Programul sectorial ADER 2020Obiectivul general 5. MRCBS

Obiectivul specific 5.3.

PROIECTUL nr. 369/2011 (ADER 5.3.3.)Îmbunătăţirea ofertei de producţie a

ecosistemelor pe psamosoluri pentru creşterea gradului de securitate

alimentarăşi de calitate a produselor agricole

primare

Raport multianual/2011-2012

ACTIVITĂȚI DESFĂȘURATEActivitatea 4.1 Rezultate multianuale privind influenţa factorilor de vulnerabilitate asupra plantelor, în vederea diversificării ofertei de produse agricole şi horticole pe psamosoluri

Activitatea 4.2 Optimizarea tehnologiilor de cultivare a plantelor pe psamosoluri în vederea asigurării siguranţei alimentare şi creşterii calităţii producţiei şi diseminarea rezultatelor obţinute

Activitatea 4.3 Organizarea de loturi demonstrative la plantele legumicole, fasoliţă, sorg, arahide, porumb, cartof, piersic şi viţă de vie

Activitatea 4.4. Organizarea unui simpozion cu titlul „Îmbunătăţirea ofertei de producţie a agroecosistemelor pe psamosoluri pentru creşterea gradului de securitate alimentară şi de calitate a produselor agricole primare

Activitatea 4.5 Editarea unei lucrări privind îmbunătăţirea ofertei de producţie a agroecosistemelor pe psamosoluri pentru creşterea gradului de securitate alimentară şi de calitate a produselor agricole primare

REZULTATE OBȚINUTECercetările efectuate au vizat următoarele specii:

- plante legumicole (tomate, ardei gras, pătlăgele vinete, morcov, ceapă, pepeniverzi și pepeni galbeni)

- plante tehnice (arahide, floarea soarelui)- cereale (grâu, porumb, sorg, triticale)- leguminoase (fasolița)- cartof timpuriu- viță de vie- pomi fructiferi

Elementul climatic/ Luna X XI XII I II III IV V VI VII VIII IX M

Temperatura medie (C0)

2011-2012 10,1 1,7 0,7 0,7 -6,6 7,1 13,9 17,2 23,3 26,4 24,3 19,9 11,6

2012-2013 15,8 6,7 2,3 -1,1 5,1 5,6 14,3 20,0 21,5 23,5 24,1 17.8 13,0

2013-2014 11,4 8 1,0 1,9 2,0 9,9 12,6 16,6 20,7 23,1 23,7 18,3 12,4

Temperatura minimă

(C0)

2011-2012 -4,5 15,8 -7,8 -24,3 -27 -7,9 -3,7 7,9 9,8 12,4 6,5 4,4 -27

2012-2013 -2 -2 -18,1 -13,1 -1,6 -3,5 3,1 6,7 11 11,4 13,3 5,5 -18,1

2013-2014 -1,6 -5,1 -8,6 -14,1 -12,5 -1,2 2,5 6,3 10,2 12,5 8,2 5,1 -14,1

Temperatura maximă (C0)

2011-2012 22,8 -8,7 19,2 14,9 10,4 24,9 29,4 31,8 37,8 41,4 42,6 32 42,6

2012-2013 32,2 20,5 12,6 12,4 13,3 23,1 32,2 32,5 36,5 38,4 36,5 31.8 38,4

2013-2014 26,3 26,3 11 15,9 20,8 25,9 25,5 30,2 33,7 34,9 37,6 30,6 37,6

Precipitaţii (mm)

2011-2012 32,6 0,2 13,6 64,6 0 0,4 66,6 93,8 32,4 8,2 21,8 8 342,2

2012-2013 30,6 31,7 25,4 3,4 4,7 46,4 38,6 61 105,2 36,2 30,8 36 450

2013-2014 50,2 38,4 0,6 41,9 27,8 62,0 123,8 117,4 92,0 125,6 16,0 165,9 861,6

Umiditatea relativă a aerului

(%)

2011-2012 77,4 86 88,1 84 84,7 62,3 62,1 76,8 65 47,7 52,8 58,5 70,5

2012-2013 71,4 91,6 91,2 92,6 89,9 86 77,3 71 76,8 73,7 68,0 72.5 80,2

2013-2014 92,2 94,4 93,1 94,2 95,4 74,9 80,3 76,5 76,9 77,9 72 82,32 84,2

Temperatura medie multianuală

(1956-2014) (0C)11,4 5,5 0,4 -1,3 0,8 5,7 11,8 16,8 21,6 23,1 22,4 17,7 11,3

Precipitaţii - Suma

Caracterizarea condiţiilor climatice în perioada 2012-2014 la Stația meteo a CCDCPN Dăbuleni

În cadrul grupei de plante legumicole s-au efectuat cercetăriasupra speciilor tomate, ardei, pătlăgele vinete, morcov, ceapă.La cultura de tomate a fost testat un sortiment care a cuprins

