+ All Categories
Home > Documents > PLAN SECTORIAL– ADER 2020 - madr.gov.ro filefurajere naturale, prin care s-a putut asigura...

PLAN SECTORIAL– ADER 2020 - madr.gov.ro filefurajere naturale, prin care s-a putut asigura...

Date post: 03-Sep-2019
Category:
Upload: others
View: 9 times
Download: 0 times
Share this document with a friend
27
PLAN SECTORIAL– ADER 2020 Contractor: ICDM Cristian-Sibiu Obiectivul general: (acronim) 8 INDAL Numărul /codul proiectului 67/8.1.2 Contract: (număr/an) 812/2011 Data începerii De la 15.11.2011 Data finalizării Până la 30.11.2014 Durata (luni): 35 Denumirea proiectului: Obţinerea unor produse de calitate din lapte şi carne prin valorificarea superioarã a pajiştilor montane cu ovine şi taurine Obiectivul general al ADER 2020: Sintetizarea datelor privind cantitatea si calitatea produselor montane din lapte si carne, provenite de la ovine si taurine Obiectivul specific al ADER 2020 Realizarea de produse alimentare destinate unei alimentaţii sanatoase a populaţiei Obiectivul general al proiectului Promovarea si stimularea obtinerii unor produse montane de calitate, din lapte si carne, in conformitate cu cerintele pietei, valorificarea superioara a potentialului natural al zonei montane, prin pasunat cu ovinele si taurinele . Persoana de contact (Directorul proiect): Dr. med. vet Doina Popa Date contact 0269579408 [email protected] 1
Transcript
Page 1: PLAN SECTORIAL– ADER 2020 - madr.gov.ro filefurajere naturale, prin care s-a putut asigura existenta umana in munti in toate sezoanele. In aceste conditii, produsele agro-alimentare

PLAN SECTORIAL–ADER 2020

Contractor: ICDM Cristian-Sibiu

Obiectivul general: (acronim) 8 INDAL Numărul /codul proiectului 67/8.1.2

Contract: (număr/an) 812/2011

Data începerii De la 15.11.2011 Data finalizării Până la 30.11.2014 Durata (luni): 35

Denumirea proiectului:

Obţinerea unor produse de calitate din lapte şi carne prin valorificarea superioarãa pajiştilor montane cu ovine şi taurine

Obiectivul general alADER 2020:

Sintetizarea datelor privind cantitatea si calitatea produselor montane din lapte si carne, provenite de la ovine si taurine

Obiectivul specific al ADER 2020

Realizarea de produse alimentare destinate unei alimentaţii sanatoase a populaţiei

Obiectivul general al proiectului

Promovarea si stimularea obtinerii unor produse montane de calitate, din lapte si carne, in conformitate cu cerintele pietei, valorificarea superioara a potentialului natural al zonei montane, prin pasunat cu ovinele si taurinele .

Persoana de contact (Directorul proiect): Dr. med. vet Doina Popa Date contact [email protected]

1

Page 2: PLAN SECTORIAL– ADER 2020 - madr.gov.ro filefurajere naturale, prin care s-a putut asigura existenta umana in munti in toate sezoanele. In aceste conditii, produsele agro-alimentare

In tara noastra, zona montana reprezinta o bogatie naturala de omare frumusete si valoare ecologica. Muntii Romaniei reprezinta oentitate geografica, economica si sociala definita, avand relief, clima,patrimoniu natural si social-cultural specifice, identitate recunoscuta inEuropa si in lume. Locuitorii zonelor montane isi asigura existenta maiales prin agricultura si cresterea animalelor rumegatoare, care nu intrain concurenta cu omul la hrana. Ovinele si taurinele asigura siingrasamintele organice, esentiale in ameliorarea si mentinerea floreifurajere naturale, prin care s-a putut asigura existenta umana in munti intoate sezoanele. In aceste conditii, produsele agro-alimentare obtinutein zona montana sunt nepoluate, de tip ecologic, de inalta calitatebiologica.In compozitia floristica a pajistilor permanente se intalnescpeste 200 de specii de leguminoase anuale si perene, care imbogatescfurajul in substante proteice si determina astfel obtinerea unor produseagroalimentare in conditii ecologice, de calitate, garantate sanitar.

