ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

Plan de afaceri la SC. Bizzy Milk. SRL

COORDONATOR:Lect. univ. dr. ANGHEL Florin

STUDENTI: BOLNVESCU ALINA BIIC CAROLINA BORCAN FLORIN AN III, SERIA A, GRUPA 137

BUCURESTI, 2015Plan de afaceri la SC. Bizzy Milk. SRL

Sinteza planului de afaceri SC Bizzy Milk SRL va fi nregistrat in judetul Ilfov drept o societate cu rspundere limitat cu trei acionari principali si va avea un capital de 200 lei. Sediul central al firmei. Ferma va fi situat pe strada Fortului, nr. 21 A, Sat Rudeni, Oraul Chitila, Judeul Ilfov. Obiectul de activitate al societii l reprezint:- creterea vacilor;- producerea de lapte proaspt i pasteurizat;- comercializarea laptelui n sistem door-to-door; Firma va fi construit dup normele sanitar veterinare privind amplasarea, proiectarea si sistematizarea fermelor zootehnice.Afacerea va consta in distributia de lapte proaspat sau pasteurizat in sistem door-to-door in orasul Bucureti, pe baza unui abonament flexibil si prin comenzi ad-hoc on-line sau telefonice. Laptele va fi distribuit in recipiente de 1 sau 2 litri, in principiu dimineata, intr-un interval orar convenit cu clientul.Laptele este un aliment de baza, achizitionat frecvent, solicitat in principal de familii cu copii care dispun de putin timp pentru cumparaturi. Serviciul nostru de furnizare door to door a laptelui vine in intampinarea acestei categorii de consumatori dar raspunde totodata si unui model de consum mai vechi in Romania si destul de dezvoltat in tarile occidentale. Laptele este alimentul cel mai complex si mai usor asimilat de organism, constituind unul din alimentele de baza si in nutritia omului. Laptele este denumit si Sangele alb prin valoare sa hranitoare. Are peste o suta de substante nutritive necesare vietii omului (20 aminoacizi, peste 10 acizi grasi, 4 feluri de lactoze, 25 vitamine, peste 45 elemente minerale, proteine). Proteinele contin aminoacizi necesari cresterii si mentinerii sanatatii. Grasimea in afara de rolul ei energetic constituie si la formarea rezervelor de grasime in organism. Important este faptul ca substantele nutritive din lapte se gasesc in proportii optime, astfel ca laptele este asimilat de organism mai bine decat orice alt aliment. Atat laptele cat si produsele lactice maresc rezistenta organismelor fata de infectii si intoxicatii, ridicand nivelul de sanatate a populatiei.Livrarea de lapte la domiciliu este un model deja consacrat in spatiul occidental. Pe piata romaneasca, nisa este exploatata intr-o masura redusa si intr-o forma nestandardizata: mici producatori individuali care distribuie un produs ce nu ofera garantii asupra calitatii, nu respecta normele sanitare de depozitare, transport si ambalare. Segmentul de piat intitServiciul se adreseaza in principiu persoanelor care consuma lapte in mod frecvent, din urmatoarele categorii: Persoanelor active profesional, cu timp limitat pentru cumparaturi; Familiilor cu copii; Consumatorilor care sunt dispusi/isi permit sa plateasca un pret mai mare decat cel practicat de micii producatori-distribuitori; Locuitorilor unor zone rezidentiale recent construite, pentru care aprovizionarea cu lapte presupune in mod obligatoriu deplasarea la supermarket.Aria geografica de acoperire a serviciului va fi orasul Bucureti i zonele limitrofe ale acestuia.Serviciul de distributie a laptelui va fi furnizat mai intai pe zone restranse la nivelul unui cartier sau maxim doua cartiere limitrofe, in ideea dezvoltarii echilibrate si sustenabile a afacerii. Se va urmarii maximizarea potentialul unei zone clar definite inainte de a se trece la dezvoltarea unei zone noi.Avantajele competitive Livrarea acasa in conditiile convenite cu consumatorul, la un pret comparabil cu cel oferit de celelalte magazine; Fiind ridicat de la furnizor cu cateva ore inainte de livrarea la domiciliu, laptele este intotdeauna proaspat; Flexibilitate in ceea ce priveste achitarea contravalorii serviciului (in functie de abonament, se poate plati saptamanal sau lunar).

In Romania, consumul anual de lapte pe cap de locuitor este inca redus in comparatie cu restul tarilor europene, dar tendinta generala a ultimilor ani releva o piata in continua crestere.1. Rezultatele unui studiu al preferintelor de consum / cumparare privind produsele lactate (cercetare pe esantion reprezentativ pentru mediul urban, adulti, realizata in colaborare cu Gallup Romania) arata ca 84% din respondenti consuma lapte cel putin o data pe saptamana. 2 .Frecventa medie de consum in randul acestora este de 3,8 ori pe saptamana. Daca pana in urma cu cinci sase ani, laptele de consum al orasenilor provenea, in mare parte, de la taranii care-l vindeau in piete, ambalat in PET-uri refolosite, in prezent, locuitorii din mediul urban prefera varianta procesata, adica laptele pasteurizat.

