1 Preambul 5 1.1 Elaborator 5 1.2 Obiectivele proiectului de consultanţă 5 1.3 Contextul de dezvoltare a zonei Baicului 6
2 Caracterizarea generală a zonei de acţiune urbană 9 2.1 Identificarea şi justificarea alegerii zonei de acţiune urbană 9 2.1.1 Justificarea alegerii zonei de acţiune urbană 9 2.1.2 Caracteristici geografice 9 2.1.3 Zonificare Funcţională 11 2.2 Caracteristici demografice şi sociale ale zonei de acţiune urbană şi
comparaţie cu oraşul 14 2.2.1 Distribuţia populaţiei 14 2.2.2 Principalii indicatori sociali în zona Baicului 16 2.2.3 Analiza SWOT a situaţiei demografice 17 2.2.4 Dezvoltarea Resurselor Umane 17 2.2.5 Somaj 18 2.2.6 Multiculturalism 18 2.2.7 Spor natural 19 2.2.8 Educaţie 20 2.2.9 Servicii sociale 20 2.2.10 Migraţie 21 2.2.11 Analiza SWOT privind caracteristicile sociale 22 2.3 Caracteristici economice (profil economic, accesibilitate, servicii publice,
învăţământ universitar, cercetare) ale zonei de acţiune urbană şi comparaţie cu oraşul 23
2.3.1 Profil economic 23 2.3.2 Principalii agenţi economici prezenţi în zona Baicului 27 2.3.3 Investiţii în zonă 28 2.3.4 Analiza SWOT a situaţiei economice 30 2.4 Dinamica investiţiilor în zona de acţiune urbană 31 2.4.1 Investiţii imobiliare 31 2.4.2 Alte investiţii economice 32 2.4.3 Analiza SWOT privind investiţiile 33 2.4.4 Infrastructura publică - spaţii verzi şi parcări 34 2.4.5 Infrastructura publică – transportul public 36 2.4.6 Sistemul de transport public - privat 38 2.4.7 Condiţii de trafic în zona Baicului 40 2.4.8 Analiza SWOT a transporturilor 43 2.4.9 Încadrare urbană 45 2.4.10 Analiza ţesutului urban existent 58 2.4.11 Analiza pieţei imobiliare în zona Baicului 95
Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Plan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
2.4.12 Reţeaua de utilităţi în zona Baicului 99 2.5 Nevoi de dezvoltare identificate în zona de acţiune urbană 101 2.5.1 Opinii privind situaţia existentă în zona Baicului 101 2.5.2 Nevoi de dezvoltare identificate prin sondaj de opinie 104 2.5.3 Nevoi de dezvoltare identificate in urma analizei diagnostic 110 2.6 Potenţial de dezvoltare a zonei de acţiune urbană 119 2.6.1 Infrastructura publică urbană 120 2.6.2 Infrastructura socială 121 2.6.3 Infrastructura de afaceri 122 2.7 Analiza SWOT a zonei Baicului 124
3 Strategia dezvoltării zonei de acţiune urbană 126 3.1 Fundamentarea strategiei zonei Baicului 126 3.1.1 Elemente externe zonei 126 3.1.2 Elemente specifice zonei 132 3.1.3 Principii de elaborare a Strategiei de dezvoltare durabilă a zonei
Baicului 135 3.1.4 Viziunea strategică a Regiunii de Dezvoltare Bucureşti – Ilfov 136 3.1.5 Viziunea administraţiei locale 137 3.2 Obiectivele strategice ale dezvoltării zonei Baicului 139 3.3 Priorităţi de dezvoltare 139 3.3.1 Restricţii ale dezvoltării urbane în zona Baicului 139 3.3.2 Priorităţi de dezvoltare identificate pe baza sondajului de opinie 142 3.3.3 Priorităţi de dezvoltare identificate pe baza analizei diagnostic 145 3.3.4 Indicatori propuşi pentru măsurarea implementării Master Planului
de dezvoltare durabilă a Zonei Baicului 148
4 Planul de acţiune 150 4.1 Portofoliu de proiecte la nivelul zonei Baicului 150 4.1.1 Lista proiectelor 150 4.1.2 Matricea proiectelor de dezvoltare urbană 159 4.2 Surse de finanţare 164 4.2.1 Programul Operaţional Regional 164 4.2.2 Fonduri rambursabile 165 4.2.3 Surse Proprii Consiliul Local Sector 2 Bucureşti 166 4.2.4 Potenţiale surse de finanţare ale proiectelor de dezvoltare propuse la
nivelul zonei Baicului 167 4.3 Lista proiectelor eligibile în cadrul Programului Operaţional Regional 168 4.3.1 Proiect 1 - Modernizare străzi zona Baicului (24 străzi) 168 4.3.2 Proiect 2 - Amenajare arhitecturală şi peisagistică în zona Baicului 169 4.3.3 Proiect 3 - Amenajări parcări zona Baicului 169 4.3.4 Proiect 4 - Sistem de supraveghere video şi management
informaţional pentru creşterea siguranţei sociale şi prevenirea criminalităţii în arealul Baicului 169
4.4 Bugetul estimat al proiectelor 170
Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Plan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
4.4.1 Bugetul estimat al tuturor proiectelor 170 4.4.2 Bugetul estimat al proiectelor cu finanţare POR 172 4.5 Perioada de implementare a proiectelor 173 4.5.1 Perioada de implementare a proiectelor 173 4.5.2 Perioada de implementare a proiectelor POR 174 4.6 Harta zonelor de acţiune 174 4.6.1 Proiecte finanţare POR 174 4.6.2 Alte proiecte 175 4.7 Managementul implementării planului integrat 181 4.7.1 Justificarea metodologica a etapelor utilizate 181 4.7.2 Metodele de implementare 181 4.7.3 Alte beneficii 182 4.7.4 Managementul implementarii 182
5 Informarea publicului în procesul elaborării planului 190 5.1 Informarea publicului 190 5.1.1 Consultarea publica 190 5.1.2 Asocieri şi parteneriate în cadrul administraţiei publice 192 5.1.3 Legislaţie relevantă privind informarea publică şi transparenţa
decizională 195
6 Anexe 197 6.1 Anexe caracterizarea generală şi specifică a zonei 197 6.1.1 Anexa 1 – Cuprins studiu analiză piaţa imobiliară 197 6.1.2 Anexa 2 – Cuprins studiu de analiză socio-economic 199 6.1.3 Anexa 3 – Cuprins studiu de analiză transport 202 6.1.4 Anexa 4 – Descriere segmente omogene 204 6.1.5 Anexa 5 – Locaţii analizate 207 6.1.6 Anexa 6 – Relaţii de trafic recenzate 208 6.1.7 Anexa 7 – Imobile private 219 6.1.8 Anexa 8 – Imobile collective 220 6.1.9 Anexa 9 – Reţele de apă şi canalizare 224 6.1.10 Anexa 10 – Reţea distribuţie gaz, staţii de reglare şi microcentralele 226 6.1.11 Anexa 11 – Reţeaua de linii telefonice 227 6.1.12 Anexa 12 – Reţeaua de internet şi cablu TV 229 6.2 Anexa 13 - Listă participanţi la consultări publice 230 6.3 Anexa 14 - Lista de obiective, priorităţi, măsuri de dezvoltare strategică a
zonei Baicului 231 6.4 Anexa 15 - Lista proiectelor individuale cu finanţare POR 232 6.5 Anexa 16 - Harta zonei de actiune 2366 6.6 Anexa 17 - Fişe – propuneri de proiecte 238 6.6.1 Anexa 17.1 - Fişe proiecte POR 238
Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Plan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
1.1 Elaborator Masterul Plan de Dezvoltare Durabilă a Zonei Baicului din Sectorul 2, Bucureşti este elaborat de KPMG România, în asociere cu GEA Strategy & Consulting şi Space Syntax.
1.2 Obiectivele proiectului de consultanţă Consiliul Local Sector 2 Bucureşti a contractat în cadrul programului PHARE, linia de finaţare PHARE RO 2005/017 -553.01.03.06 - Fondul de Modernizare pentru Dezvoltarea Administraţiei la nivel local III – IV, proiectul Master Plan de Dezvoltare Durabilă a Zonei Baicului din Sectorul 2, Bucureşti. Obiectivul principal al proiectului este realizarea unui Master Plan de dezvoltare durabilă a zonei Baicului din sectorul 2, Bucureşti, care să respecte cerinţele de elaborare ale unui plan integrat de dezvoltare urbană, şi care să propună opţiunile de dezvoltare strategică pentru regenerarea urbană a zonei Baicului, situată în partea de sud a Sectorului 2 Bucureşti.
Obiectivul secundar al proiectului constă în aplicarea pe baza acestui document în cadrul Programului Operational Regional, Axa prioritara 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor, Domeniul Major de Intervenţie 1.1 – Planuri integrate de Dezvoltare, în vederea atragerii de către Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Bucureşti de fonduri nerambursabile pentru proiectele de dezvoltare.
Obiectivul acestui domeniu de intervenţie, precum şi al axei prioritare îl constituie creşterea calităţii vieţii şi crearea de noi locuri de muncă în oraşe, prin reabilitarea infrastructurii urbane şi îmbunătăţirea serviciilor urbane, inclusiv a serviciilor sociale, precum şi prin dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor şi a antreprenoriatului.
Scopul final al proiectului îl constituie adresarea unor probleme identificate la nivelul zonei Baicului, sector 2, Bucureşti, între care există relaţii de interdependenţă şi care afectează şi arealele adiacente zonei de intervenţie propriu-zise – zona Baicului.
Master Planul de dezvoltare durabilă – este elaborat în trei etape:
• elaborarea Strategiei de dezvoltare durabiă a zonei Baicului; • elaborarea Planului de acţiune; • elaborarea Portofoliului de proiecte finanţabile.
Master Planul de dezvoltare durabilă (MPDD) a zonei Baicului din Sectorul 2, Bucureşti este elaborat în concordanţă cu:
• Legislaţia Comunitară (europeană şi naţională) în domeniul unor indicatori sau factori limitativi (minimi sau maximi obligatorii), documentele de programare strategică la nivelul Uniunii Europene şi mondial;
• Strategia Naţională de Dezvoltare Durabilă; • Cadrul Strategic de Dezvoltare a Regiunii Bucureşti-Ilfov.
Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Plan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
MPDD ia în considerare şi priorităţile formulate în urmatoarele documente strategice sau programatice ce pot influenţa elaborarea sa:
- Documente strategice:
1 Planul Naţional de Dezvoltare a României pe perioada 2007-2013; 2 Cadrul Strategic Naţional de Referinţă pentru 2007-2013; 3 Planul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013;
- Documente de programare – Fonduri Structurale:
La nivel naţional:
1 Programul Operaţional Regional 2007-2013; 2 Programele Operaţionale Sectoriale pentru perioada 2007-2013;
la nivel internaţional:
1 Programul de Cooperare Transnaţională Sud Estul Europei; 2 Programul de Cooperare Interregională INTERREG IV C; 3 Programul de Cooperare Interregională URBACT II; 4 Programul de Cooperare Interregională INTERACT 2007-2013;
- Documente de planificare urbană:
1 Planul Urbanistic General şi regulamentul aferent, 2 Planul Multianual al Bugetului (sectorul 2).
1.3 Contextul de dezvoltare a zonei Baicului
Sectorul 2 este situat în partea de nord-est a oraşului Bucureşti, desfăşurându-se pe o suprafaţă de 32 km² cu o populaţie de 360.000 locuitori. Acesta se învecinează în vest cu Sectorul 1 şi în est şi sud-est cu Sectorul 3. Pornit ca şi celelalte Sectoare din centrul Capitalei, Sectorul 2 se caracterizează printr-un relief plat de câmpie. Conform statisticilor, populaţia Sectorului 2 este una tânără, cu o medie de vârstă de 40 ani, populaţia activă reprezentând 73% din totalul populaţiei.
Situată în partea centrală a Sectorului 2, Bucureşti zona Baicului are o importanţă din punct de vedere istoric şi al economiei locale. Zona Baicului deţine o localizare strategică, fiind delimitată geografic de urmatoarele artere de circulaţie:
• Strada Baicului este principala intrare către zona de studiu. Aceasta este ruta de acces cea mai importantă dinspre partea sudică.
• Linia de cale ferată şi Gara Obor sunt localizate în partea de sud. Linia ferată separă zona de studiu de restul Sectorului 2. Aceasta reprezintă o barieră care trebuie luată în considerare.
• Strada Rodica, cu tranzit către strada Fântânica, delimitează zona în partea de est. • Partea de Nord este formată din Lacul Fundeni şi strada Gherase. Lacul are o mare valoare,
dar calităţile sale nu sunt încă valorificate corespunzător. Lacul ar putea deveni un punct de atracţie pentru public. Aceste aspecte vor fi discutate în cadrul variantelor expuse în continuare.
Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Plan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
• Dintr-o perspective mai largă, Şoseaua Colentina şi bulevardul Ferdinand, strada Doamna Ghica şi Şoseaua Pantelimon, care fac legătura cu Şoseaua de Centură, constituie o punte strategică pentru zona de studiu.
Zona este localizată strategic în capitală, reprezentând un major punct de transport prin situarea în apropierea arterelor de transport importante ale orasului (Gara Obor, Colentina, Ferdinand I).
Imaginea degradantă a zonei Baicului are un impact negativ asupra atragerii investiţiilor şi dezvoltării de activităţi economice, fiind caracterizată prin::
• infrastructură de acces deficitară; • infrastructură economică şi de comunicaţii slab dezvoltată, ceea ce determină activităţi
comerciale cu volum redus; • lipsa de integrare a comunităţii rrome; • densitate mare a populaţiei; • infrastructură tehnică (utilităţi) care necesită extinderi şi modernizări importante; • un fond de locuinţe vechi, de o calitate foarte slabă a mediului construit; • lipsa spaţiilor verzi; • lipsa atracţiilor publice în zonă; • problema de poluare; • starea infracţională (criminalitate organizată, consumul de droguri).
Industria, ca ramură reprezentativă a Sectorului 2 Bucuresti s-a dezvoltat până în 1989 în zona de studiu pe platforma industrială Baicului-Electronicii, situată în spatele Gării Obor. Aici se aflau mai multe sedii de întreprinderi, care asigurau un numar mare de locuri de muncă (Comatchim, Solaris). Mare parte din imobilele industriale sunt situate între Heliade între Vii (vestul zonei Baicului), Şoseaua Electronicii şi strada Baicului. Aceste întreprinderi, odată productive, nu au supravieţuit tranziţiei, ajungând până în prezent în diverse stadii de degradare. De-a lungul timpului, acestor unităţi industriale mari li s-a schimbat forma de proprietate, o parte din acestea s-au restructurat şi s-au redus numeric, orientându-şi producţia spre noile cerinţe ale pieţei (de exemplu fabrica de medicamente Sintofarm, al cărei imobil este modern, din sticlă, 90% din teren fiind vândut dezvoltatorului imobiliar Romfelt). Investitori strategici au preluat vechile unităţi de producţie, le-au modernizat şi le-au readus în circuitul productiv (Sintofarm, C&I, Kocher, Leykom, Sis sa, ). De asemenea, dezvoltatorii imobiliari au fost interesaţi de o parte din aceste vechi întreprinderi industriale, dezafectând vechile situri industriale pregătind construcţia unor noi ansambluri rezidenţiale (terenurile vechilor fabrici Solaris, Comatchim).
Se constată disparităţi de dezvoltare între zona Baicului şi celelalte zone ale Bucureştiului, caracterizate printr-un nivel ridicat al şomajului, nivelul redus de educaţie, condiţiile precare de locuit, lipsa serviciilor medicale şi sociale, rata ridicată a criminalităţii. În zonă se înregistrează un grad ridicat de separare socială între populaţia rromă (10% din totalul populaţiei zonei), populaţia de refugiaţi şi restul locuitorilor zonei, datorată nivelului scăzut de educaţie, veniturilor mici. Această segregare socială a condus la procese de formare a inegalităţilor şi la o distanţare socială (marginalizare şi chiar la izolare socială). În vederea implementării Agendei Locale 21, Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Bucureşti împreună cu Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) au semnat la 12 februarie 2007 Memorandumul de Finanţare, Sectorul 2 devenind primul sector din Bucureşti care pune în
Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Plan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
practică acest instrument modern de planificare şi management. Memorandumul presupune acordarea unui sprijin financiar de 110.000 dolari, pentru întocmirea Planului local de dezvoltare durabilă a sectorului 2, Bucuresti (o strategie de dezvoltare durabilă a sectorului 2 şi un plan de acţiune).
AL21 urmăreşte o abordare integrată a problemelor comunităţii locale, care să facă posibilă dezvoltarea armonioasă şi durabilă a Sectorului 2, Bucureşti. La nivelul zonei Baicului, construirea capacităţilor pentru dezvoltare durabilă va presupune un echilibru între dezvoltarea economică, echitatea socială şi protecţia mediului, bazându-se pe potenţialul de dezvoltare al zonei (suportabilitatea resurselor disponibile).
Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Plan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
2 Caracterizarea generală a zonei de acţiune urbană
2.1 Identificarea şi justificarea alegerii zonei de acţiune urbană
2.1.1 Justificarea alegerii zonei de acţiune urbană Zona Baicului se confruntă cu mai multe probleme fundamentale, care vor constitui un impediment în regenerarea urbană: • Majoritatea terenurilor se află în proprietate privată, ceea ce presupune utilizarea eficientă a
terenurilor şi activităţi de expropriere în vederea dezvoltării şi extinderii infrastructurii de transport, de utilităţii, precum şi a infrastructurii sociale (clinici, spitale, unităţi scolare, centre sociale, etc);
• Proprietatea privată a utilităţilor publice presupune dificultăţi în coordonarea şi negocierea cu furnizorii de utilităţi (electricitate, gaz, apă, colectarea deşeurilor), şi diluarea autorităţii APL;
• Integrarea redusă în comunitatea locală a populaţiei de rromi şi refugiati; • Inventarierea deficitară a domeniului public, date cadastrale incomplete la nivel de zona
Baicului. • Comunicarea anevoioasa între reprezentanţii Primăriei Sectorului 2 Bucureşti şi diferitele
departamente ale muncipalităţii şi reprezentanţii ministerelor de resort în ceea ce priveste proiectele de dezvoltare urbană şi acţiunile aferente implementării.
În contextul dezvoltării viitoare, regenerarea urbană a zonei Baicului este unul dintre proiectele avute în vedere de Consiliul Local Sector 2 Bucureşti. Este de o importanţă majora abordarea integrată a dezvoltării urbane, prin integrarea strategiilor de dezvoltare economică, socială, urbană şi de mediu. Proiectele de investiţii vor trebui să vizeze revigorarea socio-economică a zonei Baicului prin satisfacerea nevoilor de dezvoltare imediată ale comunităţii locale: străzi reabilitate, clădiri consolidate şi reabilitate termic, acces la apă şi canalizare, gaze, electricitate, educaţie şi sănătate la standarde europene, un comerţ civilizat în spaţii modernizate, noi ansambluri rezidenţiale şi centre de afaceri, soluţii pentru fluidizarea circulaţiei, parcuri şi spaţii verzi reamenajate.
2.1.2 Caracteristici geografice Zona Baicului acoperă o suprafaţă totală de aproximativ 100 ha situată în partea centrală a sectorului 2 din municipiul Bucureşti, în imediata vecinătate a Gării Obor şi a fostei zone industriale Electronica.
Aceasta este delimitată de calea ferată şi de Bulevardul Gării Obor la Est, Sud si Sud-Vest, de Strada Heliade Între Vii la Vest şi de Lacul Fundeni la Nord.
Limitele geografice ale zonei Baicului sunt următoarele:
3 la nord zona Baicului se învecineaza cu Lacul Fundeni. La limita nordică, zona Baicului este strabatută de la un cap la altul de Strada Doamna Ghica şi construcţia noului pasaj suprateran care va face legătura între Bulevardul Chişinau şi Strada Doamna Ghica (străpungerea Doamna Ghica – Pantelimon);
4 la vest delimitarea se face de către strada Heliade Între Vii care se intersectează cu Strada Doamna Ghica în apropierea complexului Planorama;
Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Plan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
5 În partea sudică a zonei Baicului, delimitarea este facută de Şoseaua Electronicii care se intersectează cu Strada Heliade Între Vii,
6 în partea estică a zonei Baicului, delimitarea de celelate zone este realizată de triajul de cale ferată care fac legatura dintre Gara de Est (Gara Obor) şi centura de nord a Capitalei. Partea estică a zonei Baicului este străbătută de Strada Baicului ce se intersectează înspre sud cu Şoseaua Electronicii şi cu fasciculul de linii de cale ferată ale Garii Obor.
Trebuie precizat faptul că deşi în sectorul 2 există diverse planuri urbanistice generale (PUG) pentru anumite zone, pentru zona Baicului nu există un PUZ specific. Din planul urbanistic general al sectorului 2, s-a extras şi delimitat zona studiului obţinând pe cât posibil o imagine urbanistică zonală a zonei Baicului.
Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Plan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
La elaborarea master planului de dezvoltare durabilă a zonei Baicului au fost consultate mai multe studii contractate de către Consiliul Local Sector 2 Bucureşti în cadrul programului Phare 2005/017-553.01.03.06 – Fondul de Modernizare pentru Dezvoltarea Administraţiei la nivel local III – IV, şi anume:
1. Studiu analiză piaţa imobiliară; 2. Studiu analiză socio-economică a zonei Baicului; 3. Studiu de analiză transport (anexele 1-3).
În completarea acestor studii, am realizat o analiză urbanistică prin care au fost analizate:
• mobilitatea pietonală şi auto; • accesibilitatea spaţială; • distribuţia funcţiunilor şi a permeabilităţii.
Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Plan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
În studiul de analiză imobiliară zona Baicului, Sectorul 2 Bucureşti a fost segmentat pe următoarele arii:
• mov T2 reprezintă o zonă (mare) dedicată trasporturilor (gara, autogara); • verde (V1A) reprezintă puţinele spaţii verzi din zona de analizat (Lunca Florilor şi marginea
lacului); • galben (L3A2) sunt evidenţiate blocurile din cartier (aproape toate P+4); • maro (M3B) sunt delimitate zonele mixte destructurate sau în curs de construcţie sau
reamenajare sau industriale; • zona cu verde de lânga lac (L1) se prezintă ca o zonă care ar avea nevoie neaparat de un
PUG, aceasta find ca o zonă cu multe barăci, străzi neasfaltate şi locuinţe care nu au utilităţile necesare pentru supravieţuire;
• porţiunile verticale de roşu închis şi deschis (M2B) reprezintă zona limitrofă străzii noi Doamna Ghica, zona mixtă;
• zona marcată cu gri pe hartă (A2B) este zona Baicului cu un plan urbanistic aprobat.
Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Plan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
2.2 Caracteristici demografice şi sociale ale zonei de acţiune urbană şi comparaţie cu oraşul
2.2.1 Distribuţia populaţiei Pornind de la ultimul recensământ realizat în 2002, populaţia zonei Baicului a fost de 15.338 locuitori din care 7.368 de bărbaţi şi 7.970 de femei (circumscripţiile 18 şi 19 ale sectorului 2). Populaţia totală a sectorului 2, conform aceluiaşi studiu demografic, este de 362.609 locuitori, astfel ponderea populaţiei din zona de referinţă în total populaţie sector fiind de 4,23%.
Pop ul ati a Sectorul ui 2, Bucuresti
4.2%
95.8%
Zona Baicului Alte zone
Distribuţia populaţiei cartierului pe străzi, prezentată în tabelul de mai jos, evidenţiază o aglomerare pe str. Stolnicul Vasile (22.8%), Popa Nicolae (17.5%) şi Lunca Florilor(13.4%), ca rezultatat al aglomerărilor de blocuri.
Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Plan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
Populaţia zonei a înregistrat o scădere de 2,8% in 2005 (scădere cu 429 locuitori), ajungând astfel la pragul de 14.909 persoane. Din acest total, populaţia feminină era de 7.749 persoane (52%) faţă de 7.970 persoane înregistrate la recesământul din 2002), în timp ce bărbaţii erau în numar de 7.160 (48%).
În 2005, structura populaţiei a suferit schimbări în comparaţie cu datele înregistrate în 2002, astfel populaţia mai numeroasă era aceea din grupele de vârsta cuprinse între 35 si 39 de ani (12% din total), urmată de segmentul de vârsta 30-34 de ani (10% din populaţie) şi de 9% reprezentaţi de cei cu vârste cuprinse între 40 şi 44 de ani.
Din analiza datelor privind tendinţele demografice la nivelul sectorului 2 se constată diferenţe de structură în ce priveşte gruparea populaţiei pe vârste, astfel pentru grupa de vârsta între 35-39 ani 8,4% (12% zona Baicului), 30-34 ani 7,6% (10% zona Baicului), 40-44 ani 5,4% (9% zona Baicului). La nivel de sector populaţia cea mai numeroasă se găseste în grupele 65 ani şi peste (15,3%), 25 – 29 ani (9,8%) si 50 – 54 ani (9,2%).
Cea mai mare diferenţă a populaţiei pe sexe a fost înregistrată în categoria de vârsta 30-34 de ani, unde numărul femeilor în 2005 a fost de 791 de persoane cu 86 de persoane în plus (+5,7%) faţă de cele de sex masculin, egal cu 705. Pentru acest interval de vârsta, femeile sunt la 53% în timp ce bărbaţii ajung la 47% din totalul categoriei.
Populaţia din cartierul Baicului este eterogenă, românii reprezintă majoritatea, dar alături de ei mai trăiesc diferite minorităţi, dintre care cei mai numeroşi sunt rromii, urmaţi de arabi, chinezi şi turci, la care se adaugă refugiaţii, majoritatea de origine africană.
Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Plan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
Evoluţia principalilor indicatori sociali reflectă situaţia demografică a zonei în perioada 2000-2006:
• sporul natural a fost negativ, la 241 de decese în 2006 corespunzând 228 de naşteri; • rata mortalităţii este mai mare la nivelul întregului sector 2 în comparaţie cu zona Baicului; • nupţialitatea este în creştere, evoluţia fiind de aproximativ 35 noi căsătorii în perioada 2000-
2007.
2.2.2 Principalii indicatori sociali în zona Baicului
Indicatori sociali inregistrati in Sectorul 2, Bucuresti, respectiv zona Baicului
În ce priveşte populaţia activă şi ocupată în număr de 6.300, 64.9% erau persoane cu vârste cuprinse între 30 şi 49 ani, în timp ce 27% din populaţia activă era reprezentată de tineri. Procentul major al persoanelor şomere a fost înregistrat la bărbaţii cu vârste cuprinse între 30 şi 39 ani (82%). Tinerii cu vârste mai mici de 20 ani au înregistrat şi ei un procent de 7,9%.
Numărul angajaţilor este de 6.300 persoane, circa 97% din totalul populaţiei active din zona Baicului. Gradul de ocupare al populaţiei cu vârste mai mari de 15 ani era de 50,4%, cu un procentaj al femeilor mai mic decât cel al bărbaţilor (44,6% faţă de 56,9%).
78% din populaţia cu studii superioare prezintă ocupare în muncă (procentul de 79,8% pentru femei şi 77,3% pentru bărbaţi). Din populaţia cu studii medii, 64,5% (68.5% bărbaţi şi 59.9% femei) prezintă ocupare în munca. Persoanele fără studii au un grad de ocupare de 27.7% (cel al bărbaţilor de 34.5% şi 22.8% pentru femei). Procentul angajaţilor persoanelor peste 15 ani a fost egal cu 55%, cu un procent masculin de 62,9% şi cel feminin egal cu 47,9%.
La ultimul recensământ al populaţiei, numărul persoanelor fără locuri de muncă în zona Baicului era de 570 persoane. În general, procentul de oameni fără locuri de muncă înregistrat (proporţia celor fără locuri de muncă din populaţia activă) în zonă era de 8,3%, cu mult mai mare faţă de datele naţionale înregistrate (3,9%). Şomajul în rândul femeilor înregistrează nivelul de 6,9%, mai mic decât cel înregistrat în rândul bărbaţilor - de 9,5%. O mare parte din numărul persoanelor fără locuri de muncă este reprezentat de tineri cu vârsta sub 25 de ani (27,7%), mai ales cu studii inferioare.
Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Plan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
La nivel de sector convieţuiesc români (cca. 96%), romi (1,74% reprezentând cca. 6300 locuitori), maghiari (0,33%), germani (0,12%), macedoromâni (0,03%), secui (0,01%), saşi (0,01%) totalizând aproximativ 363.559 de locuitori.
După evaluări pe baza recensamântului din 2001 şi ancheta calitativă a reieşit un numar de 2000 de rromi declaraţi oficiali în zona Baicului (reprezentând cca 1/3 din totalul rromilor la nivel de sector în condiţiile în care zona acoperă puţin peste 4% din populaţia sectorului). Marea parte a rromilor rezidă în blocurile din Lunca Florilor şi Aleea Silistea, cât şi în blocurile de familişti şi în barăcile din Strada Ziduri Între Vii (atât în zona lacului Fundeni cât şi spre Şos Electronicii). De observat că aproape 30% dintre rromi trăiesc în Lunca Florilor şi cam 20% pe strada Siliştea. Zona parcului rezultă ca fiind cea cu densitatea cea mai mare a rromilor în cartier, mai ales în relaţie cu blocurile care dau pe partea internă şi nu către strada principală.
Autorităţile locale, în colaborare cu organizaţii non-guvernamentale, încearcă să găsească soluţii pentru îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă în comunităţile de rromi şi pentru integrarea lor în societatea românească. O soluţie ar fi construirea de locuinţe sociale pentru familiile de rromi sau amenajarea unor spaţii speciale de campare, care să fie racordate la reţelele de utilităţi publice, eliminând totodată problemele legate de poluarea mediului.
De asemenea, Guvernul României a alcătuit o strategie de îmbunatatire a situaţiei rromilor, pe 10 ani, cu un plan de măsuri pe 4 ani, în 10 domenii sectoriale - administraţie publică şi dezvoltare comunitară, locuinţe, securitate socială, sănătate, economie, justiţie şi ordine publică, protecţia copilului, educaţie, cultură şi culte, comunicare şi participare civică. La aceasta se adaugă campanii pro-rromi, care au scopul de a face cunoscut specificul istoric şi cultural al etniei rrome şi de a atrage atenţia asupra problemelor pe care comunităţile de rromi trebuie să le înfrunte.
2.2.3 Analiza SWOT a situaţiei demografice
Analiza SWOT a situatiei demografice in zona Baicului
Puncte tari OportunitatiPopulatie tanara Crearea de locuinte sociale
Indicatori demografici stabili Implicarea comunitatii in rezolvarea problematicilor sociale
Zona aflata in expansiune rezidentiala Accesarea oportunitatilor de finantare privind crearea de obiective de infrastructura socialaCresterea participarii la actul educational
Puncte slabe AmenintariNivel de educatie Slaba absorbtie a fondurilor in sector
Problematica integrarii minoritatilor Capacitatea de mobilizare civica scazuta (asociativitate)
Saracie Scaderea nivelului educational
Absenta spatiilor pentru dezvoltarea de obiective publice Migratia catre zone mai dezvoltate ale Bucurestiului
Sursa: Analiza Consultantului
2.2.4 Dezvoltarea Resurselor Umane În 2005, structura populaţiei a suferit schimbări în comparaţie cu datele înregistrate în anul 2002, astfel populaţia mai numeroasă era aceea din grupele de vârsta cuprinse între 35 şi 39 de ani (12% din total), urmată de segmentul de vârsta 30-34 de ani (10% din populaţie) şi de 9% reprezentaţi de cei cu vârste cuprinse între 40 şi 44 de ani. În termeni ai raportului de dependenţă
Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Plan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
demografică, în Baicului raportul este de 28 de tineri la 1000 de adulţi, o cifră mai scăzută decât media naţională.
Problema majoră a zonei Baicului în domeniul specializării resurselor umane este generată de lipsa unităţilor de invăţământ şi nivelul salarial al locuitorilor din această arie urbană. La nivelul anului 2008, în Baicului există un singur liceu teoretic (privat), o scoală generală şi două gradiniţe.
Slaba calitate a actului educaţional în Zona Baicului este generată de slaba calificare a resursei umane din zonă. Baicului este o zonă care găzduieşte 547 de firme, care numară în total 1769 de salariaţi, ceea ce înseamnă că fiecare firmă are o medie de 3,2 salariaţi; prin urmare, numărul de muncitori angajaţi din zonă este mai degrabă neînsemnat, având în vedere numărul mare de firme din perimetrul care reprezintă obiectul nostru de cercetare. Această situaţie este generată şi de faptul că, de exemplu, 288 de microfirme care nu dispun de nici un angajat.
Forţa de muncă din Baicului, descompusă după dimensiunea companiilor, prezintă o imagine mai curând omogenă, din moment ce angajaţii microfirmelor (firme cu 0-9 angajaţi) sunt în numar de 678, adică 38% din totalul angajaţilor din Baicului, jar angajaţii firmelor cu 10-49 de angajaţi şi ai celor cu 50-249 sunt în numar de 528, respectiv 563.
2.2.5 Somaj La ultimul recensamânt al populatiei făcut de Primărie, numărul persoanelor fără locuri de muncă în zona Baicului era de 570 persoane.
Pentru femei procentul de dezocupare era egal eu 6,9%, mai mic decât cel înregistrat de bărbaţi, care înregistrează valoarea de 9,5%. Dacă analizîm clasele de vârstă, vom descoperi că o mare parte din numarul persoanelor fără locuri de muncă este reprezentat de tineri cu vârsta sub 25 de ani, (27,7%), mai ales cu studii inferioare. În plus, procentul persoanelor fără loc de muncă a atins nivelul cel mai malt în ceea ce priveşte tinerii sub 20 de ani, atingând cifra de 19,7%
În ultima perioadă, procentul persoanelor fără locuri de muncă (proporţia celor fără locuri de muncă din populaţia activă) înregistrat la nivelul zonei Baicului era de 8,3%, cu mult mai mare faţă de datele înregistrate la nivel naţional (3,9%), sau la nivelul sectorului 2, Bucureşti (2,6%).
De remarcat că zona Baicului participă cu mai mult de 10% din numărul total de şomeri înregistraţi la nivelul sectorului 2, în condiţiile în care procentul populatiei acestei zone în total populaţie sector 2 este de 4,23%. Îngrijorător este faptul că populaţia tânără este afectată cu precădere de acest fenomen, fiind necesare programe de reconversie profesională şi educaţie (pregătire profesională iniţială şi continuă).
2.2.6 Multiculturalism
Se constată disparităţi de dezvoltare între zona Baicului şi celelalte zone ale Bucureştiului, caracterizate printr-un nivel ridicat al somajului, nivelul redus de educaţie, condiţiile precare de locuit, lipsa serviciilor medicale şi sociale, rata ridicată a criminalităţii. În zonă se înregistrează un grad ridicat de separare socială între populaţia rromă (10% din totalul populaţiei zonei),
Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Plan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
populaţia de refugiaţi şi restul locuitorilor zonei, datorată nivelului scazut de educaţie, veniturilor mici. Această segregare socială a condus la procese de formare a inegalităţilor şi la o distanţare socială (marginalizare şi chiar la izolare socială).
Este interesant de corelat structura etnică a populaţiei zonei cu naţionalitatea firmelor, astfel sunt 386 firme româneşti, 103 firme chineze, 27 de origine arabă şi doar 31 europene, dintre care 9 italiene. Rezultă în mod evident cî partea cea mai mare este aceea de naţionalitate română care reprezintă 70% din totalul firmelor, urmată de cele 19 procente de naţionalitate chineză şi respectiv 5, 4 si 2% pentru Ţările Arabe, Europa şi Italia.
În ce priveşte populaţia din cartierul Baicului aceasta este eterogenă. Românii reprezintă majoritatea, dar alături de ei mai trăiesc diferite minorităţi, dintre care cei mai numeroşi sunt rromii, urmaţi de arabi, chinezi şi turci, la care se adaugă refugiaţii, majoritatea de origine africană. În zona Baicului se înregistrează cel mai mare număr de străini, decât în restul zonelor din Sectorul 2, Bucureşti, procentul fiind de 4,23%. În viitor este greu de preconizat dacă acest procent al imigranţilor în zona Baicului se va menţine, deoarece este greu de identificat posibilii factori de atragere a populaţiei imigrante în această zonă. Refugiaţii existenţi pe teritoriul zonei Baicului (legat si de existenţa Centrului de Refugiaţi nr. 2 din Baicului) sunt din Serbia, Afganistan, Irak, Somalia, Nigeria, Eritreea.
Conflictele apar mai ales în cazul rromilor. Puţini dintre acestia sunt oameni educaţi, cu o bună stare materială. Majoritatea trăiesc oarecum izolat, la periferia cartierului, unde îşi ridică locuinţe precare, în general în mod ilegal. Trăiesc în mizerie, neavând acces la reţelele de utilităţi publice şi strângând pe lângă barăci tot felul de gunoaie menajere sau deşeuri din construcţii, pe care le vând sau le folosesc pentru încălzirea camerei în care se îngramadesc toţi membrii familiei, în multe cazuri chiar mai multe familii.
Din totalul de 2000 de rromi prezenţi în zona Baicului (reprezentând cca o treime din totalul rromilor la nivelul sectorului 2, în condiţiile în care zona acoperă puţin peste 4% din populaţia sectorului) este facil de observat că aproape 30% trăiesc în Lunca Florilor şi cam 20% pe strada Siliştea. Zona parcului este cea cu densitatea cea mai mare de rromi.
2.2.7 Spor natural Comparând sporul natural din întreg sectorul 2 cu rata din Zona Baicului, remarcăm o situaţie mai bună a acesteia din urmă.
Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Plan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
2.2.8 Educaţie În zona Baicului există 2 gradiniţe şi o şcoala generală. Şcoala înregistrează aproximativ 300 de elevi anual, în clase de 18-19 copii. Participarea a scăzut foarte multe în perioda 1996 – 2007. Dacă în 1996 la nivelul scolii erau înregistraţi 700 de copii în 2007 numărul acestora scăzuse la 300.
Aproximativ 70% dintre elevi sunt de etnie rromă, iar datele existente în ceea ce îi priveşte arată faptul că aproximativ 5% dintre aceştia sunt trimişi de părinţi să cerşească. Aproximativ 50% dintre elevele de etnie rromă abandonează şcoala până la absolvirea celor opt clase obligatorii.
Din punct de vedere al educaţiei postliceale, rata de succes a tinerilor din zona Baicului este redusă. Atfel,
• doar 1% dintre tineri îşi completează studiile la nivel Universitar şi de Master • 60% dintre tineri urmează cursurile Şcolilor de Arte şi Meserii • 10-15% dintre tineri sunt necalificaţi • 15% dintre tineri săvârşesc infracţiuni sau riscă să devină infractori
Slaba calificare a tinerilor generează slaba adaptare a forţei de muncă la nivel de zonă pentru meserii calificate, solicitate de înteprinderile care au investiţii în areal. Riscul major este ca mare parte dintre tineri să devină infractori sau să migreze în alte zone/ţări.
2.2.9 Servicii sociale Nevoile de servicii sociale sunt generate de problemele cu care se confrunta comunitatea locala, pornind de la ventuirle pe familie (aflate in medie sub limita de subzistenta), urmate de violentele din familie si nu numai, trecand apoi la somaj si la consumul de droguri si alcool, precum si criminalitate (infractiuni si talharii).
O alta problematica importanta identificata in zona Baicului, se refera la armonizarea intereselor diverselor nationalitati prezente in zona si la livrarea unor servicii sociale specifice in acest sens. In zona Baicului este amplasat unul dintre putinele Centre de Refugiati la nivelul municipiului
Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Plan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
Bucuresti, in acest sens existand o nevoie specifica aprecum si o implicare a unor ONG-uri de profil. nr. 2. Majoritatea refugiatilor rezidenti ai Centrului de Refugiati sunt de origine africana. Refugiatii care locuiesc in zona Baicului provin din Serbia, Afganistan, Irak, Somalia, Nigeria, Eritreea. De copii refugiatilor se ocupa organizatia Salvati Copii datorita faptului ca acestia au nevoi sociale specifice ce solicita expertiza speciala in acest sens. Serviciile asigurate de Primarie Sectorului 2 sunt completate prin programe ale Inaltului Comisariat ONU pentru Refugiati sau Organizatia Femeilor Refugiate din Romania.
O alta problema evidentiata in zona Baicului se refera la situatia etnicilor rromi, care, conform statisticilor Primariei sunt in numar de 2500 la nivelul unei populatii de 20.000 de locuitori. Acestia rezida in special in zona depresionaea adiacenta lacului Fundeni, o zona care face in prezent obiectul interventiei publice a Primariei pentru rezolvarea problemelor de infrastructura de apa si canal intr-o prima faza. Impactul proiectelor propuse este relevant in aceasta zona deoarece statistica indica o coagulare a cel putin 50% din populatia rroma in acest areal (Str Lunca Florilor si Str Silistea). De asemenea, baracile ilegale din str Dragusin Deleanu si starea proasta a conditiilor de viata din zona conduc la necesitatea realizarii unor investitii de impact pe termen lung asupra calitatii vietii. O etapa ulterioara a acestor investitii se vrea a fi finantata prin intermediul acestui plan de dezvoltare si propune incheierea investitiilor prin realizarea infrastructurii de drum. Lipsa serviciilor sociale de sanatate, educatie sau de alta natura nu afecteaza numai populatia rroma, aceasta produce un impact negativ asupra confortului intregii populatii la nivelul acestei zone. Proiectele de infarstructura nu vor fi eficiente in absenta unor masuri de tip soft, proiecte de implicare a comunitatii in general in identificarea necesitatilor si constructia comuna a zonei.
Concluziile Studiului de analiza socio-economica in zona Baicului, comandat de catre Primaria Sectorului 2, Bucuresti, arata o realitate concreta a situatiei locuitorilor din zona Baicului. Principalele probleme la nivelul zonei Baicului se refera la nivelul de trai al consultantilor, nivel de trai care s-a inrautatit, in special din cauza lipsei de coeziune la nivel de populatie si o scadere a veniturilor familiilor defavorizate precum si a nivelului scazut de educatie a rezidentilor. Cauzele secundare ale acestor probleme sunt marginalizarea sociala si insuficienta mecanismelor de asigurare a securitatatii responsabile cu ordinea publica in zona.
Sursa problemelor sociale cu care se confrunta locuitorii zonei Baicului pare a fi lipsa banilor, 85% din intervievati declarand ca au un venit personal mai mic de 500 RON, in timp ce restul de 15% sustin ca venitul mediu al unui locuitor din Baicului este cuprins intre 500-800 RON, dar eu siguranta nu depaseste aceasta suma.
Studiul social realizat la nivelul zonei Baicului reflecta si alte probleme generate de lipsa de servicii sociale. Crearea unor noi centre sociale constituie un element cheie al dezvoltarii pe termen lung a zonei Baicului. Concluziile se refera la lipsa unei asistente integrate la nivel de populatie, insuficienta proiectelor sociale pentru populatia din zona, absenta unui sistem de asigurare a securitatii a persoanelor din zona.
2.2.10 Migraţie Deoarece nu există statistici referitoare la fluxul şi evoluţia emigrării legale a forţei de muncă din cartierul Baicului s-a realizat un sondaj pe un eşantion reprezentativ cu administratorii blocurilor
Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Plan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
din zona Baicului, pe baza limitelor teritoriale delimitate în vederea obţinerii de date referitoare la fluxul emigranţilor, cu o abordare “bottom-up1”.
Pe baza interviurilor se poate observa că, din populaţia totală, cu reşedinţa în zona respectivă, procentajul cetăţenilor care au emigrat legal în străinatate a fost egal cu 1,72% din total. Blocul care a înregistrat o rată mai mare a emigrării a fost nr. 16, de pe strada “Stolnicul Vasile”, unde 6,4% din locuitorii blocului au plecat să lucreze în străinatate. Imediat următorul este blocul nr. 20, de pe aceeaşi stradă, unde procentul este de 5,9%.
2.2.11 Analiza SWOT privind caracteristicile sociale Analiza SWOT privind caracteristicile sociale ale zonei Baicului:
Analiza SWOT privind caracteristicile sociale ale zona Baicului
Puncte tari OportunitatiMulticulturalism Accesarea finantarilor din Fondul Social European
Indicatori sociali si demografici stabili Integrarea populatiei rrome cu ajutorul proiectelor europene
Expansiune rezidentiala cu implicatii asupra indicatorilor demografici, economici si sociali
Propunerea si dezvoltarea de proiecte sociale
Dezvoltarea proiectelor de centre medicale si gradinite (private/publice) ca urmare a expansiunii rezidentialeForta de munca disponibila
Puncte slabe AmenintariNivelul de trai al populatiei Dezvoltarile rezidentiale - potential de segregare al noii populatii
Nivelul somajului Migratia din zona Baicului
Nivelul de educatie Gradul de integrare al populatiei rrome
Serviciile de educatie (ca acces si rezultate) Lipsa proiectelor sociale
Accesul la serviciile medicale in zona Capacitate redusa de pregatire a proiectelor
Securitatea cetatenilor
Sursa: Analiza Consultantului
1 Sursa; Studiul de analiză socio-economică în zona Baicului, comandat de Consiliul Local Sector 2 Bucureşti, Bucureşti
Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Plan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
2.3 Caracteristici economice (profil economic, accesibilitate, servicii publice, învăţământ universitar, cercetare) ale zonei de acţiune urbană şi comparaţie cu oraşul
La elaborarea Strategiei de dezvoltare urbană a zonei Baicului a fost consultat şi Studiul de analiză socio-economică, elaborat de Consiliul Local Sector 2 Bucureşti, Bucureşti. Vă rugăm să vă referiţi la Anexa 2.
2.3.1 Profil economic Integrarea Zonei Baicului în peisajul economic al Primăriei Sectorului 2 reflectă specificităţile acestei zone, care ţin mai degrabă de structura socială şi economică a cartierului decât de o anumită tradiţie istorică. Fiind o zonă periferică a Bucureştiului, nod de transport feroviar, zona Baicului a putut pune la dispoziţia anteprenorilor locaţii ieftine unde aceştia au putut iniţia afaceri.
Industria, ca ramură reprezentativă a Sectorului 2 Bucureşti, s-a dezvoltat până în 1989 pe platformele industriale: Pipera, zona Obor, inclusiv Baicului-Electronicii. Înteprinderile productive din zona Baicului, cele cu un anumit trecut în perioada socialistă, nu au supravieţuit tranziţiei, aflându-se în diverse stadii de degradare (Solaris, Comatchim,etc). Acestor unităţi industriale mari li s-a schimbat forma de proprietate, o parte din acestea s-au restructurat şi s-au redus numeric, orientându-şi producţia spre noile cerinţe ale pieţei (fabrica de medicamente Sintofarm, al cărei imobil este modern, din sticlă, 90% din teren fiind vândut dezvoltatorului imobiliar Romfelt). Mari investitori strategici au preluat vechile unităţi de producţie, le-au modernizat şi le-au readus în circuitul productiv (Sintofarm, C&I, Kocher, Leykom, Sis sa, ). De asemenea, dezvoltatorii imobiliari au fost interesaţi de o parte din aceste vechi întreprinderi industriale, dezafectând vechile situri industriale pregătind construcţia unor noi ansambluri rezidenţiale (terenurile vechilor fabrici Solaris, Comatchim).
Datorită faptului că zona Baicului este limitată ca teritoriu, este dificil de punctat o anumită integrare a activităţilor sau clusterizare. Nu există lanţuri integrate, mai degrabă o disparitate a activităţilor economice din zonă care nu permit realizarea unor economii de scală. De aceea, analiza caracteristicilor fiecărei străzi importante din zona Baicului poate oferi o imagine a activităţii comerciale în zone.
1 Începând cu Strada Baicului, o zonă cu o dezvoltare aproape omogenă a celor trei sectoare de activitate economică, se poate observa că industria este sectorul cu cea mai importantă prezenţă ca număr de firme (35% din total sector), adică 26 de firme care activează cu precădere în producţia de schimburi auto, în prelucrarea manufacturilor de diverse tipuri şi, mai putin, în industria alimentară şi în construcţii. Urmează la mică distanţă, cu 34%, sectorul serviciilor, care înglobează 25 de firme, dintre care cele mai multe sunt implicate în furnizarea de servicii de contabilitate şi consultanţă. Principalii agenţi economici ai acestei zone sunt: Mobest, Comachim, Solaris, Sintofarm, C&I, Spălătorie Auto.
2 Strada Bd. Garii Obor este o arteră cu o concentrare de activităţi legate de furnizarea de servicii (68%), în total 22 de firme implicate în aceast sector, dar care cele mai multe sunt active în Servicii de consultanţă şi contabilitate. Comerţul în schimb reprezintă 19% din
Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Plan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
activităţile desfăşurate în Bd. Gării Obor, iar industria 13%, caracterizată exclusiv de segmentul companiilor de construcţii.
3 Strada Electronicii, deşi numară doar 8 firme, dintre care 4 aparţinând sectorului industrial şi 3 sectorului servicii, are o activitate industrială importantă generată de firme precum Grupul Italian Imballaggi si C&I Service Trans Srl, care dau valoare adaugată zonei studiate, atât în privinţa câştigurilor, cât şi a întrebuinţării forţei de muncă. O observaţie care poate fi adusă în cazul Străzii Electronicii este aceea că, probabil, preponderenţa industriei îşi găseşte argumentaţia în disponibilitatea spaţiului nestrăjuit de blocuri de locuinţe caracterizat de o densitate mică a populaţiei.
4 În ceea ce priveşte Strada Heliade Între Vii, unde sunt localizate 21 de firme, putem afirma că din sectoarele economice din Heliade Între Vii (in %), sectorul comerţ este cel mai bine reprezentat, reprezentând 57% din activităţi, dominând comerţul en detail. Industria, care înregistrează 24% din total, desfăşoară exclusiv activităţi legate de sectorul edilitar. Restul de 19% reprezintă activităţi de furnizare de servicii către companii.
5 Strada Popa Nicolae înregistrează cea mai mare concentrare de firme (93 din 405), în funcţie şi de dispunerea spaţială. Sectorul principal este cel comercial, care reprezintă 47% din economia locală, urmat de cel industrial cu 27%, cea mai mare parte revenind construcţiilor (circa 18 firme), la care se adaugă industriile manufacturiere şi schimburi/service pentru automobile. Serviciile, care reprezintă 24% din total, sunt specializate în principal în segmentul imobiliar, al telecomunicaţiilor şi serviciilor către persoane. 2% reprezintă sectorul agricol (2 firme). De aceea, Popa Nicolae poate fi definită ca o stradă diversă din punct de vedere economic, având în vedere gama de activităţi economice prezente. De asemenea, firmele situate pe această stradă aduc venituri importante, cifra de afaceri totală cumulată fiind printre cele mai mari calculate la nivelul celorlalte străzi din sector.
Analiza sectoarelor de producţie în zona Baicului relevă un număr de 547 firme, din care cele mai multe, 278 dintre ele, aparţin sectorului comercial (51%). Sectorul serviciilor în schimb reuneşte 153 de firme, adică un procent de 28% din total, la care se adaugă 112 societăţi din sectorul industrial (20%). Sectorul cel mai puţin dezvoltat din punct de vedere al numărului de societăţi, dar şi al câştigurilor este cel agricol, cu doar 4 firme (1%). Cifra de afaceri cumulată, a celor 547 de companii prezente în zona Baicului, atingea în 2006 nivelul de aproximativ 64.550.976 Euro, şi a oferit locuri de muncă pentru 1.769 persoane.
Distributia agentilor economici pe principalele ramuri economice
Sectoare activitate Nr. firme ProcentSector comercial 278 50.82%Sector servicii 153 27.97%Sector industrial 112 20.48%Sector agricol 4 0.73%TOTAL 547 100.00%
Sursa: Studiu de analiza socio-economica in zona Baicului, Sector 2, Bucuresti, August 2008 -Finance&Consulting Group S.R.L
Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Plan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
Sursa: Studiu de analiza socio-economica in zona Baicului, Sector 2, Bucurest i, August 2008 - Finance&Consult ing Group S.R.L
Cu privire la sectorul comercial, trebuie specificat faptul că zona Baicului este caracterizată de activităţi de vânzări en-detail, în principal de alimente, activităţi prestate de microînteprinderi care comercializează pâine, legume şi fructe, deservind rezidenţii zonei. Alte tipuri de activităţi se referă în mod special la îmbracăminte şi aparate electrocasnice. În total, zona reuneşte 241 activităţi comerciale en-detail si 37 en-gross, la care se adaugă alte 83 de societăţi care desfăşoară servicii destinate. În această zonă a Bucureştiului, datorită întreprinderilor vechi care au funcţionat înainte de 1989 şi care au fost dezafectate, există numeroase spaţii de depozitare la preţuri competitive. În privinţa activităţilor de comerţ desfăşurate, comerţul en-detail este specializat în vânzarea obiectelor de îmbracaminte şi a alimentelor, care exprimate în procente acoperă 38% respectiv 29% din activităţi, comerţul en-gross este specializat în vânzarea de ţesături, stofe şi obiecte din piele, pe lângă îmbrăcaminte, reprezentând 67% din activitate. Restul de 33% este împărţit între vânzarea de produse din lemn (11%) şi alte unelte. Piaţa de retail din zona Baicului nu include supermarketuri, hipermarketuri, magazine de tip cash&carry, mall-uri, magazine de mai mici dimensiuni care fac parte din lanţuri comerciale, sau centre comerciale specializate. Activităţile comerciale sunt desfăşurate în micile magazine de parter de bloc, în chioşcuri alimentare, într-o farmacie, şi chioşcuri de vânzare presă, acestea axâdu-se doar pe vânzarea produselor de baza (pâine, brânzeturi, lactate, mezeluri, patiserie, medicamente). Comerţul cu produse agro-alimentare se desfăsoară într-o piaţă volantă, special amenajată, oferind facilităţile necesare vânzarii produselor în condiţii optime.
Domeniul construcţiilor a cunoscut o creştere constantă în zona Baicului. Sunt prezente în zona 53 de societăţi care activează în acest sector, cel mai probabil sedii legale situate în această zonă din considerente economice.
În zonă sunt situate mai multe întreprinderi de manufactură, de mici dimensiuni (50 de firme) şi câteva laboratoare de producţie alimentară (7 firme).
Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Plan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
Activităţile care nu s-au dezvoltat înca în termeni cantitativi sunt cele care oferă servicii pentru populaţie. În zonă sunt doar câteva saloane cosmetice şi centre de pariuri. Firmele de transport sunt prezente în număr de 12 unităţi, iar activitatea imobiliară este desfăşurată de 25 de societăţi. Se remarcă prezenţa activităţilor de prestări servicii de tip clasic, cele inovative nedezvoltându-se în această zonă.
Serviciile de tip financiar, servicii turistice, de publicitate şi advertising nu sunt reprezentate în zona Baicului.
Zona Baicului este importantă în plan strategic, fiind situată în apropierea centrului capitalei, cu o bună perspectivă pentru economia locală. Cu toate acestea, zona prezintă un aspect urban degradant, sărăcăcios, cu un nivel de dezvoltare mult mai scazut decât cel înregistrat de celelalte zone ale capitalei. Acest lucru se datorează infrastructurii de transport şi utilităţi deficitare, a nivelului scăzut de instruire şi de calificare profesională a locuitorilor zonei Baicului, a nivelului ridicat al infracţionalităţii, şi implicit a nivelului de trai redus. Preponderente sunt companiile care au înregistrat o cifră de afaceri mai mică de 250.000 euro.
Din punct de vedere economic, la nivelul capitalei piaţa de retail a cunoscut o evoluţie ascendentă puternică în ultimii doi ajungând la peste 60% din totalul comerţului. Astfel, în Bucureşti s-au construit noi supermarketuri, hipermarketuri, magazine de tip cash&carry, mall-uri, magazine de mai mici dimensiuni care fac parte din lanţuri comerciale, precum şi centre comerciale specializate. Această dezvoltare s-a datorat conjuncturii economice pozitive înregistrată în România după aderare, în special în Bucureşi, şi anume creşterea salariilor, a consumului şi scăderea şomajului. Cu toate acestea, în zona Baicului unde domină sectorul comercial, activitatea en-detail (în principal de alimente) se desfăşoară în micile magazine la parterul blocurilor, în chioşcuri alimentare şi într-o piaţă volantă, special amenajată. Totodată, aceasta se axează doar pe vânzarea produselor de bază (pâine, brânzeturi, lactate, mezeluri, patiserie, etc.) spre deosebire de marea varietate de produse şi de calitate superioară oferite în cadrul comerţului modern din capitală.
Deşi în Bucureşti, băncile şi-au extins numărul de agenţii, automate şi şi-au diversificat oferta de produse şi servicii, iar agenţiile de turism, publicitate şi advertising au pus accentul pe creşterea calităţii serviciilor oferite, aceste tipuri de servicii nu sunt reprezentate în zona Baicului.
