PLAN SECTORIAL – ADER 2020

Proiect: 10.2.1

Elaborarea şi implementarea unui program de monitorizare, pentru

reducerea riscurilor patologice în acvacultură, diminuarea pierderilor şi

asigurarea sănătăţii şi a bunăstării animale

Perioada desfăşurării proiectului: 1.10.2015 - 31.10.2018

Contractor: Institutul de Cercetare –Dezvoltare pentru Ecologie Acvatică,

Pescuit şi Acvacultură Galaţi

Etapa I - Elaborarea modelului conceptual al programului de

monitorizare, pentru reducerea riscurilor patologice în acvacultură,

diminuarea pierderilor şi asigurarea sănătăţii şi a bunăstării animale în

unităţile piscicole amenajate

Obiectivul etapei I - Elaborarea modelului conceptual al programului de

monitorizare a stărilor patologice şi testarea acestuia prin studii de caz în cadrul

unor unităţi piscicole combinate

Rezultate obținute:

Studiu documentar care pune bazele elaborării unui program de monitorizare a

stărilor patologice la peşti care să permită, promovarea unei acvaculturi

sustenabile şi responsabile în ceea ce priveşte protecţia mediului, sănătatea şi

bunăstarea speciilor cultivate și să asigure produse de calitate, rezultate din acest

sector, pe piaţa din România şi din UE, în conformitate cu noile prevederi impuse

de politica europeană.

Identificarea riscurilor provocate de agenţi etiologici nespecifici, de tehnopatii,

de agenţi patogeni de natură bacteriană și parazitară.

Etapa II - Cercetări epidemiologice

Obiectivul etapei a II-a - Evaluarea distribuţiei agenţilor patogeni în efectivele

piscicole din România-studiu de interes national

Rezultate obținute:

Cartarea stărilor patologice din UNELE unităţi piscicole amenajate din

România.

Identificarea factorilor de risc.

Realizarea unei baze de date privind incidenţa îmbolnăvirilor în unităţile

piscicole amenajate din România şi identificarea factorilor de risc cu care acestea

se confruntă, date care vor sta la baza elaborarării unui program de monitorizare

şi intervenţie pentru promovarea unei acvaculturi sustenabile şi responsabile în

ceea ce priveşte protecţia mediului, sănătatea şi bunăstarea speciilor de cultură.

Unităţi piscicole din sudul, centrul şi estul României,

în care s-a realizat cartarea ihtiopatologică

Etapa III - Dezvoltarea instrumentelor de diagnostic în patologia peştilor

Obiectivul etapei a III-a - Dezvoltarea instrumentelor de diagnostic prin metode

bazate pe utilizarea tehnicilor imunologice şi biochimice la materialul piscicol din

amenajările sistematice

Rezultate obținute:

Răspunsul hematologic al crapului la actiunea îmbolnăvirilor parazitare și

bacteriene.

Evoluția proteinelor serice în cazul îmbolnăvirilor parazitare și bacteriene.

Evoluția fracţiunilor proteice în cazul îmbolnăvirilor parazitare și bacteriene.

Evoluția glucozei în cazul în cazul îmbolnăvirilor parazitare și bacteriene.

Reacția imunologică în cazul îmbolnăvirilor parazitare și bacteriene.

Materialul biologic care a făcut obiectul

experimentărilor a fost reprezentat de

crap (Cyprinus carpio) în vârstă de 1 an,

obținut în Baza Experimentală Brateş,

Galați.

Material biologic

parcat în bazinul circular

S-au efectuat inoculări cantitative, din două surse diferite, în vederea obțineri de parazitoze la pești.

Experimentul a cuprins cercetări privind metode de diagnostic hematologic, biochimic și imunochimic.