Previzionarea veniturilor:Producie lapte/luna540 000 l

Pre litru lapte4 ron/litru

Venituri lunare2 160 000 ron

Venituri anuale25 920 000 ron

Total cheltuieli anualeCheltuieli salariale anuale243 600 ron

Cheltuieli furaje anuale244 800 ron

Cheltuieli utilitati anuale48 000 ron

Total cheltuieli anuale536 400 ron

Total venituri: 25 920 000 ronTotal cheltuieli :536 400 ron Profit brut:25 920 000 ron- 536 400 =25 383 600 ronProfit net=profit brut-impozit pe profit=25 383 600 ron- 4 061 376 ron=21 322 224 ronn prezent, firma Bizzy Milk dispune de un teren de 2000mp pe care se va construi grajdul si de cladirea administrative construit tot pe acest teren intravilan.Propunem ca valoarea investiiei s fie de aproximativ 140 000 euro. Din aceast sum firma contribuie cu 33% , adic cu 60 000 euro iar restul dorim s atragem de la banc ( 80 000 euro).Structura investitiei:Constructia si dotarea cu utilaje a fermei70 000 euro

Achzitie 50 de vaci de lapte Hollstein50 000 euro

Achizitie furaje necesare si alte cheltuieli20 000 euro

2. Prezentarea ntreprinderii SC Bizzy Milk SRL va fi nregistrat in judetul Ilfov drept o societate cu rspundere limitat cu trei acionari principali si va avea un capital de 200 lei. Sediul central al firmei. Ferma va fi situate pe strada Fortului, nr. 21 A, Sat Rudeni, Oraul Chitila, Judeul Ilfov. Obiectul de activitate al societii l reprezint:- creterea vacilor;- producerea de lapte proaspt i pasteurizat;- comercializarea laptelui n sistem door-to-door; Firma va fi construit dup normele sanitar veterinare privind amplasarea, proiectarea si sistematizarea fermelor zootehnice.

3. Produsele i serviciile firmeiPrezentarea naturii si destinaiei lorAfacerea va consta in distributia de lapte proaspat sau pasteurizat in sistem door-to-door in orasul Bucureti, pe baza unui abonament flexibil si prin comenzi ad-hoc on-line sau telefonice.Laptele va fi distribuit in recipiente de 1 sau 2 litri, in principiu dimineata, intr-un interval orar convenit cu clientulLaptele este un aliment de baza, achizitionat frecvent, solicitat in principal de familii cu copii care dispun de putin timp pentru cumparaturi. Serviciul nostru de furnizare door to door a laptelui vine in intampinarea acestei categorii de consumatori dar raspunde totodata si unui model de consum mai vechi in Romania si destul de dezvoltat in tarile occidentale.

Descrierea proceselor de fabricaie implicate

Procesul tehnologic de fabricare a laptelui de consum trebuie sa asigure obtinerea unui produs gata de consum, fiind pasteurizat i normalizat la un continut de grasime constant.

Figura nr. 1 Schema procesului tehnologic de obinere a laptelui de consum

Principalele faze tehnologice pentru fabricarea laptelui de consum sunt:1. receptia calitativa i cantitativa2. curatire i filtrare3. standardizare continut de grasime - pasteurizare4. depozitare tampon lapte pasteurizat racire5. ambalare6. depozitare, transport i livrare lapte de consum

