Revista Română de Statistică - Supliment nr. 5 / 2018 179

Perspectiva evoluţiei turismului în anul 2018

Prof. univ. dr. Constantin ANGHELACHE (actincon@yahoo.com)

Academia de Studii Economice din București / Universitatea „Artifex” din BucureștiConf. univ. dr. Mădălina-Gabriela ANGHEL (madalinagabriela_anghel@yahoo.com)

Universitatea „Artifex” din BucureștiDrd. Tudor SAMSON (tudorsamson@gmail.com)

Academia de Studii Economice din București

Abstract

Activitatea de prestare a serviciilor turistice este una care trebuie să fi e intensifi cată deoarece dispune de zone turistice, zone de cazare și are posibilități de a îmbunătăți această activitate îndeobște numită comerț invizibil, dar producător de valoare adăugată brută prntru economia națională. Indicatorii privind sosirile înregistrate în unitățile de primire turistică, înnoptările în structurile de primire turistică, durata medie a sejurului, indicele de utilizare netă, în termeni relativi și absoluți, arată o creștere în primele trei luni ale anului 2018. În luna martie înregistrăm un vârf al înnoptărilor și intrărilor în țară. De asemenea constatăm și o creștere a persoanelor din România care merg în străinătate în interes de afaceri sau turistic. Constatăm că pe total există un start bun în 2018, la aceasta contribuind și zilele de sărbători legale care au determinat o creștere a afl uxului de turiști, atât români cât și străini , în stațiunile turistice din toată țara. Gradul de ocupare a crescut față de perioadele anterioare, ajungând la 78%, în unele zone chiar 82%, iar în foarte multe zone care tradițional sunt destinate activităților turistice, acest grad de ocupare să fi e de 100%, desigur pe perioade mai scurte de timp. Cuvinte cheie: turism, comerț invizibil, spații de cazare, rată de ocupare, sosire turistică. Clasifi carea JEL: L83, Z32

Introducere

În cadrul acestui articol, autorii se bazează pe un studiu efectuat în legătură cu activitatea turistică din România desfașurată în primele trei luni ale anului 2018. Astfel, sunt analizate date cu privire la numărul de sosiri vizitatori străini în România rezultând o creștere destul de semnifi cativă, apoi este de vorba despre înnoptările în structurile turistice din țara noastră, datele relevând și de această dată, cel puțin în ultimii ani, o creștere. Durata medie a sejurului, atât pentru turiștii români cât și străini a fost și ea în creștere, apropiindu-se de două zile. În cifre absolute și relative, sosirile și înnoptările evidențiază o creștere de la o lună la alta, ajungând în luna martie la o creștere

Romanian Statistical Review - Supplement nr. 5 / 2018180

de 6% în ceea ce privește primirile, înnoptările și durata sejurului. Indicatorii utilizați de autorii articolului relevă faptul că în acest domeniu există perspective de îmbunătățire a activității turistice în România. De asemenea se face o analiză asupre originii vizitatorilor străini în România, rezultând că peste 53% dintre aceștia provin din statele membre ale Uniunii Europene, iar dintre aceștia Bulgaria, Ungaria, Italia, Germania, Franța, Regatul Unit al Marii Britanii au ponderile cele mai mari comparativ cu alte state din Uniunea Europeană. De asemenea, din întreaga Europă sosește un număr important de turiști vizitatori și important este și faptul că un număr important dintre aceștia vizitează locuri în care au mai fost în perioadele anterioare, ceea ce relevă o apreciere a condițiilor turistice, cazare, modalități de petrecere a timpului liber și altele. Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare a crescxut cu 1,4% față

de perioada similară a anului trecut. Dintre județele care au înregistrat valorile

cele mai ridicate se remarcă Municipiul București, Brașov, Prahova, Cluj care au ponderi ridicate atât pentru sosirile de turiști, înnoptări, precum și la alți indicatori specifi ci activității de turism. Este important faptul că în România s-a dezvoltat și agroturismul în perioada de după martie, sporind numărul vizitatorilor în aceste zone cu frumuseți și atracții deosebite ale României. În condițiile în care ritmul sosirilor acestor vizitatori străini în România se va menține, putem aprecia că în anul 2018 se va înregistra un vârf al activității turistice de până în prezent.

