PLAN managerial 2014-2015 director

NR. 713 / 16.10.2014

APROBAT în şedinţa CA 15 /10.2014

Avizat,

Motto:

„Pentru fiecare om viaţa sa este o şcoală de la leagăn până la mormânt, tot ce

suntem, ce facem, ce gândim, vorbim, auzim, dobândim, posedăm, nu este altceva

decât o anumită scară pe care urcăm din ce în ce mai mult, spre a ajunge cât mai sus,

fără însă a putea atinge vreodată suprama treaptă. „

(Comenius)

Plan managerial 2014-2015 Școala Gimnazială Cilibia Page 2

1. BAZA CONCEPTUALĂ

Acest Plan Managerial este conceput în conformitate cu următoarele acte normative:

Legea Educaţiei Naţionale Nr.1/2011 publicată în M.O. Nr. 18 / 10.01.2011;

Programul Naţional de Guvernare 2012-2016, privind sistemul de educaţie;

Programul de dezvoltare strategică al MEN pentru anii 2012-2014;

Ordin M.E.N. nr. 56605/22.09.2014 privind organizarea activităţii în anul şcolar 2014-

2015;

Ordin nr. 4619/22.09.2014 pentru aprobarea Metodologiei-cadru de organizare și

funcționare a consiliului de administrație din unitățile de învățământ preuniversitar;

Ordin nr. 4.430/29.08.2014 privind organizarea si desfasurarea examenului de Bacalaureat

2015

LEGE nr. 87/2006 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 75/12.07.2005

privind asigurarea calităţii educaţiei;

OMEdCT nr. 5561/2011 – Metodologia privind generalizarea instrumentelor de asigurarea a

calităţii în educaţie şi formare profesională la nivelul reţelei învăţământului profesional şi

tehnic;

Ordin nr. 6143 din 1 noiembrie 2011 privind aprobarea Metodologiei de evaluare anuală a

activităţii personalului didactic şi didactic auxiliar;

Ordin nr.3860/2011 criterii şi metodologie de evaluare personal contractual;

OMECTS nr. 4390/7.06.2012 privind înfiinţarea Consiliului Naţional pentru prevenirea şi

combaterea violenţei în mediul şcolar;

ORDIN nr 5346 aprobare criterii generale de admitere în învatamantul postliceal;

ORDIN nr. 5567/2011 pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a

unităţilor care oferă activitate extraşcolară;

Ordinul nr. 5571/2011 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a

învăţământului preuniversitar alternativ;

ORDIN nr. 5573/2011 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a

învăţământului special şi special integrat;

ORDIN nr. 5.574 din 7 octombrie 2011 pentru aprobarea Metodologiei privind organizarea

serviciilor de sprijin educaţional pentru copiii, elevii şi tinerii cu cerinţe educaţionale

speciale integraţi în învăţământul de masă;

Ordin nr. 5248 din 31 august 2011 privind aplicarea Programului "A doua Şansă“;

Ordin nr. 5530 din 5 octombrie 2011 privind aprobarea Regulamentului‐cadru de organizare


şi funcţionare a inspectoratelor şcolare;

Ordin nr. 5561 din 7 octombrie 2011 pentru aprobarea Metodologiei privind formarea

continuă a personalului din învăţământul preuniversitar;

Ordin nr. 5576 din 7 octombrie 2011 privind aprobarea Criteriilor generale de acordare a

burselor elevilor din învăţământul preuniversitar de stat;

Alte metodologii şi regulamente care vin în sprijinul aplicării Legii educaţiei naţionale nr.

1/2011;

Raportul, privind starea învăţământului în anul şcolar 2013‐2014

2. ARGUMENT

Pornind de la politicile educationale ale M.E.N., respectiv I.S.J. Buzau care se refera la

calitate, descentralizare, eficienta, responsabilitate, accesibilitate la educatie, standarde europene,

Scoala Gimnazială Cilibia si-a stabilit obiectivele pentru anul scolar 2014-2015 în concordanţă cu

prioritătile si strategia Inspectoratului Scolar Judetean Buzău privind asigurarea calitatii si a

accesului la educatie, de asigurarea calităţii procesului instructiv-educativ în concordanţă cu noile

cerinţe ale integrării învăţământului preuniversitar românesc în Spaţiul European al Învăţământului.

În conceperea planului managerial, pentru anul şcolar 2014-2015, am avut în vedere

direcţiile reformei învăţământului rezultate din Legea Educaţiei Naţionale Nr.1/2011 cu

completările și modificările ulterioare, planul de dezvoltare a şcolii şi analiza SWOT a realizării

planului managerial din anul şcolar 2013-2014, recomandările comisiei de evaluare şi asigurare a

calităţii. Prin acest plan, dorim să fim în concordanţă cu viziunea şi misiunea şcolii, cu cerinţele

Legii privind asigurarea calităţii în educaţie, cu Recomandarea Parlamentului European şi al

Consiliului Uniunii Europene privind competenţele-cheie din perspectiva învăţării pe tot parcursul

vieţii şi să atingem idealul educaţional, legiferat în Legea Educaţiei Naţionale Nr.1/2011.

În contextul aplicării noii legi a educaţiei, care acordă un rol principal părinţilor în consiliul

de administraţie al şcolii, ne-am propus să continuăm colaborarea cu familia, punând accent în

cadrul acestei colaborări pe un angajament clar stabilit între părinţi şi şcoală. Acest tip de

angajament ar trebui să se constituie ca un sistem de obligaţii reciproce în cooperarea părinţilor cu

şcoala şi să implice colaborarea părinţilor în activităţile şcolare curriculare şi extracurriculare, nu

numai sub aspect economic, respectiv de a participa, susţine şi evalua eforturile şi acţiunile

financiare ale şcolii, ci şi sub aspect educaţional-cultural.

Relaţia părinte-şcoală se va baza pe comunicare eficientă, asigurându-se încredere reciprocă. Se vor

îmbunătăţi astfel relaţiile ce se stabilesc între şcoală şi familiile elevilor, iar realizarea acestui

obiectiv va avea un impact pozitiv asupra formării de caractere, personalităţi şi valori viitoare.


Vom urmări, de asemenea, să încurajăm gândirea critică şi comportamentul autonom şi responsabil

al elevilor noştri, aplicând în procesul instructiv-educativ principiul „în ce scop” şi „cu ce

rezultate”, pentru asigurarea unei noi calităţi în actul educaţional, implementarea programelor de

educaţie diferenţiată, pe principiilor pedagogiei diversităţii, dezvoltarea competenţelor de lectură şi

a celor civice – voluntariatul.

Elaborăm prezentul plan managerial, pe principiul abordării managementului ca sistem pentru a

creşte eficacitatea şi eficienţa acţiunilor noastre.

3. VALORI INSTITUȚIONALE – ȘCOALA GIMNAZIALĂ CILIBIA

VVaalloorriillee pprroommoovvaattee îînn ŞŞccooaallaa GGiimmnnaazziiaallăă CCiilliibbiiaa::

CCuurraajjuull -- aa aavveeaa ppuutteerreeaa ddee aa ffaaccee cceeeeaa ccee eessttee bbiinnee şşii ddee aa--şşii uurrmmaa pprroopprriiaa

ccoonnşşttiiiinnţţăă..

JJuuddeeccaattaa îînnţţeelleeaappttăă -- aa ddeeffiinnii şşii aa îînnţţeelleeggee ssccooppuurriillee vvaalloorrooaassee şşii aa ssttaabbiillii

pprriioorriittăăţţiillee;; aa ggâânnddii pprriinn pprriissmmaa ccoonnsseecciinnţţeelloorr aaccţţiiuunniilloorr şşii aa ffuunnddaammeennttaa ddeecciizziiiillee

ppee îînnţţeelleeppcciiuunneeaa pprraaccttiiccăă..

IInntteeggrriittaatteeaa -- aa aavveeaa ppuutteerreeaa iinntteerriiooaarrăă ddee aa ssppuunnee aaddeevvăărruull,, ddee aa aaccţţiioonnaa oonneesstt îînn

ggâânndd şşii îînn ffaappttăă..

BBuunnăăttaatteeaa -- aa aarrăăttaa ggrriijjăă şşii ccoommppaassiiuunnee,, pprriieetteenniiee şşii ggeenneerroozziittaattee ffaaţţăă ddee cceeiillaallţţii..

PPeerrsseevveerreennţţaa -- aa ffii ccoonnsseeccvveenntt şşii aa ggăăssii ppuutteerreeaa ddee aa mmeerrggee mmaaii ddeeppaarrttee îînn cciiuuddaa

ddiiffiiccuullttăăţţiilloorr,, aa eeşşeeccuurriilloorr ppeerrssoonnaallee..

RReessppeeccttuull -- aa aarrăăttaa ccoonnssiiddeerraaţţiiee ffaaţţăă ddee ooaammeennii,, ffaaţţăă ddee aauuttoorriittăăţţii,, ffaaţţăă ddee

pprroopprriieettaattee şşii,, nnuu îînn uullttiimmuull rrâânndd,, ffaaţţăă ddee pprroopprriiaa ppeerrssooaannăă..