Doar industria imobiliară a înregistrat un trend ascendent pe baza construcţiilor de ansambluri rezidenţiale.
În plus în zona Baicului, lipsesc cu desăvârşire atracţiile publice, monumentele istorice, bibliotecile şi centrele culturale şi locurile de distracţie.
În ceea ce priveşte infrastructura rutieră, străzile sunt neasfaltate, autobuzul este singurul mijloc de transport în comun şi nu există piste pentru biciclişti. La nivel de capitală, lungimea străzilor şi rata lor de modernizare este necorespunzătoare pentru o capitală europeană şi nu asigură condiţiile necesare desfăşurării unui trafic rutier optim. În plus, lipsa locurilor de parcare este o problemă generală generată de creşterea semnificativă a numărului de autovehicule.
Gara de Est - Obor care face legătura doar cu sud-estul ţării, oferă multiple opţiuni de dezvoltare în cazul dezafectării parţiale sau totale a acesteia.
Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Plan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
Din punct de vedere educaţional, în zona Baicului nu există decât o şcoală de învăţământ primar şi gimnazial şi o grădiniţă fiind insuficiente în raport cu numărul de copii. În plus, nivelul de studii al populaţiei din zonă este foarte scăzut, cu toate că la nivelul de Bucureşti nivelul este foarte ridicat. Totodată, lipsesc serviciile de asistenţă medicală şi socială, locuitorii zonei Baicului apelând la serviciile medicale oferite de celelalte policlinici si spitale din celelalte zone ale capitalei. Având în vedere cele mai de sus, zona Baicului necesită o serie de îmbunătăţiri în vederea sprijinirii dezvoltării mediului de afaceri şi a aspectului urban.
2.3.2 Principalii agenţi economici prezenţi în zona Baicului Cea mai importantă dintre cele 8 companii mari din zona Baicului, este compania Leykom Import Export Srl care în 2006 a înregistrat o cifră de afaceri de 3.855.205 euro, urmată de Gruppo Italiano Imballaggi Srl care a avut o cifră de afaceri de 3.629.999 euro. Acestea sunt urmate de Repacom Obor SA cu o cifră de afaceri de 1.457.121 euro şi Sintofarm SA care raportă la sfârşitul anului 2006, 1.356.500 euro.
Firmelor româneşti, 386 la număr, li se adaugă 103 firme chineze, 27 de companii conduse de persoane de etnie arabă şi doar 31 europene. Tabelul de mai jos prezintă în procente firmele din zona Baicului din punct de vedere al naţionalităţii. Rezultă în mod evident că marea majoritate a companiilor sunt de naţionalitate română în proporţie de 70% din totalul firmelor, urmată de firmele chinezeşti (19%) şi respectiv 5, 4 si 2% pentru Ţările Arabe, Europa şi Italia.
Tara de provenienta a firmelor in zona Baicului
Tara Nr. Firme %Romania 386 71%
China 103 19%
Tarile Arabe 27 5%
Europa 22 4%Italia 9 2%
Sursa: Studiu Grup Finance SRL, 2007
Un element important în ceea ce priveşte companiile din sector este dimensiunea acestora şi implicit, performanţa pe care o pot genera. Se poate constata preponderenţa prezenţei firmelor având cifra de afaceri până la 250.000 Euro (89%) şi până la 1.000.000 Euro (6%) şi un număr scăzut de companii cu o cifră de afaceri între 1.000.000 şi 10.000.000 Euro (3%). Această structură a companiilor este generată şi de tipul de activităţi desfăşurate, în general, aşa cum s-a precizat anterior, activităţi de comerţ şi servicii.
Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Plan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
Începand cu anul 2000, investiţiile companiilor care îşi au sediul în zona Baicului au crescut permanent din anul 2000 în termeni nominali, remarcându-se şi o uşoară creştere înregistrându-se şi în totalul investiţiilor realizate la nivel de Sector 2.
Investiţiile publice realizate până în prezent au vizat reabilitarea de clădiri aflate în patrimoniu public, precum şi reabilitarea de străzi (Baicului, Doamna Ghica, Bulevardul Obor). Investiţiile private de dimensiuni mari au fost realizate în:
• sectorul industrial, constând în principal ân dotarea întreprinderilor cu utilaje speciale şi echipamente (Sintofarm, SIS SA, Kocher, Tyro Product, Leykom);
• în sectorul serviciilor: transportul de persoane - achiziţia unui parc de maşini de către compania C&I, telecomunicaţii, etc.
Dintre toate sectoarele de activitate analizate la nivelul anului 2006 se poate remarca o creştere masivă a sectorului imobiliar, dezvoltatori privaţi realizând investiţii importante construirea de ansambluri rezidenţiale şi spaţii de birouri (Complexul Planorama, proiectul Bogart de pe Strada Turturea, noi imobile în zona Lehliul-Olimpiadei).
Zona centrală, aflată în curs de dezvoltare - modernizare (curpinsă între arterele Baicului, Heliade Între Vii, Turturea şi Doamna Ghica), oferă terenuri şi imobile la preţuri convenabile, acestea reprezentând locaţii care se pretează la construcţia de ansambluri rezidenţiale, spaţii de birouri, centre comerciale de tip mall, centre de servicii.
Investitii publice
Pentru a sustine activităţile agenţilor economici din zonă şi pentru a oferi condiţii bune de locuit, în anul 2008, Primaria Sectorului 2 a implementat proiectul de reabilitare a reţelei de apa şi a sistemului de canalizare de pe Strada Calatorului (reţeaua de apă), Comisul Buzinca (reţeaua de apă şi canalizare), Florica Pantazi (reţeaua de apă şi canalizare), Strada Lablanita (reţeaua de apă şi canalizare), Strada Degetarului (reţeaua de apă şi canalizare) şi Strada Stefan Velicu (reţeaua de apă şi canalizare).
Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Plan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
În anul 2002, o parte din investiţiile Primăriei Sectorului 2 s-au direcţionat către reabilitarea reţelelor de apă şi canalizare pe străzile Lehliu, Semnalului, Olimpiadei, iar în decursul anului 2000 a beneficat de aceleaşi lucrări de reabilitare şi strada Rodica.
Sunt în curs de realizare lucrările de modernizare ale reţelelor de apă şi canalizare pe următoarele străzi din cartierul Baicului: Intrarea Butiei, Intrarea Ceptura, Intrarea Sterului, Strada Chintalului, Fălciei, lacobescu, Jugarului, Malului, Palmacului (reţea nouă de apă şi canalizare), iar străzile Ceptura, Cristescu, Niţă Ion şi Strada Zidurii Între Vii vor beneficia doar de reabilitarea sistemului de canalizare.
Investiţiile în zona Baicului au fost intensificate de către Consiliul Local Sector 2 Bucureşti. Locuitorii sectorului 2 au la dispoziţie un nou ambulatoriu dotat la standarde europene, integrat la spitalul clinic „Dr. I. Cantacuzino”, realizat prin finanţarea integrală de către Consiliul Local Sector 2 Bucureşti cu suma de 4,6 miliarde lei vechi (464 mii lei). Activitatea ambulatoriului va fi în principal adresată populaţiei sectorului 2 din zona Tei, Colentina, Doamna Ghica, Gherase şi se va desfăşura în colaborare cu medicii de familie care au cabinete în această zonă. Întreaga activitate medicală se asigură de către personalul medical din structura spitalului clinic „Dr. I. Cantacuzino”.
O altă investiţie care va susţine dezvoltarea socială a zonei Baicului şi prevenirea şi stoparea violenţei şi criminalităţii se referă la demararea lucrărilor în zona de studiu pentru realizarea noului sediu al Poliţiei Comunitare – Zona Baicului, Strada Casmalei nr 3. Valoarea totală a investiţiei este de 17.078,6743 mii Ron, respectiv 4657,0159 mii Euro şi va fi alocată integral de la Bugetul general al Consiliului Sector 2.
Din punct de vedere al calităţii vieţii în zona Baicului, Primăria a urmărit promovarea unor proiecte de ecologizare a resurselor de apă (Lacul Fundeni) dar şi de realizare a unor spaţii publice, de tipul parcurilor. În acest sens, în 2007 s-a aprobat executarea proiectului „Parcurile Viitorului” în parteneriat cu S.C PETROM S.A, proiect ce a urmărit îmbunătăţirea vieţii în comunitate şi în special a cetăţenilor rezidenţi în zona Lunca Florilor.
Pentru estetica generală a Sectorului 2 dar cu un impact important şi asupra dezvoltării Zonei Baicului, Primăria a demarat o serie de proiecte de reconfigurare estetică a sectorului. Una dintre cele mai importante măsuri în acest sens priveşte comerţul ambulant de flori. Consiliul Local al Sectorului 2 a aprobat încă din 2007 reţeaua de amplasamente a mobilierului urban pentru comercializarea florilor pe domeniul public din Sectorul 2, precum şi a modelului de chioşc şi a eşalonării instalării acestuia.
În 2008 au fost realizate primele chioşscuri conform noului model aprobat de Consiliul Local Sector 2 Bucureşti, cu scopul de a crea o peisajistică decentă zonei vizate. La nivelul zonei Baicului se vor prelua principiile utilizate la nivel de sector pentru a crea o armonie funcţională şi a integra spaţiul public investiţiilor moderne private.
Investiţiile Primăriei Sector 2 în infrastructura rutieră la nivel de Zona Baicului cunosc un trend constant începând cu anul 2007. Astfel, în 2007 au intrat în programul de reabilitare străzilor la nivelul Primăriei Sector 2 şi străzi din zona Baicului. Intervenţii au existat la nivelul Străzii Baicului, Cislan, Fraului, Heliade între Vii (cu reabilitarea sistemului rutier), Lehliu, sergent Nicoleta Curlea, Olimpiadei, Rîmnic, Rauseni, Semnalului.
Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Plan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
Din punct de vedere locativ, o serie de investiţii au fost realizate în zona Baicului, ţintind în special reabilitarea bl 16 – bl 17 din Lunca Florilor prin:
- Refacerea instalaţii de termoficare - Refacerea instalaţiilor de apă-canal - Refacerea instalaţiei electrice - Refacerea faţadei - Înlocuirea tîmplăriei exterioară şi interioară - Mansardarea – realizaeea a 8 apartamente de 2 camere pt fiecare bloc
Programul de extindere a reţelei de apă şi canalizare al sectorului 2 prevede începerea de lucrări în 2007 cu o suprafaţă a 1,6 km în zona Baicului 1. Pentru zona Baicului 2 (Heliade între Vii, Coifului, Ciorchinilor, Garbov, Zalelor, Pavezei, Pancota, Draguşin Deleanu, Sighet) extinderea reţelelor de apă prevăzută este de 1,5 km. La nivelul zonei Baicului 3 peste 2,5 km la nivelul străzilor (Nita Ion, Utiesului, George Iacobescu, Ziduri intre Vii, Butiei, Ceptura, Clopoteilor, Malului, Marian Cristescu, Facliei, Palamacului, Jugarului, Sterului, Rodica, Versului, Chintalului).
Penru anul 2008, Primaria Sectorului 2 si-a propus prin planul de investitii extinderea retelelor publice de apa si canalizare, unele initiate déjà in anul 2007, in zona Baicului. Strazile vizate pentru interventie sunt: Str Calatorului, Str Comisul Buzinca, Intrarea Iablanita, Str Florica Pantazi.
Pentru zona Baicului 2 sunt vizate urmatoarele interventii: Str Intrarea Heliade intre Vii, Strada Coifului, Str Heliade intre Vii, Str Dragusin deleanu, Intrarea Pancota, Str Zalelor, Str Pavezei, Str Sighet, Str Ciorchinilor, Str Garbov.
2.3.4 Analiza SWOT a situaţiei economice Analiza SWOT a situaţiei economice din zona Baicului:
Analiza SWOT a situatiei economice a zonei Baicului
Puncte tari OportunitatiPrezenta activa a sectoarelor de comert si servicii Extinderea retelei de internet
Zona aflata in expansiune rezidentiala Dezvoltarea infrastructurii de afaceri
Diversificarea economica Educatie anteprenoriala adresata tinerilor din zona Baicului
Disponibilitatea terenurilor pentru dezvoltari economice Dezvoltarea de structuri de tip start – up
Atragerea investitiilor
Puncte slabe AmenintariInfrastructura de afaceri deficitara Slaba absorbtie a fondurilor pentru dezvoltarea economica
Deficit de forta de munca calificata Scaderea competitivitatii companiilor
Nivel scazut de pregatire profesionala personala Deplasarea interesului investitirilor catre zone mai dezvoltate ale municipiului Bucuresti
Securitatea in zona Incalcarea normelor de mediu de catre agentii economici
Starea infrastructurii publice
Sursa: Analiza Consultantului
Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Plan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
2.4 Dinamica investiţiilor în zona de acţiune urbană
2.4.1 Investiţii imobiliare Cea mai importantă creştere în ultimii ani se înregistrează în sectorul imobiliar. Dezvoltările imobiliare au un potential deosebit în zonă, potenţial datorat în special terenurilor libere disponibile prin dezafectarea fostelor întreprinderi de pe platforma industrială Baicului – Electronicii, dar şi datorită investiţiilor publice realizate de către autorităţile publice locale în reţelele de utilităţi.
Un potenţial major investiţional în zona Baicului îl au proiectele de dezvoltare rezidenţială. În ultimii 4 ani au fost iniţiate o serie de proiecte rezidenţiale, care vor genera cel putin 3820 de apartamente noi. Acest input imobiliar este important şi din punctul de vedere al eterogenităţii locuitorilor zonei Baicului, eterogenitate ce va genera o nouă structură socială şi modificări culturale, de habitat, comportamente de consum, educaţie, etc. În zona de referinţă putem vorbi de 3 categorii de jucători: companiile locale 25 societăţi (companii mici ca dimensiuni şi ca volum de afaceri), persoanele fizice din zonă sau care au proprietăţi în zonă precum şi companii sau dezvoltatori din afara cartierului. În urma lucrărilor de modernizare a infrastructurii locale din 2005 au fost iniţiate mai multe proiecte majore pe segmentul comerial şi rezidenţial, de exemplu complexul PLANORAMA – ansamblu de locuinţe şi birouri în şoseaua Gherase nr. 118 (actual Str. Doamna Ghica nr. 32B) ce realizează un număr de cca 1.120 de apartamente, 800 de locuri de parcare, 4.500 m.p. de zone verzi, spaţii comerciale lucrările vor fi finalizate în 2009. Un alt proiect important este NeoPeninsula proiect în valoare de totală de 300 milioane euro, situat în estul capitalei, în zona Heliade Între Vii, fiind mărginit de Râul Colentina şi de Lacul Fundeni. Complexul va oferi un număr total de 2.700 de unităţi, de la garsoniere si apartamente cu 2, 3 si 4 camere la apartamente de lux cu terase la ultimele etaje ale turnurilor. Proiectul va fi dezvoltat în perioada 2006-2009. Sunt şi alte proiecte în dezvoltare de anvergură mai mică precum şi câteva în curs de demarare cum ar fi cel din zona străzii Baicului 51. Se remarcă dezvoltarea sectorului imobiliar în partea de Nord – nord vest, zona limitrofă cartierului Colentina. Ca potenţial de dezvoltare, piaţa imobiliară a cartierului poate fi împărţită în 8 subzonefuncţionale în funcţie de tipul construcţiilor, grad de dezvoltare, prezenţa utilităţilor, Gara, aglomerare etc. Pe aceste zone, în funcţie de potenţial rezidenţial sau comercial, sunt în analiză mixuri de politici ce pot creşte valoarea şi investiţile în zonele amintite, şi anume: • pentru străzile cu concentrare mare de blocuri, ţinta este de a dezvolta proiecte de reabilitare
termică a apartamentelor. • continuarea investiţiilor în utilităţi şi drumuri, precum şi conectarea acestora la noduri rutiere
importante ale Bucureştiului pentru expunerea mai mare a cartierului la cererea potenţială din sector şi nu numai.
• dezvoltarea de proiecte de agreement in subzonele cu aglomerari de locuinte, in zona scolii si a gradinitei.
• evaluarea unui proiect de dezvoltare a zonei gării, atât ca valorioficare a infrastructurii feroviare, cât şi ca proiect commercial.
Principalele dezvoltări imobiliare cu impact asupra dezvoltării urbane a zonei sunt următoarele:
Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Plan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
Ansamblul Rezidenţial Planorama a fost construit pe o suprafaţă de 18.000 mp dispunând de 1.104 apartamente şi 1.100 locuri de parcare. Termenul de terminare a lucrărilor a fost estimat la finele anului 2008. Planorama va include: o zonă rezidenţială, un centru comercial, un parc în centrul complexului ce va cuprinde dotări pentru: jocuri pentru copii, bănci, zone acoperite s.a., parcări subterane pe două nivele, un club pentru practicarea sportului, pentru distracţie şi relaxare. Acest proiect conţine 4 clădiri construite în jurul unei mari pieţe centrale (2.000 mp). Strada principală a cartierului va avea o zonă comercială cu magazine şi alte servicii.
Ansamblul rezidenţial Romfelt Plaza este un complex imobiliar situat pe un teren de 13.815 mp având 616 apartamente, aproximativ 1.100 de locuri de parcare. Termen estimat de finalizare a construcţiei este 27 august 2009. Complexul rezidenţial Romfelt Plaza este alcătuit din 9 blocuri, 1 bloc cu 24 de etaje, 4 blocuri cu 16 etaje şi 4 blocuri cu 4 etaje, având în total 616 apartamente cu 1, 2, 3 si 4 camere. Parterul este dedicat în intregime spaţiilor comerciale şi sociale. În urma finalizării acestui ansamblu rezidentţal se vor construii două străzi noi conform PUZ aferent, care vor delimita ansamblul la sud intersectând Strada Ziduri Între Vii şi cealaltă fiind delimitarea la vest intersectând Strada Paharnicul Turturea şi noua stradă la sud. Acestea vor genera şi prelua un volum de trafic raportat la noul complex rezidenţial.
Ansamblu Rezidential Peninsula – Heliade intre Vii situat pe peninsula Heliade intre Vii va duce la realizarea a 2600 de apartamente , 3590 locuri de parcare, cu 33.000 mp de zone verzi, gradinite club, spatii comerciale. Lucrarile incepute in 2007 se preconizeaza a fi incheiate in perioada 2009 – 2012.
2.4.2 Alte investiţii economice Cu exceptia investiţiilor în creştere din sectorul imobiliar, în anul 2005 se observă o creştere a valorii investiţiilor în sectorul serviciilor (9,8%) şi în transporturi şi telecomunicaţii (15,1%). Cea mai mare valoare s-a înregistrat în cazul sectorului industrial (64%), cu investiţii centrate pe Strada Baicului şi Şos. Electronicii. Din 2005 însă, structura valorii investiţiilor realizate pe sectoare a s-a schimbat mult, construcţiile luând mult din cota de piaţă a industriei şi a comerţului (ambele în scădere).
Un element important este faptul că, comparativ cu datele din 2005, creşterile au avut loc în sectorul construcţiilor (+21%), din sectorul transporturilor (+3%) şi din sectorul serviciilor (+1%). În scădere sunt în schimb industria (-2 1%) şi comerţul (-4%).
Unul dintre proiectele importante de investiţii care implică şi Consiliul Local Sector 2 Bucureşti este realizarea unor parteneriate de tip public privat pentru creşterea interesului investitorilor in zona Baicului. Pe o suprafata de 900 de mp se urmareste realizarea unui complex agro alimentar, prevazut a fi realizat dinspre str Paharnicul Turturea, de pe aleea din fata blocului 50. Zona se inscrie in intravilanul municipiului Bucuresti , cartier Baicului si este caracterizata prin conservarea unui nucleu residential cu preponderenta locuintelor colective medii intr-o zona industriala care acum se afla in procese de reconversie functionala fara de specificul initial.
Proiectul pesupune realizarea proiectului tehnic, a execuţiei lucrărilor şi exploatarea prin «Companie de proiect» sau o altă formă de organizare, conform prevederilor legii, a unei locaţii constituită din Complex agroalimentar şi piaţă tradiţioanlă şi Centru multifuncţional
Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Plan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
2.4.4 Infrastructura publică - spaţii verzi şi parcări Pentru a surprinde cât mai bine situaţia existentă au fost efectuate o serie de observaţii în teren, iar rezultatele au fost mapate. S-au avut în vedere dotarea infrastructurii publice şi echiparea teritoriului, cât şi forma de utilizare reală a premiselor existente (spaţiile verzi, publice şi private, parcările formale şi informale, trotuarele existente, pubelele de gunoi, semnalizarea trecerilor de pietoni).
În urma analizei se observă o distribuţie echilibrată a spaţiilor publice libere – care nu sunt întotdeauna şi spaţii publice verzi. În special în zona blocurilor aceste spaţii sunt ocupate dezorganizat de maşini sau sub forma unor curţi private de către locatarii mai întreprinzători, sau pur şi simplu de gunoaie. Permeabilitatea sporită a ţesutului urban, fără nici o funcţiune, devine astfel un factor de risc ce conduce la o slabă observare naturală a spaţiului şi anume la o facilitare a criminalităţii în zonă.
În zona Baicului se găseşte un singur parc amenajat în partea de nord-vest, pe Str. Doamna Ghica, în vecinătatea şcolii şi a grădiniţei. În timpul observaţiilor efectuate acesta era utilizat de un public divers.
Un “loc de joacă” este amenajat în vecinătatea str. Paharnicul Turturea, a staţiei de autobuz şi a zonei comerciale existente. Spre deosebire de parc, acest loc de joacă nu era ocupat şi a fost slab utilizat pe întreaga durată a zilei în care s-au desfăşurat observaţiile.
.
Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Plan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
Este foarte importantă nu doar prezenţa transportului public, ci şi accesibilitatea statiilor transportului public. Pentru ca o zonă să fie uşor accesibilă cu transportul în comun şi pentru a favoriza utilizarea acestuia, este considerată optimă o distanţă nu mai mare de 5 minute de mers pe jos între orice locuinţă si staţia de transport. Harta de mai jos arată zona de acoperire a staţiilor existente. Se observă că în condiţiile actuale rămânand greu accesibile zonele de nord-est şi est ale ariei de studiu (zone rezidenţiale de confort scăzut, lipsite în parte şi de infrastructură) şi fostele zone industriale.
Sursa: Analiza Consultantului
Aria de acoperire a statiilor de transport public0-400m (5 minute mers) 400-800m (10 minute mers) 800-1200m (15 minute mers)
Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Plan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
Transportul public, în zona Baicului, este reprezentat de o singură linie de transport în comun, şi anume 143, cu următorul traseu:
• (ducere): Baicului, Str. Baicului, Str. Electronicii, Str. Heliade Între Vii, Str. Doamna Ghica, Şos. Colentina, Str. Ziduri Moşi, Bd. Ferdinand, Şos. Mihai Bravu, Bucur – Obor.
• (întoarcere): Bucur - Obor, Şos. Colentina, Str. Doamna Ghica, Str. Heliade Între Vii, Str. Electronicii, Str. Baicului, Baicului.
Intervalul mediu de succesiune este de 20 minute, iar intervalul de funcţionare este [4 :30; 23 :30].
La elaborarea strategiei de dezvoltare urbană a zonei Baicului a fost consultat şi Studiul de analizp a transporturilor, realizat în cadrul unui proiect contractat de către Consiliul Local Sector 2 Bucureşti. Vă rugăm să vă referiţi la Anexa 3.
Acest studiu de analiză a transporturilor are incorporat urmatoarele elemente:
• prezentarea situaţiei actuale; • condiţii de trafic în zona Baicului; • diagnostic al sistemelor inteligente de transport; • aspecte privind siguranţa rutieră; • caracteristici cost/ persoana; • date numerice cu privire la transport.
2.4.6 Sistemul de transport public - privat Componenta traficului este eterogenă, având o distribuţie variată cu mai multe tipuri de vehicule care prin gabaritul în dimensiune şi greutate influentează comoditatea traficului urban prin manevrabilitate, caracteristici de demaraj şi frânare, înscrierea în viraje şi în intersecţii. Fluxurile de trafic se compun din: trafic de origine, generat de activităţile economice desfăşurate în zonă şi, nu în ultimul rând, din trafic local. Viitoarea penetraţie Dna Ghica-intersecţia Bd. Chişinau cu Şoseaua Pantelimon va prelua o parte din traficul de călători şi de vehicule generat de cei care calatoresc din cartierul Colentina în cartierul Pantelimon, conducând la descongestionarea traficului pe Şoseaua Colentina şi în intersecţiile Obor şi Ferdinad. Această străpungere va constitui o rută de tranzit vitală pentru zona de nord-est a Municipiului Bucureşti.
Zone de transport
În Studiul de analiză a transporturilor în zona Baicului au fost identificate următoarele zone de transport:
- în partea nordică , zona Baicului este strabătută de la un cap la altul de strada Doamna Ghica. Construcţia noului pasaj va face legatura între Dna Ghica şi intersecţia Bd. Chişinău cu Şoseaua Pantelimon. Aceasta va fi o rută de tranzit vitală pentru zona de nord-est a Municipiului Bucureşti.
- Ruta Bdul Garii Obor – Şoseaua Baicului este intens folosită de către traficul de autoturisme şi de vehicule de transport marfă de tip autoutilitare pe şasiu de microbuz, precum şi de către autovehiculele de transport pasageri (microbuze şi autobuze – transport public în comun), dar şi de către fluxuri importante de autovehicule grele, adiacente zonei industriale.
Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Plan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
- Străzile Baicului, Paharnicul Turturea şi Heliade Între Vii au cunoscut în ultimii ani o intensificare a traficului datorită apariţiei construcţiilor noilor complexe rezidenţiale: Romfelt Plaza, poziţionat pe strada Paharnicul Turturea şi complexul Planorama situat pe Strada Heliade Între Vii. O dată cu inaugurarea acestor aglomerări urbane, zona funcţională Baicului se va schimba în mod fundamental, din punct de vedere al fluxurilor de circulaţie care se desfaşoară în zonă, gradul de motorizare şi potenţialele de generare-atracţie a traficului crescând cu rate anuale semnificative. Majoritatea relaţiilor de trafic de tip origine – destinaţie se derulează pe ruta Paharnicul Turturea – Heliade Între Vii.
Cele trei noi complexe rezidenţiale au dus la crearea a 2.200 de locuri de parcare precum şi 3 nivele subterane.
Pe baza regimului juridic al drumurilor, studiul de analiză a transporturilor a prezentat segmentele omogene. Astfel, conform tabelului prezentat în Anexa 4, reiese faptul că reţeaua stradală din zona Baicului necesită imbunătăţiri semnificative, 62,5% din străzi (30 din 48 de străzi) aflându-se într-o stare „proastă” sau „foarte proastă” fiind acoperite de pământ, piatră cubică, piatră spartă sau pietruită. Reţeaua de drumuri este clasificată în mai multe categorii, conform următoarelor atribute: număr de benzi pe sens de deplasare, şosea dublă sau simplă, un sens sau două, benzi pentru autobuz-tramvai sau prioritate acordată acestora, parcarea pe stradă. În zona Baicului, majoritatea străzilor fac parte din categoria a III-a „stradă colectoare” care conform Ordinului Ministerului Transporturilor nr. 49/1998 privind proiectarea şi realizarea străzilor în localităţile urbane, trebuie să prezinte următoarele caracteristici tehnice:
• număr de benzi: 2; • lăţime bandă: 3-3,5 m; • viteză de proiectare 40-50 km/h şi • intensitate medie a traficului: 160-360 de atoturisme.
Cu toate acestea, nu toate condiţiile au fost întrunite, existând şi benzi cu o lăţime de doar 2,5 m, iar în orele de vârf, intensitatea traficului depaşeşte media prestabilită. În plus, în zona analizată există doar 13 străzi din categoria a II-a cu 4 benzi, dar nici o magistrală.
Potrivit normei tehnice din 27/01/1998 privind proiectarea şi realizarea străzilor în localităţile urbane, aparută în Ordinul Ministrerului Transporturilor nr. 49/1998, condiţiile tehnice din prezentele norme trebuie respectate la repararea, reabilitarea sau modernizarea străzilor existente.
Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Plan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
2.4.7 Condiţii de trafic în zona Baicului În cadrul Studiului de analiză a transporturilor în zona Baicului a fost inclus şi un studiu de circulaţie care a analizat capacitatea de circulaţie în:
- intersecţia str. Baicului – str. Paharnicul Turturea; - pe strada Baicului; - intersecţia str. Paharnicul Turturea – str. Heliade Între Vii; - pe strada Heliade Între Vii; - pe şoseaua Electronicii.
Analiza de trafic a acoperit sub-zonele detaliate în Anexa 5. În cadrul studiului de circulaţie au fost luate în considerare următoarele categorii de autovehicule pentru modelului de trafic: • autoturisme, autovehicule de teren, microbuze, autofurgonete şi autocamionete (cu sau fără
remorcă), motociclete cu ataş: toate tipurile de autoturisme, autovehicule de teren, microbuze cu maximum 10 locuri; autofurgonete şi autocamionete cu greutate maximă autorizată până la 3,5 t; alte autovehicule cu şasiu de autoturism;
• autobuze (transport public în comun); • autocamioane şi derivate cu 2 osii: autobasculante cu 2 osii, autocisterne cu 2 osii, alte
autovehicule cu şasiu de camion cu 2 osii şi greutate maximă autorizată mai mare de 3,5 t; • Autocamioane şi derivate cu 3 şi 4 osii: autobasculante cu 3 sau 4 osii, autotractoare cu 3 sau
4 osii, automacarale 3 sau 4 osii; • autovehicule articulate (tip TIR), autovehicule cu peste 4 osii, autotractoare rutiere cu
remorcă: autotractoare rutiere cu remorcă sau peridoc, autotractoare cu mai mult de 4 osii, automacarale cu mai mult de 4 osii, alte autovehicule cu mai mult de 4 osii;
• remorci ataşate la autotractoare sau autocamioane (trenuri rutiere).
Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Plan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
Studiul de circulaţie privind structura şi dezvoltarea circulaţiei rutiere, publice sau private, de persoane sau de mărfuri, pentru reţeaua rutieră a zonei Baicului, a avut în vedere: a) dezvoltarea diferitelor sisteme de transport cum sunt: • circulaţia autoturismelor şi a vehiculelor asimilate; • circulaţia vehiculelor de transport marfă; • transporturile regulate (posibil în comun); • deplasarea pietonilor; • deplasarea bicicliştilor (unde este cazul). b) structura liniilor de transport în comun precum şi dimensionarea parcului de vehicule necesare a inclus analiza cererii de transport respectiv generarea fluxurilor pe direcţiile origine-destinaţie (O-D). c) Realizarea planului de transport general pe baza integrării şi corelării diferitelor structuri ale traseelor de transport individualizate. Analiza de trafic a furnizat date numerice cu privire la transport, în ceea ce priveşte intensitatea traficului. Rezultatele măsurătorilor de trafic (detaliate în Anexa 6), desfăşurate pe o durată de 8 ore, în intervalul orar 07:00 – 11:00 si 14:00 – 18:00, au fost extrapolate la trafic zilnic folosind următoarea distribuţie a traficului orar, exprimat în vehicule etalon autoturisme:
Se poate observa faptul că în intervalul 07:00-21:00 intensitatea traficului orar este mai mare decât media zilnică orară. De asemenea, există două perioade de vârf, în care intensitatea orară depaşeşte de aproape 1.5 ori media zilnică orară, şi anume intervalele 7 :00 – 9 :00, respectiv 17 :00 – 19 :00.
La obţinerea mediei zilnice anuale a fost aplicată următoarea distribuţie lunară a traficului:
Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Plan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
La determinarea variaţiei lunare a intensităţii traficului au fost folosite rezultatele numărătorilor automate de trafic, desfăşurate cu contorii PEEK, dispuse pe întreaga reţea de drumuri naţionale, date de trafic puse la dispozitie de către CESTRIN-CNADNR. Pentru luna septembrie, coeficientul de trecere la MZA2 este 1.05.
În studiul de analiză a transporturilor în zona Baicului sunt recomandate o serie de măsuri prioritare:
• amenajarea trotuarelor în special pe axa principală a zonei (şi anume Şoseaua Electronicii – Str. Baicului – Str. Paharnicul Turturea – Str. Heliade Între Vii) şi reabilitarea lor acolo unde există, dar sunt deteriorate, cu scopul creşterii gradului de siguranţă pentru traficul pietonal;
• lărgirea la 4 benzi a str. Baicului, de la intersecţia cu Str. Paharnicul Turturea şi până la viitoarea penetraţie Dna Ghica – B-dul Chişinau şi eliminarea trecerii la nivel cu calea ferată;
• lărgirea la 4 benzi a Străzii Heliade Între Vii, de la Str. Paharnicul Turturea până la Şoseaua Electronicii, pentru a satisface viitoarea cerere de trafic generată de finalizarea şi darea în exploatare a ansamblurilor rezidenţiale;
• construcţia de spaţii de parcare; • introducerea unor restricţii de viteza pe Şoseaua Electronicii, unde, datorită lipsei zonelor
rezidenţiale adiacente, autovehiculele circulă cu viteze excesive, existând permanent pericolul producerii unor accidente rutiere;
• amenajarea de piste pentru biciclişti pe Strada Paharnicul Turturea; • întrucât intersecţia Străzii Baicului cu Strada Paharnicul Turturea depăşeşte numărul de 1.000
de Veh/h se impune reamanajarea sa în intersecţie cu circulaţie canalizată, dirijată cu semafoare. Dezvoltarea viitoare a infrastructurii de transport şi rezidenţiale impune creşterea capacităţii de circulaţie a acestei intersecţii;
2 MZA Media Zilnica Anuala
Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Plan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
• reamenajarea intersecţiei Strada Paharnicul Turturea cu Strada Heliade Între Vii (care funcţionează în prezent la nivelul de serviciu “C”) în intersecţie cu prioritate de flux în sistem canalizat prevăzute cu indicatoare, marcaje, eventual semafoare de atenţionare;
• amenajarea de marcaje pe suprafaţa carosabilă şi a indicatoarelor rutiere pentru a facilita traversarea Străzii Paharnicul Turturea de către pietoni şi de a creşte siguranţa acestora în trafic.
• îmbunătăţirea transportului public; • îmbunătăţirea gestionării sistemelor de trafic; • iniţierea de către agenţii economici din zona Baicului a unor proiecte de mediu sau a unor
programe de educaţie ecologică. • Atragerea surselor de finanţare pentru susţinerea dezvoltării unui transport durabil în zona
Baicului şi promovarea unor sisteme de transport capabile să satisfacă cerinţele de mobilitate a populaţiei urbane şi care să aibă impact minim asupra factorilor de mediu;
• Reducerea intervalului mediu de succesiune a autobuzelor; • Practicarea unor tarife diferenţiate printr-un nou sistem de organizare a biletelor; • O mai bună informare a pasagerilor în toate staţiile; • Micşorarea limitelor pentru emisiile masinilor, vehiculelor comerciale cu tonaj redus şi cu
tonaj depăşit, ca urmare a aplicării măsurilor adoptate prin anumite Directive Europene. • Repartizarea reţelei de transport public de suprafaţă în vederea acoperirii întregii suprafeţe
urbane, astfel încât să poată fi încurajat acest mod de realizare a mobilităţii în zona aglomerată.
2.4.8 Analiza SWOT a transporturilor
Analiza SWOT a transporturilor
Puncte tari Oportunitati
Dezvoltare proiecte rezidentiale Imbunatatirea transportului public
Proiecte de investitie in infrastructura Imbunatatirea traficului
Cresterea numarului de parcari Largirea benzilor de circulatie
Asfaltarea drumurilor
Atragere surse de finantare pentru sustinerea dezvoltarii durabile
Implementare proiecte specifice de catre primarie
Puncte slabe AmenintariStare deteriorata a strazilor Dezvoltari necontrolate zone rezidentiale si comerciale
Procent mare al strazilor din categoria a-III-a Imposibilitatea largirii benzilor de transport
Un singur mijloc de transport public Intarzieri in finalizarea proiectelor de infrastructura
Grad redus de securitate in statiile de autobuz
Parc auto invechit
Grad ridicat de poluare in zona
Insuficienta numarului de parcari
Inexistenta pistelor pentru biciclisti
Sursa: Analiza Consultantului Puncte forte • Mare densitate a zonelor rezidenţiale cu perspective bune de dezvoltare (trei proiecte
rezidenţiale majore în faza de construcţie); • Existenţa proiectelor majore de investiţie în infrastructură aflate în derulare de către Primăria
Municipiului Bucureşti, respectiv Consiliul Local Sector 2 Bucureşti, Bucureşti (Străpungerea B-dul Doamna Ghica – B-dul Chişinau);
Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Plan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
• Dezvoltarea ansamblurilor rezidenţiale a condus la crearea de noi locuri de parcare sub şi supraterane şi de străzi rezidenţiale.
Puncte slabe • Infrastructura de transport rutier deficitară; • Multiple tronsoane de străzi, pe care se circulă cu viteză redusă datorită lucrărilor de
construcţii rezidenţiale; • Serviciile publice de transprot în comun sunt deficitare (existenţa unei singure linii de
transport); • Lipsa la nivel local a unui instrument de planificare a transportului şi a unei baze de date
centralizate despre transport. tipare de mobilitate, infrastructură, metode de utilizare a teritonului;
• Inexistenţa benzilor de circulaţie pentru biciclişti sau a benzilor de oprire pentru biciclişti; • Lipsa facilitatilor în staţiile transportului public; • Inexistenţa unor linii speciale pentru transportul în comun pe arterele principale. • Securitatea socială din staţii este mică – grad ridicat de infracţionalitate; • Infrastructură de staţionare deficitară; • Insuficienta dotare a parcului auto aflat în exploatarea RATB cu vehicule dotate cu motoare
care să corespundă standardelor Euro; preponderenţa vehiculelor învechite în parcul auto aflat în administrarea RATB şi folosite pentru transportul în comun în zona Baicului;
• Concentraţiile poluanţilor proveniţi din trafic se menţin la un nivel ridicat ca urmare a creşterii parcului de autovehicule în condiţiile preponderenţei parcului auto învechit;
• Absenţa sistemelor de management de trafic care să regleze fluxurile de trafic şi să prioritizeze transportul public;
• Prezenţa parcărilor neregulamentare care afectează traficul şi insuficienţa parcărilor amenajate.
Oportunităţi • Contribuţia Programelor Uniunii Europene la infrastructura de transport (Programul
Operaţional Regional 2007 – 2013); • Demararea şi implementarea proiectelor specifice de către Primăria Municipiului Bucureşti şi
primăriile de sector: • reabilitare infrastructura urbană (etapa I şi etapa a II – a); • modernizarea liniilor de transport în comun; • managementul traficului, inclusiv sistemul de pozitionare globală a autovehiculelor
RATB. Ameninţări • Dezvoltări necontrolate ale diverselor zone rezidenţiale şi comerciale; • Lipsa fondurilor publice pentru realizarea proiectelor de infrastructură; • Buget alocat necorespunzător în vederea realizării proiectelor de infrastructură; • Imposibilitatea lărgirii benzilor de circulaţie; • Creşterea gradului de motorizare a populaţiei; • Creşterea numărului de deplasări pentru transportul privat; • Lipsa unei cereri de abordare a gestiunii în transport nu favorizează transportul public.
Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Plan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
2.4.9 Încadrare urbană Analiza aprofundată a situaţiei existente a fost elaborată pornind de la scara largă a zonei de studiu şi a ariilor de influenţă a acesteia în ansamblul oraşului – macro – la scara internă a zonei ce reprezintă focusul acestui studiu – micro, bazată pe date obiective din teren şi pe studiul tendinţelor actuale de dezvoltare a zonei Baicului.
Zona de studiu se afla in centrul Sectorului2, in imediata vecinatate a Garii Obor, si a fostei zonei industriale Electronica. Aceasta este delimitata de calea ferata si de Bulevardul Garii Obor la Est, Sud si Sud-Vest, de Strada Heliade intre vii la Vest si de Lacul Fundeni la Nord. Conform PUG-ului actual, desi aceasta sitatie este in curs de schimbare rapida, zona cuprindea mai mult de 50% zone cu functiuni preponderent industriale incluzand si triajul garii Obor, arii residentiale colective si individuale si arii vacante si verzi. Pe baza acestui plan se poate comenta faptul ca zona se prezinta destructurata, iar dezvoltarea prezenta a zonei nu a fost prevazuta. Aceasta situatie este partial remediata de Planul de Urbanism Zonal al PS2 si de planurile de urbanism zonale ulterioare. Insa in continuare se poate spune ca nu exista o viziune clara si completa pentru dezvoltarea ulterioara a zonei.
Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Plan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
Localizare Planuri Urbanistice Zonale în zona de studiu
Sursa: Analiza Consultantului
În contextul unei dezvoltări rapide precum în acest Sector este esenţială nu doar situaţia curentă a zonei ci şi planurile imediate de dezvoltare ale acesteia. În acest scop s-au consultat Planurile de Urbanism Zonale puse la dispoziţie de către reprezentanţii Primăriei Sectorului 2.
Prelungirea Str. Dna Ghica pînă la Bdul Pantelimon va avea un impact major asupra fluidizării traficului în zonă. Se poate remarca rezolvarea, prin planurile de urbanism, a două intersecţii importante: Str. Baicului cu Bdul Gării Obor şi Str. Dna. Ghica cu calea ferată.
Deasemenea se observa o tendinţă a redezvoltării zonelor industriale în ansambluri rezidenţiale cu înălţime şi densitate mai ridicată decat a celor existente. Acest fapt atrage atentia asupra nevoii sporite de servicii in zona, avand in vedere faptul ca déjà in momentul actual zona se confrunta
Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Plan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
cu dificultati in satisfacerea acestor nevoi, precum institutii de invatamant, gradinite, alimentatie publica – piete, transport in comun, servicii de sanatate si servicii sociale. Acest aspect se poate regasi comentat si in paragraful referitor la distributia functiunilor. Deasemenea se remarca o arie destul de vasta in vechile arii industriale, in care se preconizeaza noi dezvoltari. Este important ca acestea sa aiba in vedere nevoia de a reconfigura zona din punct de vedere spatial si anume de a o face mai permeabila si mai accesibila petru pietoni, de a creste oferta de servicii si de spatii publice.
Alături de metodele tradiţionale de analiză a ţesutului urban s-a creat şi s-a analizat un model spaţial GIS.
Imaginea de mai jos reprezintă rezultatul analizei accesibilităţii spaţiale a Bucureştiului. Acest tip de analiză relevă ariile la care se poate ajunge cel mai usor din toate celelalte puncte şi ca atare cu cel mai ridicat potenţial de utilizare. În cazul de faţă, utilizând doar structura spaţială ca bază (spatial network analysis), analiza extrage axele majore ale oraşului şi ale Sctorului 2.
Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Plan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
Zona de studiu se află în centrul Sectorului 2, în imediata vecinătate a Gării Obor, şi a fostei zonei industriale Electronica. Aceasta este delimitată de calea ferata şi de Bulevardul Gării Obor la Est, Sud şi Sud-Vest, de Strada Heliade Între Vii la Vest şi de Lacul Fundeni la Nord.
Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Plan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
În cazul de faţă, utilizând doar structura spaţială ca bază (spatial network analysis), analiza exrage axele majore ale oraşului şi ale Sectorului 2 (colorate în culori calde roşu-galben) pe fundalul ţesutului mai putin accesibil (culori reci verde-albastru) specific zonelor rezidenţiale.
Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Plan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
Analiza ilustrează modul în care situl este plasat între două axe foarte accesibile: Şoseaua Pantelimon-Şoseaua Iancului şi Şoseaua Colentina. Însă marea majoritate a sitului este segregat, în interiorul ţesutului urban, departe de fluxurile majore de mişcare ale acestuia.
Accesibilitate globala ridicata
medie
scazuta
Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Plan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
Acest tip de analiza vorbeste despre potentialul unei zone din punctul de vedere al configuratiei spatiale. Cunoastem faptul ca functionalitatea unei zone depinde in mare masura de nivelul e activitate pe care aceasta il poate atrage, iar aceasta inseamna ca pentru fiecare tip de zona anumite fnctiuni vor fi mai potrivite decat altele.
Din acest punct de vedere se poate remarca faptul ca zona de studiu poate fi considerata potrivita pentru o dezvoltare mixta cu caracter preponderent rezidential si cu serviciile necesare acestora. Asa cum se demonstreaza in continuarea studiului, in zona invecinata strapungerii Dna Ghica se poate miza pe dezvoltarea functiunilor comerciale ce se adreseaza unui public mai larg, in afara zonei de studiu. Interventii majore precum strapungerea in continuarea Bd. Ferdinand pana la strada Paharnicul Turturea ar putea creste potentialul acesteia si al fostelor arii industriale de a concentra functiuni cu caracter comercial, birouri.
Accesibilitate globala ridicata
medie
scazuta
Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Plan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
Inserarea axei ce continuă Str. Doamna Ghica până la intersecţia cu Şoseaua Pantelimon (proiectul străpungerea Doamna Ghica-Pantelimon), va schimba accesibilitatea în zonă, plasând-o de-a lungul unei axe de o importanţă ridicată la nivelul oraşului şi al Sectorului 2.
Prin finalizarea acestei investiţii se va permite preluarea autovehiculelor din Şoseaua Colentina către cartierul Pantelimon şi invers, astfel încăt să se elibereze cele două artere principale de circulaţie, intersecţia de la Bucur Obor, precum şi strada Ziduri Moşi. Acest fapt dovedeşte oportunitatea proiectului străpungerea Doamna Ghica-Pantelimon de a intensifica activităţile şi de a anima zona învecinată noii axe de circulaţie.
Deasemenea, în zona respectivă, transportul în comun se desfăşoară cu precădere de-a lungul axelor cele mai accesibile, zona de studiu fiind deservită de o singură linie de transport în comun (autobuzul 143) ce urmareşte străzile mai accesibile din interiorul sitului, respectiv Str. Baicului, Str. Paharnicul Turturea, Str. Heliade Între Vii.
Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Plan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
În contextul unei dezvoltări rapide precum în acest Sector este esenţială nu doar situaţia curentă a zonei ci şi planurile imediate de dezvoltare ale acesteia. În acest scop s-au consultat Planurile de Urbanism Zonale puse la dispoziţie de către reprezentanţii Primăriei Sectorului 2.
Acestea arată o tendinţă a redezvoltării zonelor industriale în ansambluri rezidenţiale cu înălţime şi densitate mai ridicată decat cele existente.
Prelungirea Str. Dna Chica pînă la Bdul Pantelimon va avea un impact major asupra fluidizării traficului în zonă. Se poate remarca rezolvarea, prin planurile de urbanism, a două intersecţii importante: Str. Baicului cu Bdul Gării Obor şi Str. Dna. Ghica cu calea ferată.
Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Plan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
2.4.10 Analiza ţesutului urban existent In continuare se va analiza tesutul urban din punct de vedere al domeniului public si al mediului construit. S-au stabilit o serie de observaţii cu scopul de a servi în evaluarea spaţiului public a zonei Baicului. Următoarele pagini prezintă o analiză locală a subzonelor delimitate, cât şi la nivelul relaţiilor cu zona majoră. Observaţiile privesc ocuparea terenului/funcţiunile existente şi prevăzute de planurile existente, spaţiile verzi şi ariile ocupate de parcare, orientarea intrărilor şi ariile deservite de mijloacele de transport în comun. Deasemenea se analizează structura spaţială a zonei ce sprijină sau poate inhiba potenţialul de dezvoltare.
Din observaţiile făcute la locul respectiv deducem că o parte din populaţie, care ocupă locuinţe sociale, este şomeră. Aria aferentă lacului deserveşte strict casele aflate pe malul acestuia, pentru restul populaţiei accesul la lac fiind îngreunat atât din cauza calităţii drumurilor- neasfaltate, sinuoase - cât şi datorită siguranţei: populaţia din zona respectivă, locuitori ai unui habitat deficitar, a format o comunitate greu penetrabilă.
Se observă preferinţa pentru transportul auto şi în acelaşi timp insuficienţa spaţiilor de parcare. Singurul mijloc de transport în comun în aria analizata este linia de autobuz 143. Celelalte mijloace, atât de suprafata cât şi subterane, se află la o distanţă prea mare pentru a fi accesate fără un alt mijloc. Linia de cale ferată este în imediata vecinătate a zonei de locuinţe individuale şi reprezintă o sursă de zgomot.
S-a realizat deasemenea o analiză calitativă a zonei cu scopul de a defini caracterul urban specific, de a evalua planul existent şi a stabili potenţialul local. Ca parte a evaluarii calitative se prezintă o serie de fotografii realizate în perioada 15 -20 septembrie 2008.
Problemele marilor ansambluri de locuit se regăsesc şi in cazul de fata, în mare parte din zona de studiu, aşa cum sunt evidenţiate în tabelele de mai jos.
O componentă majoră care generează o mare parte dintre aceste problemele este configuraţia spaţială/structura acestora, enclavarea, configuraţia distinctă a unui ţesut urban tradiţional şi bine definit. Maparea spaţiului ne arată câteva caracteristici comune: scara ţesutului urban este mult redusă şi densificată; structura spaţială este foarte complexă iar ansamblurile prezintă o segregare structurală faţă de restul oraşului.
Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Plan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
Probleme cu care se confrunta marile ansambluri rezidentiale in zona Baicului
Spatiale si functionale Configurareslaba definire a spatiilorpermeabilitate excesivamonofunctionalitatelipsa controlului naturalaccesibilitate globala scazuta (segregare la nivel global) si uniformitatea tesutului locallipsa axelor de integrare care sa conecteze interiorul cartierului cu aria inconjuratoare. configurarea data de repetitie si simplificare
Fizice si spatiale Siguranta:surse de poluaretrafic intenslipsa marcajelor / semnalelor rutierestarea aleilor / drumurilor de circulatie ; trotuarelipsa corpurilor de iluminat publicConfort:densitatea mare de constructiilipsa spatiilor libere posibil a fi utilizate in scopul completarii cu dotari necesarearmonia volumetricadensitatea mare a populatieilipsa/insuficienta spatiilor vezi / starea acestorasistem inestetic de imprejmuirilipsa/insuficienta spatiilor de parcare / starea acestoralipsa/insuficienta spatiilor de garare / starea / pozitionarea acestoraexistenta unor constructii provizorii pozitionate inadecvat / inexteticelipsa/insuficienta locurilor de joaca / starea acestoralipsa/insuficienta mobilierului urban / starea acestoralipsa/insuficienta dotarilor / starea acestorasisteme inadecvate/insalubre de colectare a gunoiuluiEconomicitate:starea proasta a retelelor edilitare / pierderi pe aceste retelelipsa locurilor de munca in zona, relatii proste de circulatie cu alte zone, si cu institutiile publice administrativeinsuficienta preocupare pentru gestionarea corecta a zoneipozitie proasta pe piata imobiliara (terenuri si imobile prost cotate)
Comunitarerenume prostgrad crescut de infractionalitaegrupuri neintegrate sociallipsa coeziunii comunitarecosturi mari de locuirepolarizare socialalipsa unor programe de conturare a comunitatiilipsa spatiilor de intalnire si manifestare comunitarainsuficienta punere in valoare a specificului locallisa locurilor de informare si avizare publicaaspect dezolant, insalubruiluminare insuficientadezinteres, blazare, vandalism, tendinta de distrugere a bunurilor publicetendinte de parasire a zonei
Sursa: Tabelul referitor la problemele spatiale si functionale reprezinta analiza consultantului. Tabelul care contine problemele fizice si spatiale, precum si cele comunitare reprezinta are drept sursa: Ghid pentru stabilirea programeloor cadru de reabilitare urbană complexă a marilor ansambluri de blocuri de locuinţe, URBANPROIECT, 2001
2.4.10.1 Zonificare morfo-funcţională - Caracter urban S-a realizat o analiza calitativa a zonei cu scopul de a defini caracterul urban specific, de a evalua planul existent si a stabili potentialul local.
S-au delimitat opt zone in functie de varietatea caracterului urban si diversitatea functiunilor. Includ zonele de interes local: parcul Lunca Florilor, centrul comercial, centrul de refugiati. Aceasta etapa a analizei este insotita de fotografii, ale fiecarei subzone stabilite.
Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Plan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
1 Locuinte individuale 2 Arie ocupată de imobile 3 Str. Doamna Ghica 4 Nod educaţional 5 Locuinţe individuale 2 6 Arie vacantă în prezent 7 Arie industrială 8 Gara Obor
Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Plan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
Zona delimitată de Str. Dna Ghica la sud, calea ferata la sud-est, lacul Fundeni la Nord, şi un nou ansamblu rezidenţial “Peninsula” la nord-vest.
Acces transport:
Zona este situată la intersecţia străzilor Heliade Între Vii şi Dna Ghica, care fac legătura cu restul oraşului şi asigură circulaţia cu mijloace de transport în comun.
Mixitate funcţională:
Insula este ocupată de locuinţe unifamiliare P (parter), dispuse pe loturi înguste. (vernacular), (materiale).
Infrastructura:
Aria este lipsită de canalizare, alimentarea cu apă se face prin fântani. Drumurile de acces sunt neasfaltate, în unele locuri diferenţa de nivel nu permite circulaţia auto. S-a presupus că datorită cotei nivelului solului (mai joasă decât în restul zonei) apar probleme mai pronunţate legate de reţeaua de canalizare.
Particularităţi:
Prezenţa lacului în vecinătatea imediată poate fi punct de interes printr-un program de dezvoltare a ariei.
Disfuncţionalităţi
Calea ferata aflata la sud-est traversează o zona de locuinţe, producând zgomot.
Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Plan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Plan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
Decembrie 2008
63
2.4.10.1.2 Subzona 2 Strada Doamna Ghica
Localizare:
Str. Dna Ghica va lega Şos. Colentina şi Piaţa Delfinului.
Acces transport:
Strada este în acest moment în lucru, în curs de asfaltare, dar deschisă circulaţiei auto. Va asigura circulaţia între cartierele Tei, Colentina şi Pantelimon.
Particularităţi:
Dimensiunile îi permit să preia o mare parte din trafic.
Delimitează zona de locuinţe de zona de imobile. Este lipsită de front pe latura stangă, cu locuinţe.
Planul de urbanism aferent acestei construcţii a fost eliberat la data de 21.12.2006.
Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Plan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
Decembrie 2008
64
Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Plan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
Decembrie 2008
65
2.4.10.1.3 Subzona 3 Locuinţe individuale (2)
Localizare:
Este delimitată de Str. Dna Ghica la nord-vest şi zona de imobile la nord-est.
Acces transport:
Aria se întinde până la 400m de staţia de autobuz.
Mixuri funcţionale:
Locuinţe unifamiliare şi spaţii de comerţ şi servicii private: magazin alimentar, service auto. Loturi înguste, înălţimi P, P+1. În spaţiul analizat există o Biserică.
Infrastructura:
Canalizarea este excepţională, drumurile sunt asfaltate.
Disfuncţionalităţi:
Zona este dezavantajată, se află în vecinătatea căii ferate şi a Întreprinderii Electronica.
Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Plan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
Decembrie 2008
66
Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Plan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
Decembrie 2008
67
2.4.10.1.4 Subzona 4 Arie industrială
Localizare:
Insule marginite de loturi de locuinţe atât mai vechi cât şi de noi ansambluri rezidenţiale.
Acces transport:
Acces facilitat de traseul autobuzului.
Mixuri funcţionale:
Pe suprafaţa ariei industriale se găseşte o Întreprindere de electronice, o fabrică de sticlă, depozite, etc.
Particularităţi:
Învecinate cu insule ocupate de locuinţe.
Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Plan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
Decembrie 2008
68
Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Plan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
Decembrie 2008
69
2.4.10.1.5 Subzona 5 Arie ocupată de imobile
Localizare:
În centrul ariei studiate, delimitată de Str. Dna Ghica în nord-est, zona industrială în sud-vest şi sud-est.
Acces transport:
Strabătută de linia de autobuz.
Mixuri funcţionale:
Imobile de locuinţe, P+4 si P+3. O parte din acestea sunt locuinţe sociale, există un cămin de refugiaţi, un fost centru comercial în care acum funcţionează căteva magazine, o cofetărie, o farmacie, poştă.
Infrastructura:
Canalizare, apă curentă, gaze, drumuri de acces asfaltate.
Particularităţi:
În zonă se gaseşte un parc cu terenuri de joacă. În prezent se lucrează la noi proiecte rezidenţiale în zonă.
Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Plan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
Decembrie 2008
70
Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Plan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
Decembrie 2008
71
2.4.10.1.6 Subzona 6 Nod educaţional
Localizare:
Aria se află la intersecţia străzilor Heliade Între Vii şi Paharnicul Turturea.
Acces transport:
Se află în aria deservită de linia de autobuz.
