala pdtrunzà-toare, ploae mdrunta i deasa. Toti vreij u valize,cu rucksacuri in spate, cu perne sau plapumi in maul(nu le era permis sá scoatd decal ce puteau ducein spate sau in mana), cu boccele fdcute in graba,din care atarnau rufe si cadeau mereu obiecte. Fie-care alerga din alta dircctie si se indrepta in Altloc, nu se stia precis unde e ghettoul, fugeau, re-veneau, so. .impiedicau unii do altii, tipete, plansete,certuri. Unii duceau in mana o oglinda de cristal,doi duceau eada de bae, pe care o umplusera cu ceii s'a pdrut mai necesar. Femei impingeau cdrucioa-rele de copii, in care pusesera la olalta copii, im-bracaminte, obiecte de gospodarie; batranii alergaude colo-colo cu cate o carpa in 'nand, copiii cu cateo lampa sau cu cartile de scoald. unite fetite n'auuitat sd-si salveze i papusile.

Nemtii au fotografiat din belsug acest spectacol,


de care romanii i ceilalti locuitori s'au amuzat destul.I. P. S. S. Mitropolitul Tit. Sitnedrea al Bucovi-

nei, a venit anume cu masina, sa-si dea seama desituatia evreilor. A fost foarte impresionat cand avazut un soldat roman care isi agatase de umararma, cu mainile sprijinea pe o batrang bolnavace nu putea umbla.

Din circumscriptiile politienesti au navalit, oa laun semn, comisarii, agentii, gardienii publici, mobi:lizati toti in acest scop. Aveau misiunea si mane mairepede pe evrei si opreased de a lua mai multdecat aveau voie. Numai evreii stiu cat au fostbatuti atunci de slujbasii can Isi faceau datoria".

La circumscriptia II-a de politic, (str. Branco-coveanu 2, in centru), seful, comisar Holca Ion, asupraveghiat din balcon evacuarea evreiIor. Strigain gura mare gardienilor i jandarmilor sa, nu lase pejidani sa scoata prea multe din casd, sa-i opreascade a angaja can* pentru tranzortul lucrurilor,nu-i lase sã circule de mai multe ori intre locuintasi ghetto. Cine a pardsit casa mi mai putea reveni!

E meritul acestui comisar, cã evreii din centrun'au putut scoate mai nimic din casele lor.

Dar in ghetto, nimeni nu sc ingrijise de ada-postirea evreilor evacuati. Important era sa plece, riUsa ajunga.

Era seard deabinelea, burnita, frig, Extenuati,evreii s'au inghesuit PC coridoare, in pivnite, in sub-

magazu, garaje, in grajduri, fericiti ca auun acoperis. Dar cei mai multi n'au mai avut loc

81

sa-i

mink,

i

si

www.dacoromanica.ro

si au ramas in curti, uncle s'au prabusit de obosealasi au a dormit.

Au fost multe sinucideri in acea zi, la Cernauti...Dar au fost si multi fericiti: localnicii, cari au

pus imediat stapanire pe averile lasate de evrei!Noaptea a fost frig deabinelea, spre diminpata

a inceput sã ningd.Trupuri de oameni acopereau drumurile i curtile,

zapada acoperea aceste trupuri.

Indata ce evreii au intrat in ghetto, au venit iucri-tori i sold* si au imprejmuit ghettoul in graba,Inca in aceeasi seard, ca in evul mediu, ou gard inalt,de scandura. Gardul mergea dealungul strazilorHur-muzache, Eminescu, piata Dacia, Regele Ferdinand,spre piata Fantanii, la capatul stràzii Evreesti, spreComenduirea Pietii, strada Romana, (Ruseasca), langastrada Maresal Foch, str. Marasesti, str. Meran.

Maiorul de jandarmi lacobescu (din Iasi) a sositcu o companie de jandarmi, pentru paza i organi-zarea ghettoului. Gardul de scanduri a fost dublatcti unul de sentinele, s'au pus si mitraliere, evreii aufost izolati de restul lumii. $1. ce Je mai principal,restul lumii a fost izolat de evrei.

Pe urma s'a mai adaugat i o bariera din sarmaghimpata.

Comandantul lagarului, maiorul lacobescu, §i a-jutorul sau, maiorul Gernanaru (originar din judetulSuceava) s'au instalat in casa din strada, Romanacolt cu strada Maresal Foch, la intrarea prmcipalain ghetto.


Maiorul lacobescu a facut avere in aceasta call-tate. Desi nu i se marise solda.

In mod normal, locuiau, in partea acum imprej-muita, 5.000 de oameni. lata cä acum local eraobligat sal addposteasea mai bine de zece ori peatita, plus locuitorii vechi. N'aveau apd, n'aveau

n'aveau hrana. Era interzis sa se aducapaine in ghetto. Si totusi evreii s'au organizat inordine, in deplina inteIegere i fratie, fara nici odeosebire de categorie. N'a fost nici an incident inacele zile de ghetto.

Iarna incepuse prea devreme. Copii mici gemeaude frig, femei gravide cerseau un ceai, batranii cereauvoie sa se inealzeasca la o soh, bolnavii Ii dadeausufletul pe margini de trotuare".

Cei mai multi dormeau sub cerul liber.

Pentru a legaliza- acest ghetto, generalul gayer-nator Calotescu a convocat chiar a doua zi, la 12Octombrie 1941, o conferinta administrativi la careau luat parte 18 personalitati". Generalul Calotekua putut sã se laude ä ghettoul e un fapt indeplinit,st in curand deportarea va fi sr ea un f apt indeplunt:Singurul care a protestat atunci impotriva ghettoultua lost primarul, dr. Traian Popovici. N'a pututobtine decat sa se excepteze dela deportare un nu-mar de 120 intelectuali, cari au binemeritat delanatie , i am 450 specialisti de care era nevoiein oras.

0 atitudine demna, in aceasti epoci, au avueosi dr. Teofil Siiveanu, fost ministru al Bucovinei

83

.

ei

www.dacoromanica.ro

tunsilierul de Curte aherman, earl au protestatLtd impotriva crimei ce se face cu evren.

Guvcrnatorul Calotescu, vesnic secondat i sfatuit(numai in ce era clefavorabil evrcilor) de maiorulStere M arinescu, eful sail de cabinet, a luat mdsurienergice pentru infornctarea evrcilor etraciti cu totul.Evreii n'aveau voie, sub nici un mottv, sã lucreze,sà profeseze, nu puteau face comert, industrie, nuputeau fi functionari nici la intreprinderile particu-lare. Prin simple ordonante ale guvernatorului, s'auexpropiat" de drept ceeace de f apt furasera de maiinainte, dela toti evrcii din Bucovina: proprietatilerurale (jumatatedin evreii din Bucovina erauaveau parnant s i gospodarii frumoase) proprietatileurbane, atelierele, paduiile, morile, mosiile, fabricile,casele in care locuiau. Nu li s'a dat nici un fel dedespagubire (asa cum nici banditii din coclru nu daunici un fel de des:)agubire), fie chiar bonuri destat- fara nici un fel de valoare. S'a interzis Raln-cilor sa. mai Lea vreo plata evreilor din Bucovina.Era bagat imediat in lagar oricine era prins cd aadus vreun ajutor in bani sau in altfel evreilor.Obiectele sau banii erau confiscati.

A fost evacuat i spitalul evreesc, cu bolnavi instare grava, cari au murit din cauza asta. Au fostaduse fetele evreice sa." spele i sã curete, apoi s'afacut acolo spital militar.

La cateva zile dupi ce au fost inchisi in ghetto,evrcii au fost somati sa depuna oate bijuteriiletoti banii. In cloud locuri se furau oficial toate a-cestea, de dtre functiortarii Bincii Nationale: intr'o

84

tdrarn,

si

www.dacoromanica.ro

casa din str. Eminescu si in alta din str. losit. bea-semenea, au fost obligati sa schimbe banii romanestiin ruble, la cursul de o rubla=40 lei, cu toate canu cu mult inainte de infiintarea ghettoului, populatiadin Cernauti fusese constransa sa schimbe rublelela B. N. R. la cursul de o rubla--1 leu.

Evreii si-au vandut ,atunci, pe pretun de rumic,tot ce era pe ei, imbracaminte, bicallaminte, rufane,ca sa-si procure o bucata de paine.

rot ce se da pe cartela (paine, zahar, ulei, etc.),nu se distribma evredon

eel cativa neevrei can locuiau dinainte in straziledevenite acum ghetto, puteau intra orioand.Au facut avert uriase. Au luat i ultima haini a e-vredor, pentru o pante sau Un loc de dormit pepodea.

Veneau in ghetto *anode din imprejurimi, ye-neau roman]. din oras, veneau cucoane simandicoase,

nintermediatot felul de can speculau uenorocireaevredon Pentru un kilogram de salam s'a dat unmantou, pentru un kgr. de unt s'a dat un costumcomplect, pentru cateva oua s'au dat camasi de ma-tase. Cucoanele care veneau in ghetto cu mantalesimple, uzate, plecau in blanuri de astrahan".

Poporul din oras nu se mai ducea la.pravalii, nicila spectacole nu mai mergea. Organizau exeursiicolective in ghetto, unde se distrau frumos si deunde mai aduceau acasa tot felul de bunatati. Acetiaerau dommi cmstiti i cucoanele din lumea bunã, carinu s'au repent sa jefuiasca direct din casele parasite,uncle putea ultra (mime.

85

mai -

si iesi

www.dacoromanica.ro

Intr'o dinuneatii, o parte din strazile ghettouluis au umplut de janclarmi: strada Sf. Treime i stra-zile yecine, apoi Franzosgasse, Sbiragasse, Stefanie-gasse, etc. Stiau evreii ce este, se asteptau: ineepeaudeportarile. Sub lovituri brutale, au fost indolotaatioopii cu ruck-sackuri prea grele pentru ei, femeipurtand in brate copii mici si in spate ruck-sackulcu ultimul lor avut, batrani si mai incovoiati subpovara pe care abia o duceau in spate. Au fost in-colonate femei gravide, lehuze, bolnavi.

I-au dus deadreptul la gard. Aoolo au fost in-gramaditi cat s'a putut in vagoane.

In Transnistria ii astepta, intre altele, una dincele mai ,grele ierni din ultimul secol, in Europa.

Acest prim transport de deportati a mai degajatghettoul. Dar numai pentru cateva ore. Ghettoul afost comprimat. S'au evacuat nu numai strazile deundo fusese ridicat primul transport, ci toate straziledin partea stangd a liniei de tramvai, i altele desus, din oras (str. Moldovei, str. Sevoenco, etc.),

In seara de 15 Ootombrie 1941, primarul dr.Trojan Popovici, a obtinut dela conducatorul Sta-tului consimtamantul ca sã fie opriti dela deportare15.000 evrei. Nu de dragul evreilor, 6 pentruca, ptinsooaterea evreilor, se desorganizase si se incurcasetotul, la Cernduti.

Pentru a se alege exceptAii,evreii au primit dispo-zitii sa organizeze inregistrarea lor. S'au asezat mesenumeroase, pentru fieoare meserie si profesiune ate

masa', peritru batrani o alta masa. Trebuia sal sealeaga oameni din toate profesiile si meseriile, dupa

86

o

www.dacoromanica.ro

ce se vor reline toti bitrinii, fostii functionari laStat i pensionarii de Stat.

Dar asta s'a ficut pe hirtie. In fapt, a fost uncomert ingrozitor cu aceste autorizatii. Cotau labursa. 200.000 lei una, sau contravaloarea in do-lari ori moneti de ur. Mai multi samsari evreificeau legitura cu cei de sus. Dupi afirmatiile lor,banii ii lua: guvernatorul Calotescu, maiorul Mari-nesca, generalul lonescu, comanclantul militar, i aju-torul acestuia, un maior. Daci unii samsari au fosteinstiti", altii, dupi ce au luat banii, au adus au-torizatq false.

Primarul, ca si poati supraveghia i influenta(in bine) organizarea deportirii, a obtinut a intregulaparat militar de pregitire tehnici a deportirilor safie gazduit in localul primiriei.

A dat i primarul 'autorizatii (cu dela sine putere,deci pe risc personal), a dat i guvernatorul. In totals'au dat cam 25.000 de autorizatii.

Dupi care au inceput iar deportirile. Jandarmiicercetau la rind casele din ghetto: eine n'avea auto-rizatie, mergea imediat la gard si era urcat intrenul deportatilor. Zilnic se goleau 2-3 strizi. Erao vândtoare, casci multi se ascundeau.

Atunci a inceput sit faci avere maiorul lacobescu,comandantul ghettoului. Prin intermediul dr. CamilaHart, rnaiorul, in schimbul a 100.000 lei, adiugape autorizatie (scriind pe verso) si atâia membriai familiei, sau soacra, cumnatul, etc. Pe autoriza-tiile pentru bitrani adiuga: fiica, ginerele, 1-2copii. Maiorul ar fi salvat astfel lume multi.


Dar si osteneala lui, i paralele date, au fostdegeaba. S'a .dat o ordonanta ca toate autorizatidetrebuesc verificate de generalul lonescu, comandantul

Toli evreii cari au obtinut autorizatii, au parasitghettoul si s'au inapoiat la casele lor. De astadataii s a dat voie sa-si transporte lucrurile cu cirutele.

Daris

acasa di ,au constatat in lipsa lor, totul afost jefuit, chiar mobila. Au fost jafuri atat de in-spaimantatoare, Inca autoritatile au impuscat dinaceasta cauza, pe platoul Horecea, pe caliva neevreiprinsi asupra faptului. Furasera din ceeace trcbuiausà fure autoritatile!

Foarte multe case au fost gasite ocupate : se in-stalasera stramii sau vecinii, cari n'au dat voie e-vreilor sa ocupe nim o camera macar.

Cu toate acestea, evren can tmeau sa pardseascaghettoul, pe Ianga automatic trebuiau sã (lea i odeclaratie ca au gasit, acasa, totul in regula.

Multi evrei, inainte de a porni in ghetto, au.datinpastrare lucrurile lor mai de pret, la diferiti prie-tem. Cand le-au cerut, acum, inapoi, au fost amenm:tat' vor denuntati drept comunisti (multi au sifost denuntati), ceeace insemna deportare imediatain Transnistria.