2

Page 3: PLAN SECTORIAL– ADER 2020 - madr.gov.ro filefurajere naturale, prin care s-a putut asigura existenta umana in munti in toate sezoanele. In aceste conditii, produsele agro-alimentare

Ovinele si taurinele valorifica bine pasunile sifanetele, din care o buna parte se afla in zona demunte. Aici se produc bunuri de origine animala cucaracteristici calitative deosebite, datorita utilizariitehnicilor traditionale, a resurselor naturale, apasunilor si fanetelor naturale. Acesta este motivulcare, alaturi de productia diversificata si consumulredus de energie, face din cresterea ovinelor sitaurinelor o ramura foarte importanta a zootehniei,cu caracterul unei activitati durabile si deperspectiva. Exploatarea nerationala a pajistilormontane, absenta sau discontinuitatea folosiriiingrasamintelor organice produse de rumegatoare,provoaca degradarea calitativa a pasunilor sifanetelor naturale, cu consecinte economico-sociale irecuperabile pentru populatie si societate.Protejarea si valorificarea responsabila a acestorresurse montane, in conditiile schimbarilorclimatice si evolutiei demografice, reprezinta uninteres national prioritar.

3

Page 4: PLAN SECTORIAL– ADER 2020 - madr.gov.ro filefurajere naturale, prin care s-a putut asigura existenta umana in munti in toate sezoanele. In aceste conditii, produsele agro-alimentare

S-a ales ca areal de studiu zona MarginimiiSibiului, zona cu traditie in crestereaanimalelor, ce pastreaza bogatia de exceptiea obiceiurilor traditionale. In aceasta zona s-au ales cateva localitati reprezentative inceea ce priveste cresterea rumegatoarelor,respectiv: Jina, Tilisca, Rasinari, Sadu, lacare se adauga si comuna Cristian, peteritoriul careia se afla ICDM Cristian.In vederea identificarii si nominalizarii celormai importante produse din carne si lapte,provenite de la bovine si ovine, in zonamontana, au fost efectuate anchete, prinmetoda chestionarului si a interviului.

4

Page 5: PLAN SECTORIAL– ADER 2020 - madr.gov.ro filefurajere naturale, prin care s-a putut asigura existenta umana in munti in toate sezoanele. In aceste conditii, produsele agro-alimentare

Spatiul rural montan stabilit ca areal de investigare, secaracterizeaza printr-o stare de conservare buna a resurselor naturale desol si apa, printr- un nivel ridicat de biodiversitate, asociat unei diversitatide habitate şi ecosisteme, de paduri şi de peisaje agricole valoroase. Omare parte a acestor componente ale biodiversitati este legata de utilizareaextensiva a terenurilor agricole şi forestiere, care se refera la suprafeteextinse de paşuni naturale valoroase, care se gasesc cu precadere în acestezone de deal şi munte, la neutilizarea îngraşamintelor chimice, a erbicidelorşi a altor substante sintetice de protectie a plantelor, utilizarea redusa apesticidelor, densitatile scazute ale efectivelor de animale. Din pacate insa,o mare parte a pasunilor din zona de munte sunt expuse riscului deabandon, iar cele din zona de deal intensificarii lucrarilor agricole sausuprapasunatului, motiv pentru care aplicarea unor masuri adecvate, caresa asigure sprijinul necesar pentru mentinerea şi creşterea valorii naturale aacestor terenuri, prin încurajarea mentinerii practicilor agricole extensiveeste foarte importanta.

5

Page 6: PLAN SECTORIAL– ADER 2020 - madr.gov.ro filefurajere naturale, prin care s-a putut asigura existenta umana in munti in toate sezoanele. In aceste conditii, produsele agro-alimentare

Din analiza datelor preluate din arealul de studiu sedesprind cateva aspecte generale si anume:

Agricultura, ocupatie traditionala, reprezintao pondere importanta in economia comuneloranalizate; in toate zonele investigate agricultura sebazeaza pe utilizarea ingrasamintelor naturale,provenite de la ovine si bovine; suprafetele mari depajisti si fanete(cuprinse intre 14,9% – 72,2% la fanetesi 27,5 – 48,6% la pasuni) din suprafata agricola totala afiecarei comune, favorizeaza cresterea animalelor inzona.

Cresterea bovinelor este reprezentata in mareamajoritate de rasa Baltata romaneasca, dar exista sialte rase (Pinzgau, Holstein, Bruna de Maramures sauchiar metisi cu rase de carne);

6

Page 7: PLAN SECTORIAL– ADER 2020 - madr.gov.ro filefurajere naturale, prin care s-a putut asigura existenta umana in munti in toate sezoanele. In aceste conditii, produsele agro-alimentare

Cresterea ovinelor este reprezentata de rasa Turcana in mareamajoritate a exploatatiilor, insa exista si efective de rasa Tigaie, sauexemplare putine din rasa Karakul sau hibrizi cu rase de carne, pe carecrescatorii nici nu le declara atunci cand vorbesc de oile lor.RasaTurcana din Marginimea Sibiului, considerata cea mai frumoasa si ceamai productiva, este intalnita in 92,6% din exploatatii, urmata fiind derasa Tigaie si cateva exemplare de Karakul si hibrizi cu rase de carne.