Literature review

Anghelache (1999-2016) a analizat evoluția economiei românești în toate ramurile economice, abordând aspecte esențiale ale perspectivei și contribuției turismului la creșterea economică. Anghelache, Anghel, Bardaşu and Popovici (2014) au studiat rezultatele înregistrate de România în sectorul serviciilor turistice. O temă similară este analizată de Anghelache and Anghel (2014), precum și de Anghelache, Fetcu, and Anghel (2012). Carballo, Araña, León and Moreno-Gil (2015) au cercetat elemente ale evaluarii economice a imaginii destinației turistice. Choi and Cai (2016) au investigat relația dintre imaginea de țară, destinațiile turistice și intenția vizitatorilor. De Nisco, Papadopoulos and Elliot (2017) au arătat că cei mai buni ambasadori ai unei țări sunt turiștii mulțumiți de sejurul pe care l-au petrecut. Hughes and Allen (2005) a abordat aspecte privind turismul cultural în Europa Centrală și de Est. Iorio and Corsale (2010) au arătat că dezvoltarea turismului rural românesc este inegală din punct de vedere al zonelor teritoriale și au considerat că guvernul român ar trebui să acționeze mai ferm pentru a sprijini familiile care instituie case de oaspeți. Kladou, Giannopoulos and Assiouras (2014) au analizat corelarea tipului de turism cu percepția imaginii destinației într-

Revista Română de Statistică - Supliment nr. 5 / 2018 181

un context național. Lee and Brahmasrene (2013) au cercetat corelația dintre turism, creșterea economică și emisiile de carbon în statele UE. Light (2007)

a analizat modul în care statul român a negociat și a gestionat un tip de

turism profi tabil (fenomenul Dracula), făra ca acesta să fi e în concordanță cu imaginea de sine a României și cu felul în care aceasta dorește să se prezinte lumii mai largi. Mody, Day et al. (2017) au studiat legătura dintre imaginea țării și loialitatea turiștilor față de operatorii de turism. Tosun, Dedeoğlu and

Fyall (2015) au analizat rolul experienței anterioare în decizia de revenire într-o anumită zonă turistică. Zhang, Wu, Morrison et al (2017) au investigat

modul în care imaginea țării afectează evaluările destinației turiștilor.

Metodologia cercetării, date, rezultate şi discuţii • Unele considerente metodologice Sosirea unui turist se înregistrează când o persoană este înscrisă

în registrul structurii de primire turistică cu funcţiune de cazare turistică, pentru a fi găzduită una sau mai multe nopţi. Se consideră o singură sosire pe turist, indiferent de numărul de înnoptări rezultate din şederea sa neîntreruptă. Înnoptarea este intervalul de 24 ore, începând cu ora hotelieră, pentru care o persoană este înregistrată în evidenţa spaţiului de cazare turistică şi beneficiază de găzduire în contul tarifului aferent spaţiului ocupat. Prin indicele de utilizare netă a locurilor de cazare turistică se exprimă relaţia între capacitatea de cazare turistică în funcţiune şi utilizarea efectivă a acesteia de către turişti, într-o perioadă considerată. Acest indice se obține din calcul prin raportarea numărului total de înnoptări realizate, la capacitatea de cazare turistică în funcţiune, din perioada respectivă.

• Analiza indicatorilor privind activitatea turistică în trimestrul I al anului 2018

Activitatea turistică (comerțul invizibil cum mai este numită) este una aducătoare de valoare nou-creată și prin aceasta contribuie la creșterea produsului intern brut. Indicatorii pe baza cărora vom efectua analiza evoluției acestor servicii sunt numărul sosirilor, numărul înnoptărilor, durata medie a unei vizite, indicele net de ocupare a capacității de cazare. Acești indicatori se exprimă în cifre absolute, mai puțin indicele net al ocupării capacității de cazare care se exprimă sub formă de mărime relativă. Datele vor fi analizate comparativ, luna martie 2018 față de luna martie 2017. Pe baza datelor de care dispunem rezultă că în luna martie 2018, comparativ cu luna corespunzatoare din anul precedent atât sosirile cât si înnoptarile în structurile de primire turistica cu functiuni de cazare, au înregistrat cresteri cu 5,4 % respectiv cu 6,0 %.