Mixuri funcţionale:
Este zona gazdă a şcolii şi a grădiniţei. De asemenea, spaţiul este ocupat de locuinţe unifamiliale, P si P+1. O parte din acestea au spaţii de comerţ la parter sau au fost transformate integral în spaţiu producţie - atelier mobilă, comerţ (există o terasă), sau servicii - spălătorie auto.
Infrastructura:
Canalizare, apă curentă, gaze, drumuri de acces asfaltate.
Particularităţi:
Prin varietatea dotărilor această subzonă este activă, atrage un anumit număr de oameni din aria aferentă cât şi din subzonele vecine.
Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Plan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
Decembrie 2008
72
Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Plan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
Decembrie 2008
73
2.4.10.1.7 Subzona 7 Arii vacante în prezent
Localizare:
Subzone de dimensiuni variabile, dispersate în plan, situate între Gara Obor şi Str. Paharnicul Turturea.
Acces transport:
În apropierea liniei de autobuz.
Mixuri funcţionale:
Spaţii vacante, foste zone industriale, unele dintre ele sunt rezervate pentru noi proiecte.
Infrastructura:
Canalizare, apă curentă, gaze, drumuri de acces asfaltate.
Particularităţi:
Suprafeţe disponibile mari, învecinează zone de locuinţe.
Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Plan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
Decembrie 2008
74
Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Plan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
Decembrie 2008
75
2.4.10.1.8 Subzona 8 Gara Obor
Localizare:
Bvd. Gării Obor
Acces transport:
Reprezintă în sine un nod de transport interorăşenesc.
Mixuri funcţionale:
Sit gazdă al Gării Obor, şi al anexelor corespunzătoare. Spaţii de comerţ: magazine, terase.
Disfuncţionalităţi:
În vecinătate se află zone de locuinţe ce pot fi deranjate de zgomotul circulaţiei trenurilor. Este un potenţial pol de activitate.
Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Plan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
Decembrie 2008
76
Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Plan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
Decembrie 2008
77
Aceste subzone se pot grupa la rândul lor în patru zone:
-Zona de locuinţe: acest areal este dominat de blocuri cu 4-5 etaje datând din anii 1970, de o calitate slabă, nebeneficiind de nici un program de reabilitare până în prezent. Nu există o diferenţiere clară între proprietăţile publice şi cele private, o parte din spaţiile publice fiind transformate de către cetăţeni în spaţii de parcare sau grădini particulare. Străzile necesită modelare. Principalele locuri de joacă şi parcul sunt localizate de asemenea în această zonă (subzonele 2, 3, 5,6). Potential: Remodelarea si utilizarea spatiilor reziduale, imbunatatirea calitatii spatiilor publice si a fondului construit.
- Zona industrială: caracterizată printr-o concentrare de unităţi industriale de mici, medii şi mari dimensiuni, situate în partea de est a zonei Baicului şi în partea de nord a liniei de cale ferata. O parte din aceste unităţi industriale se găsesc într-o stare degradantă, în timp ce altele se găsesc într-o stare mai bună. Oportunităţile oferite de această platforma industrială sunt diverse: reconversia fostelor unităţi industriale şi construirea de noi ansambluri rezidenţiale, spaţii comerciale (dezvoltări cu folosinţă multiplă), restructurarea parţială a acestor unităţi industriale şi reintroducerea lor în circuitul productiv (subzonele 4 si 7).
Potential:
Reconversie funcţională:
-Gara şi fascicolul de linii ferate – aceasta separă zona Baicului de restul Sectorului 2, şi se caracterizează printr-o performanţă scăzută datorită gradului redus al traficului feroviar. Dezafectarea / reconversia parţiala sau totală a acestei zone va crea noi oportunităţi de dezvoltare în zonă (subzona 8).
Potential:
• Generarea unui nod local de transport sustinut de activitati comerciale si servicii,
• recuperarea de spatiu liber in vederea dezvoltarii uneui nou parc de dimensiuni largi pentru intreaga zona rezidentiala, ce va completa oferta de petrecere a timpului liber in zona,
• imbunatatirea conditiilor de trafic prin eventuala largire a drumurilor din zona si crearea de noi cai de acces.
Zona de pe malul Lacului Fundeni - această zonă reprezintă un peisaj cu o înfăţişare deosebită pentru zona Baicului. Necesită îmbunătăţiri majore ale arealului, în prezent malul fiind locuit de comunitatea de rromi (subzona 1).
Potential:
Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Plan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
Decembrie 2008
78
Imbunatatirea calitatii infrastructurii si a locuirii in zona, dezvoltarea unei arii de agrement in vecinatatea lacului Fundeni si de noi spatii publice usor accesibile, dezvoltarea de functiuni mixte de-a lungul str. Dna Ghica,
Structura Urbana - accesibilitatea globală şi locală
O zonă care este integrată global şi distinctă la nivel local va aduce o diversitate de utilizatori – rezidenţi, lucrători, vizitatori ocazionali – şi prin aceasta un ingredient pentru vitalitate urbană, coeziune socială şi siguranţă investiţională.
De aceea este esenţial să analizăm şi să înţelegem atât ţesutul urban existent cât şi potenţialul de dezvoltare al acestuia. Utilizând un model computerizat în sistem GIS în care sunt înregistrate diverse variabile, acest studiu evaluează ţesutul urban existent în contextul sau şi în detaliu.
Facilităţile disponibile oamenilor într-o anumită zonă urbană sunt o caracteristică ce influenţează atât specificul local cât şi dinamica oamenilor în spaţiul respectiv. Diversitatea folosirii terenului duce la o activitate susţinută în vecinătatea zonei. Comerţul şi serviciile vor atrage un număr variabil de oameni in timpul unei zile, in timp ce restaurantele si cafenelele vor atrage un numar mai mare de oameni într-un anumit moment al zilei. Însă viabilitatea acestor funcţiuni este dată de locaţia acestora şi de accesibilitatea fie pietonală, fie auto a acestora. De aceea este important să se înţeleagă că o configuraţie spaţială adecvată şi un mix funcţional coerent este esenţial pentru funcţionalitatea unei zone.
In urmatoarele doua harti se poate observa faptul că la nivel global zonele cele mai accesibile din zona studiată sunt reprezentate de Strada Baicului, Str. Doamna Ghica, Strada Heliade Între Vii şi Strada Paharnicul Turturea.
În aceste zone se poate observa o densitate sporită a funcţiunilor comerciale de interes general , a transportului în comun şi în general o densitate mare a traficului.
Situaţia propusă de planurile de urbanism existente se va modifica, reorientând accesibilitatea globală în zona noii străpungeri Dna Ghica – Bd. Pantelimon. Utilizând acest model se va realiza o analiză în situaţia reconfigurării reţelei stradale în zona Gării Obor, creată prin desfiinţarea liniilor de cale ferată.
Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Plan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
Decembrie 2008
79
2.4.10.2 Modelul accesibilităţii globale în situaţia existentă
Sursa: Analiza Consultantului
Accesibilitate globala
ridicata
medie
scazuta
Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Plan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
Decembrie 2008
80
2.4.10.3 Modelul accesibilităţii globale în situaţia propusă de planurile de urbanism aprobate
Sursa: Analiza Consultantului
Accesibilitate globală
ridicata
medie
scazuta
Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Plan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
Decembrie 2008
81
În analiza ierarhiei interne a spaţiilor în funcţie de accesibilitatea acestora, modelul este modificat, accentuandu-se Str. Vasile Stolnicul, în special intersecţia cu Str. Răuseni, în apropierea Parcului Lunca Florilor. Acest fapt se poate observa in urmatoarele doua harti.
Acest model se corelează foarte bine cu fluxurile de mişcare pietonală observate în interiorul zonei şi cu distribuţia utilităţilor comerciale de interes local.
Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Plan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
Decembrie 2008
82
2.4.10.4 Modelul accesibilităţii locale în situaţia existentă
Sursa: Analiza Consultantului
Accesibilitate locala
ridicata
medie
scazuta
Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Plan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
Decembrie 2008
83
În situaţia propusă de PUZ-urile existente nodul central de accesibilitate ridicată se extinde către zona de nord şi către Strada Baicului şi ceea ce este mai important este că acestă se reconectează cu nodurile importante la scara globală. Însa deşi situaţia este îmbunătăţită din punct de vedere al potenţialului de dezvoltare aceasta nu afectează în mod pozitiv zona de la malul Lacului Fundeni.
Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Plan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
Decembrie 2008
84
2.4.10.5 Modelul accesibilităţii globale în situaţia propusă de planurile de urbanism aprobate
Sursa: Analiza Consultantului
Accesibilitate locala
ridicata
medie
scazuta
Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Plan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
Decembrie 2008
85
2.4.10.6 Structura urbană - Permeabilitate Imaginea prezintă analiza dimensiunii insulelor urbane. Aceasta investighează permeabilitatea ţesutului urban. Cu cât este mai mică amprenta construcţiilor, cu atât e mai uşor să foloseşti zona înconjuratoare în calitate de pieton.
În consecinţă, distanţa între un loc şi celălalt este minimalizată, creând o uşoară inter-accesibilitate care creează un centru şi o funcţionalitate a zonei, în special pentru dezvoltarea ariilor comerciale ce suportă economia locală.
În acelaşi timp însă o permeabilitate prea crescută într-o zona rezidenţială reprezintă un factor de risc pentru siguranţa, spaţiile neputând fi supravegheate în mod natural printr-un număr constant de utilizatori.
În această zonă există câteva insule de dimensiuni medii, însa în interiorul zonei de blocuri acestea sunt foarte mici şi dense, iar împrejurul zonei de studiu există o zonă întinsă impermeabilă care împiedică buna interaccesibilitate, una dintre calităţile importante a centrelor şi zonelor urbane de succes.
Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Plan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
Decembrie 2008
86
Sursa: Analiza Consultantului
Dimensiunea insulelor (mp)
64,000 to 1,000,000 32,000 to 64,000 16,000 to 32,000 10,000 to 16,000 6,000 to 10,000 3,000 to 6,000
0 to 3,000
Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Plan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
Decembrie 2008
87
2.4.10.7 Structura urbană. Utilizarea terenului. Funcţiuni În zona analizată există un centru comercial dezorganizat, devenit insuficient populaţiei ariei deservite şi neîndreptat către a atrage oameni din afara ariei. Slaba diversitate funcţională produce o activitate scăzutăî rândul dinamicii populaţiei. Zona, destinată predominant locuirii, nu oferă alternative de petrecere a timpului liber.
Analiza arată un amestec de funcţiuni, în mod particular în lungul străzilor Heliade Între Vii şi Paharnicul Turturea, străzi principale de acces în zona analizată şi în strada Vasile Stolnicul care se detaşează în structura internă a zonei de studiu (accesibilitate pietonală). Se remarcă o zonă omogenă de locuinţe. Există un nod comercial în centrul ariei, o şcoală şi o grădiniţă în nord vest şi mici zone de comert şi servicii, organizate la nivel subzonal.
Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Plan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
Decembrie 2008
88
Distribuţia funcţiunilor. Situaţia existentă. Nivelul 0
Sursa: Analiza Consultantului
Comert
Locuinte
Depozite Alimentatie publica
Educatie
In constructie Industrie
Biserica Servicii
Spatiu vacant Transport
Legenda
Locuinte sociale
Camin refugiati
Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Plan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Plan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
Decembrie 2008
90
După cum se poate observa, atât din sit cât şi prin consultarea planurilor existente, este prezentă o puternică tendinţă de a redezvolta ariile industriale creând ansambluri rezidenţiale.
Distribuţia funcţiunilor. PUZ – uri aprobate. Nivelele superioare
Sursa: Analiza Consultantului
Comert
Locuinte
Depozite Alimentatie publica
Educatie
In constructie Industrie
Birouri Servicii
Spatiu vacant Transport
Locuinte sociale
Camin refugiati
Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Plan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
Decembrie 2008
91
Regimul de înălţime
Se poate observa un regim de înălţime constant în fiecare dintre subzonele determinate.
Datorită înălţimii în majoritate P+3, P+4 - şi a modului de ocupare a terenului, se remarcă o structură aerisită a spaţiului în zona imobilelor de locuinţe. În acelaşi timp, noile investiţii vor intensifica în mod considerabil utilizarea terenului introducând înălţimi mult mai ridicate.
2.4.10.8 Analiza domeniului public. Intrări Această hartă arată locaţia intrărilor în clădiri. În general, un număr mare de intrări către stradă contribuie la „supravegherea naturală“ – siguranţă şi activitate pietonală în domeniul public.
Aceasta ne arată ca în zonă se găsesc atât segmente de strazi bine supravegheate de trecatori, însă şi arii largi neobservabile sub-utilizate, ce pot fi periculoase.
Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Plan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
Decembrie 2008
92
Sursa: Analiza Consultantului
Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Plan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
Decembrie 2008
93
Imagine ce ilustrează un “spaţiu verde” fără intrări, fără trafic pietonal, nefuncţional
Sursa: Analiza Consultantului
Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Plan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
Decembrie 2008
94
In situatia prezentata se observa potentialul dezvoltarilor ulterioare de a diversifica si promova mixitatea functionala si in acelasi timp de a diversifica oferta de servicii si spatii publice. Zona poate fi imaginata ca fiind o dezvoltare mixta cu caracter preponderent rezidential, cu un
Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Plan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
Decembrie 2008
95
nod de interes in zona prelungirii Dna Ghica, cu o densitate mai ridicata in fostele arii industriale. Deasemenea, redezvotarea garii Obor si a zonei de triaj aferent acesteia reprezinta o mare oportunitate pe de o parte de a crea un nou focus, un nou centru de atractie si o poarta de intrare in cartier, si in acelasi timp de a facilita traficul ingreunat in zona.
Este deasemenea necesara imbunatatirea calitatii si functionalitatii spatiilor publice din cadrul ansamblurilor de ocuinte colective.
Aceste oportunitati sunt rediscutate in analiza SWOT si in stabilirea prioritatilor de dezvoltare a zonei.
2.4.10.9 Factori ce influenţează modul de utilizare a spaţiului public Cativa dintre factorii ce influenţează modul de utilizare a spaţiului public sunt prezentati in continuare cu scopul de a introduce principiile de proiectare ce stau la baza unei bune functionalitati a zonei de studiu si pot fi incorporate in viziunea de dezvoltare a acesteia
Cercetări aprofundate3 au evidenţiat existenţa a şase factori principali ce influentează modul de utilizare al spaţiului public:
1 Proximitatea unor trasee cu nivel ridicat al mişcarii pietonale– spaţiile publice funcţionale sunt localizate aproape de trasee cu nivel ridicat al mişcarii pietonale.
2 Buna accesibilitate din zona învecinată– spaţiile publice funcţionale sunt localizate în puncte strategice în reţeaua de mişcare pietonală (ca de exemplu la intersecţia celor mai importante rute de mişcare pietonală) .
3 Traseele de mişcare traversează spaţiul – pentru a atinge un nivel bun de utilizare, este important ca rutele să aducă mişcare din mai multe direcţii prin “inima” spaţiului şi să nu ocolească pe la marginile acestuia.
4 Perspective în mai multe direcţii spre imprejurimi – oamenii utilizează mai mult spaţiile publice care dau vizibilitate bună înspre direcţia de mişcare şi siguranţă. Asemănător, oamenii preferă să stea acolo unde există o bună vizibilitate spre zonele învecinate.
5 Proximitatea unor utilizări atractive – modul de utilizare a terenului ca de exemplu comerţ şi alimentaţie publică atrag activităţi în plus faţă de amenajarea spaţiului şi contribuie la supravegherea naturală a spaţiului prin asigurarea unei prezenţe umane în spatiu.
6 Staţionarea în spaţiul public şi mobilierul urban – condiţii bune pentru staţionare, iluminare şi calitate ridicată a peisajului care încurajează staţionarea informală în cadrul spaţiului public.
3 Sursa: Town Centre Survey 2003 – 2004: Summary Report, July 2004, Accent Marketing Research for TfLSurface Transport, London
Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Plan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
Decembrie 2008
96
2.4.10.10 Analiza SWOT privind dezvoltarea urbană
Analiza SWOT privind dezvoltarea urbana
Puncte tari OportunitatiLocalizarea in vecinatatea axelor majore de trafic din Sectorul 2, Bd. Pantelimon si Bd. Colentina.
Noua axa de trafic la nivelul orasului, Dna Ghica – Sos Pantelimon, ce va imbunatatii legatura dintre aceasta zona si restul orasului.
Prezenta lacului Fundeni. Zona din vecinatatea Lacului Colentina poate deveni elementul distinctuv al cartierului, poate oferi o serie de activitati comerciale si de petrecere a timpului liber pentru cei din zona in combinatie cu functiuni rezidentiale.
Prezenta Garii Obor care ofera multiple optiune de dezvoltare prin dezafectarea partiala sau totala a acesteia.
Arii vacante in mare parte recuperate din fostele zone industriale in care se pot dezvolta functiuni mixte care sa ofere atat noi tipologii de resedinte cat si functiuni comerciale si noi locuri de munca pentru a crea o concentrare de activitati necesara pentru o dezvoltare urbana durabila.
Prezenta noilor dezvoltari in zona de studiu si in ariile invecinate reprezinta un sprijin dar si o nevoie pentru a regenera aceasta arie urbana.
Gara Obor reprezinta un potential nod de transport public si ca atare un generator de miscare si de activitati comerciale in zona ce se pot baza pe aceasta facilitate.
Prezenta ariilor largi disponibile pentru dezvoltare. Ariile din vecinatatea garii cu un caracter industrial ce nu mai sunt folosite in situatia actuala ofera o noua oportunitate de dezvoltare a unor functuni ce se pot armoniza cu infrastructura existenta.
Densitate actuala destul de scazuta.
Puncte slabe AmenintariCalitatea scazuta a fondului construit existent. Slaba conectivitate locala a noii axe de trafic si alaturi de modul in care este
normat traficul (viteza admisa, trecerile de pietoni) poate face ca aceasta sa devina o noua bariera in tesutul urban.
Lipsa dotarilor de infrastructura in zona de locunte individuale din vecinatatea lacului Fundeni.
Prioritizarea dezvoltarilor cu caracter pur rezidential, segregate de fluxurile de miscare pietonala locala in jurul Lacului Fundeni in detrimentul interesului public, si al imaginii si identitatii zonei.
Slaba conectivitatea a zonei determnata de prezenta cailor ferate, a lacului, si a zonelor industriale.
Dezvoltari foarte dense ce ofera putin spatiu public, si nealocarea interesului necesar pentru a crea un domeniu public permeabil, sigur si bine deservit.
Bariera creata la nivelul tesutului urban de catre zonele industriale.
O atentie deosebita trebuie acordata dezvoltarii limitelor zonei de studiu definite de calea ferata tinand cont atat de sursa de poluare creata de acestea cat si de faptul ca o izolare a acestora si neincluderea lor in tesutul urban, va avea efectua de a accentua segregarea spatiala generata de acestea.
Slaba permeabilitate a ariei din vecinatatea Lacului Fundeni.
Sursa: Analiza Consultantului
2.4.11 Analiza pieţei imobiliare în zona Baicului La elaborarea strategiei de dezvoltare urbană a zonei Baicului s-a luat în considerare şi Studiul de analiză a pieţei imobiliare, elaborat în cadrul unui proiect contractat de către Consiliul Local Sector 2 Bucureşti.
Principalele elemente de analiză selectate pentru elaborarea strategiei sunt următoarele:
Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Plan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
Decembrie 2008
97
2.4.11.1 Componentele pieţei imobiliare pe categorii de proprietăţi
În tabelul de mai jos sunt prezentate suprafeţele totale de teren din zona Baicului aflate în proprietate publică, respectiv privată.
Terenuri pe categorii de proprietati
Teren Suprafata (ha) %
Teren patrimoniu public 40.62 40.62%
Teren patrimoniu privat: 59.38 59.38%
proprietate persoana fizica 24.15 24.15%
proprietate persoana juridica 35.23 35.23%
Total patrimoniu zona Baicului 100 100%
Sursa: PUG, Agentia Nationala de Cadastru si Publicitate Imobiliara În inventarul Primăriei Sectorului 2, Bucureşti se regăsesc un număr de 45 de artere rutiere, de diferite categorii, care aparţin acestei autorităţi publice locale (domeniu public). Lista acestor străzi este prezentată mai jos:
Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Plan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
Decembrie 2008
98
Nr. Tip artera Denumire artera1 Intrare Abanosului2 strada Baicului3 intrare Butiei4 intrare Calatorului 5 strada Carausilor6 strada Ceptura7 intrare Ceptura8 intrare Chintalului 9 alee Cislau
10 strada Comisul Buzinca11 strada Costache Conachi12 alee Cozia13 strada Cristescu Marian14 strada Culea Nicolae serg.15 intrare Degetarului16 strada Deleanu Dragusin17 Strada Fantanica18 Intrare Falciei19 Strada Fraului20 Strada Heliade Intre Vii21 Intrare Iablanita22 Intrare Jugarului23 Strada Lehliu24 Strada Lunca Florilor25 Strada Malului26 Strada Nita Ion Plt.27 Strada Olimpiadei28 Intrarea Palmacului29 Strada Pantazi Florica30 Strada Popa Niculae31 Intrarea Ramnic32 Strada Rauseni33 Strada Rodica34 Strada Rosetti Mircea35 Strada Semnalului36 Strada Silistea37 Strada Slugeriu Dumitru38 Intrarea Sterului39 Strada Stolnicul Vasile40 Strada Tampa41 Strada Telia42 Strada Utiesului43 Strada Velicu Stefan Sold.44 Strada Vulcanei45 Strada Ziduri Intre Vii
Sursa:Inventarul realizat de Primaria Sectorului 2, Bucuresti
Strazi aflate in domeniul Primariei Sectorului 2,Bucuresti
Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Plan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
Decembrie 2008
99
Clasificarea din punct de vedere al tipurilor de construcţii oferă următorul clasament: căile de acces ocupă cea mai mare suprafaţă (32,80%), fiind urmate de construcţiile industriale (29,85%) şi locuinţele unifamiliale (18,32%).
Tipuri de constructii
Constructii Suprafata (ha) %
Locuinte unifamiliale 18.32 18.32%
Locuinte multifamiliale (vila) 5.83 5.83%
Locuinta tip apartament 6.88 6.88%
Proprietati de tip industrial 29.85 29.85%
Proprietati de tip comercial 0.57 0.57%
Spatii de birouri 3.75 3.75%
Constructii administrative, culturale 0.37 0.37%
Spatii de depozitare 1.63 1.63%
Cai de acces 32.8 32.80%
Total 100 100%
Sursa: PUG, Agentia Nationala de Cadastru si Publicitate Imobiliara
2.4.11.2 Aspectul urbanistic al zonei Structura zonei este cea a unui cartier marginaş, sărac, subdezvoltat. Criminalitatea, grupurile de rromi care nu s-au integrat în comunitatea locală, nivelul scăzut de instruire şi de calificare profesională, bandele de cartier şi, mai ales, aspectul improvizat al străzilor şi locuinţelor, fac din Baicului un cartier subdezvoltat, cu o imagine negativă.
Aceasta zonă este totuşi destul de importantă în plan strategic, zona Baicului fiind în apropierea centrului capitalei, cu o bună perspectivă pentru economia locală.
Zona este lipsită de un centru de activităţi economice şi sociale, iar imobilele existente sunt de calitate scazută. Lipsesc cu desăvârşire atracţiile publice, monumentele istorice, bibliotecile şi centrele culturale, locurile de distracţie şi localurile pentru tineri şi familii.
În această zonă se găsesc în general blocuri cu 4 etaje, construite în anii ’70, însa niciunul nu prezintă risc seismic. Spaţiile locuibile sunt neîngrijite, de calitate scăzuta şi prost finisate. Blocurile care nu beneficiază de programe de modernizare sau reabilitare termică sunt deteriorate, atât faţadele, cât şi balcoanele sau spaţiile din faţa blocurilor.
În zona aflată în vecinatatea lacului se găsesc barăcile rromilor, străzile sunt neasfaltate iar nivelul de poluare este ridicat din cauza diferitelor tipuri de deşeuri depozitate.
Străzile Olimpiadei, Lehliu şi Frâului sunt conectate la toate reţelele de utilităţi. Pe aceste străzi calitatea caselor este modestă, dar se pot vedea şi clădiri noi, finisate şi cu o structură P+3 diferită de locuinţele monofamiliale cu parter.
Totodată, aspectul urban din apropierea fascicolului de căi ferate (porţiunea Strada Semnalului) este degradant.
Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Plan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
Decembrie 2008
100
În Anexa 7 sunt prezentate străzile pe care se găsesc numai imobilele aflate în proprietate privată. Astfel, se poate observa că imobilele private sunt concentrate mai ales în zona din apropierea barierei feroviare din zona Baicului (pe străzile Lehliu, Olimpiadei, Culea, Velicu), cea a căii ferate (Electronicii, Calatorului Velicu) şi pe străzile din exteriorul perimetrului ocupat de blocuri în care este concentrată populaţia (străzile Grozdea, Cozia, Ceptura). În total sunt 367 clădiri.
Potrivit graficului de mai jos privind distribuţia imobilelor private pe străzi, cel mai mare procent al clădirilor se află pe strada Ceptura (12,53%), urmată de strada Vulcanei (11,72%), strada Olimpiadei (11,44%), Lehliu şi Fraului (10%).
În mod similar, histograma aferentă imobilelor colective (incluzând blocuri de locuinţe, instituţii statale şi complexe industriale) se regăsesc în Anexa 8. Astfel de clădiri sunt prezente în mod special pe străzile Popa Nicolae şi Stolnicul Vasile (unde locuieşte cea mai mare parte a populaţiei din zona Baicului) şi în împrejurimi (Lunca Florilor, Bistricioara). Totalul de 101 imobile se referă atât la blocuri, cât şi la alte structuri (industriale sau de birouri din străzile Electronicii, Turturea, Cozia).
18% din imobilele colective (aproape în totalitate blocuri) sunt situate pe străzile Popa Nicoale şi Stolnicul Vasile (11%). Pe străzile învecinate - Siliştea (10%), Lunca Florilor (10%), Bistricioara (10%) şi Abanosului (5%) sunt prezente circa 35% din imobilele colective din zonă.
2.4.12 Reţeaua de utilităţi în zona Baicului
• Aspecte privind asigurarea utilităţilor (alimentare cu apă, instalaţii de canalizare, alimentare cu gaz metan, alimentare cu energie electrică, telefonie, televiziune prin cablu, internet);
• Aspecte privind asigurarea utilităţilor sunt prezentate în Anexa 9.
Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Plan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
Decembrie 2008
101
Reţeaua de gaz
Distrigaz Sud este furnizorul de gaz metan la nivelul Bucureştiului. Cu o experienţă de 30 de ani în domeniul distribuţiei şi comercializării gazelor naturale, Distrigaz şi-a extins reţeaua în ultimii ani şi în cartierele periferice ale capitalei. Astfel, la nivelul zonei Baicului, cei mai mulţi locuitori beneficiază de serviciile Distrigaz, fiind legaţi la reţeaua de gaz metan. În Anexa 10 se poate vedea harta de la Distrigaz pentru zona Baicului, pe care sunt prezentate staţiile de reglare, delimitările liniilor de distribuţie şi microcentralele.
În zona Baicului, reţeaua de gaz acoperă deja străzile principale, asa cum reiese şi din hărţile din Anexa 10. La est de Str. Baicului, toate străzile beneficiază de reţeaua de gaze naturale. Între Str. Paharnicul Turturea şi Drăguşin Deleanu, respectiv Niţă Ion reţeua de gaze naturale este prezentă doar pe străzile principale, în timp ce între Str. Bistricioara şi lac nu există nici un abonat racordat. Zona din apropierea lacului, locuită în general de populaţie de etnie rromă nu are conexiuni la reţelele de apă, canalizare sau gaz.
Infrastructura de comunicaţii
Liniile telefonice
În tabelul de mai jos sunt prezentate numărul persoanelor juridice şi al familiilor abonate la liniile telefonice, pe fiecare stradă. În total sunt 1.226 de familii conectate la reţelele de telefonie fixă şi 162 de firme.
Analizând concentrarea abonaţilor telefonici persoane juridice, observăm că aproape în totalitate, aceştia sunt pe străzile Heliade Între Vii (22%), Strada Baicului (43%), Şos. Electronicii (7%) şi în Vasile Stolnicu (5%).
23% din abonaţii rămaşi sunt împărţiţi pe celelalte străzi din perimetrul zonei Baicului.
Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Plan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
Decembrie 2008
102
Distributia pe strazi a fi rmelor conectate la reteaua de telefonie
7%
5%
42%
22%24%
Heliade Intre Vii Baicului Electronicii V. Stolnicu Altele
Reţeaua de cablu tv
Cu privire la reţeaua de cablu tv, RCS - RDS, unul dintre cei mai importanţi furnizori de cablu tv în zona de Est a Europei, acoperă aproape toată zona Baicului oferind servicii de cablu tv, internet şi telefonie. RDS - RCS este singurul furnizor prin cablu, ceilalţi operatori prezenţi folosind sistemul digital.
Reţeaua de cablu TV, acoperă întreg perimetrul delimitat de: Str. Heliade Între Vii, Bdul Garii Obor, Str. Baicului, Lacul Fundeni.
2.5 Nevoi de dezvoltare identificate în zona de acţiune urbană
2.5.1 Opinii privind situaţia existentă în zona Baicului În vederea fundamentării opţiunilor de dezvoltare durabila a zonei Baicului prin corelarea acestora cu nevoile de dezvoltare ale colectivităţii locale (cca 20.000 locuitori, dintre care aproximativ 10% sunt de etnie romă) şi ale comunităţii de afaceri (reprezentată de 6 întreprinderi mijlocii, 3 IMM -uri şi cca 350 mici agenţi economici), Consiliul Local Sector 2 Bucureşti a organizat in luna septembrie 2008 un proces de consultare publică privind dezvoltarea durabilă a zonei Baicului. Consultarea publică s-a realizat prin intermediul unui sondaj de opinie, care a constat în transmiterea a doua tipuri de chestionare, unul adresat gospodariilor (prin intermediul asociaţiilor de proprietari – 400 de persoane intervievate), şi un altul agenţilor economici din cadrul comunităţii zonei Baicului. În urma acestor consultari publice au reieşit opiniile celor intervievati cu privire la situatia existenta in zona Baicului, precum si nevoile si prioritatile de dezvoltare la nivelul acestei zone, în vederea rezolvării problemelor de infrastructură locală şi a serviciilor de sprijin din zona Baicului.
Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Plan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
Decembrie 2008
103
Asadar, consultarea publică realizată de către Consiliul Local Sector 2 Bucureşti, Bucureşti a condus la identificarea opiniilor locuitorilor zonei Baicului, şi anume cunoaşterea gradului de satifsfacţie /insatisfacţie privind situaţia actuală în zonă.
La întrebarea În ce măsură sunteţi mulţumiţi de situaţia actuală în zona Baicului?, respondenţii au oferit următoarele informaţii:
• la nivelul gospodăriilor din cadrul comunităţii locale din zona Baicului:
Gradul de satisfacere a cetatenilor privind situatia actuala a zonei Baicului
Elemente Multumiti Nemultumiti Nu au o opinie conturata Total (%)a. iluminatul stradal 35.3% 30.5% 34.2% 100%b. spatiile verzi 26.8% 47.9% 25.2% 100%c. sistemul rutier (sosele, strazi, alei) 26.9% 45.3% 27.9% 100%d. retele de apa 29.4% 41.3% 29.2% 100%e. retele de canalizare 22.0% 54.8% 23.2% 100%f. retele de gaze 39.7% 35.7% 24.5% 100%g. curatenie 15.1% 63.5% 21.4% 100%h. transportul in comun 14.1% 62.4% 23.6% 100%i. spatiile de joaca 20.6% 53.8% 25.6% 100%j. gasirea unui loc de munca pentru tineri 11.1% 70.9% 18.0% 100%k. poluarea in zona 9.1% 70.0% 20.9% 100%l. activitatea sportiva in zona (terenuri de fotbal, tenis), etc. 9.7% 65.5% 24.8% 100%m. activitatile culturale in zona 8.9% 71.3% 19.8% 100%n. protejarea securitatii personale (agresiuni fizice, furturi) 11.2% 73.2% 15.6% 100%o. protejarea locuintelor si a bunurilor personale 11.9% 69.0% 19.1% 100%p. zonele de agrement 14.7% 58.5% 26.8% 100%q. fluenta traficului rutier 11.5% 73.5% 15.0% 100%r. locurile de parcare 13.9% 72.1% 14.1% 100%s. posibilitatile locale de aprovizionare cu alimente 22.8% 51.9% 25.3% 100%t. numarul si starea unitatior de asistenta medicala 16.5% 65.4% 18.1% 100%u. numarul si starea unitatilor de invatamant din zona 23.8% 52.5% 23.8% 100%v. accesul la internet in zona. 49.5% 30.2% 20.3% 100%Sursa: Raport privind sustinerea procesului de consultare publica (Etapa I), Institutul Irecson, Septembrie 2008
Aşadar, cele mai mari nemulţumiri ale populaţiei sunt legate de lipsa de fluenţă a traficului rutier (74% dintre respondenţi fiind nemulţumiţi de aceasta), de modul cum este protejată securitatea personală (agresiuni fizice, furturi – 73%), de lipsa locurilor de parcare (72%), precum şi de poluarea accentuată în zonă (70%). Majoritatea populaţiei (71%) este nemulţumită de lipsa activităţilor culturale din zonă precum şi de lipsa locurilor de muncă pentru tineri.
De altfel, populaţia mai este nemulţumită şi de modul în care este asigurată protejarea locuinţelor şi a bunurilor personale (69% dintre persoanele intervievate având o atitudine de nemulţumire) , de starea curăţeniei în zonă (65%) şi de transportul în comun (62%). De asemenea, numărul şi starea unităţilor de asistenţă medicală generează o stare de nemulţumire pentru 65% din populaţia zonei. • la nivelul agenţilor economici din zona Baicului:
Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Plan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
Decembrie 2008
104
Gradul de satisfacere a agentilor economici privind situatia actuala a zonei Baicului
Elemente Multumiti Nemultumiti Nu au o opinie conturata Total (%)a. iluminatul stradal 54.44% 15.56% 30.00% 100%b. sistemul rutier (sosele, strazi, alei) 16.49% 56.70% 26.80% 100%c. retele de apa 35.56% 30.00% 34.44% 100%d. retele de canalizare 27.08% 50.00% 22.92% 100%e. retele de gaze 48.89% 30.00% 21.11% 100%f. curatenie 33.33% 35.42% 31.25% 100%g. transportul in comun 36.26% 38.46% 25.27% 100%h. poluarea in zona 19.79% 52.08% 28.13% 100%i. fluenta traficului rutier 4.12% 84.54% 11.34% 100%j. locurile de parcare 14.58% 66.67% 18.75% 100%k. posibilitatile locale de aprovizionare ale firmei 25.00% 50.00% 25.00% 100%l. numarul si starea unitatior de asistenta medicala 32.61% 40.22% 27.17% 100%m. accesul la internet in zona. 47.31% 21.51% 31.18% 100%Sursa: Raport privind sustinerea procesului de consultare publica (Etapa I), Institutul Irecson, Septembrie 2008
Cea mai mare parte dintre reprezentanţii comunităţii de afaceri s-a declarat nemulţumită de fluenţa traficului rutier (85% dintre respondenţi având această nemulţumire ), de locurile de parcare (67%), de sistemul rutier (şosele, străzi, alei din zonă – 57%) şi de poluarea zonei (52%).
Principalele nemulţumiri ale populaţiei în zona Baicului sunt:
Principalele nemultumiri ale populatiei in zona Baicului
Sursa: Raport privind sustinerea procesului de consultare publica (Etapa I), Institutul Irecson, Septembrie 2008
După cum se poate observa, nemulţumirile populaţiei şi ale comunităţii de afaceri sunt în linii mari aceleaşi şi sunt legate de:
• lipsa de fluenţă a traficului rutier; • lipsă locurilor de parcare; • poluarea; • sistemul rutier (şosele, străzi, alei) . Populaţia mai reclamă lipsa locurilor de muncă pentru tineri, lipsa de protejare a securităţii personale precum şi a locuinţelor / bunurilor personale. De asemenea, locuitorii zonei sunt nemulţumiţi de starea transportului în comun precum şi de starea şi numărul unităţilor sanitare.
2.5.2 Nevoi de dezvoltare identificate prin sondaj de opinie
Un alt scop al sondajului de opinie realizat de către Primaria Sectorului 2, Bucureşti a fost acela de a obţine opiniile populaţiei, respectiv ale agenţilor economici cu privire la nevoile de dezvoltare la nivelul comunităţii din zona Baicului.
Întrebările din chestionar au fost grupate pe următoarele sectoare:
• Transport • Constructii si infrastructură edilitară • Curăţenia stradală, întreţinera spaţiilor verzi şi zone de agrement. • Îngrijirea sănătaţii şi modernizarea învăţamântului • Comerţ şi servicii • Siguranţa cetăţeanului şi protejarea mediului înconjurător
Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Plan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
Decembrie 2008
106
La nivelul gospodăriilor au fost exprimate următoarele măsuri de îmbunătăţjire a situaţiei actuale:
• Transport
Opinii ale populatiei cu privire la necesitatea unor masuri in zona
Elemente Necesar Nu este necesar
Nu au o opinie conturata*
Total (%)
a) cresterea numarului de vehicule pe liniile existente 74.34% 12.56% 13.10% 100.00%b) infiintarea de linii noi care sa acopere transportul pubic spre puncteleimportante ale Capitalei 80.04% 10.62% 9.34% 100.00%c) imbunatatirea conditiilor de transport 86.00% 6.91% 7.09% 100.00%d) fluidizarea traficului rutier 84.23% 7.35% 8.42% 100.00%*considera ca este necesar si ca nu este necesar in egala masura.
Sursa: Raport privind sustinerea procesului de consultare publica (Etapa I), Institutul Irecson, Septembrie 2008
Marea majoritate a cetăţenilor doresc îmbunătăţirea condiţiilor de transport (86% susţinând această nevoie), fluidizarea traficului rutier (84%) şi înfiinţarea de linii noi care să acopere transportul public spre punctele importante ale Capitalei (80%).
Nevoi ale populatiei in domeniul transportului
86.00%
84.23%
80.04%
74.34%
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
imbunatatirea conditiilo rde transport
fluidizarea traficului rutier
infiintarea de linii no i
cresterea numarului devehicule
Sursa: Raport privind sustinerea procesului de consultare publica (Etapa I), Institutul Irecson, Septembrie 2008
• Constructii si infrastructură edilitară
Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Plan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
Decembrie 2008
107
Opinii ale populatiei cu privire la necesitatea unor masuri in zona
Elemente Necesar Nu este necesar
Nu au o opinie conturata*
Total (%)
a) extinderea / modernizarea retelei de apa 75.36% 7.91% 16.73% 100.00%b) extinderea / modernizarea retelei de canal 76.23% 7.44% 16.33% 100.00%c) extinderea / modernizarea retelei de gaz 64.03% 14.50% 21.47% 100.00%d) extinderea retelelor de electricitate 66.20% 14.08% 19.72% 100.00%e) reabilitarea sistemului rutier (sosele, strazi, alei) 76.16% 9.68% 14.16% 100.00%f) imbunatatirea iluminatului public in zona 70.47% 12.68% 16.85% 100.00%g) imbunatatirea izolatiei apartamentelor din vechile blocuri 86.59% 5.89% 7.52% 100.00%h) cresterea numarului locurilor de parcare 85.04% 6.89% 8.07% 100.00%*considera ca este necesar si ca nu este necesar in egala masura.
Sursa: Raport privind sustinerea procesului de consultare publica (Etapa I), Institutul Irecson, Septembrie 2008 În domeniul construcţiilor şi infrastructurii edilitare, în opinia populaţiei, măsurile trebuie să fie îndreptate în principal spre: • îmbunătăţirea izolaţiei apartamentelor din vechile blocuri (8 7% susţinând această măsură) • creşterea numărului locurilor de parcare (85%) • extinderea / modernizarea reţelei de canal (76%) • reabilitarea sistemului rutier (76%).
Nevoi ale populatiei privind constructi i le si infrastructura edi l i tara
Sursa: Raport privind sustinerea procesului de consultare publica (Etapa I), Institutul Irecson, Septembrie 2008
• Comerţ şi servicii
Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Plan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
Decembrie 2008
108
Opinii ale populatiei cu privire la necesitatea unor masuri in zona
Elemente Necesar Nu este necesar
Nu au o opinie conturata*
Total (%)
a) construirea de noi piete agro-alimentare 86.12% 5.87% 8.01% 100.00%b) modernizarea pietei agro-alimentare din zona 78.22% 11.25% 10.53% 100.00%c) construirea de centre comerciale pentru bunuri de larg consum 76.60% 10.49% 12.92% 100.00%d) construirea de spatii de alimentatie publica (restaurante, terase, etc) 59.29% 20.83% 19.89% 100.00%e) cresterea accesului la internet in zona 51.00% 25.95% 23.05% 100.00%f) cresterea serviciilor bancare in zona (bancomate, sucursale bancare) 70.26% 17.37% 12.38% 100.00%*considera ca este necesar si ca nu este necesar in egala masura.
Sursa: Raport privind sustinerea procesului de consultare publica (Etapa I), Institutul Irecson, Septembrie 2008 Majoritatea populaţiei consideră că este necesară construirea de noi pieţe agro -alimentare (86% susţinând această nevoie). Acest lucru trebuie să se facă în paralel cu modernizarea pieţei agroalimentare existente în zonă, susţin 78% şi de asemenea, în opinia a 77% dintre cetăţeni ar trebui avute în vedere construirea de centre comerciale pentru bunuri de larg consum.
Nevoi ale populatiei privind comertul si servici i le
86.12%
78.22%
76.60%
70.26%
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
construirea de noi pieteagro-alimentare
modernizarea pietei agro-alimentare din zona
construirea de centrecomerciale
cresterea serviciilo rbancare
Sursa: Raport privind sustinerea procesului de consultare publica (Etapa I), Institutul Irecson, Septembrie 2008
• Siguranţa cetăţeanului şi protejarea mediului înconjurător
Opinii ale populatiei cu privire la necesitatea unor masuri in zona
Elemente Necesar Nu este necesar
Nu au o opinie conturata*
Total (%)
a) cresterea numarului de politisti in zona 87.34% 5.53% 7.13% 100.00%b) cresterea colaborarii dintre cetateni si politia comunitara 88.97% 4.70% 6.33% 100.00%c) cresterea preocuparilor cetatenilor din zona pentru protectia mediului 90.91% 3.21% 5.88% 100.00%*considera ca este necesar si ca nu este necesar in egala masura.
Sursa: Raport privind sustinerea procesului de consultare publica (Etapa I), Institutul Irecson, Septembrie 2008 În ce priveşte mediul înconjurător peste 90% dintre cetăţeni doresc creşterea preocupărilor populaţiei din zonă pentru protecţia mediului . La capitolul siguranţa cetăţeanului aceasta poate fi îmbunătăţită prin creşterea colaborării dintre cetăţeni şi poliţia comunitară ( susţin 89% dintre respondenţi) şi prin creşterea numărului de poliţişti comunitari în zonă ( în opinia a 87%).
Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Plan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
Decembrie 2008
109
Nevoi ale populatiei p rivind siguranta cetateanului si protejarea mediului inconjurator
90.91%
88.97%
87.34%
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
cresterea preocuparilorcetatenilor din zona pentru
protectia mediului
cresterea co laborariidintre cetateni si po litia
comunitara
cresterea numarului depolitisti comunitari in zona
Sursa: Raport privind sustinerea procesului de consultare publica (Etapa I), Institutul Irecson, Septembrie 2008
La nivelul agenţilor economici au fost exprimate următoarele măsuri de îmbunătăţjire a situaţiei actuale:
• Transport Opinii ale agentilor economici cu privire la necesitatea unor masuri in zona
Elemente Necesar Nu este necesar
Nu au o opinie conturata*
Total (%)
a) cresterea numarului de vehicule pe liniile existente 68.89% 8.89% 22.22% 100.00%b) infiintarea de linii noi care sa acopere transportul pubic spre puncteleimportante ale Capitalei 77.65% 15.29% 7.06% 100.00%c) imbunatatirea conditiilor de transport 78.95% 8.42% 12.63% 100.00%d) fluidizarea traficului rutier 86.96% 4.35% 8.70% 100.00%*considera ca este necesar si ca nu este necesar in egala masura.
Sursa: Raport privind sustinerea procesului de consultare publica (Etapa I), Institutul Irecson, Septembrie 2008 Peste 86% dintre reprezentanţii comunităţii de afaceri susţin nevoia de fluidizare a traficului rutier. De asemenea ar trebui avute, după cum susţin peste 77% dintre o amenii de afaceri din zonă, îmbunătăţirea condiţiilor de transport precum şi înfiinţarea de linii noi care să a copere transportul public spre punctele importante ale Capitalei .
Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Plan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
Decembrie 2008
110
Nevoi ale comuni tati i de afaceri in domeniul transportului
86.96%
78.95%
77.65%
68.89%
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
fluidizarea traficului rutier
imbunatatirea conditiilo rde transport
infiintarea de linii no i caresa acopere transportul
public
cresterea numarului devehicule pe liniile existente
Sursa: Raport privind sustinerea procesului de consultare publica (Etapa I), Institutul Irecson, Septembrie 2008
• Constructii si infrastructură edilitară Opinii ale agentilor economici cu privire la necesitatea unor masuri in zona
Elemente Necesar Nu este necesar
Nu au o opinie conturata*
Total (%)
a) extinderea / modernizarea retelei de apa 85.23% 0.00% 14.77% 100.00%b) extinderea / modernizarea retelei de canal 86.36% 4.55% 9.09% 100.00%c) extinderea / modernizarea retelei de gaz 82.76% 3.45% 13.79% 100.00%d) extinderea retelelor de electricitate 64.10% 12.82% 23.08% 100.00%e) reabilitarea sistemului rutier (sosele, strazi, alei) 86.02% 5.38% 8.60% 100.00%f) imbunatatirea iluminatului public in zona 76.09% 6.52% 17.39% 100.00%g) cresterea numarului locurilor de parcare 85.11% 6.38% 8.51% 100.00%*considera ca este necesar si ca nu este necesar in egala masura.
Sursa: Raport privind sustinerea procesului de consultare publica (Etapa I), Institutul Irecson, Septembrie 2008 Pentru îmbunătăţirea situaţiei actuale, oamenii de afaceri consideră că este nevoie de extinderea/ modernizarea reţelei de canal (86% având această opinie), reabilitarea sistemului rutier (86%), de extinderea / modernizarea reţelei de apă (85%) şi de creşterea numărului locurilor de parcare (85%).
Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Plan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
Decembrie 2008
111
Nevoi ale comuni tati i de afaceri privind constructi i le si infrastructura edi l i tara
Sursa: Raport privind sustinerea procesului de consultare publica (Etapa I), Institutul Irecson, Septembrie 2008
2.5.3 Nevoi de dezvoltare identificate in urma analizei diagnostic
2.5.3.1 Nevoi de dezvoltare a infrastructurii de transport rutier Zona Baicului se intinde pe o suprafata de aproximativ 100 ha. Zona cuprinde 62 de strazi, majoritatea de categoria a III-a, cu 2 benzi, o parte din acestea fiind reabilitate, iar altlele se afla in stare de degradare, fiind greu accesibilie transportului (piatra sparta, pietris, pamant – in special zona care se intinde de la Doamna Ghica nou spre Lacul Fundeni). Astfel, traficul este ingreunat, iar viteza de circulatie este foarte redusa.
Zona centrala a zonei Baicului, aflata in curs de dezvoltare - modernizare (cuprinsă între arterele Baicului, Heliade Între Vii, Paharnicul Turturea si Doamna Ghica), a oferit terenuri şi imobile la preturi convenabile, acestea reprezentând locaţii pretabile pentru construcţia de ansambluri rezidenţiale, spaţii de birouri, centre comerciale. Pentru a susţine activităţile agenţilor economici din zona şi pentru a oferi condiţii bune de locuit celor existenti in zona, Primaria Sectorului 2 a implementat proiecte de reabilitare a strazilor, a retelei de apa si a sistemului de canalizare pe anumite străzi. Infrastructura de utilitati hidroedilitare (apa-canal) din zona depresionara (se intinde de la Doamna Ghica nou spre Lacul Fundeni) este in curs de executie, in doua luni de la finalizarea acesteia fiind necesara si constructiaa infrastructurii rutiere si pietonale (carosabil si trotuare). In aceasta zona vor fi construite 23 de strazi, acestea fiind in prezent neasfaltate.
In prezent, o mare parte din trotuare sunt ocupate de automobile, iar o parte din spatiile comune sunt ocupate abuziv (garaje improvizate). Din aceste motive s-a constat nevoia de a organiza locurile de parcare si in acelasi timp de a planifica spatii verzi si trotuare ce vor putea fi utilizate ca atare. Atragerea in zona de noi utilizatori ai functionalitatilor care vor putea fi puse la dispozitie (de exemplu o noua zona de agrement in zona lacului Fundulea), precum si utilizatori ai altor puncte de interes va necesita un numar suplimentar de locuri de parcare.
Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Plan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
Decembrie 2008
112
De asemenea, cu exceptia celor doua spatii verzi, amenajate prin eforurile Primariei Sectorului 2, in zona nu exista alte spatii care pot oferi oportunitati de petrecere a timpului liber si nici conexiuni rutiere cu celelalte cartiere ale capitalei. Lipsa spatiilor verzi si aglomerarea sunt motive importante pentru initierea unui proiect de dezvoltare durabila, de amenajare a pistelor pentru biciclisti, care sa aiba un impact semnificativ in ceea ce priveste fluidizarea traficului in Zona Baicului si sa constituie un element educational pentru utilizarea mijloacelor nepoluante de deplasare.
In scopul imbunatatirii infrastructurii de transport rutier, trebuie luate o serie de masuri dupa cum urmeaza:
• asfaltarea/ modernizarea drumurilor; • asfaltarea trotuarelor; • dezafectarea totala / partiala si reconversia Garii Obor (Garii de Est); • reconectarea zonei unde in prezent se afla triajul la infrastructura de transport; • crearea de noi locuri de parcare supraterane sau subterane; • ingustarea trotuarelor prin inserarea de locuri de parcare acolo unde este posibil; • largirea carosabilului pe arterele principale si numai daca este stricta nevoie. Aceasta
masura poate fi luata doar pe baza rezultatelor unui studiu efectuat in acest sens, si care sa marcheze exact locurile unde este necesar acest lucru.
• realizarea de studii cu privire la posibilitatea construirii unor noi pasaje.
2.5.3.2 Nevoi de dezvoltare a transportului rutier In cadrul Masterplanului de Dezvoltare Durabila a zonei Baicului, componenta transport detine o pondere importanta, fiind in stransa legatura cu toate elementele legate de infrastructura. Imbunatatirea conditiilor de circulatie in Zona Baicului presupune, intr-o abordare moderna, organizarea si gestionarea tuturor activitatilor ce concura la asigurarea unor conditii optime pentru desfasurarea circulatiei. In acest sens, avand in vedere si ansamblul actiunilor de reforma si descentralizare este necesar sa se acorde o atentie mai mare managementului sectorului rutier, atat la nivelul unitatii de administrare/gestiune a retelei stradale, cat si a executantilor de servicii de sector.
Sistemul de trafic este afectat si de proiectele rezidentiale in desfasurare. Transportul public este reprezentat de o linie de autobuz, neexistand nici o linie de tramvai sau metrou. Autobuzele nu sunt echipate cu platforma de ridicare si nici cu suport pentru scaunele cu rotile, iar statiile de autobuz nu dispun de un sistem de informare detaliat.
Numai un management performant al tuturor acestor activitati, care sa tinda spre o optimizare a relatiei capacitate fizica si financiara si performanta in exploatare, va permite utilizatorilor sa beneficieze de serviciul unei retele stradale care sa asigure o circulatie fluenta in siguranta si in conditii de confort.
La nivelul zonei Baicului a fost realizat un studiu de trafic, si a constat in analiza critica a infrastructurii retelei de circulatie a traficului urban,, inclusiv pentru transportul in comun, precum si a modului de organizare a desfasurarii circulatiei.
Analiza critica a circulatiei existente a evidentiat urmatoarele:
Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Plan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
Decembrie 2008
113
• caracteristicile traficului de vehicule, pietoni, biciclisti si a fluxurilor de calatori cu mijloacele de transport in comun;
• dotarea si amenajarea tehnica a retelei de strazi si intersectii, trotuare, alei de pietoni si piste de ciclisti;
• caracteristicile dotarilor necesare traficului activ si pasiv; • organizarea desfasurarii traficului si echiparea tehnica pentru dirijarea transporturilor. Caracteristicile traficului care intervin la studiile de circulatie constau din: • intensitatea traficului si structura relatiilor de circulatie; • valorile de trafic de pe arterele de penetratie stabilite pe baza de recensaminte; • valorile de trafic greu local; • intensitatea traficului total.
Studiul de analiza a transporturilor in zona Baicului recomanda ca masuri imediate si prioritare:
• amenajarea trotuarelor in special pe axa principala a zonei (si anume Soseaua Electronicii – Str. Baicului – Str. Paharnicul Turturea – Str. Heliade Intre Vii) si reabilitarea lor acolo unde exista, dar sunt deteriorate, cu scopul cresterii gradului de siguranta pentru traficul pietonal;
• largirea la 4 benzi a Str. Baicului, de la intersectia cu Str. Paharnicul Turturea si pana la viitoarea penetratie Dna Ghica – B-dul Chisinau si eliminarea trecerii la nivel cu calea ferata;
• largirea la 4 benzi a Strazii Heliade Intre Vii, de la Str. Paharnicul Turturea pana la Soseaua Electronicii, pentru a satisface viitoarea cerere de trafic generata de finalizarea si darea in exploatare a complexelor rezidentiale;
• constructia de spatii de parcare, acolo unde acest lucru nu ar conduce la diminuare spatiilor verzi din jurul blocurilor de locuit;
• introducerea de mijloace de calmare a traficului unde, datorita lipsei zonelor rezidentiale adiacente, autovehiculele circula cu viteze excesive, existand permanent pericolul producerii unor accidente rutiere;
• amenajarea de piste pentru biciclisti pe Strada Paharnicul Turturea; • intrucat in intersectia Strazii Baicului cu Strada Paharnicul Turturea se depaseste numarul de
1.000 de Veh/h, se impune reamanajarea acesteia prin introducerea semaforizarii (circulatia va fi canalizata). Dezvoltarea viitoare a infrastructurii de transport si cea aferenta proiectelor rezidentiale impune cresterea capacitatii de circulatie in cadrul acestei intersectii;
• reamenajarea si transformarea intersectiei dintre Strada Paharnicul Turturea cu Strada Heliade intre Vii (care functioneaza in prezent la nivelul de serviciu “C”) in intersectie cu prioritate de flux in sistem canalizat, prevazuta cu indicatoare, marcaje, eventual semafoare de atentionare;
• amenajarea de marcaje pe suprafata carosabila si a indicatoarelor rutiere pentru a facilita traversarea Strazii Paharnicul Turturea de catre pietoni si de a creste siguranta acestora in trafic;
• reducerea timpului de transport catre zonele de interes, reducerea congestionarii drumurilor, realizarea transportului multimodal pentru sprijinirea impactului rezultat din dezvoltarea terenului;
• imbunatatirea transportului pietonal din zonele de locuinte la centrele comerciale, birouri; • protejarea vecinatatilor de impactul traficului regional; • reducerea accesului in vecinatati a mijloacelor de transport de mare tonaj; • reducerea impactului zgomotului cauzat de transportul rutier si feroviar;
Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Plan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
Decembrie 2008
114
• reducerea impactului asupra mediului (apa, aer, sol), reducerea poluarii; • asigurarea unui transport sigur prin: cresterea sigurantei pietonilor, imbunatatirea
iluminatului stradal, mentinerea calitatii controlului de trafic la intersectii, mentinerea strazilor in conditii superioare;
• cresterea numarului de locuri de parcare; • extinderea/ infiintarea de noi linii de autobuz; • modernizarea mijoacelor de transport public; • modernizarea statiilor de autobuz; • introducerea in statii a unui sistem de informare publica; • asigurarea securitatilor calatorilor in statiile de autobuz prin introducerea unui sistem de
supravegere video; • posibilitatea infiintari unei linii de tramvai de-a lungul strazii Dna Ghica; • extinderea retelei de utilitati.
Ca masura de dezvoltare pentru perioada urmatoare se propune executarea unor lucrări de amenajare a intersecţiilor: strada Baicului cu strada Paharnicul Turturea şi strada Paharnicul Turturea cu strada Heliade Între Vii, intersectii care prezinta un flux rutier ridicat, mai ales in perspectiva finalizarii noilor ansambluri rezidentiale. Amenajarea celor doua intersectii prevede introducerea unui sens giratoriu, daca se considera oportun in urma unui studiu de fezabilitate, precum si elemente de dirijare / controlare a traficului rutier (semafoare, marcaje, indicatoare rutiere).