S'au depus in Bucuresti, la Siguranta Statului,mai multe reclamatii in acest sens. Dc pilda CarolWender reclarna ca a incredintat unui cunoscut, pecare 1-a vazut decurand in Bucuroti, la volanul uneimasini luxoase, bijuterii in valoare de milioane. Canda iesit din ghetto si 1-a rugat sa-i inapoleze macar

88

,

cã fi

I

www.dacoromanica.ro

o parte din bijuterii, a fost ridicat din Cernduti caisspion bagat in lagar. Acest prieten" era toati

zma prin ghetto, avea acces la orice ord din zi saudin noapte, venea numai sã prade pe evreii inchisi:

"Ltd origina imbogatirii atator .oameni pentru canpatriotismul insemna jaf, omor, i crimat

Ultimul transport de evrei -deport* s'a fãcut inNoembrie. Dupa.' care gardul a fost dat jos, ghettoulnu mai avea pe cine addposti.

Rdmaseserd in oras cvreii du autorizatii. Dar au-torizatiile, cum am aratat, trebuiau verificate.

Comisia de verificare a lucrat in sala de eIntea Primariei, sub prescdintia generalului Vasile lo-nescu. Erau vreo 5..a.se mese, la fiecare masa un ofiter,doi-trei soldati si diferite liste. Evreii trebuiau cdu-tali in toate aceste liste.

Au dat oamenii parale, bijuterii, ceasuri de aur,si au obtinut verificarea. 15.000 de evrei au fost a-tunci invoiti sa ramind la Cernauti, datorita unuimaior de graniceri, adjutantul generalului, care setocmea in numele generalului.

Nu toti evreii s'au prezentat la verificare. Cam4.500, neavând CU ce sà plateasci aceste vize gra-tuite, s'au ascuns. Primarul Traian Popooici, socotindcà Antonescu autorizase sä ramanfi la Cernauti 20.000evrei, dar ca guvernatorul a confirmat numai 15.000,a eliberat el, intr'adevdr gratuit, 4.500 de autorizatii(autorizatii Popovici-) pentru a salva pe cei ascunsi.

A inceput atunci o lupra aprigia intre guvernatorulCalotescu (sau, mai exact, intre maiorul Marinescu)

89

www.dacoromanica.ro

primarul jidovit. Maiorul vroia sá anuleze au-torizatiile date de primar, revoltat fiind cä le-a datgratuil. $i primarul si maiorul, plecau rnereu la Bu-curesti, sã intervin a. impotriva celuilalt. Lupta a tibiaopt luni.

Evident, primarul a lost cel invins. A fost demisin Iunie 1942, de calre guvernatorul Calotescu, inoomplicitate cu subsecretarul de stat dela interne,generalul Jacques Popescu. Prea Ii facuse primarulde cap, prea Ii permitea sã fie om fatA de oameni.A fost inlocuit cu unul asa cum trebuia maiorului.o bestie, Dimitrie Gales.

Maiorul Marinescu triumfase. Urma sà deportezesi pe cei 4.500 autorizati" de primar. A hotairit s'ofacd in trei transporturi a ate 1.500 fiecare.

In noaptea de Sambdta 7 Iunie 1942, maiorul achemat de urgenta pe toti .functionarii guverniman-tului, primdriei i politici, toti funcfionarjj de Stat,pita la gradul de sef de sectie inclusiv, i-a tinut incurtea interioarã a politiei, dela 11 noaptea la 3 di-mine*, si a ales pe cei mai salbatici si mai fio-rosi. Le-a dat cate un plic care cuprindea o lista cuoateva, farnilii de evrei. Toti acesti evrei 1.500trebuiau ridioati in aceeasi noapte si cleportati pesteBug. (Generalul Topor, comapdantul jandarmerieidin tard, stabilise aceasti destinatie pentru cei 4.500clandestini: cariera de piatra de langa Ladigin, pesteBug).

Fiecare functionar a rners insotit de patru jan-darmi inarmati, sa" adune pe evneii indicati. In 5 mi-nute oamenii trebuiau sit se Imbrac i si-gi faci

90

yi

www.dacoromanica.ro

bagajul. In douà ore, evreii, ingroziti, au fog adu-nati in Pinta Macabi. Acolo se afla gi maiorul.

A pus pe fiecare sã se desbrace complect, ca sa-icontroleze amainintit, sa nu escundil ceva, sa' nu iace trcbuia sä rimând. Chiar i femeile au trebuit'sa se prezinte goale, pentru control, in ff.* solda-tilor. Sub cerul liber, in vizul multimii adunate, eleau fost supuse unui amanuntit examen ginecologic,ea sh se vadd dada n'au ascuns bani sau bijuterii.

Maiorul a limit evreilor i un disburs:Acum doi ani ati primit pe rugi cu flori.

dau eu acum Kisplata. Va trimit peste Bug unde vaasteapta o moarte sigura !".

Dupai care au fost imbarcati in vagoane de vitedeportati.In sAptdmana urmdtoare, tot in noaptea de Sam-

bdtd spre Durninia (14 Iunie), maiorul a trimis sase ridice in acelag fel, alli 1.500 evrei. Daci primadata, evreii, surpringi, an fost gasiti cti totii, acummulti erau ascungi.

Pentrued erau locuri libere in vagoane i trebuiacomplectat neapárat paná la 1.500, aga cum both-Isemaiorul, primarul din suburbia apropiati, Minns-tiri$1e, a oferit evreii lui. A stqruit chiar sà sescoatd evreii din cartierul sau.

Jandarmii gi politigtii au inconjurat cAteva strdzi(strada Storojinet, etc.), au intrat in case gi au scospe toti evreii, chiar pe cei cu autorizatie in regula,dela guvernator.

Intre multi altii, o doanini (ndscutd Finder), cifdui copii (de 3 i de 5 ani). Si dr. Lichtenfeld,

91

si

Vit

www.dacoromanica.ro

pensionar, lost consilier la Curtea de Apel, care amurit apoi in Transnistria. Tot nu era destul.

Au scos, dupd listele dela Cercul de Recrutare,pe cei reformati, pe inapti. Tot nu s'a complcctat1.500.

Cateva ore inainte de plecarea trenului, disperaticä n'au numarul neces(tr, au trimis cateva camloanela Azilul de bihrâni si au fost adusi batraniibdtranele.

Mai lipseau cateva zeci.Camioanele au pornit in goand la spitalul de

alienati si au aclus pe toti nebunii evrei intr'o casäparasita din str. Wilson, sä se vadi de citi e nevoie.

De toti era nevoie si toti au fost deportati.Era mare veselie pe ei eh' merg sa se plimbe. De

mult nu se mai bucuraserà de libertate!Printre acesti nebuni se aflau si câtiva teferi.

Intr'adeviir, cativa evrei, intre cad Schiel, fost func-tionac la C.F.R., sef de statie la Seletin, jud. Rd-

vaiând eh' vor fi deportati, au socotit ea' sepun la addpost dacd se interneazd in casa de nebuni.Au obtinut internarea. Clue isi putea inchipui eh' sinebunii vor fi evacuati?

Cu nebunii au fost evacuati i medicii aceluiN'au Pacut nici o deosebire, le trebuia(136.trânii si nebunii numarau, la un loc 200 de per-soane. Dusi apoi la cariera de piatra de lânga La-digin (judetul Tulcin), au fast impuscati de solclatiiromani, pentruca n'aveau ce face cu ei. Asa cumau fost impuscati copiii pând la 12 ani i toti cei-lalti cad nu puteau munci). Astfel numarul a fostcomplectat, trenul a putut porni.

92

si

ciauti,

spital.un noon..

www.dacoromanica.ro

Abea peste dou5. saptamâni (28 lunie) s'a facutal treilea transport. S'a 15.sat o Simbdtd liberd, caevreii sa crcadd cd nu vor mai fi ridicati si sd nu semai ascundd. Dar n'a mai fost gdsit niciunul din ceicu autori7atia Popovici". Trebuiau, totusi, de;)ortati,ultimii 1.500 ilegali, sau un ultim lot de 1.500 evrei.

Au scos dela Camera de Muncd lista evreilordublati de romiini, dar care nu mai fusescrà apro-bati, dupd ce au invd[at pe dublanti mcseria. Doicomercianti romani au stdruit ca acesti ev7ei si numai fie aprobati de Camera de Muncd, desi nimeninu pierclea nimic si toti cdstigau din bAsug depeurma aces:.or hamali evrei cari duceau, gratuit, totgreul in intreprinderi.

1-au ridicat pe acesiia. Erau prea putini. Iar auinconjurat, noaptea, banditeste, câteva strdzi peri-ferice: str. Piici, str. Roemer, Atlasgasse, Fluggasse,etc., si au ridicat pe cei Cu autorizatii in rcguld.(Una din echipe era formed' din comisarul Topa,un functionar al primdrici, si doi jandarmi).

Convoae de bdtrini gArboviti, do peste 80 deani (in Capita la Romdniei, anumiti.oameni dis-

dacd e politicos sd arestezi, intre criminalii derdzboi, pe criminalul de drcot comun A. C. CUZA,pe motiv c e cam imbdtrinit), copii sugaci purtatiin brate de mamele lor, paralitici dusi in spinare derudele lor, orbi dusi do mind de copiii lor, printreei nebuni, topdind veseli, au luat drumul mortii, pre-sdrdnd soselele cu sute de cadavre.

Intre cei deportati la acest dc-al tteilea tran-sport, era si Weber lost redactor sef al ziarului

93

cutaumai

www.dacoromanica.ro

Czernovitzei Morgenblatt. Sora lui, vaduva, cu douifete (del9 si 21 ani) n'a vrut sii-1 lase singur; auvenit toate trei, de bund voie, eu el. Cu totii au fostomoriti, apoi, dincolo de Bpg..

Dintre toti cei 4.500 evrei cernauteni deportati cuultimele trei transporturi, la care se mai adaugi500, ultimul rest, deportat la 10 Septembrie 4942,se mai aflau in viatd la Tulcin, in Noembrie 1943,dupã cum aratã o scrisoare a doctorului Teich, 700de evrei, dintre can 100 copii. Intre acesti evreierau si 91 fosti functionari publici, ofiteri de rezervd,pensionari publici, invalizi, decorati, vficluve din rhz-boiul, de intregire al Romaniei, can, prin adresa Nr.15.376 din 18 Noembrie 1943, a prefecturii Tulcin,s'au adresat Presedintiei Consiliului de Ministri delaBucuresti, cerand repatrierea, pe baza meritelor 5iinsusirilor. Chiar Presedintia Consiliului de Mini-.stri a ccrut lista acestor categorii afIdtoare in Trans-nistria. Numai od a cerut-o dupace mai toll aufost exterminati, mai ales c listele erau intAi cen-tralizate la Odessa, ca sa intarzie 5i mai mult.

In gara Cernduti in fata trenului care astepta pedeport*, erau insirate o serie de mese, la fiecarecate un functionar-doi, cu registre. Evreii deportatitrebuiau sa trend' prin fata fiecarei mese. La primamasã trebniau sà plateasca china. China Iocumtei dincare au fost ridicati, dar unde mai aveau contract.Trebuiau sä pldteascd diferenta de chine Odd laexpirarea contractului. Dacã evreul n'avea ban' des-

se tocraea si obtinea mai ieftin. Dacii

94

tad,

www.dacoromanica.ro

n'avea nimic, lasa haina, paltonul, rufele; functionariierau oameni. intelegatori i primeau mice, numai sa.primeasca.

La a doua masa, evreii trebuiau sà plateascataxele datorate Primariei, pentru apa. Primaria aveabugetul fixat pe un an, nu puteau pierde veniturile cele-ar fi nadus evreii daca ar fi ramas in oras. Siaici te puten tocmi.

Lat a treia masa se platea lumina.La' a patra masa, barbatii (numai ei) plateau unui

functionar dela Administratia Financiara, taxele mili-tare. S'au facut reduceri importante celor ce n'aveaudecat haina pe ei.

La a cincea masa, up functionar al Bancii Natio-nale schimba leii romanesti in marci de ocupatie, a60 lei marca.

La, a sasea masa se cumpara dela evrei aurul, ar-gintul, bijuteriile, obiectele pretioase. Pentru o veri-gheta de aur au dat 3 marci de ocupatie.

Insfarsit, la a saptea masa evreii erau perchizi-tionati cu multa bagare de seamä. Li se fura oficiaItot ce flu oferisera de buna voie, la celelalte sasemese. Fiind jaf, nu li s'a dat nici o dovada pentrutot ce ii s'a luat.

Banuind ea evreii deportati mai ascund bijuterii,BancaNationala a trimis doi functionari si la trece:rea Nistrului, la Atachi, la pod, sa prade ce se maiputea. Evren din nordul Moldovei, din Basarabia,cei ce scapasera de controlul dela Cernauti, au fostdin nou desbracati si control*. Cei doi funclionari

95

ti

www.dacoromanica.ro

al P.N1.12. au umplut douà saculete in valoare demulte sute de milioane, poate miliarde de lei.

Pentru ce au stdruit atata autori,tatile si mare par1ta.din populatia bucovineand, ca evreii sà fie deportati?Aveau evrcii vreo vinã deosebita?

Nu. Romanii veniti la Cerniuti si in restul Bu-covinei, dupa: retragerea rusilor, au venit in calitatede banditi de codru. Au jefuit inspaimantator. Siprea erau multi martori acolo, evreii, cari, intOrnpla"-tor ef au si victimele acestor jafuri. Prea eraumulti aceia care ar fi putut care odatO. socoteali. Auavut loc diferite consilii prezidate de seful de bandageneral Calotescu i s'a gasit ca nu e altO solutiedecat deportarea evreilor. 5tiau cà asta insearanaexterminarea lor.

La 4 Septembrie 1941 s'a dat un decret prin caretoate bunurile situate pe teritoriul Bucovinei de Nordsi al Basarabiei, bunuri ce apartineau evreilor saupersoanelor juridice evreesti la data de 28 Iunie1940, sau dobOndite dupit acea data, se expropriazii(pseudonim pentru jaful oficial).

Dupa o luna, la 11 Octombrie 1941, evreii cer-nauteni au fost bagati in ghetto, in acecasi lunäevreii bucovineni au fost deportati in Transnistria.

5i averiie lor au fost impartite intre populatieautoritali.

Din acclas motiv a tinut Antonescu sa fie depor-tali i evreii din restul tdrii (mai ales cei din Bu-curesti), ca evreii sa fie pe veci deposedati de bu-nurile lor.