11 cultivare, în majoritate creaţii ale unităţilor de profil din ţară:Romec 554 J și Buzău 4, Buzău 22, Kristinica, Darsirius,

Maratonus, Pontica, Viorica, Ghittia și Rio Grande. Soiurile de tomateDarsirius şi Maratonus s-au remarcat prin producţii ridicate în toţi ceitrei ani de cultură, producţiile medii pe cei 3 ani fiind de 34,4 t/ha lasoiul Darsirius şi de 32,8 t/ha la soiul Maratonus. Soiul Kristinica arealizat producţii ridicate într-un an călduros cum a fost anul 2012, darproducţiile au scăzut considerabil în anul 2014, an caracterizat a fi unuldin cei mai ploioşi. Cea mai scăzută producţie de tomate s-a înregistrat lasoiul Ghittia (25,5 t/ha), la celelalte soiuri producţiile medii fiindcuprinse între 27,9-30,5 t/ha.

La specia ardei gras s-a srudiat un număr de 11 cultivare. În anÎn anul 2012 dintre cultivarele testate s-au remarcat prin producţiiridicate cultivarele Buzău 10 cu o producţie de 32,7 t/ha şiGalben superior care a realizat o producţie de 32,2 t/ha. În anul2013 cele mai mari producţii de ardei gras s-au obţinut lacultivarele Galben superior (35,5 t/ha) şi Opal (34,4 t/ha).Condiţiile climatice ale anului 2013 au fost favorabile culturii deardei deoarece precipitaţiile căzute au asigurat menţinerea unuiplafon ridicat al umidității în sol ceea ce s-a răsfrânt asupraproducţiilor realizate. Soiul Işalniţa 85 a valorificat cel mai binecondiţiile existente realizând cea mai mare producţie (40,8 t/ha),urmat de soiul Galben superior cu o producţie de 39,2 t/ha. SoiulGalben superior s-a adptat cel mai bine la condiţiile naturaleexistente în zona solurilor nisipoase, în toţi cei trei ani de testare.remarcându-se prin producţiile realizate.

În vederea stabilirii ofertei de cultivare pentru solurilenisipoase la pătlăgelele vinete au fost urmărite 10 soiuri şihibrizi: Belona, Contesa, Daniela, Drăgaica, Eleonora,Luiza, Aragon F1, Andra F1, Zaraza, Rodica.Hibridul Andra F1 a realizat cea mai mare producţie până ladata de 31 iulie, aceasta fiind de 13,0 t/ha, respectiv 32,4% dinproducţia totală, urmat de soiul Luiza care a realizat până laaceastă dată o producţie de 10,4 t/ha şi hibridul Aragon F1 cu oproducţie de 9,7 t/ha. Soiul Belona a realizat cea mai micăproducţie timpurie (4,7 tha), la celelalte cultivare producţiatimpurie fiind cuprinsă între 7,5-8,5 t/ha. Dintre soiurileautohtone de pătlăgele vinete s-a remarcat printimpurietate, soiul Luiza şi hibridul Andra F1, iar prinproducţia totală realizată soiul Luiza, hibridul Andra F1 şisoiul Daniela.

.

La cultura de morcov au foat urmărite soiurile și hibrizii Florin,Nabuco, Triumf F1, Danvers, Nantes 2, Amsterdam F1 și Berlicum2.

În condiţiile solurilor nisipoase de la Dăbuleni s-aremarcat prin producţiile realizate hibridul de morcov Triumf F1care a realizat producţii de 21,8 t/ha în anul 2012, în anul 2013a realizat o producţie de 29,5 t/ha şi de 35,6 t/ha în anul 2014

La culturSoiul de ceapă s-au studiat 10 soiuri. Dintre acestea soiulDe Buzău a valorificat mai bine condiţiile de mediu din zonă,producţiile realizate fiind de 16,9 t/ha în anul 2012, de 40,1 t/ha înanul 2013 şi de 25,1 t/ha în anul 2014. În condiţiile de cultură aleanului 2014 s-au remarcat prin producţiile realizate şi soiurileRoşie de Arieş şi Orizont care au realizat producţii de 25,3 t/ha,respectiv 24,4 t/ha.

Soiul de ceapă De Buzău s-a adptat cel mai bine condiţiilorde cultură specifice solurilor nisipoase asigurând producţii netsuperioară celorlalte soiuri luate în studiu.