2.5.3.3 Nevoi de dezvoltare a retelelor de utilitati publice Dezvoltarea viitoare a retelelor de apa-canal din zona Baicului ia in considerarea derularea de proiecte de investitii de catre Primaria Sectorului 2, Bucuresti in vederea modernizarii si extinderii retelelor de apa-canal in zona Baicului.
Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Plan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
Decembrie 2008
115
Investitii de extindere a retelelor de apa si canalizare
Nr. Denumire strada Retele apa/ canal Investitii in derulare
1 Intr. Butiei apa/canal 2008
2 Calatorului canal 2008
3 Intr. Ceptura apa/canal 2008
4 Str. Ceptura canal 2008
5 Chintalului apa/canal 2008
6 Buzinca Comisul apa/canal 2008
7 Cristescu Marian canal 2008
8 Degetarului apa/canal 2008
9 Pantazi apa/canal 2008
10 Falciei apa/canal 2008
11 Iablanita apa/canal 2008
12 Iacobescu apa/canal 2008
13 Jugarului apa/canal 2008
14 Lehliu apa/canal 2002
15 Malului apa/canal 2008
16 Nita Ion canal 2008
17 Olimipadei apa/canal 2002
18 Palmacului apa/canal 2008
19 Rodica apa/canal 2000
20 Semnalului apa/canal 2002
21 Velicu Stefan apa/canal 2008
22 Intr. Sterului apa/canal 2008
23 Ziduri intre vii canal 2008Sursa: 1. Primaria Sector 2 2. Analiza Finance & Consulting Group
Analiza dezvoltarii mai prevede si reconectarea la reteau de gaz, electricitate a zonelor care nu beneficiaza in prezent, precum si a terenurilor intravilane.
In plus, reteaua de utilitati (alimentare cu apa, instalatii de canalizare, alimentare cu gaz metan, alimentare cu energie electrica, telefonie, televiziune prin cablu, internet) nu acopera inca intreaga zona.
Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Plan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
Decembrie 2008
116
2.5.3.4 Nevoi de dezvoltare a spatiului public Pe de o parte rezultatele sondajelor publice au aratat ca populatia existenta a identificat nevoia de a imbunatatii spatiile publice, spatiile verzi, cat si nevoia de a reda siguranta in zona. Toate aceste aspecte sunt legate de problemele generale ale marilor ansambluri de locuit.
O componenta majora care genereaza o mare parte dintre aceste probleme este configuratia spatiala/structura acestor anasambluri de locuit, enclavarea, distincta configuratie a unui tesut urban traditional si bine definit. Maparea spatiului ne arata cateva caracteristici comune: scara tesutului urban este mult redusa si densificata; structura spatiala este foarte complexa, iar ansamblurile prezinta o segregare structurala fata de restul orasului.
In prezent in Zona Baicului exista un singur spatiu verde amenajat Parcul Lunca Florilor, si un loc de joaca in vecinatatea strazii Paharnicul Turturea. Din analiza zonei s-a observat existenta mai multor spatii neutilizate, si a caror functiune nu sunt bine definite. Se considera necesar transformarea unei parti din aceste spatii neutilizate in spatii verzi, amenajate corespunzator (parcuri, locuri de joaca, terenuri de sport in aer liber).
Pentru a imbunătăţi aceste aspecte se recomanda ca masuri:
• definirea spatiilor dintre blocuri prin functiuni, exista o mare suprafata de spati neutilizate; • efectuarea unui studiu de rezidentializare, ceea ce semnifica o analiza detaliata si operatiuni
adecvate de amenajare si de definire a spatiilor publice, private si semi-private, la nivelul fiecarei insule urbane;
• amenajarea spatiilor publice impreuna cu si in vecinatatea functiunilor publice/sociale. In general aceste spatii publice trebuie sa se gaseasca in zone cu public mixt si cu activitati variate care sa ofere control asupra zonei.
2.5.3.5 Nevoi de dezvoltare a serviciilor sociale
Populatia zonei Baicului a manifestat nevoi specifice de dezvoltare a serviciilor sociale, considerate in momentul realizarii sondajului de opinie la nivelul populatiei si agentilor economici. Principalele nevoie de dezvoltare in domeniul social raspund acelor probleme structurale generate de deficientele serviciilor sociale livrate. Primaria Sectorului 2 a promovat si continua promovarea de investitii in infrastructura sociala Populatia din zona Baicului a enuntat nevoile de dezvoltare la nivel de zona prin sondajul de opinie realizat4 in cadrul proiectului. Necesitatile sociale pot fi plasate in zona nevoilor de curatenie, politici pozitive de educatie, securitate, asistenta medicala. O alta nevoie importanata a zonei este rezolvarea problemelor priveste realizarea unor servicii dedicate populatiei rrome cu o situatie sociala dificila sau populatiei cu probleme sociale. Un alt aspect important al dezvoltarii serviciilor din zona Baicului se refera la realizarea unei infrastructuri sociale prin realizarea unui centru social pentru asistenta populatiei cu probleme 4 Institutul Ireccson
Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Plan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
Decembrie 2008
117
sociale si de sanatate dar si realizarea unui birou de consiliere antidrog, dat fiind incidenta mare a consumatorilor de droguri in acest areal. Primaria Sectorului 2 a sprijinit modenrizarea spitalelor care desevesc aceasta zona (Fundeni, Pantelimon) si va continua investitiile in realizarea unor servicii dedicate acestei zone. In acest sens, propunerile de dezvoltare a Baicului cuprind o serie de proiecte „soft” si de infrastructura care pot genera pe termen mediu si lung un impact asupra populatiei. • Îngrijirea sănătaţii şi modernizarea învăţamântului Opinii ale populatiei cu privire la necesitatea unor masuri in zona
Elemente Necesar Nu este necesar Nu au o opinie conturata*
Total (%)
a) infiintarea de noi centre de asistenta medicala 87.88% 5.53% 6.60% 100.01%b) construirea de noi gradinite 78.39% 10.36% 11.25% 100.00%c) construirea de scoli 76.11% 9.45% 14.44% 100.00%d) modernizarea unitatilor de invatamant (scoli, gradinite) 84.79% 7.51% 7.69% 100.00%*considera ca este necesar si ca nu este necesar in egala masura.
Sursa: Raport privind sustinerea procesului de consultare publica (Etapa I), Institutul Irecson, Septembrie 2008
2.5.3.6 Nevoi de dezvoltare a serviciilor publice Serviciile publice sunt un element esential pentru dezvoltarea integrata a zonei Baicului si integrarea acesteia in contextul mai larg de dezvoltare al sectorului 2. Curăţenia stradală, întreţinerea spaţiilor verzi şi zone de agrement, securitatea si alte elemente de infrastructura sunt aspecte operationale ale acestei nevoi. In prezent, situatia serviciilor publice din zona este una negativa, cu un trend dinamic de crestere a investitiilor primariei. În domeniul îngrijirii sănătăţii şi modernizării învăţământului, cei mai mulţi dintre cetateni susţin nevoia înfiinţării de noi centre de asistenţă medicală (88% dintre cetăţeni având această opinie) şi de modernizare a unităţilor de învăţământ ( 85%). Trebuie avută în vedere şi construirea de grădiniţe şi chiar de şcoli, după cum susţin peste76% dintre respondenţi.
Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Plan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
Decembrie 2008
118
Nevoi ale populatiei in domeniul sanatati i si al invatamantului
87.88%
84.79%
78.39%
76.11%
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
infiintarea de noi centre deasistenta medicala
modernizarea unitatilor deinvatamant (sco li,
gradinite)
construirea de noigradinite
construirea de scoli
Sursa: Raport privind sustinerea procesului de consultare publica (Etapa I), Institutul Irecson, Septembrie 2008
Opinii ale populatiei cu privire la necesitatea unor masuri in zona
Elemente NecesarNu este necesar
Nu au o opinie conturata* Total (%)
a) necesitatea colectarii, transportului si depozitarii gunoiului 84.20% 6.82% 8.98% 100.00%b) intretinerea mai buna a spatiilor verzi existente 85.77% 4.86% 9.37% 100.00%c) intretinrea mai buna a spatiilor de joaca existente 81.36% 4.48% 14.16% 100.00%d) amenajarea de noi spatii de joaca 78.95% 6.53% 14.52% 100.00%
e)deschiderea unor centre de agrement in zon (sali spectacole, expozitii, etc)73.66% 11.64% 14.70% 100.00%
f) incurajarea activitatii sportive prin construirea de terenuri de sport 76.90% 9.57% 13.53% 100.00%g) amenajare piste pentru biciclisti 59.08% 25.22% 15.70% 100.00%*considera ca este necesar si ca nu este necesar in egala masura.
Sursa: Raport privind sustinerea procesului de consultare publica (Etapa I), Institutul Irecson, Septembrie 2008 Marea majoritate a populaţiei (cca 85%) consideră că este nevoie de o mai bună întreţinere a spaţiilor verzi şi de îmbunătăţirea colectării, transportului şi depozitării gunoiului (84%). De asemenea este nevoie o întreţinere mai bună a spaţiilor de joacă existente ( susţin 81% dintre cetăţeni) şi chiar de amenajarea de noi spaţii de joacă (susţin 79%). Lipsesc terenurile de sport şi centrele de agrement în opinia a peste 70% dintre cetăţeni.
Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Plan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
Decembrie 2008
119
Nevoi ale populatiei privind curatenia stradala, intretinerea spati i lor verzi si zonelor de agrement
85.77%
81.36%
78.95%
76.90%
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
intretinrea mai buna aspatiilo r verzi existente
intretinerea mai buna aspatiilor de joaca existente
amenajarea de noi spatiide joaca
incurajarea activitatiisportive prin construirea
de terenuri de sport
Sursa: Raport privind sustinerea procesului de consultare publica (Etapa I), Institutul Irecson, Septembrie 2008
Pentru îmbunătăţirea serviciilor din zona Baicului, comunitatea de afaceri consideră că este nevoie de înfiinţarea de noi centre de asistenţă medicală (74% dintre oamenii de afaceri intervievaţi având această opinie), precum şi de îmbunătăţirea colectării, transportului şi depozitării gunoiului (6 9%). Necesitatea creşterii serviciilor bancare în zonă (bancomate, sucursale bancare) este susţinută de 61% dintre managerii participanţi la procesul de consultare publică .
Nevoi ale comuni tati i de afaceri in domeniul servici i lor
74.42%
68.89%
60.92%
55.56%
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
infiintarea de noi centre deasistenta medicala
imbunatatirea co lectarii,transportului si depozitarii
gunoiului
cresterea serviciilo rbancare
cresterea accesului lainternet in zona
Sursa: Raport privind sustinerea procesului de consultare publica (Etapa I), Institutul Irecson, Septembrie 2008
• Siguranţa cetăţeanului
Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Plan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
Decembrie 2008
120
Opinii ale agentilor economici cu privire la necesitatea unor masuri in zona
Elemente Necesar Nu este necesar
Nu au o opinie conturata*
Total (%)
a) cresterea numarului de politisti in zona 87.34% 5.53% 7.13% 100.00%b) cresterea colaborarii dintre firme si politia comunitara 88.97% 4.70% 6.33% 100.00%*considera ca este necesar si ca nu este necesar in egala masura.
Sursa: Raport privind sustinerea procesului de consultare publica (Etapa I), Institutul Irecson, Septembrie 2008 Pentru comunitatea de afaceri din zona Baicului, creşterea numărului de poliţişti comunitari în zonă (82% dintre oamenii de afaceri având această opinie) ar putea conduce la îmbunătăţirea siguranţei cetăţeanului coroborată cu creşterea colaborării dintre firme şi poliţia comunitară (după opinia a 78% dintre respondenţi).
Nevoi ale comunitati i de afaceri privind siguranta cetateanului
77.53%82.42%
0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
80%
90%
100%
cresterea co laborarii dintre firme sipo litia comunitara
cresterea numarului de politisticomunitari in zona
Sursa: Raport privind sustinerea procesului de consultare publica (Etapa I), Institutul Irecson, Septembrie
2.6 Potenţial de dezvoltare a zonei de acţiune urbană Potrivit Agenţiei Naţionale de Cadastru numai 41% (40,62 ha) din suprafaţa terenului aferent zonei Baicului intră în patrimoniu public, restul apartinând domeniului privat. În prezent Consiliul Local Sector 2 Bucureşti este implicată într-o serie de procese de retrocedare de proprietăţi. Marea majoritate a proiectelor de investiţii în infrastructura de transport, socială necesită recurgerea la procese de naţionalizare, care de cele mai multe ori se dovedesc anevoioase şi costisitoare. Împroprietărirea, respectiv expropierea reprezintă bariere în derularea proiectelor de construcţii publice (caz întâlnit şi la construirea pasajului suprateran Doamna Ghica). În vederea implementării proiectelor de dezvoltare a infrastructurii şi a proiectelor imobiliare în zona Baicului este necesară delimitarea suprafeţelor de teren disponibile din patrimoniul public, precum şi identificarea de posibile terenuri / imobile care vor trebui naţionalizate.
Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Plan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
Decembrie 2008
121
2.6.1 Infrastructura publică urbană Planurile integrate de dezvoltare urbană al zonelor de acţiune urbană vor fi implementate prin proiecte de reabilitare a infrastructurii publice urbane degradate - acţiuni de reabilitare a străzilor, parcurilor, a zonelor degradate, etc.
Dorinţele locuitorilor din zona Baicului sunt:
• eliminarea degradării caselor din cartier; • recuperarea caselor şi a spaţiilor publice; • refacerea străzilor, a pieţei şi a grădinilor.
Zona centrala a zonei Baicului, aflata in curs de dezvoltare - modernizare a oferit terenuri şi imobile la preturi convenabile, acestea reprezentând locaţii pretabile pentru construcţia de ansambluri rezidenţiale, spaţii de birouri, centre comerciale).
În prezent există 2 proiecte rezidenţiale în curs de derulare: Planorama şi Romfelt, îmbunătăţind astfel imaginea acestei zone şi crescând atractivitatea acesteia. Afluxul de persoane în această zonă va atrage dezvoltarea economică a zonei, dezvoltarea setorului serviciilor, necesitatea diversificării opţiunilor de petrecere a timpului liber, dezvoltarea infrastructurii rutiere şi de utilităţi edilitare.
Majoritatea blocurilor din zona Baicului sunt vechi (de tip „comunist”) în principal cu 4 etaje, construite în anii ’70. Spaţiile locuibile sunt adesea neîngrijite, de calitate scăzută şi prost finisate. Faţadele sunt degradate, iar în zonele mărginaşe se întind barăcile rromilor.
In prezent, o mare parte din trotuare sunt ocupate de automobile, iar o parte din spaţiile comune sunt ocupate abuziv (garaje improvizate). De asemenea, cu exceptia celor doua spatii verzi, amenajate prin eforturile Primariei Sectorului 2, in zona nu exista alte spatii care pot oferi oportunitati de petrecere a timpului liber si nici conexiuni rutiere cu celelalte cartiere ale capitalei. Lipsa spatiilor verzi si aglomerarea sunt motive importante pentru amenajarea de piste pentru biciclisti, transformarea unei parti din spatiile neutilizate in spatii verzi şi amenajarea corespunzătoare a acestora (parcuri, locuri de joaca, terenuri de sport in aer liber).
În ultimii ani, în zona Baicului s-au facut mari eforturi de modernizare, zona traversând în prezent o perioadă de îmbunătăţire a imaginii. În zona Baicului s-au asfaltat străzile, s-au efectuat modernizări şi s-a amenajat parcul Lunca Florilor. De asemenea, pasajul suprateran străpungerea Doamna Ghica – Şos. Pantelimon este construit deasupra liniilor de cale ferată a Gării Obor, podul urmând să unească cartierele Colentina şi Pantelimon.
Un important nod feroviar pentru transportul de mărfuri şi cel de călători înainte de anul 1989, Gara de Est nu mai reprezintă în acest moment decât o sursă de poluare fonică şi mizerie. Date fiind greutăţile provocate traficului rutier de fascicolul de cai ferate ce traversează această zonă, precum şi eficienţa din ce în ce mai scăzută a traficului feroviar, administraţia locală a sectorului 2 ia în considerare dezafectarea acesteia, şi preluarea traficului de către Gara Pantelimon. Această soluţie face parte integrantă din strategia privind îmbunătăţirea condiţiilor de trafic promovată de Consiliul Local Sector 2 Bucureşti. Ecologizarea terenului aferent triajului şi dezvoltarea unei artere rutiere ar facilita fluidizarea traficului în zonă şi ar asigura o mai bună
Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Plan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
Decembrie 2008
122
legătură cu centrul capitalei ar duce la o reconversie funcţională a zonei. Dacă terenul de 9 hectare situat între Gara de Est şi Halta 23 August va deveni parc municipal, printr-un proiect iniţiat de Consiliul Local Sector 2 Bucureşti, zona Baicului ar putea avea o creştere spectaculoasă. În momentul în care Gara de Est nu ar mai fi funcţională, s-ar elimina şi bariera de pe strada Baicului, unde se formează zilnic cozi uriaşe de maşini. Dezafectarea totală sau parţială a Gării Obor, respectiv reconversia funcţională a acesteia poate oferi şi alte opţiuni de dezvoltare în zonă, şi anume: crearea unui centru multifuncţional/muzeu al Căilor Ferate Romane în cadrul clădirii, redimensionarea acestei gări şi transformarea ei într-un punct intermodal, care va atrage construcţia unui metrou suprateran şi/sau aducerea în zonă a altor linii de transport în comun, şi / sau construcţia unei linii de metrou subteran.
Prin modernizarea zonei ar fi posibilă şi lărgirea Şoselei Baicului, ceea ce ar fluidiza traficul rutier în intreg cartierul.
Pentru zona Baicului direcţiile de dezvoltare a infrastructurii urbane ar putea fi îndreptate către următoarele finalităţi principale:
• Eliminarea degradării urbanistice din anumite zone din perimetrul analizat, prin modernizarea clădirilor aflate în folosinţă şi reutilizarea celor părăsite;
• Eliminarea degradării urbane pe care o oferă blocurile şi barăcile care ies în evidenţă, apelând la accesibilitate, dotare de servicii, integrarea diverselor funcţii, reînnoirea destinaţiilor;
• Modernizarea şi extinderea infrastructurii rutiere (asfaltarea străzilor din zona depresionară situată între strada Doamna Ghica şi malul lacului Fundeni şi modernizarea altor străzi din zonă);
• Modernizarea sistemului de management al traficului – amenajarea corespunzătoare a intersecţiilor în vederea dirijării controlate a traficului auto;
• Crearea de noi locuri de parcare care sa acopere necesarul prezent şi viitor; • Realizarea de proiecte sociale care să îşi propună integrarea diferitelor clase de
oameni – centre de asistenţă socială care sa ofere servicii de consiliere, tratament medical, cazare şi masă persoanelor care se confruntă cu diverse probleme sociale grave;
• Oferirea de spaţii de petrecere a timpului liber – spaţii de joacă, zonă de agrement, amenajarea malului lacului Fundeni, parcuri, amenajarea de piste ciclabile, etc.
Utilizând aceste instrumente, Administraţia Sectorului 2 ar putea dezvolta urban zona Baicului, prin recuperarea multor zone periferice şi abandonate din punct de vedere urbanistic, garantând locuitorilor acestei zonei posibilitatea accesării diferitelor funcţiuni ale zonei, cu implicaţii pozitive la nivelul comunităţii locale, al sectorului 2 şi al Municipiului Bucureşti.
2.6.2 Infrastructura socială Zona Baicului se confrunta cu o serie de probleme sociale majore, conflicte si violente, segregare sociala şi riscuri sanitare. In contextul socio-economic actual, segregarea sociala între populaţia rromă, refugiaţi şi ceilalţi locuitori ai zonei Baicului este datorata, in special, nivelului scăzut de educaţie şi veniturilor mici. În acest context au luat amploare fenomene sociale reprezentate de violenţa în familie, consumul de droguri / alcool, criminalitate, delicvenţă juvenilă, abandonul şcolar, abandonul şi instituţionalizarea copiilor ş.a.m.d.
Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Plan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
Decembrie 2008
123
Numărul crescut al infracţiunilor care se petrec in zona Baicului maresc gradul de nesiguranta al locuitorilor si vizitatorilor acestei zone, dand o imagine negativă acesteia. Potrivit analizelor socio-economice, in zona Baicului aproximativ 15% din tineri săvârşesc infracţiuni. Corectarea/ îndreptarea comportamentului agresiv trebuie să inceapa în cadrul unităţilor de învăţământ (clasele primare şi gimnaziale).
În ceea ce priveşte structura demografică, raportul socio-economic arată că sunt 28 de tineri la 1.000 de adulţi, un procent mai scăzut decât media naţională.
Problema majoră în domeniul specializării resurselor umane este generată de lipsa unităţilor de învăţământ şi nivelul salarial al locuitorilor. În zona Baicului există un singur liceu teoretic privat, o scoală generală şi o grădiniţă. Numărul anual al elevilor s-a redus semnificativ de la 700 de copii în 1996 la 300 de copii în 2007. Aproximativ 70% dintre elevi sunt de etnie rromă, ceea ce explică rata mare a abandonului şcolar înainte de absolvirea celor 8 clase, părinţii recurgând la trimiterea acestora la cerşit.
Datele statistice arată că:
• 1% dintre tineri urmează studii superioare; • 60% dintre tineri urmează Şcolile de Arte şi Meserii; • 10%-15% dintre tienri sunt necalificaţi; • 155 dintre tineri săvârşesc infracţiuni sau riscă să devină infractori.
Dezvoltarea proiectelor rezidenţiale din zona Baicului va aduce un flux de tineri în zonă, ceea ce va crea nevoia de urgentare a proiectelor de construcţie a noi unităţi de invăţământ publice şi private, şi creşterea potenţialului de dezvoltare pe care îl reprezintă zona.
Plasarea unui sistem de supraveghere în zonele care prezintă risc infracţional, precum şi în incinta unităţilor de învăţământ vor conduce la reducerea gradului de infracţionalitate, şi implicit asigurarea siguranţei locuitorilor şi securităţii locuinţelor. De asemenea, crearea unui centru de asistenţă sociala reprezintă o necesitate în zona Baicului, în contextul situaţiei socio-economice actuale, pe fondul segregării sociale între populaţia rromă, refugiaţi şi ceilalţi locuitori ai zonei Baicului. Oferirea de servicii de protejare, asistare şi consiliere a diverselor categorii defavorizate, pe fondul adâncirii fenomenului de sărăcie, a insecurităţii socio-economice ar oferi răspuns la o mare parte din problemele sociale cu care se confruntă în prezent locuitorii acestei zone (violenţa în familie, consumul de droguri / alcool, delicvenţă juvenilă, abandonul şcolar, abandonul şi instituţionalizarea copiilor ş.a.m.d.). Asistarea prin programe specializate a diverselor grupuri marginalizate şi întarirea securităţii şi siguranţei publice vor preveni fenomenele sociale degradante la adresa persoanelor şi implicit vor îmbunătăţii condiţiile de viaţă ale locuitorilor.
2.6.3 Infrastructura de afaceri Datorită faptului că zona Baicului este limitată ca teritoriu, este dificil de punctat o anumită integrare a activităţilor sau clusterizare. Nu există lanţuri integrate ci mai degrabă o disparitate a activităţilor economice din zonă care nu permit realizarea unor economii de scală.
Investiţiile în infrastructura de afaceri în zona Baicului ar putea crea un cadru de atragere a investiţiilor locale / externe şi ar putea conduce la crearea de noi locuri de muncă durabilă.
Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Plan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
Decembrie 2008
124
Proiectele de acest tip ar trebui să răspundă nevoilor de dezvoltare ale zonei Baicului, prezentând următoarele avantaje:
- crearea şi dezvoltarea industriilor de înaltă tehnologie;
- îmbunătăţirea calităţii şi productivităţii produselor;
- ridicarea nivelului cunoştinţelor şi tehnologiilor utilizate.
Dotarea infrastructurală a terenului pentru realizarea de centre de afaceri contă în:
- construirea / modernizarea / extinderea de clădiri şi anexe aferente, care vor fi utilizate de operatorii economici;
- echiparea tehnico-edilitară: racordarea la reţeaua de alimentare cu apă, cu gaz, cu electricitate a municipiului Bucureşti;
- echiparea cu reţea de drumuri de transport rutier, şi amenajarea de spaţii verzi a parcelelor din incinta centrului de afaceri.
În prezent Consiliul Local Sector 2 Bucureşti nu dispune de terenuri libere sau clădiri aflate în afara circuitului de producţie, acest lucru reprezentând o restricţie majoră în accesarea fondurilor structurale în cadrul Programului Operaţional Regional, şi în special în cadrul axei prioritare 1, domeniul major de intervenţie 1.1.
Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Plan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
Decembrie 2008
125
2.7 Analiza SWOT a zonei Baicului În tabelul următor sunt prezentate punctele tari şi punctele slabe ale zonei Baicului, precum şi tendinţele care generează oportunităţi sau potenţiale riscuri pentru această zonă.
Analiza SWOT a zonei Baicului
Puncte tari OportunitatiSituatia economica Situatia economicaPrezenta activa a sectoarelor de comert si servicii Extinderea retelei de internet Zona aflata in expansiune rezidentiala Dezvoltarea infrastructurii de afaceriDiversificarea economica Educatie anteprenoriala adresata tinerilor din zona BaiculuiDisponibilitatea terenurilor pentru dezvoltari economice Dezvoltarea de structuri de tip start – up
Atragerea investitiilor Investitii InvestitiiAmplificarea investitiilor din sectorul constructiilor Accesarea finantarilor destinate IMM-urilor (POS CCE, etc) pentru sporirea
inovarii si cresterea competitivitatiiExistenta fortei de munca necalificata, pretabila pentru activitati in sectorul constructiilor
Dezvoltarea sectorului servicii ca rezultat al exploziei imobiliare din zona Baicului
Expansiune rezidentialaCaracteristici sociale Caracteristici socialeMulticulturalism Accesarea finantarilor din Fondul Social EuropeanIndicatori sociali si demografici stabili Integrarea populatiei rrome cu ajutorul proiectelor europeneExpansiune rezidentiala cu implicatii asupra indicatorilor demografici, economici si sociali
Propunerea si dezvoltarea de proiecte sociale
Dezvoltarea proiectelor de centre medicale si gradinite (private/publice) ca urmare a expansiunii rezidentialeForta de munca disponibila
Situatia demografica Situatia demograficaPopulatie tanara Crearea de locuinte socialeIndicatori demografici stabili Implicarea comunitatii in rezolvarea problematicilor socialeZona aflata in expansiune rezidentiala Accesarea oportunitatilor de finantare privind crearea de obiective de
infrastructura socialaCresterea participarii la actul educational
Transport TransportDezvoltare proiecte rezidentiale Imbunatatirea transportului publicProiecte de investitie in infrastructura Imbunatatirea traficuluiCresterea numarului de parcari Largirea benzilor de circulatie
Asfaltarea drumurilorAtragere surse de finantare pentru sustinerea dezvoltarii durabileImplementare proiecte specifice de catre primarie
Dezvoltare urbana Dezvoltare urbanaLocalizarea in vecinatatea axelor majore de trafic din Sectorul 2, Bd. Pantelimon si Bd. Colentina.
Noua axa de trafic la nivelul orasului, Dna Ghica – Sos Pantelimon, ce va imbunatatii legatura dintre aceasta zona si restul orasului.
Prezenta lacului Fundeni. Zona din vecinatatea Lacului Colentina poate deveni elementul distinctuv al cartierului, poate oferi o serie de activitati comerciale si de petrecere a timpului liber pentru cei din zona in combinatie cu functiuni rezidentiale.
Prezenta Garii Obor care ofera multiple optiune de dezvoltare prin dezafectarea partiala sau totala a acesteia.
Arii vacante in mare parte recuperate din fostele zone industriale in care se pot dezvolta functiuni mixte care sa ofere atat noi tipologii de resedinte cat si functiuni comerciale si noi locuri de munca pentru a crea o concentrare de activitati necesara pentru o dezvoltare urbana durabila.
Prezenta noilor dezvoltari in zona de studiu si in ariile invecinate reprezinta un sprijin dar si o nevoie pentru a regenera aceasta arie urbana.
Gara Obor reprezinta un potential nod de transport public si ca atare un generator de miscare si de activitati comerciale in zona ce se pot baza pe
Prezenta ariilor largi disponibile pentru dezvoltare. Ariile din vecinatatea garii cu un caracter industrial ce nu mai sunt folosite in situatia actuala ofera o noua oportunitate de dezvoltare a unor functuni ce se pot armoniza cu infrastructura existenta.
Densitate actuala destul de scazuta. Sursa: Analiza Consultantului
Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Plan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
Decembrie 2008
126
Analiza SWOT a zonei Baicului
Puncte slabe AmenintariSituatia economica Situatia economicaInfrastructura de afaceri deficitara Slaba absorbtie a fondurilor pentru dezvoltarea economicaDeficit de forta de munca calificata Scaderea competitivitatii companiilorNivel scazut de pregatire profesionala personala Deplasarea interesului investitirilor catre zone mai dezvoltate ale Securitatea in zona Incalcarea normelor de mediu de catre agentii economiciStarea infrastructurii publiceInvestitii Investitii Infrastructura din zona Baicului Slaba absorbtie a fondurilor in sectorNivel scazut de educatie al populatiei zonei Baicului Scaderea competitivitatii inteprinderilor productive din zona BaiculuiPretul ridicat al factorilor de productie Criza financiara globalaCaracteristici sociale Caracteristici socialeNivelul de trai al populatiei Dezvoltarile rezidentiale - potential de segregare al noii populatiiNivelul somajului Migratia din zona BaiculuiNivelul de educatie Gradul de integrare al populatiei rromeServiciile de educatie (ca acces si rezultate) Lipsa proiectelor socialeAccesul la serviciile medicale in zona Capacitate redusa de pregatire a proiectelorSecuritatea cetatenilorSituatia demografica Situatia demograficaNivel de educatie Slaba absorbtie a fondurilor in sector Problematica integrarii minoritatilor Capacitatea de mobilizare civica scazuta (asociativitate)Saracie Scaderea nivelului educationalAbsenta spatiilor pentru dezvoltarea de obiective publice Migratia catre zone mai dezvoltate ale BucurestiuluiTransport TransportStare deteriorata a strazilor Dezvoltari necontrolate zone rezidentiale si comercialeProcent mare al strazilor din categoria a-III-a Imposibilitatea largirii benzilor de transportUn singur mijloc de transport public Intarzieri in finalizarea proiectelor de infrastructuraGrad redus de securitate in statiile de autobuzParc auto invechitGrad ridicat de poluare in zonaInsuficienta numarului de parcariInexistenta pistelor pentru biciclistiDezvoltare urbana Dezvoltare urbanaCalitatea scazuta a fondului construit existent. Slaba conectivitate locala a noii axe de trafic si alaturi de modul in care
este normat traficul (viteza admisa, trecerile de pietoni) poate face ca aceasta sa devina o noua bariera in tesutul urban.
Lipsa dotarilor de infrastructura in zona de locunte individuale din vecinatatea lacului Fundeni.
Prioritizarea dezvoltarilor cu caracter pur rezidential, segregate de fluxurile de miscare pietonala locala in jurul Lacului Fundeni in detrimentul interesului public, si al imaginii si identitatii zonei.
Slaba conectivitatea a zonei determnata de prezenta cailor ferate, a lacului, si a zonelor industriale.
Dezvoltari foarte dense ce ofera putin spatiu public, si nealocarea interesului necesar pentru a crea un domeniu public permeabil, sigur si
Bariera creata la nivelul tesutului urban de catre zonele industriale. O atentie deosebita trebuie acordata dezvoltarii limitelor zonei de studiu definite de calea ferata tinand cont atat de sursa de poluare creata de acestea cat si de faptul ca o izolare a acestora si neincluderea lor in tesutul urban, va avea efectua de a accentua segregarea spatiala generata
Slaba permeabilitate a ariei din vecinatatea Lacului Fundeni. Sursa: Analiza Consultantului
Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Plan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
Decembrie 2008
127
3 Strategia dezvoltării zonei de acţiune urbană
3.1 Fundamentarea strategiei zonei Baicului Strategia definită, obiectivele/ priorităţile identificate, planul de acţiune ales pentru zona Baicului se bazează pe analiza cadrului strategic, a contextului socio-economic, de mediu, de transport şi pe piaţa imobiliară, precum şi pe baza sugestiilor partenerilor/ actorilor locali consultaţi.
PrimariaSectorului 2
Bucuresti
PrimariaMunicipiului Bucuresti
Regiunea Bucuresti Ilfov
Romania
UniuneaEuropeana
Zona Baicului
PrimariaSectorului 2
Bucuresti
PrimariaMunicipiului Bucuresti
Regiunea Bucuresti Ilfov
Romania
UniuneaEuropeana
Zona Baicului
3.1.1 Elemente externe zonei Master planul de dezvoltare durabilă a zonei Baicului, Sector 2, Bucureşti este elaborat în concordanţă cu priorităţile stabilite la nivelurile: Uniunii Europene, naţional, regional şi local.
3.1.1.1 Priorităţi la nivelul UE România trebuie să se racordeze atât la Politica de Coeziune a Uniunii Europene (urmareşte trei obiective: convergenţă, competitivitate regională şi cooperare teritorială europeană), cât şi la priorităţile Agendei Lisabona, la realizarea cărora va trebui să-şi aducă propria contribuţie. România se încadrează cu toate regiunile în obiectivul “Convergenţă”, care îşi propune reducerea disparităţilor de dezvoltare economică şi socială în regiunile din cadrul UE, cu un PIB<75%. Scopul acestui obiectiv este de a accelera convergenţa Statelor membre şi regiunilor mai puţin dezvoltate, prin îmbunătăţirea condiţiilor pentru creştere şi ocuparea forţei de muncă. Acest obiectiv finanţează proiecte de dezvoltare prin cele trei fonduri: Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), Fondul Social European (FSE) şi Fondul de Coeziune (FC).
Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Plan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
Decembrie 2008
128
Este de menţionat că propunerile Comisiei Europene privind managementul Fondurilor Structurale în perioada de programare 2007-2013 reflectă o reorientare în sensul susţinerii eforturilor de atingere a obiectivelor fundamentale incluse în Agenda Lisabona şi Agenda Göteborg, respectiv creşterea competitivităţii, ocuparea deplină şi protecţia durabilă a mediului.
3.1.1.2 Priorităţi la nivel naţional La nivel naţional, principalele documente strategice care oferă un cadru general de dezvoltare strategică a României sunt:
• Planul Naţional de Dezvoltare (PND) (2007 – 2013); • Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României; • Cadrul Strategic Naţional de Referinţă (2007 – 2013); • Programul Operaţional Regional (2007 – 2013);
Planul National de Dezvoltare (PND) a României pe perioada 2007 – 2013 este instrumentul fundamental prin care România încearcă să recupereze într-un timp cât mai rapid disparităţile de dezvoltare socio-economică faţă de Uniunea Europeană. PND este un concept specific politicii europene de coeziune economică şi socială şi reprezintă documentul de planificare strategică şi programare financiară multianuală, elaborat într-un larg parteneriat, care va orienta şi stimula dezvoltarea socio-economică a României în conformitate cu Politica de Coeziune a Uniunii Europene.
În strategia PND sunt menţionate şase priorităţi naţionale de dezvoltare, ce grupează în interior o multitudine de domenii şi sub-domenii prioritare:
• creşterea competitivităţii economice şi dezvoltarea economiei bazate pe cunoaştere; • dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de transport; • protejarea şi îmbunătăţirea calităţii mediului; • dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocupării şi a incluziunii sociale şi întărirea
capacitătii administrative; • dezvoltarea economiei rurale şi creşterea productivităţii în sectorul agricol; • diminuarea disparităţilor de dezvoltare între regiunile ţării. Programul Operaţional Regional (POR) este documentul strategic care implementează elemente ale Strategiei Naţionale de Dezvoltare Regională din cadrul Planului Naţional de Dezvoltare (PND) şi contribuie, alături de celelalte programe operaţionale la realizarea obiectivului Strategiei Naţionale de Dezvoltare Regională şi al Cadrului Naţional Strategic de Referinţă, respectiv diminuarea disparităţilor de dezvoltare economică şi socială dintre România şi media dezvoltării statelor membre ale UE. Programul Operaţional Regional se adresează celor 8 regiuni de dezvoltare ale României. Obiectivul general al POR constă în “sprijinirea şi promovarea dezvoltării locale durabile, atât din punct de vedere economic, cât şi social, în regiunile României, prin îmbunătăţirea condiţiilor de infrastructură şi a mediului de afaceri, care susţin creşterea economică”. POR urmăreste reducerea disparităţilor de dezvoltare economică şi socială dintre regiunile mai dezvoltate şi cele mai puţin dezvoltate. Programul Operaţional Regional din România este finanţat prin Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), sprijinind regiunile UE care au un PIB pe cap de locuitor sub 75% din media europeană UE27.
Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Plan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
Decembrie 2008
129
Programul Operaţional Regional acoperă şase arii principale, denumite Axe prioritare. Fiecare dintre aceste şase axe prioritare tematice este divizată în secţiuni mult mai specifice, denumite Domenii cheie de intervenţie. Prima axă prioritară – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere, domeniul major de intervenţie – Planuri integrate de dezvoltare urbană urmăreşte creşterea calităţii vieţii şi crearea de noi locuri de muncă, prin reabilitarea infrastructurii urbane, îmbunătăţirea serviciilor urbane, inclusiv a serviciilor sociale, precum şi prin dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor şi a antreprenoriatului. În favoarea acestei axe prioritare au fost alocate 30% din totalul fondurilor alocate Programului Operaţional Regional.
3.1.1.3 Priorităţi la nivel regional La nivel regional au fost adoptate următoarele planuri şi strategii:
• Planul de Dezvoltare Regională Bucureşti – Ilfov 2007 – 2013 (PDR BI); • Strategia regională de inovare a regiunii Bucureşti – Ilfov; • Planul regional de acţiune pentru ocuparea forţei de muncă şi incluziune socială şi Planul de
implementare a planului regional de acţiune 2006 + 2008, Bucureşti – Ilfov; • Cadrul Strategic Regional pentru Regiunea Bucureşti – Ilfov.
Pentru perioada de programare multi-anuală 2007 – 2013, obiectivul general al procesului de planificare / programare regională regăsit în documentele de lucru (Planul de Dezvoltare Regională Bucureşti-Ilfov 2007 – 2013 PDR BI) este: până în 2015, calitatea vieţii în regiunea Bucureşti-Ilfov va atinge nivelul altor regiuni ale capitalelor europene, în termeni de acces la servicii publice, într-un context de creştere susţinută şi durabilă şi de creare de locuri de muncă de calitate pentru toţi. De asemenea, acesta va contribui la atingerea coeziunii teritoriale, economice şi sociale.
PDR BI 2007 – 2013 stabileşte strategia de dezvoltare a regiunii Bucureşti – Ilfov, în coerenţă cu obiectivele şi politicile naţionale de dezvoltare şi de coeziune. Documentul se adresează cadrului de timp 2007 – 2013 (aferent programării multi-anuale a Fondurilor Structurale ale Uniunii Europene), cu scopul de a oferi o bază solidă portofoliului regional de proiecte de investiţii publice care vor putea primi finanţare prin Programele Operaţionale sectoriale şi regionale, concentrate pe: transport, mediu, infrastructură socială, turism, cultură, dezvoltare şi regenerare urbană, întărirea capacităţii administrative, cooperare transnaţională.
În profil teritorial regiunea Bucureşti-Ilfov este regiunea capitalei României. Este formată din oraşul-capitală Bucureşti şi din judeţul Ilfov, limitrof. Regiunea este foarte urbanizată, peste 90% din populaţie locuind în zone urbane.
La nivelul regiunii Bucureşti – Ilfov au fost stabilite patru obiective specifice, articulate pe patru priorităţi de dezvoltare, pe baza unei analize a nevoilor care a identificat şi evaluat principalele disparităţi în termeni de convergenţă cu regiunile capitale europene.
Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Plan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
Decembrie 2008
130
Obiective specifice Prioritati1) Imbunatatirea capacitatii administrative regionale 1) Administrare regionala 2) Imbunatatirea accesibilitatii si mobilitatii 2) Accesibilitate si mobilitate 3) Imbunatatirea calitatii mediului, inclusiv utilizarea eficienta a resurselor de energie 3) Mediu4) Stimularea cresterii economice si a ocuparii fortei de munca 4) Crestere economica si crearea locurilor de muncaSursa: Analiza KPMG
Lista de obiective specifice si prioritati de dezvoltare la nivelul regiunii de dezvoltare Bucuresti - Ilfov
1 Obiectiv 1: Îmbunătăţirea capacităţii administrative – guvernarea regională constituie o ţintă a strategiei regionale de dezvoltare. Dimensiunea investiţiilor necesare pentru rezolvarea problemelor de mediu, de trafic şi sociale ale regiunii Bucureşti-Ilfov necesită eforturi extraordinare pentru promovarea unui nivel înalt de capacitate administrativă, indispensabil pentru coordonarea intregului proces investiţional.
2. Obiectiv 2: Îmbunătăţirea accesibilităţii şi mobilităţii - cea mai importantă prioritate regională. Regiunea Bucureşti trebuie să asigure legături eficiente ale infrastructurii de transport cu Coridoarele Pan Europene de Transport.
Două coridoare Pan-Europene multimodale vor traversa regiunea Bucureşti-Ilfov:
• Coridorul IV: Berlin – Nümberg – Praga – Budapesta – Bucureşti – Constanţa – Salonic – Istanbul (legătura EU-Drumul Sud-Est European; calea ferată; legătura la Dunăre prin feribot; aeroporturi; porturi; transport combinat. Lungime totală: 3.258 km) şi
• Coridorul IX: Helsinki – S. Petersburg – Moscova – Pskov – Kiev – Liubashevska – Chişinău – Bucureşti – Dimitrovgrad – Alexandropolis (străzi; cale ferată ; ieşire la port; lungime totală: 6 500 km).
Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Plan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
Decembrie 2008
131
Având în vedere faptul că: i) unul dintre Coridoarele Pan Europene de Transport este fluviul Dunărea, cu portul Giurgiu, localizat la 50 km distanţă faţă de Bucureşti, şi ii) Bucureştiul este un centru feroviar important, îmbunătăţirea accesibilităţii poate conduce la reducerea dependenţei de transportul rutier şi la creşterea multi-modalităţii şi a interoperabilităţii atât pentru transportul de pasageri, cât şi pentru cel de marfă.
Calitatea mediului ar putea fi îmbunătăţită prin reducerea dependenţei de transportul rutier, deci reducerea traficului, reducerea emisiilor de gaze de la autoturisme, a costurilor de transport şi a impactului negativ asupra sănătăţii umane. Reducerea timpului de deplasare poate oferi noi oportunităţi de locuri de muncă pentru locuitorii din regiunile învecinate. În cele din urmă, nivelul înalt de accesibilitate este o pre-condiţie pentru investiţiile în activităţile economice şi este esenţial pentru îmbunătăţirea imaginii regionale.
3 Obiectiv 3: Îmbunătăţirea calităţii mediului. Durabilitatea este principiul care stă la baza acestei priorităţi, şi care va urmări calitatea mediului urban şi rural al teritoriului şi al aşezărilor din cadrul regiunii Bucureşti-Ilfov prin:
• dezvoltarea coerentă a teritoriului, a zonelor urbane şi rurale şi a sistemelor de producţie locale;
• compatibilitatea procesului de transformare a teritoriului cu protejarea integritătii fizice, precum şi a identităţii culturale a teritoriului;
• îmbunătăţirea calităţii vieţii şi a condiţiilor de locuit; • reducerea presiunii locuinţelor rezidenţiale şi productive asupra sistemelor naturale şi de
mediu, inclusiv printr-o intervenţie corespunzatoare pentru reducerea impacturilor; prin îmbunătăţirea calităţii mediului natural, a mediului construit şi social al teritoriului urban şi prin regenerarea acestuia;
• consumarea de noi teritorii libere numai atunci când nu există alternative de folosire şi de refacere a spaţiului construit existent şi/sau pentru reorganizare şi regenerare.
4. Obiectiv 4: Investiţiile în inovare regională şi internaţionalizare, educaţie şi ocuparea forţei de muncă, turism şi cultură, economie rurală şi marketing regional sunt necesare pentru îmbunătăţirea structurii şi performanţei activităţii economice în regiune. Scopul principal al strategiei de inovare şi competitivitate economică este de a sprijini inovarea şi îmbunătăţirea productivităţii, ca piloni-cheie ai creşterii economice şi a reducerii sărăciei. Întreprinderile trebuie sprijinite astfel încât să poată îmbunătăţi activităţile, produsele şi sistemele de gestiune la standardele cerute de competiţia globală şi internă. În plus, internaţionalizarea economiei regionale trebuie încurajată prin sprijinirea IMM-urilor la accesarea pieţelor şi furnizorilor externi, precum şi prin internaţionalizarea sistemului regional de educaţie şi cercetare.
Conform PDR Bucureşti – Ilfov 2007 – 2013 au fost identificate o serie de patru priorităţi de dezvoltare ale regiunii Bucureşti – Ilfov, şi anume: Prioritatea 1 – guvernarea regională - are ca scop contribuţia la dezvoltarea regională prin răspunderea şi responsabilitatea deplină în alocarea şi gestionarea resurselor fizice şi nemateriale ale regiunii, inclusiv resursele “virtuale”, cum ar fi alocările financiare din fonduri publice.
Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Plan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
Decembrie 2008
132
Prioritatea 2 – acesibilitate şi mobilitate – are ca scop îmbunătăţirea atractivităţii regiunii Bucureşti-Ilfov şi dezvoltarea de oportunităţi prin accesibilitate crescută în regiune şi mobilitate ridicată între regiuni.
Prioritatea 3 – mediu – are ca scop îmbunătăţirea calităţii vieţii prin adoptarea unei abordări în dezvoltarea teritoriului care să reducă presiunea aşezărilor umane şi productive asupra sistemelor şi resurselor naturale, într-un cadru de durabilitate şi deplină conformitate cu acquis-ul comunitar şi cu alte angajamente internaţionale asumate de România.
Prioritatea 4 – creşterea economică şi ocuparea forţei de muncă – are ca scop sprijinirea educaţiei şi cercetării, inovaţia şi îmbunătăţirea productivităţii, precum şi diversificarea şi internaţionalizarea economiei regionale ca piloni ai creşterii economice şi ai creării locurilor de muncă, având astfel ca scop ocuparea deplină a forţei de muncă şi incluziunea socială.
3.1.1.4 Priorităţi la nivelul municipiului Bucureşti Priorităţile pentru realizarea obiectivelor strategice şi a obiectivelor urbanistice de dezvoltare a Municipiului Bucureşti sunt cuprinse în Planul Urbanistic General, plan ce setează direcţia de dezvoltare a municipiului în perioada următoare. PUG este completat de Master Planul din domeniul Transporturilor, cu o viziune până în anul 2027, şi de direcţiile strategice din sectoarele economic şi social. Obiectivele propuse de PUG sunt în armonie cu obiectivele strategice ale Primăriei Sectorului 2 şi, particular, ale zonei Baicului: • obiectiv strategic nr. I – accentuarea identităţii Municipiului Bucureşti în concordanţă cu
aspiraţia sa de a deveni o metropolă europeană; • obiectiv strategic nr. II - susţinerea vitalităţii şi atractivităţii Municipiului Bucureşti potrivit
rolului de Capitală a României; • obiectiv strategic nr. III - dezvoltarea capitalei ca o Aglomeraţie Urbană având un rol activ
şi stimulativ la nivel regional şi metropolitan; • obiectiv strategic nr. IV – ridicarea calităţii vieţii locuitorilor.
Concluzii:
În procesul de elaborare al planurilor de dezvoltare naţională şi regională pentru perioada 2007 – 2013 s-a preferat o abordare bazată pe cele cinci domenii prioritare: competitivitate, transporturi, resurse umane, dezvoltare rurală şi mediu. Principalul motiv care a stat la baza pregătirii acestor documente (nivel naţional şi regional) a fost de a fundamenta accesul la Fondurile Structurale şi de Coeziune ale Uniunii Europene, conform reglementarilor comunitare în vigoare. Nivelurile regional şi naţional indică municipiul Bucureşti drept principal pol de dezvoltare al acestor unităţi teritoarele, asfel încât resursele se doresc a fi îndreptate către acesta pentru o multiplicare ulteioară dezvoltării către celelalate zone. Nivelul municipal relevă faptul că Bucureştiul îşi va susţine în continuare rolul de pol de dezvoltare regional. Priorităţile strategice ale Municipiului Bucureşti se referă în principal la rolul identitar pe care ar trebui să îl joace capitala, la noile funcţiuni generate de statutul asumat de Aglomerare Urbană, la ţintele referitoare la creşterea calităţii vieţii cetăţenilor.
Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Plan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
Decembrie 2008
133
3.1.2 Elemente specifice zonei Dezvoltarea sectorului 2 este coordonată de autoritatea publică locală, Consiliul Local Sector 2 Bucureşti, prin intermediul instituţiei Primarului şi a Consiliului Local. Aceste foruri sunt abilitate de a decide modul ăn care sunt alocate fondurile dedicate dezvoltării de investiţii la nivel local. Consiliul Local Sector 2 Bucureşti a stabilit obiective de dezvoltare pentru perioadele de planificare a fondurilor europene, obiective care urmăresc îmbunătăţirea vieţii locuitorilor. În mod special, zona Baicului este obiectul intervenţiei publice, datorită în special indicatorilor economici şi sociali. Zona Baicului este unul din beneficiarii intervenţiilor publice ale PS 2, iar politicile publice dezvoltate pentru zona Baicului vor fi compatibile cu intervenţia în alte zone ale sectorului 2:
3.1.2.1 Politici publice Politicile publice identificate pentru implementarea unor programe, măsuri şi acţiuni specifice, corelate cu nevoile identificate şi obiectivele dezvoltării sunt următoarele:
• Dezvoltarea mixtă a zonei Baicului, pentru protejarea mediului şi sănătatea locuitorilor, prin: reabilitarea spaţiilor publice, inclusiv a spaţiilor verzi, renovarea clădirilor pentru a oferi spaţiu unor activităţi economice, sociale, într-un mod sustenabil şi care protejează mediul, sporirea siguranţei şi prevenirea infracţionalităţii, implicarea rezidenţilor în supravegherea cartierelor, îmbunătăţirea iluminării stradale; supraveghere cu camere cu circuit închis;
• Îmbunătăţirea spiritului antreprenorial şi acorduri de angajare a forţei de muncă prin: sprijin pentru companii, comerţ, asociaţii mutuale şi servicii pentru IMM-uri; crearea unor incubatoare de afaceri, crearea unor parteneriate public-privat, mai ales pentru a gestiona programele de dezvoltare economică integrată, asigurarea unor facilităţi de îngrijire a copiilor (creşe, grădiniţe), asigurarea unor facilităţi de îngrijire şi alte servicii pentru vârstnici şi copii;
• Integrarea persoanelor excluse şi acces real la serviciile de bază prin: consiliere individualizată, scheme de instruire şi învăţarea limbilor orientate spre nevoile specifice ale minorităţilor, oferirea experienţei de muncă prin proiecte de reabilitare, îmbunătăţirea serviciilor din domeniul sănătăţii; centre de reabilitare pentru dependenţi de droguri, legarea transportului public de zona de concentrare a locurilor de muncă şi de instruire în interiorul şi în afara zonei, investiţii în facilităţi din domeniul educaţiei şi sănătăţii (inclusiv centre de reabilitare pentru dependenţi) la o scară potrivită pentru dezvoltarea locală şi pentru ocupare, promovarea educaţiei integrate şi individualizate şi scheme de instruire care ţintesc reintegrarea persoanelor dezavantajate şi marginalizate
• Dezvoltarea comunitară prin: îmbunătăţirea capitalului social şi a participării la viaţa comunităţii, integrarea minorităţilor, crearea şanselor egale pentru persoanele defavorizate, creşterea confortului vieţii prin asigurarea accesului locuitorilor zonei Baicului la servicii medicale şi alte servicii publice. Un element important în ceea ce priveşte calitatea vieţii locuitorilor zonei îl reprezintă monitorizarea calităţii aerului şi reducerea zgomotului, acţiuni de reducere a consumului de apa, managementul apelor reziduale, promovarea eficienţei consumului de energie, promovarea surselor de energie ce pot fi reînnoite.
• Dezvoltarea societăţii informaţionale prin: sprijin pentru utilizarea tehnologiilor informaţionale şi de comunicare pentru instruire, creşterea ocupării, educaţie şi cultură,
Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Plan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
Decembrie 2008
134
sisteme de informaţie pentru managementul resurselor umane şi oportunităţile de ocupare, dezvoltarea serviciilor de interes public, mai ales în domeniul educaţiei şi instruirii, a sănătăţii, a informaţiilor despre mediu, sprijin pentru IMM-uri, mai ales în domeniul comerţului electronic şi al serviciilor de proximitate
Pentru a putea genera modificari reale în zona Baicului, acţiunea de intervenţie urbană trebuie să fie concertată între toţi actorii cheie la nivelul arealului în dezbatere. Influenţa politicilor generate de către Primăria Municipiului Bucureşti este una majoră, iar Master Planul de intervenţie pentru zona Baicului trebuie să ia în considerare acest lucru.
3.1.2.2 Priorităţi de dezvoltare la nivelul Sectorului 2, Bucureşti
Strategia de dezvoltare a zonei Baicului este fundamentată pe strategiile de dezvoltare adoptate la nivel local – Sector 2, Bucureşti şi studiile de analiză:
• Plan Local de Dezvoltare Durabilă a Sectorului 2 al Municipiului Bucureşti, care cuprinde: o Strategia Locală de Dezvoltare Durabilă, o Planul Local de Acţiune şi o Portofoliul de proiecte.
• Analiza socio-economică a zonei Baicului; • Analiza piaţa imobiliară; • Analiza transportului. Pornind de la nivelul european, trecând prin nivelul regional şi municipal, putem proiecta dezvoltarea Zonei Baicului ca element intrinsec al dezvoltării mai largi a Sectorului 2, dezvoltare ce ia în considerare elementele de dezvoltare durabilă şi constrângerile impuse de finanţările europene. Strategia de dezvoltare durabilă a sectorului 2 punctează elementele de viziune strategică de dezvoltare a sectorului, în contextul exerciţiului programatic naţional privind atingerea ţintelor la nivel local de convergenţă şi coeziune. Am extras din Strategia de dezvoltare durabilă a Sectorului 2 aspectele relevante ce se referă la domeniile: economic, social, cultură şi mediu. Obiective strategice în domeniul economic pentru sectorul 2 • Creşterea rolului economic şi social al Sectorului 2 în cadrul regiunii Bucureşti-Ilfov; • Dezvoltarea echilibrată a tuturor zonelor Sectorului; • Fluidizarea traficului; • Valorificarea potenţialului turistic; • Dezvoltarea serviciilor; • Dezvoltarea sectorului de construcţii (construcţii pentru activităţi economice; construcţii de
ansambluri rezidenţiale). Din punct de vedere al proiectelor specifice de o importanţă deosebită pentru zona Baicului, în domeniul economic sunt inventariate mai multe proiecte majore de dezvoltare economică:
Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Plan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
Decembrie 2008
135
1. Reconversie funcţională a platformei din zona industrială Baicului – Electronicii; 2. Reconversia Gării de Est şi a zonei aferente triajului în muzeu/centru cultural şi parc cu
transformarea căii de rulare în arteră carosabilă şi, că alternativă, păstrarea funcţiunii cu modernizarea sistemului de transport şi introducerea căii de rulare în subteran de la Gara de Est până la intersecţia cu calea ferată Bucureşti-Constanţa – traseu metrou;
3. Construirea Pieţei Baicului (parteneriat public-privat); 4. Construirea de noi ansambluri rezidenţiale. Obiective strategice de dezvoltare socială pe termen mediu şi lung: • Creşterea nivelului educaţional şi a nivelului de acces la educaţie; • Creşterea accesului la servicii de asistenţă medicală şi servicii comunitare; • Creşterea calităţii vieţii; • Creşterea accesului pe piaţa muncii. Datorită structurii specifice a zonei Baicului, proiectele prioritare se adresează în special zonei de asistenţă socială, calificării resurselor umane, integrării minorităţilor şi educaţiei. Proiectele specifice sunt identificate în cadrul planului de acţiune. Obiective strategice de dezvoltare culturală pe termen mediu şi lung în sectorul 2: • Reabilitarea patrimoniului cultural – istoric; • Valorizarea patrimoniului cultural – istoric; • Conştientizarea publicului cu privire la valorile cultural - istorice locale; • Integrarea acţiunilor culturale în viaţa comunităţii locale; • Atragerea de resurse financiare pentru valorificarea moştenirii culturale.