Bazin decantor

Rezervor apă tratată

Grup pompare

Filtre cu cărbune activ

Filtru denitrificator

Filtre cu pat de nisip

Filtru cu discuri

Lampă UV

Cercetările se bazează pe un experiment

care s-a efectuat în cadrul sistemului

recirculant pilot, realizat la Institutului

de Cercetare-Dezvoltare pentru Ecologie

Acvatică, Pescuit şi Acvacultură Galaţi

Sistem tratare, debit 8 m3/h

(ICDEAPA Galați)

Planificarea și organizarea experimentului

Rezultatele experimentului:

Gradul de parazitare crește direct proporțional cu densitatea materialului

biologic din incinta de creștere (lotul cu densitate dublă a prezentat un grad de

infestare cu 30% mai mare comparativ cu lotul de control).

În loturile cu omogenitate redusă, exemplarele cu greutate mai mică sunt mai

expuse îmbolnăvirii parazitare, ceea ce determină modificări mai accentuate ale

indicatorilor hematologici.

Eficacitatea tratamentului cu care se intervine în cazul îmbolnăvirilor la pește

este funcție de momentul la care se intervine (cu cât se intervine mai repede cu

tratamentul după instalarea bolii cu atât acesta este mai eficient).

În cazul unei densităţi mai mari de stocare cumulată cu acțiunea îmbolnăvirilor

parazitare și/sau bacteriene, materialul biologic răspunde adaptativ prin

modificarea parametrilor hematologici (leucocite, eritrocite, hemoglobină,

hematocrit, indici eritrocitari), a proteinelor serice, a fracțiilor proteice, a glucozei

și a imunoglobulinei M)

Etapa IV - Măsuri profilactice şi terapeutice în piscicultură

Obiectivele etapei a IV-a:

Dezvoltarea unor produse de intervenţie (imunonutriție preventivă și curativă)

utilizabile în profilaxia îmbolnăvirilor identificate;

Instituirea de tratamente inovative (alternative ale tratamentelor clasice cu

chimioterapeuți agresivi și toxici), utilizabile în tratamentul îmbolnăvirilor

identificate.

Rezultatele obținute:

A. Realizarea de diete de furajare care include fitoaditivi din diferite surse

(usturoi, cătină, scorțișoară, cuișoare).

B. Evaluarea impactului dietelor cu adaos de fitoaditivi asupra materialului

biologic și asupra mediului de viață al acestuia.

C. Eficiența tratamentului cu substanțe neagresive și netoxice (aprobate a fi

utilizate în acvacultura organică) în terapia îmbolnăvirilor bacteriene și

parazitare.

A. Schema procesului tehnologic de

obținere a furajelor îmbogățite cu fitoaditiviB. S-au realizat cercetări privind:

Influența dietelor cu fitoaditivi asupra parametrilor fizico-

chimici ai mediului de creștere a speciei crap (Cyprinus carpio)

în sistem recirculant, pe perioada desfășurării

experimentului;

Influența dietelor îmbunătățite cu fitoaditivi, asupra

indicatorilor bioproductivi obținuți la creșterea speciei crap

(Cyprinus carpio) în sistem recirculant;

Influența dietelor îmbunătățite cu fitoaditivi asupra calității

cărnii speciei crap (Cyprinus carpio) crescut în sistem

recirculant;

Influența dietelor îmbunătățite cu fitoaditivi asupra

compoziției în acizi grași a cărnii speciei crap (Cyprinus

carpio) crescut în sistem recirculant;

Influența dietelor îmbunătățite cu fitoaditivi asupra ratei de

supravieţuire la specia crap (Cyprinus carpio) crescut în sistem

recirculant;

Influența dietelor îmbunătățite cu fitoaditivi, asupra

indicilor sangvini la crap (Cyprinus carpio) crescut în sistem

recirculant.

Concluzii

Furajele îmbunătăţite cu fitoaditivi folosite în dietele de

furajare a speciei crap (Cyprinus carpio) nu modifică calitatea

mediului acvatic;

Furajelor îmbunătăţite cu fitoaditivi influențează pozitiv

calitatea materialului biologic.