În vederea recomandării unor soiuri de pepeni verzi, adaptatecondiţiilor de pe solurile nisipoase, în perioada 2012-2014, aufost experimentate un număr de 25 soiuri şi hibrizi, creaţii aleunităţii noastre şi ale unor firme străine recunoscute. Peparcursul celor trei ani au avut o comportare diferită și funcție decondițiile climatice. S-au remarcat prin mărimea producţieitimpurii obţinută la prima recoltare hibrizii Regina F1 BonthaF1, Manitou F1, CRX 10007, Katherine F1, Lady F1, VanGuard F1. Soiurile create la CCDCPN Dăbuleni Oltenia, Dulcede Dăbuleni şi De Dăbuleni sunt soiuri semitimpurii nefindrecomandate pentru cultura exreatimpurie. Prin mărimeaproducţiei totale s-au mai remaracat cultivarurile Bontha F1,ACX 5428 F1, Sun Sweet F1, CRX 10041 F1, Lady F1,Talisman F1.

La cultura de pepeni galbeni în perioada 2012-2014 s-austudiat mai multe cultivaruri printre care Capri F1, Malika F1,Ismai F1 (1816 ANOF) F, Hales Best Jumbo, Sweet Lady F1,Eldorado F1, Waler F1, NUN 23027 F1, Robust F1, Grand SlamF1, Tamara F1, Merlin F1, Home Ron F1, Zemos.S-au evidenţiat prin mărimea producţiei totale hibrizii Sweet LadyF1 (41,9 t/ha media 2012-2013), Capri F1 40,3 t/ha, Ismail F134,6 t/ha, NUN 23027 F1 34,3 t/ha), Robust F1 38,2 t/ha.S-au remarcat prin timpurietatea producţiei hibrizii Capri F1,Home Run F1 şi Waler F1, care în condiţiile anului 2014, laprima recoltare au realizat producţiile de 17,2 t/ha (58,5 % dinproducţia totală), 16,9 t/ha (54,0 % din producţia totală),respectiv15,1 t/ha (53,9% din producţia totală).

În perioada 2012-2014 la CCDCPN Dăbuleni s-au luat în studiu11 soiuri de cartof timpuriu provenite din diferite zoneecologice si s-a urmarit comportarea lor în condiţiile acesteizone. Acestea au fost: Tresor, Riviera, Carera, Magic, Astral,Sante, Robusta, Redsec, Gared, Coval, Evolution. La 45 de zilede la răsărire cele mai bune rezultate în ceea ce priveşte producţiade tuberculi s-au realizat la soiul Riviera, care a înregistrat ogreutate medie a tuberculilor de 655 g/cuib, un număr mediu de7,7 tuberculi comerciabili/cuib, şi o producţie medie de tuberculicomerciabili de 39,3 t/ha. La 55 de zile de la răsărirecomparativ cu martorul (media soiurilor) soiul Robusta aînregistrat cea mai mare producţie, de 46,3 t/ha, Lamaturitatea fiziologică soiul Carera a realizat cea mai mareproducţie de 52,9 t/ha.

La cultura de arahide materialul biologic studiat a fost reprezentatde 29 de genotipuri de arahide, autohtone şi străine care se deosebescîntre ele prin diferite caractere particulare şi anume: Dăbuleni,Brazilian Begici, T55, T58, T232, T242, Blanco Santa Fe, Velican,Timpurii de China, HYY 1, HYY 2, HYY 3, Shulamith, Tâmbureşti,Tatu, Mogiana, Turceşti, Sadovo, Olega, Viorica, Provenienţă China1, Provenienţă China 2, Ning, Henan Province, Provenienţăturcească, Solar, Jelud, T25, Venus. Din cele 29 de soiuri şi liniistudiate, la 9 dintre genotipuri s-au realizat producţii peste 3000 kg/ha.S-a evidenţiat soiul Ning, cu o producţie de 3454 kg/ha, cu un sporsemnificativ de 891 kg/ha, linia T25 (3344kg/ha), Provenienţăturcească (3298kg/ha). Faţă de soiul martor Dăbuleni a căruiproducţie a fost de 2563 kg/ha, s-au detaşat si soiurile ProvenienţăChina 2 şi HYY 1 care au depăşit martorul cu 640 kg/ha respectiv 587kg/ha.

La cultura de fasoliță s-au studiat în culturăcomparartivă de concurs 16 genotipuri. Analizarezultatelor de producţie obţinute la cele 16 cultivarede fasoliţă studiate în condiţiile solurilor nisipoase,evidenţiază o variabilitate a producţiei în limitele1602,7 – 2830,3 kg/ha, cu o medie de 2307 kg/ha(tabelul 3.6.6).Comparativ cu soiul Jiana (1602,7 kg/ha), toatecultivarele de fasoliţă au înregistrat sporuri deproducţie cuprinse în intervalul 9,7-76,5%. S-auremarcat prin diferenţe de producţie asiguratestatistic ca foarte semnificativ, faţă de Jiana(1032,3-1227,6 kg/ha) cultivarele: Ofelia, Aura,D2-3a, Aura 26.