Pe baza consultării studiilor puse la dispoziţia de reprezentanţii Primăriei Sectorului 2, Bucureşti s-a realizat o analiză diagnostic a principalelor domenii: economic, social, infrastructură de transport, infrastructură de utilităţi. În completarea acestor analize s-au realizat analiza de urbanism. În vederea culegerii de date pentru o evaluare a spaţiului public din zona Baicului s-au realizat o serie de observaţii în teren. Observaţiile privesc ocuparea terenului/funcţiunile existente şi prevăzute de planurile existente, spaţiile verzi şi ariile ocupate de parcare, orientarea intrărilor şi ariile deservite de mijloacele de transport în comun. S-a analizat şi structura spaţială a zonei ce sprijină sau poate inhiba potenţialul de dezvoltare. Pe baza informaţiilor culese, am realizat o analiză locală a subzonelor delimitate, cât şi la nivelul relaţiilor cu zona majoră, prezentată pe larg în capitolele următoare.
Obiectivele strategice de mediu pentru sectorul 2: • Creşterea suprafeţelor de spaţii verzi; • Îmbunătăţirea calităţii apei; • Gestionarea eficientă a deşeurilor; • Reducerea poluării aerului şi solului; • Promovarea problematicii de mediu, educaţia ecologică şi acţiuni comunitare; • Utilizarea surselor de energie neconvenţionale. Referitor la zona Baicului, proiectele de mediu vizează intervenţii în infrastructura de mediu şi de utilităţi. Zona Baicului va fi beneficiarul unor investiţii realizate de către Consiliul Local Sector 2, investiţii care vor asigura aplicabilitatea unui Proiect integrat de dezvoltare a zonei. Principalele investiţii de mediu se vor realiza în modernizarea reţelelor de apă, dar şi în informarea şi conştientizarea populaţiei în privinţa gestiunii deşeurilor, controlul poluării, etc.
Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Plan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
Decembrie 2008
136
Reţele de apă prevăzute a fi modernizate: ZONA BAICULUI 1: Reţele apă: 1063 m Reţele canalizare:1283 m Total: 2346 m ZONA BAICULUI 2: Reţele apă: 1080 m Reţele canalizare: 1347 m Reţele pluviale: 1030 m Total: 3457 m ZONA BAICULUI 3: Reţele apă: 1575 m Reţele canalizare: 2411 m Reţele pluviale: 1658 m Total: 5644 m
3.1.3 Principii de elaborare a Strategiei de dezvoltare durabilă a zonei Baicului
La elaborarea Strategiei de dezvoltare durabilă a zonei Baicului se vor lua în vedere următoarele principii de dezvoltare:
Dezvoltare durabilă Reprezintă un element esenţial pentru dezvoltarea Zonei Baicului, integrat în arealul de dezvoltare a Sectorului 2. Strângerea legăturilor între actorii instituţionali şi comunitatea locală reprezintă premise importante pentru asigurarea succesului acestui demers. Echitate socială Distribuţia inechitabilă a bogăţiei nu numai că produce comportamentul nedurabil, dar face totodată ca acesta să fie mai dificil de modificat. Intenţia este de a integra nevoile sociale fundamentale ale oamenilor, ca şi programele de asistenţă sanitară, utilizare a forţei de muncă şi a spaţiului locativ, cu protecţia mediului. Modele de utilizare durabilă a terenurilor Administraţia publică locală recunoaşte importanţa politicilor eficiente de planificare a utilizării terenurilor şi dezvoltării, formulate de autorităţile noastre locale, care cuprind evaluarea strategică din punct de vedere al mediului a tuturor planurilor elaborate. În realizarea programului de reînnoire urbană în zone urbane interioare, cât şi în proiectarea noilor zone de intervenţie, proiectul urmareşte să identifice o combinaţie de funcţii pentru a reduce nevoia de mobilitate. Modele de mobilitate urbană durabilă Administraţia publică locală va căuta să îmbunătăţească accesibilitatea şi să susţina bunăstarea socială şi modurile de viaţă urbane, cu un volum mai redus al transporturilor. Ştim că este
Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Plan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
Decembrie 2008
137
imperativ necesar pentru un oraş durabil să-şi reducă mobilitatea forţată şi să stopeze promovarea şi susţinerea utilizării inutile a vehiculelor motorizate. Dezvoltarea zonei Baicului urmăreşte pe termen lung stimularea apariţiei şi utilizării mijloacelor de transport adecvate din punct de vedere ecologic (mai ales mers pe jos, cu bicicleta, transport în comun). Mijloacele individuale de transport urban motorizat trebuie să reprezinte o funcţie subordonată de facilitare a accesului către serviciile locale şi menţinere a activităţii economice în oraş. Cetăţenii ca factori principali şi implicarea comunităţii Pentru îndeplinirea mandatului dat de Agenda 21, document principal aprobat în cadrul Întâlnirii la Vârf (Earth Summit) de la Rio de Janeiro, de a colabora cu toate sectoarele comunităţilor locale - cetăţeni, firme, grupuri de interese – proiectul de dezvoltare a Zonei Baicului trebuie să ţină cont de nevoile manifeste ale cetăţenilor din sector dar şi a principalilor actori cu potenţial rol ăn dezvoltarea locală (proces participativ de elaborare). Realizarea strategiei locale printr-un proces participativ oferă locuitorilor zonei Baicului posibilitatea de a-şi aduce contribuţia la creşterea gradului de bunăstare, dezvoltând simţul apartenenţei la comunitatea locală.
3.1.4 Viziunea strategică a Regiunii de Dezvoltare Bucureşti – Ilfov
Ca orice comunitate urbană, comunitatea locală din zona Baicului deţine anumite caracteristici specifice, care îi asigură o diferenţiere de alte comunităţi similare. Intregul proces de planificare strategică a zonei Baicului ia în calcul aceste caracteristici, fiind fundamentat pe analizele diagnostic realizate în etape anterioare (mediul existent), consultarea unor documente oficiale care prezintă date statistice, consultări publice cu actorii locali interesaţi.
Elementele strategice pozitive şi negative identificate în analizele efectuate (socio-economice, transport, urbanism, piaţa imobiliară) sunt prezentate în tabelul de mai jos.
Viziunea strategică definită la nivelul Regiunii de Dezvoltare Bucureşti – Ilfov pentru un orizont de timp care se întinde până în anul 2013 prevede ţinte generice: „nivelul de calitate a vieţii în Regiunea de Dezvoltare Bucureşti-Ilfov este la nivelul celorlalte regiuni capitale europene, în contextul creşterii susţinute şi durabile şi a asigurării locurilor de muncă de calitate pentru toţi”.
În linii mari, viziunea Zonei Baicului trebuie să ţină cont şi de dezideratele Regiunii Bucureşti – Ilfov. Viziunea Regiunii este cuprinsă în Planul Regional de Dezvoltare (PRD), plan care urmăreşte următoarele priorităţi:
• Prioritatea 1: Guvernare regională Alocări totale: 50 milioane Euro, din care 16 milioane din Fondul Social European Scopul priorităţii Principalul scop este de a contribui la dezvoltarea regională prin răspunderea şi responsabilitatea deplină în alocarea şi gestionarea resurselor fizice şi nemateriale ale regiunii, inclusiv resursele “virtuale”, cum ar fi alocările financiare din fonduri publice.
• Prioritatea 2: Accesibilitate şi mobilitate
Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Plan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
Decembrie 2008
138
Alocări totale: 3.834,084 milioane Euro, din care 600,584 milioane Euro din Fondul European pentru Dezvoltare Regională, 1030 milioane Euro din Fondul de Coeziune, 1413,5 finanţare de la administraţia locală, 790 milioane Euro investiţii private/FI. Scopul priorităţii Principalul scop al acestei priorităţi este de a îmbunătăţii atractivitatea regiunii Bucureşti-Ilfov şi de a dezvolta oportunităţile prin accesibilitate crescută în regiune şi mobilitate ridicată între regiuni.
• Prioritatea 3: Mediul
Alocări totale: 1.721 milioane Euro, din care 274 milioane Euro din Fondul European pentru Dezvoltare Regională, 300 milioane Euro din Fondul de Coeziune, 250 milioane Euro din Fondul de Dezvoltare Rurală, 897 milioane investiţii planificate de administraţia locală. Obiectivul priorităţii Principalul obiectiv al strategiei de mediu a regiunii Bucureşti-Ilfov este de a îmbunătăţi calitatea vieţii prin adoptarea unei abordări în dezvoltarea teritoriului care să reducă presiunea aşezărilor umane şi productive asupra sistemelor şi resurselor naturale, într-un cadru de durabilitate şi deplină conformitate cu acquis-ul comunitar şi cu alte angajamente internaţionale asumate de România.
• Prioritatea 4: Creşterea economică şi ocuparea forţei de muncă
Alocări totale: 915,43 milioane Euro, din care 300 milioane Euro din Fondul European pentru Dezvoltare Regională, 521,43 milioane Euro din Fondul Social European şi 94 milioane Euro de la administraţiile locale. Obiectivul priorităţii Principalul obiectiv al priorităţii pentru creşterea economică şi crearea de locuri de muncă este de a sprijini educaţia&cercetarea, inovaţia şi îmbunătăţirea productivităţii, precum şi diversificarea şi internaţionalizarea economiei regionale ca piloni ai creşterii economice şi ai creării locurilor de muncă, având astfel ca scop ocuparea deplină a forţei de muncă şi incluziunea socială.
• Prioritatea 5: Dezvoltarea urbană şi regenerarea
Alocări totale: 714 milioane Euro, din care 270 milioane Euro din Fondul European pentru Dezvoltare Regională, 304 de la administraţia locală şi 140 contribuţie din surse private.
Planul Naţional de Dezvoltare 2007-2013 şi Programul Operaţional Regional 2007-2013 reprezintă resursele principale pentru îndeplinirea obiectivelor priorităţilor menţionate în PRD. Mergând la nivelul guvernării locale şi la viziunea de dezvoltare a Primăriei Sectorului 2, identificarea unor zone cheie în care să se realizeze intervenţia financiară a Uniunii Europene este o prioritate strategică.
3.1.5 Viziunea administraţiei locale Demersul Primăriei Sectorului 2 nu este un demers izolat ci este continuarea politicilor locale iniţiate de către Consiliul Local şi Primărie. Viziunea nu este aşadar o imagine nouă ci reprezintă articularea obiectivelor sectorului 2.
Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Plan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
Decembrie 2008
139
2004 2007 2008 2012 2013
Politici publice PrimariaSector 2, Bucuresti
Obiective specifice POR
Os5: cresterea contributiei turismului la dezvoltarea regiunilorOs4: cresterea competitivitatii regiunilor ca locatii pentru afaceri
Os1: cresterea rolului economic si social al centrelor urbane, printr-o abordarepolicentrica, pentru a stimula o dezvoltare mai echilibrata a regiunilor
Os2: imbunatatirea accesibilitatii regiunilor si in special a accesibilitatii centrelorurbane si a legaturilor lor cu ariile inconjuratoareOs3: cresterea calitatii infrastructurii sociale a regiunilor
Dezvoltarea mixta a zonei Baicului
Imbunatatirea spiritului antreprenorial Integrarea persoanelor excluse si acces real la serviciile de baza
Dezvoltarea societatii informationale Dezvoltarea comunitara
Dezvoltarea mixta a zonei Baicului
Imbunatatirea spiritului antreprenorial Integrarea persoanelor excluse si acces real la serviciile de baza
Dezvoltarea societatii informationale Dezvoltarea comunitara
La nivelul administraţiei locale, viziunea Primăriei Sectorului 2, Bucureşti promovează un nivel ridicat al capacităţii administrative, în masură să asigure dezvoltarea proiectelor necesare: „Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Bucureşti îţi propune să devină un etalon al calităţii la nivelul primăriilor din România prin obţinerea şi menţinerea unui sistem de elită în furnizarea serviciilor către cetăţeni şi ceilalţi clienţi”.
Buna guvernare poate exista numai în condiţiile existenţei unei administraţii publice eficiente. Conform studiului DG Regio “Al şaselea raport periodic privind situaţia socială şi economică şi dezvoltarea regiunilor în UE”, guvernarea regională ar reprezenta 35% din competitivitatea teritorială totală, iar restul de 65%, îl reprezintă ceilalţi patru factori (Accesibilitate şi Mobilitate, Inovaţie, Structura Activităţii Economice şi Eficacitatea Serviciilor pentru firme).
Guvernarea regională nu poate exista decât în corelarea cu guvernarea locală, în Municipiul Bucureşti aceasta constând în guvernarea la nivel de sector şi Primăria Generală a Bucureştiului. Viziunea de dezvoltare a Regiunii nu poate fiinţa fără o corelare cu viziunea de dezvoltare urbană şi metropolitană.
O bună coordonare este indispensabilă pentru a transforma provocările pe care le întâmpină regiunea în oportunităţi pentru creşterea durabilă şi noi locuri de muncă. O pre-condiţie esenţială este integrarea intereselor comunităţilor locale sectoarelor cu cele ale sectorului privat5.
Viziunea strategică a zonei Baicului a fost definită în concordanţă cu viziunea stabilită la nivel regional, respectiv de municipiu Bucureşti şi la nivelul Strategiei de dezvoltare durabilă a Sectorului 2. Aceasta prevede îmbunatăţirea vieţii locuitorilor sectorului 2 prin intervenţii şi finanţări publice în domeniile: regenerării urbane / infrastructură, domeniul economic, resurse umane, proiecte sociale şi dezvoltare comunitară, cultură şi turism.
Viziunea strategică a Zonei Baicului este strâns legată de viziunea de dezvoltare a Municipiului Bucureşti şi viziunea Sectorului 2 fiind luate în considerare aspectele specifice zonei Baicului referitoare la compoziţia socială, moştenirea arhitecturală şi funcţionalitatea urbană, necesităţile impuse de coexistenţa etnică şi prezenţa minorităţilor.
5 PDR BI, 2007 - 2013
Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Plan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
Decembrie 2008
140
3.2 Obiectivele strategice ale dezvoltării zonei Baicului În urma consultărilor publice cu actorii locali interesaţi, Strategia de dezvoltare durabilă a zonei Baicului urmăreste următoarele obiective strategice şi specifice pe termen mediu si lung: Obiectivul general: Îmbunătăţirea nivelului de trai al locuitorilor din zona Baicului. Obiectivul general se transpune în urmatoarele trei obiective specifice: 1. îmbunătăţirea accesibilităţii şi mobilităţii în zona Baicului; 2. creşterea gradului de ocupare în zona Baicului, asigurarea de oportunităţi egale tuturor
categoriilor sociale prin asigurarea accesului la educaţie şi formare, servicii medicale şi sociale;
3. îmbunătăţirea infrastructurii de baza în zona Baicului; 4. dezvoltarea şi diversificarea activităţilor economice în zona Baicului prin atragerea de
investiţii strategice, dezvoltarea mediului de afaceri în mod durabil. Ca urmare a analizei diagnostic realizate la nivelul zenei Baicului, pentru perioada 2007 - 2017 au fost identificate următoarele 6 direcţii strategice: 1. dezvoltarea urbană durabilă prin diminuarea disparităţilor de dezvoltare existente între zona
Baicului şi celelalte zone ale Municipiului Bucureşti într-un mediu sănătos prin derularea de activităţi care să se alinieze la standardele europene în domeniul calităţii factorilor de mediu
2. infrastructura de transport: rezolvarea problemelor structurale cauzate de inexistenţa unei infrastructuri de transport corespunzătoare;
3. infrastructura utilitară: rezolvarea problemelor cauzate de inexistenţa unei infrastructuri de utilităţi corespunzătoare;
4. dezvoltarea comunitară (cultură, sănătate, servicii sociale, multiculturalism). 5. dezvoltarea resurselor umane şi a serviciilor sociale: încurajarea accesului la educaţie,
sprijinirea formării şi ocupării resurselor umane, susţinerea categoriilor sociale în dificultate, oferirea de şanse egale.
6. competitivitatea economică: dezvoltarea mediului de afaceri în zona Baicului şi creşterea gradului de competitivitate a firmelor;
În vederea atingerii acestor obiective, considerăm esenţial susţinerea colectivă a strategiei din partea tuturor actorilor locali ai comunităţii, precum şi efortul comun în implementarea de proiecte de dezvoltare strategice la nivelul zonei Baicului.
3.3 Priorităţi de dezvoltare
3.3.1 Restricţii ale dezvoltării urbane în zona Baicului
3.3.1.1 Capacitatea administrativă
Sarcina implementării unui proiect integrat de dezvoltare a zonei Baicului revine în mare măsură Primăriei Sectorului 2. Capacitatea de gestionare a implementării proiectelor de regenerare urbană a zonei Baicului depind în mare măsură de capacitatea instituţională a Primăriei Sectorului 2, măsurată prin resurse de ordin uman, tehnic, financiar, capacitatea de încheiere de parteneriate.
Comentariu [M1]:
Comentariu [M2]:
Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Plan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
Decembrie 2008
141
Expertiza capitalizată la nivel de primărie, susţinută prin proiectele pregătite şi implementate până în prezent este una foarte importantă. Din perspectiva dezvoltării instituţionale, resursa umană existentă în departamentele Primăriei, atât cele tehnice cât şi în cadrul Direcţiei Management Proiecte şi Integrare Europeană a beneficiat de o serie de cursuri de instruire pe tematica finanţărilor nerambursabile şi management de proiect care permite o abordare profesionistă a noilor proiecte care vor fi dezvoltate în perioadele de programare a finanţărilor europene şi de altă natură. Pincipalele atribute ale Primăriei în sensul derulării efective a proiectelor pregatite se referă la:
• Capacitatea de realizare şi implementare a proiectelor; • Existenţa unor resurse create în parteneriat, care permit accesarea unei game vaste de
proiecte; • Exercitiul realizat deja prin derularea de investiţii majore la nivelul sectorului.
Riscurile care pot apărea în implementarea noilor investiţii avute în vedere se referă la:
- Inexistenţa partenerilor viabili la nivel de sector; - Neimplicarea mediului privat în susţinerea măsurilor soft şi hard de modernizare a
zonei Baicului; - Riscuri generate de exerciţiul programatic de dezvoltare la nivelul autorităţilor
centrale sau Primăriei Generale, care pot duce la inadecvarea şi necorelarea priorităţilor identificate.
3.3.1.2 Capacitate financiară Capacitatea financiară este determinată de bugetul multianual al Primăriei.
3.3.1.3 Posibile litigii Conform datelor furnizate de către Direcţia Management Proiecte şi Integrare Europeană din cadrul Primăriei Sectorului 2 Bucureşti, următoarele imobile din zona Baicului fac obiectul litigiilor:
• Imobilul situat pe strada Sergent Nicolae Culea nr. 18 – obiect uzucapiune teren; • Imobilul situat pe Intr, Ceptura nr. 14 – obiect uzucapiune şi accesiune construcţii; • Imobilul situat pe strada Comisul Buzica nr. 18 – obiect obligaţie de a face; • Imobilul situat pe strada Soldat Velicu nr. 3 – obiect obligaţie de a face; • Imobilul situat pe strada Soldat Stefan Velicu nr. 19 – obiect uzucapiune; • Imobilul situat pe strada Cozia nr. 5-13 – obiect anulare act administrativ; • Imobilul situat pe strada Dumitru Slugeru nr. 31 – obiect revendicare; • Imobilul situat pe strada Ceptura nr. 27 – obiect uzucapiune; • Imobilul situat pe strada Rodica nr. 28 – obiect obligaţie de a face; • Imobilul situat pe strada Rodica nr. 56 – obiect uzucapiune; • Imobilul situat pe strada Deliorman nr. 19 – obiect obligaţie de a face.
Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Plan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
Decembrie 2008
142
3.3.1.4 Expropriere terenuri Legea nr. 184 din 21/10/2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 198/2004 privind unele măsuri prealabile lucrărilor de construcţie de autostrăzi şi drumuri naţionale stabileşte cadrul juridic pentru luarea unor măsuri de pregătire prealabilă a executării lucrărilor de construcţie de drumuri de interes naţional, judeţean şi local prevăzute la art. 5 din Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
Articolul 2 alineatul (1) precizează ca fiind de utilitate publică toate lucrările de construcţie de drumuri de interes naţional, judeţean şi local. Municipiile reprezintă expropriatorul pentru drumurile de interes local.
Prin lucrări de construcţie de drumuri, denumite lucrări, se înţelege lucrări de construire, reabilitare, dezvoltare, modernizare ori extindere a drumurilor de interes naţional, judeţean şi local.
Terenurile necesare pentru relocarea utilităţilor, pentru drumurile tehnologice, drumurile temporare, drumurile ocolitoare, precum şi cele necesare gropilor de împrumut pot fi expropriate şi se supun prevederilor acestei legi.
Terenurile expropriate conform prevederilor alin. (4) se predau, după finalizarea lucrărilor, autorităţilor publice locale şi nu pot fi înstrăinate."
3.3.1.5 Expropriere imobile
Totodată, conform Legii nr. 33 din 27/05/1994 exproprierea de imobile, în tot sau în parte, se poate face numai pentru cauză de utilitate publică, după o dreaptă şi prealabilă despăgubire, prin hotărâre judecătorească. Instanţele judecătoreşti competente vor putea hotărî exproprierea numai după ce utilitatea publică s-a declarat potrivit prezentei legi. Cei interesaţi pot conveni atât asupra modalităţii de transfer al dreptului de proprietate, cât şi asupra cuantumului şi naturii despăgubirii, cu respectarea dispoziţiilor legale privind condiţiile de fond, de formă şi de publicitate, fără a se declanşa procedura de expropriere prevăzută în prezenta lege. Utilitatea publică se declară pentru lucrări de interes naţional sau de interes local. Potrivit articolului 6 sunt de utilitate publică lucrările privind: • prospecţiunile şi explorările geologice; • extracţia şi prelucrarea substanţelor minerale utile; • instalaţii pentru producerea energiei electrice; • căile de comunicaţii, deschiderea, alinierea şi lărgirea străzilor; • sistemele de alimentare cu energie electrică, telecomunicaţii, gaze, termoficare, apă,
canalizare; • instalaţii pentru protecţia mediului; • îndiguiri şi regularizări de râuri, lacuri de acumulare pentru surse de apă şi atenuarea
viiturilor; derivaţii de debite pentru alimentări cu apă şi pentru devierea viiturilor;
Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Plan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
Decembrie 2008
143
• staţii hidrometeorologice, seismice şi sisteme de avertizare şi prevenire a fenomenelor naturale periculoase şi de alarmare a populaţiei, sisteme de irigaţii şi desecări; lucrări de combatere a eroziunii de adâncime;
• clădirile şi terenurile necesare construcţiilor de locuinţe sociale şi altor obiective sociale de învăţământ, sănătate, cultură, sport, protecţie şi asistenţă socială, precum şi de administraţie publică şi pentru autorităţile judecătoreşti;
• salvarea; • protejarea şi punerea în valoare a monumentelor, ansamblurilor şi siturilor istorice, precum
şi a parcurilor naţionale, rezervaţiilor naturale şi a monumentelor naturii; • prevenirea şi înlăturarea urmărilor dezastrelor naturale - cutremure, inundaţii, alunecări de
terenuri; • apărarea ţării, ordinea publică şi siguranţa naţională. Utilitatea publică se declară de către Guvern pentru lucrările de interes naţional şi de către consiliile judeţene şi Consiliul Local al Municipiului Bucureşti pentru lucrările de interes local. Declararea utilităţii publice se face numai după efectuarea unei cercetări prealabile şi condiţionat de înscrierea lucrării în planurile urbanistice şi de amenajare a teritoriului, aprobate conform legii, pentru localităţi sau zone unde se intenţionează executarea ei. După declararea utilităţii publice, expropriatorul imobilului va executa planurile cuprinzând terenurile şi construcţiile propuse spre expropriere, cu indicarea numelui proprietarilor, precum şi a ofertelor de despăgubire. Proprietarii şi titularii altor drepturi reale asupra imobilelor în cauză pot face întâmpinare în termen de 45 de zile de la primirea notificării.
3.3.2 Priorităţi de dezvoltare identificate pe baza sondajului de opinie În vederea fundamentării opţiunilor de dezvoltare a zonei Baicului prin corelarea acestora cu nevoile colectivităţii locale (cca 20.000 locuitori, dintre care aproximativ 10% sunt de etnie romă) şi ale comunităţii de afaceri (reprezentată de 6 întreprinderi mijlocii, 3 IMM -uri şi cca 350 mici agenţi economici), Consiliul Local Sector 2 Bucureşti a organizat în luna septembrie 2008 un proces de consultare publică privind dezvoltarea durabilă a zonei Baicului. În urma acestor consultări publice au reieşit anumite priorităţi de dezvoltare în vederea rezolvării problemelor de infrastructură locală şi a serviciilor de sprijin din zona Baicului. Aşadar, 68% dintre cetăţenii intervievaţi consideră că este nevoie de implicarea Primăriei Sectorului 2, Bucureşti. Aceeaşi opinie o au şi majoritatea oamenilor de afaceri participanţi la procesul de consultare publică, 75% dintre aceştia susţinând nevoia de implicare a Primăriei în rezolvarea pe viitor a problemelor legate de infrastructură şi a serviciilor de sprijin. Răspunsurile persoanelor intervievate la întrebarea deschisă privind principalele probleme care trebuie rezolvate în zonă s-au referit la: • numărul mic al parcărilor din zonă; • curăţenia şi amenajarea spaţiilor destinate colectării gunoiului şi ridicarea acestuia; • reabilitarea şi îmbunătăţirea izolaţiei clădirilor; • fluidizarea traficului rutier; • implicarea mai bună a poliţiei pentru siguranţa cetăţenilor; • creşterea colaborării dintre cetăţeni şi poliţia comunitară;
Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Plan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
Decembrie 2008
144
• întreţinerea spaţiilor verzi; • înfiinţarea de noi centre medicale; • bariera de cale ferată din zonă. În urma rezultatelor sondajului, a reieşit ca problemele comunităţii de afaceri sunt asemănătoare cu cele ale populaţiei: numărul mic de parcări, fluidizarea traficului rutier, gradul redus de implicare a poliţiei pentru protejarea bunurilor, şi curăţenia din zonă. Oamenii de afaceri sunt de părere că domeniile de activitate care ar putea să se dezvolte la nivelul zonei sunt: • învăţământul - prin construcţia de şcoli şi grădiniţe; • serviciile financiar-bancare; • construcţiile - prin construirea de malluri, supermarket -uri şi complexe comerciale, de pieţe
agroalimentare, de locuinţe pentru tineri; • serviciile de asistenţă medicală – prin construirea de spitale şi de cămine pentru bătrâni. În opinia oamenilor de afaceri proiectele care ar putea fi realizate în Zona Baicului şi care ar trebui să conducă la creşterea potenţialului de dezvoltare a mediului de afaceri sunt legate de: • dezvoltarea infrastructurii; • creşterea numărului locurilor de parcare; • construcţia de locuinţe; • construcţia de pieţe agroalimentare, de magazine, hypermarketuri sau malluri. Priorităţile de dezvoltare identificate la nivelul gospodăriilor şi comunităţii de afaceri din zona Baicului prin sondaj public corespund priorităţilor de dezvoltare identificate pe baza analizei diagnostic. Dezvoltare urbana
Probleme identificate in urma sondajuluipublic realizat
Obiective operationale ale prioritatii Masuri
a) Configurarea spatiala viabila pentru dezvoltarileviitoare
1. Dezvoltarea unui tesut permeabil, accesibil tuturor locuitorilor zonei Baicului (accesul facil lamijloacele de transport in comun, accesul pietonal in aria noilor zone devenite operationale).Aceasta se poate realiza prin impunerea si promovarea unor norme si modele de dezvoltarepentru proiectele viitoare din zona. Recomandam ca dezvoltarile viitoare sa includa un mixfunctional care sa completeze oferta existenta
b) Dezvoltare urbana mixta a zonei
1. Dezvoltarea unor spatii publice pentru activitati recreationale. 2. Recuperarea ariilor vacante prin dezvoltarea unor functiuni mixte (in functie de situatia juridica aterenurilor)3. Cresterea functionalitatii spatiilor publice.4. Intretinerea si amenajarea de noi parcuri / zone verzi dupa normele urbanistice5. Amenajarea malului lacului ca spatiu public pentru activitati de agrement.
a) Modernizarea managementul deseurilor1. Crearea de centre de colectare prin co-interesarea populatiei.2. Crearea unui nou sistem de management al deseurilor, bazat pe colectare si reciclare (punctede reciclare la nivelul asociatilor de locatari).
a) Reducerea poluarii 1. Amenajarea lacului
b) Utilizarea energiei alternative in domeniul public1. Utilizarea energiei solare pentru iluminatul public pe timp de noapte.2. Utilizarea energiei solare pentru producerea energiei termice (cu focus pe locuinte sociale).
a) Constientizarea populatiei privind obiectiveledezvoltarii durabile
1. Permanentizarea unor campanii de informare si constientizare a populatiei zonei Baicului privindprotectia mediului.
Reabilitarea si imbunatatirea izolatieicladirilorIntretinerea spatiilor verzi
Curatenia si amenajarea spatiilor destinatecolectarii gunoiului si ridicarea acestuia
Bariera de cale ferata din zona
a) Reabilitarea/ Reconversia spatiilor publice
1. Crearea unui centru cultural multifunctional prin dezafectarea cladirii Garii Obor. 2. Dezvoltarea unei zone de agrement sau a unei artere rutiere prin ecologizarea terenului aferent triajului.3. Redimensionarea Garii Obor si transformarea intr-un punct intermodal pentru traficul de calatori (constructia unui metrou suprateran si/ sau intensificarea transportului in comun prin aducerea in zona a altor linii de transport si propunerea de noi statii).4. Infiintarea unei linii de metrou subteran.
Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Plan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
Decembrie 2008
145
Dezvoltarea infrastructurii de transport
Probleme identificate in urma sondajuluipublic realizat
Obiective operationale ale prioritatii Masuri
a) Crearea de noi obiective de infrastructura rutierapentru fluidizarea circulatiei
1. Dezvoltarea infrastructurii necesare pentru absorbtia fluxului ridicat de trafic rutier greu si detranzit.2. Crearea de parcari subterane si supraterane.3. Crearea de piste pentru biciclisti pe arterele principale ale zonei.4. Constructia/ modernizarea de strazi, drumuri.
b) Optimizarea circulatiei1. Optimizarea fluxului traficului auto prin semaforizare inteligenta.2. Conectarea zonei Baicului la rutele de circulatie majore la nivelul municipiului.
Fluidizarea traficului rutiera) Imbunatatirea accesului locuitorilor la mijloace detransport
1. Extinderea/ infiintarea de linii de autobuz/ tramvai/ metrou
Numarul mic al parcarilor din zona
Dezvoltarea infrastructurii de utilitati
Probleme identificate in urma sondajuluipublic realizat
Obiective operationale ale prioritatii Masuri
a) Modernizarea retelei de utilitati publice
1. Modernizarea retelelor de apa-canal. 2. Construirea in zonele depresionare ale zonei Baicului de statii de pompare ape uzate menajeresi preepurarea apelor pluviale (lucrarile de extindere a retelelor hidroedilitare se vor realiza pedomeniul public cu racorduri de bransamente pina la limita de proprietate a imobilelor).3. Reabilitarea centralelor termice la nivel de cartier, reabilitarea centralelor termice a blocurilor.
a) Extinderea utilitatilor in zonele intravilane 1. Extinderea tuturor retelelor de utilitati in intravilanul existent. Dezvoltarea comunitara
Probleme identificate in urma sondajuluipublic realizat
Obiective operationale ale prioritatii Masuri
a) Activitati recreationale (sportive / culturale)
1. Construirea de noi sali de sport in incinta unitatilor de invatamant. 2. Realizarea unei baze sportive pentru cetatenii zonei Baicului.3. Crearea unui centru multifunctional.4. Modernizarea bibliotecilor scolare existente si innoirea fondului de carte.
b) Asigurarea sigurantei locuitorilor si prevenireacriminalitatii
1. Marirea numarului si/ sau frecventei de patrule mixte, formate din cetateni ai zonei si politisti.2. Plasarea de camere de supraveghere in spatii publice.
a) Realizarea unor investitii in infrastructura sociala destinata categoriilor de persoane marginalizate si/ sau cu dezabilitati.
1. Infiintarea unui centru de asistenta sociala acordata grupurilor dezavantajate.
b) Pregatirea resurselor umane suport pentru serviciisociale
1. Dezvoltarea serviciilor sociale in zona Baicului prin formarea de asistenti sociali
c) Infiintarea unui serviciu de asistenta medicalapentru cetateni
1. Dezvoltarea unui centru de diagnostic (servicii de asistenta medicala in ambulatoriu)
a) Exploatarea potentialului multicultural din zonaBaicului
1. Crearea unui post de referend cultural in cadrul Primariei Sectorului 2
a) Dezvoltarea activitatilor recreationale 1. Crearea unui centru multifunctional prin dezafectarea cladirii Garii Obor.
Implicarea mai buna a politiei pentru siguranta cetatenilorCresterea colaborarii dintre cetateni si politia comunitara
Infiintarea de noi centre medicale
Dezvoltarea resurselor umane
Probleme identificate in urma sondajuluipublic realizat
Obiective operationale ale prioritatii Masuri
a) Modernizarea infrastructurii unitatilor de invatamantexistente / infiintarea de noi unitati de invatamant
1. Modernizarea unitatilor de invatamant existente. 2. Infiintarea de unitati de invatamant primar si gimnazial (o noua gradinita; o noua scoala; o cresa).3. Infiintarea de unitati profesionale: scoala profesionala/ de meserii.
b) Programe de pregatire continua1. Infiintarea de centre de pregatire profesionala initiala si continua (in vederea asigurarii(re)insertiei pe piata fortei de munca; reconversia profesionala, adaptarea la cerintele pieteimuncii, dezvoltarea antreprenoriatului) - corelate cu nevoile pietei muncii.
c) Educatie civica si antreprenoriala a tinerilor 1. Dezvoltarea unor cursuri de educatie civica si de antreprenoriat Dezvoltare si competitivitate economica
Probleme identificate in urma sondajuluipublic realizat
Obiective operationale ale prioritatii Masuri
a) Organizarea de targuri de locuri de munca1. Implicarea autoritatilor locale si a mediului de afaceri in organizarea de targuri de locuri demunca; acordarea de stimulente (burse de studiu, stagii de practica) tinerilor
a) Acces sporit la infrastructura IT1. Utilizarea metodelor de e-business prin implicarea autoritatilor in extinderea retelei de IT(inclusiv retele de wireless public).2. Realizarea de centre de informare pentru cetateni.
a) Elaborarea unui program de atragere a investitiilor 1. Construirea unui centru de afaceri care sa includa si un incubator de afaceri.
a) Construirea si amenajarea de piete agroalimentare 1. Construirea unei piete agroalimentare si/ sau cresterea numarului de puncte volante
Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Plan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
Decembrie 2008
146
3.3.3 Priorităţi de dezvoltare identificate pe baza analizei diagnostic
3.3.3.1 Dezvoltarea urbană În prezent se observă nu doar o creştere a dimensiunilor oraşelor (dezvoltarea de noi cartiere, apropierea de zonele rurale), ci şi o creştere a influenţei acestora. Acest fenomen de tranziţie urbană oferă oportunităţi semnificative de dezvoltare, şi implicit de îmbunătăţire a calităţii vieţii locuitorilor, dar valorificarea acestor oportunităţi depinde în mare măsură de modul în care aceste oraşe sunt conduse, precum şi de politicile publice adoptate la nivel local, regional şi naţional. Pe termen lung, dezvoltarea urbană însoţeste dezvoltarea economică, acest lucru contribuind în mod semnificativ la bunăstarea comunităţii locale. În cadrul dezvoltării urbane a zonei Baicului au fost identificate următoarele direcţii de dezvoltare:
- infrastructură urbană; - reabilitarea zonelor industriale/ de transport feroviar în vederea dezvoltării de noi
activităţi; - rezolvarea problemelor de mediu; - creşterea gradului de conştientizare a populaţiei, a actorilor publici şi privaţi privind
problemele de mediu. Dezvoltarea urbană viitoare a zonei Baicului va trebui să se realizeze ţinând cont de următoarele principii ale amenajării teritoriului şi urbanismului:
- dezvoltarea economică şi socială echilibrată a zonei, cu respectarea specificului acesteia;
- îmbunătăţirea calităţii vieţii locuitorilor; - gestionarea responsabilă a resurselor naturale şi protecţia mediului; - utilizarea raţională şi eficientă a teritoriului; - ameliorarea condiţiilor de viaţă prin eliminarea disfuncţionalităţilor, asigurarea
accesului la servicii publice şi locuinţe convenabile pentru toţi locuitorii; - crearea condiţiilor pentru satisfacerea cerinţelor speciale ale copiilor, vârstnicilor,
ale persoanelor marginalizate (populaţia rromă, refugiaţi, persoane cu venituri reduse, persoane cu handicap);
- utilizarea eficientă a terenurilor, în acord cu funcţiunile urbanistice adecvate; - asigurarea calităţii cadrului construit, amenajat şi plantat.
Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Plan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
Decembrie 2008
147
Obiective de dezvoltare
Axe strategice Prioritati de dezvoltare Aria de interventia Obiective operationale ale prioritatii Masuri
A. Reabilitarea infrastructurii de transporturban
a) Configurarea spatiala viabila pentru dezvoltarileviitoare
1. Dezvoltarea unui tesut permeabil, accesibil tuturor locuitorilor zonei Baicului (accesul facil lamijloacele de transport in comun, accesul pietonal in aria noilor zone devenite operationale).Aceasta se poate realiza prin impunerea si promovarea unor norme si modele de dezvoltarepentru proiectele viitoare din zona. Recomandam ca dezvoltarile viitoare sa includa un mixfunctional care sa completeze oferta existenta
B. Dezafectarea/ reconversia zonelorindustriale in vederea reintroducerii in circuitpentru noi activitati - spatii publice, centresportive, sociale, educationale, recreationale.
b) Dezvoltare urbana mixta a zonei
1. Dezvoltarea unor spatii publice pentru activitati recreationale. 2. Recuperarea ariilor vacante prin dezvoltarea unor functiuni mixte (in functie de situatia juridica aterenurilor)3. Cresterea functionalitatii spatiilor publice.4. Intretinerea si amenajarea de noi parcuri / zone verzi dupa normele urbanistice5. Amenajarea malului lacului ca spatiu public pentru activitati de agrement.
A. Reabilitarea/reconversia zonei afectatetransportului feroviar la nivelul zonei Baicului
B. Reconversia zonelor industriale in vedereareintroducerii in circuit pentru noi activitati -parcuri.
A. Actiuni in domeniul gestionarii deseurilor a) Modernizarea managementul deseurilor1. Crearea de centre de colectare prin co-interesarea populatiei.2. Crearea unui nou sistem de management al deseurilor, bazat pe colectare si reciclare (punctede reciclare la nivelul asociatilor de locatari).
B. Amenajarea spatiilor publice a) Reducerea poluarii 1. Amenajarea lacului
C. Surse de energie alternativa b) Utilizarea energiei alternative in domeniul public1. Utilizarea energiei solare pentru iluminatul public pe timp de noapte.2. Utilizarea energiei solare pentru producerea energiei termice (cu focus pe locuinte sociale).
1.4 Cresterea gradului de constientizare apopulatiei, a actorilor publici si privati privindproblemele de mediu
A. Schimbarea mentalitatii si acomportamentului fata de mediu
a) Constientizarea populatiei privind obiectiveledezvoltarii durabile
1. Permanentizarea unor campanii de informare si constientizare a populatiei zonei Baicului privindprotectia mediului.
1.1 Infrastructura urbana
1. Dezvoltare urbana1.2 Reabilitarea zonelor industriale/ de transport feroviar in vederea dezvoltarii de noi activitati.
1.3 Rezolvarea problemelor de mediu
a) Reabilitarea/ Reconversia spatiilor publice
1. Crearea unui centru cultural multifunctional prin dezafectarea cladirii Garii Obor. 2. Dezvoltarea unei zone de agrement sau a unei artere rutiere prin ecologizarea terenului aferent triajului.3. Redimensionarea Garii Obor si transformarea intr-un punct intermodal pentru traficul de calatori (constructia unui metrou suprateran si/ sau intensificarea transportului in comun prin aducerea in zona a altor linii de transport si propunerea de noi statii).4. Infiintarea unei linii de metrou subteran.
3.3.3.2 Dezvoltarea infrastructurii de transport Următoarele priorităţi de dezvoltare a infrastructurii de transport au fost considerate prioritare:
- infrastructura de transport rutier: reabilitarea şi extinderea infrastructurii rutiere existente şi conectarea zonei la rutele de circulaţie majore la nivelul Municipiului Bucureşti; încurajarea transportului alternativ; crearea de noi locuri de parcare; optimizarea circulaţiei prin amenajarea corespunzătoare a intersecţiilor;
- infrastructura urbană (îmbunătăţirea condiţiilor oferite de transportul în comun). Obiective de dezvoltare
Axe strategice Prioritati de dezvoltare Aria de interventia Obiective operationale ale prioritatii Masuri
a) Crearea de noi obiective de infrastructura rutierapentru fluidizarea circulatiei
1. Dezvoltarea infrastructurii necesare pentru absorbtia fluxului ridicat de trafic rutier greu si detranzit.2. Crearea de parcari subterane si supraterane.3. Crearea de piste pentru biciclisti pe arterele principale ale zonei.4. Constructia/ modernizarea de strazi, drumuri.
b) Optimizarea circulatiei1. Optimizarea fluxului traficului auto prin semaforizare inteligenta.2. Conectarea zonei Baicului la rutele de circulatie majore la nivelul municipiului.
2.2 Infrastructura urbanaA. Extinderea/ modernizarea sistemului detransport public urban
a) Imbunatatirea accesului locuitorilor la mijloace detransport
1. Extinderea/ infiintarea de linii de autobuz/ tramvai/ metrou
2. Dezvoltarea infrastructurii de transport
2.1 Infrastructura de transport rutierA. Reabilitarea si imbunatatirea infrastructurii de transport rutier locale.
3.3.3.3 Dezvoltarea infrastructurii de utilităţi Pentru a susţine activităţile agentilor economici din zonă şi pentru a oferi condiţii bune de locuit, Consiliul Local Sector 2 Bucureşti a implementat proiecte de reabilitare a reţelei de apă şi a sistemului de canalizare pe anumite străzi. Cu toate acestea, în prezent, reţeaua de utilităţi (alimentare cu apă, instalaţii de canalizare apă menajeră şi precipitaţii) nu acoperă încă întreaga zonă, fiind necesare noi proiecte de investiţii de reabilitare şi extindere. O astfel de zonă este cea depresionară care se întinde de la strada Doamna Ghica spre lacul Fundeni, unde sunt necesare lucrări de modernizare a reţelei de canalizare. Tot în această zonă sunt necesare lucrări de extindere a infrastructurii de drumuri, iar programarea acestora pentru execuţie va necesita corelarea permanentă cu lucrările de utilităţi. Obiective de dezvoltare
Axe strategice Prioritati de dezvoltare Aria de interventia Obiective operationale ale prioritatii Masuri
A. Imbunatatirea infrastructurii de utilitati:canalizare, epurare ape reziduale, apa potabila,gaze.
a) Modernizarea retelei de utilitati publice
1. Modernizarea retelelor de apa-canal. 2. Construirea in zonele depresionare ale zonei Baicului de statii de pompare ape uzate menajeresi preepurarea apelor pluviale (lucrarile de extindere a retelelor hidroedilitare se vor realiza pedomeniul public cu racorduri de bransamente pina la limita de proprietate a imobilelor).3. Reabilitarea centralelor termice la nivel de cartier, reabilitarea centralelor termice a blocurilor.
B. Racordarea tuturor gospodariilor la retelelede alimentare (apa-canal, gaze, energietermica, electricitate, linii telefonice, cablu TV,internet, precum si in zonele intravilane).
a) Extinderea utilitatilor in zonele intravilane 1. Extinderea tuturor retelelor de utilitati in intravilanul existent.
3. Dezvoltarea infrastructurii de utilitati
3.1 Infrastructura de utilitati
Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Plan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
Decembrie 2008
148
3.3.3.4 Dezvoltarea comunitară (cultură, sănătate, servicii sociale) Dezvoltarea comunitară la nivel local este un proces care îşi propune crearea de condiţii de progres economic şi social pentru întreaga comunitate, cu participarea activa a acesteia. Pentru dezvoltarea comunitară viitoare a zonei Baicului au fost identificate urmatoarele priorităţi de dezvoltare: • dezvoltarea sistemului de servicii publice urbane şi dezvoltarea culturii care presupun:
• încurajarea desfăşurării activităţilor de educaţie fizică atât în rândul locuitorilor, cât şi în rândul şcolarilor;
• asigurarea unor spaţii adecvate pentru desfăşurarea de activităţi culturale, creşterea ofertei culturale;
• dezvoltarea sistemului de servicii sociale, care presupune: • dezvoltarea operaţională a serviciului public de asistenţă socială acordat persoanelor
aflate în dificultate (populaţia cu venituri reduse, populaţia rromă, persoanele refugiate, persoanele victime ale violenţei în familie, persoane dependente de alcool şi droguri, persoane cu handicap, copiii dezinstituţionalizaţi şi cei care sunt victime ale violenţei în familie);
• dezvoltarea de relaţii multiculturale, care presupune: • Necesitatea promovării de politici publice multiculturale; • Conştientizarea problematicii rrome; • Organizarea de evenimente culturale; • Valorificarea potenţialului multicultural al zonei Baicului.
Obiective de dezvoltare
Axe strategice Prioritati de dezvoltare Aria de interventia Obiective operationale ale prioritatii Masuri
A. Crearea si modernizarea facilitatilor pentrutimpul liber. Cresterea accesului la cultura.
a) Activitati recreationale (sportive / culturale)
1. Construirea de noi sali de sport in incinta unitatilor de invatamant. 2. Realizarea unei baze sportive pentru cetatenii zonei Baicului.3. Crearea unui centru multifunctional.4. Modernizarea bibliotecilor scolare existente si innoirea fondului de carte.
B. Securitatea cetatenilor din zona Baiculuib) Asigurarea sigurantei locuitorilor si prevenireacriminalitatii
1. Marirea numarului si/ sau frecventei de patrule mixte, formate din cetateni ai zonei si politisti.2. Plasarea de camere de supraveghere in spatii publice.
a) Realizarea unor investitii in infrastructura sociala destinata categoriilor de persoane marginalizate si/ sau cu dezabilitati.
1. Infiintarea unui centru de asistenta sociala acordata grupurilor dezavantajate.
b) Pregatirea resurselor umane suport pentru serviciisociale
1. Dezvoltarea serviciilor sociale in zona Baicului prin formarea de asistenti sociali
c) Infiintarea unui serviciu de asistenta medicalapentru cetateni
1. Dezvoltarea unui centru de diagnostic (servicii de asistenta medicala in ambulatoriu)
1.3 Dezvoltarea de relatii multiculturale A. Integrare inter-etnicaa) Exploatarea potentialului multicultural din zonaBaicului
1. Crearea unui post de referend cultural in cadrul Primariei Sectorului 2
1.4 Dezvoltarea culturii A. Reabilitarea/ reconversia spatiilor publice a) Dezvoltarea activitatilor recreationale 1. Crearea unui centru multifunctional prin dezafectarea cladirii Garii Obor.
1. Dezvoltarea comunitara (cultura, sanatate, servicii sociale, multiculturalism)
A. Reabilitarea infrastructurii sociale
1.1 Dezvoltarea sistemului de servicii publice urbane
1.2 Dezvoltarea sistemului de servicii sociale.
3.3.3.5 Dezvoltarea resurselor umane Dezvoltarea resurselor umane din zona Baicului nu se poate realiza fără:
- asigurarea accesului la educaţie şi formare a populaţiei zonei Baicului; - creţterea gradului de ocupare la nivelul zonei Baicului.
Trebuie subliniată necesitatea implicării tuturor factorilor responsabili (instituţiile statului – oficiile de ocupare a forţei de muncă, unităţile de învăţămant, administraţia publică locală, agenţi economici) în politica de dezvoltare a resurselor umane, în creşterea gradului de ocupare şi în combaterea excluziunii sociale.
Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Plan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
Decembrie 2008
149
Obiective de dezvoltare
Axe strategice Prioritati de dezvoltare Aria de interventia Obiective operationale ale prioritatii Masuri
A. Reabilitarea infrastructurii de educatie.a) Modernizarea infrastructurii unitatilor de invatamantexistente / infiintarea de noi unitati de invatamant
1. Modernizarea unitatilor de invatamant existente. 2. Infiintarea de unitati de invatamant primar si gimnazial (o noua gradinita; o noua scoala; o cresa).3. Infiintarea de unitati profesionale: scoala profesionala/ de meserii.
B. Modernizarea procesului de invatamantobligatoriu, si cel profesional si tehnic
b) Programe de pregatire continua1. Infiintarea de centre de pregatire profesionala initiala si continua (in vederea asigurarii(re)insertiei pe piata fortei de munca; reconversia profesionala, adaptarea la cerintele pieteimuncii, dezvoltarea antreprenoriatului) - corelate cu nevoile pietei muncii.
C. Modernizarea procesului de invatamantobligatoriu si vocational.
c) Educatie civica si antreprenoriala a tinerilor 1. Dezvoltarea unor cursuri de educatie civica si de antreprenoriat
2.2 Cresterea gradului de ocupare la nivelulzonei Baicului
A. Servicii de consiliere, orientare, organizarejobshop-uri.
a) Organizarea de targuri de locuri de munca1. Implicarea autoritatilor locale si a mediului de afaceri in organizarea de targuri de locuri demunca; acordarea de stimulente (burse de studiu, stagii de practica) tinerilor
2.1 Asigurarea accesului la educatie si formare a populatiei zonei Baicului
2. Dezvoltarea resurselor umane
3.3.3.6 Dezvoltare şi competitivitate economică Dezvoltarea şi competitivitatea economică locală subsumează celelalte obiecive de dezvoltare ale zonei Baicului. Principalele surse de dezvoltare economică a zonei Baicului sunt: dezvoltarea capitalului uman, o mai bună reprezentare a sectorului de servicii, atragerea investitorilor, dezvoltarea infrastructurii de transport şi edilitare; implicarea activă a instituţiilor locale. Principalele direcţii de dezvoltare şi competitivitate economică identificate sunt:
- dezvoltarea mediului economic (înlesnirea accesului la infrastructura IT, programe de atragere a investiţiilor);
- dezvoltarea sistemului de servicii publice urbane (dezvoltarea de spaţii comerciale). Obiective de dezvoltare
Axe strategice Prioritati de dezvoltare Aria de interventia Obiective operationale ale prioritatii Masuri
A. Dezvoltarea serviciilor publice electronice a) Acces sporit la infrastructura IT1. Utilizarea metodelor de e-business prin implicarea autoritatilor in extinderea retelei de IT(inclusiv retele de wireless public).2. Realizarea de centre de informare pentru cetateni.
B. Dezvoltarea de servicii pentru mediulantreprenorial
a) Elaborarea unui program de atragere a investitiilor 1. Construirea unui centru de afaceri care sa includa si un incubator de afaceri.
1.2 Dezvoltarea sistemului de servicii publiceurbane
A. Comercializarea produselor agroalimentare a) Construirea si amenajarea de piete agroalimentare 1. Construirea unei piete agroalimentare si/ sau cresterea numarului de puncte volante
1.1 Dezvoltarea mediului economic1. Dezvoltare si competitivitate
economica
3.3.4 Indicatori propuşi pentru măsurarea implementării Master Planului de dezvoltare durabilă a Zonei Baicului
Indicatorii sunt măsurători specifice ale obiectivelor enunţate în Master Planul Zona Baicului. Indicatorii, în cazul unui raport de activitate creează posibilitatea de a măsura calitatea şi modul de îndeplinire a obiectivelor. Indicatorii care vor fi utilizaţi pentru măsurarea eficacităţii obiectivelor propuse pentru Zona Baicului sunt de două tipuri: - Indicatorii obiectivi (avize de construcţii, certificate de urbanism, controale efectuate); - Indicatorii subiectivi sunt indicatori de satisfacţie a consumatorului, satisfactie exprimată în date de opinie publică, număr de plângeri sau petiţii, număr de articole favorabile-nefavorabile de presă, etc. Pentru fiecare Proiect identificat la nivelul Portofoliului de Proiecte vor fi utilizaţi indicatori de program: Input (Intrări) – pentru corelarea resurselor implicate raportat la rezultate; Output (Ieşiri)– pentru a măsura rezultatele imediate, măsurabile ale proiectelor; Impact – pentru a măsura efectul real în societate, eventual pe termen lung.
Consiliul Local Sector 2 BucureştiPlan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
Decembrie 2008
150
Indicatori propusi pentru masurarea performantelor implementarii Master Planului de Dezvoltare Durabila a zonei Baicului Indicatori
Directii strategice Proiecte de dezvoltare propuse la nivelul zonei Baicului Indicatori de masurare a performantei
Proiect nr. 1 - Set de masuri de reconfigurare spatiala care sa fie luate in considerare in momentul in care se acorda autorizatiilede construire
Set de masuri de reconfigurare spatiala
Proiect nr. 2 - Actualizarea PUZ-ului la nivelul zonei Baicului cu acest set de masuri de reconfigurare spatiala PUZ-ul actualizat
Numarul de kilometri de strazi amenajate / construite
Numarul de noi locuri de parcare supra si subterane create in zona Baicului
Numar de noi parcuri / spatii verzi /locuri de joaca amenajate
Numarul de utilizatori ai infrastructurii recreationale nou create
Numarul de intersectii (re)amenajate
Numarul de kilometri de piste ciclabile amenajate in zona Baicului
Proiect nr. 4 - Realizarea unei zone de agrement in apropierea Lacului Fundeni O zona de agrement in zona lacului Fundeni
Proiect nr. 5 - Redefinirea si reamenajarea spatiilor comune din jurul spatiilor de locuinte (Rezidentializare) Numar de spatii comune din jurul spatiilor de locuinte redefinite si reamenajate
Proiect nr. 6 - Studiu de oportunitate cu privire la dezafectarea Garii Obor Un studiu de oportunitate cu privire la dezafectarea Garii Obor.
Proiect nr. 7 - Reconversia totala/ partiala a Garii Obor si a triajului aferent
Dezafectarea si reconversia Garii Obor :-un centru multifunctional - o noua artera rutiere construita in locul triajului- o zona de agrement si un parcsauRedimensionarea Garii Obor:- Gara Obor nou punct intermodal- o linie de metrou in zona Baicului
Proiect nr. 8 - Infiintarea de centre de colectare de diverse tipuri de deseuri la nivelul zonei Baicului Numarul de centre de colectare diverse tipuri de deseuri
Proiect nr. 9 - Igienizarea Lacului Fundeni Lacul Fundeni igienizat
Proiect nr. 10 - Asigurarea sustenabilitatii energetice a locuintelor sociale din zona Baicului prin instalarea de panouri solare Numarul de panouri solare amplasate deasupra celor doua blocuri de locuinte sociale
Proiect nr. 11 - Introducerea de panouri publicitare folosind energia solara Numarul de panouri publicitare solare amplasate in zona Baicului
Proiect nr. 12 - Utilizarea tehnologiei celulelor fotovoltaice pentru iluminatul pe timp de noapteNumarul de stalpi de iluminat stradal care folosesc ca sursa de energie celulele fotovoltaice
Numarul de persoane care au fost informate cu privire la avantajele si beneficiile pentru mediuoferite de colectarea selectiva a deseurilor si reciclarea acestoraNumar de proiecte dezvoltate la nivel de comunitate in vederea reducerii poluarii si protectiamediuluiCantitatea de deseuri colectate selectiv
Proiect nr. 14 - Constructia unui drum care sa lege strada Paharnicul Turturea de soseaua Electronicii, si respectiv bulevardul GariiObor
Numar de kilometri construiti care leaga strada Paharnicul Turturea de soseaua Electronicii, sirespectiv Bulevardul Garii Obor
Proiect nr. 15 - Reamenjarea statiilor de autobuz din zona Baicului, cu preponderenta a celor situate pe fosta platforma industriala(soseaua Electronicii) in vederea asigurarii securitatii cetatenilor
Numarul de statii de transport in comun (autobuz) reamenajate
Proiect nr. 16 - Studiu de oportunitate privind necesitatea extinderii/ crearii de noi linii de transport, odata cu punerea in functiunea unei noi strazi in zona Baicului
Un studiu de oportunitate privind necesitatea extinderii/ crearii de noi linii de transport, o data cupunerea in functiune a unei noi strazi in zona Baicului.