Romanian Statistical Review - Supplement nr. 5 / 2018182

De asemenea, față de luna martie 2017, în luna martie 2018 la punctele de frontiera s-a înregistrat crestere la sosirile vizitatorilor straini cu 9,5 % iar la plecarile în strainatate ale vizitatorilor români o scadere cu 0,5 %. Datele privind sosirile și înnoptările turiștilor în România, respectiv în spațiile de cazare sunt prezentate în tabelul nr. 1.

Sosiri si înnoptari în structuri de primire turistica cu functiuni de cazare

- luna martie

Tabelul nr. 1

Sosiri Înnoptări

Martie2017-mii-

Martie2018–mii-

Martie 2018faţă de

martie 2017-%-

Martie2017-mii-

Martie2018–mii-

Martie 2018faţă de

martie 2017-%

Total 722,3 761,6 105,4 1342,8 1423,3 106,0Turişti români 547,4 574,4 104,9 1010,7 1070,9 106,0Turişti străini din care: 174,9 187,2 107,0 332,1 352,4 106,1- Europa 132,3 138,7 104,8 251,4 257,3 102,3- Uniunea Europeană 111,0 116,6 105,0 210,1 213,8 101,8- Asia 25,2 28,0 111,1 50,2 57,7 114,9- America de Nord 11,0 11,5 104,5 18,9 20,2 106,9- America de Sud 1,4 1,7 121,4 2,5 3,4 136,0- Africa 1,6 1,8 112,5 2,9 3,2 110,3Sursa: Institutul Național de Statistică, Comunicatul de presă nr. 106 / 03 mai 2018

În grafi cele nr. 1 și 2 se prezintă datele privind sosirile pe zone turistice, turiști români și străini, în martie 2018 și martie 2017.

Distribuţia sosirilor turiştilor români în structurile de primire turistică,

pe zone turistice, în martie 2018 comparativ cu martie 2017 -% -

Grafi cul nr. 1

19,6

8,0

1,1

1,1

7,9

17,0

18,9

54,8

0,3

19,1

51,6

0,6

0 10 20 30 40 50 60

Bucuresti si orasele resedinta de judet

Alte localitati si trasee turistice

Statiuni din zona montana

Statiuni din zona balneara

Statiuni din zona litorala exclusiv orasul

Constanta

Zona Delta Dunarii,inclusiv orasul Tulcea

Mar-18

Mar-17

Sursa: Institutul Național de Statistică, Comunicatul de presă nr. 106 / 03 mai 2018

Revista Română de Statistică - Supliment nr. 5 / 2018 183

Distribuţia sosirilor turiştilor străini în structurile de primire turistică,

pe zone turistice, în martie 2018 comparativ cu martie 2017 -% -

Grafi cul nr. 2

86,4

3,8

83,0

10,6

4,6

1,3

1,1

8,1

0,4

0,2

0,4

0,1

0 20 40 60 80 100

Bucuresti si orasele resedinta de judet

Alte localitati si trasee turistice

Statiuni din zona montana

Statiuni din zona balneara

Statiuni din zona litorala exclusiv orasul

Constanta

Zona Delta Dunarii,inclusiv orasul Tulcea

Mar-18

Mar-17

Sursa: Institutul Național de Statistică, Comunicatul de presă nr. 106 / 03 mai 2018