Pentru cultura de sorg s-au studiat numai hibrizi. Hibrizii de sorg luaţi în studiu în anii 2013-2014: Armida, Aquilon, Arlis, Mistral, Arakan, Solarius.

Comparativ cu martorul (media producției hibrizilor –7735 kg/ha), au existat hibrizi care au realizat sporuri semnificativ pozitive: Solarius – 8049 kg/ha şi Mistral –7937 kg/ha. Au fost și hibrizi care au realizat diferențe semnificative de producție comparativ cu martorul: Armida –7869 kg/ha.

La specia porumb pentru boabe au fost luaţi în studiuurmătorii hibrizi: F 186-07, F 376, F 13303 A-07, F 255-06 , F255-08, F 19-08, F 100-2011, F 14298 A -07, Krabas, F 59-09,Paltin, F 1501-R-010, Crişana, F 23-09, Iezer.

Media producției hibrizilor luați în studiu pe perioada deexperimentare a fost de 9053 kg/ha. Comparativ cu aceasta, celemai mari producții de boabe s-au realizat la hibrizii F 23-09 (9687kg/ha) și F 255-06 (10022 kg/ha). Sporul de producție obținut deacești hibrizi, comparativ cu media productiilor hibrizilor, a fostcuprins între 634-969 kg/ha, diferența de producție fiind asiguratăststistic ca distinct și foarte semnificativă

La cultura de floarea soarelui s-au luat în studiu un numărde 8 hibrizi, după cum urmează: Sandrina, Venus, Favorit,HS 4001, Performer, HS 4004, Romina, HS 4005.

Hibrizii luați în studiu au realizat o producție medie de3507 kg/ha. Comparativ cu media, au realizat producțiimai mari, asigurare statistic, hibrizii Venus – 3750 kg/ha,HS 4005 – 3778 kg/ha și HS 4004 – 3836 kg/ha. Cele maimici producții s-au înregistrat la Favorit – 3210 kg/ha și laHS 4001 – 3116 kg/ha.

În cadrul culturii de grâu de toamnă au fost luate în studiuurmătoarele genotipuri: Dropia, FDL. Miranda , Faur F1,Boema F1, Glosa, Delabrad 2, Litera, Izvor. Sub aspectulproducțiilor obținute, se constată că media producțiilor soiurilora fost de 3431 kg/ha. Comparativ cu martorul (media soiurilor),au existat genotipuri cu adaptabilitate mai ridicată față decondițiile pedoclimatice specifice solurilor nisipoase, cuproducții mai ridicate față de medie.

Printre acestea se numara soiurile Litera – 3864 kg/ha,FDL. Miranda – 3778 kg/ha și Boema 1 – 3782 kg/ha,diferențele față de martor (347-433 kg/ha) fiind asiguratestatistic.

La specia triticale, specia introdusă de curând însortimentul solurilor nisipoase au fost luate în studiuurmătoarele genotipuri: Plai, Cascador F1, Titan, Mezin,Stil, Negoiu, Haiduc, Oda. Între genotipurile luate în studiuau avut loc diferențe semnificative în realizareaprincipalelor fenofaze de vegetație, existând un decalaj de3-4 zile la inflorire, 4-5 zile în faza de formare a boabelor,4-7 zile in faza de ceara și 2-4 zile la maturitatea fiziologică.

Cele mai mari producții s-au înregistrat la soiul Mezin -4001 kg/ha, soiul Haiduc – 4100 kg/ha și Oda – 4114kg/ha. Între genotipurile studiate nu au existat diferențesemnificative de producție.

La vița de vie soiurile studiate, în vederea îmbunătățiriisortimentului din zona solurile nisipoase sunt atât soiuri noi,recent introduse în cultură dar și creații mai vechi, cu origineromânească sau străină. Acestea fac parte din grupa soiurilor custruguri de masă, grupa soiurilor cu struguri pentru vinuri albe darși grupa soiurilor cu struguri pentru vinuri roșii.

a) Soiuri cu struguri de masă: Silvania, Timpuriu de Cluj,Muscat de Hamburg, Tamina, Someşan, Splendid, Napoca, Otilia,Victoria, Prima Cl. 1022, Coarnă neagră selecţionată, Muscat deHamburg Cl. 202, Transilvania, Perla de Zala, Moldova.

b) Soiuri cu struguri pentru vinuri albe: Columna, Donaris,Fetească albă 1 Od., Fetească regală 21 Bl, Pinot gris, Rieslingitalian, Riesling de Rhin, Neuburger, Chasselas d'oré, MuscatOttonel, Sauvignon blanc, Alb aromat, Grasă de Cotnari,Brumăriu, Blasius, Sauvignon, Selena.

c) Soiuri cu struguri pentru vinuri roşii: Haiduc, Codană,Mamaia, Novac, Cabernet Sauvignon 33 Vl., Cristina,Pandur, Arcaş, Amurg, Pinot noir, Busuioacă de Bohotin,Băbească neagră.