1. Receptia calitativa i cantitativa a laptelui materie primaLaptele-materie prima este transferat de la zona de muls la zona pentru prelucrare.Tinand seama de rolul hotarator al calitatii materiei prime in ceea ce privete obtinerea unui produs de calitate, o deosebita atentie se acorda determinarii calitatii laptelui-materie prima.Aspectul calitativ al desfaurarii procesului tehnologic este urmarit prin determinarea pe parcursul intregului flux tehnologic a principalilor indici fizico-chimici si bacteriologici ai materiei prime i ai produsului finit, prin analize de laborator. Receptia calitativa consta in analiza organoleptica i examenul fizico-chimic i microbiologic, prin analize de laborator. Receptia cantitativa se realizeaza volumetric, prin masurarea volumului de lapte din bazinul de receptie cu ajutorul unei tije gradate.2. Curatire i filtrareIn prima faza a procesului tehnologic propriu-zis se urmarete indepartarea impuritatilor mecanice patrunse in lapte pe diferite cai, inainte de umplerea bazinului de receptie, chiar daca a fost filtrat la locul de producere, in ferma.Impuritatile sunt retinute prin montarea unor site la tuurile de golire a laptelui din recipientele de transport i in timpul prelucrarii ulterioare, in separatorul centrifugal.3. Standardizare continut de grasime - pasteurizareIn vederea asigurarii unei calitati i valori nutritive constante a laptelui de consum, continutul in grasime al acestuia este adus la o valoare constanta, functie de continutul de grasime al sortimentului dorit (lapte smantanit, partial smantanit, ex. 1.8% grasime sau lapte integral: 3,5-4% grasime). Aceasta presupune o reducere a continutului initial de grasime, cu ajutorul separatorului centrifugal, care asigura separarea grasimii din lapte sub actiunea fortei centrifuge, pe baza diferentei de greutate specifica a componentelor laptelui integral, i anume smantana i laptele smantanit.Separatorul centrifugal este inserat in fluxul de pasteurizare-racire lapte, smantanirea avand loc dupa preincalzirea laptelui in zona de preincalzire a pasteurizatorului.Pentru separarea grasimii, laptele se incalzete in zona de preincalzire a pasteurizatorului la temperatura de 35-45C i este introdus in tamburul de separare al separatorului centrifugal. Odata cu separarea grasimii are loc i o curatire a laptelui, impuritatile din lapte adunandu-se pe peretii capacului tamburului i se elimina prin demontarea i curatirea manuala a tamburului.Deoarece cantitatea de lapte prelucrat este redusa, maxim 2000 litri /zi, iar continutul de grasime dorit in laptele de consum este, in general, mai mic decat continutul de grasime al laptelui integral, procesul de standardizare are loc prin combinarea laptelui integral cu lapte smantanit, obtinut prin extragerea grasimii din laptele integral cu ajutorul separatorului centrifugal. Astfel, se introduce in vana de lapte de consum, o anumita cantitate de lapte integral, la care se adauga apoi cantitatea de lapte smantanit necesara, rezultata din calcul (bilant de materiale), pentru a se atinge continutul de grasime dorit.Standardizarea laptelui de consum se realizeaza dupa finalizarea operatiei de pasteurizare a laptelui integral, in vana de depozitare tampon i de racire a laptelui de consum, prin adaosul laptelui smantanit pasteurizat (laptele smantanit colectat intr-un rezervor de la separatorul centrifugal) preluat cu o pompa.Pasteurizarea laptelui se realizeaza printr-un regim termic care asigura distrugerea microorganismelor patogene, eventual prezente in laptele materie prima. Tratamentul termic aplicat laptelui trebuie sa asigure distrugerea bacilului tuberculozei (Mycobacterium tuberculosis) i a tuturor germenilor patogeni, precum i a florei banale, in proportie de peste 99,9%.Racire lapte pasteurizatDupa zona de mentinere la temperatura de pasteurizare, laptele este racit pentru depozitare, prin parcurgerea zonelor 10 i 11.Deoarece sectia nu este dotata cu instalatie de apa gheata, racirea finala (11) a laptelui la temperatura de maxim 4 C se realizeaza in vana tampon pentru laptele de consum, prevazuta cu instalatie proprie de racire.4. Depozitare tampon lapte pasteurizat- rcireDepozitarea laptelui pasteurizat se realizeaza in vana tampon pentru lapte de consum, unde se realizeaza i racirea finala a laptelui la temperatura de maxim 4 C, deoarece sectia nu este dotata cu instalatie de apa gheata.

5. Ambalare lapte de consumDeoarece laptele este un produs uor perisabil, iar expunerea la lumina are un efect de distrugere a vitaminelor i de a influenta aroma produsului, ambalajul trebuie sa-l protejeze de ocurile mecanice, de lumina i oxigen.Laptele pasteurizat pentru consum se ambaleaza in PET-uri de 2 .6. Depozitare, transport i livrare lapte de consumNavetele cu PET-urile de lapte de consum sunt stivuite pe europaleti, care sunt transportati cu ajutorul unui carucior tip liza in camera frigorifica a sectiei( dulap frigorific), la o temperatura de depozitare de 2 4 C.Transportul laptelui de consum, din momentul ieirii din camera frigorifica i pana in momentul ajungerii in reteaua de distributie, va trebui asigurat la o temperatura de maxim 4 C, cu ajutorul mijloacelor de transport auto dotate cu agregate frigorifice i termoizolate.

Tehnologia/logistica necesare Pentru preluarea, procesarea comenzilor si stabilirea graficului si traseului de livrare este nevoie de un birou/centru de operare. Pentru procesul de distributie este nevoie de un autoturism frigorific de dimensiuni mici (inchiriat sau achizitionat in leasing). Un web-site care sa prezinte oferta si care sa inregistreze comenzile on-line. Un soft care s tina evidenta comenzilor.

Caracteristici definitorii ale produselor si serviciilor

Laptele este alimentul cel mai complex si mai usor asimilat de organism, constituind unul din alimentele de baza si in nutritia omului. Laptele este denumit si Sangele alb prin valoare sa hranitoare. Are peste o suta de substante nutritive necesare vietii omului (20 aminoacizi, peste 10 acizi grasi, 4 feluri de lactoze, 25 vitamine, peste 45 elemente minerale, proteine). Proteinele contin aminoacizi necesari cresterii si mentinerii sanatatii. Grasimea in afara de rolul ei energetic constituie si la formarea rezervelor de grasime in organism. Important este faptul ca substantele nutritive din lapte se gasesc in proportii optime, astfel ca laptele este asimilat de organism mai bine decat orice alt aliment. Atat laptele cat si produsele lactice maresc rezistenta organismelor fata de infectii si intoxicatii, ridicand nivelul de sanatate a populatiei.Avand in vedere ca produsul principal al fermei noastre este laptele de vaca ,vor fi prezentate cateva din caracteristicile laptelui de vaca. Laptele este un lichid de culoare alb-galbuie secretat de glanda mamara a maniferelor care se caracterizeaza printr-o structura si compozitie complexa.Laptele de vaca se afla pe primul loc in alimentatia omului se aseamana cel mai mult cu laptele matern .Din punct de vedere al continutului in substanta uscata calitatea laptelui trebuie verificata prin examen organoleptic si de laborator ,fizico-chimic si biologic pentru a vedea daca corespunde cerintelor impuse materiei prime la fabricarea branzeturilor.Laptele este un sistem polidispers, ale carui parti componente se afla in diferite grade de dispersie: In solutie: lactoza, substante azotate cu molecula mica, saruri si vitamine hidrosolubile In dispersie: substantele proteice; In emulsie: substanta grasa, pigmenti si vitamine liposolubile.