Sosirile înregistrate în structurile de primire turistica în luna martie 2018 au însumat 761600, în crestere cu 5,4% fata de cele din luna martie 2017. Din numarul total de sosiri, sosirile turistilor români în structurile de primire turistica cu functiuni de cazare au reprezentat în luna martie 2018 75,4%, în timp ce turistii straini au reprezentat 24,6%, ponderi similare cu cele din luna martie 2017. În ceea ce priveste sosirile turistilor straini în structurile de primire turistica, cea mai mare pondere au detinut-o cei din Europa (74,1% din total turisti straini), iar din acestia 84,1% au fost din tarile apartinând Uniunii Europene. Înnoptarile înregistrate în structurile de primire turistica în luna martie 2018 au însumat 1423300, în crestere cu 6,0 % fata de cele din luna martie 2017. Din numarul total de înnoptari, înnoptarile turistilor români în structurile de primire turistica cu functiuni de cazare au reprezentat în luna martie 2018 75,2%, în timp ce înnoptarile turistilor straini au reprezentat 24,8%. În ceea ce priveste înnoptarile turistilor straini în structurile de primire turistica, cea mai mare pondere au detinut-o cei din Europa ( 73,0% din total turisti straini), iar din acestia 83,1% au fost din tarile apartinând Uniunii Europene. Durata medie a sederii în luna martie 2018 a fost de 1,9 zile atât la turistii români cât si la turistii straini. Indicele de utilizare neta a locurilor de cazare în luna martie 2018 a fost de 22,5% pe total structuri de cazare turistica, în crestere cu 1,2 puncte procentuale fata de luna martie 2017. Indici mai mari de utilizare a locurilor

Romanian Statistical Review - Supplement nr. 5 / 2018184

de cazare în luna martie 2018 s-au înregistrat la hoteluri (29,3%), hosteluri (17,9%), pensiuni turistice (15,2%), vile turistice (14,2%) si moteluri (13,2%). Sosirile vizitatorilor straini în România, înregistrate la punctele de frontiera, au fost în luna martie 2018 de 933,0 mii, în crestere cu 9,5% fata de luna martie 2017. Majoritatea vizitatorilor straini provine din tari situate în Europa (90,3%). Din totalul sosirilor vizitatorilor straini în România, 56,0% provin din statele Uniunii Europene. Dintre statele Uniunii Europene cele mai multe sosiri s-au înregistrat din Bulgaria și Ungaria (fi ecare cu câte 25,0%), Italia (10,1%), Germania (8,5%), Polonia si Regatul Unit (fi ecare cu câte 4,4 %) .i Fran.a (4,3%). Plecarile vizitatorilor români în strainatate, înregistrate la punctele de frontiera, au fost în luna martie 2018 de 1368200, în scadere cu 0,5% comparativ cu luna martie 2017. Mijloacele de transport rutier au fost cele mai utilizate pentru plecarile în strainatate, reprezentând 65,7% din numarul total de plecari. Situația sosirilor/înnoptărilor în primul trimestru al anului 2018, comparativ cu aceeași perioadă din 2017 este prezentată în tabelul nr. 2.

Sosiri şi înnoptări în structuri de primire turistică cu funcţiuni de

cazare – perioada 1.01-31.03.

Tabelul nr. 2

Sosiri Înnoptări

Perioada1.01-31.03

2017-mii-

Perioada1.01-31.03

2018-mii-

Per.1.01-31.03.2018

faţă de

per.1.01-31.03.

2017

-%-

Perioada1.01-31.03

2017-mii-

Perioada1.01-31.03

2018-mii-

Per.1.01-31.03.2018

faţă de

per.1.01-

31.03. 2017

-%-Total 2060,3 2189,6 106,3 3885,8 4128,6 106,2Turişti români

1614,3 1708,6 105,8 3027,8 3198,7 105,6

Turişti străini din care:

446,0 481,0 107,8 858,0 929,9 108,4

- Europa 340,0 357,7 105,2 657,1 686,9 104,5- Uniunea Europeană

279,9 296,5 105,9 528,3 556,0 105,2

- Asia 63,0 72,5 115,1 125,5 149,7 119,3- America de Nord

26,5 26,9 101,5 45,4 47,1 103,7

- America de Sud

3,6 4,2 116,7 6,3 8,1 128,6

- Africa 3,9 4,2 107,7 7,9 7,7 97,5Sursa: Institutul Național de Statistică, Comunicatul de presă nr. 106 / 03 mai 2018

