PRODUSUL INTERN BRUT  

Cap. I. DefinitieCap. II. Componentele PIB:Cap. III. Metode de calcul ale PIBCap. IV. Pib si inflatiaCap. V. Evolutia PIB in Romania din 1862 -2000Cap. VI. Evolutia PIB in perioada 1989 -2012

Produsul intern brut (prescurtat PIB) este un indicator macroeconomic care reflectă suma valorii de piață a tuturor mărfurilor și serviciilor destinate consumului final, produse în toate ramurile economiei în interiorul unei țări în decurs de un an. Acesta se poate calcula și la nivelul unei regiuni sau localități.

PIB = consum + investiții + exporturi − importuri

Economiștii au împărțit termenul de consum general în două părți: consumul privat și cheltuielile sectorului public,astfel PIB se paote exprima si sub urmatoarea formula

PIB = consum privat + consumul statului+ investiții + (exporturi −

importuri).

Componentele PIB:

Consumul privat - este în mod normal cea mai mare componentă a PIB, reprezentând cheltuielile gospodăriilor în economie. Aceste cheltuieli pot fi clasificate în : bunuri durabile, bunuri perisabile și servicii. Exemple: hrană, chirie, bijuterii.

Cheltuielile statului - sau consumul sectorului public, reprezintă suma tuturor cheltuielilor guvernamentale pentru bunuri finite și servicii. Include salariile angajaților din sectorul public, cumpărarea de armament etc

Investițiile - includ investiții în fabrici, echipamente, inventar și nu include schimburile de active existente. De exemplu: cumpărarea de software, cumpărarea de mașini și echipamente. Cheltuielile gospodăriilor pentru noi locuințe fac parte din investiții.

Exporturile - reprezintă exporturile brute ale unei țări, incluzând bunuri și servicii, destinate consumului într-o altă țară

Importurile - reprezintă importurile brute.

Metode de calcul ale PIB

Presupunand o economie in care se produc n bunuri p in n cantitati q, atunci

PIB= Calculul P.I.B. se realizeaza, in general,

pornind de la trei metode: metoda valorii adaugate (sau metoda

productiei) metoda cheltuielilor (sau a utilizarii

productiei finale) metoda veniturilor

n

iiiqp

1

Metoda valorii adaugate

In esenta, aceasta metoda consta in insumarea valorii adaugate brute obtinute in toate unitatile din interiorul tarii si agregarea valorii pe ramuri si pe ansamblul economiei nationale.

n

iiVABBIP

1

...

Daca la P.I.B. exprimat in preturile factorilor (P.I.B.PF) adaugam impozitele indirecte nete (IIN), obtinem produsul intern brut in preturile pietei (P.I.B.PP):

P.I.B.PP =P.I.B.PF +IIN Produsul intern net in preturile factorilor (P.I.N.PF)

exprima valoarea adaugata neta (V.A.N.) a agentilor economici, sectoarelor sau ramurilor economiei nationale si se calculeaza scazand consumul de capital fix sau amortizarea din valoarea adaugata bruta :

ABIPNAVABAVNIP PFPFPFPF ............

Pentru a obtine produsul intern net in preturile pietei (P.I.N.PP), se aduna impozitele indirecte nete (IIN) la valoarea adaugata neta in preturile factorilor (V.A.N.PF):

P.I.N.PP= + IIN=P.I.N.PF +IIN

Metoda cheltuielilor (sau a utilizarii productiei finale)

Aceasta metoda consta in insumarea tuturor cheltuielilor efectuate in cadrul unei economii nationale pentru achizitionarea de bunuri materiale si servicii la preturile pietei, mai putin cele privitoare la bunurile si serviciile importate.

Din aceasta perspectiva, P.I.B.PP va include in structora sa consumul privat (CPV), cheltuielile guvernamentale sau consumul public (CPB), investitiile brute (Ib) si exportul net (En).

P.I.B.PP=CPV + CPB + Ib + En

Metoda veniturilor

Metoda veniturilor consta in agregarea veniturilor agentilor economici, din activitatea economica si din patrimoniu. In acest sens, in P.I.B. sunt incluse salariile reprezentand recompensarea muncii, profitul ce revine intreprinzatorilor si veniturile din proprietate, precum rente si dobanzi. La acestea se adauga consumul de capital fix (amortizarea).

P.I.B. = Salarii + Profit + Rente + Amortizarea

Pib si inflatia

P.I.B. poate fi exprimat utilizind doua tipuri de preturi: preturi curente si preturi constante. Preturile constante reprezinta preturile curente ale unei perioade anterioare. Prin utilizarea preturilor curente se obtine P.I.B. nominal, in timp ce exprimarea bunurilor si serviciilor finale in preturi constante conduce la P.I.B. real. Intr-o economie in care se obtin n bunuri, P.I.B. nominal este:

n

iiiN qpBIP

1

11...

Daca raportam P.I.B. nominal la cel real, obtinem deflatorul P.I.B.

Se numeste deflator deoarece poate fi utilizat pentru ajustarea prn deflatie (sau inflatie) a calculatiilor indicatori macroeconomici in preturi curente, cu scopul de a ajunge la masurarea modificarilor reale ale productiei. Deflatorul P.I.B. (DP.I.B.) se calculeaza astfel

Deflatorul P.I.B=

Deflatorul P.I.B. compara pretul bunurilor intr-un an cu pretul acelorasi bunuri intr-un an considerat de baza. Cu ajutorul deflatorului se poate determina evolutia preturilor in cadrul unei economii

cunoasterea deflatorului si a P.I.B. nominal permite determinarea P.I.B. real.