Avantajele distributiei door-to-door : Asigura o economie de timp importanta pentru consummator; Livrarea acasa in conditiile convenite cu consumatorul, la un pret comparabil cu cel oferit de celelalte magazine; Fiind ridicat de la ferm cu cateva ore inainte de livrarea la domiciliu, laptele este intotdeauna proaspat; Flexibilitate in ceea ce priveste achitarea contravalorii serviciului (in functie de abonament, se poate plati saptamanal sau lunar).

Relevarea produselor competitiveLivrarea de lapte la domiciliu este un model deja consacrat in spatiul occidental. Pe piata romaneasca, nisa este exploatata intr-o masura redusa si intr-o forma nestandardizata: mici producatori individuali care distribuie un produs ce nu ofera garantii asupra calitatii, nu respecta normele sanitare de depozitare, transport si ambalare.

4. Programul de marketing i planul de vnzriSegmentul de piat intitServiciul se adreseaza in principiu persoanelor care consuma lapte in mod frecvent, din urmatoarele categorii: Persoanelor active profesional, cu timp limitat pentru cumparaturi; Familiilor cu copii; Consumatorilor care sunt dispusi/isi permit sa plateasca un pret mai mare decat cel practicat de micii producatori-distribuitori; Locuitorilor unor zone rezidentiale recent construite, pentru care aprovizionarea cu lapte presupune in mod obligatoriu deplasarea la supermarket.

Aria geografica de acoperire a serviciului va fi orasul Alba -Iulia.Serviciul de distributie a laptelui va fi furnizat mai intai pe zone restranse la nivelul unui cartier sau maxim doua cartiere limitrofe, in ideea dezvoltarii echilibrate si sustenabile a afacerii. Se va urmarii maximizarea potentialul unei zone clar definite inainte de a se trece la dezvoltarea unei zone noi.

Concurenii firmeiAfacerea Bizzy Milk va reprezenta o noutate pe piata orasului Bucureti din perspectiva modelului de afaceri. Cu exceptia micilor producatori care distribuie o cantitate limitata si in conditiile deja amintite, pe aceasta nisa nu exista distribuitori formali.Principala concurenta este data de modelul dominant de achizitie, reprezentat de supermarket-uri si de magazinele alimentare de proximitate i de comenzile ctre acestea pentru aducerea la domiciliu.

Strategia de marketingPornind de la constatarea ca piata consumului de lapte este in continua crestere, ne propunem sa revigoram un model de distributie prin oferirea unui produs de calitate, printr-o prezentare de exceptie (de la design-ul ambalajului, pana la cel al masinii cu care se face livrarea sau uniforma laptarului distribuitor) si prin promptitudine.Deoarece serviciul oferit presupune livrarea la domiciliu a unui produs ce respecta standardele calitative si sanitare, este un serviciu inovativ dar a carui necesitate trebuie constientizata si cultivata. Bizzy Milk se va remarca printr-un serviciu adaugat consistent, relatia directa cu consumatorul constituind un avantaj competitiv net fata de supermarket-uri si magazinele de proximitate iar calitatea garantata a produsului un element decisiv de diferentiere fata de fermierii individuali care distribuie laptele in recipiente nestandardizate si verificate din punct de vedere fito-sanitar.Strategia preturilor este una flexibila, care permite acordarea periodica de discount-uri clientilor fideli, tinand insa cont de modificarile ce pot surveni intre cererea si oferta de pe piata, dar si de factorul inflationist. Pretul pe litru se va putea situa putin sub pretul practicat de supermarket-uri, datorita faptului ca modelul de afaceri va scurta lantul distributiei in mod semnificativ.Strategia de promovare este proiectata in asa fel incat in faza initiala sa nu depaseasca posibilitatile de prestare pe care le asigura logistica. Va fi determinata o zona de penetrare, in care metoda de promovare va fi una directa: pliante in cutia postala. In acelasi timp, firma va beneficia de un website care va promova pe piata serviciul oferit si informatii utile tuturor celor interesati. Pentru maximizarea impactului mijloacelor electronice de promovare, in functie de costuri si de posibilitatile financiare, website-ul va fi la randul lui promovat prin publicitatea on-line. Sistemul electronic va premite si comandare on-line si relationare directa cu clientul. Personalizarea masinii de distributie va constitui un alt element de promovare cu impact vizual mai ales in zona in care distributia va fi lansata. Acest fapt va determina un factor de maximizare a vanzarilor pe zona deja delimitata.