Revista Română de Statistică - Supliment nr. 5 / 2018 185

Sosirile înregistrate în structurile de primire turistica în perioada 1.01.-31.03.2018 au însumat 2189600 mii, în crestere cu 6,3% fata de perioada 1.01.-31.03.2017. Din numarul total de sosiri, sosirile turistilor români în structurile de primire turistica cu functiuni de cazare au reprezentat, în perioada 1.01.-31.03.2018, 78,0%, în timp ce turistii straini au reprezentat 22,0%, ponderi similare cu cele din perioada1.01.-31.03.2017.În ceea ce priveste sosirile turistilor straini în structurile de primire turistica, cea mai mare pondere au detinut-o cei din Europa (74,4% din total turisti straini), iar din acestia 82,9% au fost din tarile apartinând Uniunii Europene. Înnoptarile înregistrate în structurile de primire turistica în perioada 1.01.-31.03.2018 au însumat 4128600 în crestere cu 6,2% fata de cele din perioada 1.01.-31.03.2017. Din numarul total de înnoptari, înnoptarile turistilor români în structurile de primire turistica cu functiuni de cazare au reprezentat, în perioada 1.01.-31.03.2018, 77,5%, în timp ce înnoptarile turistilor straini au reprezentat 22,5%. În ceea ce priveste înnoptarile turistilor straini în structurile de primire turistica, cea mai mare pondere au detinut-o cei din Europa (73,9% din total turisti straini), iar din acestia 80,9% au fost din tarile apartinând Uniunii Europene. Durata medie a sederii în perioada 1.01.-31.03.2018 a fost de 1,9 zile atât la turistii români cât si la turistii străini. Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare în perioada 1.01.-31.03.2018 a fost de 22,7% pe total structuri de cazare turistică, în creștere cu 1,3 puncte procentuale față de perioada 1.01.-31.03.2017. Indici mai mari de utilizare a locurilor de cazare în perioada 1.01.-31.03.2018 s-au înregistrat la hoteluri (28,8%), hosteluri (17,2%), vile turistice (17,0%), pensiuni turistice (16,9%) și cabane turistice (13,3%). Pe judete, în perioada 1.01.-31.03.2018 , numărul de sosiri ale turiștilor în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică a înregistrat valori mai mari în Municipiul București (433900), Brasov (292300), Prahova (125100) și Cluj (118600) iar numărul de înnoptari ale turiștilor a înregistrat valori mai mari în Municipiul București (708500), Brasov (600300), Prahova (256800) si Cluj (216800). Cele mai multe sosiri ale turiștilor străini cazați în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare au provenit din Israel (52900), Italia și Germania (fi ecare cu câte 50100), Franța (30100) și Regatul Unit (28100). Sosirile vizitatorilor straini în România, înregistrate la punctele de frontiera, au fost în perioada 1.01.-31.03.2018 de 2481,0 mii, în crestere cu 13,2% fata de perioada 1.01.-31.03.2017. Majoritatea vizitatorilor straini provine din tari situate în Europa (90,7%). Din totalul sosirilor vizitatorilor straini în România, 53,8% provin din statele Uniunii Europene. Dintre statele Uniunii Europene cele mai multe sosiri s-au înregistrat din Bulgaria (26,7%),

Romanian Statistical Review - Supplement nr. 5 / 2018186

Ungaria (23,3%), Italia (10,6%), Germania (7,6%), Franta (4,8%) si Polonia (4,6%) . Plecarile vizitatorilor români în străinatate, înregistrate la punctele de frontiera, au fost în perioada 1.01.-31.03.2018 de 4305,8 mii, în crestere cu 5,1% comparativ cu perioada 1.01.-31.03.2017. Mijloacele de transport rutier au fost cele mai utilizate pentru plecarile în strainatate, reprezentând 67,5% din numarul total de plecari.