7

Page 8: PLAN SECTORIAL– ADER 2020 - madr.gov.ro filefurajere naturale, prin care s-a putut asigura existenta umana in munti in toate sezoanele. In aceste conditii, produsele agro-alimentare

In zona cea mai mare cantitate de lapte obtinuta, atat de la vaca, cat side la oaie, se transforma in branzeturi. In general laptele de vaca nu seamesteca cu cel de oaie, doar in exploatatiile cu efective mici de animale, saula sfarsitul lactatiei la ovine, cand productiile sunt tot mai mici; la inchegarealaptelui se foloseste cheagul din comert, dar in unele exploatatii se folosestecheagul natural(din stomac de miel, vitel sau porc), in special la branza deburduf; Fabricarea branzeturilor reprezinta una din cele mai importante formede valorificare a laptelui. Modalitatile de obtinere a acestor produse sebazeaza pe tehnici si tehnologii traditionale, specifice zonelor si chiar fiecareiexploatatii sau producator in parte.

Dintre produsele derivate din lapte amintim: branza telemea, casuldulce, branza de burduf, branza dulce de vaci, etc. Cele mai solicitate depiata, sunt branza telemea si branza de burduf, motiv pentru care aproape canu exista exploatatie care sa nu produca aceste specialitati. Ele suntsolicitate de piata, datorita calitatii lor si accesibilitatii pretului.Branza deburduf de munte, desi are un pret mai mare decat cea obtinuta in alte zone,este solicitata totusi de piata, datorita calitatilor gustative deosebite, traditieifabricarii si convingerii clientilor ca este un produs mult mai curat si sanatos.Avand in vedere aceste aspecte, produsele care au fost luate in studiu, suntbranza de burduf de oaie si vaca si branza telemea, de oaie si vaca.

8

Page 9: PLAN SECTORIAL– ADER 2020 - madr.gov.ro filefurajere naturale, prin care s-a putut asigura existenta umana in munti in toate sezoanele. In aceste conditii, produsele agro-alimentare

In ceea ce priveste produsele din carne de vaca si oaie, oferta, darsi cererea este mult mai mica. Carnea de vita se prelucreaza putin incadrul exploatatiilor, in general doar pentru consum propriu, (muschiuletde vita prefiert si condimentat, carnati in amestec cu carne de porc sauoaie);

Carnea de ovine se proceseaza in special toamna, in periodareformelor, iar produsele obtinute(pastrama, sloi, carnati de oaie) sefolosesc pentru consumul propriu sau se comercializeaza in piete sitarguri ; produsele sunt putin solicitate de piata, deoarece romanii nusunt mari consumatori de carne de oaie. De o oarecare trecere se bucuratotusi pastrama si carnatii, motiv pentru care, produsele care au fostluate in studiu, sunt pastrama de oaie si carnatii de oaie.

9

Page 10: PLAN SECTORIAL– ADER 2020 - madr.gov.ro filefurajere naturale, prin care s-a putut asigura existenta umana in munti in toate sezoanele. In aceste conditii, produsele agro-alimentare

Valorificarea produselor se face direct din gospodarie, la piata,targuri, dar in cele mai multe cazuri prin livrare en gros la intermediari;originea geografica nu este specificata, doar in unele cazuri telemeauase valorifica sub eticheta de Telemea din Marginimea Sibiului;etichetarea produselor se face doar pe putini, deoarece produsele nuse vand ambalate; Crescatorii sunt reticenti si nu doresc sa declareexact nici numarul de animale, nici productiile obtinute si nicisuprafetele detinute in proprietate, inchiriate, sau concesionate si innici un caz veniturile obtinute, de teama unor impozite suplimentare.Incele mai multe cazuri din cele intervievate, veniturile sunt suficientepentru intretinerea familiilor(81,5%), 18,5% dintre ei declarand ca acestlucru este posibil doar cu ajutorul subventiilor;

10

Page 11: PLAN SECTORIAL– ADER 2020 - madr.gov.ro filefurajere naturale, prin care s-a putut asigura existenta umana in munti in toate sezoanele. In aceste conditii, produsele agro-alimentare

Laptele de vaca se consuma si se valorifica in stare proaspatasau este utilizat la fabricarea branzeturilor.Laptele materie primaanalizat a provenit din gospodarii ale micilor fermieri care detinanimale producatoare de lapte(Rasinari, Gura Raului, Paltinis, Jina,Tilisca) si din cadrul ICDM Cristian. Rezultatele privind analiza calitatiilaptelui de vaca sunt prezentate in tabelele urmatoare :

DETERMINAREA PRINCIPALELOR CARACTERISTICI FIZICO-CHIMICE ALE LAPTELUI DE VACA (Analizor automat, metoda Ekomilk)