96

si

www.dacoromanica.ro

tIar nu nurnai averile ewe/esti au fluid pi-atlas.In retragerea lor, rusii au Idsat uriase depozite demdrfuri de tot felul, magazine pline, fabrici bine uti-late si cu rezerve de materii prime in valoare demiliarde, ca sa nu infometeze populatia dvilä, ca sanu o lipseascd de strictul necesar. 0 adevdratd noudCalifornie. Nenumdrati banditi români, din toateprovinciile, au Advdlit la Cernduti sa-si imparth prada.Acesti noui cautatori de aur au fost porecliti chiarde cdtre populatia locald (neevrei): californieni.

Pentru sume deadreptul ridicole, oricine, daci eranumai roman, obtinea primul magazin sau primafabrica pe care o intalnea. Era destul si te adresezilegionarului inginer 0. Ciimpeanu, directorul Econo-miei Nationale a Guverndmantului Bucovinci, caredispunea cu totul arbitrar si discretionar, nu numaide averile tuturor evreilor, dar si de averea Statului

zeci de miliarde. Un nesecat isvor de bogatii, laindemana cui poftea, cui se aventura pain la Cer-nduti. La inceput oamenii au sovait, pe urmd s'aurepezit. Nu era nevoie sa faci intai cerere, puteaisä ocupi intai fabrica ori magazinul care iti placea,si apoi sà faci cerere.

Asa cum s'a petrecut pa vremca Californiei, oa-meni in toata firea si-au pardsit ocupatii cinstite, pro-fesiuni, meserii rentabile, (ofiteri au demisionat dinarmatd), dar care cereau oarecare osteneald,pornit la Cernduti sd se imbogateasci prin jaf. Pelangd ea obtineau, pentru o nimica toata, fabricimagazine gata sa fie puse in functiune, se mai bu-

97

si cau

6

www.dacoromanica.ro

eurau de o multAme cle alto avantaii: erau scutitide serviciul militar in timp de razbom, erau scutitide impozite, ea pioneri" in industrie, eveau materieprima gratuita, aveau madã de lucru gratuita: evreii,aveau credite nelimitate.

Ca si eautatorii de aur din California, cad clupace au adunat o cantitate de aur, plecau, nu-i maiinteresa ce lasau in urma, californienii de la Cer-nauti, dupa ce transformau, in fabricele obtinute,toata materia prima gasita in cantitati mad, sau dupace vindeau uriasul stoc de marfa din pravalia arendata,lasau totul balta, si se intorceau acasà, in orasulkr, cu averea adunata. Nu-i interesa sit munceascacinstit, sa desvolte o industrie sau un comert. Ve-nisera sa fure i ei un ciolan din friptura cea mare.La ce sa se mai osteneasca, sa caute alte materiiprime? Lasau totul, lasau pe drumuri muncitorii sifunctionarii, i o stergeau intr'o noapte. Mai alesca stiau cal odata i odata tot vor da soicoteala.

tine a patronat toate acestea? In primul rindAntonescu. A dat si recomandatii speciale unor oa-meni ca sa beneficieze de aurul dela Cernauti. Apoiguvernatorul Bucovinei, generalul Calotescu. $i in-ginerul Campeanu, directorul Economiei Nationalebucovinene. Primarul (noul primer) Dimitrie Gale$,fost judecator. Presedintele C amerei de Comert,Octavian Voronca, antisemit de profesie, sbir nemai-pomenit, fost presedintele Camerei de Comert incasub regimul Goga,Cuza. Inspectoldi Camerei ,deMunca: Furtarrá (originar din Rogojesti-Siret), Be-raria. Ms..


Clad a venit, apoi, guvernator al Bucovinei, se -neralul Dragalina si a vrut s5. ridice unele restrictiiprivitoare la evrei, sau sh mai tempereze laComiade jaf a banditilor cari invadaserd Bucovina, s'auopus o Eer ie de intelectuali si personalbti: Voranca,dr. Gales, ing. Campeanu, prof. Pavelescu (fost di-rectorul Economiei Nationale), inspector Berariu,etc. Negustorii, in frunte cu Haralambie Mandreanu,s'au opus energic s se dea evreilor posibilitatea dea reincepe comertul. 5e temeau de concurentd. Einu se plicepeau, veniserd nurnai pentru jaf.

E lungal lista californienilor". Dar ea va trebuiintocmitä. Pentruca averile lor sa contribue la aco-perirea datoriilor tarii.

lea cativa:Dr. V. Noveanu, fost ministru in guvernul Gi-

gurtu, presedintele AGICOB (Asociatia generald aindustriasilor din Bucovina). A pus mana pe fabricade ciorapi si tricotaje Trinaco", cu o rezervä imens'ade materii prime ldsate de rusi. Era in comisia derevizuire a carnetelor de muncd.

Ing. Cupsa, ardelean (arestat ca legionar sub An-tonescu), a lust marea fabricá de tricotaje si ciorapiHercules-.

Vasile Negru, proprietarul firmei Negalis- dinBucuresti, a preluat" mai multe intreprinderi.

Aurelian lonescu, fast controlor financiar, a de-rnisionat chiar din aceastd .functie, asa de fructuoasäpe atunci, s'a repazit la Cernauti si-a inhatat si elcalteva intreprinderi, pe care le-a mutat apoi Ia Bu-wresti.

99

-

www.dacoromanica.ro

Avocatul Teofil Nitealnu, din Bucuresti, a pusmana pe cea mai mare fabricd de cauciuc, Caurom".Fabrica era a familiilor Yortner i Roskyes, evrei.Niteanu era avocatul fabricei. Pentru motive de ro-rnânizare s'a trecut in registre 6 el are 60010 dinactiuni. S'a gandit, in 1941, 6 e mai bine si fieproprietarul ei. mai ales cã i-au riimas si enorm demulte mdrfuri, materii prime si semifabricate, depeste 50 milioane lei.

In 1944, cad au inceput evacuarile, a vrutse piardi urma fabricei Caurom: a constituit socie-tatea Teonit (Teofil Niteanu), cu sediul la Fagaras,unde a transportat toate masinile fabricei Caurom. Nus'a sinchisit de clauzele armistitiului si nu le-a de-clarat. Totusi organele armatei sovietice le-au des-coperit.

Azi, Niteanu este in Bucinesti, extrem de bogat.Cum nu plesnesc oamenii de atata boggle, mai alescand nu le apartine?

Fratii Brirbulesetz (Comana), in pragul falirnen-tului, au luat o mare industrie de cherestea. Atit demare, incat trei ani de zile au transportat si au tottransportat si tot a mai fimas.

Haralambie Miindreami, oltean, lost chelner laDragomir Niculescu, a luat, pe strada Iancu Flondor,cel mai mare magazin de Coloniale i delicatese.Daca intra in prdvalie un evreu, Haralambie 11 dape rnana politiei. In schimb a specuIat ca un nemernicpe clientii neevrei.

ardelean, a luat inagazinul de galanterieAura", de pe strada I. Flondor. Era mernbru incomisia pentru revizuirea carnetelor d munch',

100

M.

www.dacoromanica.ro

Comandorul Ion Pemescu a venit la Cerniutifára.. un ban, dar cu o recomandatic-ordin dela Auto-nescu si a obtinut in arendd (cu 20.000 lei pe an)!,o fabrica de capace de ceasornice, in valoare dezeci de milioane. A uitat Ca fabrica nu e a luia mutat'o in Bucuresti, (Splaiul Independentei, 2).I-au trebuit cinci vagoane, complect incareate, casd mute totul.

Alti californieni" sunt inregistrati in ziarul Fi-nante si Industrie" (Nr. 195 -198, Septembrie 1944).

Pentru 245 industrii si 2.282 bunuri comercialearendate, Statul a incasat, intr'un an, numai 164milioane lei, in medic 65.000 lei anual, pentru in-treprinderi ce produceau miliarde.

.,Numai dela 5 IuIie 1941 pind la 5 Iu1ie 1942,industria bucovineana a consumat 156.638 tone ma-terii prime si a produs 104.348 tone fabricate.

In aceiasi perioada, industriasii" bucovineni auobtinut credite de peste un miliard.

N'au mai restituit banii.

Au mai fost i altfel .de californient , aceia carintr'adevar adunau aur sr argint, sau alte obrecte de

valoare, iar cand s'au terminat acestea, tot felul deobrecte ce le puteau vinde. Erau oameni pe earl nur-ai fi banurt vreodatd pasari de prada, .ch plecau,saptamanal .sau sr mar des, intr o .expeditie (fman-.tata de socrerati, sau de partrculan, .sau de grupurrde asociati ad hoc), pand la Cernalutt, de unde adu-ceau la Bucw esti valize pline cu tot felul de obrecteca sfesnice, taanuri, tabachere, podoabe, de argint

101

si

www.dacoromanica.ro

sau de aur, furate din casele evreilor, din sinagogi,din magazine.

Am vazut atunci asemenea valize la un cdpitancare demisionase din armatä si pleca mereu Ia Cer-nauli. Ca si ghetele i pantofii dela Maidanek, fie-care object, din care multe palate cu sAnge, sitoate stropite cu lacritni, plangea i povestea o altatragedie.

Averile tuturor acestor jefuitori sau profitori depe urma nenorocirii evreilor, trebue sa refaca viatacelor ce au suferit si mai sunt in viatd.

Californienii au pus mana si pe multe case e-vreestt, cu mobila cu tot. Case le evreesti purtau eti-chete: Averea SrSatu Li. Mobile le evreilor au fost siele furate de Stat. Orice roman putea evacua ime-diat un evreu, ca sa-i ia locuinta. Chiriasii romaniaveau posibilitatea sa cumpere foarte Wan, si Incain rate, casele evreilor, cu mobila cu tot. Mai ales cia,la inventarierea mobilelor, functionarul delegat, pentruun oarecare bacsis, inregistra ca a galsit mai puttne.Cei cari au ramas numai chiriasi, and s'au retras,odata cu trupele romane, au furat si au luat cu ei t.

mobilele din casa.Iata in ce fel vroia Antonescu sa faca (asa cum a

declarat) din Bucovina si Basarabia, tinuturi model.A crezut (cum a declarat) Ca pentru asla e deajunssà deporteze si sit asasmeze pe evrei.

La NEPOLOCAUTI (jud. ernauti), soIdaiitomanii au impuscat pe toti barbatii evrei, pe urmtii-au asvarht in apa.102

www.dacoromanica.ro

La CAMINA, sat la cAtiva kllometri de Cernauti,au fost impuscati 16 tineri evrei plecati din Cer-näuti spre Storojinet, acasd. Intre ei,

La Camina locuiau numai doi evrei: Halstuch§i Woloch, carciumari. Foarte bogati. Când a in-ceput pra'padul in Bucovina, popuIatia i-a ascuns. Darcarciumarii erau bogati. Unul din cei care-i tineaaseun,i, i-a scos afard:

Haideti, cã vd duc intr'un loc mai sigur!I-au dus la un pod si i-au tdiat in bucdti.Au impartit apoi cele mostenite dela cdrciumari.

103

Ificov;ci.

www.dacoromanica.ro

Judetul DorohoiHERTA a fost singurul oras din judet in care

au intrat rusii in 1941.La 22 Iunie 1941, in prima zi de razboiu, artileria

rornând a bombardat orasul, in special obiectivelemiiitare din centru (str. principalà, I. C. Bratianu):toate magazinele evreesti.

RetragAndu-se armatele rusesti, la 4 Julie (Vinerispre seara) au intrat primele patrule romane (reg.3 graniceri): Au adunat tot poporul, dar un ofiterroman a strigat:

Jidanii deoparte!Domnule ofiter, a spus un roman, Botezatu,

noi n'avem nimic cu evreii, traim in buni pace cu ei.Nu ne-au facut niciun eau, ne ajutdm unii pe altiila nevole, ne bucuram impreuna cand e sa' ne bu-curam.

Jidanii deoparte!Un ()filer superior a dat ordin ca evreii sal stea

in case si sA astepte. -

iimbati chmineata teti emu au fest alumati. la


sinagogi, in beciuri (mai ales in beciul cel mare allui Abram Rosen, fierarie), la priman'e. S'a po-runcit sa nu li se dea nici mancare, nici api. Seara,batranii au fost invoili sa doarma acasa, dimineataau revenit.

Rana Luni au stat evreii inchisi. Intre timp Aufost scosi din beciuri si inghesuiti numai in sinagogi.

Luni a venit un major si a citit lista celor ce...urmeaza" sa se prezinte imediat pentru cer-

cetdri!Lista a fost intocmitd de Panait Chifu, liberal,

fost ajutor de primar, Mihai ,5tefanescu, national-taranist, Ilie Steclaru, cuzist, lancu Alexandrescu.Chiar ei s'au la.udat, apoi, Ca au fäcut aceastalista.

Cei cititi au fost scosi, fdrà sa mai fie cerce-tali: 65 persoane, barbati, femei, copii. 0 fosta in-vatItoare a scdpat din acest convoi, pentrucd tatale; a klat 20.000 lei unui locotenent care aduna evreii.

0 parte din acesti evrei au fost impuscati laMoara, cu pustile, ceilalli la Obor, cu mitralierele.

La Maara, a ramas vie o fetita de 7 ani, a luiLeizer Rotaru, care fusese impuscat cu toatà fa-milia. Un soldat a tras de cloud ori in fetita i n'animerit-o. A impuscat-o locotenentul care comandaplutonul.

Cativa din morti: Latzer Rotaru, lemnar, str. I. C.Bratianu, cu sotia si 5 fete; Copel Meer (Max),fost perceptor la Falticeni; Leiba Butnaru, dogar,cu sotia u cativa copii, rabinul orasului, Moscovici;Druckman, invaldtoare, §i tatall ei, losif Druckman,cerealist.


Doi batrani de 90 de ani, intre care Marcu Co-jocaru zis Marcooici, invalator de ebraia, str. I. C.Bratianu, au fost trecuti pe listã i impuscati, pen-trued ar fi spionat pe langa biserica si au tras cumitraliera in armata romanr.

La Moarà, ingroparea evreilor a fost suprave-ghiata de brim Alexandrescu, unul din principaliiintocrnitori ai listei. Aflandu-se, mai tarziu, la Do-rohoi, s'a laudat de multe ori ca el nu se teme deevreii lui, evreii lui sunt la Moard.

Iancu Alexandrescu a fost v5zut, nu de mult, inBucuresti.

In timp ce evreii erau inchisi, parte din populatialocald a jefuit. Aceiasi oameni cari au furat delaromâni cand au intrat rusii, au furat dela evrei candau intrat romanii: Borcea Alexandru, Popescu Con-stantin (muzicant), Sticlaru Hie, etc., romani toti.