RReessppoonnssaabbiilliittaatteeaa -- aa dduuccee llaa îînnddeepplliinniirree ccuu ccoonnsseeccvveennţţăă oobblliiggaaţţiiiillee ccaarree rreevviinn

ffiieeccăărruuiiaa,, aassuummaarreeaa rrăăssppuunnddeerriiii ppeennttrruu pprroopprriiiillee aaccţţiiuunnii..

AAuuttooddiisscciipplliinnaa -- aa aavveeaa ccoonnttrrooll aassuupprraa pprroopprriiiilloorr aaccţţiiuunnii,, ccuuvviinnttee,, ddoorriinnţţee

îîmmppuullssuurrii şşii aa aavveeaa uunn ccoommppoorrttaammeenntt aaddeeccvvaatt oorriiccăărreeii ssiittuuaaţţiiii;; aa ddaa ttoott ccee aaii mmaaii

bbuunn îînn oorriiccee îîmmpprreejjuurraarree..

TTooaattee ccaaddrreellee ddiiddaaccttiiccee aauu oobblliiggaaţţiiaa mmoorraallăă şşii pprrooffeessiioonnaallăă ssăă îîşşii oorrggaanniizzeezzee lleeccţţiiiillee şşii

aaccttiivviittăăţţiillee eexxttrraaşşccoollaarree îînn aaşşaa ffeell îînnccââtt ssăă ffoorrmmeezzee eelleevvii ccaarree ssăă ffiiee îînn ssttaarree::

ssăă--şşii ccuunnooaassccăă pprroopprriiaa vvaallooaarree;;

ssăă îînncceerrccee ssăă ssee aauuttooddeeppăăşşeeaassccăă;;


ssăă ggâânnddeeaassccăă iinnddeeppeennddeenntt;;

ssăă--şşii rreezzoollvvee ssiinngguurrii pprroobblleemmeellee;;

ssăă--şşii ppllaanniiffiiccee ssaarrcciinnii şşii ssăă llee îînnddeepplliinneeaassccăă;;

ssăă îînnvveeţţee ssăă ssee pprrootteejjeezzee ssiinngguurrii;;

ssăă ccoommuunniiccee îînn mmoodd eeffiicciieenntt ccuu cceeiillaallţţii..

DDeessiigguurr,, ppeennttrruu aa ppuutteeaa ssăă ffoorrmmeezzee aacceessttee ccoommppeetteennţţee eelleevviilloorr,, ttooaattee ccaaddrreellee ddiiddaaccttiiccee

ddiinn ŞŞccooaallaa GGiimmnnaazziiaallăă CCiilliibbiiaa ttrreebbuuiiee ssăă ffaaccăă ddoovvaaddaa pprriinn aaccttiivviittaatteeaa ddee zzii ccuu zzii ccăă llee

aauu eeii îînnşşiişşii..

DDIIRREECCTTIIII DDEE AACCTTIIUUNNEE

FFaacciilliittaarreeaa aacccceessuulluuii eeggaall llaa eedduuccaattiiee

AAssiigguurraarreeaa ccaalliittaattiiii iinn pprroocceessuull ddee iinnvvaattaammâânntt

AAssiigguurraarreeaa ffoorrmmaarriiii ssii ddeezzvvoollttaarriiii rreessuurrsseelloorr uummaannee

DDeezzvvoollttaarreeaa uunnuuii mmaannaaggeemmeenntt ppeerrffoorrmmaanntt

AAssiigguurraarreeaa ppaarrtteenneerriiaattuulluuii ccoommuunniittaarr eevveennttuuaall iinntteerrnnaattiioonnaall llaa ssttaannddaarrddee eeuurrooppeennee

PPRRIINNCCIIPPIIII GGEENNEERRAALLEE

LLaa bbaazzaa pprrooiieeccttaarriiii aaccttiivviittaattiiii ssttaauu uurrmmaattooaarreellee pprriinncciippiiii::

PPrriinncciippiiuull pprriioorriittaattiiii eedduuccaattiieeii

PPrriinncciippiiuull ccuullttuurriiii oorrggaanniizzaattiioonnaallee ssii iinnffoorrmmaattiioonnaallee

PPrriinncciippiiuull ddeesscceennttrraalliizzaarriiii aauuttoorriittaattiiii eedduuccaattiioonnaallee ssii aall aassiigguurraarriiii uunniittaattiiii

ddeemmeerrssuurriilloorr eedduuccaattiioonnaallee llooccaallee

PPrriinncciippiiuull ccoommpplleemmeennttaarriittăățțiiii ffoorrmmaall-- nnoonnffoorrmmaall

PPrriinncciippiiuull ttrraannssppaarreenntteeii

PPrriinncciippiiuull ccooooppeerrăărriiii ((ccooooppeerraarreeaa iinntteerriinnssttiittuuttiioonnaallaa llaa nniivveell llooccaall,, rreeggiioonnaall,,

nnaattiioonnaall,, iinntteerrnnaattiioonnaall))

PPrriicciippiiuull eedduuccaațțiieeii cceennttrraattee ppee vvaalloorrii

PPrriinncciippiiuull iinntteerrccuullttuurraalliittăățțiiii

4. VIZIUNEA

Conducerea Şcolii Gimnaziale Cilibia, Buzău urmăreşte crearea unui climat de muncă stimulativ

pentru cadrele didactice prin aplicarea corectă a politicilor educaţionale elaborate de M.E.N.,

încurajând iniţiativa personală şi creând condiţiile dezvoltării individuale a fiecărui cadru didactic.

Promovăm un învăţământ în care toţi elevii să aibă şanse egale de progres şi formare pentru a


deveni cetăţeni activi şi productivi, apţi să se integreze cu succes în viaţa comunităţii şi pe piaţa

forţei de muncă.

,,NU ÎNVĂȚĂM PENTRU ȘCOALĂ CI PENTRU VIAȚĂ”

5. MISIUNEA

Şcoala noastră are uşile deschise pentru toţi cei care au nevoie de educaţie

(copii,tineri,adulţi) indiferent de mediile sociale, culturale si etnice din care provin, pentru a asigura

apropierea,cunoaşterea şi acceptarea reciprocă în vederea unei convieţuiri armonioase si de a le

oferi sanse egale de dezvoltare personala si profesionala.

”O ȘCOALĂ PENTRU TOȚI, O ȘCOALĂ PENTRU FIECARE”

6. PARTENERI EDUCAȚIONALI AI ȘCOLII GIMNAZIALE CILIBIA

Inspectoratul Școlar Județean Buzău

Institutul de Științe ale Educației

Casa Corpului Didactic Buzău

Consiliul Local al Comunei Cilibia

Primăria Cilibia

Centrul Judeţean de Resurse și Asistenţă Educațională Buzău

Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Buzău

Direcţia Judeţeană de Sănătate Publică Buzău

Inspectoratul Teritorial de Muncă Buzău

Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Buzău

Postul de Poliție locală Cilibia

O.N.G.-uri, asociaţii şi fundaţii non-profit : UNICEF, Agentia Impreuna, Reninco,

Asociaţiile profesionale ale cadrelor didactice

7. DIAGNOZA MEDIULUI INTERN ŞI EXTERN

Diagnoza mediului intern:

a) Puncte tari :

Pentru fiecare nivel de scolarizare scoala dispune de intregul material

curricular (planuri de invatamant si programe scolare,auxiliare curriculare-

manuale, ghiduri de aplicare,culegeri de probleme, indrumatoare, etc.);

Încadrarea cu personal didactic calificat in proportie de 100%,

Existenţa unui local renovat la şcoala de centru,dotat cu mobilier modular ce

asigură condiţiile impuse de normele sanitare ;


Poziţia geografică a comunei,aceasta fiind aproape de căile de comunicaţie şi

distanţă mică faţă de municipiul Buzău;

Asigurarea şcolii cu mijloc corespunzător de transport pentru elevii din

celelalte patru sate aferente comunei;

Scoala are biblioteca cu fondul de carte reactualizat in iulie 2008;

Scoala are legaturi de parteneriat cu alte scoli din judeţ, cu Biserica, Poliţia şi

cu Primaria Cilibia ;

Existenta mai multor proiecte de parteneriat cu diferite organizatii (Amare

Romentza, Romani CRISS, Unicef) ce ne sprijina in eforturile noastre de

reducere a absenteismului si abandonului scolar;

Semestrial- scoala organizeaza intalniri cu reprezentanti ai politiei in scopul

prevenirii delicventei juvenile ;

Dezvoltarea relatiei elev-profesor-parinti se realizeaza şi prin intermediul

serbarilor scolare,

Existenta unei echipe manageriale capabile sa stabileasca strategii care sa

permita progresul scolii.

Implicarea cadrelor didactice în organizarea simulărilor la examenele naţionale

şi evaluare la clasele: II, IV, VI.

b) Puncte slabe:

Oferta scolii nu satisface nevoile tuturor elevilor, optiunile se fac in functie de

decizia majoritatii elevilor clasei;

Insuficienta diversitate a abilitatii cadrelor didactice in raport cu solicitarile

beneficiarilor( parintilor si copiilor);

Slaba motivare datorita salariilor mici;

Lipsa cabinetului de consultanta psihopedagogica

Conservatorismul si rezistenta la schimbare a unor cadre didactice privind

aspecte precum: organizarea si desfasurarea lectiilor, centrarea activitatii

didactice pe nevoile elevului, informatizarea invatamantului;

Lipsa unei săli de sport ca şi a unui teren amenajat corespunzător în scopul

desfăşurării orelor de educaţie fizică şi a altor manifestări cu caracter sportiv;

Materialul didactic este insuficient si depasit la unele discipline ( limba

romana, istorie);

Fondurile banesti nu sunt suficiente pentru stimularea cadrelor didactice si

elevilor, pentru achizitionarea unor echipamente si materiale didactice, pentru

intretinerea spatiilor scolare;

Legaturile cu firme si licee in vederea realizarii unei orientari vocationale

adecvate sunt insuficiente si necoordonate;

Elevii provin din medii sociale dezavantajate, cu o predispozitie si o motivatie

scazuta a invatarii.