Proiect nr. 17 - Extinderea retelelor de apa si canalizare
Numarul de noi kilometri de retele de apa construite/ reabilitateNumarul de noi kilometri de retele de canal construite / reabilitateNumarul de statii de pompare ape uzate menajere si numarul de statii de preepurare ape pluvialeamplasate
Proiect nr. 18 - Reabilitarea termica a locuintelor sociale Numarul de locuinte sociale reabilitate termic
Proiect nr. 19 - Studiu cu privire la eficienta retelelor de termoficare in zona Baicului Un studiu cu privire la eficienta retelelor de termoficare in zona Baicului
Proiect nr. 20 - Construirea unei sali de sport utilizata atat de catre elevi, cat si de catre locuitorii zonei Baicului.O sala de sport construita si amenajata (utilizata de catre elevi si alti locuitori ai zonei Baicului)
Proiect nr. 21 - Amenajarea bibliotecii existente si extinderea functionalitatii acesteia, innoirea fondului de carte Biblioteca existenta amenajata
Proiect nr. 22 - Cresterea sigurantei si prevenirea criminalitatii in zona Baicului
Numarul de infractiuni realizate la nivelul zonei BaiculuiReducerea procentuala inregistrata la nivelul infractiunilor din zona BaiculuiRata criminalitatiiUn sistem de monitorizare si supraveghere functional amplasat stradal Un sistem de monitorizare si supraveghere functional amplasat in incinta unitatiii de invatamant dinzona Baicului
Proiect nr. 23 - Marirea numarului de politisti in vederea asigurarii securitatii locuitorilor zonei BaiculuiNumarul de infractiuni realizate la nivelul zonei BaiculuiReducerea procentuala inregistrata la nivelul infractiunilor din zona BaiculuiNumarul suplimentar de politisti care sunt realocati la nivelul zonei Baicului
Proiect nr. 24 - Infiintarea unui centru de asistenta sociala acordata grupurilor dezavantajate.Un centru de asistenta sociala acordata grupurilor dezavantajateNumarul de persoane dezavantajate care beneficiaza de serviciile centrului de asistenta sociala
Proiect nr. 25 - Recrutarea la nivelul zonei Baicului de personal, in special feminin, in vederea pregatirii acestora pentru a deveniasistenti sociali in cadrul centrului de asistenta sociala din zona
Numarul de persoane recrutate si pregatite pentru a deveni asistenti sociali in cadrul centrului deasistenta sociala din zona.
Proiect nr. 26 - Dezvoltarea unui centru de asistenta medicala primara (oferire de servicii de asistenta medicala in ambulatoriu) incadrul centrului de asistenta sociala
Un centru de diagnostic care sa ofere servicii de asistenta medicala in ambulatoriu
Proiect nr. 27 - Plan de actiune privind organizarea de cursuri de pregatire profesionala initiala si continua la nivelul zonei BaiculuiPlan de actiune privind organizarea de cursuri de pregatire profesionala initiala si continua la nivelulzonei Baicului
Proiect nr. 28 - Program de pregatirea profesionala initiala pentru populatia de etnie rroma din Lunca Florilor, a carui tema esteintegrarea rromilor in viata comunitaraProiect nr. 29 - Program de pregatire profesionala initiala a populatiei rrome nomade, a carui tema este insertia pe piata munciiProiect nr. 30 - Program de consiliere avand ca tematica identificarea si convingerea populatiei rrome de a intra in legalitate
Numar de persoane rrome din Lunca Florilor pregatite pe tema integrarii rromilor in viata comunitaraNumar de persoane rrome consiliate cu privire la reinsertiei pe piata munciiNumar de persoane rrome consiliate cu privire la necesitatea obtinerii actelor de identitateRata de alfabetizare a copiilor rromiRata abandonului scolar in randul populatiei rrome din zona BaiculuiNumarul total al persoanelor care au participat la programele de pregatire profesionala continua siinitialaNumarul de femei de etnie rroma care detin un loc de muncaNumar de persoane rrome care au intrat in legalitateNumarul de noi organizatii reprezentante ale minoritatii rromilorNumarul persoanelor implicate in activitati de voluntariat reprezentative pentru minoritatea rroma
Proiect nr. 31 - Plan de actiune privind pregatirea profesionala initiala si continua care prevede si componenta antreprenorialaPlan de actiune privind pregatirea profesionala initiala si continua care prevede si componentaantreprenoriala.
Proiect nr. 32 - Intarirea capacitatii administrative a PS2 pentru medierea si stimularea oportunitatilor de angajare in zona Baicului.
Numarul de job-shopuri/ targuri de locuri de munca organizate pentru locuitorii zonei BaiculuiNumarul de burse / internshipuri oferite annual de catre mediul de afaceri din zona BaiculuiRata somajului la nivelul zonei BaiculuiNumarul de persoane care au obtinut un loc de munca in urma acestor job-shopuri
Proiect nr. 33 - Studiu de oportunitate si accesibilitate privind informatizarea/ modernizarea informatica a zonei Baicului, inclusivoportunitatea infiintarii unor puncte de informare
Studiu de oportunitate si accesibilitate privind informatizarea/ modernizarea informatica a zoneiBaiculuiNumarul de utilizatori de internet
Proiect nr. 34- Studiu de oportunitate privind posibilitatea gazduirii unui centru de afaceri pe vechea platforma industriala Obor -Baicului
Studiu de oportunitate privind posibilitatea gazduirii unui centru de afaceri pe vechea platformaindustriala Obor - BaiculuiNumar start-upuri nou create la nivelul zonei BaiculuiNumarul de noi agenti economici creati in diverse sectoare de activitate - sectorul productiv,sectorul servicii, sectorul suportVolumul investitiilor atrase in zona Baicului
Proiect nr. 35 - infiintarea si amenajarea unei piete agro-alimentare O piata agro-alimentare construita si amenajata corespunzator
Dezvoltarea resurselor umane
Dezvoltarea comunitara (cultura, sanatate, servicii sociale, multiculturalism)
Dezvoltare si competitivitate economica
Proiect nr. 3 - Reabilitarea infrastructurii urbane si imbunatatirea serviciilor publice in Zonei BaiculuiComponenta 1 - Realizarea infrastructurii rutiereComponenta 2 - Crearea de parcari supraterane in zona BaiculuiComponenta 3 - Amenajarea de noi spatii publice (spatii verzi, locuri de joaca)Componenta 4 - Sisteme de management al traficului (intersectiile: strada Baicului cu strada Paharnicul Turturea, stradaPaharnicul Turturea cu strada Heliade Intre Vii)Componenta 5 - Crearea de piste ciclabile la nivelul principalelor artere rutiere din zona Baicului
Proiect nr. 13 - Campania de constientizare privind colectarea selectiva a deseurilor si reciclarea acestora
Dezvoltarea infrastructurii de transport
Dezvoltarea infrastructurii de utilitati
Regenerare urbana
Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Plan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
Decembrie 2008
151
4 Planul de acţiune
4.1 Portofoliu de proiecte la nivelul zonei Baicului Strategia de dezvoltare a zonei Baicului se raportează la mediul existent prin analizele diagnostic efectuate la nivel sectorial, precum şi prin analizele documentelor strategice de nivel comunitar, naţional, regional şi municipal şi corelarea rezultatelor analizelor cu datele statistice existente. În urma analizelor, consultărilor publice şi dezbaterilor publice organizate la nivelul zonei Baicului a fost creionat profilul strategic al zonei Baicului – totalitatea trăsăturilor locale care sunt susceptibile a afecta în mod pozitiv sau negativ zona, influenţând pe termen lung dezvoltarea. Iniţial s-a pornit de la creionarea obiectivului general şi a obiectivelor specifice de dezvoltare a zonei Baicului, iar ulterior au fost identificate cele şase direcţii strategice de dezvoltare pe baza nevoilor şi a potenţialului de dezvoltare a zonei. În cadrul fiecărei axe strategice au fost identificate o serie priorităţi de dezvoltare a zonei, pentru fiecare dintre acestea fiind trasate obiectivele specifice, aria de intervenţie precum şi măsurile a fi luate în vederea rezolvării problemelor identificate, care ulterior au generat proiecte individuale de dezvoltare. Pe baza analizei diagnostic realizate anterior şi a nevoilor de dezvoltare identificate în urma consultărilor publice au fost identificate mai multe priorităţi de dezvoltare, care prin corelare cu potenţialul de dezvoltare al zonei au generat un numar de 39 de proiecte de dezvoltare care adresează regenerarea urbană a zonei Baicului prin prisma
a) celor trei obiective specifice de dezvoltare: 1 Îmbunătăţirea accesibilităţii şi mobilităţii în zona Baicului; 2 Incluziune socială, egalitate de şanse, dezvoltarea resurselor umane şi a serviciilor
sociale 3 Imbunatatirea infrastructurii de baza 4 Dezvoltarea şi diversificarea activităţilor economice în zona Baicului prin atragerea
de investiţii strategice, dezvoltarea mediului de afaceri în mod durabil. b) celor şase direcţii de dezvoltare:
1 Dezvoltare urbană; 2 Dezvoltarea infrastructurii de transport; 3 Dezvoltarea infrastructurii de utilităţi; 4 Dezvoltarea comunitară (cultură, sănătate, servicii sociale, multiculturalism); 5 Dezvoltarea resurselor umane; 6 Dezvoltarea şi competitivitatea economică.
4.1.1 Lista proiectelor
D1 Direcţia strategică Dezvoltare urbană
O1 OBIECTIV SPECIFIC Îmbunătăţirea accesibilităţii şi mobilităţii în zona Baicului
Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Plan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
Decembrie 2008
152
Proiect nr. O1-D1-1 - Set de măsuri de reconfigurare spaţială care să fie luate în considerare în momentul în care se acordă autorizaţiile de construire.
Proiect nr. O1-D1-2. - Actualizarea PUZ-ului la nivelul zonei Baicului cu acest set de măsuri de reconfigurare spaţială
Proiect nr. O1-D1-5 - Realizarea unei zone de agrement în apropierea Lacului Fundeni
Proiect nr. O1-D1-6 - Redefinirea şi reamenajarea spaţiilor comune din jurul spaţiilor de locuinţe (Rezidenţializare)
Proiect nr. O1-D1-7 - Studiu de oportunitate cu privire la dezafectarea Gării Obor
Proiect nr. O1-D1-16 – Crearea de piste ciclabile la nivelul principalelor artere rutiere din zona Baicului
Proiect nr. O1-D1-17 – Sisteme de management al traficului (intersecţiile: strada Baicului cu strada Paharnicul Turturea, strada Paharnicul Turturea cu strada Heliade Între Vii)
Proiect nr. O1-D1-3 - Modernizare străzi zona Baicului (24 străzi) Proiect nr. O1-D1-4 - Amenajare arhitecturală şi peisagistică în zona Baicului
Proiect nr. O1-D1-15 - Amenajări parcări zona Baicului
Proiect nr. O1-D1-8 - Reconversia totală/ parţială a Gării Obor şi a triajului aferent
Proiect nr. O1-D1-9 – Înfiinţarea de centre de colectare de diverse tipuri de deşeuri la nivelul zonei Baicului
Proiect nr. O1-D1-10 – Igienizarea lacului Fundeni
Proiect nr. O1-D1-14 – Campania de conştientizare privind colectarea selectivă a deşeurilor şi reciclarea acestora
SURSĂ DE FINANŢARE: Programul Operaţional Regional Axa prioritara 1 Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor – poli urbani de crestere
SURSĂ DE FINANŢARE: Programul Operaţional Regional Axa Prioritară 2: Îmbunătăţirea infrastructurii regionale şi locale de transport
SURSĂ DE FINANŢARE: Fondul de Mediu – Guvernul Romaniei
SURSĂ DE FINANŢARE: Bugetul local
Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Plan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
Decembrie 2008
153
Proiect nr. O1-D1-11 - Asigurarea sustenabilitatii energetice a locuintelor sociale din zona Baicului prin instalarea de panouri solare
Proiect nr. O1-D1-12 - Introducerea de panouri publicitare folosind energia solara
Proiect nr. O1-D1-13 - Utilizarea tehnologiei celulelor fotovoltaice pentru iluminatul pe timp de noapte
Proiect nr. O1-D1-3 - Modernizare străzi zona Baicului (24 străzi)
Proiect nr. O1-D1-4 - Amenajare arhitecturală şi peisagistică în zona Baicului
Proiect nr. O1-D1-15 - Amenajări parcări zona Baicului
Proiect nr. O1-D2-19 - Reamenjarea staţiilor de autobuz din zona Baicului, cu preponderenţă a celor situate pe fosta platforma industrială (şoseaua Electronicii) în vederea asigurării securităţii cetăţenilor
Proiect nr. O1-D2-18 - Construcţia unui drum care să lege strada Paharnicul Turturea de şoseaua Electronicii, şi respectiv Bulevardul Gării Obor
SURSĂ DE FINANŢARE: Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice Axa prioritară 4 – Creşterea eficienţei energetice şi a siguranţei în furnizarea energiei electrice, în condiţiile combaterii schimbărilor climatice Domeniul Major de Intervenţie 4.2 Valorificarea resurselor regenerabile de energie pentru producerea de energie “verde”
SURSĂ DE FINANŢARE: Bugetul local
SURSĂ DE FINANŢARE: Programul Operaţional Regional Axa Prioritară 2: Îmbunătăţirea infrastructurii regionale şi locale de transport
SURSĂ DE FINANŢARE: Programul Operaţional Regional Axa prioritara 1 Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor – poli urbani de crestere
D2 Direcţia strategică Dezvoltarea infrastructurii de transport
O1 OBIECTIV SPECIFIC Îmbunătăţirea accesibilităţii şi mobilităţii în zona Baicului
Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Plan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
Decembrie 2008
154
Proiect nr. O1-D2-20 - Studiu de oportunitate privind necesitatea extinderii/ creării de noi linii de transport, odată cu punerea în funcţiune a unei noi strazi în zona Baicului
Proiect nr. O1-D3-21 Extinderea reţelelor de apă şi canalizare
Proiect nr. O1-D3-22 – Reabilitarea termică a locuinţelor sociale
Proiect nr. O1-D3-23 - Studiu cu privire la eficienţa reţelelor de termoficare în zona Baicului
Proiect nr. O2-D4-24 - Construirea unei săli de sport utilizata atât de către elevi, cât şi de către locuitorii zonei Baicului
Proiect nr. O2-D4-25 - Amenajarea bibliotecii existente şi extinderea funcţionalităţii acesteia, înnoirea fondului de carte
SURSĂ DE FINANŢARE: Bugetul local
SURSĂ DE FINANŢARE: Programul Operaţional Sectorial Mediu Axa Prioritară 3 Reabilitarea sistemelor municipale de termoficare
SURSĂ DE FINANŢARE Programul Operaţional Sectorial Mediu Axa Prioritară 1 Extinderea şi modernizarea sistemelor de apă şi apă uzată
D3 Direcţia strategică Dezvoltarea infrastructurii de utilităţi
O1 OBIECTIV SPECIFIC Îmbunătăţirea accesibilităţii şi mobilităţii în zona Baicului
D4 Direcţia strategică Dezvoltarea comunitară (cultură, sănătate, servicii sociale, multiculturalism)
SURSĂ DE FINANŢARE: Bugetul local
O2 OBIECTIV SPECIFIC Incluziune socială, egalitate de şanse, dezvoltarea resurselor umane şi a serviciilor sociale
Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Plan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
Decembrie 2008
155
Proiect nr. O2-D4-27 - Mărirea numărului de poliţişti în vederea asigurării securităţii locuitorilor zonei Baicului
Proiect nr. O2-D4-29 - Recrutarea la nivelul zonei Baicului de personal, în special feminin, în vederea pregătirii acestora pentru a deveni asistenţi sociali în cadrul centrului de asistenţă socială din zonă
Proiect nr. O2-D4-26 - Sistem de supraveghere video şi management informaţional pentru creşterea siguranţei sociale şi prevenirea criminalităţii în arealul Baicului
Proiect nr. O2-D4-28 - Înfiinţarea unui centru de asistenţă socială acordată grupurilor dezavantajate
Proiect nr. O2-D4-30 - Dezvoltarea unui centru de asistenţă medicală primară (oferire de servicii de asistenţă medicală în ambulatoriu) în cadrul centrului de asistenţă socială
Proiect nr. O3-D5-31 - Plan de acţiune privind organizarea de cursuri de pregătire profesională iniţială şi continuă la nivelul zonei Baicului
Proiect nr. O3-D5-35 - Plan de acţiune privind pregătirea profesională iniţială şi continuă care prevede şi componenta antreprenorială.
SURSĂ DE FINANŢARE: Programul Operaţional Regional Axa Prioritară 3: Îmbunătăţirea infrastructurii sociale
SURSĂ DE FINANŢARE: Programul Operaţional Regional Axa prioritara 1 Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor – poli urbani de crestere
SURSĂ DE FINANŢARE: Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane, Axa Prioritara 6 – Promovarea incluziunii sociale Domeniul major de intervenţie 6.1 Dezvoltarea economiei sociale
D5 Direcţia strategică Dezvoltarea resurselor umane
SURSĂ DE FINANŢARE: Bugetul local
O2 OBIECTIV SPECIFIC Incluziune socială, egalitate de şanse, dezvoltarea resurselor umane şi a serviciilor sociale
Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Plan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
Decembrie 2008
156
Proiect nr. O3-D5-32 - Program de pregătirea profesionala initiala pentru populatia de etnie rroma din Lunca Florilor, a carui tema este integrarea rromilor in viata comunitara Proiect nr. O3-D5-34 - Program de consiliere avand ca tematica identificarea si convingerea populatiei rrome de a intra in legalitate Proiect nr. O3-D5-36 - Intarirea capacitatii administrative a PS2 pentru medierea si stimularea oportunitatilor de angajare in zona Baicului
Proiect nr. O3-D5-33 - Program de pregătire profesională iniţială a populaţiei rrome nomade, a cărui temă este inserţia pe piaţa muncii
Proiect nr. O3-D6-37 - Studiu de oportunitate şi accesibilitate privind informatizarea/ modernizarea informatică a zonei Baicului, inclusiv oportunitatea infiinţării unor puncte de informare
Proiect nr. O3-D6-38 - Studiu de oportunitate privind posibilitatea găzduirii unui centru de afaceri pe vechea platformĂ industrială Obor - Baicului.
Proiect nr. O3-D6-39 - Înfiinţarea şi amenajarea unei pieţe agro-alimentare
SURSĂ DE FINANŢARE: Parteneriat Public Privat
SURSĂ DE FINANŢARE: Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane, Axa Prioritara 6 – Promovarea incluziunii sociale Domeniul major de intervenţie 6.2 Îmbunătăţirea accesului şi a participării grupurilor vulnerabile pe piaţa muncii
SURSĂ DE FINANŢARE: Bugetul local
D6 DIRECŢIA STRATEGICĂ Dezvoltarea şi competitivitatea economică
O3 OBIECTIV SPECIFIC Dezvoltarea şi diversificarea activităţilor economice în zona Baicului prin atragerea de investiţii strategice, dezvoltarea mediului de afaceri în mod durabil
Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Plan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
Decembrie 2008
157
Prezentare generala si pe programe prioritare Sectiunea I - Constructia, renovarea si reabilitarea infrastructurii locale Politica SI-A1: Creşterea accesibilităţii şi a mobilităţii Programe: SI-A1-1: Reabilitarea şi modernizarea reţelei de străzi şi drumuri urbane (cuprinzând infrastructura aferentă: trotuare, pasaje, poduri, sistem de iluminat etc.) SI-A1-2: Amenajarea de locuri de parcare in zona Baicului SI-A1-3: Amenajarea de piste ciclabile pe strazile din zona Baicului Politica SI-B1: Fluidizarea si decongestionarea traficului in zona Baicului Programe: SI-B1-1: Realizarea sistemului de management al traficului in zona Baicului SI-B1-2: Reamenajarea statiilor de autobuz din zona Baicului Politica SI-C1: Cresterea atractivitatii domeniului public: Programul SI-C1-1: Reabilitarea si amenajarea de noi spatii publice: zone verzi, locuri de joaca, spatii intre blocuri Politica SI- A2: Îmbunătăţirea infrastructurii sociale în zona Baicului Programe: SI-A2-1: Construirea, modernizarea centrelor sociale şi diversificarea serviciilor sociale pentru categoriile de persoane aflate în situaţie de risc social ( persoanele cu nevoi speciale, minori cu părinţi plecaţi in străinătate, vârstnici, copii şi adulţi cu dizabilităţi, persoanele fara adapost din zona Baicului Programe: SI-A2-2: Reabilitarea si modernizarea infrastructurii serviciilor de sanătate Programe: SI-A2-3: Cresterea sigurantei si prevenirea criminalitatii in zona Baicului
Politica SI-A3: Îmbunătăţirea infrastructurii educaţionale în zona Baicului
Programe: SI-A3-1: Dezvoltarea infrastructurii scolare
Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Plan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
Decembrie 2008
158
Sectiunea SII - Infrastructura de mediu
Politica SII-A1: Construcţia, reabilitarea, modernizarea şi extinderea şi sistemelor de apă şi apă uzată Programe: SII-A-1: Extinderea sistemului de alimentare cu apa si canalizare Politica SII- A2. Dezvoltarea sistemului de management al deşeurilor în zona Baicului Programe: SII-A2-1: Gestionarea eficienta a deseurilor
PoliticaSII- A3: Creşterea eficienţei energetice Programe: SII-A3-1: Reabilitarea termica a locuintelor sociale Politica SII-A4. Reducerea poluării şi diminuarea efectelor schimbărilor climatice Programe: SII-A4-1: Promovarea problematicii de mediu si educatie ecologica inclusiv colectarea selectiva a deseurilor si reciclarea acestora SII-A4-2: Utilizarea surselor de energie neconventionala pentru asigurarea sustenabilitatii energetice SII-A4-3: Cresterea suprafetelor de spatii verzi SII-A4-4: Igienizarea lacurilor de agrement Sectiunea III - Infrastructura economică
Politica SIII-A1. Reabilitarea siturilor industriale poluate şi neutilizate şi pregătirea pentru noi activităţi Programe: SIII-A3-1: Reabilitarea sitului industrial Obor-Baicului in vederea realizarii unui centru de afaceri
Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Plan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
Decembrie 2008
159
Secţiunea IV Dezvoltarea resurselor umane şi a capacităţii administrative Politica SIV-A1. Corelarea învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa muncii Programe SIV-A1-1: Recrutarea, instruirea şi perfecţionarea personalului din sectorul serviciilor sociale Politica SIV-A2. Promovarea incluziunii sociale pe piaţa muncii Programe
SIV-A2-1: Integrarea pe piaţa muncii a persoanelor cu nevoi speciale/handicap şi a rromilor Politica SIV-A3. Intarirea capacităţii administrative Programe: SIV-A3-1: Intarirea capacitatii administrative a PS2 pentru medierea si stimularea oportunitatilor de angajare in zona Baicului
Consiliul Local Sector 2 BucureştiPlan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
Decembrie 2008
160
4.1.2 Matricea proiectelor de dezvoltare urbană
Obiective generale, specifice, prioritati la nivelul zonei Baicului
Obiective specifice de dezvoltare Directii strategice Masuri Proiecte individuale
1. Dezvoltarea unui tesut permeabil, accesibil tuturor locuitorilor zonei Baicului (accesul facil la mijloacele de transport in comun, accesul pietonal in arianoilor zone devenite operationale). Aceasta se poate realiza prin impunerea si promovarea unor norme si modele de dezvoltare pentru proiectele viitoaredin zona. Recomandam ca dezvoltarile viitoare sa includa un mix functional care sa completeze oferta existenta
Proiect nr. 1 - Set de masuri de reconfigurare spatiala care sa fie luate in considerare in momentul in care se acorda autorizatiile de construire.Proiect nr. 2. - Actualizarea PUZ-ului la nivelul zonei Baicului cu acest set de masuri de reconfigurare spatiala.
1. Dezvoltarea unor spatii publice pentru activitati recreationale. 2. Recuperarea ariilor vacante prin dezvoltarea unor functiuni mixte (in functie de situatia juridica a terenurilor)3. Cresterea functionalitatii spatiilor publice.4. Intretinerea si amenajarea de noi parcuri / zone verzi dupa normele urbanistice5. Amenajarea malului lacului ca spatiu public pentru activitati de agrement.
Proiect nr. 3 - Modernizare strazi zona Baicului (24 strazi)Proiect nr. 4 - Amenajare arhitecturala si peisagistica in zona Baicului Proiect nr. 5 - Realizarea unei zone de agrement in apropierea Lacului FundeniProiect nr. 6 - Redefinirea si reamenajarea spatiilor comune din jurul spatiilor de locuinte (Rezidentializare)
1. Crearea de centre de colectare prin co-interesarea populatiei.2. Crearea unui nou sistem de management al deseurilor, bazat pe colectare si reciclare (puncte de reciclare la nivelul asociatilor de locatari).
Proiect nr. 9 - Infiintarea de centre de colectare de diverse tipuri de deseuri la nivelul zonei Baicului
1. Amenajarea lacului Proiect nr. 10 - Igienizarea Lacului Fundeni
1. Utilizarea energiei solare pentru iluminatul public pe timp de noapte.2. Utilizarea energiei solare pentru producerea energiei termice (cu focus pe locuinte sociale).
Proiect nr. 11 - Asigurarea sustenabilitatii energetice a locuintelor sociale din zona Baicului prin instalarea de panouri solareProiect nr. 12 - Introducerea de panouri publicitare folosind energia solaraProiect nr. 13 - Utilizarea tehnologiei celulelor fotovoltaice pentru iluminatul pe timp de noapte
1. Permanentizarea unor campanii de informare si constientizare a populatiei zonei Baicului privind protectia mediului. Proiect nr. 14 - Campania de constientizare privind colectarea selectiva a deseurilor si reciclarea acestora1. Dezvoltarea infrastructurii necesare pentru absorbtia fluxului ridicat de trafic rutier greu si de tranzit.2. Crearea de parcari subterane si supraterane.3. Crearea de piste pentru biciclisti pe arterele principale ale zonei.4. Constructia/ modernizarea de strazi, drumuri.
Proiect nr. 3: Modernizare strazi zona Baicului (24 strazi)Proiect nr. 15: Amenajari parcari zona BaiculuiProiect nr. 16: Crearea de piste ciclabile la nivelul principalelor artere rutiere din zona Baicului
1. Optimizarea fluxului traficului auto prin semaforizare inteligenta.2. Conectarea zonei Baicului la rutele de circulatie majore la nivelul municipiului.
Proiect nr. 17 - Sisteme de management al traficului (intersectiile: strada Baicului cu strada Paharnicul Turturea si strada Paharnicul Turturea cu strada Heliade Intre Vii)Proiect nr. 18 - Constructia unui drum care sa lege strada Paharnicul Turturea de soseaua Electronicii si respectiv bulevardul Garii Obor
1. Extinderea/ infiintarea de linii de autobuz/ tramvai/ metrouProiect nr. 19 - Reamenjarea statiilor de autobuz din zona Baicului, cu preponderenta a celor situate pe fosta platforma industriala (soseaua Electronicii) in vedereaasigurarii securitatii cetatenilorProiect nr. 20 - Studiu de oportunitate privind necesitatea extinderii/ crearii de noi linii de transport, odata cu punerea in functiune a unei noi strazi in zona Baicului
1. Modernizarea retelelor de apa-canal. 2. Construirea in zonele depresionare ale zonei Baicului de statii de pompare ape uzate menajere si preepurarea apelor pluviale (lucrarile de extindere a retelelor hidroedilitare se vor realiza pe domeniul public cu racorduri de bransamente pina la limita de proprietate a imobilelor).3. Reabilitarea centralelor termice la nivel de cartier, reabilitarea centralelor termice a blocurilor.
1. Extinderea tuturor retelelor de utilitati in intravilanul existent.1. Construirea de noi sali de sport in incinta unitatilor de invatamant. 2. Realizarea unei baze sportive pentru cetatenii zonei Baicului.3. Crearea unui centru multifunctional.4. Modernizarea bibliotecilor scolare existente si innoirea fondului de carte.
Proiect nr. 24 - Construirea unei sali de sport utilizata atat de catre elevi, cat si de catre locuitorii zonei BaiculuiProiect nr. 5 - Realizarea unei zone de agrement in apropierea Lacului FundeniProiect nr. 25 - Amenajarea bibliotecii existente si extinderea functionalitatii acesteia, innoirea fondului de carte
1. Marirea numarului si/ sau frecventei de patrule mixte, formate din cetateni ai zonei si politisti.2. Plasarea de camere de supraveghere in spatii publice.
Proiect nr. 26 - Sistem de supraveghere video si management informational pentru cresterea sigurantei sociale si prevenirea criminalitatii in arealul BaiculuiProiect nr. 27 - Marirea numarului de politisti in vederea asigurarii securitatii locuitorilor zonei Baicului
1. Infiintarea unui centru de asistenta sociala acordata grupurilor dezavantajate. Proiect nr. 28 - Infiintarea unui centru de asistenta sociala acordata grupurilor dezavantajate
1. Dezvoltarea serviciilor sociale in zona Baicului prin formarea de asistenti sociali Proiect nr. 29 - Recrutarea la nivelul zonei Baicului de personal, in special feminin, in vederea pregatirii acestora pentru a deveni asistenti sociali in cadrul centrului deasistenta sociala din zona
1. Dezvoltarea unui centru de diagnostic (servicii de asistenta medicala in ambulatoriu) Proiect nr. 30 - Dezvoltarea unui centru de asistenta medicala primara (oferire de servicii de asistenta medicala in ambulatoriu) in cadrul centrului de asistenta sociala
1. Crearea unui post de referend cultural in cadrul Primariei Sectorului 2 Recomandam ca PS2 sa adreseze aceasta masura in cadrul proiectului de intarire a capacitatii administrative.1. Crearea unui centru multifunctional prin dezafectarea cladirii Garii Obor. Proiect nr. 8 - Reconversia totala/ partiala a Garii Obor si a triajului aferent1. Modernizarea unitatilor de invatamant existente. 2. Infiintarea de unitati de invatamant primar si gimnazial (o noua gradinita; o noua scoala; o cresa).3. Infiintarea de unitati profesionale: scoala profesionala/ de meserii.
Recomandam PS2 sa elaboreze un set de masuri cu privire la construirea de crese, gradinite in cadrul marilor ansambluri rezidentiale, si care sa fie impuse in conditiileacordarii autorizatiilor de construire.
1. Infiintarea de centre de pregatire profesionala initiala si continua (in vederea asigurarii (re)insertiei pe piata fortei de munca; reconversia profesionala,adaptarea la cerintele pietei muncii, dezvoltarea antreprenoriatului) - corelate cu nevoile pietei muncii.
Proiect nr. 31 - Plan de actiune privind organizarea de cursuri de pregatire profesionala initiala si continua la nivelul zonei BaiculuiProiect nr. 32 - Program de pregatirea profesionala initiala pentru populatia de etnie rroma din Lunca Florilor, a carui tema este integrarea rromilor in viata comunitara.Proiect nr. 33 - Program de pregatire profesionala initiala a populatiei rrome nomade, a carui tema este insertia pe piata muncii. Proiect nr. 34 - Program de consiliere avand ca tematica identificarea si convingerea populatiei rrome de a intra in legalitate.
1. Dezvoltarea unor cursuri de educatie civica si de antreprenoriat Proiect nr. 35 - Plan de actiune privind pregatirea profesionala initiala si continua care prevede si componenta antreprenoriala.1. Implicarea autoritatilor locale si a mediului de afaceri in organizarea de targuri de locuri de munca; acordarea de stimulente (burse de studiu, stagii depractica) tinerilor
Proiect nr. 36 - Intarirea capacitatii administrative a PS2 pentru medierea si stimularea oportunitatilor de angajare in zona Baicului.
1. Utilizarea metodelor de e-business prin implicarea autoritatilor in extinderea retelei de IT (inclusiv retele de wireless public).2. Realizarea de centre de informare pentru cetateni.
Proiect nr. 37 - Studiu de oportunitate si accesibilitate privind informatizarea/ modernizarea informatica a zonei Baicului, inclusiv oportunitatea infiintarii unor puncte deinformare.
1. Construirea unui centru de afaceri care sa includa si un incubator de afaceri. Proiect nr. 38 - Studiu de oportunitate privind posibilitatea gazduirii unui centru de afaceri pe vechea platforma industriala Obor - Baicului.
1. Construirea unei piete agroalimentare si/ sau cresterea numarului de puncte volante Proiect nr. 39 - Infiintarea si amenajarea unei piete agro-alimentare
2. Dezvoltarea resurselor umane
III. Dezvoltarea si diversificarea activitatilor economice in zona Baicului prin atragerea de investitii strategice, dezvoltarea mediului de afaceri in mod durabil.
1. Dezvoltare si competitivitate economica
1. Crearea unui centru cultural multifunctional prin dezafectarea cladirii Garii Obor. 2. Dezvoltarea unei zone de agrement sau a unei artere rutiere prin ecologizarea terenului aferent triajului.3. Redimensionarea Garii Obor si transformarea intr-un punct intermodal pentru traficul de calatori (constructia unui metrou suprateran si/ sau intensificarea transportului in comun prin aducerea in zona a altor linii de transport si propunerea de noi statii).4. Infiintarea unei linii de metrou subteran.
Proiect nr. 7 - Studiu de oportunitate cu privire la dezafectarea Garii OborProiect nr. 8 - Reconversia totala/ partiala a Garii Obor si a triajului aferent
Proiect nr. 21 - Extinderea retelelor de apa si canalizare Proiect nr. 22 - Reabilitarea termica a locuintelor socialeProiect nr. 23 - Studiu cu privire la eficienta retelelor de termoficare in zona Baicului
I. Imbunatatirea accesibilitatii si mobilitatii in zona Baicului
1. Dezvoltare urbana
2. Dezvoltarea infrastructurii de transport
3. Dezvoltarea infrastructurii de utilitati
II. Incluziune sociala, egalitate de sanse,dezvoltarea resurselor umane si aserviciilor sociale
1. Dezvoltarea comunitara (cultura, sanatate, servicii sociale, multiculturalism)
Consiliul Local Sector 2 BucureştiPlan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
Decembrie 2008
161
Analiza nivelului de integrare si corelare
Obiective strategice Politici Programe Proiecte Îmbunătăţirea accesibilităţii şi mobilităţii în zona Baicului
Creşterea accesibilităţii şi a mobilităţii Fluidizarea si decongestionarea traficului in zona Baicului
Constructia, reabilitarea şi modernizarea reţelei de străzi şi drumuri urbane (cuprinzând infrastructura aferentă: trotuare, pasaje, poduri, sistem de iluminat etc.) Amenajarea de locuri de parcare in zona Baicului Amenajarea de piste ciclabile pe strazile din zona Baicului
Realizarea infrastructurii rutiere in zona Baicului Studiu de oportunitate privind dezafectarea Garii Obor Reconversia totala, partiala a Garii Obor si a triajului aferent. Constructia unui drum care sa lege strada Paharnicul Turturea de soseaua Electronicii si respectiv Bulevardul Garii Obor Studiu de oportunitate privind necesitatea extinderii/crearii de noi linii de transport Crearea de parcari supraterane Crearea de piste ciclabile la nivelul principalelor artere rutiere din zona
Realizarea sistemului de management al traficului in zona Baicului Reamenajarea statiilor de autobuz din zona Baicului
Sisteme de management al traficului (intersectiile Biacului cu Paharnicul Turturea, Paharnicul Turturea cu Eliade Intre Vii) Reamenajarea statiilor de autobuz cu preponderenta a celor situate pe fosta platforma industriala (soseaua Electronicii) in vederea asigurarii securitatii cetatenilor
Creşterea gradului de ocupare în zona Baicului, asigurarea de oportunităţi egale tuturor categoriilor sociale prin asigurarea accesului la educaţie şi formare, servicii medicale şi sociale
Îmbunătăţirea infrastructurii şi a serviciilor sociale în zona Baicului
Construirea, modernizarea centrelor sociale şi diversificarea serviciilor sociale pentru categoriile de persoane aflate în situaţie de risc social (persoanele cu nevoi speciale, minori cu părinţi plecaţi in străinătate, vârstnici, copii şi adulţi cu dizabilităţi, persoanele fara adapost) din zona Baicului
Infiintarea unui centru de asistenta sociala acordata grupurilor dezavantajate
Consiliul Local Sector 2 BucureştiPlan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
Decembrie 2008
162
Îmbunătăţirea infrastructurii educaţionale în zona Baicului Corelarea învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa muncii Promovarea incluziunii sociale pe piaţa muncii
Reabilitarea si modernizarea infrastructurii serviciilor de sanătate
Dezvoltarea unui centru de asistenta medicala primara in cadrul centrului de asistenta sociala
Cresterea sigurantei si prevenirea criminalitatii in zona Baicului
Marirea numarului de politisti in vederea sigurarii securitatii locuitorilor zonei Baicului Crestrea sigurantei si prevenirea criminalitatii in zona Baicului
Dezvoltarea infrastructurii scolare
Construirea unei Sali de sport Amenajarea bibliotecii existente si extinderea functionalitatii acesteia, innoirea fondului de carte
Recrutarea, instruirea şi perfecţionarea personalului din sectorul serviciilor sociale
Recrutarea la nivelul zonei Baicului de personal, in special feminin in vederea pregatirii acestuia pentru a deveni asistenti sociali in cadrul centrului de asistenta sociala din zona Plan de actiune privind organizarea de cursuri de pregatire profesionala initiala si continua la nivelul zonei Baicului Plan de actiune privind pregatirea profesionala initiala si continua care prevede si componenta antreprenoriala
Consiliul Local Sector 2 BucureştiPlan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
Decembrie 2008
163
Integrarea pe piaţa muncii a persoanelor cu nevoi speciale/handicap şi a romilor
Program de pregatire profesionala initiala pentru populatia de etnie roma din lunca Florilor, cu tema integrarii romilor in viata comunitara Program de consiliere cu tematica identificarea si convingerea populatiei rome de a intra in legalitate Program de pregatire profesionala initiala a populatie rome nomade, cu tema insertia pe piata muncii
Îmbunătăţirea infrastructurii de bază intr-un mediu sanatos
Cresterea atractivitatii economice a domeniului public Construcţia, reabilitarea, modernizarea şi extinderea şi sistemelor de apă şi apă uzată Dezvoltarea sistemului de management al deşeurilor în zona Baicului Creşterea eficienţei energetice
Reabilitarea si amenajarea de noi spatii publice: zone verzi, locuri de joaca, spatii intre blocuri
Amenajarea de noi spatii publice (spatii verzi, locuri de joaca) Realizarea unei zone de agrement in apropierea Lacului Fundeni Redefinirea si reamenajarea spatiilor comune din jurul spatiilor de locuinte (rezidentializare)
Extinderea sistemului de alimentare cu apa si canalizare
Extinderea retelelor de apa si canalizare
Gestionarea eficienta a deseurilor
Infiintarea de centre de colectare de diverse tipuri de deseuri la nivelul zonei Baicului
Reabilitarea termica a locuintelor sociale
Reabilitarea termica a locuintelor sociale
Consiliul Local Sector 2 BucureştiPlan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
Decembrie 2008
164
Reducerea poluării şi diminuarea efectelor schimbărilor climatice Creşterea capacităţii administrative
Promovarea problematicii de mediu si educatie ecologica inclusiv colectarea selective a deseurilor.
Campanie de constientizare privind colectarea selectiva si reciclarea deseurilor
Utilizarea surselor de energie neconventionala pentru asigurarea sustenabilitatii energetice
Asigurarea sustenabilitatii energetice a locuintelor sociale prin instalarea de panouri solare Introducerea de panouri publicitare folosind energia solara Utilizarea celulelor fotovoltaice pentru iluminatul pe timp de noapte
Igienizarea lacurilor de agrement
Igienizarea lacului Fundeni
Intarirea capacitatii administrative a
PS2
Studiu de oportunitate si accesibilitate privind informatizarea/ modernizarea informatica a zonei Baicului, inclusiv oportunitatea unor puncte de informare.
Intarirea capacitatii administrative a PS2 pentru medierea si stimularea oportunitatilor de angajare in zona Baicului
Dezvoltarea şi diversificarea activităţilor economice prin atragerea de investiţii strategice, dezvoltarea mediului de afaceri
Reabilitarea siturilor industriale poluate şi neutilizate şi pregătirea pentru noi activităţi
Reabilitarea sitului industrial Obor-Baicului in vederea realizarii unui centru de afaceri
Studiu de oportunitate privind posibilitatea gazduirii unui centru de afaceri pe vechea platforma industriala Obor-Baicului
Reabilitarea sitului industrial Obor-Baicului in vederea realizarii unui centru de afaceri
Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Plan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
Decembrie 2008
165
4.2 Surse de finanţare
4.2.1. Programul Operaţional Regional Între toate programele operaţionale există complementarităţi. Programul Operational Regional ajută la impulsionarea dezvoltării regionale, acţionând în complementaritate cu celelalte intervenţii structurale în domeniul transportului, competitivităţii economice, mediului, dezvoltării rurale şi a resurselor umane, care sunt incluse în alte programe operaţionale. Proiectele de dezvoltare propuse pentru regenerarea urbană a zonei Baicului (portofoliul de proiecte) au ca potentială sursă de finanţare/ co-finanţare atât bugetul local al Primăriei Sectorului 2, Bucureşi, cât şi alte surse de finanţare internaţională nerambursabilă (Fondurile Structurale) şi rambursabilă (Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare co-finanţare). Programul Operaţional Regional, Axa prioritară 1 – „Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere” are ca scop creşterea calităţii vieţii şi crearea de noi locuri de muncă, prin reabilitarea infrastructurii urbane, îmbunătăţirea serviciilor urbane, inclusiv a serviciilor sociale, precum şi prin dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor şi a antreprenoriatului. În cadrul Axei prioritare 1 există un singur domeniu major de intervenţie: 1.1. Planuri integrate de dezvoltare urbană, fiind prevăzute trei sub-domenii, în funcţie de tipul beneficiarilor de finanţare nerambursabilă: poli de creştere, poli de dezvoltare urbană, centre urbane (oraşe/municipii cu peste 10.000 de locuitori, altele decât polii de creştere şi polii de dezvoltare urbană). Obiectivul acestui domeniu major de intervenţie îl reprezintă creşterea calităţii vieţii şi crearea de noi locuri de muncă în oraşe, prin reabilitarea infrastructurii urbane şi îmbunătăţirea serviciilor urbane, inclusiv a serviciilor sociale, precum şi prin dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor şi a antreprenoriatului.
Proiectele individuale (eligibile), incluse în planurile integrate de dezvoltare urbană ce vor fi finanţate prin intermediul Axei prioritare 1, domeniul major de intervenţie 1.1 al POR trebuie să se încadreze în următoarele categorii de operaţiuni şi activităţi eligibile:
a) reabilitarea infrastructurii urbane şi îmbunătăţirea serviciilor urbane, inclusiv transportul urban:
- infrastructura publică urbană - transport şi mobilitatea populaţiei - patrimoniu cultural mondial (UNESCO), naţional şi local, din mediul urban
b) dezvoltarea durabilă a mediului de afaceri; c) reabilitarea infrastructurii sociale. Din punct de vedere al potenţialului de îndeplinire a obiectivelor, resursele financiare aflate la dispoziţia Primăriei Sectorului 2 pentru susţinerea intervenţiei în Zona Baicului sunt următoarele:
Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Plan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
Decembrie 2008
166
Alocarile financiare estimate in cadrul Planului pentru Dezvoltare Regionala 2007-2013 (perioada de plata: 2007-2015)
4.2.1.1 Alte fonduri nerambursabile • Programul Operaţional Sectorial Mediu • Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
4.2.2 Fonduri rambursabile O potenţială sursă de finanţare a proiectelor municipale o reprezintă Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare.
4.2.2.1 Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare este cel mai mare investitor instituţional din România. Banca investeşte atât în sectorul privat cât şi în cel public, în domenii ca energie, transport şi infrastructură municipală precum şi în instituţii financiare. După aderarea României la Uniunea Europeană, BERD acordă sprijin pentru maximizarea beneficiilor ce decurg din calitatea de membru al Uniunii Europene şi a conformării la standardele Uniunii Europene. Totodată, Banca va sprijini România în demersul de a-şi consolida structurile administrative şi capacitatea de utilizare a fondurilor UE. Pentru a veni in sprijinul restructurării, consolidării si dezvoltării companiilor locale, BERD este pregatită să îşi asume un risc mai mare decât cel pe care instituţiile financiare private sunt dispuse să şi-l asume în mod obişnuit. Banca va lărgi cooperarea cu municipalităţile locale în strânsă coordonare cu programele UE dedicate ameliorării serviciilor de alimentare cu apă şi canalizare, a celor de tratare a apelor uzate cât şi transport. Infrastructura municipală BERD recunoaşte importanţa infrastructurii şi a nevoii de investiţii pentru regenerarea acesteia pentru dezvoltarea economică. Banca desfăşoară operaţiuni din 1995, când a început să finanţeze investiţii importante în infrastructura sistemului de alimentare cu apă şi canalizare. De atunci, rolul BERD s-a amplificat pe această direcţie şi BERD a început o colaborare strânsă cu
Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Plan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
Decembrie 2008
167
Uniunea Europeană pentru cofinanţarea de proiecte de modernizare a sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare (programele PHARE si ISPA). În baza experienţei acumulate în domeniul finanţării infrastructurii sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare, BERD şi-a extins sprijinul şi la alte tipuri de infrastructură: modernizarea sistemului de încălzire centralizată, modernizarea şoselelor, îmbunătăţirea transportului public, modernizarea liniilor de tramvai, înnoirea parcului de autobuze, reabilitarea infrastructurii din centrul istoric al Bucureştiului şi îmbunătăţirea infrastructurii privind deşeurile solide. Cu o abordare flexibilă şi creativă, Banca a colaborat îndeaproape cu clienţii săi pentru conceperea unor proiecte care să răspundă necesităţilor municipalităţilor şi judeţelor. Împrumuturile au fost completate cu fonduri de asistenţă tehnică atrase de la donatori şi din programe dedicate ale Comunităţii Europene şi au contribuit la realizarea unor proiecte cu efect pozitiv asupra nivelului de trai al populaţiei, care au dus la creşterea gradului de confort şi a calităţii serviciilor municipale. Împrumuturile acordate au condus la servicii mai eficiente, traduse în minimizarea pierderilor de energie, realizare de economii de energie, oferind astfel municipalităţilor posibilitatea de a direcţiona economiile bugetare către alte domenii prioritare de investiţii.
4.2.2.2 Alte surse de creditare Obligaţiuni municipale Instituţii bancare
4.2.3 Surse Proprii Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Sursele proprii de finanţare a proiectelor provin din bugetul Consiliului Local al Sectorului 2.
Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Plan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
Decembrie 2008
168
4.2.4 Potenţiale surse de finanţare ale proiectelor de dezvoltare propuse la nivelul zonei Baicului
Potentiale surse de finantare Proiecte individualeAlternativa 1 Alte alternative
POR Axa Prioritara 2Bugetul local
Proiect nr. 3 - Modernizare strazi zona Baicului (24 strazi)Proiect nr. 4 - Amenajare arhitecturala si peisagistica in zona Baicului Proiect nr. 15: Amenajari parcari zona Baicului
Bugetul local Proiect nr. 19 - Reamenjarea statiilor de autobuz din zona Baicului, cu preponderenta a celor situate pe fosta platforma industriala (soseaua Electronicii) invederea asigurarii securitatii cetatenilorProiect nr. 26 - Sistem de supraveghere video si management informational pentru cresterea sigurantei sociale si prevenirea criminalitatii in arealul Baicului
POR Axa Prioritara 2 Bugetul local Proiect nr. 18 - Constructia unui drum care sa lege strada Paharnicul Turturea de soseaua Electronicii, si respectiv Bulevardul Garii OborProiect nr. 8 - Reconversia totala/ partiala a Garii Obor si a triajului aferentProiect nr. 28 - Infiintarea unui centru de asistenta sociala acordata grupurilor dezavantajateProiect nr. 30 - Dezvoltarea unui centru de asistenta medicala primara (oferire de servicii de asistenta medicala in ambulatoriu) in cadrul centrului de asistentasociala
POS MediuBugetul local
Proiect nr. 11 - Asigurarea sustenabilitatii energetice a locuintelor sociale din zona Baicului prin instalarea de panouri solare
Bugetul local Proiect nr. 12 - Introducerea de panouri publicitare folosind energia solaraBugetul local Proiect nr. 13 - Utilizarea tehnologiei celulelor fotovoltaice pentru iluminatul pe timp de noapte
Proiect nr. 32 - Program de pregatirea profesionala initiala pentru populatia de etnie rroma din Lunca Florilor, a carui tema este integrarea rromilor in viatacomunitaraProiect nr. 33 - Program de pregatire profesionala initiala a populatiei rrome nomade, a carui tema este insertia pe piata munciiProiect nr. 34 - Program de consiliere avand ca tematica identificarea si convingerea populatiei rrome de a intra in legalitateProiect nr. 36 - Intarirea capacitatii administrative a PS2 pentru medierea si stimularea oportunitatilor de angajare in zona Baicului
POS Mediu, Bugetul local Proiect nr. 9 - Infiintarea de centre de colectare de diverse tipuri de deseuri la nivelul zonei BaiculuiBugetul local Proiect nr. 10 - Igienizarea Lacului FundeniPOS Mediu, Bugetul local Proiect nr. 14 - Campania de constientizare privind colectarea selectiva a deseurilor si reciclarea acestora
POS Mediu Axa Prioritara 1POR Axa Prioritara 2Bugetul local
Proiect nr. 21 - Extinderea retelelor de apa si canalizare
POS Mediu Axa Prioritara 3 Bugetul local Proiect nr. 22 - Reabilitarea termica a locuintelor socialeProiect nr. 1 - Set de masuri de reconfigurare spatiala care sa fie luate in considerare in momentul in care se acorda autorizatiile de construireProiect nr. 2 - Actualizarea PUZ-ului la nivelul zonei Baicului cu acest set de masuri de reconfigurare spatialaProiect nr. 5 - Realizarea unei zone de agrement in apropierea Lacului FundeniProiect nr. 6 - Redefinirea si reamenajarea spatiilor comune din jurul spatiilor de locuinte (Rezidentializare)Proiect nr. 7 - Studiu de oportunitate cu privire la dezafectarea Garii OborProiect nr. 16: Crearea de piste ciclabile la nivelul principalelor artere rutiere din zona BaiculuiProiect nr. 17: Sisteme de management al traficului (intersectiile: strada Baicului cu strada Paharnicul Turturea, strada Paharnicul Turturea cu strada Heliade IntreVii)Proiect nr. 20 - Studiu de oportunitate privind necesitatea extinderii/ crearii de noi linii de transport, odata cu punerea in functiune a unei noi strazi in zonaBaiculuiProiect nr. 23 - Studiu cu privire la eficienta retelelor de termoficare in zona BaiculuiProiect nr. 24 - Construirea unei sali de sport utilizata atat de catre elevi, cat si de catre locuitorii zonei BaiculuiProiect nr. 25 - Amenajarea bibliotecii existente si extinderea functionalitatii acesteia, innoirea fondului de carteProiect nr. 27 - Marirea numarului de politisti in vederea asigurarii securitatii locuitorilor zonei BaiculuiProiect nr. 29 - Recrutarea la nivelul zonei Baicului de personal, in special feminin, in vederea pregatirii acestora pentru a deveni asistenti sociali in cadrulcentrului de asistenta sociala din zonaProiect nr. 31 - Plan de actiune privind organizarea de cursuri de pregatire profesionala initiala si continua la nivelul zonei BaiculuiProiect nr. 35 - Plan de actiune privind pregatirea profesionala initiala si continua care prevede si componenta antreprenorialaProiect nr. 37 - Studiu de oportunitate si accesibilitate privind informatizarea/ modernizarea informatica a zonei Baicului, inclusiv oportunitatea infiintarii unorpuncte de informare Proiect nr. 38 - Studiu de oportunitate privind posibilitatea gazduirii unui centru de afaceri pe vechea platforma industriala Obor - Baicului
Parteneriat Public Privat Bugetul local Proiect nr. 39 - Infiintarea si amenajarea unei piete agro-alimentare
POR Axa Prioritara 1
POR Axa Prioritara 3
POS CCE Axa Prioritara 4
POS DRU, Axa Prioritara 6
Fondul de Mediu
Potentiale surse de finantare ale proiectelor de dezvoltare propuse la nivelul zonei Baicului
Bugetul local
Bugetul local
Bugetul local
Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Plan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
Decembrie 2008
169
4.3 Lista proiectelor eligibile în cadrul Programului Operaţional Regional
Din portofoliul de proiecte de dezvoltare propuse la nivelul zonei Baicului, au fost selectate patru proiecte individuale de dezvoltare, eligibile în cadrul Programului Operaţional Regional 2007 -2013, Axa prioritara 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere; Domeniul de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană, Sub-domeniul: Centre urbane, proiecte care pot primi co-finanţare din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR). Au fost propuse patru proiecte individuale de dezvoltare , ale căror operaţiuni / componente acoperă: 1 reabilitarea infrastructurii urbane şi îmbunătăţirea serviciilor urbane, inclusiv transportul
urban; 2 reabilitarea infrastructurii sociale.
Nr. Denumire proiect Cod1 Modernizare strazi zona Baicului (24 strazi) O1-D1-3
2 Amenajari parcari zona Baicului O1-D1-153 Amenajare arhitecturala si peisagistica in zona Baicului O1-D1-44 Sistem de supraveghere video si management informational pentru cresterea sigurantei sociale si
prevenirea criminalitatii in arealul BaiculuiO2-D4-26
Lista proiecte prin POR
Cele patru Fişe de propuneri de proiecte de investiţii sunt prezentate în anexa nr. 17.
4.3.1 Proiect 1 - Modernizare străzi zona Baicului (24 străzi) Beneficiar: Consiliul Local Sector 2 Bucureşti, Bucureşti şi Primăria Municipiului Bucureşti Persoane de contact:
Consiliul Local al Sectorului 2, Bucureşti, Direcţia Administraţia Domeniului Public Obiective Obiectiv general: dezvoltarea economică, socială, echilibrată şi durabilă a localităţii, corespunzător nevoilor identificate şi resurselor specifice, prin concentrarea asupra dezvoltării urbane, prin îmbunătăţirea condiţiilor de infrastructură şi ale mediului de afaceri pentru a face din zona Baicului un loc mai atractiv pentru a fi locuit, un loc în care să investeşti şi să munceşti.. Obiectiv pe termen lung: îmbunătăţirea accesibilităţii şi mobilităţii în zona Baicului Obiective specifice:
• dezvoltarea urbană a zonei Baicului • îmbunătăţirea accesibilităţii şi a legăturilor cu zonele înconjurătoare; • creşterea competitivităţii economice a zonei; • creşterea calităţii infrastructurii şi a serviciilor sociale; • creşterea rolului societăţii civile în dezvoltarea zonei;
Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Plan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
Decembrie 2008
170
• asigurarea protecţiei mediului în toate activităţile ce se desfăşoară în zona Baicului. Harta zonei de actiune poate fi consultata in anexa 14.
4.3.2 Proiect 2 - Amenajare arhitecturală şi peisagistică în zona Baicului Beneficiar: Consiliul Local Sector 2 Bucureşti, Bucureşti şi Primăria Municipiului Bucureşti Persoane de contact:
Consiliul Local al Sectorului 2, Bucureşti, Direcţia Administraţia Domeniului Public Obiective Obiectivul strategic principal constă în dezvoltarea economică, socială, echilibrată şi durabilă a zonei, corespunzător nevoilor identificate şi resurselor specifice, prin concentrarea asupra dezvoltării urbane, prin îmbunătăţirea condiţiilor de infrastructură şi ale mediului de afaceri pentru a face din zona Baicului un loc mai atractiv pentru a fi locuit, un loc în care să investeşti şi să munceşti. Obiectiv pe termen lung: îmbunătăţirea accesibilităţii şi mobilităţii în zona Baicului Obiective specifice:
• dezvoltarea urbană a zonei Baicului • îmbunătăţirea accesibilităţii şi a legăturilor cu zonele înconjurătoare; • creşterea competitivităţii economice a zonei; • creşterea calităţii infrastructurii şi a serviciilor sociale; • creşterea rolului societăţii civile în dezvoltarea zonei; • asigurarea protecţiei mediului în toate activităţile ce se desfăşoară în zona Baicului.
4.3.3 Proiect 3 - Amenajări parcări zona Baicului Beneficiar: Consiliul Local Sector 2 Bucureşti, Bucureşti şi Primăria Municipiului Bucureşti Persoane de contact:
Consiliul Local al Sectorului 2, Bucureşti, Direcţia Administraţia Domeniului Public Obiective Obiectiv general: reabilitarea infrastructurii urbane a zonei Baicului. Obiectiv pe termen lung: îmbunătăţirea accesibilităţii şi mobilităţii în zona Baicului Obiective specifice:
• sporirea confortului în utilizarea spaţiului carosabil şi al trotuarelor; • crearea de noi locuri de parcare rezidentiale pentru locuitori; • mai bună utilizare a spaţiilor publice.