Situaia vnzrilor n viitor

In Romania, consumul anual de lapte pe cap de locuitor este inca redus in comparatie cu restul tarilor europene, dar tendinta generala a ultimilor ani releva o piata in continua crestere.Rezultatele unui studiu al preferintelor de consum / cumparare privind produsele lactate (cercetare pe esantion reprezentativ pentru mediul urban, adulti, realizata in colaborare cu Gallup Romania) arata ca 84% din respondenti consuma lapte cel putin o data pe saptamana. Frecventa medie de consum in randul acestora este de 3,8 ori pe saptamana. Daca pana in urma cu cinci sase ani, laptele de consum al orasenilor provenea, in mare parte, de la taranii care-l vindeau in piete, ambalat in PET-uri refolosite, in prezent, locuitorii din mediul urban prefera varianta procesata, adica laptele pasteurizat.

5. Programul de dezvoltare a produselor i serviciilorPreul care va fi practicat de ctre Bizzy Milk va fi de 4 lei/litru. Se preconizeaz c acest pre va crete pe viitor din cauza creterilor de pre la elementele importante pentru producia i comercializarea laptelui cum ar fi: preul la combustibil, electricitate, creterea preurilor la furaje, scderea subveniilor, etc.Gradual si in functie de cerere, conceptul de distributie door-to-door poate fi dezvoltat pentru a include in oferta si alte produse lactate (iaurt, sana, lapte batut etc). Pentru aceste noi produse se va urmri ncheierea de contracte cu firme care au restaurant-cantin proprie pentru a le furniza angajatilor produsele lactate sau alimente de baza pentru micul dejun, cum ar fi produsele de panificatie si patiserie proaspete (paine pe vatra, croissante, cornuri etc), cu gradinite i scoli particulare. Dac acest concept de noi produse se va dovedi viabil si cu potential de cretere se va urmri externalizarea distribuiei ctre firme specializate.n urmtorii ani se va urmri o dezvoltare i modernizare continua a efectivului de vaci Blat romneasc i a tehnologiei de fabricaie a laptelui. Se dorete o implicaiei ct mai sczut a omului n procesul de fabricaie pentru a diminua riscul apariei unei contaminari a materiei prime i a crete standardele de producie.

6. Programul activitilor operaionaleObiectivul principal al firmei este amortizarea investitiei in primul an, realizarea unei productii anuale de 500 000 litri de lapte.Urmand ca din al doilea an sa creasca efectivul de vaci de lapte de la 50-100.Micarea efectivelorEste absolut necesar pentru a putea asigura : cresterea efectivului, mbunttirea structurii efectivului pe categorii de vrst si de productie, posibilitatea practicrii reformei n mod sistematic, ridicarea continu a potenialului productiv, mbunttirea indicilor de reproductie si sporirea productiei de lapte si carne.n procesul de crestere si exploatare a vacilor pentru lapte, reproductia reprezint un instrument important de ameliorare care asigur realizarea indicatorilor de producie la parametrii superiori si eficiena economic a fermei. Indiferent de mrimea fermei, calitatea materialului biologic utilizat, influeneaz semnificativ productiile obtinute si rezultatele economice. Exploatarea rational a unei ferme de vaci de lapte impune realizarea unei structuri optime a efectivului, care s menin matca la ponderea de 50-55% din efectivul total cu urmtoarea structur pe stri fiziologice: 80-85% vaci n productie si 15-20% vaci ncrcate.n ara noastr exist o preocupare permanent pentru valorificarea tuturor posibilitilor de sporire a productiei de lapte, n vederea asigurrii cantittilor optime pentru hrnirea rational a populatiilor. Pentru realizarea productiilor de lapte planificate a se obtine este necesar s se actioneze n directia asigurrii tuturor factorilor care influenteaz productia de lapte (individual si total): Se vor mentine n exploatare doar vacile care se ncadreaz n tipul fiziologic respirator; Vrsta maxim de exploatare va fi de 7,5 ani (5 lactatii); Vrsta de introducere la reproductie va fi conditionat de greutatea corporal (70% din greutatea animalelor adulte); Respectarea repausului mamar de 60 zile; Asigurarea conditiilor optime de ntretinere si hrnire; Aplicarea sistemului de ftri esalonate pentru asigurarea ritmicittii productiei; Respectarea tehnologiei de muls; Asigurarea unui regim de miscare corespunztor; Respectarea programului zilnic care duce la crearea unor reflexe conditionate; Reducerea la minim a influentei nefavorabile a factorilor de mediu; Respectarea tehnologiei de reproducie a vacilor;

Programarea produciei de lapteProducia de lapte este influentat de o multitudine de factori, dintre care mentionm: rasa, structura de vrst a efectivului de vaci, sistemul de ftri adoptat, durata unei lactatii, conditiile de ntretinere, etc. Deoarece productia de lapte este neuniform n decursul perioadei de lactatie, programarea pe luni si trimestre se poate face utiliznd diferite metode cum ar fi: metoda curbei de lactatie, metoda productiei medii zilnice pe luni de lactatie si metoda bazat pe folosirea unittii conventionale vac unitate ipotetic . n cazul nostru vom opta pentru metoda curbei de lactatie fiind cea mai real si frecvent folosit n practic.Metoda curbei de lactatie are ca element specific de calculatie, productia medie pe un animal, repartizat pe luni de lactatie, determinat cu ajutorul curbei de lactatie. Curba de lactatie reprezint ponderea procentual a productiei de lapte pe luni de lactatie, n raport cu productia medie pe ntreaga lactatie.