Diagnoza mediului extern:

c) Oportunităţi:

Perceperea pozitivă a şcolii de către autorităţile locale;

Voinţa legislativă pentru descentralizarea învăţământului ;

Promovarea prin acte normative, a unei politici educative inclusive şi

formative;

Organizarea de stagii de pregătire metodologică de catre CCD și ISE;

Crearea condiţiilor pentru integrarea copiilor cu dizabilităţi în învăţământul de

masă;

Disponibilitatea instituţiilor judeţene:ISJ, IJP, Biserică, Direcţia de Sănătate

publică pentru realizarea de acţiuni de parteneriat în scopul implementării

Legii 272-2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului;

Derularea Proiectului ”Hai la scoala!” în parteneriat cu Institutul de Știnnțe ale

Educației și UNICEF , care conduce la îmbunătăţirea participării copiilor la ore

și reducerea abandonului școlar

d) Ameninţări:

Scaderea motivatiei si interesului cadrelor didactice pentru activitatile

profesionale(perfectionare,activitati extrascolare, confectionare material

didactic, pregatirea cu profesionalism a lectiei);

Mentalitatea educatorilor de a centra demersul pedagogic pe activitatea de

predare.Se evalueaza cat stiu copiii si nu ce pot face cu cunostintele acumulate;

Situatia economica actuala determina neincrederea unor elevi si parinti in

beneficiile educatiei.Acest lucru se reflecta atat in relatia profesor-elev, cat si

in performanta scolara a elevilor;

Frecventa scolara slaba a elevilor romi duce uneori la abandon scolar;

Degradarea spatiilor scolare datorita fondurilor banesti limitate, alocate pentru

intretinerea scolilor;

Constiinta morala scazuta a elevilor privind pastrarea si intretinerea spatiilor

scolare

Ritmul accelerat al schimbarilor tehnologice conduce la uzura morala a

echipamentelor existente;

Organizarea defectuoasa a activitatilor de parteneriat pot conduce la

diminuarea sau chiar inversarea efectelor scontate;

Nivelul de educatie scazut al parintilor conduce la slaba implicare a acestora

in viata scolara a copiilor lor.

8. ANALIZA NEVOILOR EDUCAȚIONALE ȘI DE FORMARE


Pentru elaborarea planului managerial pentru anul scolar 2014-2015 s-a realizat

analiza generala a contextului politic, economic, social, tehnologic și ecologic–

PEST(E)

Politici educaţionale (P):

Modificările legislative introduse pe parcursul ultimilor ani în domeniul

învăţământului preuniversitar, precum şi proiectele aflate în prezent în dezbatere,

conturează tendinţe noi în dezvoltarea politicii educaţionale pe termen lung cu efecte

importante asupra întregului sistem. Din acest motiv în colectivul profesoral precum

şi în Consiliul de admistraţie au fost lansate ca teme principale de discuţii prognozele

privind evoluţia şcolii în etapele următoare ca rezultat al proiectelor lansate pe

diferite canale.

Prin aplicarea unor politici educaţionale adecvate, ISJ Buzău, încearcă să

minimizeze aceste diferenţe şi să asigure şanse egale de dezvoltare. Aceste politici

educaţionale urmăresc:

Creşterea procentului de promovabilitate a elevilor în anul şcolar 2014-2015;

Asigurarea unei evaluări corespunzătoare, obiective, la examenele naţionale de

evaluare a elevilor de clasa a VIII-a, a VI-a, a IV-a, a II-a;

Sporirea gradului de obiectivitate în aplicarea testelor pentru elevi (iniţiale,

predictive, finale etc);

Monitorizarea frecvenţei elevilor şi a fenomenului de absenteism în vederea

prevenirii eşecului şcolar şi a abandonului;

Extinderea colaborării cu instituţiile judeţene cu rol în realizarea actului

educaţional în scopul prevenirii delincvenţei juvenile;

Stabilirea unui complex de acţiuni în vederea dezvoltării competenţelor de lectură

ale elevilor;

Mediul economic (E):

Situatia materiala precara a parintilor multor elevi are consecinte negative

asupra interesului acestora fata de scoala. Pretul de multe ori ridicat al materialelor

didactice, precum si al celorlalte mijloace necesare pentru parcurgerea anilor de

scoala (rechizite, caiete, ghiozdan etc.) poate reprezenta de asemenea o amenintare.

Efectul acestor factori economici poate fi extrem de grav, de la dezinteres si

absenteism ridicat (chiar în rândul elevilor de gimnaziu) pâna la abandonul scolar.

Deosebit de utila, în acest context, este extinderea programelor sociale din

domeniu: acordarea suplimentului gratuit de hrana constând în produse de panificatie

si lapte atât la clasele I-VIII, cât si la copiii din gradinitele cu program normal;

asigurarea manualelor scolare gratuite pentru clasele I-X începând cu anul scolar

2004-2005; acordarea rechizitelor scolare gratuite; acordarea burselor de ajutor

social; acordarea ajutorului financiar în vederea achizitionarii de calculatoare etc.

Mediul social (S):


Din punct de vedere social, trebuie subliniata influenta mentalitatii majoritatii

populatiei judetului, care acorda importanta pregatirii academice, de cultura generala,

fapt ce determina ca primele optiuni ale parintilor si elevilor la intrarea în ciclul post-

gimnazial sa fie pentru specializarile profilurilor teoretice. Pe de alta parte, din

chestionarele aplicate de diverse institutii de profil se constata ca majoritatea

persoanelor intervievate au un nivel scazut de cunostinte în ceea ce priveste sistemul

de învatamânt din România, lipsa de cunostinte manifestându-se inclusiv în ceea ce

priveste informatiile esentiale privind educatia, învatamântul obligatoriu, gratuitatea

învatamântului de stat etc.

În acest context, orice modificari survenite în politica educationala - fie ele de

structura sau de continut - sunt percepute deformat, prin prisma experientei personale

si a felului în care s-a asigurat accesul la informatie. Mass-media reprezinta de cele

mai multe ori principalul intermediar în comunicarea noutatilor în rândul elevilor si

parintilor, substituindu-se uneori factorilor ce ar trebui sa asigure informarea corecta

a beneficiarilor educatiei - diriginti, cadre didactice, conducerea scolilor.

Din acest punct de vedere, este necesar ca toate cadrele didactice, dirigintii sa

fie în primul rând ele bine si corect informate.

La nivel demografic, se remarca o continua scadere a populatiei scolare, cu

efecte pe termen lung asupra întregului sistem de învatamânt. Este important de

mentionat stoparea declinului demografic pentru segmentul de învatamânt prescolar.

Zona în care este situata unitatea scolara poate fi favorabila instruirii, familia si

comunitatea locala în general putând sprijini eforturile scolii pentru educarea copiilor.

Astfel, unitatile de învatamânt de prestigiu sunt cautate de copiii crescuti într-

un mediu social care apreciaza si favorizeaza educatia, pentru care formarea este un

proces continuu. Pe de alta parte, unele unitati scolare situate în zone defavorizate,

întâmpina probleme deosebite în initierea si mentinerea legaturii cu comunitatea,

fiind necesara intensificarea eforturilor facute de scoala pentru a-si sprijini elevii în

continuarea studiilor.

Tehnologia (T):

Din punct de vedere tehnologic, se remarca introducerea la scara tot mai larga

a echipamentelor informatice si a noilor tehnologii la toate nivelele învatamântului

preuniversitar, dar un numar mic de unitati scolare au laboratoare functionale, cu

dotare moderna, necesare disciplinelor din cadrul ariei curriculare matematica si

stiinte.

Sprijinul M.E.N. acordat initiativelor unitatilor scolare în sensul predarii-

învatarii asistate de calculator reprezinta indiscutabil un punct forte în aceasta

directie. În plus, posibilitatea reala a folosirii soft-urilor educationale în procesul

instructiv-educativ reprezinta un avantaj suplimentar.

Desi de multe ori lipsesc fondurile de la bugetul local pentru dotarea cu echipamente

/ mijloace fixe, acestea pot fi achizitionate prin derularea unor programe specifice sau

prin implicarea comitetului de parinti. Sprijinirea unitatilor scolare prin actiunea

guvernului de a accelera introducerea calculatoarelor si accesului la Internet în


unitatile de învatamânt gimnazial si liceal în colaborare cu Ministerul Educatiei,

Cercetarii si Inovarii reprezinta o oportunitate pentru sistemul educational actual.

Extrem de oportune si necesare sunt, în perspectiva asigurarii calitatii

învatamântului si a oferirii de sanse egale în dezvoltare a tuturor elevilor, masurile

M.E.C.I. privind dotarea unitatile de învatamânt cu fonduri pentru laboratoarele de

biologie, fizica, chimie, pentru îmbogatirea fondului de carte a bibliotecilor scolare.