Nr, crt,

Proba Grasime (%) ±0,1%

(3.2)

Subst,uscata

negrasa (%) ±0,2%

(Min.8.5)

Punct de inghet(°C) ±

0,015°C(0.555)

Densitate (g/cm3)± 0,0005

(1.029)

Proteina (%) ± 0,

2%(3.2)

Conductivitat

e mS/cm ± 1 % (18°C

pH ±0,02

(6.4-6.9)

Temperatura (°C) ± 0,1°C

Lactoza (%) ±0,2%(4.3-4.5)

EMC(minerale)

%(0.7)

1 Lapte vaca Rasinari

3,5 7,99 -0,521 1,0196 3,1 4,1 6,59 13,1 4,28 0,69

2 Lapte vaca Gura Raului

3,4 7,54 -0,513 1,0246 2,86 4,39 6,73 11,8 4,39 0,73

3 Lapte vaca Paltinis

3,97 8,23 -0,519 1,0276 4,04 4,4 6,7 9,3 4,4 0,80

4 Lapte vaca Cristian

3,95 8,97 -0,603 1,0298 3,39 4,72 6,72 11,9 4,72 0,77

5 Lapte vaca Jina

3,57 7,11 -0,524 1,0281 3,22 4,23 6,68 10,8 4,84 0,80

6, Lapte vaca Tilisca

3,57 7,54 -0,519 1,0275 3,84 4,36 6,67 9,8 4,41 0,70

Total x ± sx 3,66±0,24 7,90±0,65 -0,533±0,034 1,0262±0,0036 3,41±0,45 4,37±

0,216,68±0,05 11,12±1,4 4,51±

0,22 0,75±0,049

11

Page 12: PLAN SECTORIAL– ADER 2020 - madr.gov.ro filefurajere naturale, prin care s-a putut asigura existenta umana in munti in toate sezoanele. In aceste conditii, produsele agro-alimentare

Din analiza rezultatelor obtinute privindcaracteristicile fizico-chimice simicrobiologice ale laptelui luat in studiu,se observa ca acesta este de calitate,conform cu cerintele legislative in domeniusi poate fi comercializat ca atare, saudirectionat catre procesare in diferiteproduse si subproduse lactate.

ANALIZA MICROBIOLOGICA A LAPTELUI DE VACA

Nr. crt Proba

NTG UFC/g≤100000

Drojdii si mucegaiuri

UFC/g

E. coli UFC/g

Coliformi

UFC/g

Enterobacteriaceae UFC/g

NCS/ml*≤400,000

Reziduuri antibiotice Observatii

1 Lapte vaca Rasinari 54.302 15,500 Abs 3,6 2,12 425.424 Abs NTG si NCS usor peste

limitele admise

2 Lapte vaca Gura Raului 29.874 12,015 Abs 1,9 2,63 409.67 Abs

3 Lapte vaca Cristian 34.785 12,375 Abs 1,2 1,38 389.341 Abs

4 Lapte vaca Jina 45.673 12,049 Abs 1,3 2,1 384.876 Abs

5 Lapte vaca Tilisca 28.536 10,700 Abs 0,17 0,35 399.807 Abs

Incarcatura microbiana cea mai

mica

6 Lapte vaca Paltinis 29.75 12,032 Abs 0,92 0,85 399.35 Abs Locul 2 la incarcatura

microbiana

Totalx ± sx

37.153±10.529

12,445±1,606

1,52±1,167

1,57±0,866

401.375±14.626

12

Page 13: PLAN SECTORIAL– ADER 2020 - madr.gov.ro filefurajere naturale, prin care s-a putut asigura existenta umana in munti in toate sezoanele. In aceste conditii, produsele agro-alimentare

Laptele de oaie este consumat doar in stare prelucrata (branzeturi sau alte produse).

13

Page 14: PLAN SECTORIAL– ADER 2020 - madr.gov.ro filefurajere naturale, prin care s-a putut asigura existenta umana in munti in toate sezoanele. In aceste conditii, produsele agro-alimentare

Cercetarile derulate in cadrul ICDM Cristian, au urmarit determinarea parametrilor fizico-chimici ai lapteluide oaie in patru exploatatii de ovine(Cristian-Muntii Cindrel, Rasinari, Jina, ICDM Cristian), în lunileterminale ale lactaţiei si inregistrarea variatiilor acestora in functie de perioada de lactatie. In cazulexploatatiilor analizate, productia de lapte este prelucrata artizanal, traditional si este destinata consumuluifamilial si comercializarii pe piata in diferite forme.Productia de lapte si deci produsele obtinute in urmaprelucrarii acestuia, reprezinta o activitate importanta in cadrul exploatatiei, generatoare devenit.Produsele obtinute prin metode traditionale se bucura de o mare apreciere in randul consumatorilor.Rezultatele privind analiza calitatii laptelui de oaie sunt prezentate in tabelul urmator:

Compoziţia laptelui la oile Ţurcană din zona Sibiului în lunile terminale ale lactaţiei în anul 2013

Perioada Ferma n

Grăsime %± 0,1%

(6.5)

S.U. negrasa % ± 0,2%

(11)

Densitate (g/cm3)± 0,0005

(1.033)

Proteină (%) ± 0,2%

(5.0)pH ± 0,02

Lactoză (%)± 0,2%

(4.5)

EMC(minerale) %

(0.85)

Iulie(A)

1 90 8.12 10.98 1.0398 5.00 6.63 5.00 0.86

2 300 7.86 10.62 1.0388 4.80 6.52 4.86 0.84

3 50 8.09 11.20 1.0390 4.98 6.60 5.00 0.89

4 200 7.84 10.88 1.0389 4.80 6.54 4.79 0.80

Total x ± sx 7,98±0,15 10,92±0,24 1,039±0,00 4,90±0,11 6,57±0,05 4,91±0,11 0,85±0,04

August(B)

1 90 8.72 11.28 1.0388 5.30 6.60 4.83 0.90

2 300 8.46 10.54 1.0378 5.00 6.55 4.50 0.80

3 50 8.78 11.29 1.0380 5.29 6.60 4.88 0.92

4 200 8.50 10.35 1.0381 5.0 6.50 4.20 0.80

Total x ± sx 8,62±0,16 10,87±0,49 1,038±0,00 5,15±0,17 6,56±0,05 4,60±0,32 0,86±0,06

Septembrie(C)

1 90 11.86 14.00 1.0340 9.00 6.60 3.92 0.96

2 300 10.36 11.40 1.0367 6.80 6.58 3.66 0.86

3 50 11.48 13.98 1.0363 8.88 5.90 4.00 1.00

4 200 10.48 11.58 1.0361 7.00 6.50 3.62 0.85

Total x ± sx 11,05±0,74 12,74±1,45 1,036±0,00 7,92±1,18 6,40±0,33 3,80±0,19 0,90±0,0714

Page 15: PLAN SECTORIAL– ADER 2020 - madr.gov.ro filefurajere naturale, prin care s-a putut asigura existenta umana in munti in toate sezoanele. In aceste conditii, produsele agro-alimentare

Pentru evidentierea calitatii branzeturilor au fost efectuate determinari fizico-chimice simicrobiologice pe 8 produse

Nr.crt.

Proba

SR ISO 3433:2009

SR EN ISO 5534:2004

SR EN ISO 5534:2004

STAS 6355-89

STAS 6353-85

SR EN ISO 5943:2007

Grasime (%) ±0,1%

Substanta uscata

negrasa (%) ± 0,1%

Apa (%) ±0,1%

Proteina (%) ± 0,1%

Aciditate 0T ± 0,1

Continut de sare (%) ± 0,1%

1 Telemea maturata de oaie Rasinari 46(50) 44 56(55) 17 129 4.5(4)

2 Telemea maturata de oaie Jina 48(50) 46 54 19 140 3.5

3 Telemea maturata de oaie Cristian 46(50) 45 55 17 135 3.5

4 Telemea proaspata de vaca Gura Raului 38(42) 45 55 19 81,3 2,8

5 Telemea proaspata de vaca Rasinari 39(42) 44 56 18,5 67,5 3.0

6 Branza burduf de oaie Rasinari 46 60 40 26.8 96 3.0

7 Branza burduf de oaie Cristian 48 61 39 28.0 88 2.8

8 Branza burduf de vaca Sadu 40(45) 55 45 19,4 50 3,1

DETERMINAREA PRINCIPALELOR CARACTERISTICI FIZICO-CHIMICE ALE PRODUSELOR LUATE IN STUDIU

15

Page 16: PLAN SECTORIAL– ADER 2020 - madr.gov.ro filefurajere naturale, prin care s-a putut asigura existenta umana in munti in toate sezoanele. In aceste conditii, produsele agro-alimentare