Previzionarea productie lapte:EfectivCantitate lapte/ziCantitate lapte/lunaCantitate lapte /an

1 vaca30 l900 l10 800 l

50 vaci1500 l45 000 l540 000 l

De aici reise ca o cantitatea totala de lapte previzionata pentru primul an este de 540 000l/lapteFurajarea animalelor se face numai cu furaje ecologice, iar furajarea cu furaje convenionale se poate face cu maxim 10% din raia furajer. Furajele folosite sunt: amestec uruial de porumb, gru, orz, floarea soarelui sau produse secundare ale acestora; furaje suculente formate din: siloz, sfecl furajer, sfecl de zahr, dovleac, cartofi administrai n ntregime sau preparate; furaje fibroase formate din: fn natural i de legumoinoase de bun calitate; produse secundare formate din: tiei de sfecl, borhot de spirt, borhot de sfecl, coceni de porumb, paie de cereale. FurajareaDintre factorii tehnologici furajarea are influenta cea mai mare asupra productiei de lapte. Productia realizat este n corelatie direct cu aportul de substante nutritive, ntruct laptele este sintetizat la nivelul glandei mamare, pe baza nutreturilor provenite din nutreturile consumate. n acelasi timp, prin ratia administrat trebuie s se asigure desfsurarea normal a functiilor vitale si dezvoltarea produsului de conceptie. Modul de hrnire a vacilor influenteaz, n mare msur, eficienta economic n exploatare, ntruct peste 60 % din cheltuielile anuale ntr-o ferm sunt reprezentate de costul furajelor.Pentru exteriorizarea capacittii productive n practica hrnirii vacilor se impune respectarea unor principii, care concur la valorificare superioar a nutreturilor si deci la obtinerea unor productii mari de lapte: Administrarea unor cantitti suficiente de furaje si de calitate bun adic, la ntocmirea balantei furajere se are n vedere efectivul de vaci din ferm, modul de repartitie a ftrilor, dezvoltarea corporal a vacilor, starea fiziologic si productia de lapte planificat, urmrind ca pe tot parcursul anului s se asigure raitii echilibrate n substante nutritive si care s satisfac din punct de vedere cantitativ necesarul de hran. Numrul de tainuri- se stabileste n functie de nivelul productiv si nutreurile care alctuiesc ratia. La vacile cu producie mare de lapte se recomand administrarea nutreturilor de volum n trei tainuri, iar la cele cu productii mijlocii sau sczute n dou tainuri. Concentratele se administreaz progresiv pn ce animalele nu mai rspund prin productie. Programul de administrare a tainurilor se recomand ca tainurile s se dea la intervale egale de timp, pentru formarea unor reflexe conditionate favorabile unei digestii mai bune a furajelor. Igiena furajelor nu se administreaz furaje alterate. Succesiune de administrare a furajelor - fibroase concetrate suculente (siloz, semisiloz, sfecl) fibroase; durata hrnirii 4 10 ore/zi. Asigurarea n ratie a nivelului optim de celuloz Forma fizic de administrare a nutretturilor influenteaz cantitatea de lapte dar mai ales procentul de grsime din lapte: Concentratele sub form granulat reduc risipa. Dac nu este posibil granularea se vor administra sub form de uruial mare. Fibroasele se administreaz ca atare sau tocate la dimensiuni mai mari. Nutretul nsilozat tocat la dimensiuni foarte mici (sub 1 cm) reduce timpul de rumegare, secretia salivar si mreste aciditatea n rumen. Organizarea furajrii se face pe grupe tehnologice de vaci, n functie de nivelul productiv si starea lor fiziologic, folosind o ratie de baz care se suplimenteaz cu concentrate, n raport cu cerintele fiecrei grupe tehnologice. Schimbarea regimului de hrnirea trebuie s se fac treptat, pentru a permite diferitelor tipuri de simbionti ruminali s se adapteze la noua surs de hran. Asigurarea odihnei dup furajare este absolut necesar pentru odihn si rumegare. Asigurarea necesarului de ap este necesar pentru functiile vitale ale organismului si pentru sinteza laptelui. Se recomand ca vacile s aib acces liber la ap, folosind adptoare automate. Nutreturile indicate. Se prefer fnurile de leguminoase (lucern, trifoi) sau amestecuri de leguminoase si graminee (borceaguri) recoltate si conservate n conditii optime, n cantitate de:- 4-7 kg/cap/zi fn leguminoase- 2-4 kg/cap/zi fn de graminee- 20-30 kg siloz de porumb cu peste 30% nutret combinat cu:- 35 % porumb- 15 % orz- 15 % srot de floarea soarelui- 15 % srot soia- 15 % trte gru- 5 % amestec mineral:40 % carbonat Ca30 % fin oase17 % sare13 % premix pentru vaciConcentratele trebuie s acopere 60-70 % din valoarea nutritiv a ratiei.Calcularea ratiei:Cantitatea de furaje pe care o manaca o vaca intr-o zi depinde in principal de capacitatea rumenului si de timpul de stagnare al diferitelor nutrienti in rumen. Aceasta cantitate il intereseaza pe nutritionist deoarece prin ea trebuie sa asigure energia si substantele nutritive necesare dezvoltari animalului. Din aceasta cauza in ratiile de furaje care se intocmesc s-a introdus un indicator de normare a acesei cantitati care se exprima in substanta uscata ingerata kg - orientativ acest indicator se poate stabilim si daca socotim: 1-1,5 kg SU/100 kg greutatea corporala 0,4-0,5 kg SU /litru pe lapte