Ecologicul (E)

Odată cu evoluţia societăţii omeneşti, ultimele descoperiri ale ştiinţei au arătat

necesitatea „întoarcerii la natură”, în sensul conştientizării tuturor categoriilor de

cetăţeni asupra importanţei creării şi păstrării unui mediu curat.

În acest sens, Școala Gimnazială Cilibia va continua identificarea de oportunități

privind derularea de proiecte și parteneriate care să conducă la responsabilizarea

elevilor privind educația pentru un mediu curat și sănătos în acord cu conceptul de

dezvoltare durabilă.

9. NEVOI IDENTIFICATE

Promovarea unei exigenţe sporite în actul managerial în cazul reticenţei faţă de

nou şi schimbare.

Monitorizarea activităţii cadrelor didactice în vederea eliminării formalismului,

a creşterii eficienţei actului de predare şi a utilizării resurselor.

Adaptarea ofertei educaţionale la nevoile individuale ale elevilor, care să

răspundă intereselor lor de formare pe termen scurt, mediu şi lung.

Promovarea de programe pentru „educarea părinţilor” în colaborare cu

autorităţile locale în scopul diminuării/eradicării absenteismului şi a

abandonului şcolar la şcoala de centru,având populaţie de etnie rromă.

Participarea cadrelor didactice la cursuri de formare.

Conştientizarea autorităţilor administrative locale cu privire la alocarea

resurselor financiare şi materiale necesare pentru realizarea de condiţii decente

de desfăşurare a procesului didactic atât pentru elevi cât şi pentru cadrele


didactice.

Respectarea de către autorităţile locale a legislaţiei privind decontarea navetei

cadrelor didactice.

Organizarea transportului elevilor din satele subordonate la şcoala de centru.

10. OBIECTIVE GENERALE ȘI DE REFERINȚĂ

ÎÎnnttrreeaaggaa aaccttiivviittaattee iinnssttrruuccttiivv--eedduuccaattiivvăă llaa ŞŞccooaallaa GGiimmnnaazziiaallăă CCiilliibbiiaa îînn aannuull

şşccoollaarr 22001144--22001155 ssee vvaa ddeessffăăşşuurraa îînn ccoonnccoorrddaannţţăă ccuu LLeeggeeaa nnrr.. 8877//22000066 ppeennttrruu

aapprroobbaarreeaa OOrrddoonnaannţţeeii ddee UUrrggeennţţăă nnrr.. 7755//22000066 pprriivviinndd aassiigguurraarreeaa ccaalliittăăţţiiii eedduuccaaţţiieeii..

AAssiigguurraarreeaa ccaalliittăăţţiiii eedduuccaaţţiieeii ssee vvaa aassiigguurraa mmoobbiilliizzâânndd ffiieeccaarree ffaaccttoorr iimmpplliiccaatt îînn cceeeeaa

ccee pprriivveeşşttee ccaaddrreellee ddiiddaaccttiiccee,, eelleevviiii,, ccoonndduucceerreeaa şşccoolliiii,, aassttffeell::

CCaaddrreellee ddiiddaaccttiiccee::

FFoorrmmaarreeaa ccoonnttiinnuuăă

AAddeeccvvaarree llaa nneevvooiillee eelleevviilloorr şşii aallee ccoommuunniittăăţţiiii

AAccttiivviittaattee ddiiddaaccttiiccăă îînn ccoonnffoorrmmiittaattee ccuu ddooccuummeenntteellee nnoorrmmaattiivvee şşii bbaazzaattee ppee oo

mmeettooddoollooggiiee cceennttrraattăă ppee eelleevv

EEvvaalluuaarree şşii aauuttooeevvaalluuaarree

EElleevviiii::

PPrreeggăăttiirree ccoonnttiinnuuăă

IImmpplliiccaarree aaccttiivvăă şşii rreessppoonnssaabbiillăă îînn pprroopprriiaa eedduuccaaţţiiee

PPaarrttiicciippaarree llaa vviiaaţţaa şşccoolliiii

CCoonndduucceerreeaa şşccoolliiii::

AAssiigguurraarreeaa rreessuurrsseelloorr,, aa bbaazzeeii llooggiissttiiccee şşii aa ccoonnddiiţţiiiilloorr ppeennttrruu oo eedduuccaaţţiiee ddee ccaalliittaattee

AAssiigguurraarreeaa ccoommuunniiccăărriiii iinntteerrnnee şşii eexxtteerrnnee aa iinnssttiittuuţţiieeii şşccoollaarree

CCoonndduucceerreeaa pprroocceesseelloorr ddee ddeezzvvoollttaarree iinnssttiittuuţţiioonnaallăă

ÎÎnn aacceesstt sseennss,, ssee vvaa rreeaalliizzaa ppllaanniiffiiccaarreeaa şşii oobbţţiinneerreeaa rreezzuullttaatteelloorr aaşştteeppttaattee aallee îînnvvăăţţăărriiii;;

mmoonniittoorriizzaarreeaa rreezzuullttaatteelloorr,, eevvaalluuaarreeaa iinntteerrnnăă şşii eexxtteerrnnăă aa aacceessttoorraa.. PPrriinn aacceesstteeaa ddoorriimm

ssăă rreeaalliizzăămm uurrmmăăttooaarreellee OOBBIIEECCTTIIVVEE::

OO11.. CCrreeşştteerreeaa ccaalliittăăţţiiii aaccttuulluuii eedduuccaaţţiioonnaall şşii rreeaalliizzaarreeaa eecchhiittăăţţiiii îînn eedduuccaaţţiiee::

11.. ÎÎmmbbuunnăăttăăţţiirreeaa ccoommppeetteennţţeelloorr ddee lleeccttuurrăă;;

22.. AAssiigguurraarreeaa sseerrvviicciiiilloorr eedduuccaaţţiioonnaallee ddee ccaalliittaattee îînn uunniittăăţţiillee ddee îînnvvăățțăămmâânntt ddiinn

ccoommuunnaa CCiilliibbiiaa;;

33.. PPrreevveenniirreeaa şşii ccoommbbaatteerreeaa mmaarrggiinnaalliizzăărriiii şşii aa eexxcclluuzziiuunniiii ssoocciiaallee pprriinn ccuupprriinnddeerreeaa îînn

şşccooaallăă aa ttuuttuurroorr ccooppiiiilloorr ccuu ddiizzaabbiilliittăăţţii// cceerriinnţţee eedduuccaaţţiioonnaallee ssppeecciiaallee şşii ddiinn ggrruuppuurrii

vvuullnneerraabbiillee;;


OO22.. SSttiimmuullaarreeaa eexxcceelleennţţeeii îînn eedduuccaaţţiiee şşii ssppoorriirreeaa aacccceessuulluuii llaa oo eedduuccaaţţiiee ddee

ccaalliittaattee::

11.. ÎÎmmbbuunnăăttăăţţiirreeaa ccoommppeetteennţţeelloorr ddee lluuccrruu îînn eecchhiippăă aallee ccaaddrreelloorr ddiiddaaccttiiccee;;

22.. ÎÎmmbbuunnăăttăăţţiirreeaa ccoommppeetteennţţeelloorr ddee lluuccrruu ccuu eelleevvii ccaappaabbiillii ddee ppeerrffoorrmmaannţţăă;;

33.. AAssiigguurraarreeaa uunnuuii ccaaddrruu aaddeeccvvaatt ddee lluuccrruu ccuu eelleevvii ccaappaabbiillii ddee ppeerrffoorrmmaannţţăă;;

OO33.. PPrreevveenniirreeaa,, rreedduucceerreeaa aabbsseenntteeiissmmuulluuii şşii aa aabbaannddoonnuulluuii şşccoollaarr pprreeccuumm şşii aa

ffeennoommeennuulluuii ddee vviioolleennţţăă şşccoollaarrăă::

11.. CCrreeşştteerreeaa ggrraadduulluuii ddee ccuupprriinnddeerree aa ccooppiiiilloorr şşii ttiinneerriilloorr rrrroommii llaa ttooaattee nniivveelluurriillee ddee

îînnvvăăţţăămmâânntt;;

22.. PPrreevveenniirreeaa ffeennoommeennuulluuii ddee vviioolleennţţăă şşccoollaarrăă;;

OO44.. FFuunnddaammeennttaarreeaa aaccttuulluuii eedduuccaaţţiioonnaall ppee bbaazzaa nneevvooiilloorr ddee ddeezzvvoollttaarree

ppeerrssoonnaallăă şşii pprrooffeessiioonnaallăă aa eelleevviilloorr ddiinn ppeerrssppeeccttiivvaa ddeezzvvoollttăărriiii dduurraabbiillee şşii aa

aassiigguurrăărriiii ccooeezziiuunniiii eeccoonnoommiiccee şşii ssoocciiaallee::

11.. AAssiigguurraarreeaa aaccttuulluuii eedduuccaaţţiioonnaall îînn ccoonnffoorrmmiittaattee ccuu nneevvooiiaa ddee ddeezzvvoollttaarree ppeerrssoonnaallăă aa

eelleevviilloorr;;