4.3.4 Proiect 4 - Sistem de supraveghere video şi management informaţional pentru creşterea siguranţei sociale şi prevenirea criminalităţii în arealul Baicului
Beneficiar: Consiliul Local Sector 2 Bucureşti, Bucureşti în parteneriat cu Poliţia Comunitară, Sector 2, Bucureşti Persoane de contact: Consiliul Local Sector 2 Bucureşti, Bucureşti si Poliţia Comunitară
Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Plan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
Decembrie 2008
171
Obiective: Obiectivul strategic principal constă în dezvoltarea economică, socială, echilibrată şi durabilă a zonei, corespunzător nevoilor identificate şi resurselor specifice, prin concentrarea asupra dezvoltării urbane, prin îmbunătăţirea condiţiilor de infrastructură şi ale mediului de afaceri pentru a face din zona Baicului un loc mai atractiv pentru a fi locuit, un loc în care să investeşti şi să munceşti. Obiectivul pe termen lung este asigurarea siguranţei, securităţii locuitorilor şi elevilor din zona Baicului. Obiective specifice: Instalarea unui sistem de supraveghere stradală şi în incinta şi proximitatea şcolii, care să asigure:
• prevenirea şi combatearea actelor de violenţă în spaţiile publice; • prevenirea şi combaterea actelor de violenţă în şcoală; • prevenirea şi reducerea consumului de droguri în spaţiile publice şi în incinta şcolii din
zona Baicului. Harta zonei de actiune poate fi consultata in anexa 14.
4.4 Bugetul estimat al proiectelor
4.4.1 Bugetul estimat al tuturor proiectelor Bugetele estimative pentru realizarea obiectivelor de investiţii propuse şi asistenţă tehnică în implementare, pentru cele 39 de proiecte de dezvoltare sunt prezentate în tabelul următor:
Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Plan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
Decembrie 2008
172
Bugete estimate de implementare a proiecteor de dezvoltare propuse la nivelul zonei Baicului
Nr. Denumire proiect Cod Buget estimat (Euro)1 Proiect nr. 1 - Set de masuri de reconfigurare spatiala care sa fie luate in considerare in
momentul in care se acorda autorizatiile de construireO1-D1-1 20.000
2 Proiect nr. 2 - Actualizarea PUZ-ului la nivelul zonei Baicului cu acest set de masuri de reconfigurare spatiala
O1-D1-2 40.000
3 Proiect nr. 3 - Modernizare strazi zona Baicului (24 strazi) O1-D1-3 2.000.0004 Proiect nr. 4 - Amenajare arhitecturala si peisagistica in zona Baicului O1-D1-4 400.0005 Proiect nr. 5 - Realizarea unei zone de agrement in apropierea Lacului Fundeni O1-D1-5 1.650.0006 Proiect nr. 6 - Redefinirea si reamenajarea spatiilor comune din jurul spatiilor de locuinte
(Rezidentializare)O1-D1-6 400.000
7 Proiect nr. 7 - Studiu de oportunitate cu privire la dezafectarea Garii Obor O1-D1-7 25.0008 Proiect nr. 8 - Reconversia totala/ partiala a Garii Obor si a triajului aferent O1-D1-8 5.000.0009 Proiect nr. 9 - Infiintarea de centre de colectare de diverse tipuri de deseuri la nivelul zonei
BaiculuiO1-D1-9 50.000
10 Proiect nr. 10 - Igienizarea Lacului Fundeni O1-D1-10 1.600.00011 Proiect nr. 11 - Asigurarea sustenabilitatii energetice a locuintelor sociale din zona Baicului prin
instalarea de panouri solare O1-D1-11 300.000
12 Proiect nr. 12 - Introducerea de panouri publicitare folosind energia solara O1-D1-12 150.00013 Proiect nr. 13 - Utilizarea tehnologiei celulelor fotovoltaice pentru iluminatul pe timp de noapte O1-D1-13 500.000
14 Proiect nr. 14 - Campania de constientizare privind colectarea selectiva a deseurilor si reciclarea acestora
O1-D1-14 15.000
15 Proiect nr. 15 - Amenajari parcari zona Baicului O1-D1-15 1.850.00016 Proiect nr. 16 - Crearea de piste ciclabile la nivelul principalelor artere rutiere din zona Baicului O1-D1-16 50.000
17 Proiect nr. 17 - Sisteme de management al traficului (intersectiile: strada Baicului cu strada Paharnicul Turturea, strada Paharnicul Turturea cu strada Heliade Intre Vii)
O1-D1-17 200.000
18 Proiect nr. 18 - Constructia unui drum care sa lege strada Paharnicul Turturea de soseaua Electronicii, si respectiv bulevardul Garii Obor.
O1-D2-18 2.000.000
19 Proiect nr. 19 - Reamenjarea statiilor de autobuz din zona Baicului, cu preponderenta a celor situate pe fosta platforma industriala (soseaua Electronicii) in vederea asigurarii securitatii cetatenilor
O1-D2-19 80.000
20 Proiect nr. 20 - Studiu de oportunitate privind necesitatea extinderii/ crearii de noi linii de transport, odata cu punerea in functiune a unei noi strazi in zona Baicului
O1-D2-20 25.000
21 Proiect nr. 21 - Extinderea retelelor de apa si canalizare O1-D3-21 1.000.00022 Proiect nr. 22 - Reabilitarea termica a locuintelor sociale O1-D3-22 500.00023 Proiect nr. 23 - Studiu cu privire la eficienta retelelor de termoficare in zona Baicului O1-D3-23 45.00024 Proiect nr. 24 - Construirea unei sali de sport utilizata atat de catre elevi, cat si de catre
locuitorii zonei Baicului.O2-D4-24 500.000
25 Proiect nr. 25 - Amenajarea bibliotecii existente si extinderea functionalitatii acesteia, innoirea fondului de carte
O2-D4-25 50.000
26 Proiect nr. 26 - Sistem de supraveghere video si management informational pentru cresterea sigurantei sociale si prevenirea criminalitatii in arealul Baicului
O2-D4-26 735.000
27 Proiect nr. 27 - Marirea numarului de politisti in vederea asigurarii securitatii locuitorilor zonei Baicului
O2-D4-27
28 Proiect nr. 28 - Infiintarea unui centru de asistenta sociala acordata grupurilor dezavantajate. O2-D4-28 700.000
29 Proiect nr. 29 - Recrutarea la nivelul zonei Baicului de personal, in special feminin, in vederea pregatirii acestora pentru a deveni asistenti sociali in cadrul centrului de asistenta sociala din zona
O2-D4-29 75.000
30 Proiect nr. 30 - Dezvoltarea unui centru de asistenta medicala primara (oferire de servicii de asistenta medicala in ambulatoriu) in cadrul centrului de asistenta sociala
O2-D4-30 200.000
31 Proiect nr. 31 - Plan de actiune privind organizarea de cursuri de pregatire profesionala initiala si continua la nivelul zonei Baicului
O2-D5-31 50.000
32 Proiect nr. 32 - Program de pregatirea profesionala initiala pentru populatia de etnie rroma din Lunca Florilor, a carui tema este integrarea rromilor in viata comunitara
O3-D5-32 75.000
33 Proiect nr. 33 - Program de pregatire profesionala initiala a populatiei rrome nomade, a carui tema este insertia pe piata muncii
O3-D5-33 75.000
34 Proiect nr. 34 - Program de consiliere avand ca tematica identificarea si convingerea populatiei rrome de a intra in legalitate
O3-D5-34 100.000
35 Proiect nr. 35 - Plan de actiune privind pregatirea profesionala initiala si continua care prevede si componenta antreprenoriala
O2-D5-35 50.000
36 Proiect nr. 36 - Intarirea capacitatii administrative a PS2 pentru medierea si stimularea oportunitatilor de angajare in zona Baicului.
O3-D5-36 100.000
37 Proiect nr. 37 - Studiu de oportunitate si accesibilitate privind informatizarea/ modernizarea informatica a zonei Baicului, inclusiv oportunitatea infiintarii unor puncte de informare
O3-D6-37 15.000
38 Proiect nr. 38- Studiu de oportunitate privind posibilitatea gazduirii unui centru de afaceri pe vechea platforma industriala Obor - Baicului
O3-D6-38 15.000
39 Proiect nr. 39 - infiintarea si amenajarea unei piete agro-alimentare O3-D6-39 300.000
Total 20.940.000
Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Plan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
Decembrie 2008
173
4.4.2 Bugetul estimat al proiectelor cu finanţare POR Bugetele estimative pentru realizarea obiectivelor de investiţii propuse şi asistenţă tehnică în implementare, pentru fiecare din cele patru proiecte de dezvoltare sunt prezentate în tabelul următor: Buget estimat de implementare al proiectelor propuse spre finantare in cadrul POR Axa Prioritara 1
Lungime - m Suprafata - mpProiect nr. 1 - Modernizare strazi zona Baicului (24 strazi)
1.947.750,00 € Buget estimat la valoarea de 2,000,000 euro
- asfaltare unui numar de 25 strazi in zona depresionara(suprafata totala de 35,000 mp)
3.500 35.000 23 805.000,00 €
- activitati de proiectare, management 5% 92.750,00 €Proiect nr. 2 - Amenajare arhitecturala si peisagistica in zona Baiculu
399.000,00 € Buget estimat la valoarea de 400,000 euro
- amenajarea de noi spatii verzi (8,000 mp) 8.000 25 200.000,00 €- amenajarea de noi locuri de joaca (6 noi locuri de joaca,cu o suprafata totala de 3,000 mp)
6 3.000 20.000 120.000,00 €
- mobilier urban 20.000,00 €- iluminat 40.000,00 €- activitati de proiectare, management 5% 19.000,00 €Proiect nr. 3 - Amenajari parcari zona Baicului 1.745.625,00 € Buget estimat la valoarea de 1,850,000
euro- realizaera de 100 de noi locuri de parcare la sol 100 2.500 25 62.500,00 €-realizarea de 200 de noi locuri de parcare etajate insistem tip KLAUSS
200 8.000 1.600.000,00 €
- activitati de proiectare, management 5% 83.125,00 €Proiect nr. 4 - Sistem de supraveghere video si management informational pentru cresterea sigurantei sociale si prevenirea criminalitatii in arealul Baicului
735.000,00 € 735.000,00 €
- realizare lucrari de amplasare sistem de monitorizare 700.000,00 €- activitati de proiectare, management 5% 35.000,00 €
4,985,000.00 EUR (valoarea estimata a bugetului de investitii)
Observatii
Total buget proiecte individuale de dezvoltare (buget de investitii si activitati de proiectare, management)
În Ghidul solicitantului pentru Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere, Domeniul de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană, sub-domeniul: centre urbane se face precizarea cu privire la limitele minime şi maxime între care trebuie să se încadreze valoare totală a proiectului de dezvoltare pentru fiecare dintre cele trei operaţiuni eligibile:
- proiectele care se încadrează în cadrul operaţiunii Reabilitarea infrastructurii urbane şi îmbunătăţirea serviciilor urbane, inclusiv transportul urban: între 1.700.000 lei şi 90.000.000 lei;
- proiectele care se încadreaza în cadrul operaţiunii Dezvoltarea durabilă a mediului de afaceri: între 1.700.000 lei şi 85.000.000 lei;
- proiectele care se încadrează în cadrul operaţiunii Reabilitarea infrastructurii sociale: între 350.000 lei şi 3.500.000 lei.
Valoarea totală a proiectului reprezintă suma cheltuielilor eligibile şi neeligibile inclusiv a TVA –ului aferent acestora. Alocarea financiară disponibilă pentru Programul Operaţional Regional 2007 -2013, Axa prioritară 1- Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere, Domeniul major de intervenţie 1.1 - Planuri integrate de dezvoltare urbană, Sub-domeniul: Centre urbane la nivelul regiunii de dezvoltare Bucureşti – Ilfov este de 123,26 milioane euro.
Consiliul Local Sector 2 BucureştiPlan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
Decembrie 2008
174
4.5 Perioada de implementare a proiectelor
4.5.1 Perioada de implementare a proiectelor
Alocarea in timp a proiectelor de dezvoltare propuse pentru zona Baicului
Nr. Nume proiect pentru POR T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T41 Proiect nr. 1 - Set de masuri de reconfigurare spatiala care sa
fie luate in considerare in momentul in care se acorda autorizatiile de construire
20.000
2 Proiect nr. 2 - Actualizarea PUZ-ului la nivelul zonei Baicului cu acest set de masuri de reconfigurare spatiala
40.000
3 Proiect nr. 3 - Modernizare strazi zona Baicului (24 strazi)2.000.000
4 Proiect nr. 4 - Amenajare arhitecturala si peisagistica in zona Baicului
400.000
5 Proiect nr. 5 - Realizarea unei zone de agrement in apropierea Lacului Fundeni
1.650.000
6 Proiect nr. 6 - Redefinirea si reamenajarea spatiilor comune din jurul spatiilor de locuinte (Rezidentializare)
400.000
7 Proiect nr. 7 - Studiu de oportunitate cu privire la dezafectarea Garii Obor
25.000
8 Proiect nr. 8 - Reconversia totala/ partiala a Garii Obor si a triajului aferent
5.000.000
9 Proiect nr. 9 - Infiintarea de centre de colectare de diverse tipuri de deseuri la nivelul zonei Baicului
50.000
10 Proiect nr. 10 - Igienizarea Lacului Fundeni 1.600.00011 Proiect nr. 11 - Asigurarea sustenabilitatii energetice a
locuintelor sociale din zona Baicului prin instalarea de panouri solare
300.000
12 Proiect nr. 12 - Introducerea de panouri publicitare folosind energia solara
150.000
13 Proiect nr. 13 - Utilizarea tehnologiei celulelor fotovoltaice pentru iluminatul pe timp de noapte
500.000
14 Proiect nr. 14 - Campania de constientizare privind colectarea selectiva a deseurilor si reciclarea acestora
15.000
15 Proiect nr. 15 - Amenajari parcari zona Baicului 1.850.00016 Proiect nr. 16 - Crearea de piste ciclabile la nivelul principalelor
artere rutiere din zona Baicului 50.000
17 Proiect nr. 17 - Sisteme de management al traficului (intersectiile: strada Baicului cu strada Paharnicul Turturea, strada Paharnicul Turturea cu strada Heliade Intre Vii)
200.000
18 Proiect nr. 18 - Constructia unui drum care sa lege strada Paharnicul Turturea de soseaua Electronicii, si respectiv bulevardul Garii Obor.
2.000.000
19 Proiect nr. 19 - Reamenjarea statiilor de autobuz din zona Baicului, cu preponderenta a celor situate pe fosta platforma industriala (soseaua Electronicii) in vederea asigurarii securitatii cetatenilor
80.000
20 Proiect nr. 20 - Studiu de oportunitate privind necesitatea extinderii/ crearii de noi linii de transport, odata cu punerea in functiune a unei noi strazi in zona Baicului
25.000
21 Proiect nr. 21 - Extinderea retelelor de apa si canalizare 1.000.00022 Proiect nr. 22 - Reabilitarea termica a locuintelor sociale 500.00023 Proiect nr. 23 - Studiu cu privire la eficienta retelelor de
termoficare in zona Baicului45.000
24 Proiect nr. 24 - Construirea unei sali de sport utilizata atat de catre elevi, cat si de catre locuitorii zonei Baicului. 500.000
25 Proiect nr. 25 - Amenajarea bibliotecii existente si extinderea functionalitatii acesteia, innoirea fondului de carte 50.000
26 Proiect nr. 26 - Sistem de supraveghere video si management informational pentru cresterea sigurantei sociale si prevenirea criminalitatii in arealul Baicului
735.000
27 Proiect nr. 27 - Marirea numarului de politisti in vederea asigurarii securitatii locuitorilor zonei Baicului
0
28 Proiect nr. 28 - Infiintarea unui centru de asistenta sociala acordata grupurilor dezavantajate.
700.000
29 Proiect nr. 29 - Recrutarea la nivelul zonei Baicului de personal, in special feminin, in vederea pregatirii acestora pentru a deveni asistenti sociali in cadrul centrului de asistenta sociala din zona
75.000
30 Proiect nr. 30 - Dezvoltarea unui centru de asistenta medicala primara (oferire de servicii de asistenta medicala in ambulatoriu) in cadrul centrului de asistenta sociala
200.000
31 Proiect nr. 31 - Plan de actiune privind organizarea de cursuri de pregatire profesionala initiala si continua la nivelul zonei Baicului 50.000
32 Proiect nr. 32 - Program de pregatirea profesionala initiala pentru populatia de etnie rroma din Lunca Florilor, a carui tema este integrarea rromilor in viata comunitara
75.000
33 Proiect nr. 33 - Program de pregatire profesionala initiala a populatiei rrome nomade, a carui tema este insertia pe piata muncii
75.000
34 Proiect nr. 34 - Program de consiliere avand ca tematica identificarea si convingerea populatiei rrome de a intra in legalitate
100.000
35 Proiect nr. 35 - Plan de actiune privind pregatirea profesionala initiala si continua care prevede si componenta antreprenoriala 50.000
36 Proiect nr. 36 - Intarirea capacitatii administrative a PS2 pentru medierea si stimularea oportunitatilor de angajare in zona Baicului.
100.000
37 Proiect nr. 37 - Studiu de oportunitate si accesibilitate privind informatizarea/ modernizarea informatica a zonei Baicului, inclusiv oportunitatea infiintarii unor puncte de informare
15.000
38 Proiect nr. 38- Studiu de oportunitate privind posibilitatea gazduirii unui centru de afaceri pe vechea platforma industriala Obor - Baicului
15.000
39 Proiect nr. 39 - infiintarea si amenajarea unei piete agro-alimentare
300.000
TOTAL
20142013
0 05.770.000 11.365.000 1.305.000 2.500.000
2011 20122009 2010
Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Plan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
Decembrie 2008
175
4.5.2 Perioada de implementare a proiectelor POR Perioadele de implementare a celor patru proiecte individuale de dezvoltare propuse spre finantare sunt:
- Proiect nr 1 - Modernizare străzi zona Baicului (24 străzi): 2009 -2012; - Proiect nr. 2 - Amenajare arhitecturală şi peisagistică în zona Baicului: 2010 – 2011; - Proiect nr. 3 - Amenajări parcări zona Baicului: 2009 – 2013. - Proiect nr. 4 - Sistem de supraveghere video şi management informaţional pentru
creşterea siguranţei sociale şi prevenirea criminalităţii în arealul Baicului : 2010 – 2011. La nivel de Sector 2, Bucureşti este în curs de contractare un proiect care vizeaza instalarea unui sistem de supraveghere la nivel de sector 2 (31 intersecţii monitorizate prin 112 camere de supraveghere). De asemenea, există un proiect la nivelul Primăriei Sectorului 2, Bucureşti de realizare a unui sistem de monitorizare a 80 din cele 102 unităţi de învăţământ de la nivelul sectorului. În strânsă corelare cu aceste două proiecte de monitorizare este propus şi proiectul de investiţii mai sus amintit – proiect nr. 4.
4.6 Harta zonelor de acţiune
4.6.1 Proiecte finanţare POR
Localizarea celor patru proiecte individuale de dezvoltare propuse pentru obţinerea de finanţare în cadrul Programului Operaţional Regional - axa prioritară 1 este următoarea:
- Proiect nr 1 - Modernizare străzi zona Baicului (24 străzi): 2009 -2012 - arealul delimitat de următoarele străzi: Strada Baicului,Linia de cale ferata, Gara Obor, Strada Rodica cu tranzit catre Strada Fantanica, Lacul Fundeni si strada Gherase;
- Proiect nr. 2 - Amenajare arhitecturală şi peisagistică în zona Baicului: 2010 – 2011 - arealul delimitat de următoarele străzi: Heliade Între Vii, Slugerul Dumitru, Paharnicul Turturea, Baicului, Niţă Ion şi lacul Fundeni.
- Proiect nr. 3 - Amenajări parcări zona Baicului: 2009 – 2013 - arealul delimitat de următoarele străzi: Heliade Între Vii, Slugerul Dumitru, Paharnicul Turturea, Baicului, Niţă Ion şi lacul Fundeni.
- Proiect nr. 4 - Sistem de supraveghere video şi management informaţional pentru creşterea siguranţei sociale şi prevenirea criminalităţii în arealul Baicului : 2010 – 2011 - arealul îndeaproape monitorizat este delimitat de următoarele străzi: Lunca Florilor, Stolnicul Vasile, Doamna Ghica, Dimitrie Grozdea, Marian Cristescu, Nita Ion, Rauseni şi Râşnov. (reprezentare grafică pe hartă)
Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Plan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
Decembrie 2008
176
4.6.2 Alte proiecte PROIECT Nr. O1-D1-1 - Set de masuri de reconfigurare spatiala care sa fie luate in considerare in momentul in care se acorda autorizatiile de construire Zona de studiu definita de Bdul Garii Obor la sud, str. Heliade intre Vii la Vest, Lacul Fundeni la nord si liniile de cale ferata la Est
Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Plan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
Decembrie 2008
177
FIŞĂ PROIECT Nr. O1-D1-5 - Realizarea unei zone de agrement in apropierea Lacului Fundeni
Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Plan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
Decembrie 2008
178
FIŞĂ PROIECT Nr. O1-D1-6 - Redefinirea si reamenajarea spatiilor comune din jurul spatiilor de locuinte (Rezidentializare)
Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Plan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
Decembrie 2008
179
FIŞĂ PROIECT Nr. O1-D1-8 - Reconversia totala/partiala a Garii Obor
Au fost identificate doua posibile variante alternative de dezvoltare. Varianta 1 : toata aria este folosita pentru amenajarea unui parc la scara metropolitana. Vitalitatea este produsa de sinergia intre functiunile complementare parcului (loc de relaxare, de plimbare, de distractie, de educatie civica) si de cladirile cu functiuni comerciale/servicii publice existente in zona.
Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Plan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
Decembrie 2008
180
Varianta 2: Parcul cu functiuni mixte integreaza Gara Obor pastrata in folosinta. In ambele variante zona va fi traversata de strazi ce vor conecta B-dul Garii Obor cu zona Baicului, acestea avand rolul de a facilita accesul in cartier atat pentru cei ce utilizeaza transportul in comun cat si pentru cei ce folosesc automobilul personal. Se vor crea astfel insule urbane adecvate functiunilor mixte.
Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Plan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
Decembrie 2008
181
FIŞĂ PROIECT Nr. O1-D1-9 - Înfiinţarea de centre de colectare de diverse tipuri de deşeuri la nivelul zonei Baicului
Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Plan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
Decembrie 2008
182
4.7 Managementul implementării planului integrat
4.7.1 Justificarea metodologica a etapelor utilizate Etapele utilizate în realizarea Planului integrat sunt etapele unei analize standard de politică publică, capabilă să reflecte toate elementele implicate în evaluarea locală:
4.7.2 Metodele de implementare Metodele de implementare urmăresc măsurarea corectă a potenţialului zonei de interventie, a nevoilor sale şi a oportunităţilor care pot fi accesate în perioada urmatoare cu ajutorul finanţărilor europene sau de altă natură. Astfel, metodele de analiză vor fi de tip cantitativ şi calitativ: • Metode cantitative • Metode calitative • Analiză economică – sociala • Asociere:
- Reanalizarea asocierilor existente şi studierea oportunităţii unor noi asocieri; - Identificarea potenţialelor asocieri de tip public – privat
3. Analiza rezistenţei instituţionale şi presiunii pentru schimbare
4. Antrenarea părţilor
5. Construirea consensului
6. Implementarea
7. Analiza rezultatului, învăţare, feedback
1. Definirea problemei
Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Plan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
Decembrie 2008
183
Indicatorii care vor fi urmăriţi pe tot parcursul realizării strategiei de dezvoltare durabilă sunt de mai multe tipuri:
- Indicatorii obiectivi; - Indicatori subiectivi; - Impact – care se schimba ca rezultat al programului; - Durabilitate (în acord cu strategiile Lisabona, Göteborg) - Eficacitate - Eficienţă.
• Evaluarea Planului Integrat Evaluarea demersului de realizare a planului integrat este extrem de importantă în economia proiectului. Pentru a remedia eventuale probleme de management sau de coerenţă în derularea activităţilor proiectului, abordarea metodologică se bazeaza pe trei etape:
- evaluarea ex-ante: • cu scopul de a asigura o alocare potrivită a resurselor şi un design adecvat
- evaluarea intermediară: • cu scopul de a afla dacă strategia îşi atinge obiectivele, dacă poate fi îmbunătăţit
managementul acesteia - evaluarea ex-post:
• cu scopul de a analiza ce s-a obtinut, care a fost impactul implementarii strategiei; aceasta este o etapă care poate fi realizată la nivel local prin intermediul funcţionarilor instruiţi în proiect.
4.7.3 Alte beneficii Pe lângă avantajele generate de interesul mediului de afaceri, Planul integrat de dezvoltare este necesar şi datorită altor beneficii conexe: • pentru a crea o viziune a comunităţii locale cu privire la dezvoltarea sa în viitor; • pentru a asigura beneficii egale pentru toţi membrii comunităţii; • pentru a stabili şi a agrea scopuri comune de dezvoltare a localităţii; • pentru a implica cât mai mulţi beneficiari în acest proces: mediul educational,
comunitatea de afaceri, ONG-uri; • pentru a vedea costurile monetare, de resurse umane şi timp care sunt implicate în
dezvoltarea locală; • pentru a fi folosită ca instrument de atragere a investiţiilor, atât din partea mediului de
afaceri, cât şi din partea Primariei.
4.7.4 Managementul implementarii
4.7.4.1 Concepte şi entităţi Managementul implementării se referă la implementarea Master planului de dezvoltare
durabilă a zonei Baicului şi a proiectelor inidividuale de dezvoltare propuse, fie că acestea sunt finanţabile prin Programul Operaţional Regional (prioritate principală), fie că sunt realizate cu ajutorul altor surse de finanţare. Managementul este realizat în funcţie de modul de bugetare temporară şi financiară a proiectelor propuse în cadrul planului.
Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Plan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
Decembrie 2008
184
Perioada de finanţare propusă pentru finanţarea şi implementarea Planului Integrat „Zona Baicului” este de 5 ani, respectiv 2009-2014, şi o bugetară totală pe proiect de aproximativ 5 milioane de Euro (finanţare proprie şi confinantare din fonduri externe), ţinând cont şi de disponibilitatea de finanţare sau cofinantare a Primăriei Sectorului 2.
Perioada de implementare propusă pentru aceste proiecte poate fi mai mare de 5 ani, anii propuşi spre implementare, prelungire care poate fi generată de procedura publică de implementare efectivă a proiectelor.
Planificarea implementării pe termen scurt, vizează atragerea surselor de finanţare externă din Programul Operaţional Regional, Axa 1.1., pentru perioada 2009-2012 fiind estimată o realizare / implementare a unor proiecte individuale de dezvoltare prioritizate de aproximativ 5 milioane Euro.
Principalii parteneri strategici identificaţi în etapa de elaborare a Planului Intergrat “Zona Baicului” sunt următorii:
b. Instituţii strategice publice şi private - Agenţia de Dezvoltare Regională Bucureşti Ilfov - Primăria Municipiului Bucureşti - AMOFM - Agenţia de Mediu - Direcţia de Sănătate Publică - Ministerul Transporturilor - Apele Române c. Companii de interes public
- Electrica - Distrigaz Sud - Apa Nova - Luxten d. Alte instituţii relevante - Companii de consultanţă şi proiectare - Asociaţii comunitare - Asociaţii de locatari din Zona Baicului - ONG-uri sociale - Agenţia Naţională pentru Rromi
Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Plan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
Decembrie 2008
185
Managementul planului integrat Structura de management propusă pentru implementarea Planului Integrat de Dezvoltare Urbană a zonei Baicului (PIDU) va fi responsabilă cu implementarea şi coordonarea proiectelor individuale asociate PIDU, precum şi cu managementul general al PIDU. Pentru a implementa proiectele individuale de dezvoltare, dată fiind complexitatea acestora şi caracterul lor integrat, structura de management propusă este adecvată implementării. În continuare se va descrie capacitatea operaţională, tehnică si financiară necesară implementării Planului Integrat de Dezvoltare, in timpul si in condiţiile estimate. S-a creat o Unitate de Implementare a Planului Integrat coordonată de Primarul Sectorului 2. Unitatea este formată din reprezentanţi ai principalelor direcţii cu atribuţii în domeniul dezvoltării urbane: Direcţia Managementul Proiectelor şi Integrare Europeană va susţine activitatea echipelor de implementare asigurând transferul de know how privind implementarea proiectelor cu finanţare externă. Direcţia Economică va asigura resursele financiare necesare implementării proiectelor. Direcţia Juridică va asigura suportul necesar privind aspectele juridice din cadrul proiectelor. Direcţia Urbanism şi Gestionarea Teritoriului va sprijini implementarea proiectelor din perspectiva reglementărilor urbanistice. Direcţia Investiţii şi Servicii Publice se va implica în rezolvarea problemelor ce ţin de avize, acorduri, autorizaţii şi în ceea ce priveşte reglementările referitoare la investiţiile publice. Serviciul Strategii, Planificare şi Managementul Calităţii va asigura monitorizarea îndeplinirii indicatorilor la nivelul planului integrat şi este responsabil de asigurarea calităţii în derularea activităţii, inclusiv elaborarea unor proceduri de lucru care să asigure îndeplinirea obiectivelor propuse. Grupul de Coordonare este compus din:
Manager coordonator, Director DMPIE- Angela Toderiţă Reprezentant Dir.Economică, Director DE- Ion Marin Reprezentant Dir. Juridică, Director Elena Niţă Reprezentant DUGT, Director Bogdan Pârvanu Reprezentant DRP, Director Mariana Georgescu Reprezentant DISP, Director Corneliu Drug
Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Plan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
Decembrie 2008
186
În procedura de evaluare internă sunt implicaţi toţi membrii unităţii, evaluarea propusa fiind una participativă. Se va avea grijă sa existe un flux informaţional permanent astfel încât toţi participanţii să dispună de informaţiile necesare. Evaluarea se va realiza după parcurgerea etapelor cheie, rolul managerului de proiect şi al echipei fiind determinant în sensul că astfel se vor stabili eventualele corecţii necesare în derularea proiectului.
Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Plan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
Decembrie 2008
187
Unitatea de implementare a Planului integrat de dezvoltare urbană a zonei Baicului- “Masterplan de dezvoltare
durabilă a zonei Baicului din Sectorul 2 Bucureşti (UIP PIDU Baicului)
Manager coordonator Director DMPIE- Angela Toderiţă Reprezentant Dir.Economică Director DE- Ion Marin Reprezentant Dir. Juridică Director Elena Niţă Reprezentant DUGT Director Bogdan Pârvanu Reprezentant DRP Director Mariana Georgescu Reprezentant DISP Director Corneliu Drug
Reprezentant legal al Beneficiarului- Primar Neculai Onţanu
Proiect: Sistem de supraveghere video şi management informaţional pentru creşterea siguranţei sociale şi prevenirea criminalităţii în arealul BaiculuiManager proiect- Responsabil tehnic- Responsabil achizitii- Responsabil financiar- Inginer (conform FIDIC) Consultant
Unitatea de monitorizare
Reprezentant Serviciul Strategii, Planificare şi
Managementul Calităţii
Şef Serviciu- Irina Ionescu
Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Plan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
Decembrie 2008
188
Atribuţiile managementului Planului integrat de dezvoltare urbana a zonei Baicului constau în:
o Identificarea nevoilor si evaluarea posibilităţilor de atingere a obiectivelor propuse
o Evaluarea iniţiala a costurilor de proiectare si a costurilor necesare pentru a implementa masurile propuse;
o Reevaluarea Planului Integrat, adaptarea noile cerinţe legale (daca este cazul) si elaborarea Cererilor de Finanţare
o Realizarea caietelor de sarcini cu scopul de a face studiile de fezabilitate necesare aplicării masurilor propuse (Studii de Fezabilitate, Analiza Cost-Beneficiu, Plan de Afaceri, Studii de Impact);
o Realizarea achiziţiei publice o Inserarea elementelor tehnice si financiare in PIDU si în Cererile de
Finanţare a proiectelor; o Realizarea variantei finale a PIDU si a cererilor de finanţare o Analiza informaţiilor o Realizarea unei dezbateri publice si inserarea propunerilor celor implicaţi o Obţinerea Acordurilor si Avizelor necesare masurilor propuse si realizarea
Documentelor Administrative pentru depunerea Cererilor de Finanţare (Certificat Fiscal, Scrisoare de bonitate financiara, Titluri de Proprietate sau Contracte de Închiriere, CV-uri, etc.);
o Obţinerea Hotărârii Consiliului Local Sector 2 pentru obţinerea finanţării proiectelor prioritare si asigurarea co-finanţării din bugetul local;
o Depunerea documentaţiei de finanţare la OI ADR Bucureşti Ilfov.
La nivel orizontal, structura propune o coordonare pentru fiecare din cele 4 proiecte prioritare de investiţii ale PIDU:
- Modernizare străzi zona Baicului (24 străzi); - Amenajare arhitecturală şi peisagistică în zona Baicului; - Amenajări parcări în zona Baicului; - Sistem de supraveghere video şi management informaţional pentru creşterea siguranţei
sociale şi prevenirea criminalităţii în arealul Baicului. Pentru fiecare proiect individual de dezvoltare, managementul va fi realizat de către o echipă mixtă, alcătuită din: 1 Manager proiect; 2 Responsabil tehnic; 3 Responsabil achiziţii; 4 Responsabil financiar; 5 Consultant.
Componenţa echipelor responsabile cu implementarea celor patru proiecte individuale de dezvoltare va fi alcatuită din personal specializat din diferite structuri şi anume:
1 Administraţia Domeniului Public a Sectorului 2 (pentru proiectele de infrastructură)
Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Plan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
Decembrie 2008
189
2 Poliţia Comunitară a Sectorului 2; 3 Departamentul Economic; 4 Departamentul Management Proiecte. 5 Alte direcţii la nivelul Primăriei Sectorului 2; Membrii echipei de implementare vor trebui să asigure pregătirea în timp util a tuturor materialelor necesare pentru implementarea proiectului. În acest sens, structura de management propusă va avea următoarele responsabilităţi: o Monitorizarea evoluţiei proiectului sub aspectul încadrării activităţilor in bugetul
estimat si in graficul de timp; o urmărirea îndeplinirii indicatorilor asumaţi prin documentaţia de finanţare; o asigurarea respectarea legislaţiei specifice domeniului pe durata efectuării lucrărilor
de investiţie; o Realizarea si monitorizarea achiziţiilor publice de servicii si lucrări, o Monitorizarea activităţii firmei care va asigura managementul proiectului finantat; o Asigurarea managementului de risc al proiectului; o Asigurarea comunicării dintre beneficiar si Organismul Intermediar; o Asigurarea respectării cerinţelor si procedurilor de identitate vizuala. o Aprobarea draft-urilor rapoartelor de progres şi a raportului final elaborate de
consultant o întocmirea cererilor de pre-finanţare si de rambursare; o Monitorizează activitatea firmei care va asigura managementul proiectului finanţat; o elaborarea graficului de depunere a cererilor de rambursare o întocmirea notificărilor privind depunerea cererilor de pre-finanţare / rambursare
pentru trimestrul următor.
Etape cheie în cadrul Implementării PIDU
1. Elaborarea documentaţiei pentru achiziţii publice şi contractarea proiectelor tehnice/ detalii de execuţie;
2. Semnarea contractelor pentru pregătirea proiectelor tehnice;
3. Elaborarea documentaţiei pentru achiziţii publice şi contractarea în vederea atribuirii contractului;
4. Semnarea contractelor de prestare servicii şi execuţie a lucrărilor;
5. Pregătirea şi depunerea Cererii de Prefinanţare;
6. Realizarea Rapoartelor Iniţiale şi a Rapoartelor de Progres (pe toata durata proiectului);
7. Realizarea cererilor de rambursare;
8. Contractarea serviciilor de audit.
Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Plan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
Decembrie 2008
190
Autoritati responsabile cu implementarea proiectelor individuale de dezvoltare propuse la nivelul zonei Baicului
Obiective specifice dedezvoltare
Directii strategice Proiecte individuale Autoritatea responsabila cu implementarea
Proiect nr. 1 - Set de masuri de reconfigurare spatiala care sa fie luate in considerare inmomentul in care se acorda autorizatiile de construire.Proiect nr. 2. - Actualizarea PUZ-ului la nivelul zonei Baicului cu acest set de masuri dereconfigurare spatiala.
Primaria Sectorului 2, Bucuresti prin Directia de Urbanism
Proiect nr. 3 - Modernizare strazi zona Baicului (24 strazi)Proiect nr. 4 - Amenajare arhitecturala si peisagistica in zona Baicului Proiect nr. 5 - Realizarea unei zone de agrement in apropierea Lacului FundeniProiect nr. 6 - Redefinirea si reamenajarea spatiilor comune din jurul spatiilor de locuinte(Rezidentializare)
Primaria Sectorului 2, Bucuresti/ Consiliul Local al Sectorului 2,Bucuresti
Proiect nr. 9 - Infiintarea de centre de colectare de diverse tipuri de deseuri la nivelul zoneiBaicului
Primaria Sectorului 2, Bucuresti / compania de colectare adeseurilor
Proiect nr. 10 - Igienizarea Lacului Fundeni Primaria Sectorului 2, BucurestiProiect nr. 11 - Asigurarea sustenabilitatii energetice a locuintelor sociale din zona Baiculuiprin instalarea de panouri solareProiect nr. 12 - Introducerea de panouri publicitare folosind energia solaraProiect nr. 13 - Utilizarea tehnologiei celulelor fotovoltaice pentru iluminatul pe timp denoapte
Proiect nr. 14 - Campania de constientizare privind colectarea selectiva a deseurilor sireciclarea acestora
Primaria Sectorului 2, Bucuresti
Proiect nr. 3 - Realizarea infrastructurii rutiere - 25 strazi din zona BaiculuiProiect nr. 15 - Amenajari parcari zona BaiculuiProiect nr. 16: Crearea de piste ciclabile la nivelul principalelor artere rutiere din zona Baicului
Primaria Sectorului 2, Bucuresti/ Consiliul Local al Sectorului 2,Bucuresti
Proiect nr. 17 - Sisteme de management al traficului (intersectiile: strada Baicului cu strada Paharnicul Turturea si strada Paharnicul Turturea cu strada Heliade Intre Vii)Proiect nr. 18 - Constructia unui drum care sa lege strada Paharnicul Turturea de soseaua Electronicii si respectiv bulevardul Garii Obor
Primaria Sectorului 2, Bucuresti/ Consiliul Local al Sectorului 2, Bucuresti Primaria Sectorului 2, Bucuresti
Proiect nr. 19 - Reamenjarea statiilor de autobuz din zona Baicului, cu preponderenta a celorsituate pe fosta platforma industriala (soseaua Electronicii) in vederea asigurarii securitatiicetatenilorProiect nr. 20 - Studiu de oportunitate privind necesitatea extinderii/ crearii de noi linii detransport, odata cu punerea in functiune a unei noi strazi in zona Baicului
Proiect nr. 24 - Construirea unei sali de sport utilizata atat de catre elevi, cat si de catrelocuitorii zonei BaiculuiProiect nr. 5 - Realizarea unei zone de agrement in apropierea Lacului FundeniProiect nr. 25 - Amenajarea bibliotecii existente si extinderea functionalitatii acesteia,innoirea fondului de carte
Proiect nr. 26 -Sistem de supraveghere video si management informational pentrucresterea sigurantei sociale si prevenirea criminalitatii in arealul BaiculuiProiect nr. 27 - Marirea numarului de politisti in vederea asigurarii securitatii locuitorilorzonei Baicului
Primaria Sectorului 2, Bucuresti si Politia ComunitaraPrimaria Sectorului 2/ Politia Comunitara si Politia Capitalei(Ministerul de Interne si Reformei Administrative)
Proiect nr. 28 - Infiintarea unui centru de asistenta sociala acordata grupurilor dezavantajateConsiliul Local al Sectorului2, Bucuresti, Directia de ProtectieSociala
Proiect nr. 29 - Recrutarea la nivelul zonei Baicului de personal, in special feminin, invederea pregatirii acestora pentru a deveni asistenti sociali in cadrul centrului de asistentasociala din zona
Proiect nr. 30 - Dezvoltarea unui centru de asistenta medicala primara (oferire de servicii deasistenta medicala in ambulatoriu) in cadrul centrului de asistenta sociala
Consiliul Local al Sectorului2, Bucuresti, Directia de ProtectieSociala
Recomandam ca PS2 sa adreseze aceasta masura in cadrul proiectului de intarire acapacitatii administrative.
Proiect nr. 8 - Reconversia totala/ partiala a Garii Obor si a triajului aferentPrimaria Sectorului 2, Bucuresti / Compania care se va ocupade colectarea deseurilor
Recomandam PS2 sa elaboreze un set de masuri cu privire la construirea de crese,gradinite in cadrul marilor ansambluri rezidentiale, si care sa fie impuse in conditiile acordariiautorizatiilor de construire.
Proiect nr. 31 - Plan de actiune privind organizarea de cursuri de pregatire profesionalainitiala si continua la nivelul zonei BaiculuiProiect nr. 32 - Program de pregatirea profesionala initiala pentru populatia de etnie rromadin Lunca Florilor, a carui tema este integrarea rromilor in viata comunitara.Proiect nr. 33 - Program de pregatire profesionala initiala a populatiei rrome nomade, a caruitema este insertia pe piata muncii. Proiect nr. 34 - Program de consiliere avand ca tematica identificarea si convingereapopulatiei rrome de a intra in legalitate.
Proiect nr. 37 - Studiu de oportunitate si accesibilitate privind informatizarea/ modernizareainformatica a zonei Baicului, inclusiv oportunitatea infiintarii unor puncte de informare. Primaria Sectorului 2, Bucuresti
Proiect nr. 38 - Studiu de oportunitate privind posibilitatea gazduirii unui centru de afaceri pevechea platforma industriala Obor - Baicului.
Primaria Sectorului 2, Bucuresti
Proiect nr. 39 - Infiintarea si amenajarea unei piete agro-alimentare Primaria Sectorului 2, Bucuresti
Proiect nr. 7 - Studiu de oportunitate cu privire la dezafectarea Garii OborProiect nr. 8 - Reconversia totala/ partiala a Garii Obor si a triajului aferent
Proiect nr. 21 - Extinderea retelelor de apa si canalizare Proiect nr. 22 - Reabilitarea termica a locuintelor socialeProiect nr. 23 - Studiu cu privire la eficienta retelelor de termoficare in zona Baicului
I. Imbunatatirea accesibilitatii si mobilitatii in zona Baicului
1. Dezvoltare urbana
2. Dezvoltarea infrastructurii de transport
3. Dezvoltarea infrastructurii de utilitati
II. Incluziune sociala, egalitatede sanse, dezvoltarearesurselor umane si aserviciilor sociale
1. Dezvoltarea comunitara (cultura, sanatate, servicii sociale, multiculturalism)
2. Dezvoltarea resurselor umane
III. Dezvoltarea sidiversificarea activitatiloreconomice in zona Baiculuiprin atragerea de investitiistrategice, dezvoltareamediului de afaceri in moddurabil.
1. Dezvoltare si competitivitate economica
Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Plan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
Decembrie 2008
191
5 Informarea publicului în procesul elaborării planului
5.1 Informarea publicului
5.1.1 Consultarea publica Scopul consultarii publice pe tot cuprinsul realizarii proiectului a fost de a implica populatia si comunitatea de afaceri din zona Baicului in decizia de politica publica, de a incuraja exprimarea lor libera fata de autoritatea publica si implicarea acestora in dezvoltarea durabila a zonei Baicului. Consultarea publica a avut ca scop colectarea opiniilor populatiei si comunitatii de afaceri cu privire la continutul si masurile Master planului de dezvoltare durabila a zonei Baicului, optiunile de dezvoltare propuse si potentialele proiecte de dezvoltare, disponibilitatea privind transferurile de proprietate in sprijinul proiectelor si obtinerea acceptului din partea grupurilor tinta. Grupurile tintà ale consultàrii publice au fost formate din principalii actori la nivel local:
- Comunitatea locala (cca 20000 locuitori dintre care 2000 locuitori de etnie româ); - Comunitatea de afaceri (reprezentatà de 6 întreprinderi mijlocii, 3 IMM-uri si circa
350 mici ageni economici). Fazele principale ale organizarii procesului de consultare publica au fost:
- Identificarea publicului (publicul afectat ori posibil afectat sau care are un interes în procesul decizional inclusiv organizatiile neguvernamentale relevante);
- Stabilirea locului unde pot fi consultate informatiile disponibile; - Stabilirea modalitatii de informare a publicului (afisaj pe o anumita zona teritoriala,
fluturasi, anunturi publice în presa, anunturi în media electronica, organizarea unor expoziiti cu planuri, schite etc);
- Determinarea modalitatii de consultare a publicului; - Fixarea unor intervale de timp.
Metoda de consultare publica utilizata a fost audierea publica. Motivele alegerii acestei metode au fost urmatoarele :
- Audierea publica este o procedura de consultare publica prin care orice structura de interese, de la autoritatea publica, ONG-un, coalitii, aliante, organisme, organizatii, îsi aduce contributia transparenta la actul decizional al politicilor publice.
- În comparatie cu alte proceduri de consultare, audierea publica ofera un cadru riguros si eficace de colectare a unui numar considerabil de opinii si puncte de vedere ale grupurilor de interese pentru care subiectul in dezbatere prezinta importanta.
- Caracteristica esentiala a unei audieri publice este aceea ca ea ofera posibilitatea reprezentantilor administratiei publice locale de a asculta si de a auzi parerile cetatenilor înainte de a lua decizia finala.
Părţile implicate într-o sesiune de audieri publice au roluri bine definite, care trebuie îndeplinite pentru atingerea eficienţei procedurii. Organizatorul dezbaterii este Comisia de iniţiere a audierii publice. Componenta comisiei de iniţiere urmează să fie stabilită de către Direcţia Management Proiecte şi Integrare
Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Plan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
Decembrie 2008
192
Europeană. Ea alege tema de dezbatere şi oferă publicului larg posibilitatea de a-şi exprimă opiniile în legatură cu Master planul de dezvoltare durabilă a zonei Baicului. Comisia va invita la dezbatere grupurile ţintă. Este interesată să colecteze cât mai multe opinii despre Master planul de dezvoltare durabilă a zonei Baicului. Martorii sunt reprezentanţii grupurilor de interese care formulează o depoziţie. Orice persoană interesată poate să-şi expună punctul de vedere (depoziţia) referitor la subiectul supus dezbaterii, ea fiind denumită în prezenta procedura martor. Martorul se va înscrie la audierea publică depunând în scris, la adresa specificată de Comisia de iniţiere a audierii, punctul său de vedere, într-o formulă sintetică de maxim 3 pagini. Această condiţie obligatorie îi oferă posibilitatea de a se exprima public în cadrul audierii publice şi de a-şi susţine opinia într-o expunere de maxim 5 minute, timp specificat de organizator la începutul evenimentului. În felul acesta, organizatorii stiu sigur că cei ce vor lua cuvântul se vor referi strict la tema supusă dezbaterii. Comisia de experţi a audierii publice asigură expertiza opiniilor prezentate. Organizatorul identifică experţii necesari subiectului, fie din cadrul organizaţiei proprii, fie independenţi. Aceştia au rolul de a colecta opiniile martorilor şi de a efectua sinteza depoziţiilor acestora, sub forma de raport. În timpul desfăşurarii audierilor, ei au dreptul să pună întrebări clarificatoare martorilor. Mass-media are rol de observator în timpul desfăşurării audierii publice. Ea consemnează opinii ale martorilor şi, după audiere, le poate lua interviuri sau îi poate invita în emisiuni audio/TV. Va fi invitată ulterior la o conferinţă de presă pentru prezentarea raportului audierii, completat cu recomandările experţilor, document public pe care îl va primi fiecare redacţie în parte. Publicul interesat (orice cetăţean interesat de subiect) poate participa la audierea publică în calitate de spectator. El are rol strict de observator, în condiţiile în care nu s-a înscris, în prealabil, ca martor la Comisia de iniţiere a audierii. Pentru promovarea proiectului si internalizarea discutiilor pe marginea identificarii prioritatilor de dezvoltare ale zonei Baicului, au fost utilizate o serie de instrumente metodologice:
1. Ancheta sociologica
2. Intalnirile de lucru cu actorii cheie la nivel local
3. Dezbaterile realizate cu Primaria, consultantii si Agentia de Dezvoltare Regionala Bucuresti Ilfov
4. Consultarea publica la finalizarea proiectului prin care publicul tinta si actorii cheie la nivel decizional au fost implicati in formularea de feedback pe marginea propunerilor din Master Plan
Primaria Sectorului 2 a intreprins acele activitati care conduc la implicarea comunitatii in dezbaterea pe marginea documentului strategic si la colectarea acelor perceptii si necesitati care au condus la realizarea Master Planului.
a. Consultarea populatiei prin sondaj statistic cu privire la opinia fata de intentia de a reabilita/dezvolta zona inclusiv cu identificarea de nevoi:
Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Plan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
Decembrie 2008
193
A constituit un element important pentru a identifica nevoile comunitatii de afaceri si cetatenilor la nivelul zonei Baicului. Rezultatele sondajului, integrate in acest Master Plan, justifica interventia publica propusa de Primaria Sectorului 2. De asemenea, punctele enuntate de cetatenii zonei au fost armonizate cu opiniile exprimate in cadrul Grupurilor de Lucru de catre expertii implicati.
b. Consultarea actorilor decizionali in cadrul Grupurilor de Lucru
Este unul dintre elementele cheie propuse de consultanti in colaborare cu Primaria Sectorului 2. Au fost realizate intalniri de lucru cu expertii Primariei si coordonatorii principalelor servicii publice la nivel de autoritate locala. De asemenea, au fost consultati actori cu un potential impact in design-ul si derularea proiectului:
- Departamentele Primariei si Administratia Domeniului Public, Politia Comunitara - ADR Bucuresti Ilfov - Reprezentanti ai mediului de afaceri si reprezentanti ai locatarilor din zona
(Asociatii de Locatari si Proprietari) - Ministerul Dezvoltarii a fost institutia informata permanent de dezvoltarile realizate
in cadrul proiectului
c. Informarea populatiei prin campanie specifica (publicitate vizuala, materiale publicitare, publicitate audio);
Primaria Sectorului 2 a derulat o serie de actiuni de informare cu privire la proiect. Toate documentele din proiect au urmarit respectarea regulilor de identitate vizuala solicitate de catre programul de finantare al Uniunii Europene. Printre rezultatele finale ale proiectului putem enumera:
- Mapa de prezentare „Dezvoltam zona Baicului – Pe mana cui iti lasi cartierul?” - Brosura de prezentare a proiectului „Dezvoltarea sustenabila a comunitatilor
urbane”, un ghid al dezvoltarii locale destinat dezvoltarii zonei dar si altor comunitati
- Pliante de prezentare.
Documentele dezvoltate in cadrul proiectului urmaresc sa aiba un impact atat la nivelul zonei Baicului cat si la nivelul sectorului 2 sau al intregului municipiu. Activitatile de informare, consultare si promovare realizate de consultanti au indeplinit scopul proiectului, de implicare a publcului pentru asigurarea sustenabilitatii abordarii.
d. Consultarea populatiei prin audiere publica cu privire la elemente din cadrul Masterplanului – propuneri de directii de dezvoltare si proiecte, urmata de revizuirea planului integrat in functie de concluziile consultarii.
Etapa cheie a realizarii Master Planului, consultarea publica a fost realizata conform metodologiei specifice de consultare propusa prin intermediul legii 52/2003 privind transparenta decizionala.
5.1.2 Asocieri şi parteneriate în cadrul administraţiei publice Tipuri de asociere şi parteneriat în cadrul administraţiei publice pentru discutarea strategiei.
Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Plan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
Decembrie 2008
194
1 Parteneriat între autorităţi locale (Consiliul Local Sector 2 – Primăria Municipiului Bucureşti – Primării de Sector – ADR Bucureşti Ilfov)
În temeiul prevederilor Legii 215/2001 privind administraţia publică locală, cu modificările şi completările ulterioare, autorităţile administraţiei publice locale au dreptul ca, în limitele competenţelor lor, să coopereze şi să se asocieze cu alte autorităţi ale administraţiei publice locale din ţară sau din străinătate, în condiţiile legii (Art.11, alin.1). De asemenea, pentru protecţia şi promovarea intereselor lor comune autorităţile administraţiei publice locale au dreptul de a adera la asociaţii naţionale şi internaţionale, în condiţiile legii.
Art. 12. - Autorităţile administraţiei publice locale pot încheia între ele acorduri şi pot participa, inclusiv prin alocare de fonduri, la iniţierea şi la realizarea unor programe de dezvoltare regională, în condiţiile legii.
Art. 13. - (1) Consiliile locale şi consiliile judeţene din unităţile administrativ-teritoriale limitrofe zonelor de frontieră pot încheia acorduri de cooperare transfrontalieră cu autorităţile similare din ţările vecine, în condiţiile legii.
(2) Aceste acorduri se vor încheia numai în domeniile ce sunt de competenţa consiliilor locale sau judeţene, potrivit prezentei legi, cu respectarea legislaţiei interne şi a angajamentelor internaţionale asumate de statul român.
(3) Prin acordurile de cooperare transfrontalieră pot fi create şi pe teritoriul României organisme care să aibă, potrivit dreptului intern, personalitate juridică. Aceste organisme nu au, în sensul prezentei legi, competenţe administrativ-teritoriale.
(4) Consiliile locale şi consiliile judeţene, care au încheiat acorduri de cooperare transfrontalieră, au dreptul să participe, în alte state, la organismele create prin respectivele acorduri, în limita competenţelor ce le revin potrivit legii.
Art. 14. (4) Acordurile sau convenţiile încheiate de autorităţile administraţiei publice locale nu angajează decât responsabilitatea consiliului local sau judeţean care este parte la acestea, fiind supuse controlului de legalitate, iar actele emise în virtutea respectivelor acorduri sau convenţii au în dreptul intern aceeaşi valoare juridică şi aceleaşi efecte ca şi actele administrative adoptate în conformitate cu prevederile prezentei legi.
Art. 15. Consiliile locale şi consiliile judeţene pot hotărî asupra participării cu capital sau cu bunuri, în numele şi în interesul colectivităţilor locale pe care le reprezintă, la constituirea de societăţi comerciale sau la înfiinţarea unor servicii de interes public local ori judeţean, după caz, în condiţiile legii.
În condiţiile Legii 215/2001 privind administraţia publică locală, cu modificările şi completările ulterioare, încheierea de asocieri şi parteneriate se numără printre atribuţiile Consiliilor Locale sau Judeţene.
2 Asociere APL – ONG şi/sau agenţi economici
3 Acordurile de parteneriat
Sunt tipurile de asociere cele mai des întâlnite, fiind utilizate mai ales în relaţia dintre administraţia publică locală şi mediul asociativ. Funcţionează în baza Legii 215/2001 privind administraţia publică locală, cu modificările şi completările ulterioare şi a Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, aprobată prin Legea nr.246 din 18 iulie 2005.
Potrivit acestei legi, în capitolul VIII - Relaţiile cu autorităţile publice, sunt prevăzute:
Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Plan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
Decembrie 2008
195
Art. 49. - (1) Autorităţile administraţiei publice locale vor sprijini persoanele juridice constituite în temeiul prezentei ordonanţe prin:
a) punerea la dispoziţia acestora, în funcţie de posibilităţi, a unor spaţii pentru sedii, în condiţiile legii;
b) atribuirea, în funcţie de posibilităţi, a unor terenuri în scopul ridicării de construcţii necesare desfăşurării activităţii lor.
(2) Autorităţile administraţiei publice locale întocmesc, la cererea persoanelor juridice îndreptăţite, liste de prioritate pentru atribuirea imobilelor prevăzute la alin. (1).
Art. 50. - Autorităţile publice sunt obligate să pună la dispoziţia asociaţiilor, fundaţiilor şi federaţiilor informaţiile de interes public, în condiţiile legii.
Art. 51. - (1) În cadrul Camerelor Parlamentului, Preşedinţiei României, Secretariatului General al Guvernului, instituţiei Avocatul Poporului, autorităţilor administrative autonome, ministerelor, al celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale şi autorităţilor administraţiei publice locale funcţionează structuri organizatorice pentru relaţia cu asociaţiile şi fundaţiile.
Art. 51 - (2) Autorităţile publice menţionate la alin. (1) se pot consulta cu reprezentanţii asociaţiilor şi fundaţiilor care îşi desfăşoară activitatea în sfera lor de competenţă, în vederea stabilirii unor programe sau activităţi comune.