Pentru îmbunătățirea sortimentului viticol, în zonasolurilor nisipoase, recomandăm următoarele soiuri:- pentru struguri de masă: Victoria, Prima Cl.1022, Otilia,Coarnă neagră selecționată. Pentru culturile artizanale șigrădinile familiale recomandăm hibrizii moderni Perla deZala șiMoldova.- pentru obținerea vinurilor albe recomandăm soiurile Selenași Alb aromat. Pentru culturile artizanale și grădinilefamiliale recomandăm hibridul modern Brumăriu.- pentru obținerea de vinuri roșii recomandăm soiurileAmurg, Novac și Arcaș.

În domeniul pomicol s-au studiat numai specii sâmburoase:14 soiuri de cais, 7 soiuri de piersic propriu zis, 3 soiuri depiersic cu fructul plat, 4 soiuri de nectarine, 3 soiuri de vişin, 3soiuri de cireş.

În cadrul sortimentului de piersic şi cais exitent în acestmoment pe solurile nisipoase, s-a observat o maturare mult maitimpurie a fructelor, fapt ce ne conduce spre recomandarea de alua în cultură soiuri extratimpurii şi timpurii.

În ceea ce priveşte caisul, se preconizează creşterea ponderiisoiurilor extratimpurii, timpurii şi foarte tîrzii, sortimentul debază fiind format exclusiv din soiurile româneşti: Mamaia,Sulmona, Sirena, Sulina, Litoral, Dacia, Favorit, Olimp.

Din analiza rezultatele obținute cu privire la calitateanutriţională a fructelor de tomate a reieșit că substanța uscatătotală a fost cuprinsă între 4,67% la cultivarele Kristinica șiDarsirius şi 6,09%. Substanța uscată solubilă a fost cuprinsăîntre 3,93% la cultivarul Kristinica și 5,40% la cultivarulGhittia. Aciditatea fructelor de tomate a fost în medie de0,55g acid citric la 100g s.p. Cantitatea de glucide din fructelede tomate a prezentat valori diferențiate în funcție decultivarul luat în studiu și condițiile de climă. S-au remarcatcultivarele Buzău 22, Pontica, Ghitlia și Rio Grande, mediacultivarelor a fost de 3,82%. Cultivarele studiate au acumulatun conținut de vitamina C cuprins între 16,88 mg la cultivarulRio Grande și 24,35 mg la cultivarul Pontica, cu o medie de21,17 mg la 100 g s.p.

Toate soiurile de ardei conțin vitamina C în cantități mari,însă ardeiul gras verde are de doua ori mai multă vitamina Cdecât citricele, iar ardeiul roșu iute contine cu 330 % mai multăvitamina C decat o portocală. În 100 de grame de ardei sunt 125de mg de vitamina C, adică 100% din doza zilnică recomandată.Pătlăgelele vinete au acumulat o cantitate de substanță uscatătotală cuprinsă între 7,03% la cultivarul Daniela și 9,30% lacultivarul Luiza. Substanţa uscată solubilă din fructele depătlăgele vinete a prezentat valori cuprinse între 4,50 % laZaraza şi 6,87 % la Drăgaica, cu o medie de 6,61 %.

Cantitatea de glucide din fructe a prezentat diferenţe mici, iarmedia a fost de 4,60 %, iar literatura de specialitate prezintă omedie de 2,50 %.

Conținutul de vitamina C a fost foarte variabil cu valoricuprinse între 3,81 mg/100g substanță proaspătă la cultivarulDaniela și 9,39 mg/100g substanță proaspătă la cultivarul Luiza.

Cantitatea de glucide din fructele de pepeni verzi aprezentat valori diferențiate în funcție de cultivarul luat înstudiu și condițiile de climă. S-au evidențiat cultivareleOltenia, Katherine F1 şi Crimson Sweet cu un conținutmai mare de 8,60%. Conținutul în vitamina C este uncaracter de soi și poate fi influențat de condițiile de culturăși de cele climatice. S-au evidențiat cultivarele Dulce deDăbuleni cu 9,83 mg/100 g substanță proaspătă, Oltenia cu8,21 mg/100 g substanță proaspătă, Katherine F1 șiCrimson Sweet cu 8,48 mg/100 g/substanță proaspătă.Conţinutul de nitraţi din fructele de pepeni verzi a fostcuprins între 88,42 mg/kg fruct la cultivarul Dulce deDăbuleni şi 105,60/kg fruct la cultivarul Regina. LMAprevăzută de normele interne şi internaţionale pentrupepenii verzi este de 100 mg/kg produs.