Dar n'au furat numai ei. Au furat i ofiterii,subofiterii i trupa. Ofiterii au adus gamioane sàincarce lucrurile din casele evreesti si le-au trimisaeas5, in orasele uncle aveau familia.

Au fost i uncle case evreesti unde nu s'a jefuit.Cine a platit bine, avea la u,d o sentinela militaracare pdzoa casa.

Dupã ce jaful a fost terminat, evreii au fost li-berati. Marti. Nu mai ieseau din case, de tearnd,

pentrucd nu era voie. Doar la piati, o ord.PAnd cand au ie§it pentru totdoauna, paste trei

sdptdrndni. Au fost ,dusi la Edinet, pe urmd inTransnistria.

106

si

www.dacoromanica.ro

La MIHAILENI na fost pogrom. Cu toate catargul era la jumatate km. de granità.

In ziva de 11 lunie 1940, Joi, locotenentul A larq(din reg. 10 Dorobanti), comandantul Pietei, n'aveace face. Se plimba. A intalnit pe Cu la Bercu (co-merciant, rnateriale de constructie, strada Carol) caremergea sa cumpere un mar:

Actele!I le-a oprit, desi II cunostea.

Dacd-s in regula, ti le trimit maine.(Vom`vedea ca fi trebui p. o sperietoare pentru cci-

lali din targ).Cula Bercu a alergat pe la cunoscuti. Leon

Wexler s'a oferit sa." vorbeasca el cu locotenentul, savada ce vrea.

Asculta, Leon Wexler, soarta lui Cula e pe-cetluita.. Ce conteaza un om, in ansamblul evenimen-telor de azi? Ocupati-va mai bine de voi, de ceilalti.Strangeti 100.000 lei, daca vreti sà vä saIvati, altfeltrebue sä vä arestez pe tofi.

S'au strâns in graba 100.000 lei Leon Wexlerle-a dat dirigintehri postei, Constantin Chelaru, to-vardsul locotenentului, oa s i 1e predea.

Kind s'au refugiat taranii din Tureatca si Si-nauti, spre Mihaileni, locotenentul Mare$, cu diri-gintele post' i on dr. Costin, s'au constituit inbandd, au umblat din casä in casà, Ia evrei,sà strangä fonduri pentru refugiati. Cine refuza, erapalmuit, ori bAtut cu ciomagul. A fost mare groazdin tam laid pentruce s'au speriat- acummai ales cand au vdzut Ca vechea bandd, aceiasi trei,a reapdrut In cedru.

107

evrei

evreii,

pa

1i

www.dacoromanica.ro

Vrasazied evrei iu scapat, cleocamdata. Nu maierau primejohe nationala, de vreme ce dasera a padade jertfa, in valoare de 100.000 Iei. Dar n'a scipatsi Cu la Bercu.

Sambata, Bercu a fost chemat de un sergent lapolitie. Dela poliite Lau trimis, ca anexa a unuiplic inchis, la locotenentul Mares, spre ceroetare.

Esti baiat de stept, Bercule, spune: care-scomunisti in targul nostru?

Nu stiu.Risel este?Nu stiu.Griinstein este?Nu stiu.Smal Wasserman, directorul colii primare,

este?Nu stiu.Dentistul Stir Isac este?Nu stiu.Dar Copel Izel?Nu stiu.

Ii insira mai ales pe bogatasii targului.Daca vrei sa scapi, spune oine e cornunist!Nu stiu.

Nu scapa asa de usor si (le simplu un evreu,cum povestim noi aici, cand nu stie ceva si se aflain cercetare.

A fost inchis la fosta vamd. L-au perchezitionat.Soldatul care-1 perchezipona a scapat" jos uncartus.

Ai cartuse, jiclane? Vroial si ma omori?

1 08

ia

www.dacoromanica.ro

, ,A ksat corpul delict jos, si a alergat, t emit, saaducä pe sefi.

Dar Cu la Bercu nu si-a pierdut cumpätul, aridicat cartusul si 1-a asvarlit &parte, pe fereastrai.

Ploua torential. Nu 1-au mai gaisit. Soldatul erasit se sinucida de durere.

La 10 si jumitate seara a venit iar locotenentulMares:

Spune adevdrul, cã te fac...Am spus numai adevárul.

0 palma 1-a rästurnat pe dreapta.Ce-i cu doamna Leibovici, (sotia directdrului

de Banca. N. A.)?Nu tiu.

Alta palm5. 1-a rdsturaat pe stanga.Spune adevdrul, ca ramai aici!Nu stiu.

Doud palme gemene 1-au rasturnat pe spate.La unu noaptea au yenit cAteva sentinele:

Du-te acasa", sã mananci. Aici n avem ce-ti dan'ai sa stai la noi flAmând. Oameni suntem. Nici

pe ciment nu poti dormi!Bercu se temea si se bucure. Stia cd are timp

pentru asta.Avea dreptatc. Nici nu 1-au dus acasa. L-au con-

dus la plutonul de grAniceri.Dimineata, a venit comandantul plutonului de

grániceri, locotenentul Paulioc. II tia pe Bercu.Bercule, chestiunea e serioasà!

Abia acum a aflat Bercu ce scria in adresa cucare politia II inaintese la Comenduirea Pietu.


Avem ortotreca ea va inainthm pe individul Cu laBercu, care in ziva de 11 Julie cr1. venea dinspreSiret. Se banueste cã a tratat cu sovietele predareathrgului Mihaileni.

lar locotenentul Mares, comandantul pietii, 11

inaintase mai departe, plutonului de graniceri:...din cercetarile noastre (adica din interogatoriu,

N. A.), reiese intr'adevar cä acest individ a tratatpredarea targului Mihaileni...".

.Cand a venit capitanul BaleitiFescu, comandantulcompaniei de graniceri, s'a repezit la Cu la cu varga:

Ma jidane, tradator, beti sande nostru? Vetifi impuscati cu tojiI

Si 1-a retrimis la comandantul pietii, locotenentulMares, care 1-a inaintat comandantului batalionului,maiorul Gezar Constantinescu. Abia acesta si-a delseama cu ce gaindrii umbla autoritatile locului. I-afacut raport favorabil, aratand neseriozitatea lotote-nentului Mares, a trimis pe Cu la Blercu la regimentul10 Dorobanti (Zvoristea) care 1-a pus in libertate.

Locotenentul Mares turba. Trebuia fãcut cevain stil mare impotriva jidanilor.

Peste cateva zile a venit maiorul dela Parchetulmilitar si a pornit in razie serioasd, la toate caseleevreesti. Au arestat 70 barbati i o femeie. 18 dinei .au fost inaintati Curtii Martiale din Vladeni (jud.Botosani); rabinul orasului, Marilus; Wasserman, di-rectorul scoalei israelite; Isac 'Stir, dentist, pentrueda vrut sà piece la Cernauti, la rusi, sd scape de in-fernul din tfirg; Copel Reizel, pentrucd, in urmaunei minutioase anchete, s'a descoperit a dela el


a fost cumparati fata de mash din plus res, Jerealtarul Sinagogii; Hervu Segal; Cala Bercu (celcare a vrut predea targul); domnisoara Horol-tvitz, pentrucd s'a gdsit la ea o piapuma ro5ie; Grain-berq; dr. Axler (din Dorohoi), pentrucd s'a gäsitla el o carte de un autor rus; Leib Mieraru, pon-trued fetita lui, de cativa ani, avea in cap a fundi

frosie.Dela Parchetul toti acesf a au fost

la Roman, unde au fost achitat;. Dar au fostsfd:uiti s. pdrdseascd orasul, altfel...

La 13 Iunie 1941, opt zile inainte de izbucnireara.71,oiu1ui, au fost arestati alti 13-14 cornunisti

t-e cari: Ionel Flor, tardl 5i fiul) siip i i la Videle. Tot orasul era atunci in doliu, era

rms.-1u. Erau ridicati cei mai bu-ii din oras.La 21 Iunie, Joi dimineita, ca oam-nii sã

Tfi bannit ceva, gardienii publi_i au urnblat d:n casdin casd:

Toti evreii, dela mic la mare, sd fie intr'ojumdtate de oral in fata Primariei, cu bagaj m;c, cãpleaca la 7 km. de oras, sd fie feriti de bombar-damentele bolsevice!

Cine a intarziat, a fost batut.Evreii au cerut sá inchirieze, cu platà, cdrute

pentru bdtrdni, pentru, bolnavi, pentru, copit. Nu s'aadmis.

Clara Baron a rugat pe gardianul Raufu i apoipe seful politiei, Axinte, dea vole s. pund intr'ocdrutd Re mama ei, Lea Baron, care suferea de

111

I

.Militar, tri:

(i,

-Fara

inima.

sa.

I

i ti

Megringer,

st-i

www.dacoromanica.ro

Iti vs aesiancla" caruta, dar Inti si a-jungeti la destinatie.

`Convoiul a inners pe jos 30 km., pAnd la Bucecea.A fost fotografiat de nemti.

Au stat sase saptannani la Bucecea, gazduiti deevreii din localitate. Dupa care au fost trimii laDorohoi.

Drumul spre Dorohoi a fdst si mai chinuitor.Mereu convoiul era oprit:

Ei, de data asta s'a terminat, -va impuscam!Au fost alesi mai multi barbati (intre cari So-

lomon Baron):Daca dispare cineva din convoi, pe voi vä

impu§cam!Dupa o scurta sedere la Dorohdi, au fost trimisi

in Transnistria.rula Berea n'a fast deportat in Transnistria. A

avut norocul ca era periculos Statului, era politic'',asa ca a .:3st refinut in lagar. Altfel murea si el,ca toti cei 7 membri din familia lui cari au fostucisi in Transnistria.

La Mihaileni n'a fost pogrom. N'a fdst omorit,de jandarmi, decat Ijcu Moscovici cu sotia (din Tu-reataa) i Stoime Weiner din Mihoreni (pendinte deMihaileni), cu toata familia.

Mu ha vreme dupa aceia, Bercu s'a intalnit culocot. Mares:

Ma Bercule, spune drept, erai atunci comunist?N'am fost; dar sunt acuma. Atunci nu prea

stiam ce e. Mi-ati trezit dv. curiozitatea, apoi in-teresul. Am suferit pentru comunism, sa merit celputin suforinta

112I

www.dacoromanica.ro

Dar oe-i attita resu pe voi?II avefi i dv., chiar la drapel. Aproape nu

e tarà sã n'aibe. numai evreii n'au rosu ladrapel? Mai ult, rosul ne este in sange, in sangelemeu ca i in al dv., de vreti ori de nu vreti! Seschimbal vremea, domnule locotenent!

Care e deosebirea?Inainte, oamenii läsau in grija lui Dumnezeu

sä rezolve toate problemele; ii ii cedau lui toatebeneficitle. Azi omul le rezolvá si are el toateloloaselel

Ma Bercule, ce vor, ma, ai vostri?Nu-s ai nostri, sunt iai poporului!Bine, si ce vor in definitiv?Domnule locotenent, in viata CiVila ce sun-

teti dv.?Eu? Industrias.Dintre d-ta i lucratorul d-tale, cine mun-

ceste mai mult?Lucrâtorul, fireste!$i cine ca.,tigd mai mult?De... eu.

Orasul DOROHOI.La 28-29 Iunie 1940, a inceput retragerea tru-

pelor române din Basarabia si Bucovina. Trupeledin nord, din CerautiHotin, s'au retras pratorasul Dorohoi.

Inainte cu cateva zile, coloane mari in carutepline cu bagaje de civili basara6eni, care fugeaudin ordinul i spaima raspindita cle autoritalile ro-

113

Stiti ca

www.dacoromanica.ro

mane, .au trecut i ele prin orasul Dorohoi. Acestiaau crelat atmosfera, asa cum fusesera invdiali de ele-mentele legionare din armata, si de autoritatile luiAntonescu:

`0arneni buni, spuneti peste tot cd jidanii atacatrupele rornane in retragere.

Pdi chiar ataca?Asta ne-ar mai li,)si!

Atat de des, atilt de mecanic repetau oameniiacest refren: atacd", incat numai oamenude rea credinti n'a.0 observat cã erau placi de gra-mofon fabricate anume. $i le-au insusit, le-au am-plificat cu ceeace ar fi vrut ei sd mai fi ficut jidaniisi le-au imprastiat mai departe, ca sa fie infloritesi de ceilalti.

Tot orasul, tot judetul i pe urmd tob.tai fara, po-vesteau tot mai amdnuntit" purtarea evreilor. Zia-rele, in frunte cu Porunca Vremii" i Curentul",erau pline de murclarie nationalis:a.

Dar ce sá ne mirdm cã Porunoa Vremii, Curentulsi alto otrdvuri, ndscoceau i raspandeau asemeneamiselii, cand Revista Fundatillor Regale (anul IX,1 Februarie 1942, Nr. 2) cu comitetul de directiealcatuit latunci din: I. 41. Briitescu-Voinesti, D. Gusti,E. Racovitei, C. Ridulescu-Motru, I. Simionescu, §iavand ca. redactor sef pe Camil Petrescu, publica, Iadeschidere, un lung articol Intrebari privitoare laziva de maine", semnat S. Mehedinti:

.....dupa ce Evreii au fost nicovala in ApusulEuropei, iar mai tarziu au avut sã sufere atateaprigoniri i pogronsari parã in rasaritul Europei..

114

jidanii

www.dacoromanica.ro

iata ca in secolul al 19-lea, strimtorati autrea, ei serevarsa psupra României. Gasind aci un popor pa-triarhal si tolerant, pu putut deveni si ei ciocan. (Canaarmata romand insultata i umilita se retrdgea dinBucovina si din Basarabia, dupd ce Evreii sovieticiii daduserd. atatea lovituri, cei din Dorohai i-au primitchiar cu impuscaturi)". (pag. 256, nota).

Daca 1-am tii om serios, sau macar cinstit, i-amcere sà ne faca dovada ca evreii din Dorohoi autras in armata romand. Dar in acelas articol, S. Me-hedinfi spune i urmdtoarele:

Para i neamul paria ajunsese sa pima Ia calecultura si destinele poporului roman"...

...presa evreiasca a fost desfiintata, pribegii dinRusia incop a fi trimisi la urma lor..." (in

Transnistria, la moarte. N. A.)....ca in tdrile cti pogromuri, de uncle Evreii e'au

strecurat in Romania..." (S. Mehedinti e poftiturmareasca intreaga colectie Pogrom, unde e vorbasi de o noua tarä cu pogramuri", a cl-sale.