Concluzii

Din studiul efectuat rezultă că în anul 2018 s-a îmbunătățit activitatea turistică în sensul că un număr mai mare de turiști străini au vizitat țara noastră. Gradul de ocupare al structurilor de primire turistice a fost mai mare și se anticipează o creștere a acestui indicator în perioadele următoare datorată și unei creșteri a numărului de turiști. Primele trei luni ale anului 2018 au fost aducătoare de rezultate pozitive și în ceea ce privește volumul încasărilor, respectiv al valorii adăugate brute din activitatea turistică ceea ce poate reprezenta un stimulent pentru activitatea de turism în viitor. Întâlnim în activitatea turistică la un nivel mai ridicat aceeași ierarhie pe județe, dar în luna aprilie, în mod cert agroturismul va contribui cu o pondere mai importantă, vor crește vizitele cetățenilor români și străini în stațiunile turistice. Un element important este și acela că în primul trimestru al anului 2018 un număr important de turiști au vizitat stațiunile balneo-climaterice care fi ințează pe teritoriul României. O concluzie fi nală ar fi aceea că activitatea turistică, alături de agricultură, sunt cele care depind de condițiile naturale de care România dispune din plin și acestea trebuiesc corelate mai bine cu măsurile care se vor întreprinde în sensul îmbunătățirii condițiilor turistice și creșterii interesului turiștilor străini pentru a vizita România. În mod cert, creșterea volumului activității economice, în general va contribui la sporirea numărului de sosiri în România în scop de afaceri acesta prezentând totodată și o latură turistică de relaxare.

Bibliografi e

1. Anghelache, C., Anghel, M.G., Bardaşu, G., and Popovici, M. (2014). Evolution of Tourism Services in Romania. International Symposium „Programs for

Romania’s Economic Recovery in the Horizon 2020 Perspective”, Editura „Artifex” Bucureşti, 186-201

2. Anghelache, C. (1999-2016). Colecția de volume România. Starea economică, Editura Economică, Bucureşti

3. Anghelache, C. and Anghel, M.G. (2014). Tourism Services in Romania. ART ECO - Review of Economic Studies and Research, 5 (2), 90-95

4. Anghelache, C., Fetcu, A.E. and Anghel, M.G. (2012). Considerations Regarding the Evolution of Tourism in the Last Decade. Romanian Statistical Review Supplement, Trim II, 265–270

Revista Română de Statistică - Supliment nr. 5 / 2018 187

5. Carballo, M., Araña, J., León, C. and Moreno-Gil, S. (2015). Economic Valuation of Tourism Destination Image. Tourism Economics 21 (4), 741-759

6. Choi, S. and Cai, L. (2016). Dimensionality and associations of country and destination images and visitor intention. Place Branding and Public Diplomacy, 12 (4), 268-284

7. De Nisco, A., Papadopoulos, N. and Elliot, S. (2017). From international travelling consumer to place ambassador. International Marketing Review, 34 (3), 425-443

8. Hughes, H. and Allen, D. (2005). Cultural tourism in Central and Eastern Europe: the views of ‘induced image formation agents’. Tourism Management, 26, (2), 173-183

9. Iorio, M. and Corsale, A. (2010). Rural tourism and livelihood strategies in Romania. Journal of Rural Studies, 26 (2), 152-162

10. Kladou, S., Giannopoulos, A. and Assiouras, I. (2014). Matching tourism type and destination image perceptions in a country context. Journal of Place

Management and Development, 7 (2), 141-152 11. Lee, J. and Brahmasrene, T. (2013). Investigating the infl uence of tourism on

economic growth and carbon emissions: Evidence from panel analysis of the

European Union. Tourism Management, 38, 69-76

12. Light, D. (2007). Dracula tourism in Romania Cultural identity and the state.

Annals of Tourism Research, 34 (3), 746-765

13. Mody, M., Day, J. et al. (2017). Integrating country and brand images: Using

the product—Country image framework to understand travelers’ loyalty towards

responsible tourism operators. Tourism Management Perspectives 24, 139-150

14. Tosun, C., Dedeoğlu, B. and Fyall, A. (2015). Destination service quality, affective image and revisit intention: The moderating role of past experience. Journal of Destination Marketing & Management, 4 (4), 222-234

15. Zhang, J, Wu, B, Morrison, A. et al (2017). How Country Image Affects Tourists’ Destination Evaluations. Journal of Hospitality & Tourism Research 14

16. *** Institutul Național de Statistică, Comunicatul de presă nr. 106 / 03 mai 2018