Daca la o vaca de 600 kg si o productie de 30 de litri trebuie sa asiguram un consum zilnic de 17 kg furaje SUFurajarea vacilor:360 zile*50 vaci*17kg/zi=306 000 kg furaj306 000*0,8ron/kg/furaj=244 800 ron cheltuieli furaje anualeTotal cheltuieli furaje anuale 244 800 ron

Microclimatul adposturilor trebuie s asigure confortul optim: temperatura 5-25 0C, umiditate 55-75%, cureni de aer 0,1-0,5 m/s, gazele nocive n limitele admise: doxidul de carbon 0,04-0,15%, acceptabil ntre 0,10-0,25% amoniacul optim-absent, limita maxim 0,02 mg/m; hidrogenul sulfurat optim absent, admisibil 0.01 mg/l; lumina 60-70 lucsi cu o durat maxim de 16 ore pe zi; nivelul fonic admis este maxim de 60 decibeli. Venilatia natural trebuie s asigure schimbul normal de aer curent, aproximativ 120-150 m3/cap de vac/or. La pune animalele trebuie ferite de insolaii, ploi reci cu vnt puternic i grindin.Elementele din care este alcatuit grajdul: separatoare cusete Porti divizoare si gardur pluguri racolare dejectii perii tava dezinfectare picioare prelate covoare din cauciuc iesle fan ventilatoare si pulverizatoare

Zona de furajare este amplasat opus zonei de odihn, pe un perete longitudinal al adpostului, cu o ltime de 3,5-4 m. n zona de furajare este delimitat prin vopsire un spatiu, pentru administrarea furajelor de volum, direct pe pardoseala de ciment a zonei de furajare. Accesul la furaje are loc prin intermediul unui grilaj metalic, care individualizeaz locul de furajare, evitnd deranjul reciproc. n timpul furajrii vacile pot fi contentionate la iesle printr-un sistem de blocare colectiv. Transportul furajelor n adpost se va face cu remorca tehnologic astfel nct n maximum o or toate animalele vor fi furajate.

ADPAREA se realizeaz cu adptorile izoterme OASIS deosebit de rezistente n cele mai vitrege condiii de exploatare (mediu coroziv, variai de temperatur) care vor asigura necesarul de ap pentru un adpost de 55 capete vaci. De menionat c aceste adpatori nu necesit nclzire electric ceea ce duce la un cost sczut de exploatare si se ntrein foarte usor. Se vor folosi adptori OASIS cu dou clapete (capacitate maxim 40 capete vaci) si OASIS cu o clapet (capacitate maxim 20 capete vaci ) pentru a asigura necesarul de ap la un adpost de vaci si respectiv cte o adptoare OASIS cu o clapet la fiecare box pentru adpostul de tineret.