22.. AAssiigguurraarreeaa aaccttuulluuii eedduuccaaţţiioonnaall îînn ccoonnffoorrmmiittaattee ccuu nneevvooiiaa ddee ddeezzvvoollttaarree

pprrooffeessiioonnaallăă aa eelleevviilloorr;;

33.. MMoonniittoorriizzaarreeaa şşii eevvaalluuaarreeaapprrooggrraammeelloorr ddeessttiinnaattee ppaarrttiicciippăărriiii llaa eedduuccaaţţiiee..;;

OO55.. EEffiicciieennttiizzaarreeaa aaccttuulluuii ddee eevvaalluuaarree şşii ggeessttiioonnaarreeaa ooppttiimmaallăă aa oorrggaanniizzăărriiii şşii

ddeessffăăşşuurrăărriiii eexxaammeenneelloorr nnaaţţiioonnaallee::

11.. AApplliiccaarreeaa îînn aaccttiivviittaatteeaa ddiiddaaccttiiccăă aa ttuuttuurroorr ffoorrmmeelloorr ddee eevvaalluuaarree şşii

rreessppoonnssaabbiilliizzaarreeaa ppeerrssoonnaalluulluuii ddiiddaaccttiicc ppeennttrruu aaccttiivviittaatteeaa ddee eevvaalluuaarree;;

22.. OOrrggaanniizzaarreeaa şşii mmoonniittoorriizzaarreeaa ddeessffăăşşuurrăărriiii îînn ccoonnddiiţţiiii ooppttiimmee aa eexxaammeenneelloorr

nnaaţţiioonnaallee..


PPLLAANNUULL OOPPEERRAATTIIOONNAALL PPEENNTTRRUU AANNUULL SSCCOOLLAARR 22001144--22001155

OObbiieeccttiivvuull 11.. CCrreeşştteerreeaa ccaalliittăăţţiiii aaccttuulluuii eedduuccaaţţiioonnaall şşii rreeaalliizzaarreeaa eecchhiittăăţţiiii îînn eedduuccaaţţiiee

11..11.. ÎÎmmbbuunnăăttăăţţiirreeaa ccoommppeetteennţţeelloorr ddee lleeccttuurrăă

IInnddiiccaattoorr ddee ppeerrffoorrmmaannţţăă:: CCrreeşştteerreeaa ccuu 1100%% aa nnuummăărruulluuii ddee eelleevvii ccaarree ppeerrffoorrmmeeaazzăă îînn ddoommeenniiuull lleeccttuurriiii,, îînnţţeelleeggeerriiii şşii iinntteerrpprreettăărriiii tteexxttuulluuii

AAccttiiuunnii RReessppoonnssaabbiilliittăăţţii BBeenneeffiicciiaarrii MMooddaalliittăăţţii ddee eevvaalluuaarree TTeerrmmeenn

MMoonniittoorriizzaarreeaa şşii ccoonnssiilliieerreeaa pprriinn iinnssppeeccţţiiee llaa ccllaassăă oorriieennttaattăă

ccăăttrree aaccţţiiuunniillee ddee ssttiimmuullaarree aa lleeccttuurriiii,, îînnţţeelleeggeerree şşii

iinntteerrpprreettaarree aa tteexxttuulluuii iinnddiiffeerreenntt ddee ddiisscciipplliinnaa ddee pprreeddaarree

DDiirreeccttoorr

RReessppoonnssaabbiill ccoommiissiiee

mmeettooddiiccaa lliimmbbăă șșii

ccoommuunniiccaarree


mmeettooddiiccaa îînnvvăățțăăttoorrii

EElleevvii//ccooppiiii

PPăărriinnțții

CCaaddrree ddiiddaaccttiiccee

GGrraaffiiccuull ddee aassiisstteețțee llaa lleeccțțiiii

FFiișșăă ddee oobbsseerrvvaarree aa lleeccțțiieeii

22001144 -- 22001155

SSttiimmuullaarreeaa iinniiţţiieerriiii ddee aaccţţiiuunnii llaa nniivveelluull uunniittăățțiiii ddee îînnvvăățțăămmâânntt

îînn ccaaddrruull bbiibblliiootteecciiii şşccoollaarree// cceennttrreelloorr ddee ddooccuummeennttaarree şşii

iinnffoorrmmaarree,, ccaarree ssăă aassiigguurree îîmmbbuunnăăttăăţţiirreeaa ccoommppeetteennţţeelloorr ddee

lleeccttuurrăă şşii ccoommuunniiccaarree îînn lliimmbbaa rroommâânnăă şşii îînn lliimmbbiillee mmooddeerrnnee

ssttuuddiiaattee

DDiirreeccttoorr

BBiibblliiootteeccaarr


PPăărriinnțții


RRaappoorrttuull ddee aannaalliizzăă aa aaccttiivviittăățțiiii

llaa bbiibblliiootteeccaa șșccoollaarrăă

NNuummăărruull ffiişşeelloorr ddee îîmmpprruummuutt llaa

bbiibblliiootteeccăă // ffiişşeelloorr ddee îînnssccrriieerree

llaa bbiibblliiootteeccaa șșccoollaarrăă

22001144 -- 22001155

11..22.. AAssiigguurraarreeaa sseerrvviicciiiilloorr eedduuccaaţţiioonnaallee ddee ccaalliittaattee îînn uunniittăăţţiillee ddee îînnvvăățțăămmâânntt ddiinn ccoommuunnaa CCiilliibbiiaa

IInnddiiccaattoorr ddee ppeerrffoorrmmaannţţăă:: CCrreeşştteerreeaa nnuummăărruull ddee lleeccţţiiii îînn ccaarree ssee uuttiilliizzeeaazzăă ssttrraatteeggiiii ddiiddaaccttiiccee cceennttrraattee ppee eelleevv ccuu cceell ppuuţţiinn 55%%

VVeerriiffiiccaarreeaa pprriinn iinnssppeeccţţiiee llaa ccllaassăă aa ccoorreellăărriiii ppllaanniiffiiccăărriilloorr

ddiiddaaccttiiccee ooffeerriittee ddee ccăăttrree MMEENN ccuu ssppeecciiffiiccuull uunniittăăţţiiii ddee

îînnvvăăţţăămmâânntt

DDiirreeccttoorr

RReessppoonnssaabbiill ccoommiissiiii

mmeettooddiiccee ppee ddiisscciipplliinnee


EElleevvii


RRaappooaarrttee ddee aannaalliizzăă aa aaccttiivviittăățțiiii

ccoommiissiiiilloorr mmeettooddiiccee

22001144 -- 22001155

UUrrmmăărriirreeaa pprriinn iinnssppeeccţţiiaa llaa ccllaassăă aa ppeerrssoonnaalliizzăărriiii pprrooiieeccttăărriiii

ddiiddaaccttiiccee

DDiirreeccttoorr

RReessppoossaabbiillii ccoommiissiiii

mmeettooddiiccee


EElleevvii

PPăărriinnțții



22001144 -- 22001155

MMoonniittoorriizzaarreeaa şşii eevvaalluuaarreeaa ssttaannddaarrddeelloorr ddee îînnvvăăţţaarree şşii aa

ccaalliittăăţţiiii pprroocceessuulluuii ddee pprreeddaarree--îînnvvăăţţaarree--eevvaalluuaarree,, ssttaabbiilliirreeaa ddee

ţţiinnttee şşii oobbiieeccttiivvee rreeaalliissttee ddee îîmmbbuunnăăttăăţţiirree şşii ooffeerriirreeaa ccoonnssiilliieerriiii

nneecceessaarree ppeennttrruu aattiinnggeerreeaa aacceessttoorraa

DDiirreeccttoorr


mmeettooddiiccee



PPăărriinnțții




22001144 -- 22001155


MMoonniittoorriizzaarreeaa uuttiilliizzăărriiii îînn pprreeddaarree--îînnvvăăţţaarree--eevvaalluuaarree aa

ssttrraatteeggiiiilloorr ddiiddaaccttiiccee aaccttiivv--ppaarrttiicciippaattiivvee

MMoonniittoorriizzaarreeaa şşii eevvaalluuaarreeaa ccaalliittăăţţiiii aaccttuulluuii ddiiddaaccttiicc llaa ccllaassaa

pprreeggăăttiittooaarree,, ppoorrnniinndd ddee llaa pprreemmiizzaa ccăă ttooţţii pprrooffeessoorriiii ppeennttrruu

îînnvvăăţţăămmâânntt pprriimmaarr ccaarree pprreeddaauu llaa ccllaassaa pprreeggăăttiittooaarree aauu

ppaarrttiicciippaatt llaa ccuurrssuurrii ddee ffoorrmmaarree ssppeecciiffiiccee..