Nrcrt

Proba NTG UFC/g

Drojdii si mucegaiuri

UFC/g

E. coli UFC/

g

Coliformi UFC/g

Enterobacteriaceae UFC/g NCS/ml*≤400.000

Observatii

1. Telemea maturata de oaie Rasinari 39,560 13,668 Abs. 2,62 1,50 398,968

2. Telemea maturata de oaie Jina 36,778 12,600 Abs. 1.20 0,42 378,996

3. Telemea maturata de oaie Cristian 38,536 10,500 Abs. 1.11 0,40 399,898

4. Telemea proaspata de vaca Gura Raului 40,005 14,999 Abs. 2.10 0,89 402,897

5. Telemea proaspata de vaca Rasinari 42,432 15,234 Abs. 2,90 2,12 400,986

6. Branza burduf de oaie Rasinari 39,820 10,091 Abs. 1,65 1,48 398,400

7. Branza burduf de oaie Cristian(Cindrel) 29,644 4,765 Abs. 0,45 0,20 306,400 Cel mai bun

produs

8. Branza burduf de vaca Sadu 38,420 8,02 Abs. 1,20 0,98 399,901

ANALIZA MICROBIOLOGICA BRANZETURI LUATE IN STUDIU

Toate produsele lactate analizate au prezentat caractere organoleptice specifice sortimentelor,iar valorile obtinute la examenele fizico-chimice s-au incadrat in cea mai mare parte in limitelenormelor standard admise

16

Page 17: PLAN SECTORIAL– ADER 2020 - madr.gov.ro filefurajere naturale, prin care s-a putut asigura existenta umana in munti in toate sezoanele. In aceste conditii, produsele agro-alimentare

Dintre produsele derivate din carne de oaie, identificate in zona, s-auprelevat pentru analize pastrama si carnatii de oaie.

Datele privind principalele caracteristici fizico-chimice si microbiologiceale produselor luate in studiu sunt prezentate in urmatoarele tabele

ANALIZA FIZICO-CHIMICA PRODUSE DIN CARNENr. crt. Proba Apa %

Max.58Grasime %

Max.38

Proteine total %Sare %

1. Carnati de oaie Jina 55 34 10 (max.11) 2.5 (1.8-3)

2. Carnati de oaie Rasinari 56 35

10 (max.11) 2.5 (1.8-3)

3. Pastrama oaie Rasinari x x 17(min.15) 5 (max.5)

4. Pastrama oaie Jina x x 18(min.15) 4 (max.5)

ANALIZA MICROBIOLOGICA PRODUSE DIN CARNE

Nr. crt. Proba NTG

UFC/gE. coli UFC/g Enterobacteriaceae UFC/g Observatii

1. Carnati de oaie Jina 43,076 2,7 2,99

2. Carnati de oaie Rasinari 39,895 1.00 2,83

3. Pastrama oaie Rasinari 39,012 Abs. 1,83

4. Pastrama oaie Jina 36,679 Abs. 1,00 Cea mai buna calitate din p.d.v microbiologic

17

Page 18: PLAN SECTORIAL– ADER 2020 - madr.gov.ro filefurajere naturale, prin care s-a putut asigura existenta umana in munti in toate sezoanele. In aceste conditii, produsele agro-alimentare

In scopul testarii potentialului de valorificare a pajistilornaturale din zona de deal si munte, pentru productia decarne, cu miei de rasa Turcana, au fost constituite doua loturiexperimentale (Cristian si Rasinari), formate fiecare din 12capete tineret mascul an curent. La Cristian, in scopulrealizarii unui pasunat rational si a obtinerii unor parametriioptimi de ingrasare, s-a recurs la parcelarea pasunii cu gardelectric. S-a urmarit:evaluarea cantitativa a productiei demasa verde pe parcele, evolutia masei corporale si asporului mediu zilnic la miei.

Cantitatea de masa verde (MV) coeficientul de folosinta (CF) si consumul mediu de furaje/cap

Parcela Datadet. S/ha

M.V. M.V/parc.

Per.de pas.

MVcons.

Resturinec. CF

Cons.mediu/

cap

kg/ha kg zile kg kg % kg/zi

CRISTIAN 12.08.12 1,0 1872 1872 30 1620 252 86,53 4,5

RASINARI 09.08.12 1,5 1700 2550 30 1958 592 76,78 5.43

18

Page 19: PLAN SECTORIAL– ADER 2020 - madr.gov.ro filefurajere naturale, prin care s-a putut asigura existenta umana in munti in toate sezoanele. In aceste conditii, produsele agro-alimentare

Evolutia masei corporale si a sporului mediu zilnic (smz) la mieii Turcana Cristian

Specificare Unit. Mas. n s CV% Limitede variatie

Masa corporala la inceput kg 12 25,292,895 8,381 11,45 22-30,5

Masa corporala dupa 30 de zile kg 12 28,0922,948 8,691 10,49 24,3-33,4

Spor mediu zilnic g 12 9315,73 0,0743 16,91 60-123

Evolutia masei corporale si a sporului mediu zilnic la mieii Turcana Rasinari

Sxx Specificare

Unit. Mas.

n s CV% Limite de variatie

Masa corporala la inceput kg 12 26.2581,072 1,149 4,08 24,9-28,6

Masa corporala dupa 30 de zile kg 11 27,7551,148 1.318 4,14 26,2-30

Spor mediu zilnic g 11 468,62 0,247 18,74 33-63

Sporul mediu zilnic obtinut, la ambele loturi este sub cel obtinut de cercetatoriiunitatii in alti ani, dar si de alti autori, influentat fiind de conditiile meteorologiceneprielnice, de canicula si seceta prelungita din anul experimentului. Coeficientulde folosinta al pajistii a fost de 86,53% in Cristian si de 76,78% in zonaRasinari,observandu-se avantajele legate de sporirea gradului de valorificare aierbii prin pasunatul portionat cu gardul electric in Cristian.