...ne-am ales, intre altele, i cu un plural ji-dovesc... ,,

Amintesc din nou, articolul n'a aparut in PoruncaVremii", ci in Revista Fundafillor Regale. Ne in-chipuim revolta Capului Statului, cand a vdzut acedlucrul

Dar in incheere, autorul arata ca in privinta ce1ordiscutate de el in articol ateptam ou cel mai viuinteres pdrerea specialistilor cinstiti i competenr.

Da, am vrea sa cunoastem i noi parerea specia-listilor cinstiti i compeenti, caci pe-a lui S. Mehe-dinti e tmea§tem.

115

Dahlia si

af

www.dacoromanica.ro

biversiunea l'usese bine regisatà de guvern, poporuluitase de toate, tara nu mai avea decit o preocupare,o problemd: jidanii. Ce ne facem cu jidanii?"striga poporul intaratat.

La care autoritätile au rdspuns cu acel faimos:24 de ore e voe sä se food orice cu evreir.

Dacd in Moldova si in restul tdrii, teroarea dez-ldntuitd atunci impotiiva, evreilor, s'a rezumat maimult la jafuri, asvArliri din tren, bdtdi groaznice,in Bucovina si Basarabia, (la care se adauga Iasul)mdcelurile au intrecut chiar prevederile optimisteale legionarilor si ale Iui Antonescu.

Judoul Dorohoi, din nu stiu ce interese persq-nale, fusese incorporat tinutului Bucovinei. Si pentrupdin Bucovina au fost mdceluri, a trebuit si ie macelsi la Dorohoi.

Nimeni nu, spunea c a Vitizut cu ochii lui" cceacepovestea. Fiecare povestea ca si cum el a vdzut.Dacd era intrebat, spunea insa cd a auzit dela altulcare si el auzise dela altul care auzise dela altul.

Plutonierul Litera, dela regimentul 29 infanterie(Partea Sedentard) povestea foarte aradnuntit, ce aufd.cut evreii la retragerea trupelar romane.

De uncle stii?Cum, toed lurnea stie!Cine ti-a spus?Un plutonier din jandarmerie, la Hotin.El de unde stia?I-a spus un sergent care aflase dela tin Irate

al lui, caporal, cu serviciul la Chisiniu.Si caporahd de undo stia?


Caporalul era bun prieten cu ordonanta untilsublocotenent.

Si nu spunea de undo stie sublocotenentul?'Cum sa nu! Sublocotenentul tocmai se intorcea

dela Bucuresti, din concediu, la unitate, in Basa-rabia. Povestea toatä Capita la, ba scria si in toategazetele. 'El a adus vestea in Basarabia. Era legionarinfocat, nu putea minti!

Vrasazia vestea a fost dusa: din Bucuresti inBasarabia, nu invers.

In schimb, multime de alti refugiati alungatide autoritatile române care vroiau sä arate groazapopulatiei la sosirea rusilor poyesteau ã draniibasarabeni, ucrainem i romani, persecutati, maltra-tali de autoritatile româneti, mai cu seanai de jan-darmerie, si-au manifestat entuziasmul la intrareatrupelor sovietice. Au fost manifestatii spomane,unamme, ale populatiei, care fusese atita vreme je-

torturatd, masacratd, child nu era Inca raz-boi, cand nu erau Inca nemlii in tari, de e1em4ntegen locotenent Moräreseu, un precursor al re-gimului hitlerist (are dosar la Curtea d,e Apeldin. Cernauti) care lega evreii si ii impusca fardmai numere; sau ca acei ce au impuscat pe evreiidin Soroca; sau ca judeatorul de instructie RudolfCostrakevicz dela tribunalul Hotin, care la o ezd-toare a Ligii culturale (Bund) a- arestat pe totiparticipantii, a desbracat femeile i fetele (pentrucontrol sanitar!) bAtut joc de ele. Toate a-cestea erau maruntisuri care se intAmplau zilnic,de ani de zile, in toatd Basarabia i Bucovina.

117

fuita,

sa-i

si si-a

www.dacoromanica.ro

In orwil Dorohoi, locuitorii romani au constatatCu prisosinta cat de periculosi sunt jidanii. Cand s'adeclarat ,razboiul sfant" impotriva celor mai sfinteinterese ale tarii, locuitorii din Dorohoi ca i cei dintot restul tarii, stiind cã vom avea, o vreme pe neamtin Ora, gandit sh se aprovizioneze ei cu ce letrebue, inainte de a le-o lua inainte nemtii, ocroti-torii nostri si mai ales ai alimentelor noastre.

Un evreu din Dorohoi si-a facut si el o lista cuce ii trebuia §i a -dat-o bacanului Haim Schwartz,sa-i pregateasca cele scrise. Omul n'avusese altcevala indemana si a scris-o cu creion ros.

Lista a fost vazuta pe masa bacanului, de catresotia (invatatoare) maiorului Nistor, care a alergatinspairnantata, la vecini, apoi in tot orasul, sa tipeca la bacamd jidan se afla un manifest comunist.

In ale cloud zile cat a durat trecerea trupelorin retragere prin oras., s'a svonit in localitate ca evreiidin Dorohoi vor capital o lectie pentru ceeace ar fifacut unii evrei in Basarabia si Bucovina. Chiar sol-datii cazati in oras, au avertizat gazdele, cu o ziinainte, c5. 24 de ore va fi liber sa se faca orioecu jidanr.

Deaceee, nenumarate case, dela mahala mai intai,au scris pe usa, pe pereti, pe gard: Aici lacuescromai i au desemnat cruci multe. Iar in ziva po-gromului, s'a dat ordin românilor s puni icoanaMaicii Domnului, sau drapelul roman.

Intre timp, la Herii a avut loc un incident cu ca-

118

,s'au

i

www.dacoromanica.ro

racter militar, in urma caruia au fost impuscati, ouun singur glonte, cdpitanul de artilerie Boros, romfin,(din Bacau) i soldatul evreu lancu Solomon dinarmata romand), care se asezase, din proprie initia-tiva, in fata cdpitanului, ca apere.

Au fost aduse amanclouà cadavrele la Dorohoi,ca .sa." fie inmormantate cu onorurile cuvenite unoreroi, capitanul la cimitirul roman, evreul la cimi-tirul israelit.

Legionarii (ofiteri i chiar enii comandanti) dinregimentul 3 graniceri, care cantonase peste noaptela marginea orasului, au cautat s. foloseasca acesteinmormantari drept pretext pentru lectia ce trebuiadata evreilor.

A doua zi, Luni, 1 Iunie 1940, au avut loc in-mormantdrile.

Regimentul 8 Artilerie din localitate a trimis lacimitirul evreesc o companie de soldati evrei, im-preuna cu plutonierul T. R. Emil Bercovici (student),sa dea onorurile.

Sub pretext ca evreii veniti la inmormantare,adunasera la cimitir ca sá comploteze, mai multiofiteri si soldati din regimental 3 graniceri, care toe-mai paraseau orasul, pe soseaua ce duce la Suceava(prin Waal Campului) si care trece chiar laugh'cirnitir, au intrat in cimitir, au prins compania de§oldaci ,evrei tocmai cand ii terminase misiunea siiesea, le-au poruncit sd se desbrace, i-au asezatla gardul cimitirului si au tras. Numai trei au scapat,raniti (intre ei, administratorul ziarului Baedul").Pe plutonierul T. R., Bercovici, dupa ce 1-au lin-Rutcat, 1-au aiezat 1a o mitraliera §i au cheinat

119

sad

!se

www.dacoromanica.ro

martori sa arate ca evreul a tras in armata roman&Alte grupuri de soldati din reg. 3 graniceri au

intrat in cimitir. Venisera cam tarziu. Inmormantarease terminase, fruntasii evrei, intre caH rabinul, sefulComunitatii si multi din asistenti, plecasera de vreozece minute. air au mai gasit oameni.

Evreii din cimitir, auzind ce se petrece afara,s au risipit si s'au ascuns dupa morminte. Pazniculcimitirului israelit, un roman, a mers cu soldatii sdle-arate unde s'au ascuns evreii.

Au fost atunci impuscati 52 sau 53 evrei. Nuerau mai multi.

S. Sulimovici, secretarul Comunitatii Evreilor dinDorohoi, unul din supravietuitorii acestui macelmartor ocular la executarile Pante in curtea cimi-tirului, povesteste cd in ziva de Duminica 30 Iunie1940, a fost ehernat la Comenduirea Dorohoi, pentruA i se pune in vedere sa organizeze inmormantareasoldatului erou lancu Solomon, pentru Luni 1 Iunie1940 ora 4. p. m.

Asa cum s'a stabilit, in ziva de 1 Iulie 1940 ora4 p. m. s'a deplasat la cimitirul israelit o delegatiea Cornunitdlii compusd din: dr. I. Axler, prese-dintele Commitii0i, David Sechter, prim rabinul Comunitalii, Aron Goldenberg, rabin secund, Aizic I.Aizic, secretar general al Comunitatii, S. Sulimovici,secretarul Comunitatii i alti membri i functionari.

Gaud au ajuns la cimitir au &hit o delegatie de10 soldati evrei, din reg. 8 Artilerie, sub comandaunui plutonier crestin, §i a plut. T. R., Emil Ber-covici, cativa batrani evrei, femei, copii i intregulpersonal al serviciului de inhurnaro.1 20

sj

www.dacoromanica.ro

La ora 4,30 a inceput cerernonia in casa mortuara,uncle era depus cadavrul, dupa care sicriul a fostridicat i transportat la groapd.

In momentul cand scoborau sicriul in groapa,au aunt o detundturd de armd, urmatd de o salva.Asistenta .a crezut cd este vorba de o salva in o-noarea ofiterulur, a .carur inmormantare se ficea inacelas tulip la cinutrrul crestin. Focurile inoepurdinsd sd se inmulteasca atunci si-au dat searnanu e o simpla salva.

S'a produs o panicd de nedescris. Au dat drumulsicriului in groapd fürd a mai termina ceremonia siau iragit cu totit sd se ascunda in casa .mortuara.

Soldatn. evrei, sub comanda plutonierulm, au fugitspre iesirea din cimitir. Printre ei se afla i pluto-nierul evreu Emil Bercovici.

Din casa mortuard s'a putut vedea cd soldatii evreisunt intampinao de un ofiter superior, dezarmao srinsirati in Ma gardulm cimitirului.

S'a auzit apoi o salva. Sofia intedentului klelacimitir, a povestit apoi cã tbli soadatii evrei cariau participat la inmormantare sunt morti in drepturgardului dela cimitir.

A urmat o ploaie torentiala, cu descarcari elec:trice, cum rare ori s a mar vdzut la Dorohor. Evrenstateau ascunsi in casa mortuard.

La incetarea plon, dr. I: Axler, presedintele Co-mumtatil, irnpreund cu rabmul i membrn Comma-tatii, s'au hotfirit sã piece spre casd..GeilalP au rd-mas acolo: un grup de femer, batrim, copn sr per-sonalul de inhumare.

121

i cd

www.dacoromanica.ro

tmpucàturile continuau. 0 jumatate de orã dupaplecaroa dr. Axler, si-au fãcut aparitia in cimitir40 soldati din Reg. 3 Grhniceri, sub comanda unuilocotenent. Soldatii au impresurat casa mortuara,in pozitie de tragere, iar locotenentul a intrat in ca-mera mortuara si a strigat:

Sus mainile! Predati imediat armele si pre-ghtifi-va de moarte, lifte ce sunteti!

S. Sulimovici i-a explicat ca nu aveau nici un felde arme, au participat doar la inmormantarea unuisoldat evreu cazut la Herta, inmormantare ficutadin ordinul Comenduirii.

Femeile çi copiii au inoeput sa planga, sa roagesa le ddruiascd viata cà sunt nevinovati, sa-i sdrutebocancii.

Locotenentul nu s'a lasat induplecat, a chematditiva soldati, care lovind cu patul armei, i-au scosdin casa mortuara.

Soldatii care asteptau afara: aveau intentiaexecute in curtea cimitirului. Locotenentul a dat insaordin sal fie incadrati intre arme i scosi pe §oseauaDorohoi-Varfu Câmpului, chiar la esirea din cimitir.

Odatã ajunsi pe sosea, evreii au fost insiruiti insant. Soldatii asteptau ordmul locotenentului pentruexecutare. In timp ce soldatii Ii mangaiau armelecare urmau sà facä atAta isprava, S. Sulimovici aiesit din sant si s'a apropiat de locotenent:

Domnule locotenent, stiu cà viata noastra .estein mAinele dv. Va rog sfi m5. ascultati inainte demoarte. Suntem nevinovati, nu ne luati viata inaintecis a-mi acoula cinci minute pentru a và vorbi1

122

nfl

www.dacoromanica.ro

Nu vorbesc cu nimeni! Tree.' la loc si prep-teste-te de moarte!

In momentul eand a auzit raspunsul, in loc sa seintoarca in sant, $ulimovici a luat-o la fuga pecamp. Dupa el au fugit imecliat: Aizic I. Aizic, un!Darin dela azil, i doi copii.

Soldatii au inceput sã tragi dupa ei. Nici unglonte nu i-a nimerit.

Glad fugarii au ajuns in dreptul straziile-a iesit inainte un gránicer, trimis de lacotene4urmareasca. La o distanta numai de 6 metri, acestaa descarcat trei focuri. Primul a lovit mortal peAizic I. Aizic, al cloaca pe batrinul dela azil, taltreilea a perforat mana stanga a lui ulirflovici, pro-ducandu-i fractura osului dela antrebat.

Aizic I. Aizic i batrinul dela azil au muritimediat, $ulimovici a izbutit sa se ascunda intr'ungrajd din apropiere. De-aeolo a putut vedea cumgranicerul, dupa ce a buzunarit victimele, Ii asutape el. A iesit din grajcl si a alergat strada.Aoo ld a ;ntalnit o patrula trimisa de comenduire, subconclucerea,papitanului Hergheligiu, care facea ordine.

S'a apropiat de cdpitan, explicandu-i in ee im-prejurdri a fost impuscat. S'a apropiat i granicerulcare fi fugarea.

De ce 1-ai impuscat? a intrebat ofiterul.Gramcerul a raspuns:

Pentruca a fugit de sub escortii!Pentru ce 1-ai escortat?

Soldatul a raspuns raspicat:Domnuld capitan, dv. probabil ca nu eunoateti

1 2

Raileni,sa-i

In

www.dacoromanica.ro

ordinul cu jidanii. Va rog si mi-1 predati pentrua-1 conduce domnului locotenent care asteaptä indrcptul cimitirului israelit.