La cartof cele mai bune rezultate de calitate au fostobţinute la soiurile Tresor, Astral, Magic, Carrera,Riviera,Sante, Evolution etc. S-au evidenţiat printr-un conţinutridicat de substanţă uscată totală, de peste 20% soiurile: Astral(22,86%), Magic (21,43%), Sante (24,24%), Robusta(23,69%). Printr-un conţinut ridicat de vitamina C s-auremarcat soiurile: Sante (15,40 mg/100g s.p) Riviera (13,31mg/100g s.p), Tresor (14,30 mg/100g s.p).

La fasoliță în momentul recoltării boabele au prezentatvalori diferențiate ale indicilor de calitate, care s-au datorat atâtinfluenței soiului cât și condițiilor climatice. Conținutul mediude proteină în boabele de fasoliță într-un an normal din punctde vedere climatic este 26%. Cantitatea de proteină dinboabele de fasoliță a fost cuprinsă între 20,65% la la linia D5-3și 23,05% la linia D9/2001. Conținutul de grăsimi a fost cuprinsîntre 1,9% la linia D5-3 și 2,8% la linia D9/2001.

La specia grâu conţinuturile de proteină și gluten, și umiditateaboabelor au prezentat valori foarte bune. La toate soiurile studiateconţinutul în proteină a depăşit limita de 13%, cât prevădnormativele în vigoare. Cea mai mate cantitate de proteină a fostdeterminată la soiul Pitar (19,8%). De asemenea conţinutul degluten a prezentat valori mai mari de 26%, calitatea boabelor degrâu fiind foparte bună.Valoarea nutritivă a boabelor de triticale este superioară atâtboabelor de grâu, orz, cât şi a celor de secară.Umiditatea boabelor a fost, la toate soiurile studiate, sub 14%, fiindsub limita de 15%, cât prevăd normativele în vigoare. Conținutul deproteină a prezentat valori în intervalul 14,10% la soiul Mezin și16,05% la soiul Plai. Conținutul de gluten umed a fost pestevaloarea de 26% din normative, dar mai mic comparativ cu grâul.Conţinutul de gluten a fost cuprins între 31,2% la soiul Mezin și41,05% la soiul Plai.

În anul 2014 au fost revizuite și îmbunătățite tehnologiile decultură la speciile de plante care fac obiectul nostru de activitate,prin îmbunătățirea sortimentului de soiuri și hibrizi, asubstanțelor de tratare a bolilor și dăunătorilor, a sortimentuluide erbicide. În total au fost elaborate 20 tehnologii agricolepentru solurile nisipoase: tomate, ardei, pătlăgele vinete,morcov, ceapă, pepeni verzi, pepeni galbeni, arahide, fasoliță,sorg pentru boabe, porumb pentru boabe, grâu, triticale, floareasoarelui, viță de vie și pomi fructiferi.

În anul 2014 s-au organizate loturi demonstrative la fasoliţă, sorg, arahide şi pepeni verzi, piersic și viță de vie pe suprafeţe cuprinse între 0,5-0,7 ha, în scopul diseminării rezultatelor de cercetare şi promovării cultivarelor performante către fermierii din zonă. Rezultatele obţinute subliniază eficienţa economică pozitivă a tuturor speciilor şi cultivarelor cultivate în cadrul loturolor demonstrative. Cea mai mare rată a profitului s-a înregistrat la cultivarele de arahide (308-310%), urmate se cultivarele de pepeni verzi (121-154%), fasoliţă (126-139%) şi sorg boabe (15-17%).

Pentru vița de vie s-a înființat o suprafață de 12 ha, dintre care 6 ha cu soiul Riesling italian și 6 ha cu soiul Fetească neagră. În acest an plantația s-a aflat în anul al doilea de cultură. Butucii s-au dezvoltat normal, reușind să formăm unul sau chiar ambele cordoane.

La cultura de piersic am înființat o suprafață de 1 ha în cadrul CCDCPN Dăbuleni, cu următoarele soiuri: Cardinal, Jerseyland și Sprincrest, în anul 2012. În acest an au fost în anul treilea an de la plantare, și s-a reușit definitivarea formei de coroană.

Pe data de 17 iulie 2014, s-a organizat Simpozionul ,,Îmbunătăţirea oferteide producţie a agroecosistemelor pe psamosoluri pentru creştereagradului de securitate alimentară şi de calitate a produselor agricoleprimare’’.

Au fost prezentate 5 referate științifice:1. Promovarea unui nou sortiment de soiuri în funcţie de riscul climatic al

zonei şi influenţa acestora asupra nivelului şi calităţii producţiei agricoleprimare în zonele cu psamosoluri.

2. Optimizarea consumului de fertilizanţi în vederea reducerii sau evităriipoluării solului, eliminării reziduurilor şi creşterii cantitative şi calitative aproducţiei horticole pe psamosoluri.