MMoonniittoorriizzaarreeaa aapplliiccăărriiii nnoouulluuii ppllaann--ccaaddrruu llaa ccllaasseellee pprreeggăăttiittooaarree

SSttaabbiilliirreeaa uunnoorr mmăăssuurrii rreeggllaattoorriiii

DDiirreeccttoorr


mmeettooddiiccăă îînnvvăățțăăttoorrii



EElleevviiii ddiinn ccllaasseellee

pprreeggăăttiittooaarree

PPăărriinnțții




CChheessttiioonnaarree

22001144 -- 22001155

OOrrggaanniizzaarreeaa ddee aaccttiivviittăăţţii îînn ssccooppuull ppaarrccuurrggeerriiii iinntteerrggaallee aa

mmaatteerriieeii llaa ttooaattee ddiisscciipplliinneellee ddee îînnvvăăţţăămmâânntt,, ccoonnffoorrmm

ssttaannddaarrddeelloorr nnaaţţiioonnaallee ddee ccaalliittaattee,, aa aaddaappttăărriiii ddeemmeerrssuulluuii

ddiiddaaccttiicc llaa nneevvooiillee eelleevvuulluuii

RReeaalliizzaarreeaa uunneeii eevvaalluuăărrii rriittmmiiccee şşii rreelleevvaannttee

DDiirreeccttoorr


EElleevvii

PPăărriinnțții




22001144 -- 22001155

AApplliiccaarreeaa îînn pprroocceessuull iinnssttrruuccttiivv -- eedduuccaattiivv aa ccoommppeetteennţţeelloorr

ddoobbâânnddiittee ddee ccăăttrree ccaaddrreellee ddiiddaaccttiiccee ppaarrttiicciippaannttee llaa ddiivveerrssee

ccuurrssuurrii ddee ffoorrmmaarree// ppeerrffeeccţţiioonnaarree

DDiirreeccttoorr


mmeettooddiiccee


EElleevvii

PPăărriinnțții





22001144 -- 22001155

11..33.. PPrreevveenniirreeaa şşii ccoommbbaatteerreeaa mmaarrggiinnaalliizzăărriiii şşii aa eexxcclluuzziiuunniiii ssoocciiaallee pprriinn ccuupprriinnddeerreeaa îînn şşccooaallăă aa ttuuttuurroorr ccooppiiiilloorr ccuu ddiizzaabbiilliittăăţţii// cceerriinnţţee

eedduuccaaţţiioonnaallee ssppeecciiaallee şşii ddiinn ggrruuppuurrii vvuullnneerraabbiillee

IInnddiiccaattoorr ddee ppeerrffoorrmmaannţţăă:: CCrreesstteerreeaa nnuummaarruulluuii ddee eelleevvii iinntteeggrraattii ccuu 1100%%

CCrreeşştteerreeaa ooffeerrtteeii ddee sseerrvviicciiii eedduuccaaţţiioonnaallee ppeennttrruu ccooppiiiiii ccuu CCEESS

DDeerruullaarreeaa ddee mmăăssuurrii ssppeecciiffiiccee iinntteeggrrăărriiii ccooppiiiilloorr ccuu CCEESS îînn

îînnvvăăţţăămmâânnttuull ddee mmaassăă

DDiirreeccttoorr CCaaddrree ddiiddaaccttiiccee

EElleevviiii ccuu CCEESS

CCoommuunniittaattee

RRaappoorrtt 22001144--22001155

CCrreeşştteerreeaa ccaappaacciittăăţţiiii iinnssttiittuuţţiioonnaallee,, ppeennttrruu iinntteeggrraarreeaa eelleevviilloorr

ccuu CCEESS şşii ggeessttiioonnaarreeaa aaddeeccvvaattaa aa pprroobblleemmaattiicciiii iinntteeggrraarriiii iinn

îînnvvăăţţăămmâânnttuull ddee mmaassăă

DDiirreeccttoorr EElleevvii

PPăărriinnţţii

RRaappoorrtt 22001144--22001155

OObbiieeccttiivvuull 22.. SSttiimmuullaarreeaa eexxcceelleennţţeeii îînn eedduuccaaţţiiee şşii ssppoorriirreeaa aacccceessuulluuii llaa oo eedduuccaaţţiiee ddee ccaalliittaattee

22..11.. ÎÎmmbbuunnăăttăăţţiirreeaa ccoommppeetteennţţeelloorr ddee lluuccrruu îînn eecchhiippăă aallee ccaaddrreelloorr ddiiddaaccttiiccee

IInnddiiccaattoorr ddee ppeerrffoorrmmaannttaa:: CCrreeşştteerreeaa ccuu 1100%% aa nnuummăărruulluuii ddee pprrooffeessoorrii ccaarree ppaarrttiicciippaa llaa aaccttiivviittăăţţii ccoommuunnee

OOrrggaanniizzaarreeaa uunnoorr aaccttiivviittăăţţii ccoommuunnee,, îînn ccaaddrruull uunnoorr cceerrccuurrii

mmeettooddiiccee,, mmaanniiffeessttăărrii,, ssiimmppoozziiooaannee,, llaa nniivveell llooccaall

DDiirreeccttoorr CCaaddrree ddiiddaaccttiiccee GGrraaffiicc aaccttiivviittăăţţii

AAnnaalliizzaa ddooccuummeenntteelloorr ddee

pprreezzeennttaarree aa aaccttiivviittăăţţiilloorr

22001144--22001155


SScchhiimmbbuurrii ddee eexxppeerriieennţţăă ccuu pprrooffeessoorrii ddiinn aallttee uunniittăățții ddee

îînnvvăățțăămmâânntt//aaccttiivviittăăţţii ccoommuunnee


EElleevvii

GGrraaffiicc aaccttiivviittăăţţii 22001144--22001155

22..22.. ÎÎmmbbuunnăăttăăţţiirreeaa ccoommppeetteennţţeelloorr ddee lluuccrruu ccuu eelleevvii ccaappaabbiillii ddee ppeerrffoorrmmaannţţăă

IInnddiiccaattoorr ddee ppeerrffoorrmmaannttaa:: CCrreeşştteerreeaa nnuummăărruulluuii ddee lleeccţţiiii îînn ccaarree ssee uuttiilliizzeeaazzăă ssttrraatteeggiiii ddiiddaaccttiiccee cceennttrraattee ppee eelleevv ccuu cceell ppuuţţiinn 55%%

IInnttrroodduucceerreeaa iinn aaccttiivviittaattiillee cceerrccuurriilloorr mmeettooddiiccee aa uunnoorr

sseeccvveennttee rreeffeerriittooaarree llaa pprreeggaattiirreeaa eelleevviilloorr ccuu aappttiittuuddiinnii

ssuuppeerriiooaarree

DDiirreeccttoorr

RReessppoonnssaabbiillii ccoommiissiiii

mmeettooddiiccee

EElleevvii

PPăărriinnţţii


RRaappooaarrtteellee ddee aaccttiivviittaattee aallee

cceerrccuurriilloorr mmeettooddiiccee

22001144--22001155

PPaarrttiicciippaarreeaa ccaaddrreelloorr ddiiddaaccttiiccee llaa ccuurrssuurrii ddee ffoorrmmaarree iinn

ddoommeenniiuull eevvaalluuăărriiii şşii aall mmeettooddeelloorr mmooddeerrnnee ddee pprreeddaarree//lluuccrruu

ddiiffeerreennţţiiaatt

DDiirreeccttoorr


ppeerrffeeccțțiioonnaarree

EElleevvii

PPăărriinnţţii


SSppeecciiffiiccuull şşii rriittmmiicciittaatteeaa

ccuurrssuurriilloorr ddee ffoorrmmaarree

22001144--22001155

22..33 AAssiigguurraarreeaa uunnuuii ccaaddrruu aaddeeccvvaatt ddee lluuccrruu ccuu eelleevvii ccaappaabbiillii ddee ppeerrffoorrmmaannţţăă

IInnddiiccaattoorr ddee ppeerrffoorrmmaannttaa:: CCrreeşştteerreeaa nnuummăărruulluuii ddee eelleevvii ccaarree oobbţţiinn pprreemmiiii şşii mmeennţţiiuunnii llaa ccoommppeettiiţţiiiillee nnaaţţiioonnaallee ccuu cceell ppuuţţiinn 55%%

PPaarrttiicciippaarreeaa llaa ccoonnccuurrssuurrii rreeggiioonnaallee,, nnaattiioonnaallee ssii

iinntteerrnnaattiioonnaallee ccuu ddiivveerrssee tteemmee,, iinnssiissttaanndd ppee cceellee

iinntteerrddiisscciipplliinnaarree..

DDiirreeccttoorr

CCoooorrddoonnaattoorr pprrooiieeccttee șșii

pprrooggrraammee eedduuccaattiivvee

EElleevvii

PPăărriinnţţii


LLiissttee ddee ppaarrttiicciippaarree şşii rreezzuullttaattee

oobbţţiinnuuttee

22001144--22001155

AAttrraaggeerreeaa ddee ffoonndduurrii ddeessttiinnaattee ddoottăărriiii llaabboorraattooaarreelloorr şşccoolliiii DDiirreeccttoorr EElleevvii

PPăărriinnţţii


RRaappooaarrttee ddee aannaalliizzăă 22001144--22001155

OObbiieeccttiivvuull 33.. PPrreevveenniirreeaa,, rreedduucceerreeaa aabbsseenntteeiissmmuulluuii,, aa aabbaannddoonnuulluuii şşccoollaarr pprreeccuumm şşii aa ffeennoommeennuulluuii ddee vviioolleennţţăă şşccoollaarrăă

33..11.. CCrreeşştteerreeaa ggrraadduulluuii ddee ccuupprriinnddeerree aa ccooppiiiilloorr şşii ttiinneerriilloorr rrrroommii llaa ttooaattee nniivveelluurriillee ddee îînnvvăăţţăămmâânntt