CApitanul s'a ldmurit si era gata sa predea peSulimovici granicerului, In acel timp s'a apropiat unplutonier de jandarmi, cantonat la scoala israelitd sicare il cunostea. Auzind discutia si vazand in ce haleste evreul, 1-a luat sub o'crotirea sa si a dat ordinsoldatului si plece imediat.

Soldatul avind intentia sã se opund, plutonicrul ascos revolverul i 1-a ameninfat ca-1 executd pentrudezordinea fácutal in oras.

Sub ocrotirea plutonierului jandarm, Sulimovici apornit sd caute un medic. Era plin de sAnge. Indreptul co1ii israelite a intalnit pe generalul Sind-tescu, care era pe atunci comandantul Corpului.Vazand pe evreu plin do sange, s'a interesat in woeimprejurdri a ajuns in ,aceastä stare. Generalul Sà-nãtescu a fost foarte impresionat, si a spus ca valua cele mai severe mdsuri contra color yin' ovati.

A doua zi, 2 Iulie 1940, Sulimovici a ;lost in-ternat in spitalul Judetean, uncle a mai gäsit vreo30 raniti adusi din oras. Printre ei se aflau si treisoldati evrei cari au fa'cut parte din garda de onoaresi care au scdpat ca prin minune.

In santul din dreptul cimitirului, tovardsii lui desuferintã au fost gdsiti morti. Executarea s'a Plaitimediat 4upã plecarea lui Sulimovici. Singurul care

scdpat a lost oficiantul losif Davidovici; s'a ascunsprintre rnorti.

124

a

www.dacoromanica.ro

In acelas timp, alte trupe române din reg. 3 gra-men*, au intrat puhoi, in oras, prin trei bariere:Trestiana, satul Broscauti, si bariera Hertei (stradaCarmen Sy Iva). Cum au intrat in oras, au tras pestetot cu armele. Ca dupa un chef urias.

aande inthegi, din reg. 3 grdnioeri si din 4 N/A-.cu ofiteri i subofiteri in frunte, au facut

ce-au vrut cu evreii, timp de 24 de ore. Au cutreerattot orasul si au intrebuintat toate gloantele ce leaveau la indemana. In strigate de vin bol?eviciirau pdtruns in case, au impuscat, au jefuit, in toatestrazile unde locuiau evrei: strada Costica' Stroici,I. C. Bratianu, Spiru Haret, Ca lea Dorobantilor,etc.,. etc. Nu erau manifestiri spontane, totul eraexecutat dupa un plan bine organizat: si navalireain oras, si rispandirea, in acelas timp, a bandelor,in intreg orasul. Daca n'au fost ucisi mai mult de110 evrei, este pentrued oamenii erau bine ascunsi,in pivnite, ostasii, prea turbati, nu cunosteau, to-tusi, locuintele si mai ales pentruci erau ocupati cujaful. 24 de ore era prea putin ca sd se -Nei totce ar fi putut ei cu evreii.

Cand s'au tutors dela cimitir, dela inmormantareaeroului evreu, rabinul orasului, David Schechter,presedintele Comunitatii Israelite, dr. Axier, in tra-surd, au fost opriji, pe strada Spiru Haret, de ungrup de ofiteri i soldati. Cu greu au scapat, numaidupace presedintele a aratat Ca e colonel in rezerva,decorat cu Coroana Romaniei, panglica de VirtuteMilitara. Dar nu atat pentru asta au scapat. Incanu avusese loc masacrul din cimitir. Abia 15 minute

I ?5

nátori,

§i

www.dacoromanica.ro

dupd aceea, la 4, avid evreii din cimitir au fost oaa-saorati, s'a dat semnal sa inceapd si n (was, undetrebuia sa se arate cã sunt represalii pentru corn-plotul organizat de evrei in cimitir.

Soldatii se ndpusteau cu furie in casele evraesti,dupa ce trdgeau cliteva gluante, ca à intimideze,dupd ce spdrgeau obloanele, gearnurile, usile. Auprddat ce le-a venit inainte, rnai mult au distrus,pentrucd, neputdnd lua totul in brate si in buzu-ndli, au rdscoht sa. gdseascd lucruri mai de pret. Afost un adevdrat prd,pad. Unii soldati, mai nestiutori,au luat cc le-a venit mai intdi inainte. Mai departe,eland de lucruri mai bune, au asvdrlit primele. Pourrnd au asvdrlit si aceste lucruri si au luat altele.Unde gaseau evrei, ii scoteau din ascunzi sà arateunde-s banii, pe urind ii impuscau.

Hers lonas, un bdtrin (80 de ani) cornereiant delangd podul Botosdneniler (str. I. C. Brdtianu) afost scos din casd, i-au turnat gaz pe cap si i-audat foc, aprinzandu-i barba. L-au impuscat, apor,

i-au prddat casa.Berm Aclipei, cdreiumar (calea Regele Ferdinand)

a fost scos din beciu silit sd arate unde sunt banii.Dupd ce a, preclat totul, 1-au impuseat in curte.

Pe aceiasi stradd, o fatd a frizerului I. Pe-tramisi astepta logodnicul, concentrat, care trebuia sävind cu armata in retragere. Auzind cà vin soldatii,a scos, fericitd, capal pe fereastrd, sá swig dacd nuvine el. A impuscat-o un caporal, ibovnicul pervi-toarei de aldturi. Creerii fetei ai irnproscat toti pe-relii din apropiere,

1Z5

af

4.!

www.dacoromanica.ro

A doua zi &nine* autrebe eine a impu$cat-o

In stracla I. C. Bratianu,merciantul Manole Wittner,§i 1-au impuKat in stn.&

Tot pe I. C. Bratianu, spre ora$, tanirul Mos-covici, functionar, fiul unui tinichigiu, nestiind ces'a intamplat, a venit afard. L-au prins in stradd1-au tdiat cu baionetele.

In fata spitalului israelit, tanárul Isac Rabinovici,(din str. RA.zboieni) mare comerciant, trecea .sprecasà. Un militar alare i-a cerut legitimatia $1 1-aimpuKat in gurd, cand intreba ce au cu el. Catevaz.ile a zdcut in spital, desfigurat. Beregata i limbaIi spanzurau tafarà.

In colt la carciuma lui Moise Zolter, un ofiterlegitima trecatorii. Pe gvrei Ii 5rripu$ea chiar el, pie loc.

Aproape de piafà au fost sco$1 toti evreii, bar-bati, femei, copii, dintr'o casa cu mai multe apar-tamente,. si. Tiganu $ii intratdin mahalale augalagio$1 $1 au iesit cu ce au putut : cu cearpfuri,cu plapurni, u paturi. S au inf4urat in ele si au in-ceput s5. joace $i s. cante in stradd. Pe urmd,practici, s'au inapoiat in casa. $i au incarcat in cear-$afuri i päturi tot ce au putut.

Cele mai multe victime au fost in cartierele Tres-liana $i TAutu.

Prin centru, localnicii romani atatau soldatii im-potriva evreilor. Pormarleana, elev de liceu, legionar,apoi sublocotenent in armata germand, acum in Bu-curefti, arhta 'soldatilor uncle s'au ascuns evreii.

errif autorit'aple sa ui-

au scos din casi pe co-in varsta de 80 de ani

127

&ob..

www.dacoromanica.ro

bentistul Co/in (basarahean fzie origini) a fost a-restat, dupi indicatiile localnicilor, pe motiv ci ar fitras din cash' (locuia la etaj, sus la Muller).

David Haifler, mare bogatas, gray bolnav de an-ghina pectorala, a fost denuntat de localnici cd atras de pe acoperis, A murit dupi câteva saptamini.

Unde sunt mortii (sau cel putin rinitii) romani incare au tras- atunci evreii? De ce nu s'a numitmacar unul ?

Avram Calmanoviri, mosier, revenea, cu trasura,dela mosie. A fost oprit n fata cimitirului evreesc,impuscat, jefuit, apoi aruncat in sant.

Sotii Zelinger, bitrini, negustori (str. Tiutu) aufost jefuiti de tot ce aveau, apoi impuscati lAngagardul casei lor.

La Rapaport, functionar la Primirie, (tatil sa.0era de profesie ghicitor) era in gazda un subloco-tenent. Familia s'a rugat de el sa-i apere.

Fiti linitifi, dv. n'o sà vi se intimple nirnic.Asculta, ordonanta, ai sal Iasi sã ardi lumina toatanoaptQa, ai sà stai la u§ã si ai si spui Ca aicisade un ofiter roman!

Asa a fost.Numai un geam a fost spart, de un glonte ra-

tacit. 9 vecinal romancal a vazut geamul spart,intins mina si a tras perdeaua pe care o filfiiavintul. Femeia avea o fati i fetei ii trebuia, cazestre, ori ce fel de lucruri casnice.

La Roger (parfumerie) oamenii au scipat pentrucã s'au bigat in saci i sacii erau in

In strada Regele Ferdinand 50, in

128

curte la fa-pod.

www.dacoromanica.ro

milia Salzberg, erau niste incdperi goale in careau fost gazduiti 30 de soldati din regimentul 33infanterie. Cand soldatii au auzit impuscaturile dinoras, si-au luat armele:

Hai i noi in oras sa." impuscam caliva jidanilDoamna Salzberg i fiica s'au refugiat la un

vecin, plutonierul in rezervã cu a arui sopese cunostea bine. Sotia .plutonierului le-a prima bu-curoasd, le-a sdrutat rnâmile, le-a fãcut cafele. negre.

Dar Vasile, (azi sublocotenent), fiul plutornerulm,a facut scandal:

Mama, de ce ai strans aici jidani,cauza lor sufertm not atata!

Sotia plutomerulut a fost nevoità sä ceard mu-safirdor ad piece, ca sa n'o pdteasca ei.

_f

Se plimbar, gloantele prin aer, ca ploaia. Cumnu s'a mai pomenit vreodata.

Si curand a inceput sä ploui, sä plouã ade-vdrat, o ploaie torentiala ca in visul oamenilor caresperd, care cred.

Asa s'a oprit macelul.1

Cand s'au auzit, la regimentul 29 infanterie dinlocalitate, impuscaturile din oras, nestiindu-se ces'a intamplat, s'a format o companie din P. S., caresá faca ordine in oras. Sub comanda locotenentului,Isaceatur (eroul, de mai tarziu, la Bucuresti, al Car-netelor de scutire de muncii pentru evrei), au pornit60 de soldati i gradati (intre cari i 20 evrei). euarmc i munitii. In urmd veneau patru soldati CU

cartuse de rezervd.129

Cehan,

ci

.1

pe-aicx

1,

lazi cu

kiln

www.dacoromanica.ro

Evreilor nu li s'au dat munitii.Pe drum, locuitorii romani strigau soldatilor:

jidanii s'au ascuns in poduri i beciuri i tragcu arme i mitraliere in armata romand care seretrage din Basarabia!

Locotenentul Igaceanu a asezat pe soldatii evreiin Ltd, primele randuri:

Daca evreii din oras vor voi sa traga in noivor vedea pe ai kr in fata, n'or sä mai traga!In fruntea plutonului mergea un soldat roman cu

pusca-mitraliera. Ca sa sperie pe evrei, baga feavaprin case si descarca mereu cateva gloante.

Soldatii romani din companie trdgeau i ei grincase.

L-am omorit pe Itic!Eu 1-am omorit pe $mil!Eu pe Ruhalal

Soldatii evrei s'au rugat de Isaceanu sa astampempc camarazii romani. Locotenentul a retras cartu-sele dela soklati si le-a pus in lazile insotitoare.

Din oras se auzeau impuscdturi tot mai multe.Trecand prin fata casei sale, locotenentul Isa-

ceanu a chemat un ostas din companie, caporalulT. R. lzu Abramovici, avocat.

Asculti, Abramovici, ne cunoastem de multnumai in tine am incredere. Poate vin ruii. Stai

la pearta, palzesti casa i sofia..plutonul a mers mai departe.

Erau doi kilometri dela cazarmi in oras,Para ati ajuns in oras, a inceput ploaia toren-

tlalà cum_nu s'a mai vizut in acele locuri. 0 ade-v drab., minune. $i nu mai inoeta.130

si-mi

A

si

$i

www.dacoromanica.ro

Bandele din oras, udate ping la piele, s'au retras.Altfel nu inceta Inca pogromul din Dorohoi, care

,era abia la inceput.

Ajuns la podul Botosanenilor, locotenentul Isii-exam s'a convins Ca mci un evreu nru trage Ir armata

orasul e pustiu.Plutonul s'a dus la scoala israelitg. Acolo era

in comandament militar roman. Comandathul a datordin locotenentului Isaceanu sa aresteze pe toti e-vreii din oras.

,,...pentruci au tras in armata româna.N'am intalnit nici un evreu inarmat, a spus

locot. Isaceanu. Convingerea mea este ci evreii n'autras. Dealtfel, nu s'a putut gdsi nici un mort saurAnit roman, Mci din populafie, nici din Arupele Iiiretragere!

Dupa ce a ineetat ploaia, compania s'a inapoiatla regiment.

Paza orasului a fost predata unor patrule dbsoldati (numai romani) din reg. 29 infanterie P. S.(regimental era in manevra) cari au inceput sa a-resteze pe evrei, dupa indicatide populatiei romane:

$i cutare a tras! Si cutare!Teodor Nedelcu, fost comerciant, strada Carmen

Sylva, actualmente in Bucuresti, str. Popa Tatu, asustinut cd el a vgzut cum copii evrei de 14-15ani au tras cu mitralierele de pe baleonul casei pro-prietatea lancu Rosman (cofetgria Pitaru).

Bine, nea Toadere, asa o fi. Dar uncle suntvictimele dv.? Wear una. Wear un ranit. 0 zga-rieturã. Nu cumva au tras tot in evrei?

131

casi

www.dacoromanica.ro

Au lost arestati multi, femei, copii, batrani de.70 de ani, si dusi in curtea regimentului. A fostadus si rabinul, cu barba impozanta, David Schech-ter. Soldatii romani 11 impuKasera in picior. Sol-datii evrei au vrut sa-i dea ajutor:

Nu, stati deoparte, sa nu va pedepseascape voi ca-mi dati ajutor!

Cand locot. colonelul Alex. Marino, ajutorul decomandant al regimentului, a vazut cu ce-si pierdvremea soldatii i ce oameni au adus, i-a lovit (pesoldatii vinovati) cu arma in cap si a trims peevrei acasd.