Art. 52. - (1) După constituirea lor, asociaţiile, fundaţiile şi federaţiile interesate vor solicita autorităţilor administrative autonome, ministerelor, celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale şi autorităţilor administraţiei publice locale să fie luate în evidenţa acestora, în funcţie de domeniul în care activează.
Este cel mai des folosit în cazul proiectelor realizate în parteneriat de administraţia publică locală cu societatea civilă (fundaţii, asociaţii neguvernamentale etc.)
4 Acordurile tip asociere în participaţie
Reprezintă asocierea prin înfiinţarea unei societăţi comerciale care să aibă ca acţionari principali statul pe de o parte şi sectorul privat pe de altă parte, beneficiile şi riscurile (pierderile) fiind repartizate în funcţie de contribuţia fiecărei părţi în realizarea investiţiei.
ex. înfiinţare parc tehnologic sau industrial (OUG nr. 14 din 24 ianuarie 2002 privind constituirea şi funcţionarea parcurilor ştiinţifice şi tehnologice ), întreţinere şi exploatare obiective de interes local etc.
5 Parteneriate public-private
Sunt constituite în baza Ordonanţei Guvernului nr. 16/2002 privind contractele de parteneriat public-privat, aprobată prin Legea nr.470 din 9 iulie 2002, cu modificările şi completările ulterioare.
Se referă la situaţia în care un investitor privat avansează mijloacele financiare, experienţa şi capacităţile în vederea realizării unui proiect de investiţii în colaborare cu autorităţile centrale sau locale, rezultatul constând în realizarea unui bun public care, la sfârşitul perioadei contractuale, devine proprietatea exclusivă a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale. Parteneriatul nu poate depăşi 49 de ani.
Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Plan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
Decembrie 2008
196
Ordonanţa se aplică oricărui bun public; acesta este definit ca "bunurile aflate in proprietatea publică sau privată a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale şi care alcătuiesc, conform legii, domeniul public sau privat al statului sau unităţilor administrativ teritoriale”.
6 Parteneriat, comunicare şi transparenţă în relaţiile dintre administraţie şi societate
Pentru ca planul integrat de dezvoltare a zonei Baicului să fie acceptat de către populaţia beneficiară şi să aibă susţinerea actorilor cheie implicaţi, Consiliul Local Sector 2 Bucureşti va utiliza o serie de instrumente de popularizare şi informare, instrumente care au la baza norme şi legi privind participarea publică a cetăţenilor şi societăţii civile. Prezentarea Master Plan-ului Zona Baicului se bazează pe o etapă importantă de consultare a publicului, etapa initiată de Consiliul Local Sector 2 Bucureşti odată cu iniţierea studiilor pentru identificarea problemelor din areal. O altă etapă importantă a consultării s-a realizat odată cu realizarea studiilor de percepţie cu privire la dezvoltarea zonei Baicului.
A treia etapa a dezbaterii planului integrat de intervenţie pentru zona Baicului va presupune o dezbatere pe marginea planului integrat final, dezbatere la care vor fi invitaţi să participe toţi locuitorii sectorului.
5.1.3 Legislaţie relevantă privind informarea publică şi transparenţa decizională
LEGEA numărul 544 din 12 octombrie 2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, cu modificările şi completările ulterioare reglementează şi garantează accesul liber şi neîngrădit la informaţiile de interes public. Astfel, se prevăd următoarele:
Art. 1. Accesul liber şi neîngrădit al persoanei la orice informaţii de interes public, definite astfel prin prezenta lege, constituie unul din principiile fundamentale ale relaţiilor dintre persoane şi autorităţile publice, în conformitate cu Constituţia României şi documentele internaţionale ratificate de Parlamentul României.
Art. 5. /- (1) Fiecare autoritate sau instituţie publică are obligaţia să comunice din oficiu următoarele informaţii de interes public:
a) actele normative care reglementează organizarea şi funcţionarea autorităţii sau instituţiei publice;
b) structura organizatorică, atribuţiile departamentelor, programul de funcţionare, programul de audienţe al autorităţii sau instituţiei publice;
c) numele şi prenumele persoanelor din conducerea autorităţii sau a instituţiei publice şi ale funcţionarului responsabil cu difuzarea informaţiilor publice;
d) coordonatele de contact ale autorităţii sau instituţiei publice, respectiv: denumirea, sediul, numerele de telefon, fax, adresa de e-mail şi adresa paginii de Internet;
e) sursele financiare, bugetul şi bilanţul contabil;
f) programele şi strategiile proprii;
g) lista cuprinzând documentele de interes public;
h) lista cuprinzând categoriile de documente produse şi/sau gestionate, potrivit legii;
Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Plan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
Decembrie 2008
197
i) modalităţile de contestare a deciziei autorităţii sau a instituţiei publice în situaţia în care persoana se consideră vătămată în privinţa dreptului de acces la informaţiile de interes public solicitate.
(2) Autorităţile şi instituţiile publice au obligaţia să publice şi să actualizeze anual un buletin informativ care va cuprinde informaţiile prevăzute la alin. (1).
(3) Autorităţile publice sunt obligate să dea din oficiu publicităţii un raport periodic de activitate, cel puţin anual, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a II-a.
(4) Accesul la informaţiile prevăzute la alin. (1) se realizează prin:
a) afişare la sediul autorităţii sau al instituţiei publice ori prin publicare în Monitorul Oficial al României sau în mijloacele de informare în masă, în publicaţii proprii, precum şi în pagina de Internet proprie;
b) consultarea lor la sediul autorităţii sau al instituţiei publice, în spaţii special destinate acestui scop.
Legea nr. 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică stabileşte regulile procedurale minimale aplicabile pentru asigurarea transparenţei decizionale în cadrul autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, alese sau numite, precum şi al altor instituţii publice care utilizează resurse financiare publice, în raporturile stabilite între ele cu cetăţenii şi asociaţiile legal constituite ale acestora.
În sensul acestei legi (Art. 3) obligaţia de transparenţă reprezintă obligaţia autorităţilor administraţiei publice de a informa şi de a supune dezbaterii publice proiectele de acte normative, de a permite accesul la luarea deciziilor administrative şi la minutele şedinţelor publice. În acelaşi temei, asociaţia legal constituită reprezintă orice organizaţie civică, sindicală, patronală sau orice alt grup asociativ de reprezentare civică.
Ordonanţa Guvernului nr. 27/2002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor, aprobată prin Legea nr. 233 din 23 aprilie 2002 reglementează modul de exercitare de către cetăţeni a dreptului de a adresa autorităţilor şi instituţiilor publice petiţii formulate în nume propriu, precum şi modul de soluţionare a acestora. Potrivit Art. 6, autorităţile publice sunt obligate să organizeze un compartiment distinct pentru relaţii cu publicul, care să primească, să înregistreze, să se îngrijească de rezolvarea petiţiilor şi să expedieze răspunsurile către petiţionari.
Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Plan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
Decembrie 2008
198
6 Anexe
6.1 Anexe caracterizarea generală şi specifică a zonei
6.1.1 Anexa 1 – Cuprins studiu analiză piaţa imobiliară
Studiu de analiza a pietei imobiliare
in zona Baicului,
Sector 2, Bucuresti
Bucuresti
August 2008 REV 1
Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Plan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
Decembrie 2008
199
Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Plan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
Decembrie 2008
200
6.1.2 Anexa 2 – Cuprins studiu de analiză socio-economic
Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Plan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
Decembrie 2008
201
Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Plan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
Decembrie 2008
202
Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Plan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
Decembrie 2008
203
6.1.3 Anexa 3 – Cuprins studiu de analiză transport
Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Plan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
Decembrie 2008
204
Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Plan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
Decembrie 2008
205
6.1.4 Anexa 4 – Descriere segmente omogene
Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Plan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
Decembrie 2008
206
Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Plan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
Decembrie 2008
207
Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Plan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
Decembrie 2008
208
6.1.5 Anexa 5 – Locaţii analizate Locaţia 1: Intersecţia Str. Baicului – Str. Paharnicului Turturea
Relaţii de trafic recenzate:
Spre Strada Heliade Între Vii;
Spre B-dul Gării Obor
Locaţia 2: Str. Baicului
Relaţii de trafic recenzate:
Spre B-dul Doamna Ghica
Spre B-dul Gării Obor
Locaţia 3: Intersecţia Str. Paharnicul Turturea – Str. Heliade Între Vii
Relaţii de trafic recenzate:
Spre B-dul Doamna Ghica
Spre Str. Baicului
Locaţia 4: Str. Heliade Între Vii
Relaţii de trafic recenzate:
Spre Şoseaua Electronicii
Spre B-dul Doamna Ghica
Locaţia 5: Şoseaua Electronicii
Relaţii de trafic recenzate:
Spre Str. Baicului
Spre Str. Heliade Între Vii
Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Plan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
Decembrie 2008
209
6.1.6 Anexa 6 – Relaţii de trafic recenzate
Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Plan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
Decembrie 2008
210
Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Plan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
Decembrie 2008
211
Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Plan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
Decembrie 2008
212
Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Plan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
Decembrie 2008
213
Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Plan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
Decembrie 2008
214
Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Plan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
Decembrie 2008
215
Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Plan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
Decembrie 2008
216
Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Plan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
Decembrie 2008
217
Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Plan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
Decembrie 2008
218
Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Plan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
Popa Nicolae21, 30, 22, 31, 23, 24, 25, 1, 3, A, B, C, 3, 51, 52, 9, 10 17 X X / X X
Lunca Florilor12, 15, 17, 49 bis, 11, 14, 16, 48, 49 9 X Parcul Florilor X / X
Aleea Silistea 3, 5, 6, 8, 10, 2, 4, 7, 9 9 X X / / X P.Turturea 74 1 X X / / X Ziduri intre Vii Nu 0 X X X / X Rasnov 3, 7, 42, 50, 55, 62 7 X X X X X Abanosului 1, 2, 3, 4, 5 5 X X / / X
Aleea Bistricioara65, 66, 67, 68, 43, 44, 45, 48, 49 9 X X / / X
Olimipiadei Nu 0 X / / / X Lehliu Nu 0 X X / / X Fraului Nu 0 X X / / X N.Culea Nu 0 X X / / 238 mIablanita Nu 0 X X / / 124 mDegetarului Telia Nu 0 X X / / 100 mTelia Nu 0 X X / / 227 mVulcanei Nu 0 X X / / X Rodica Nu 0 X X X X X Electronicii Nu 0 X / X / X Stefan Velicu Nu 0 X X / / 340 m Pantazi Nu 0 X X / / 126 m Aleea Cozia 6, 7, 8 3 X / / / 208 m Ceptura Nu 0 X X / / X Utiesului Nu 0 X / / / 379 m Dimitrie 75, 82, 53, 63, 81, 80 6 X / / / 138 m Grozda Nu 0 X / / / X Casmatei Nu 0 X / / /Calatorului Nu 0 X / / / 135 m D.Slugeru Nu 0 X / / / 180 m Intr. Falciei Nu 0 X X / / X Palmacului Nu 0 X X / / 40 m Intr. Jugarului Nu 0 X X / / 40 m Rosetti Nu 0 X X / / 50 m Mircea Nu 0 X X / / 50 m Intr. Sterului Nu 0 X / /Chintarului Nu 0 X X / / 40 m D. Deleanu Nu 0 X X X / 35 m Str. Zalelor Nu 0 / / / / 417 m Total 86 3067 m
Sursa: Analiza de teren Finance & Consulting Group
Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Plan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
Denumire strada Nr. Firme Nr. FamiliiL.Florilor 0 133
N.Popa 4 183
Abanosului 0 33
Heliade Intre Vii 35 65
Silistea 0 28
Ceptura 0 29
Ziduri Vii 9 77
Buzinca 1 6
Grozdea 2 44
Turturea 0 12
Rasnov 4 28
Bistricioara 1 59
Baicului 69 40
Electronicii 11 2
Aleea cozia 1 15
Rauseni 3 30
D.Deleanu 2 15
Rodica 0 14
Olimpiadei 2 30
Degetarului 0 9
Vulcanei 0 16
Utiesului 0 10
Chintalului 1 1
Jugarului 0 3
Telia 0 16
Palmacului 0 3
Malului 0 4
Falciei 0 0
Calatorului 1 4
Ciorchinilor 0 7
Semnalului 0 1
Slugeru 0 5
Garbov 0 2
Zalelor 0 20
Velicu 4 5
Lehliu 1 15
Fraului 0 20
V. Stolnicu 8 209
N.Culea 1 5
M.Cristescu 1 6
Nita Ion 1 22
Total 162 1226Sursa: Analiza de teren - Finance & Consulting Group
Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Plan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
Decembrie 2008
230
6.1.12 Anexa 12 – Reţeaua de internet şi cablu TV Străzile pe care nu există abonaţi sunt puţine la număr, aşa cum rezultă şi din tabelul alăturat. Străzile pe care nu există reţea de televiziune prin cablu sunt situate între D. Grozdea şi Str. Baicului şi în zona lacului. De asemenea, o serie dintre străzile de la est de Str. Baicului nu sunt conectate la reţeaua RCS- RDS. Zona este acoperită şi la nivelul reţelei de internet, numărul abonaţilor fiind însă ceva mai mic. La nord de strada Doamna Ghica nu mai există linie de internet, şi de asemenea nici la est de Strada Baicului. Pe Şoseaua Electronicii nu există abonaţi la reţeua de internet RCS – RDS.
Reteaua RCS-RDS
Nr. Denumire strada Internet Cablu TV
1 B.dul Garii Obor x x
2 Electronicii - x
3 Str.Ziduri intre Vii x x
4 Intr.Ramnicului - -
5 Str.Heliade intre Vii x x
6 Intr. D.Slugeru - -
7 Str.Paharnicul Turturea x x
8 Str.Nicolae Popa x x
9 Str.Vasile Stolnicul x x
10 Intr.Buzinca Comisul
11 Str.Baicului x x
12 Str. Cozia x x
13 Telia x x
14 Str.Florica Pantaz - -
15 Deliorman - -
Sursa: Analiza de teren Finance & Consulting Group
Reteaua RCS-RDS
Nr. Denumire strada Internet Cablu TV
16 Dragusin Deleanu - -
17 Garbov - x
18 Ciorchinilor - x
19 Coifului - x
20 Zalelor - x
21 Pavezei - -
22 Rauseni x x
23 Intr.Ocalei - -
24 N.Ghivan - -
25 Casmalei - -
26 Rodica - -
27 Str.N.Culea - -
28 Str.Fraului - -
29 Str. Greblei - -30 Str.Vulcani - -
Sursa: Analiza de teren Finance & Consulting Group
Reteaua RCS-RDS
Nr. Denumire strada Internet Cablu TV
47 Intr.Falciei - -
48 Intr. Palmacului - -
49 Intr.Jugarului - -
50 Intr.Sterului - -
51 Intr. Chintalului - -
52 M.Cristescu - x
53 Malului - -
54 Intr.Butiei - -
55 Intr.Ceptura - x
56 Str.Ceptura - x
57 Intr.Utiesului - -
58 Mircea Rosetti - -
59 Stefan Velicu - x
60 Degetarului - x
61 Intr. Calatorului - xSursa: Analiza de teren Finance & Consulting Group
Reteaua RCS-RDS
Nr. Denumire strada Internet Cablu TV
31 Str.Silistea x x
32 Lunca Florilor x x
33 Aleea Silistea x x
34 Str.Rasnov - -
35 Aleea Bistricioara x x
36 Str.Preluca - -
37 Intr.Abanosului x x
38 Aleea Cozia x x
39 Intr. Mistriei - -
40 Gh.Iacobescu - x
41 Doamna Ghica x x
42 Str. Ion Nita - -
43 Str.D.Grozdea x x
44 Str.Lehliu - x45 Olimpiadei - x
46 Iablanita - -Sursa: Analiza de teren Finance & Consulting Group
Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Plan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
Decembrie 2008
231
6.2 Anexa 13 - Listă participanţi la consultări publice Lista participanţilor care au luat parte la consultarea publica organizată în cadrul Primăriei Sectorului 2, Bucureşti pe data de 16 octombrie 2008 este:
• Adriana Bagdasar – Primaria sectorului 2 • Dalia Stegarus – Primaria sectorului 2 • Irina Sevciuc – Primaria sectorului 2 • Corneliu Drug – Primaria sectorului 2 • Daiana Tanasescu – Politia Comunitara sector 2 • Dan Nicula – Agentia de Dezvoltare Regionala Bucuresti – Ilfov • Cristina Ceciu – Agentia de Dezvoltare Regionala Bucuresti – Ilfov • Alina Neagoe – Agentia de Dezvoltare Regionala Bucuresti – Ilfov • Alexandrina Popescu – Supercom • Rodica Ciachiris – Romfelt Real Estate • Marin Popescu – Scoala nr. 145 • Barbuceriu Maria – Gradinita 235 • Bogdan Chiriac – Finance & Consulting Group • Tomasso Busini – Finance & Consulting Group
Consiliul Local Sector 2 BucureştiPlan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
Decembrie 2008
232
6.3 Anexa 14 - Lista de obiective, priorităţi, măsuri de dezvoltare strategică a zonei Baicului Obiective generale, specifice, prioritati la nivelul zonei Baicului
Obiectiv general de dezvoltare Obiective specifice de dezvoltare Axe strategice Prioritati de dezvoltare Aria de interventia Obiective operationale ale prioritatii Masuri
A. Reabilitarea infrastructurii de transporturban
a) Configurarea spatiala viabila pentru dezvoltarileviitoare
1. Dezvoltarea unui tesut permeabil, accesibil tuturor locuitorilor zonei Baicului (accesul facil la mijloacele de transport in comun, accesul pietonal in arianoilor zone devenite operationale). Aceasta se poate realiza prin impunerea si promovarea unor norme si modele de dezvoltare pentru proiectele viitoare dinzona. Recomandam ca dezvoltarile viitoare sa includa un mix functional care sa completeze oferta existenta
B. Dezafectarea/ reconversia zonelorindustriale in vederea reintroducerii in circuitpentru noi activitati - spatii publice, centresportive, sociale, educationale, recreationale.
b) Dezvoltare urbana mixta a zonei
1. Dezvoltarea unor spatii publice pentru activitati recreationale. 2. Recuperarea ariilor vacante prin dezvoltarea unor functiuni mixte (in functie de situatia juridica a terenurilor)3. Cresterea functionalitatii spatiilor publice.4. Intretinerea si amenajarea de noi parcuri / zone verzi dupa normele urbanistice5. Amenajarea malului lacului ca spatiu public pentru activitati de agrement.
A. Reabilitarea/reconversia zonei afectatetransportului feroviar la nivelul zonei Baicului
B. Reconversia zonelor industriale in vedereareintroducerii in circuit pentru noi activitati -parcuri.
A. Actiuni in domeniul gestionarii deseurilor a) Modernizarea managementul deseurilor1. Crearea de centre de colectare prin co-interesarea populatiei.2. Crearea unui nou sistem de management al deseurilor, bazat pe colectare si reciclare (puncte de reciclare la nivelul asociatilor de locatari).
B. Amenajarea spatiilor publice a) Reducerea poluarii 1. Amenajarea lacului
C. Surse de energie alternativa b) Utilizarea energiei alternative in domeniul public1. Utilizarea energiei solare pentru iluminatul public pe timp de noapte.2. Utilizarea energiei solare pentru producerea energiei termice (cu focus pe locuinte sociale).
1.4 Cresterea gradului de constientizare apopulatiei, a actorilor publici si privati privindproblemele de mediu
A. Schimbarea mentalitatii si acomportamentului fata de mediu
a) Constientizarea populatiei privind obiectiveledezvoltarii durabile
1. Permanentizarea unor campanii de informare si constientizare a populatiei zonei Baicului privind protectia mediului.
a) Crearea de noi obiective de infrastructura rutierapentru fluidizarea circulatiei
1. Dezvoltarea infrastructurii necesare pentru absorbtia fluxului ridicat de trafic rutier greu si de tranzit.2. Crearea de parcari subterane si supraterane.3. Crearea de piste pentru biciclisti pe arterele principale ale zonei.4. Constructia/ modernizarea de strazi, drumuri.
b) Optimizarea circulatiei1. Optimizarea fluxului traficului auto prin semaforizare inteligenta.2. Conectarea zonei Baicului la rutele de circulatie majore la nivelul municipiului.
2.2 Infrastructura urbanaA. Extinderea/ modernizarea sistemului detransport public urban
a) Imbunatatirea accesului locuitorilor la mijloace detransport
1. Extinderea/ infiintarea de linii de autobuz/ tramvai/ metrou
A. Imbunatatirea infrastructurii de utilitati:canalizare, epurare ape reziduale, apa potabila,gaze.
a) Modernizarea retelei de utilitati publice
1. Modernizarea retelelor de apa-canal. 2. Construirea in zonele depresionare ale zonei Baicului de statii de pompare ape uzate menajere si preepurarea apelor pluviale (lucrarile de extindere aretelelor hidroedilitare se vor realiza pe domeniul public cu racorduri de bransamente pina la limita de proprietate a imobilelor).3. Reabilitarea centralelor termice la nivel de cartier, reabilitarea centralelor termice a blocurilor.
B. Racordarea tuturor gospodariilor la retelelede alimentare (apa-canal, gaze, energietermica, electricitate, linii telefonice, cablu TV,internet, precum si in zonele intravilane).
a) Extinderea utilitatilor in zonele intravilane 1. Extinderea tuturor retelelor de utilitati in intravilanul existent.
A. Crearea si modernizarea facilitatilor pentrutimpul liber. Cresterea accesului la cultura.
a) Activitati recreationale (sportive / culturale)
1. Construirea de noi sali de sport in incinta unitatilor de invatamant. 2. Realizarea unei baze sportive pentru cetatenii zonei Baicului.3. Crearea unui centru multifunctional.4. Modernizarea bibliotecilor scolare existente si innoirea fondului de carte.
B. Securitatea cetatenilor din zona Baiculuib) Asigurarea sigurantei locuitorilor si prevenireacriminalitatii
1. Marirea numarului si/ sau frecventei de patrule mixte, formate din cetateni ai zonei si politisti.2. Plasarea de camere de supraveghere in spatii publice.
a) Realizarea unor investitii in infrastructura sociala destinata categoriilor de persoane marginalizate si/ sau cu dezabilitati.
1. Infiintarea unui centru de asistenta sociala acordata grupurilor dezavantajate.
b) Pregatirea resurselor umane suport pentru serviciisociale
1. Dezvoltarea serviciilor sociale in zona Baicului prin formarea de asistenti sociali
c) Infiintarea unui serviciu de asistenta medicalapentru cetateni
1. Dezvoltarea unui centru de diagnostic (servicii de asistenta medicala in ambulatoriu)
1.3 Dezvoltarea de relatii multiculturale A. Integrare inter-etnicaa) Exploatarea potentialului multicultural din zonaBaicului
1. Crearea unui post de referend cultural in cadrul Primariei Sectorului 2
1.4 Dezvoltarea culturii A. Reabilitarea/ reconversia spatiilor publice a) Dezvoltarea activitatilor recreationale 1. Crearea unui centru multifunctional prin dezafectarea cladirii Garii Obor.
A. Reabilitarea infrastructurii de educatie.a) Modernizarea infrastructurii unitatilor de invatamantexistente / infiintarea de noi unitati de invatamant
1. Modernizarea unitatilor de invatamant existente. 2. Infiintarea de unitati de invatamant primar si gimnazial (o noua gradinita; o noua scoala; o cresa).3. Infiintarea de unitati profesionale: scoala profesionala/ de meserii.
B. Modernizarea procesului de invatamantobligatoriu, si cel profesional si tehnic
b) Programe de pregatire continua1. Infiintarea de centre de pregatire profesionala initiala si continua (in vederea asigurarii (re)insertiei pe piata fortei de munca; reconversia profesionala,adaptarea la cerintele pietei muncii, dezvoltarea antreprenoriatului) - corelate cu nevoile pietei muncii.
C. Modernizarea procesului de invatamantobligatoriu si vocational.
c) Educatie civica si antreprenoriala a tinerilor 1. Dezvoltarea unor cursuri de educatie civica si de antreprenoriat
2.2 Cresterea gradului de ocupare la nivelulzonei Baicului
A. Servicii de consiliere, orientare, organizarejobshop-uri.
a) Organizarea de targuri de locuri de munca1. Implicarea autoritatilor locale si a mediului de afaceri in organizarea de targuri de locuri de munca; acordarea de stimulente (burse de studiu, stagii depractica) tinerilor
A. Dezvoltarea serviciilor publice electronice a) Acces sporit la infrastructura IT1. Utilizarea metodelor de e-business prin implicarea autoritatilor in extinderea retelei de IT (inclusiv retele de wireless public).2. Realizarea de centre de informare pentru cetateni.
B. Dezvoltarea de servicii pentru mediulantreprenorial
a) Elaborarea unui program de atragere a investitiilor 1. Construirea unui centru de afaceri care sa includa si un incubator de afaceri.
1.2 Dezvoltarea sistemului de servicii publiceurbane
A. Comercializarea produselor agroalimentare a) Construirea si amenajarea de piete agroalimentare 1. Construirea unei piete agroalimentare si/ sau cresterea numarului de puncte volante
A. Reabilitarea si imbunatatirea infrastructurii de transport rutier locale.
2.1 Infrastructura de transport rutier
a) Reabilitarea/ Reconversia spatiilor publice
1. Crearea unui centru cultural multifunctional prin dezafectarea cladirii Garii Obor. 2. Dezvoltarea unei zone de agrement sau a unei artere rutiere prin ecologizarea terenului aferent triajului.3. Redimensionarea Garii Obor si transformarea intr-un punct intermodal pentru traficul de calatori (constructia unui metrou suprateran si/ sau intensificarea transportului in comun prin aducerea in zona a altor linii de transport si propunerea de noi statii).4. Infiintarea unei linii de metrou subteran.
1.2 Reabilitarea zonelor industriale/ de transport feroviar in vederea dezvoltarii de noi activitati.
1.3 Rezolvarea problemelor de mediu
1. Dezvoltare si competitivitate economica
2.1 Asigurarea accesului la educatie si formare a populatiei zonei Baicului
2. Dezvoltarea resurselor umane
1. Dezvoltarea comunitara (cultura, sanatate, servicii sociale, multiculturalism)
A. Reabilitarea infrastructurii sociale
1.1 Dezvoltarea sistemului de servicii publice urbane
1.2 Dezvoltarea sistemului de servicii sociale.
1.1 Infrastructura urbana
Obiectivul general: Imbunatatirea nivelului de trai allocuitorilor din zona Baicului
I. Imbunatatirea accesibilitatii simobilitatii in zona Baicului
II. Incluziune sociala, egalitate desanse, dezvoltarea resurselorumane si a serviciilor sociale
III. Dezvoltarea si diversificareaactivitatilor economice in zonaBaicului prin atragerea de investitiistrategice, dezvoltarea mediului deafaceri in mod durabil.
1. Dezvoltare urbana
2. Dezvoltarea infrastructurii de transport
3. Dezvoltarea infrastructurii de utilitati
3.1 Infrastructura de utilitati
1.1 Dezvoltarea mediului economic
Consiliul Local Sector 2 BucureştiPlan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
Decembrie 2008
233
6.4 Anexa 15 - Lista proiectelor individuale cu finanţare POR
Nr. crt. Denumire proiect Solicitant6 Obiectiv şi activităţi propuse
Obiectiv general: dezvoltarea economică, socială, echilibrată şi durabilă a localităţii, corespunzător nevoilor identificate şi resurselor specifice, prin concentrarea asupra dezvoltării urbane, prin îmbunătăţirea condiţiilor de infrastructură şi ale mediului de afaceri pentru a face din zona Baicului un loc mai atractiv pentru a fi locuit, un loc în care să investeşti şi să munceşti.. Obiectiv pe termen lung: îmbunătăţirea accesibilităţii şi mobilităţii în zona Baicului Obiective specifice:
• dezvoltarea urbană a zonei Baicului • îmbunătăţirea accesibilităţii şi a legăturilor cu zonele înconjurătoare; • creşterea competitivităţii economice a zonei; • creşterea calităţii infrastructurii şi a serviciilor sociale; • creşterea rolului societăţii civile în dezvoltarea zonei; • asigurarea protecţiei mediului în toate activităţile ce se desfăşoară în
zona Baicului. În vederea implementării acestui proiect integrat se vor realiza o serie de activităţi:
1. Elaborarea documentaţiilor de atribuire, lansarea licitaţiei publice, evaluarea., selectarea şi contractarea companiei (iilor) care se va/vor ocupa de întocmirea studiilor de fezabilitate, proiectelor tehnice, caietelor de sarcini şi detalii de execuţie pentru investiţiile propuse;
2. Elaborarea documentaţiei conform specificaţiilor din Ghidul Solicitantului din cadrul POR, Axa Prioritara 1.1:
2.1 Documentaţia de avizare pentru lucrările de intervenţie (inclusiv Analiza cost-beneficiu si avize, acorduri, autorizaţii) şi anexe: Studiu de trafic Studiu geo-tehnic Studiu topografic
2.2 Cererea de finanţare, inclusiv rezumatul proiectului 3. Lansarea licitaţiei publice, evaluarea, selectarea şi contractarea
constructorului (ilor) pentru realizarea investiţiilor; 4. Monitorizarea implementării proiectului de investiţii
2009 2012 VNS1 CPCE1 CN1 2.000.000 euro
6 Informaţiile incluse în această coloană trebuie să corespundă cu cele menţionate în Cererea de finanţare pentru proiectul respectiv la secţiunea 1 – Informaţii privind solicitantul 7 Valorile incluse în această coloană trebuie să corespundă cu cele menţionate în Cererea de finanţare pentru proiectul respectiv 8 Valorile incluse în această coloană trebuie să corespundă cu cele menţionate în Cererea de finanţare pentru proiectul respectiv 9 Valorile incluse în această coloană trebuie să corespundă cu cele menţionate în Cererea de finanţare pentru proiectul respectiv
Consiliul Local Sector 2 BucureştiPlan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
Decembrie 2008
234
2
Amenajare arhitecturală şi peisagistică în zona Baicului
Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Bucureşti
Obiectivul strategic principal constă în dezvoltarea economică, socială, echilibrată şi durabilă a zonei, corespunzător nevoilor identificate şi resurselor specifice, prin concentrarea asupra dezvoltării urbane, prin îmbunătăţirea condiţiilor de infrastructură şi ale mediului de afaceri pentru a face din zona Baicului un loc mai atractiv pentru a fi locuit, un loc în care să investeşti şi să munceşti. Obiectiv pe termen lung: îmbunătăţirea accesibilităţii şi mobilităţii în zona Baicului Obiective specifice:
• dezvoltarea urbană a zonei Baicului; • îmbunătăţirea accesibilităţii şi a legăturilor cu zonele
înconjurătoare; • creşterea competitivităţii economice a zonei; • creşterea calităţii infrastructurii şi a serviciilor sociale; • creşterea rolului societăţii civile în dezvoltarea zonei; • asigurarea protecţiei mediului în toate activităţile ce se desfăşoară
în zona Baicului. În vederea implementării acestui proiect integrat se vor realiza o serie de activităţi:
1. Elaborarea documentaţiilor de atribuire, lansarea licitaţiei publice, evaluarea., selectarea şi contractarea companiei(iilor) care se va/vor ocupa de întocmirea studiilor de fezabilitate, proiectelor tehnice, caietelor de sarcini şi detalii de execuţie pentru investiţiile propuse;
2. Elaborarea documentaţiei conform specificaţiilor din Ghidul Solicitantului din cadrul POR, Axa Prioritara 1.1, domeniul major de intervenţie 1.1: Planuri integrate de dezvoltare urbană, sub domeniul centre urbane: a) Studiul de fezabilitate, inclusiv Analiza cost-beneficiu (şi
avize, acorduri, autorizaţii) b) Cererea de finanţare, inclusiv rezumatul proiectului
3. Lansarea licitaţiei publice, evaluarea, selectarea şi contractarea constructorului(ilor) pentru realizarea investiţiilor;
4. Monitorizarea implementării proiectului de investiţii Tema de studiu are în vedere următoarele obiective:
• Redefinirea zonelor verzi din mediul urban la standarde europene; • Dotarea cu mobilier urban; • Echipamente de informare şi comunicare pentru accesul larg al
cetăţenilor la informaţii de interes public; Amenajarea locurilor de joacă pentru copii.
2010 2011 … … … 400.000 euro
3 Amenajări parcări zona Baicului
Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Bucureşti
Obiectiv general: reabilitarea infrastructurii urbane a zonei Baicului. Obiectiv pe termen lung: îmbunătăţirea accesibilităţii şi mobilităţii în zona Baicului Obiective specifice:
• sporirea confortului în utilizarea spaţiului carosabil şi al trotuarelor; • crearea de noi locuri de parcare rezidentiale pentru locuitori; • mai bună utilizare a spaţiilor publice;
În vederea implementării acestui proiect integrat se vor realiza o serie de activităţi:
1. Elaborarea documentaţiilor de atribuire, lansarea licitaţiei publice, evaluarea., selectarea şi contractarea companiei (iilor) care se
2009 2013 VNS2 CPCE2 CN2 1.850.000 euro
Consiliul Local Sector 2 BucureştiPlan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
Decembrie 2008
235
va/vor ocupa de întocmirea studiilor de fezabilitate, proiectelor tehnice, caietelor de sarcini şi detalii de execuţie pentru investiţiile propuse;
2. Elaborarea documentaţiei conform specificaţiilor din Ghidul Solicitantului din cadrul POR, Axa Prioritara 1.1, domeniul major de intervenţie 1.1: Planuri integrate de dezvoltare urbană, sub domeniul centre urbane: a) Studiul de fezabilitate, inclusiv Analiza cost-beneficiu (şi avize,
acorduri, autorizaţii) b) Cererea de finanţare, inclusiv rezumatul proiectului
3. Lansarea licitaţiei publice, evaluarea, selectarea şi contractarea constructorului (ilor) pentru realizarea investiţiilor;
4. Monitorizarea implementării proiectului de investiţii Spatiile de parcare vor fi amenajate după cum urmează :
• dimensiuni : 5,00 m x 2,5 m + calea de acces; • lucrări de amenajare : parcaje asfaltate, lucrate pe paviment cu
vopsea şi încadrate cu borduri din beton pentru delimitarea locaţiilor;
• se vor prevede plantari perimetrale; • se va proteja pe cat posibil vegetaţia existenta; • vor fi prevăzute coşuri de gunoi.
4
Sistem de supraveghere video şi management informaţional pentru creşterea siguranţei sociale şi prevenirea criminalităţii în arealul Baicului
Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Bucureşti
Obiectivul strategic principal constă în dezvoltarea economică, socială, echilibrată şi durabilă a zonei, corespunzător nevoilor identificate şi resurselor specifice, prin concentrarea asupra dezvoltării urbane, prin îmbunătăţirea condiţiilor de infrastructură şi ale mediului de afaceri pentru a face din zona Baicului un loc mai atractiv pentru a fi locuit, un loc în care să investeşti şi să munceşti. Obiectivul pe termen lung este asigurarea siguranţei, securităţii locuitorilor şi elevilor din zona Baicului. Obiective specifice: Instalarea unui sistem de supraveghere stradală şi în incinta şi proximitatea şcolii, care să asigure: • prevenirea şi combatearea actelor de violenţă în spaţiile publice; • prevenirea şi combaterea actelor de violenţă în şcoală; • prevenirea şi reducerea consumului de droguri în spaţiile publice şi în
incinta şcolii din zona Baicului. În vederea derulării acestui proiect sunt previzionate următoarele activităţi: În vederea implementării acestui proiect integrat se vor realiza o serie de activităţi:
1. Elaborarea documentaţiilor de atribuire, lansarea licitaţiei publice, evaluarea., selectarea şi contractarea companiei (iilor) care se va/vor ocupa de întocmirea studiilor de fezabilitate, caietelor de sarcini şi detalii de execuţie pentru investiţiile propuse;
2. Elaborarea documentaţiei conform specificaţiilor din Ghidul Solicitantului din cadrul POR, Axa Prioritara 1.1, domeniul major de intervenţie 1.1: Planuri integrate de dezvoltare urbană, sub domeniul centre urbane: a) Studiul de fezabilitate, inclusiv Analiza cost-beneficiu (şi avize,
acorduri, autorizaţii)
2010 2011 735.000 euro
Consiliul Local Sector 2 BucureştiPlan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
Decembrie 2008
236
b) Cererea de finanţare, inclusiv rezumatul proiectului 3. Lansarea licitaţiei publice, evaluarea, selectarea şi contractarea
companiei (iilor) în vederea achiziţionării si montarii sistemului de monitorizare;
4. Monitorizarea implementării proiectului de investiţii.
Total (buget proiecte) ∑=
n
iiVNS
1 ∑
=
n
iiCPCE
1 ∑
=
n
iiCN
1 4.985.000
euro Costuri implementare Plan integrat10
TOTAL 4.985.000 euro
10 Se vor specifica cheltuielile suplimentare necesare pentru implementarea Planului integrat, precum cele legate de echipa de management al PIDU. Aceste costuri nu reprezintă cheltuieli eligibile în cadrul Axei prioritare 1 a Programului Operaţional Regional, trebuind să fie asigurate de către promotorul/promotorii PIDU
Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Plan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
Decembrie 2008
237
6.5 Anexa 16 - Harta zonei de actiune
Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Plan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
Decembrie 2008
238
Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Plan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
Decembrie 2008
239
6.6 Anexa 17 - Fişe – propuneri de proiecte
6.6.1 Anexa 17.1 - Fişe proiecte POR
FIŞĂ - PROPUNERE PROIECT 1
ROMÂNIA REGIUNEA BUCUREŞTI-ILFOV
I. INFORMAŢII GENERALE DESPRE PROIECT: 1. Titlul proiectului
Modernizare strazi - zona Baicului (24 strazi)
2. Localizarea proiectului
Bucuresti, sector 2
3. Anul realizarii investitiei
2009
4. Durata proiectului
7 luni
5. Beneficiarul proiectului /Parteneri
Consiliul Local al Sectorului 2 al Municipiului Bucuresti
6. Entitatea responsabilă cu implementarea proiectului
Consiliul Local al Sectorului 2 al Municipiului Bucuresti
7. Coordonatele de contact ale beneficiarului proiectului
Str. Chiristigiilor nr.11-13, Sector 2 Bucuresti Director Toderita Angela 0372 106 199 Fax 021 209 62 52
Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Plan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
Decembrie 2008
240
II. DESCRIEREA PROIECTULUI: 1. Obiectivele proiectului (obiectiv general,
obiectiv specific)
Dezvoltarea economica, sociala prin imbunatatirea conditiilor de infrastuctura si ale mediului de afaceri in zona Baicului
2. Zonele ţintă şi / sau grupurile ţintă
Strazi cu sistem rutier grav degradat
3. Principalele activităţi din proiect
Elaborare documentatie Studiu de fezabilitate care cuprinde documentatie de modernizare drumuri, studii topo, studii geo si studiu de trafic.
4. Justificarea proiectului: nevoi identificate in Zona
Asigurarea unui trafic fluent care sa permita accesul salvarii, masinilor de pompieri in cazuri de urgenta, autospecialelor de salubritate si accesul autovehiculelor la riveran
5. Impactul estimat al proiectului (impact local, regional, national)
Impact local
III. INCADRARE IN TIMP : 1. Incadrare in timp
- Data de incepere a proiectului: - Data incheierii proiectului: - Situatia curenta a proiectului:
2010 2011 Realizarea documentaţiei proiectului la faza SF
IV. BUGET ESTIMATIV AL PROIECTULUI : 1. Estimaţi costul total al proiectului
10.700.811,49 RON sau 2.493.838,47 mii e uro
V. PRINCIPALA SURSA DE FINANTARE: Programul Operaţional Regional, Axa Prioritara 1, domeniul major de intervenţie 1.1: Planuri integrate de dezvoltare urbană, sub domeniul centre urbane
Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Plan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
Decembrie 2008
241
FIŞĂ - PROPUNERE PROIECT 2
ROMÂNIA REGIUNEA BUCUREŞTI-ILFOV
I. Identificarea proiectului
1. Titlul proiectului: Amenajare arhitecturală şi peisagistică în zona Baicului 2. Beneficiar: Consiliul Local Sector 2 Bucureşti, Bucureşti şi Primăria Municipiului Bucureşti 3. Persoane de contact: Consiliul Local al Sectorului 2, Bucureşti, Direcţia Administraţia Domeniului Public
II. Obiective
Obiectivul strategic principal constă în dezvoltarea economică, socială, echilibrată şi durabilă a zonei, corespunzător nevoilor identificate şi resurselor specifice, prin concentrarea asupra dezvoltării urbane, prin îmbunătăţirea condiţiilor de infrastructură şi ale mediului de afaceri pentru a face din zona Baicului un loc mai atractiv pentru a fi locuit, un loc în care să investeşti şi să munceşti. Obiectiv pe termen lung: îmbunătăţirea accesibilităţii şi mobilităţii în zona Baicului Obiective specifice:
• dezvoltarea urbană a zonei Baicului • îmbunătăţirea accesibilităţii şi a legăturilor cu zonele înconjurătoare; • creşterea competitivităţii economice a zonei; • creşterea calităţii infrastructurii şi a serviciilor sociale; • creşterea rolului societăţii civile în dezvoltarea zonei; • asigurarea protecţiei mediului în toate activităţile ce se desfăşoară în zona Baicului.
Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Plan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
Decembrie 2008
242
III. Încadrare în timp
1 Data de începere a proiectului: 2010 2 Data încheierii proiectului: 2011 3 Situatia curentă a proiectului: în planificare
IV. Localizare:
Arealul delimitat de următoarele străzi: Heliade Între Vii, Slugerul Dumitru, Paharnicul Turturea, Baicului, Niţă Ion şi lacul Fundeni. Zonele ţintă - locaţii din cartierul Baicului propuse pentru amenajare şi reamenajare ca amplasamente independente
V. Necesitatea proiectului:
În prezent, în Zona Baicului există un singur spaţiu verde amenajat Parcul Lunca Florilor, şi un loc de joacă în vecinătatea străzii Paharnicul Turturea. Din analiza zonei s-a observat existenţa mai multor spaţii neutilizate, şi a căror funcţiune nu sunt bine definite. Se consideră necesar transformarea unei părţi din aceste spaţii neutilizate în spaţii verzi, amenajate corespunzător (parcuri, locuri de joacă, terenuri de sport în aer liber). Imaginea degradantă a zonei Baicului are un impact negativ asupra atragerii investiţiilor şi dezvoltării de activităţi economice, fiind caracterizată prin:
• infrastructură de acces deficitară • infrastructură economică şi de comunicaţii slab dezvoltată, ceea ce determină activităţi comerciale cu volum redus. • lipsa de integrare a comunităţii rome • densitate mare a populaţiei • infrastructură tehnică(utilităţi) care necesită extinderi şi modernizări importante • un fond de locuinţe vechi, de o calitate foarte slabă a mediului construit; • lipsa spaţiilor verzi; • lipsa atracţiilor publice în zonă; • probleme de poluare;
Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Plan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
Decembrie 2008
243
• starea infracţională (criminalitate organizată, consum de droguri). VI. Descrierea proiectului: Proiectul vizează reabilitarea infrastructurii urbane şi îmbunătăţirea serviciilor urbane, prin amenajarea arhitecturală şi peisagistică a zonei. Proiectul îşi propune următoarele obiective:
- redefinirea zonelor verzi din mediul urban la standarde europene; - dotarea cu mobilier urban; - echipamente de informare şi comunicare pentru accesul larg al cetăţenilor la informaţii de interes public; - amenajarea locurilor de joacă pentru copii.
VII. Descrierea principalelor activităţi: În vederea implementării acestui proiect integrat se vor realiza o serie de activităţi:
1. Elaborarea documentaţiilor de atribuire, lansarea licitaţiei publice, evaluarea., selectarea şi contractarea companiei (iilor) care se va/vor ocupa de întocmirea studiilor de fezabilitate, proiectelor tehnice, caietelor de sarcini şi detalii de execuţie pentru investiţiile propuse;
2. Elaborarea documentaţiei conform specificaţiilor din Ghidul Solicitantului din cadrul POR, Axa Prioritara 1.1, domeniul major de intervenţie 1.1: Planuri integrate de dezvoltare urbană, sub domeniul centre urbane:
a) Studiul de fezabilitate, inclusiv Analiza cost-beneficiu (şi avize, acorduri, autorizaţii) b) Cererea de finanţare, inclusiv rezumatul proiectului
3. Lansarea licitaţiei publice, evaluarea, selectarea şi contractarea constructorului (ilor) pentru realizarea investiţiilor; 4. Monitorizarea implementării proiectului de investiţii
VIII. Impactul estimat al proiectului
- reducerea nivelului poluării în zonă; - îmbunătăţirea utilizării spaţiului disponibil de către locuitori; - crearea de spaţii verzi în vederea petrecerii timpului liber; - îmbunătăţirea calităţii vieţii; - creşterea valorii zonei.
IX. Parteneriat
Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Plan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
Decembrie 2008
244
1. Internaţional: N/A (nu este cazul) 2. Intern: Consiliul Local al Sectorului 2, Bucureşti, Direcţia Administraţia Domeniului Public
X. Buget estimativ: 854.316 euro
FIŞĂ PROIECT 3 <<AMENAJARI PARCARI IN ZONA BAICULUI>>>
I. INFORMAŢII GENERALE DESPRE PROIECT: 1. Titlul proiectului
Amenajari parcari in zona Baicului
2. Localizarea proiectului
Zona Baicului, Sector 2, Bucuresti
3. Anul realizarii investitiei
2009
4. Durata proiectului
4 luni
5. Beneficiarul proiectului /Parteneri
Primaria Sector 2 Bucuresti
6. Entitatea responsabilă cu implementarea proiectului
Primaria Sector 2 Bucuresti
7. Coordonatele de contact ale beneficiarului proiectului
Str. Chiristigiilor nr. 11-13
II. DESCRIEREA PROIECTULUI: 1. Obiectivele proiectului (obiectiv general,
obiectiv specific)
Dezvoltarea economica si sociala a zonei Baicului prin imbunatatirea conditiilor de infrastructura si ale mediului de afaceri. Obiective specifice: dezvoltarea urbana a zonei Baicului; imbunatatirea accesibilitatii si a legaturilor cu zonele inconjuratoare; cresterea competitivitatii economice a zonei; cresterea calitatii infrastructurii si a
Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Plan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
Decembrie 2008
245
serviciilor sociale; cresterea rolului societatii civile in dezvoltarea zonei; asigurarea protectiei mediului in toate activitatile ce se desfasoara in zona Baicului.
2. Zonele ţintă şi / sau grupurile ţintă
Zona Baicului
3. Principalele activităţi din proiect
Amenajare parcari, spatii verzi, trotuare
4. Justificarea proiectului: nevoi identificate in Zona
Infrastructura de acces deficitara; infrastructura economica si de comunicatii slab dezvoltata; densitate mare a populatiei
5. Impactul estimat al proiectului (impact local, regional, national)
Impact local
III. INCADRARE IN TIMP : 1. Incadrare in timp
- Data de incepere a proiectului: - Data incheierii proiectului: - Situatia curenta a proiectului:
15 Iulie 2009 15 Noiembrie 2009 Studiu de fezabilitate
IV. BUGET ESTIMATIV AL PROIECTULUI : 1. Estimaţi costul total al proiectului
270.000 EURO
V. PRINCIPALA SURSA DE FINANTARE: Programul Operaţional Regional, Axa Prioritara 1, domeniul major de intervenţie 1.1: Planuri integrate de dezvoltare urbană, sub domeniul centre urbane
Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Plan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
Decembrie 2008
246
FIŞA - PROPUNERE PROIECT 4
ROMÂNIA REGIUNEA BUCUREŞTI-ILFOV
I. INFORMAŢII GENERALE DESPRE PROIECT: 1. Titlul proiectului
Sistem de supraveghere video şi management informaţional pentru creşterea siguranţei sociale şi prevenirea criminalităţii în Zona BAICULUI
2. Localizarea proiectului
Proiectul ia în considerare monitorizarea arealului denumit „Zona Baicului”, situat în partea centrală a sectorului 2, delimitat de Str. Heliade între Vii la vest, Bd. Gării Obor la sud, Str. Baicului (până la C.F.) la est şi Str. Drăguşin Deleanu-Str. Greblei (până la malul Lacului Fundeni) la nord.
3. Anul realizarii investitiei
2009-2010
4. Durata proiectului
12 luni
5. Beneficiarul proiectului /Parteneri
Consiliul Local al Primăriei Sector 2
6. Entitatea responsabilă cu implementarea proiectului
Consiliul Local al Primăriei Sector 2
7. Coordonatele de contact ale beneficiarului Str. Chiristigiilor nr. 11 -13
Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Plan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
Decembrie 2008
247
proiectului II. DESCRIEREA PROIECTULUI: 1. Obiectivele proiectului (obiectiv general,
obiectiv specific)
Obiectivul general al proiectului: Îmbunătăţirea nivelului de trai al locuitorilor din Zona BAICULUI prin creşterea nivelului siguranţei sociale şi a securităţii acestora.
Obiectivul specific al proiectului: Supravegherea video permanentă (24/7) şi în timp real a zonei delimitate de str. Heliade între Vii, bd. Gării Obor, str. Baicului (până la calea ferată) şi str. Delea Draguşin - str.Greblei (până la malul lacului Fundeni), precum şi a unor obiective locale de interes cuprinse în această zonă, modernizarea managementului operaţional şi al resurselor, eficientizarea activităţilor de depistare, combatere şi instrumentare juridică a infracţiunilor şi creşterea gradului de protecţie a mediului.
2. Zonele ţintă şi / sau grupurile ţintă
Zonele ţintă ale proiectului sunt reprezentate de perimetrele cu potenţial ridicat de producere a fenomenelor infracţionale:
• Zonele de trafic intens (principalele artere rutiere şi intersecţiile acestora, în special spaţiile de trafic pietonal)
• Zonele de aglomerare urbană (spaţiile limitrofe zonelor comerciale, zona Gării Obor, zona din proximitatea complexului Piaţa Baicului)
• Zonele frecventate de elevi (zona de proximitate a şcolii 145 din Heliade între Vii nr. 36)
• Zonele de agrement (parcul Lunca Florilor, spaţii verzi amenajate) • Zonele cu grad ridicat de poluare prin deşeuri şi resturi menajere (malul Lacului
Fundeni) • Zona de proximitate a Centrului de Refugiaţi nr. 2 din Str. Vasile Stolnicu nr. 15
A Grupurile ţintă ale proiectului sunt reprezentate de entităţile care beneficiază direct sau indirect de creşterea nivelului de securitate a zonei BAICULUI:
• Populaţia care domiciliază în zonă • Şcoli • Instituţii
Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Plan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
Decembrie 2008
248
• Agenţi economici • Persoane care tranzitează zona
3. Principalele activităţi din proiect
• Organizarea Unităţii de Implementare a Proiectului (UIP) • Îndeplinirea formalităţilor de achiziţie publică • Obţinerea proiectului de execuţie • Achiziţia echipamentelor şi execuţia lucrărilor de instalare şi testare a
sistemului de supraveghere • Auditul proiectului • Asigurarea activităţilor de informare şi publicitate • Şcolarizarea şi instruirea operatorilor sistemului
4. Justificarea proiectului: nevoi identificate in Zona Îmbunătăţirea securităţii locuitorilor din sectorul 2 al capitalei, în special din zonele cu
risc ridicat de producere a infracţiunilor, asigurarea unui serviciu public de calitate şi gestionarea eficientă a resurselor aflate la dispoziţia PC sector 2, este condiţionată de cantitatea, veridicitatea ordinelor de misiune şi distribuirea lor în teritoriu precum şi calitatea informaţiilor necesare pentru stabilirea activităţilor personalului. La momentul actual, aceste informaţii au ca principale surse datele transmise de personalul distribuit în teritoriu şi serviciile publice gen 112, date insuficiente mai ales pentru prevenirea infracţionalităţii. Din punct de vedere edilitar, se constată disparităţi de dezvoltare între Zona Baicului şi celelalte zone ale Bucureştiului, caracterizate printr-un nivel ridicat al şomajului, nivel redus de educaţie, condiţiile precare de locuit, lipsa serviciilor medicale şi sociale, rata ridicată a criminalităţii. În zona de interes se înregistrează un grad ridicat de separare socială între populaţia rromă (10 % din totalul populaţiei zonei), populaţia de refugiaţi şi restul locuitorilor, datorită nivelului scăzut de educaţie şi a veniturilor reduse. Această segregare a condus la procese de formare a inegalităţilor şi la o distanţare socială (marginalizare şi chiar izolare) a populaţiei defavorizate, ceea ce duce la creşterea nivelului de agresivitate socială. Potrivit analizelor socio - economice, în Zona Baicului aproximativ 15% din tineri săvârşesc infracţiuni. Corectarea comportamentului antisocial al acestora trebuie să înceapă de la nivelul şcolilor, fiind necesară acordarea unei atenţii deosebite pentru asigurarea siguranţei elevilor în unităţile de învăţământ din zonă şi în proximitatea acestora. Instituţiile de învăţământ preuniversitar – Şcoala Generală nr. 145 de pe str.
Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Plan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
Decembrie 2008
249
Heliade între Vii şi de învăţământ preşcolar – 2 grădiniţe, dispuse în zone relativ izolate, sunt predispuse la acţiuni de agresare a elevilor şi cadrelor didactice, în special pe timpul serii precum şi altor pericole sociale, cum ar fi consumul şi traficul de droguri, comercializarea unor produse contrafăcute şi dăunătoare, consumul de băuturi alcoolice, răspândirea de materiale pornografice etc. De asemenea, o importanţă specială trebuie acordată şi Centrului de Refugiaţi nr.2, care reprezintă un obiectiv cu risc ridicat. Principalele infracţiuni, desfăşurate în Zona Baicului în ultimul an, sunt reprezentate de 112 accidente auto soldate cu 4 morţi, 66 răniţi grav şi 124 răniţi uşor precum şi cele 49 fapte de tâlhărie (43 stradale, 2 în Parcul Lunca Florilor, 4 în staţiile mijloacelor de transport în comun), 56 furturi din buzunare, poşete şi genţi, 139 fapte de furturi din auto, 114 distrugeri şi 54 infracţiuni privind traficul şi consumul de droguri. Nivelul crescut de infracţionalitate din Zona Baicului a creat o percepţie negativă a acesteia în rândul populaţiei sectorului 2, ceea ce conduce la necesitatea luării unor măsuri suplimentare pentru asigurarea siguranţei locuitorilor din zonă şi creşterea nivelului de securitate socială.
5. Impactul estimat al proiectului (impact local, regional, national)
• Creşterea nivelului de securitate socială şi siguranţă a cetăţeanului • Creşterea încrederii cetăţenilor în instituţiile publice • Prezentarea directă şi intuitivă a situaţiei obiectivelor supravegheate; • Asigurarea determinării din timp a apariţiei condiţiilor ce favorizează
producerea de evenimente; • Scăderea timpului de răspuns în cazul intervenţiilor pentru situaţii de urgenţă
şi criză; • Analiza statistică a fenomenului infracţional în arealul de interes; • Gestionarea eficientă a resurselor pe baza unui management informaţional
modern; • Crearea de baze de date centralizate şi rapoarte statistice intuitive privind
situaţia infracţionalităţii în teritoriu şi temporal, precum şi de planificare a resurselor, pe intervale medii şi lungi de timp
• Prevenirea infracţiunilor şi a operaţiunilor ilegale; • Asigurarea de baze de date pentru analiza evenimentelor;
Consiliul Local Sector 2 Bucureşti Plan integrat de dezvoltare urbană pentru zona Baicului
Decembrie 2008
250
• Asigurarea de probe juridice; • Asigurarea unui instrument obiectiv pentru definirea şi testarea altor sisteme; • Crearea factorului psihologic pentru scăderea infracţionalităţii în zonele de
risc; • Crearea de reflexe sociale benefice pentru societate la nivelul infractorilor şi al
victimelor acestora (teama de săvârşire a infracţiunilor „la vedere”, creşterea gradului de încredere a cetăţenilor potenţiale victime, etc.)
• Creşterea gradului de protecţie a mediului în zona vizată III. INCADRARE IN TIMP : 1. Incadrare in timp
- Data de incepere a proiectului: - Data incheierii proiectului: - Situatia curenta a proiectului:
2009 2010 Studiu de fezabilitate
IV. BUGET ESTIMATIV AL PROIECTULUI : 1. Estimaţi costul total al proiectului
662.050 euro / 2.845.888 lei la cursul 4,2986 lei/euro din 02.03.2009, fără TVA
V. PRINCIPALA SURSA DE FINANTARE: Programul Operaţional Regional, Axa Prioritara 1, domeniul major de intervenţie 1.1: Planuri integrate de dezvoltare urbană, sub domeniul centre urbane
![Plan Integrat Sector 6 Draft 16[1].03.2009](https://static.documente.net/doc/80x56/55cfe7405503467d968bb748/plan-integrat-sector-6-draft-161032009.jpg)