IInnddiiccaattoorr ddee ppeerrffoorrmmaannţţăă:: RReedduucceerreeaa rraatteeii ddee ppăărrăăssiirree ttiimmppuurriiee aa şşccoolliiii ccuu 55%% ffaaţţăă ddee aannuull şşccoollaarr pprreecceeddeenntt

CCoorreellaarreeaa ssttrraatteeggiieeii ȘȘccoolliiii GGiimmnnaazziiaallee CCiilliibbiiaa ccuu IISSJJ

BBuuzzăăuu//ssttrraatteeggiiaa nnaaţţiioonnaallăă pprriivviinndd rraattaa aabbsseenntteeiissmmuulluuii şşccoollaarr

DDiirreeccttoorr EElleevvii şşii ccooppiiii

PPăărriinnţţii

BBeenneeffiicciiaarrii iinnddiirreeccţţii

SSttrraatteeggiiaa ddee ddeezzvvoollttaarree aa

îînnvvăăţţăămmâânnttuulluuii pprreeuunniivveerrssiittaarr

ddiinn jjuuddeeţţuull BBuuzzăăuu

22001144--22001155

OOrrggaanniizzaarreeaa ddee aaccttiivviittăățții îînn ccaaddrruull pprrooiieeccttuulluuii ZZEEPP ””HHaaii llaa

șșccooaallăă!!”” îînn ccoonnccoorrddaannțțăă ccuu aaccțțiiuunniillee ssttaabbiilliittee îînn aaccoorrdduull ddee

ppaarrtteenneerriiaatt ccuu IISSEE șșii RReepprreezzeennttaannțțaa UUNNIICCEEFF îînn RRoommâânniiaa


EElleevvii

PPăărriinnțții

RRaaooaarrttee ddee aaccttiivviittaattee îînnccăărrccaattee

ppee ppllaattffoorrmmaa

hhttttpp::////ttrraaiinniinngg..iissee..rroo//

22001144--22001155

MMoonniittoorriizzaarreeaa aabbsseenntteeiissmmuulluuii ddiinn uunniittaatteeaa ddee îînnvvăăţţăămmâânntt şşii

ssttaabbiilliirreeaa uunneeii ppoolliittiiccii eedduuccaaţţiioonnaallee pprriivviinndd pprreevveenniirreeaa şşii

ddiimmiinnuuaarreeaa ssiittuuaaţţiiiilloorr ddee aabbaannddoonn şşccoollaarr::

-- DDeessffăăşşuurraarreeaa ddee aaccttiivviittăăţţii pprriinn iinntteerrmmeeddiiuull ccăărroorraa ssăă ssee

pprroommoovveezzee uunn ccoommppoorrttaammeenntt aaddeeccvvaatt aall eelleevviilloorr şşii

DDiirreeccttoorr

DDiirriiggiinnțții

ÎÎnnvvăățțăăttoorrii


EElleevvii

PPăărriinnțții

SSttaattiissttiiccii pprriivviinndd ddiinnaammiiccaa

ffeennoommeennuulluuii

RRaappooaarrttee ddee aannaalliizzăă

22001144--22001155

http://training.ise.ro/


ddiimmiinnuuaarreeaa aabbsseenntteeiissmmuulluuii şşccoollaarr

-- IInnffoorrmmaarreeaa ppeerrmmaanneennttăă aa ffaammiilliiiilloorr pprriivviittoorr llaa ffrreeccvveennţţaa şşii

ccoommppoorrttaammeennttuull eelleevviilloorr,, llaa rreezzuullttaatteellee şşccoollaarree aallee aacceessttoorraa

IIddeennttiiffiiccaarreeaa şşii îînnssccrriieerreeaa ccooppiiiilloorr//ttiinneerriilloorr îînn PPrrooggrraammuull ““AA

DDoouuaa ŞŞaannssăă””

DDiirreeccttoorr CCooppiiii//TTiinneerrii

CCoommuunniittaatteeaa

22001144--22001155

OObbiieeccttiivvuull 44 FFuunnddaammeennttaarreeaa aaccttuulluuii eedduuccaaţţiioonnaall ppee bbaazzaa nneevvooiilloorr ddee ddeezzvvoollttaarree ppeerrssoonnaallăă şşii pprrooffeessiioonnaallăă aa eelleevviilloorr ddiinn ppeerrssppeeccttiivvaa ddeezzvvoollttăărriiii

dduurraabbiillee şşii aa aassiigguurrăărriiii ccooeezziiuunniiii eeccoonnoommiiccee şşii ssoocciiaallee

44..11.. AAssiigguurraarreeaa aaccttuulluuii eedduuccaaţţiioonnaall îînn ccoonnffoorrmmiittaattee ccuu nneevvooiiaa ddee ddeezzvvoollttaarree ppeerrssoonnaallăă aa eelleevviilloorr

IInnddiiccaattoorr ddee ppeerrffoorrmmaannţţăă:: CCuunnooaaşştteerreeaa ssttiilluurriilloorr ddee îînnvvăăţţaarree aallee ffiieeccăărruuii eelleevv

IIddeennttiiffiiccaarreeaa ssttiilluurriilloorr ddee îînnvvăăţţaarree aallee eelleevviilloorr şşii ccoonncceeppeerreeaa

sscceennaarriiiilloorr ddiiddaaccttiiccee îînn ccoonnffoorrmmiittaattee ccuu aacceesstteeaa

DDiirreeccttoorr RReessppoonnssaabbiillii ccoommiissiiii

mmeettooddiiccee

EElleevvii

PPăărriinnţţii

FFiişşee ddee iiddeennttiiffiiccaarree


22001144--22001155

VVeerriiffiiccaarreeaa pprriinn iinnssppeeccţţiiaa llaa ccllaassăă aa rreessppeeccttăărriiii ccuurrrriiccuulluummuulluuii

şşii aa aassiigguuăărriiii ccoonnddiiţţiiiilloorr ooppttiimmaallee ddee ttrreecceerree ddee llaa uunn

ccuurrrriiccuulluumm aaxxaatt ppee aaccuummuullaarree ddee ccuunnooşşttiinnţţee llaa uunn ccuurrrriiccuulluumm

cceennttrraatt ppee ffoorrmmaarreeaa ddee ccoommppeetteennţţee rreelleevvaannttee ppeennttrruu ppiiaaţţaa

mmuunncciiii

DDiirreeccttoorr EElleevvii

PPăărriinnţţii

GGrraaffiiccuull ddee iinnssppeeccţţiiee llaa ccllaassăă

FFiişşăă oobbsseerrvvaaţţiiee lleeccţţiiee


22001144--22001155

CCrreeşştteerreeaa rreellaaţţiieeii şşccooaallăă--ffaammiilliiee,, ddiinn ppeerrssppeeccttiivvaa mmăărriirriiii

ggrraadduulluuii ddee iimmpplliiccaarree aa ppăărriinnţţiilloorr îînn aaccttiivviittăăţţiillee ddee nnaattuurrăă

şşccoollaarrăă llaa aaccttiivviittăăţţiillee eedduuccaaţţiioonnaallee ddeessttiinnaattee eelleevviilloorr şşii

rreessppoonnssaabbiilliizzaarreeaa ffaammiilliieeii ppeennttrruu ppaarrttiicciippaarreeaa şşccoollaarrăă aa

eelleevviilloorr

DDiirreeccttoorr


ÎÎnnvvăățțăăttoorrii


EElleevvii

PPăărriinnţţii

FFiişşee ddee iiddeennttiiffiiccaarree


22001144--22001155

CCoollaabboorraarreeaa eeffiicciieennttăă şşii ppeerrmmaanneennttăă aa ffaaccttoorriilloorr ddeecciizziioonnaallii ccuu

CCoonnssiilliiuull RReepprreezzeennttaattiivv aall EElleevviilloorr,, ppeennttrruu aa vveennii îînn sspprriijjiinnuull

aacceessttoorraa

DDiirreeccttoorr

CCoooorrddoonnaattoorr pprrooiieeccttee șșii

pprrooggrraammee eedduuccaattiivvee

EElleevvii


PPVV aallee îînnttââllnniirriilloorr 22001144--22001155

44..22.. AAssiigguurraarreeaa aaccttuulluuii eedduuccaaţţiioonnaall îînn ccoonnffoorrmmiittaattee ccuu nneevvooiiaa ddee ddeezzvvoollttaarree pprrooffeessiioonnaallăă aa eelleevviilloorr

IInnddiiccaattoorr ddee ppeerrffoorrmmaannţţăă:: DDeerruullaarreeaa îînn ffiieeccaarree uunniittaattee ddee îînnvvăăţţăămmâânntt ddiinn ccoommuunnăă aa aaccttiivviittăăţţiilloorr ccaarree pprroommoovveeaazzăă ddeezzvvoollttaarreeaa dduurraabbiillăă

MMuullttiipplliiccaarreeaa şşii ddiivveerrssiiffiiccaarreeaa aaccttiivviittăăţţiiii ddee ccoonnssiilliieerree şşii

oorriieennttaarree pprrooffeessiioonnaallăă aa eelleevviilloorr şşii ppăărriinnţţiilloorr

OOffeerriirreeaa,, ccoooorrddoonnaarreeaa şşii mmoonniittoorriizzaarreeaa sseerrvviicciiiilloorr eedduuccaaţţiioonnaallee

ddee ccaalliittaattee ppee ccoommppoonneennttaa ccoonnssiilliieerriiii şşii oorriieennttăărriiii eelleevviilloorr

CCoollaabboorraarree ssttrrâânnssăă îînnttrree ddiirriiggiinnţţii şşii pprrooffeessoorriiii ddiinn ccaabbiinneettee ddee

aassiisstteennţţăă ppssiihhooppeeddaaggooggiiccăă,, ccuu ţţiinnttăă ddiirreeccttăă ppee ooffeerriirreeaa ddee

DDiirreeccttoorr

RReessppoonnssaabbiill ccoommiissiiee OOSSPP



EElleevvii

PPăărriinnţţii

CCoommuunniittaattee

RRaappooaarrttee ddee aannaalliizzăă 22001144--22001155


ccoonnssuullttaannţţăă pprrooffeessiioonnaallăă aaccoorrddaattăă eelleevviilloorr iinnddeecciişşii

44..33.. MMoonniittoorriizzaarreeaa şşii eevvaalluuaarreeaa pprrooggrraammeelloorr ddeessttiinnaattee ppaarrttiicciippăărriiii llaa eedduuccaaţţiiee..