EVACUAREA DEJECTIILOR se realizeaz cu plugul raclor tip DM (delta), acionat hidraulic, prin culisarea unei sine profil U, implementat n aleia de beton cu o ltime de 3,5 m. Plugul raclor DM are o ltime de lucru de 3,5 m, puterea sistemului de actionare de 2,2 Kw, adncimea spatiului de lucru de 20 cm (diferenta de nivel dintre paturile de odihn si aleea de miscare) si necesit un spatiu pentru amplasarea sistemului de acttionare de 1,8 m. Pentru prevenirea suprasolicitrii plugului, se recomand pornirea lui de minimum 2 ori n intervalul de 24 de ore n vedrea curtarii aleii. La captul adpostului va fi un canal transversal de colectare a dejectiilor de unde vor fi mpinse n bazinul colector. Acest sistem este aplicat att n adposturile pentru vaci ct si n adpostul pentru tineret compartimentat pe categorii de vrst.De asemenea padocul va fi prevzut cu un canal de colectare si evacuare a dejectiilor.CURTAREA ONGLOANELOR se face cel putin o dat pe an si ori de cte ori este nevoie, pentru a evita aparitia unor afectiuni podale si reforma animalelor nainte de a atinge vrful productiei. Animalul este contentionat pe platforme cu propulsie sau simple si cu un bisturiu special se curt fiecare membru. Organizarea mulsuluiMulgerea mecanic asigur o eficient economic mult sporit, reduce considerabil efortul fizic si determin obtinerea unui lapte cantitativ si calitativ superior. Pentru reusita mulgerii mecanice, sub aspect tehnologic si al eficienei economice, se impune ca n ferm s se asigure anumite conditii: calificarea mulgtorilor prin scolarizare; vacile s se preteze la mulsul mecanic respetiv s aib ugerul bine dezvoltat, cu o simetrie functional si vitez de muls bun; dotare tehnic corespunztoare, efective mai mari de vaci pe ferm si respectarea cerinelor privind aplicare mulsului mecanic.Mulgerea n sli de muls se practic la ntretinerea nelegat si se realizeaz ntr-o constructie special, prevzut cu mai multe ncperi: sala de muls propriu-zis, padocul de asteptare, sala de rcire si pstrarea laptelui, locul cu generatorul de vacuum. Padocul de asteptare comunic direct sau prin culoare cu sala de muls si adpostul de vaci.Pardoseala acestei sli are suprafata rugoas, pentru a evita alunecarea si asigur ca. 1,5 m2 pe vac. Sala de muls se amplaseaz la distanta de cel mult 18 m fat de adpostul vacilor.n slile n care mulgerea vacilor se face n grup poate s existe un aparat de muls la fiecare stand sau un aparat la dou standuri. Numrul de standuri care revine pe un aparat de muls influenteaz eficienta muncii, valoarea investiiilor initiale si calitatea mulgerii. Intensitatea iluminrii n sala de muls va fi de 5,6 W/m2 .Mentionm c n conditiile noastre este nevoie si de un generator de curent n caz de variatie pentru a evita eventualele probleme n timpul mulsului.7. Managementul activitilorStructura de personal al firmei este urmatoarea un administrator un economist un inginer zootehnist un veterinar 10ngrijitori 1 sofer 5 lucrtori n producia de lapte pasteurizatManagerul este proprietarul firmei i ia toate deciziile importante privind afacerea. Programul de lucru este de 8 ore/zi,administratorul care este si actionar al firmei se ocupa de bunul mers al firmei ,reprezinta societatea in fata institutiilor publice(Casa de asigurari sociale, Casa de asigurari de sanatate, Inspectoratul teritorial de munca). Economistul se ocupa de evidentele contabile (bilant,cont de profit si pierderi,balante), nregistreaza orice intrare si iesire, intocmeste actele necesare, veterinarul supravegheaza bovinele din ferma iar inginerul zootehnist supravegheaza bunul mers al fermei. oferul distribuie laptele ambalat ctre client i preia eventualele comenzi de la domiciuliul clienilor atunci cnd face livrarea. Cei 5 lucrtori n producia de lapte asigur tot procesul de transformarea a laptelui ca materie prim n lapte pasteurizat.Toi angajaii vor fi motivate prime cu ocazia celor dou srbtori importante( Pate i Crciun) i de asemenea la sfritul anului. Tot cu ocazia de sfrit de an se va organiza o petrecere la care vor participa si familiile angajaiilor. Mai mult de att, angajai au un discount de 15% la produsele fabricate dac vor s consume.

8. Planul financiarPrevizionarea veniturilor:Producie lapte/luna540 000 l

Pre litru lapte4 ron/litru

Venituri lunare2 160 000 ron

Venituri anuale25 920 000 ron

Previzionarea cheltuielilor: Cheltuieli cu intretinerea fermeiCheltuieli lunare cu apa500 ron

Cheltuieli cu carburant2000 ron

Cheltuieli cu energia electrica1 500 ron

Total cheltuieli utilitati lunare4 000 ron

Total cheltuieli utilitati anuale48 00 ron

Cheltuielile cu salariileCategoria de personalSalariu brut lunarNumr de persoaneCheltuieli cu salariile brute

Administrator1 50011 500

Economist1 50011 500

Inginer 1 80011 800

Veterinar1 5001 1 500

ngrijitori 80010 8 000

ofer 10001 1 000

Lucrtori producie 10005 5 000

Total cheltuieli lunare20 300

Total cheltuieli salariale anuale243 600

Total cheltuieli anualeCheltuieli salariale anuale243 600 ron

Cheltuieli furaje anuale244 800 ron

Cheltuieli utilitati anuale48 000 ron

Total cheltuieli anuale536 400 ron

Total venituri: 25 920 000 ronTotal cheltuieli :536 400 ron Profit brut:25 920 000 ron- 536 400 =25 383 600 ronProfit net=profit brut-impozit pe profit=25 383 600 ron- 4 061 376 ron=21 322 224 ron

9. Oferta final sau intreprenorial a planului de afaceri.

n prezent, firma Bizzy Milk dispune de un teren de 2000mp pe care se va construe grajdul si de cladirea administrative construit tot pe acest teren intravilan.Propunem ca valoarea investiiei s fie de aproximativ 140 000 euro. Din aceast sum firma contribuie cu 33% , adic cu 60 000 euro iar restul dorim s atragem de la banc ( 80 000 euro).

Structura investitiei:Constructia si dotarea cu utilaje a fermei70 000 euro

Achizitie 50 de vaci de lapte Hollstein50 000 euro

Achizitie furaje necesare si alte cheltuieli20 000 euro