La acest regiment s'a mai intamplat un incident,inainte_ cu o zi. Era Duminica, ofiterii erau plecati.0 banda de soldati din regiment, sub conducerealocotenentului Balcisescu (sau Ionescu), a adunat peevreii concentrati aici (vreo douazeci), i-a desbracat,i-a inchis, complect goi, intr'o camera dela etaj. $}s'au pregatit sa-i impu0e.

S'a format un pluton de executie, s'au stranscearsafurile de pe paturile din odaie, sa nu fie mur-darite de sange da jidan, s'a asezat la usa un soldatcu pusca mitralicra, sa nu poata fugi nimeni.

Intro timp, insa, unul din soldatii evrei InchiiMoses, iesean (fabrica de tesatorie), a grit pe fe-reastrã si, gol, a fugit spre poarta. A intalnit pecapitanul Stino, §eful biroului mobilizarii care, im-preuna cu locot. colonel Marino, a alergat si aoprit macelul in ultimul moment.

Toate cele intfimplate in ziva de 1 Julie -1040s

132

www.dacoromanica.ro

Ia Dorohoi, au fost anchetate. S'au intocmit catevaprocese-verbale. Unul din ele spune:

ConfidentialPROCUROR GENERAL,

La ordinul Domniei-Voastre Nr. 9311940, amonoare a raporta urmatoarele in legatura Ca eveni-rnentele dela 1 hdie 1940.

Din investigatille facute de mine personal, precumsi din informajiunile primite dela Garnizoana si dinregistrele Starii Civile, rezulta ea in ziva de 1Julie 1940, ,atz fost impusoafi 52 de evrei.

Faptul sa petrecut in imprejurarile urmatoare:In ziva de 1 Julie 1940, se facea la cimitirul

erestinesc inmormantama ramasitelor pamantesti aleCapitanului Boros, ipr evreii erau la cimitirul lor siInmormantatz pe un oshas evreu.

La,un moment dat s'a auzit o detunatura de arma,.urmata de o aká. Asistenja, fund la mormântareaunui of iter, a crezut di este salva de onoare dataofijerului cazut la datorie; dar focurile incepura siise inmulteasca ci atunci clandu-se seama oci nu esimpla solo& produs o panica de nedescris, lu-meatcrezand cci au venit

Nimeni, atat ofiterii cat si civilii nu cunosteaumotivul acestei acfiuni, deoarece unii speriati de _pri-melc detunaturi, trageau in vant, pentni intimidare,crezand ca celelalte impuscaturi vin deb Rusi.

Toata lumea s'a imprastiat, Wand sarcofagul inmijlocul cimitirului. Mai tarziu s'a observat ca in_realitate focul fusese deschis do niste soldati dirtIlrupul 3 Graniceri si 8 Artilerie, care se retrageau

133

s'ao

Rwit.

www.dacoromanica.ro

din regiunea Herfei, umiliti i batjocoriti de evreiidin Herta si ca rasbunare au 'bleep& traga Inevreii dda cimitirul evreese. Probabil c fusese oa-recare intelegere intre deoarece focalintins imediat la periferia de N. V. a orasului,soldatii patrunzad prin casele et7ree.>t i impuscardtot ce erau prin ele.

Semnificativ este faptul a unele case cresiinestiaveau in geamuri icoane crestine, sau aveau pe pe-refi eruci facute de diferite boeli, aceastacà acola locuieic crestini si in consecinta sit nu setragei. Probabil co au venit inainte vreo edfiaa sol-dafi au anunfat ce s:e vor inMmpla. Ne lipsese-date precise pentou aceasta imprejurare, deoareceprimele cercetari au fost facute de catre Comendan:-iul Militar prin Presedintele Curtii Media le, care a-fast insotit la iaceasta" cercetare numai de atre Dom-nul Procuror Alexandru Scripca si organele Politiei.

In urma acestei eercetiiri, constatandu-seerau militari, cercetarile au names in sarcina

organelor militare.S'au identificat de chtre aceasta Comisie vreo 47

cadavre cativaradavrele erau raspandite vreo 15 la cimitird

evreesc, iar mai sus de cimitir, spre bariera un geupde 5 militari evrei, resinl riispanditi prin case ;ipe strazi.

Inhumarea cadavrelor s'a facut in ziva cleJulie a. c..

La ofiterd Starii Civile, am gasit inregistrat unt=mar de decedati dintre pare 6 soldati neinclentificati,134

sa

s'a

Ca indica

i

ca Mai-nuitii

radii.

3

uoldati,

si

www.dacoromanica.ro

'Actele in cauzei atl lost incheiate de ditre oda.nde militare.

Aducandu-va la cunostinja Domniei-Voastre, ceMde mai sus, cu onoare Va rog sci binevoiji a dispunecele legale.

Procuror-delegat, Secretor.(ss) Filaret SaIlleanu ('ss) Const. Grigorescu

Nr. 462/1940 lulie 4Medicul Ora§u1ui.

PROCES - VERBAL

Astázi 3 ktr lie 1940 orele 10, Noi Procurorul Mi.litar de pe langa Curtea Madiala a Comandamentu-lui Garoafa- Capitan de Rezerva Duca I. Mihail,in asistenja domnilor Colonel Medic C. EnfichescuMedicul Orasului Dorohoiu,' Sub lt. Darabana Gre-fierul Curjii Marjiale i Primaria Urbei Dorohoiu,reprezentata prin Ing. Pascu, ajutor de Primar, amprocedat la identificarea cadavrelor gasite in vecinii-idea' cjmjtirului israelit 0 in diferite puncte cde

cadavre ce se gnsesc cram in casa dmili-rdui si o parte in faja acestei case.

, Totalul cadavrelor este de 50 din care 11 femei,34 barbaji si 5 copii. Printre cadavre se gasestasi sergentul T. R. Bercovici Emil, din Regimentui29, precum si 6 soldaji evrei, intre care am putufidentifica dupa spusele populafiei pe soldatul Brein-#ein din Reg. 8 Vaned. i zIt soldat din Reg. 16

135

o-rasului,

www.dacoromanica.ro

Artilerie, dupd cum amid sernnul matricol dela be-delia pantalonilor.

In ceeace priveste nurnele i unitatea precise acelor 6 soldati evrei, aratati mai sus, nu s 'au pututface constatari precise, desi aceste cadavre au fostexaminate cu dearnanuntul.

Soldatii aveau imbreiciimintea rupta, murder& siinfiltratei Cu sage.

Am ridicat dela cadavrele soldafilor, vine perechecisme si 2 perechi bocanci, oaf s'a gasit asupra lor,pentru a .se yam locului in drept.

Din examinarea cadavrelor am putut constata camoarfea fufurora a jog provocafá prin produsede armii de foc, asupra craniului, toracelui abdo-menului, afarli de un singur biltrdn, care avea frac-turatii baza craniului prinfr'o lovitunti puternia

Numele indivizilor de mai sus decedati:

I) Bercu Aclipei2) Leiba Blonder3) Idel Bercovici4) Froche

Leiba Zelingher6) Senlo Rotaru7) Avram Calmanovici8.) Necunoscut civil

9) Soldat necunoseut

10) Soldat necunoscut

Str. Reg. Ferd.Tralan1. C. BrAtianuAzil EvreescTautu

Varsta 35 anl.60 an!.50 ani.60 anl.58 an!

Miron Costin 1-2 anl.St. cel Mare 50 an!.

apr. 35 anl. poartam0naG.1.

apr. 26 ani.dintl pla-Vain fata.

apr. 27 anl. 2 dintiIntbacattgaslt ceas

59 ani.24 an!. 3 dintl

jos funbr.

11) Itca Abramovici Spltal12) Soldat necunoscut

136

phigij

5)

,

19,

www.dacoromanica.ro

33) Soldat necunoscut

14) Z(ndel Fanea15) Femeia lui Eli Rizel161 Eli Rizel17) Sloim Ceausu18) Leia Zina19) Un necunoscut20) ldelovici Calman21) &nil Groparu22) Calman Croitoriu231 Meier Moscovici24) Emil Bercovici

25) Rife a Croitoriu26) A.ron Elie Iosub27) Marcu Volf Croitoriu

zis Gottesman28) Mina Davidovici29, Steina Leibovici30) Borenstein

31) Ghelber Huna32) Herscu Ionas33) Aizic L Aizic34) Roza Cauffman35) Un necunoscut36) Iosub Cherbia37) Iosub Gherber38) Ghizela Colin.39) Moise Croci40, Freida Rudich41) Tony Rudich42) Moise Rudich43) Jacob Rudich44) Ceausu Malca45) Marcu Guzan46) Elias Aronovici

V.CArnpulni apr.

Azil EvreescMuzelor

apr.141DorobantllorReg. Marla 27

H I/

Gr. Ghica

C. Strolci

Reg. Maria, C. Vaslliu

141

Mareapr.

'Mtn, 33Azil EvreescReg. Marla apr.Daraban1Reg. Marla

H H

p

D

TAutuSpital

25 anIGAsIt mo-nografle pebet. pant16 Art.

41 an/. \60 anl.75 ant30 anl.55 ani.45 anl.24 an/.54 anl.36 ani.41 ant.25 ani, Sergent

T.R.60 anl,43 anl.59 ani.

40 anl.50 an!.25 ad* Reg. 9

vAnAtorl26 anl.94 anl.43 anl.35 az/. Save&36 anl.80 anl.66 anl.45 anl.43 anl.7 ant.6 an!.2 anl.

38 anl.35 anl./8 anl.30 an!.

137

.

PP

.

,

,

,

,

www.dacoromanica.ro

47) Hers= Mendelovici Miron Costin 75 ant48) Hana Petraru Reg. Ferd. 21 anl.49) Sin Itic Leib Vantulul 50 anl.50) Simon Cohn, fiul Itic Reg. Marla 2 anl.

Hers SolomonTrocurorul Militar Cdpitan n Rezervii, Duca'

I. Mihail, pe baza delegatiunei date noud de dareDomnul Prim Procuror Milifar Major Magisirat I.

constakind couza mortii acestor indivizi, dupiicum s'a specificet mai sus, am dispus inmormatarealor, dad autoriqatiunea de inmormatare, domnuluiAjutor de Primar Ing. PasC11.

Pentru a irnpiedioa comp/Ma deScompunere acadaorelor si a accelera inmormântarea lor, am carat

ni s'a trimis dela Regimental 29 P.S. din Corn-pania Garnizoanei gm delasament de 72 de c.ldati..sub comanda subl000tenentului &Ilan Savel.

Parchetul Tribunalului Dorohoin, a fost repre-zentat prin D-1 Cornisar Ajutor Mercur Constantirrdela'Polifia Dorohoiu.

Drept care s'a incheiat prezentul proces-verbal rt4 exemplare, din care s'a dat unul Prirairiei Doro-/tau, prin d-1 Ajutor de Primar ,Inginer Pasco, rindGarnizoanei'Dorohoiu, unul Serviciului Sanitar al 0-rasalui, prin d-1 Medic C. Endchescu, iar altul iaretina de noi.

Procuror Militar,(ss) Cpt Rezervd Duca

Colonel Medic Rezerva(ss) Dr. C. Enächescu

Ajutor de Primar,(ss) Ing. Ion Pascu Grefier,

(ss) Sb lt. Rzv. Daraband138

Noi,

Tinfu,

,,,,

si

www.dacoromanica.ro

P. S.. In registrul Comunitatii, la Iosub Gherber;.trecut la Nr. 37, vArsta este trecuti 16 anikc de 66 ani. Intr'adevar yorba de untartar de 16 ani..

$eful politiei, Pamfil, a fa' cut §i el un bier raportin care vorbea de o incaerare-incident" in loursul!eareia au etazut mai multi evrei. Ata.

In urma cereetarilor, ofiterii dela comanda regi-mentului 3 griinieeri au fost inlocuiti.

Comandarit al garnizoanei locale (Corpul 8 ar-math') era atunci generalul Siinaleku.

Un martor important: chpitanul loan H. Vailitz,dela regimentul 29 Infanterie.

Pentru linistire se pare ci a intervenit ci maresalutIlasievici, dorohoian de origine.

...Iar cand soldatii diii reg. 3 granieeri s'au retnassi din orasul Dorohoi, cu cdrutele pline de mirfuri

obiecte din casele evreilor, in urma lor au rantasdire multicolore: furaseri multe cutii cu vopsele pecare ploaia le-a sours si le-a spidat.

lar in helium s'au facut perchezitii din cele mai.severe.

In trenul Dorohoi-Iasi, la un soldat evreu, chematin concentrare, s'au gäsit niste lame de ras. Pluto-nierul de jandarmi 1-a intrebat gray:

Ce scop scu aceste lame?Evreii cari veneau la Dorohoi, mobilizati, au Tost

asvarliti din trenuriLeon Cohn (Faibi$), frizer in Bucuresti (strada

Carol 77), ndscut la Dorohoi, venea in trenul Buou-resti - Dorohoi. Pleca la Dorohoi ea sit se prezinte

1 3 q'

ix)

p

si

si

www.dacoromanica.ro

la regimentul 29 infanterie, de unde primise ordin deehemare. La 2 Julie 1940, aproape de statia Vdcutesti(jud. Dorohoi), a fost aruncat din tren, impremacu a1i trei camarazi evrei. I-au ingropat taranii, a-proape de linia ferata. Primaria comunei Vaculesti aincheiat Actul de deces Nr. 59 din 29 Iu lie 1940.

Dupa trei luni, sotia lui Leon Cohn a aflat sia venit sa-1 caute. :1.'aranul-cantonier i-a dat actelesotului ei i i-a ardtat gropile. Groapa lui Leon Cohnnu fusese adânca. 11 dcsgropaser câinii i 11 man-caserd. Sotia a mai galsit doar cateva oase, catevabucatele, pline de sange, din haina, si palaria.

Resturile lui Leon Cohn au fost apoi ingropatede comunitatea din Dorohoi, ,in cimitirul din oras.

In cornunele IBANESTI, POMARLA si VA-CULESTI (toate in jud. Dorohoi) se afla ingro-pati multi soldati evrei asasinati de camarazii lorde arme.

Reg. 27 Dorobanti, din Bacau, se afla si el prinaceste locuri. Sergentul Aroneanu (dentist in Bacau,.nepotul d-rului Aroneanu, fruntasul socialist, asasi-fiat La Bacau de maiorul Porzer, prin 1919), se aflacu compania 12 mitraliere la Herta. Pe and mergeadin satul Probotesti spre Herta, unde instalase laregiment, pentru soldati, un cabinet dentar, a fostimpuscat .din. spate de un camarad din companie.Glontele r-a resit prin oartusiera.