P.I.B.N = P.I.B.R * DP.I.B

R

N

BIP

BIP

...

...

Evolutia PIB in Romania din 1862 -2000

Au fost date publicității datele privind evoluția Produsului Intern Brut al României în date comparabile de la 1862 pana in 2000

Datele sunt incluse în lucrarea ”Produsul Intern Brut al României 1862- 2000 Serii statistice seculare și argumente metodologice”, elaborată de Victor Axenciuc cu sprijinul INS și susținerea Băncii Naționale a României.

Evoluția PIB, exprimat în dolari SUA la valoarea din anul 2000 și la paritatea puterilor de cumpărare standard ( ajustat cu nivelul prețurilor), atât în expresia la nivel național cât și ca valoare pe locuitor, pentru a ne putea face o idee asupra modului în care a evoluat nivelul de trai potrivit acestui indicator sintetic ( vezi tabelul ).

Primul l PIB al României a fost calculat la ceva mai mult de 2 miliarde de dolari ( la valoarea din anul 2000), la proclamarea regatului din 1881 urcase la peste 3 miliarde dolari și a trecut de 6 miliarde dolari la sfârșitul secolului XIX. Pragul de 1.000 dolari pe locuitor a fost atins încă din anul 1892 și reiterat în 1900, după reculul la doar 738 dolari în 1899.

Realizarea României Mari a adus în 1920 o creștere a PIB cu circa 50%, până la aproape 12 miliarde dolari,

În 1944, PIB-ul coborâse în apropierea reperului de 10 miliarde dolari iar în 1946, pe fondul secetei a coborât sub 8 miliarde dolari, adică sub valoarea echivalentă din 1914. Odată demarată refacerea economică de după război, evoluția a fost foarte rapidă. PIB/locuitor s-a dublat în 1950 și s-a triplat în 1953, pentru a ajunge aproape de patru ori ma imare în 1955, an în care a depășit și nivelul de 40 miliarde dolari.

România a intrat în era Ceaușescu cu 70 miliarde dolari. Au urmat o serie de cincinale în care progresul pe baza tehnologiilor importate din Occident a fost rapid. Bariera celor 100 miliarde dolari a fost spartă în anul 1970, 150 miliarde dolari în 1975 iar în 1979 ajunsesem deja la 203 miliarde dolari.

Evenimentele din decembrie ne-au găsit la nivelul de circa 225 miliarde dolari și 9.700 dolari pe locuitor, după care a urmat o prăbușire rapidă.

O interogare pe site-ul usinflationcalculator.com ne dă un dolar 2011 mai slab cu 23.4% decât cel din 2000 ca putere de cumpărare dar nu avem la dispoziție și datele privind evoluția relativă a prețurilor pentru a putea face conversia exactă la paritatea puterilor de cumpărare standard

Evolutia PIB in perioada 1989 -2012

Dupa Revolutia din 1989,evolutia PIB poate fi impartita in mai multe etape:

Anii de scadere (1990 – 1992) Anii de stagnare sau crestere usoara

(1993 – 1999) Anii de crestere sau formarea

„bulei” economice (2000 – 2008) Anii de recesiune (2009 – prezent)

Anii de scadere (1990 – 1992)

In primii trei ani de dupa revolutie, produsul intern brut al Romaniei a scazut de la 40,8 mld. dolari, in 1990 9,6 mld. dolari in 1992.

In 1990 PIB-ul a scazut cu 5.6% fata de 1989.Ponderea industriei in formarea PIB a fost in valoare de 40,5%. Agricultura ocupa locul doi dupa industrie in procesul formarii PIB, detinand o valoare de 21,8%. Transporturile si comunicatiile se aflau pe urmatoarele locuri, deasemenea in

1991 un an in care majoritatea sectoarelor a inregistrat descresteri. In industrie se observa o scadere fata de anii anteriori, la 37,9%. Constructiile inregistreaza o valoare de 4,4%, cea mai mica din anii 90’. Sectorul agriculturii completeaza structura PIB cu un procent de 18,9, de asemenea in scadere

Anii de stagnare sau crestere usoara (1993 – 1999

Per ansamblu, economia romaneasca a crescut in aceasta perioada

Industria a avut din nou cea mai mare pondere in PIB, de 36,2%. Agricultura s-a aflat pe locul doi, cu o valoare de aproape 20%.

Anii de crestere sau formarea „bulei” economice (2000 – 2008)

2000 – 2008 reprezinta o perioada de crestere a PIB-ul Romaniei

Sectorul privat a detinut o proportie de 64% la formarea PIB, sectoarele principale fiind reprezentate de productia agricola, comertul cu amanuntul, constructii, o activitate modesta fiind evidentiata in industrie.

In 2003 PIB-ul a crescut cu 4,6 %,comparativ cu 2002

2008 a fost ultimul an in care PIB-ul Romaniei a crescut,avansul fiind de 7.1%

Anii de recesiune (2009 – prezent)

Din punct de vedere tehnic, Romania a intrat in recesiune in 2009, atunci cand PIB, ajustat sezonier, a scazut pentru doua trimestre consecutive, comparativ cu trimestrele anterioare. In 2009 PIB-ul a scazut 7,1% fata de 2008. Multi au considerat ca in acest an au fost corectate excesele din anii trecuti, in care se inregistrase o crestere sustinuta a economiei.

Produsul Intern Brut al României a scăzut în 2010 cu 1,3% fata de anul precedent.

In perioada 2011-2012 se observa o mica crestere a Pib-ului.2.5% in 2011 si 0.7% in 2012