Crap cu plăgi infestate cu Saprolegnia

Crap de o vară supus

tratamentului cu

permanganat de

potasiu

Crap de o vară

supus

tratamentului cu

albastru de metilen

Crap de o vară supus

tratamentului cu violet

de gențiană

Acid peracetic (Divosan forte) folosit în tratamentul crapului de o vară

C. Cercetări privind măsurile terapeutice în piscicultură

S-au experimentat terapii inovative în vederea substituirii substanțelor chimice de sinteză, agresive și

toxice cu substanțe chimice biodegradabile.

Acidul Peracetic este cel mai eficient în tratamentul icrelor sau a bolilor la pești, fiind un dezinfectant

puternic. El se prezintă în diferite concentrații, sub denumiri tehnice diferite, precum Peral-S, Divosan

Forte, Wofasteril.

Acidul Peracetic este un substituient eficient al verdelui malachit din punct de vedere al eficienței, dar

fără să prezinte toxicitatea acestuia.

Etapa V - Demonstrarea funcţionalităţii şi utilităţii programului de

monitorizare pentru reducerea riscurilor patologice în acvacultură,

diminuarea pierderilor şi asigurarea sănătăţii şi a bunăstării animale

Obiectivele etapei a V -a:

Elaborarea programului de monitorizare cu recomandări privind gestionarea

sănătății producției acvacole.

Demonstrare eficienței programului de monitorizare a stării sanitare a materialului

piscicol în Baza Experimentală Brateș – Galați la speciile de ciprinide.

Demonstrare eficienței programului de monitorizare a stării sanitare a materialului

piscicol în unități salmonicole.

Demonstrare eficienței programului de monitorizare a stării sanitare a materialului

piscicol în unitățile de profil din sudul României.

Rezultatele obținute

Structura programului de monitorizare, pentru reducerea riscurilor patologice în

acvacultură, diminuarea pierderilor şi asigurarea sănătăţii şi a bunăstării animale

•Chestionar privind identificarea bolilor și tratamente administrate pentru prevenirea și controlul bolilor

din sectorul românesc al acvaculturii și mortalităţile înregistrate în unitățile de acvacultură (anexa 1);

•Ghid cu recomandări (anexa 2) privind gestionarea sănătății producției acvacole care include:

- Schema logică informațională pentru identificarea bolilor la pești;

- Stadiile de intervenție pentru reducerea mortalităților la pește și

-Tratament curativ și profilactic.

•Crearea unei baze de date privind bolile și tratamentele în unitățile de acvacultură.

GHID CU RECOMANDĂRI PRIVIND

GESTIONAREA SĂNĂTĂȚII PRODUCȚIEI ACVACOLE

Rezultatele obţinute în cadrul proiectului au evidenţiat o multitudine de oportunităţi de optimizare ce

includ:

•controlul factorilor de mediu (prin intervenții antropice);

•managementul operării tehnologiei de creştere în funcţie de particularităţile eco-fiziologice a speciilor de

cultură;

•menţinerea stării de sănătate a condiţiilor de biosecuritate pe întreaga durata a ciclului de producţie.

Obiectivele acestor recomandări sunt de a furniza informații fermierilor piscicoli privind:

•bolile infecto-contagioase și condițiile care afectează sănătatea materialului biologic în acvacultură;

•strategiile pentru gestionarea și menținerea sănătății ;

•bunăstarea materialului biologic în unitățile de acvacultură.

Structura Ghidului:

•Profilaxia bolilor la peşte;

•Terapia bolilor la pește.

Mai presus de toate, aceste recomandări vizează promovarea conceptului, că prevenirea, este

mult mai bună decât tratamentul!