Aceasta companie a fost singura din Batalionul 3(comandant, maior Dogrowsky), uncle evreii au fostgray batuti, la 19 Iu lie, and au fost alungati dinarrnata.

La retragere, Batalionul urma sa treaca grin p-:14 0

www.dacoromanica.ro

rasul .Dorohoi, spre Leorda. In ziva de 2Ca sh nu vadd ce s'a petrecut in oras, Batalionul Afost linut atard dirt oras 6.1cl/a ore, pand s'a Inv tat.Au trecut noaptea. 'Tot s'au vizut distrugerile i ca-davrele.

Calvarul evreilor dorohoieni nu s'a termtnatAu trebuit sã impirthwasch soarta bucovinenilor,Pentrucd Dorohoiul fusese anexat finutului Buco-vina. Deci, dupa mhoel, deportarea.

Orasul Dorohoi avea cam 7000 de evrei. In variau mai fost adusi i evreii evacuati din targurile djnjudet. Era agiomeratie mare in oras, antisemitii n'auputut suferi. S'au faeut tot felul de rapoarte desprepericolul ce-1 reprezintã evreii, despre scumpeteadin ora. Rand s'a obtinut deportarea evreilor inTransnistria. Unii locuitori aveau tot interesul säpiece evreii, ea sa le fure averile.

Deportarea a inceput la 9 Noembrie. Au mairhmas, nedeportati, 2100 evrei, din care 800 tineritrimisi la munch, la Brdila.

La a doua evacuare, unii romani au ascuns .peevrei in casele lor. Gativa evrei au fost ascunsi inniste sicrie. Dar au fost descoperiti. Românii vino-vati- au fost bagafi in lagar. Nu s'au putut deportadecat cateva sute de evrei, de data asta.

Prefectul a dat apoi o dispozifie, pe §optite,evreii ascunsi pot iei fdrá teamh, nu vor maideportati. Cum au iesit, au fost prinsi. Careplitit, a schpat. Era un mio §antai local.

Reproduc, dupa d. Sasa Pan& o serie de ami-14 1

Julie.

aici.

,a

tigfi

www.dacoromanica.ro

nunte despre situatia din Dorohoi in acea vreme.Deportarile in Transnistria si la Tg.-Jiu t'au

facut in patru loturi. Au fost trimisi numai barbatii.In noaptea de 18 spre 19 lunie 1942 au fost stransisimpatizantii comunisti-, vreo cloud sute; in noaptea,de 19 spre 20 Iunie, cam tot atatia, etiohetati sus-peer. In noaptea de 20 spre 21 au fost ridicati 26de intelectuali evrei ea ostateci si un ultim lot innoaptea urmateare. Oamenii au fost strâni naaptea,in graba, dandu-li-se permisiunea sa-si ia putin ba-gaj de nianh, apoi au fost porniti in convoaie spre.gara locala i inciircati in vagoane sigilate.

Deportarile le-a organizat seful politiei, capitanulMunteanu (azi maior, cu domiciliul in Bucuresti,strada' Pitagora 21) care contrasemna listele intoc-mite de seful sau ajutorul biroului sigurantei din Do-rohoi, Constantin Mercur. In ultima instai4a, tpr*-barca pentru ridicarea dela domieiliu o da maiorulVictor Isiiceartu (hate cu alta canalie, Vasileceanu, vestit prin matrapazlacurile dela taberele de,munca obligatorie) care teroriza targul. Organelede executie ale deportarii nu fost puse la dispozifiede 1egiunea de jandarmi loeala.

Intre timp fusese adusa la Dorohoi i cazata infarcuri, populatia alungata din Targul Darabani (1*-bati,,femei, copii i batrani). Ace,asta populatie fusesestransasub pretextul tmui exercitiu de apararea*a cd oarnenii n'au luat cu dansii nici un fel debagaj. La Dorohoi a mai foot adusa toatá evreimea,chiar i mosnegii neputinciosi, din Raciiinfi, Sãvezi

o parte din Mihaileni.Principalii autori ai chipului cum s'a procedat

142

pasiva,

Iscia

P

www.dacoromanica.ro

targurile din judet, sunt: colonel Bardan Iooji(fost ofiter in reg. 29 infanterie, pensionar), 'pre-fectul judetului, i Mihai Popescu, directorul Pre-fecturii. Inca inainte de a se purcede la deportari,s'a pregaltit terenul psihologic, prin inregistrarea laPrefectura a unor petilii in care se sernnala pericolulprezentei evreilor in localitate. Aceste petitii eraumai cu seama opera primarului, Jenjeã Pascu, inscare fusese mai toatã vi4a un intretinut si prieten"al evreilor (in prezent se and la Gaesti) si de far-macistul G. D. Timq (domiciliat azi in"Bucuresti,parcul Domeniilor, str. Alexandru Constantinescu Nr.19), un antisemit notoriu si permanent. Lipsit depie de rusine, G. D. Timis, si-a oferit de curanclserviciile Partidului Social-Democrat, ea sa organi-zeze o filiala la Dorohoi! Ceeace i s'a refuzat.

Intre timp, prefectul colonel Barcan loan a foistavansat general de brigada. Acest om a dat la 22hmie 1941, o proclamatie pe judet in care elogiaglorioasele armate germane", Lea sa pomeneascacuvint despre armata româna. I s'a atras atentiapeste o jumdtate de ord a placardat o proclamatiemodificata.

Deoarece in Dorohoi mai rAmAsese un lot deevrei, au inceput si se primeasci la primirie ouipetitii prin cari se cerea indepartarea4 lui urgenta.Aceste petitii trebue s'a se gaseasea in arhiva eva-cuata la Gaesti. Primarul lenica Pascu, prefectulBaroan loan §i secretarul general al GuvernamintuluiBucovinei, au intoonit un proces-verbal in acest sows.Se motiva cã evreii vor provoca epidemii din cauzamurdariei in care triese. Pentru acela§ motiv

143

In(azi

tut§i

www.dacoromanica.ro

iusese interzis sa paraseasca domiciliul in alta zidecal Vineri, uumai intre 8-9 dimineata. $i sa nucircule pe strazile din centru. Apoi Ii s'a ingaduitzilnic o ora, dimineata, sa se aprovizioneze.

Curand, toti evreii originari din judet, au fosttrimi6 in Transnistria. Pentru localnicii ramasi s'aalcatuit o (comisie de triere alcatuita din farm.. G. D.

din partea Camerei de munca, Titus Onofrei,dela meseriasi (acesta se aPa in BUcuresti si are unmagazin de articole radio-tehnice pe calea Rahovei),primarul orasului si maiorul Barcan. Maiorul Baitcan,calare, aduna evreimea in juru-i. Apoi didea pintenicalului. Grupul de evrei in care calur &dm buzna,era sortit pieirii. Operatia a repetat-o de catevaori pe zi, mai multe zile, pana and calul n'a maiintalnit obstacolul.

Pentruca cei vizafi sã poata obtine scurte amanari(de zile sau ore), erau necesare autorizatii bazatepe certificate de boala. A inceput un trafic tenst6 la preturi astronomice, pentru obtinerea ausweisu-rilor. Negustorii de autorizatii au fost: Miliai Po-pescu, secretarul prefecturii, dr. Felix Niidejde, fostmedic primar al judetului. Acesta din urma a reusit,prin legaturi de familie, 'chiar sub vechiul regim deimediat dupa 23 August sh fie transferat cu serviciulla R. Valcea. Numitii luau pentru eliberarea acestorautorizatii, can ii pierdeau reped'e valabilitate% sutede mii de lei: brose, ceasuri de aur si tot felul dobijuterii. Alti traficanti eu certificatele de boala no-.oesare pentru eliberanea autorizatiilor de rarnânere inlocalitate au fost d-nii Vescanu i sotia sa Zoe, nzi,pensionari de varsta. Acestia erau protejatii genera-.144

Timus,

www.dacoromanica.ro

lului Calotescu, fostul guvernator al Bucovinei i aicolonelului pensionar Topliceanu. Alia hiend, la ace-las capitol, e pretorul Moroide.

Deoarece Dorohoiul apartinea de GuverndrnantulRucovinei,trebuesc mentionati i polilaiul Pamfil carea avutsolicitudine numai pentru acei cdrora sesimteaobhgait, dar pentru colectivitatea nenorocitd, poateiritocini un bogat cazier. E mentinut i azi in politiaorasului Roman. Multe nemernicii a practicat comi-sarul Mircm Luta" (aflat azi in Fagdras), Printreorganele de executie ale sadicului Const. Mercur, nutrebuesc uitate, pentru ziva judecatii, doud brute:co-misarul Gavaciuc care aindrdznit sà revie apoi laDorohoi, dar organele polittenesti locale nu-i dau volesã reintrein serviciu, i comisard Costea. Amandoispecializati in bdtdi si maltratari.

Intrucat priveste executarca legilor de romani-zare, ele s'au fdcut sub tragismul .celor sdlba-lice executh. Oamenii au lost asvarliti, la once orddin zi si noapte, fard niciun preaviz, din casele saubojdcucile durate din privatium indelungate i grele.Operatille erau conduse de starpiturile Marcel Adam,fost ajutor de ministru in guvernul Goga-Cuza, a-vocat public si Alexandra Adam care era inspectorde romanizare. Marcel Adam continua O.' fie avocatpublic la Bucuresti sau Pitesti. Alexandra Adam afacut afaceri scandaloase si cu eliberarea carnetelorde scutire de munch' obligatorie. Deasemenea avocatulE Codreanu trebue anchetat pentru ordinele drasticece &idea pentru evacurea din locuinte i asvarhrea instradd.a tevrellor. Aceste trei canalii au avut .cuvantulin actumea deportare a evreilor locabum.

145

ht

de

www.dacoromanica.ro

Populatiaevreeascd a lost invitati depund baniila B.N.R. i a Prtimit pentru 40 de lei o rubla. Rub laera fard putere circulatorie in Transnistria. Dease-menea populatia in curs de deportare a fost chematdsa depuna obiectele de aur i argint (oeasuri, sfesnice,bratdri si briliante). Nimic din cele depuse nu a fostinapoiat. Unde stint sumele de bani? Nici acelor careau rams pe loc nu li s'au inapoiat bawl i obieotelepretioase! Cum au fost contabilizate depunerile? Nustim. Cunoastem in schimb, pe vinovati.. Ei sunt:Pope, directorul sucursalei B.N.R.; Renchi, experttrimis dela centru i legionar, si.,un agent de politiedin Bucuresti, sosit impreunh cu Renciu. Cei trimiidela Centru au .batut i jefuit pe evrei in localulBancii Nationale si la gard.

La a doua evacuare, operatiile de jaf si maltra-tarea nenorocitilor le-au executat dorohoienii Breabdu§i Naalia Hreleac. Aceasta controla pe femei si inorganele sexuale, spre a se incredinta cà nu auascuns bancnote sau giuvaericale".

EPILOG (care este si epilogul aoestei cdrti):fostul prefect, coIonelul Barcan, a fost avansat ge-neral si se and in Bucuresti; -fostul primar, lon Pasleu,demis, s'a refugiat nu de mult la Gaesti i speraa fost aitat; farmacistul Gh. Timu$ §i-a recdp5.tatfarmacia, dar n'a plecat el ci a dat procurd unuifunctionar; Mihai Popescu, fost secretar general AlPrefecturii Dorohoi, A fost avansat i detasat intr'unserviciu principal din Municipiul Bucuresti (Prima-na Colentina); Mercur, fostul sef al Sigurantei Do-

146

ci

aã

www.dacoromanica.ro

rohoi, e detasat la Siguranfa Capita lei; Tihzs' Pno-frei, §ofeur, s'a refugiat si el ia Bucuresti.

Capita la tarii azi un oras prea plin de banditisi de criminali. Chicago n'a avut niciod4td ase-menea populatie.

SAmbiitä 24 Februarie 1945.

Urinatoara carte din colectia Pogrom",va cuprinde POGROMURILE DIN BA-SARABIA.

Rog staruitor pe martorii oculari care-mipot comunica am6nunte in leg6turg cuasasinarea si jefuirea evreilor in Basarabia,s'o fael de indatd, fie in scris (foarte a-ingnuntit), fie verbal,

Adresa mea este : Bucuresti IV, Sir.Valeriu Braniste 47

Autorul

147

eo

www.dacoromanica.ro

CUP R1N$UL :Cine poartä raispunderea trimelor i bestialitgilorantisemite.

de LUCRETIU PATRASCANU Pag. 3

1NTRODUCEREJudetul Storojinet

Ciudei 23CrAsnisoara NouA 27Crasna 28Beni la pe Siret 28AdAncata (Hliboca) 28Storojinet 28Costesti 28Broscauti, Bobesti 33Dracinet, Hlinita 33Carapsciu 33Cäbesti 36Jadova 36Cires 36StAnesti de jos 37ComArAsti 43Calinesti 43BAbesti 43NepolocAuti(OrAseni) 43StAnestii de sus 44

ijnita 44Milia 46Banila pe Ceremus 47

Astoace 47VascAuti 49LucavAt 49Siret 51

Jude tul RAdAutiSipote, Seletin 48Putila 48RAdAuti 53

7

Vicov de sus 53Vicov de jos 53Straja, Brodina 53Putna, Bilca, Voitinel 53Tereblecea 55Oprisani 55

Judetul SuceavaSuceava 56Burdujeni 57Itcani 58

Judetul CernAtitiSadagura 61Jucica nottA 63Orasu1 CernAuti

Pogromul 66T eroarea 74Ghettoul 78DeportArile 86,,Californienii" 96

NepolocAuti 102Camina 103

Judetul DorohoiHerta 104'MihAileni 107Bucecea 112Tureatca, Mihoreni 112

Orasul DorohoiPregatiri, Pogromul 113DeportArile 141

Tip3grafia ,,VIATA LITERARAW Bulevardul Elisabeta, 37

II

www.dacoromanica.ro

Editura GLOB

COLECTIA -POGROM-

Au apArufPogromul dela lasi.

Pogromurile din Bucovina si Dorohoi.

Vor iapare :Pogromurile din Basarabia.

Teroarea din Moldova si Transilvania.

Taberele de munca.

Lagarele cu detinuti politici.

I. El 500+6

,

r

www.dacoromanica.ro

Date post:	27-Aug-2018
Category:	Documents
Upload:	phungdan
View:	222 times
Download:	0 times

P,.OGROMURllE - hauster.dehauster.de/data/MariusMircu.pdf · 111-lea Reich. Romdnia ocupii, din...

Documents