3. Evaluarea influenţei factorilor climatici asupra proceselor biochimice laplantele cultivate pe nisipuri şi impactul acestora asupra calităţii producţiei decereale, plante tehnice, legume, viţa de vie şi pomi fructiferi.4. Evaluarea potenţialului bioenergetic al producţiei primare şi secundare laculturile agricole de pe psamosoluri.Modelarea ecologică a structurii de soiuri de cartof din zona tradiţională decultură şi de pe solurile nisipoase.

Pe baza rezultatelor de cercetare am elaborat și editat cartea cu titlul ,, OFERTA DE PRODUSE AGRICOLE PRIMARE PE SOLURILE NISIPOASE DIN ROMÂNIA ÎN PERSPECTIVA ANILOR 2015-2025”, ISBN: 978-606-11-4311-5.

Cartea cuprinde 227 pagini, din care 23 pagini color, structurată în patru capitole și Bibliografia:Cap. I. CERINȚELE PLANTELOR DE CULTURĂ FAȚĂ DE FACTORII DE MEDIUCap. II. INVENTARIEREA ŞI EVALUAREA FACTORILOR DE VULNERABILITATE SPECIFICI ZONEI SOLURILOR NISIPOASE, cu următoarele subcapitole:III. CARACTERIZAREA CLIMATICĂ ÎN PERIOADA 2012-2014IV. OFERTA DE PRODUSE AGRICOLE PRIMARE, cu următoarele subcapitole:

Bibliografia, cuprinde, în mod selectiv, 124 titluri bibliografice.

Luiza – talia plantelor mijlocie, cu 3-4lăstari mari situaţi situaţi în partea bazală aplantelor, tulpina şi lăstarii acoperiţi cuperişori albi. Fructul este ovoid-alungit,greutate medie 300-400 g, culoare violet-închis cu luciu persistent, lungimeafructului 18-22 cm şi diametrul 10-12 cm.

Galben superior – soi semitimpuriu,greutate fruct 110-120 g, la maturitatea deconsum culoare galben deschis, iar lamaturitatea fiziologică este roşu. Tufaviguroasă, 55-60 cm înălţime, fructele cu 3-4 lobi sunt ascuţit-tronconice, cu lungimeade 8-10 cm şi diametrul de 6,5-7 cm,grosimea pulpei 7,5-8 cm.

Rubiniu – soi timpuriu, cu bulbi mari înformă de trunchi de con, acoperiţi laexterior de tunici pergamentoase de culoareroşie-violet. Foile interioare suculente suntde culoare mov deschis, acoperite cu omembrană de culoare mov.

Bontha F1 este un hibrid foarte timpuriu,rezistent la atacul agenţilor patogeni, cuproducţii relativ constante de 70-80 t/ha,dovedind o bună capacitate de a se adaptala condiţiile climatice de pe solurilenisipoase. Fructele sunt rotunde, cu miezroşu intens, cu greutatea de 6-10 Kg

Capri F1 este un hibrid foarte timpuriu, detip Galia, cu fructe cu miezul de culoare alb-verzuie, foarte aromat. Fructele suntrotunde şi au greutarea de 1,2-2,0 Kg.Producţia realizată 30-45 t/ha.

Soiul de fasoliţă OFELIA se caracterizează prinrezistenţă la secetă şi la atacul agenţilor patogeni, fiinddestinat pentru producţia de boabe, cu utilizare înalimentaţia omului. Este un soi semitimpuriu, cu operioadă de vegetaţie de 99 zile, care are nevoie de cca2249,40C pentru maturare. Prezintă 12,7 păstăi/plantă;11 boabe/păstaie; bob de culoare bej cu hil negru, cuun conţinut de 22,25%, proteină brută şi 2,3% grăsimi;MMB= 185,5 g; potenţial de producţiei de 2830 kg/ha.

Grâu, soiul Glosa: rezistenta bună laiernare, soi semitimpuriu, talie medie – 72cm, lungime spic 8,7-8,8 cm, număr de boabeîn soic – 46, rezistent la mălură tăciune şirugină, nivel ridicat al producţiilor 3789-3800 kg/ha.

Triticale, soiul Haiduc: - rezistență bună laiernare, grad ridicat de înfrăţire, soisemitimpuriu, talie medie –82 cm, lungimespic 10,7 cm, număr de boabe în spic -50,rezistent la făinare, mălură, tăciune şirugină, nivel ridicat al producţiilor 4100-4200 kg/ha, conţinut mediu în proteină –13,6 %, gluten -32,9 %.

Porumb Crișana: hibrid semitimpuriu, taliaplantelor 213-225 cm, 2 ştiuleţi pe plantă,număr redus de plante sterile, lungimeaştiuleţilor 19-20 cm, cu un diametru de 4,6cm, productiv 8749 kg/ha şi 83%randamentul în boane.