IInnddiiccaattoorr ddee ppeerrffoorrmmaannţţăă:: RReeaalliizzaarreeaa CCDDSS

EEllaabboorraarreeaa ddee ccuurrrriiccuulluumm--uurrii şşii ooffeerrttee eedduuccaaţţiioonnaallee DDiirreeccttoorr



PPăărriinnţţii

OOffeerrttee eedduuccaaţţiioonnaallee CCuurrrriiccuulluumm--

uurrii eellaabboorraattee

22001144--22001155

EEllaabboorraarreeaa llaa nniivveell llooccaall aa aauuxxiilliiaarreelloorr ccuurrrriiccuullaarree.. DDiirreeccttoorr



EElleevvii

AAuuxxiilliiaarree ccuurrrriiccuullaarree eellaabboorraattee 22001144--22001155

OObbiieeccttiivvuull 55.. EEffiicciieennttiizzaarreeaa aaccttuulluuii ddee eevvaalluuaarree şşii ggeessttiioonnaarreeaa ooppttiimmaallăă aa oorrggaanniizzăărriiii şşii ddeessffăăşşuurrăărriiii eexxaammeenneelloorr nnaaţţiioonnaallee

55..11.. AApplliiccaarreeaa îînn aaccttiivviittaatteeaa ddiiddaaccttiiccăă aa ttuuttuurroorr ffoorrmmeelloorr ddee eevvaalluuaarree şşii rreessppoonnssaabbiilliizzaarreeaa ppeerrssoonnaalluulluuii ddiiddaaccttiicc ppeennttrruu aaccttiivviittaatteeaa ddee eevvaalluuaarree

IInnddiiccaattoorr ddee ppeerrffoorrmmaannţţăă:: EEcchhiilliibbrraarreeaa rreezzuullttaatteelloorr eevvaalluuăărriilloorr ccuurreennttee ccuu cceellee oobbţţiinnuuttee îînn eexxaammeenneellee nnaaţţiioonnaallee

MMoonniittoorriizzaarreeaa pprriinn iinnssppeeccţţiiaa llaa ccllaassăă aa aapplliiccăărriiii îînn aaccttiivviittaatteeaa llaa

ccllaassăă aa ttiippuurriilloorr ddee eevvaalluuaarree pprraaccttiiccaattee

MMoonniittoorriizzaarreeaa rriittmmiicciittăăţţiiii nnoottăărriiii// eevvaalluuăărriiii eelleevviilloorr şşii ttrreecceerreeaa

nnootteelloorr îînn ccaattaallooaaggee

VVeerriiffiiccaarreeaa eexxiisstteennţţeeii ppoorrttooffoolliiiilloorr ddee eevvaalluuaarree aaddeeccvvaattee

ddiisscciipplliinneeii,, ssppeecciiaalliizzăărriiii,, pprrooffiilluulluuii ffiieeccăărruuii eelleevv

DDiirreeccttoorr


mmeettooddiiccee

EElleevvii şşii ccooppiiii

PPăărriinnţţii



FFiişşee oobbsseerrvvaaţţiiee lleeccţţiiee


22001144--22001155

VVeerriiffiiccaarreeaa eellaabboorrăărriiii şşii aapplliiccăărriiii llaa ccllaassăă aa pprroobbeelloorr ddee

eevvaalluuaarree ccoorreellaattee ccuu mmooddeelleellee ffuurrnniizzaattee ddee CCNNEEEE şşii aaddaappttaattee

ppaarrttiiccuullaarriittăăţţiilloorr ccoolleeccttiivveelloorr ddee eelleevvii,, rreessppeeccttâânndd pprrooggrraammaa

şşccoollaarrăă

DDiirreeccttoorr


mmeettooddiiccee

EElleevvii şşii ccooppiiii

PPăărriinnţţii




22001144--22001155

55..22.. OOrrggaanniizzaarreeaa şşii mmoonniittoorriizzaarreeaa ddeessffăăşşuurrăărriiii îînn ccoonnddiiţţiiii ooppttiimmee aa eexxaammeenneelloorr nnaaţţiioonnaallee

IInnddiiccaattoorr ddee ppeerrffoorrmmaannţţăă:: CCrreeşştteerreeaa rraatteeii ddee pprroommoovvaarree llaa eexxaammeenneellee nnaaţţiioonnaallee ccuu cceell ppuuţţiinn 22%% ffaaţţăă ddee aannuull şşccoollaarr pprreecceeddeenntt

AAnnaalliizzaarreeaa ppeerrttiinneennttăă aa mmoodduulluuii ddee oorrggaanniizzaarree şşii ddeessffăăşşuurraarree

aa eexxaammeenneelloorr nnaaţţiioonnaallee şşii îînnttooccmmiirreeaa uunnuuii ppllaann ddee mmăăssuurrii

ccuupprriinnzzâânndd aaccttiivviittăăţţii ddee ccoonnssiilliieerree,, mmoonniittoorriizzaarree,, ccoonnttrrooll şşii

rreemmeeddiieerree,, ccuu ssccooppuull aammeelliioorrăărriiii rreezzuullttaatteelloorr eelleevviilloorr llaa

eexxaammeenneellee nnaaţţiioonnaallee::

-- RReeaalliizzaarreeaa ssiittuuaaţţiiiilloorr pprriivviinndd ddiiffeerreennţţaa ddiinnttrree mmeeddiiaa mmeeddiiiilloorr

ccllaasseeii eevvaalluuaattee şşii mmeeddiiaa mmeeddiiiilloorr oobbţţiinnuuttee llaa eexxaammeennee --

DDiissccuuttaarreeaa îînn ccaaddrruull uunniittăățțiiii ddee îînnvvăățțăămmâânntt llaa nniivveelluull

ccaatteeddrreelloorr ddee ssppeecciiaalliittaattee,, aa rreezzuullttaatteelloorr llaa eexxaammeenneellee

nnaaţţiioonnaallee şşii aaddooppttaarreeaa ddee mmăăssuurrii ssppeecciiffiiccee îînn vveeddeerreeaa ccrreeşştteerriiii

ccaalliittăăţţiiii pprroocceessuulluuii ddee pprreeddaarree--îînnvvăăţţaarree--eevvaalluuaarree şşii ppeennttrruu

DDiirreeccttoorr


mmeettooddiiccee LLiimmbbaa șșii

ccoommuunniiccaarree,, rreessppeeccttiivv

MMaatteemmaattiiccăă șșii șșttiiiinnțțee

EElleevvii


PPăărriinnţţii




22001144--22001155


oobbţţiinneerreeaa pprrooggrreessuulluuii şşccoollaarr

AAssiigguurraarreeaa uunnuuii pprrooggrraamm ddee aaccttiivviittăăţţii rreemmeeddiiaallee// ddee pprreeggăăttiirree

ssuupplliimmeennttaarrăă aa eelleevviilloorr,, ppee ttoott ppaarrccuurrssuull aanniilloorr tteerrmmiinnaallii llaa

ddiisscciipplliinneellee pprreevvăăzzuuttee ccuu pprroobbee llaa eexxaammeenneellee nnaaţţiioonnaallee

DDiirreeccttoorr





EElleevvii


PPăărriinnţţii




22001144--22001155

OOrrggaanniizzaarreeaa ddee ssiimmuullăărrii aallee eexxaammeenneelloorr nnaaţţiioonnaallee llaa ffiieeccaarree

pprroobbăă ddee eexxaammeenn

DDiirreeccttoorr





EElleevvii


PPăărriinnţţii

GGrraaffiiccuull ddee oorrggaanniizzaarree ssiimmuullăărrii


OOrrggaanniizzaarreeaa îînn ccoonnddiiţţiiii ooppttiimmee aa ddeessffăăşşuurrăărriiii eexxaammeenneelloorr

nnaaţţiioonnaallee

DDiirreeccttoorr

CCoommiissiiee ddee oorrggaanniizzaarree

eexxaammeennee EENN22001155

EElleevvii


PPăărriinnţţii

GGrraaffiiccuull ddee oorrggaanniizzaarree eexxaammeennee

Director,

Prof. Doinița Guțeniuc

Date post:	05-Feb-2017
Category:	Documents
Upload:	dangnguyet
View:	219 times
Download:	2 times

PLAN managerial 2014-2015 director

Documents