Sxx

19

Page 20: PLAN SECTORIAL– ADER 2020 - madr.gov.ro filefurajere naturale, prin care s-a putut asigura existenta umana in munti in toate sezoanele. In aceste conditii, produsele agro-alimentare

In vederea practicarii unui sistem de pasunat eficient, in unitateanoastra s-a efectuat pasunatul cu tineret bovin, pe parcele delimitate cuajutorul gardului electric. In perioada de pasunat s-a urmarit: evaluareacantitativa si calitativa a productiei de iarba si sporul mediu zilnicinregistrat de animale.Lotul experimental a fost constituit din 7 vitei dinrasa Baltata romaneasca, cu varste cuprinse intre 4 si 11 luni sigreutate medie la inceputul pasunatului intre 160-228 kg

20

Page 21: PLAN SECTORIAL– ADER 2020 - madr.gov.ro filefurajere naturale, prin care s-a putut asigura existenta umana in munti in toate sezoanele. In aceste conditii, produsele agro-alimentare

Evolutia greutatii corporale la vitei Evolutia sporului mediu zilnic la vitei

Dinamica sporului mediu zilnic la vitei arata sporuri cuprinse intre 0.37 – 0.62g/cap/zi.

21

Page 22: PLAN SECTORIAL– ADER 2020 - madr.gov.ro filefurajere naturale, prin care s-a putut asigura existenta umana in munti in toate sezoanele. In aceste conditii, produsele agro-alimentare

Analizand datele din tabel se observa ca folosirea gardului electric a dus la intensivizarea pasunatului prin aceea ca oferindu-se animalelor o suprafata limitata de pasune, a crescut cantitatea de iarba consumata de pe acea parcela, inregistrandu-se un coeficient de folosire a ierbii foarte bun(valori intre 77-83%). Aceasta metoda prezinta avantaje fata de pasunatul liber sau de pasunatul in front, care decurg in special din limitarea timpului de pasunat pe o anumita portiune,reducerea suprafetei de pasunat si inlaturarea pasunatului selectiv

Parcela Data determin.

Suprafata parcela/ha

Productie M.V./ha

Productie M.V./parcela

Perioada de pasunat/zile

Resturi neconsumate/kg

M.V.consumata/ kg

Consum mediu/cap/zi

Coeficient folosinta/%

1. 26.04.2013 0.25 15200 3800.00 18 733 3067 24.34 81 2. 14.05.2013 0.27 15550 4198.50 18 958 3240.5 25.72 77 3. 01.06.2013 0.30 14900 4470.00 20 756 3714 26.53 83

Medie x 0.27 15216.67 4156.17 18.67 815.67 3340.50 25.53 80.33

Programul de pasunat al tineretului bovin

22

Page 23: PLAN SECTORIAL– ADER 2020 - madr.gov.ro filefurajere naturale, prin care s-a putut asigura existenta umana in munti in toate sezoanele. In aceste conditii, produsele agro-alimentare

CONCLUZII

1.Zona montana reprezinta o bogatie naturala de o mare frumusete,unde se pot obtine produse agro-alimentare variate, de calitate, cucaracteristici deosebite.2.Studiul ofertelor si cerintelor pietei, analiza calitativa si cantitativa aproduselor identificate in zona de studiu, releva faptul ca cea mai marecantitate de lapte obtinuta, atat de la vaca, cat si de la oaie, setransforma in branzeturi. Cele mai solicitate de piata, sunt branzatelemea si branza de burduf, motiv pentru care aproape ca nu existaexploatatie care sa nu produca aceste specialitati. Ele sunt solicitate depiata, datorita calitatii lor si accesibilitatii pretului.Branza de burduf demunte, desi are un pret mai mare decat cea obtinuta in alte zone, estesolicitata totusi de piata, datorita calitatilor gustative deosebite, traditieifabricarii si convingerii clientilor ca este un produs mult mai curat sisanatos.3.Laptele si produsele lactate analizate au prezentat caractereorganoleptice specifice sortimentelor, iar valorile obtinute la examenelefizico-chimice s-au incadrat in cea mai mare parte in limitele normelorstandard admise. Valorile parametrilor fizico-chimici si microbiologiciale branzeturilor analizate prezinta diferente in functie de zona siperioada