Floarea soarelui, Favorit: -talia plantelor laînflorire 109-112 cm, diametrul capitulelor19,5-20 cm, hibrid productiv 3210 kg/ha,MMB – 40 g, MH - 60 kg

Sorg: Armida.Are talia plantelor 126-127 cm, diametrulplantelor 3-3,1 cm, nr. lăstari/plantă 1-2,diametrul lăstarilor 2-2,2 cm, I.S.F 6,1

Victoria - Soi pentru struguri de masă, cumaturare timpurie, cu boabe mari, 730g/100 boabe. Strugurii ating momentulmaturității de consum, în funcție de an, între5-15 august. Realizează producții de 20 t/ha.Strugurii manifestă rezistență la păstrareape butuc și la transportul pe distanțe lungi.

Otilia - Soi cu struguri de masă fără semințe,cu maturare timpurie, cu boabe de mărimemijlocie către mare. Strugurii atingmomentul maturității de consum, în funcțiede an, între 27 iulie -5 august. Realizeazăproducții de peste 20 t/ha.

Prima Cl. 1022 - Soi pentru struguri de masă, cu maturarefoarte timpurie, cu boabe mari, 350-395 g/100 boabe.Strugurii ating momentul maturității de consum, în funcțiede an între 10-20 iulie. Realizează producții de 18-20 t/ha, înanii favorabili din punct de vedere climatic. Acumulează140-150 g/l zaharuri. Strugurii manifestă rezistență lapăstrarea pe butuc și la transportul pe distanțe lungi.

Selena - Este un soi de mare producție, asemănător cu soiulRoșioară, cu struguri pentru vinuri albe și roze, cu boabe mici spremijlocii, 190-200 g/100 boabe, cu maturare între 15-20 septembrie,realizând în anii normali o producție de struguri de peste 30 t/ha.Prezintă rezistență mijlocie la mană și făinare. Spre deosebire desoiul Roșioară acumulează un conținut mai mare de zaharuri, peste200 g/l și o aciditate titrabilă totală de peste 4 g/l H2SO4.

Novac - Este un soi de mare producție, cu struguri pentruvinuri roșii, cu boabe mici spre mijlocii, 190-200 g/100 boabe,cu maturare târzie, între 15-20 septembrie. În primul an derod a realizat o producție de struguri de peste 21 t/ha. Estesensibil la mană și făinare. Acumulează un conținut dezaharuri de peste 200 g/l și o aciditate titrabilă totală de peste4 g/l H2SO4.

Jerseyland - soi viguros, productiv şi rezistent la ger,are fructul mijlociu, sfero- elipsoidal, asimetric, galben,pigmentat cu roşu-viu pe aproape toată suprafaţa.Pulpa este galbenă-portocalie, semiaderentă lasâmbure, cu infiltraţii de roşu, aromată şi cu gustplăcut. Se maturează în ultima decadă a lunii iulie.

Olimp - Pom de vigoare mijlocie, productivitate bună,rezistent la boli si ger. înflorește târziu și abundent, soiautocompatibil. Fructul este mare 65-75g, de culoareportocalie, pulpa fructului este portocaliu deschis cu texturafermă, savoare bună, cu gust foarte bun și echilibrat.Productivitate bună, se pretează pentru industrializare șiconsum în stare proaspată. Epoca de coacere 10-12 august.

Cartof Astral: soi de cartof semitimpuriu, cu tubercul rotund-oval,coaja și pulpa galbenă, tufa bine dezvoltată, bogată în frunze,semierectă, mijlociu sensibil la mană, foarte rezistent la virusul Y alcartofului, rezistent la râia neagră a cartofului, conţinut în amidon14%, substanţă uscată totală 20,8%, substanţă uscată solubilă 4,7%,glucide solubile 1,46%, vitamina C 18,22 mg/100g sp, se preteazăpentru consum timpuriu şi de vară, capacitate biologică de producţie:76,1 t/ha.

Arahide, Viorica- soi de arahide cu tipul de creştere al planteierect, număr de lăstari pe plantă 5,4, talia plantei: 35-40 cm,perioada de vegetaţie 130 zile, bob de culoare roz ,conţinutulbobului în proteină 34,4%, masa a 1000 boabe 640g, numărpăstăi mature pe plantă 30-35, număr de boabe în păstaie 2,3,randament la decojire 72%, potenţial de producţie ridicat,stabilitate bună a producţiei de boabe, realizează o producţiemedie de păstăi de 2473 kg/ha.Tomate: Soi cu creştere determinată, coacere simultană afructelor, pretabil pentru recoltare mecanizată. Fructele auforma ovoidă, culoare verde albicioasă, fără capac verde în zonapedunculară. Sunt cărnoase, cu seminţe puţine, ferme, aurezistenţă foarte bună la crăpare. Greutatea fructelor: 60-100grame. Prezintă toleranţă la bolile specifice. Conţinut însubstanţă uscată totală este de peste 6%.