Demonstrarea funcţionalităţii şi utilităţii programului de monitorizare

În vederea demonstrării funcţionalităţii şi utilităţii programului de monitorizare, modelul

experimental de monitorizare din cadrul acestui proiect s-a testat în cadrul următoarelor unități

piscicole:

•Baza Experimentală Brateş, la speciile de ciprinide - perioada de alevinaj și vara I, de către colectivul

ICDEAPA Galați;

•Unități de profil din sudul României (crapul în jud. Călărași și Teleorman și sângerul în jud.

Dâmbovița), de către colectivul SCDP Nucet;

•Unitate salmonicolă din nord-estul României, de către colectivul ICDEAPA Galați.

Nr. crt.

Ce se monitorizează Analize efectuate Frecvența de monitorizare

1. Mediul de viață al materialului

piscicol

Parametri fizico-chimici la apa și sol - cu o frecvență impusă de situația fermei;

2. Materialul biologic Analiză ihtiopatologică macroscopică,

microscopică și de sânge- funcție de situație;

Parametri de creștere - la pescuitul de control sau de recoltă;

Starea de întreținere - la pescuitul de control sau de recoltă;

3. Analiza pe secvențe tehnologice Corectitudinea aplicării tehnologiei,

funcție de caracteristicile de specie și

vârstă a materialului biologic de

cultură

- la începutul secvenței se stabilește planul

de lucru conform tehnologiei;

- la finalul secvenței se stabilesc abaterile.

Parametri care se impun a fi monitorizați în cadrul programului :

Rezultatele aplicării programului de monitorizare la Baza Experimentală Brateş,

la speciile de ciprinide - perioada de alevinajTratamentul pe bază de clorură de var s-a utilizat în scop preventiv cu administrarea acestuia în a-10-a zi de la eclozare,

cu următoarele rezultate:

s-a obținut o supraviețuire a materialului piscicol, estimată la aproximativ 95%;

a fost înregistrată micșorarea incidenței crustaceelor dăunătoare;

a fost înregistrată o scăderea a dezvoltării concurenților juvenili de batracieni la hrana peștilor;

formele ectoparazite de Trichodina sp. au fost distruse în heleșteu, micșorând incidența parazitozelor la pești.

Administrarea în a-10-a zi de dezvoltare larvară, a clorurii de var, a avut rol de dezinfecție a apei, deparazitare a peștelui,

distrugerea organismelor acvatice nedorite, condiții în care hrana naturală pe bazine și ritmul de dezvoltare al ei pentru

nutriția peștelui, este minim afectată.

Rezultatele aplicării programului de monitorizare la Baza Experimentală Brateş,

la speciile de ciprinide - vara I valorile parametrilor de calitate a mediului acvatic sau îmbunătățit comparativ cu anii precedenți, ca efect al respectării

tehnologiei de creştere şi aplicării corecte a măsurilor de intervenţii hidrotehnice;

biomasa a crescut cu 6%, comparativ cu anul precedent;

supraviețuirea materialului biologic a crescut cu 36% comparativ cu anul precedent și cu 1,5% mai mult decât procentul

stabilit conform deciziei MAIA-DAIA - nr.20/17.03.1981, în care supraviețuirea în heleșteele de creștere vara I de la pui

predezvoltați până în toamnă este de 40% (Centrala producției și industrializării peștelui București 1985);

rezultatele obţinute în urma determinărilor hematologice arată că valorile s-au încadrat într-un interval de normalitate

pentru materialul biologic luat în studiu;

pe parcursul desfășurării experimentelor măsurile de prevenire au făcut să nu fie înregistrate îmbolnăviri majore nefiind

necesare intervenții.

Rezultatele aplicării programului de monitorizare în unități din sudul României

(crapul în jud. Călărași și Teleorman și sângerul în jud. Dâmbovița)

Concluzii asupra programului de monitorizare aplicat în unitățile de profil din

sudul României

Bolile bacteriene apar pe fondul stresului generat de suprapopulare și al dezechilibrului chimic, ce

vizează următorii parametrii: substanță organică, calciu (Ca2+), bicarbonați, amoniu (NH+4) raportul

(Ca2+/Mg2+).