23

Page 24: PLAN SECTORIAL– ADER 2020 - madr.gov.ro filefurajere naturale, prin care s-a putut asigura existenta umana in munti in toate sezoanele. In aceste conditii, produsele agro-alimentare

4.In ceea ce priveste produsele din carne de vaca si oaie, oferta, dar sicererea este mult mai mica.Carnea de vita se prelucreaza putin in cadrulexploatatiilor, intalnindu-se sporadic, carnatii de vita, de cele mai multeori in amestec cu carne de porc sau oaie. Carnea de oaie se intalnestesub forma de pastrama, carnati sau sloi de oaie, produsele fiind insaputin solicitate de piata, deoarece inca romanii nu sunt mari consumatoride carne de oaie. De o oarecare trecere se bucura totusi pastrama de oaiesi carnatii de oaie.

5.Produsele obtinute in zona montana, reprezinta o sursa de hranasanatoasa pentru fermieri dar si pentru consumatorul uman.Branzeturilereprezinta unul din cele mai importante alimente, o sursa importanta desubstante nutritive care provin din laptele utilizat la fabricarea lor.Dinvariata gama de branzeturi, branza telemea se bucura de cea mai marepopularitate in randul consumatorilor, datorita relativei ei disponibilitati, aflexibilitatii in utilizare, a calitatilor senzoriale a imaginii ei pozitive sisanatoase si accesibilitatii pretului.

24

Page 25: PLAN SECTORIAL– ADER 2020 - madr.gov.ro filefurajere naturale, prin care s-a putut asigura existenta umana in munti in toate sezoanele. In aceste conditii, produsele agro-alimentare

6.Calitatea superioara a produselor obtinute in zona montana estedata de compozitia floristica a pajistilor din zona montana, dar si demetodele traditionale de preparare si conservare, fara adaosuri deaditivi, stabilizatori sau potentiatori de gust, fiind produse sanogenece asigura un aport de hrana sanatoasa pentru consumator.

7. Testarea potentialul de valorificare a pajistilor naturale din zonade deal si munte, pentru productia de carne, cu miei de rasa Turcana,a relevat in anul experimentului valori reduse, atat la nivelulproductiilor vegetale(1872 kg M.V/ha, in zona Cristian si 1700 kgM.V./ha in zona Rasinari), cat si la nivelul sporului mediu zilnicinregistrat de mieii din rasa Turcana. Pe o perioada de testare de 30zile de pasunat, mieii au realizat un spor mediu zilnic (smz) de9315,73g in Cristian si de 468,62g in zona Rasinari.

8.Coeficientul de folosinta al pajistii a fost de 86,53% in Cristian side 76,78% in zona Rasinari. S-au observat avantajele legate desporirea gradului de valorificare a ierbii prin pasunatul portionat cugardul electric in Cristian.

25

Page 26: PLAN SECTORIAL– ADER 2020 - madr.gov.ro filefurajere naturale, prin care s-a putut asigura existenta umana in munti in toate sezoanele. In aceste conditii, produsele agro-alimentare

8. In vederea practicarii unui sistem de pasunat eficient, in unitatea noastra s-aefectuat pasunatul cu tineret bovin, pe parcele delimitate cu ajutorul garduluielectric. Dinamica sporului mediu zilnic la vitei arata sporuri cuprinse intre 0.37– 0.62g/cap/zi.

9. Folosirea gardului electric a dus la intensivizarea pasunatului prin aceea caoferindu-se animalelor o suprafata limitata de pasune, a crescut cantitatea deiarba consumata de pe acea parcela, inregistrandu-se un coeficient de folosirea ierbii foarte bun(valori intre 77-83%).Aceasta metoda prezinta avantaje fata depasunatul liber sau de pasunatul in front, care decurg in special din limitareatimpului de pasunat pe o anumita portiune, reducerea suprafetei de pasunat siinlaturarea aproape totala a pasunatului selectiv.

10.Rezultatele si concluziile desprinse in urma acestor cercetari pot saserveasca in orientarea actiunilor tehnico-stiintifice ulterioare si sa contribuie,prin implicarea factorilor de decizie, la sustinerea si promovarea micilorproducatori de produse montane de calitate, la sustinerea sectorului decrestere a bovinelor si ovinelor in vederea ameliorarii efectivelor.

26

Page 27: PLAN SECTORIAL– ADER 2020 - madr.gov.ro filefurajere naturale, prin care s-a putut asigura existenta umana in munti in toate sezoanele. In aceste conditii, produsele agro-alimentare

VA MULTUMESC

27


Recommended