Tratamentul cu antibiotic se aplică numai după izolarea agentului patogen cauzator.

Produsul medicamentos ales este conform cu rezultatul testului de sensibilitate al agentului patogen la

antibiotic (antibiograma).

Până la obținerea rezultatului analizelor de bacteriologie, în funcție de chimismul apei, se intervine cu

clorură de var (10-15 kg/ha), cantitate fracționată și administrată (soluție foarte diluată), în 2 zile,

consecutiv.

Durata tratamentului medicamentos este de maxim 10 zile.

Tratamentul cu produse medicamentoase este completat de acțiuni de corectare a calciului (Ca2+) din

apă, prin administrare de var și a menținerii substanței organice în parametrii normali, prin administrare

repetată a clorurii de var, în concordanță cu etapele tehnologice specifice în piscicultură.

Prevenția în bolile bacteriene se realizează prin evitarea suprapopulării și prin utilizarea clorurii de var și

a varului hidratat, pe parcursul ciclul de creștere.

Anti-bioterapia nu se folosește niciodată ca mijloc de prevenire a unei boli bacteriene.

Participarea la 5 conferințe internaționale:

Simpozionul Științific Internațional „Animal Breeding and pathology today” , desfășurată în perioada 24-25.05.2018 la Timișoara;

Simpozionul Științific Internațional „Internațional Conference on life sciences”, desfășurată în perioada 24-25.05.2018 la Timișoara;

Simpozionul Științific Internațional „Modern Animal Husbandry – Food Safety And Durable Development”, desfăşurat în perioada 18–

19.10.2018, la Iaşi;

a 17-a Geoconferință Internațională Multidisciplinară Științifică SGEM, desfăşurată în perioada 27.06– 6,07.2017 la Albena – Bulgaria;

a 18-a Geoconferință Internațională Multidisciplinară Științifică SGEM, desfăşurată în perioada 30.06– 9.07.2018, la Albena – Bulgaria;

Organizare workshop - Elaborarea şi implementarea unui program de monitorizare, pentru reducerea riscurilor patologice în acvacultură,

diminuarea pierderilor şi asigurarea sănătăţii şi a bunăstării animale;

Organizare seminar de prezentare a rezultatelor proiectului de cercetare ADER 10.2.1.

Elaborarea şi publicarea în reviste de specialitate a 13 lucrări ştiinţifice:

„The influence of the diet with different concentration of fatty acids on the growth parameters, biochemical and fatty acids composition in

carp raised in recirculating system”;

„Studies on the use of new methods in view of the early diagnosis of fish disease”;

„The impact of extensive aquaculture over the quality of the aquatic environment”;

„Effect of phyto-additives diets on growth parameters and biochemical composition of carp species (Cyprinus carpio) in recirculating

system”;

„The effect of peracetic acid in the treatment of gyrodactylosis in rainbow trout”;

„Optimization of growth technology a juvenil silver carp during postemryonal stage, through the application of soy milk technology,

additional feed”;

„Improvement of Water Quality from the Fish Farming in Recirculating System Using Additives Based on Zeolites ”;

„Study Regarding the Fish Diseases in Aquatic Ecosystems Located and Landscaped in Southern Region of Romania”; „Research on Bacterial Disease in Silver Carp (Hypophthalmichthys molitrix Val.), Farmed in Ponds”

„Biotehnologia de îmbogăţire a cărnii de crap cu acizi graşi polinesaturaţi (ω 3) folosind furaje cu ulei de soia”;

„Îmbunătățirea stării de întreținere în vederea pregătirii pentru iernat a puietului de crap”;

„Utilizarea substanțelor bacteriostatice de uz extern, ca adjuvant în tratamentul antibiotic de uz intern, în scopul tratarării bolilor

bacteriene ce determină leziuni tegumentare la pești”;

„Utilizarea acidului peracetic în tratamentele antiparazitare și antifungice cu aplicabilitate în salmonicultură”