Romanian Statistical Review - Supplement nr. 2 / 2018 106 Analiza mişcării naturale a populaţiei şi a evoluţiei forţei de muncă Prof. univ. dr. Constantin ANGHELACHE ([email protected]) Academia de Studii Economice din București / Universitatea „Artifex” din București Drd. Doina AVRAM ([email protected]) Academia de Studii Economice din București Drd. Doina BUREA ([email protected]) Academia de Studii Economice din București Drd. Alexandra PETRE (OLTEANU) ([email protected]) Academia de Studii Economice din București Abstract În realizarea Produsului Intern Brut, conform teoriilor privind funcția de producție, contribuie capitalul, capitalul uman și resursele. Desigur, o pondere importantă o are forța de muncă. Autorii își propun în acest articol să analizeze modul în care a evoluat populația României în anul 2017, pornind de la faptul că an de an se înregistrează o scădere a populației. Din acest punct de vedere, s-a realizat o analiză pornind de la câțiva indicatori care au semnificație în analiza mișcării naturale a populației. Astfel, natalitatea, mortalitatea și sporul natural al populației constituie un grup de trei indicatori pe baza cărora se poate aprecia, de la o perioadă de timp, prin corelarea lor, care este tendința evoluției populației în România. De asemenea, luând în calcul și decesele, care se înregistrează în aceeași perioadă de timp, prin asimilarea și compararea natalității ajungem la sporul natural al populației, în sensul că prin decesul contingentelor care ajung la vârste înaintate populația scade iar locul acestora ar trebui să fie luat de contingentele tinere, ca element al nașterilor în aceeași perioadă de timp. Nu lipsit de interes este și faptul că în perioada analizată trebuie să ne axăm și pe alte categorii de indicatori, cum ar fi: numărul de născuți vii, mortalitatea infantilă, decesele, precum și alți indicatori care au semnificație, cum ar fi ritmul căsătoriilor, rata divorțurilor și, nu în ultimul rând, mișcarea externă a populației în sensul că, de la o perioadă de timp la alta, crește numărul persoanelor care își stabilesc reședința în alte state precum și faptul că domiciliul persoanei este adesea adresa declarată, trecută în carte de identitate, dar nu și reședința respectivelor persoane. Acestor indicatori le-am acordat importanța în scopul de a stabili cu precizie care a fost modificarea populației în anul 2017.
Transcript
Romanian Statistical Review - Supplement nr. 2 / 2018106
Analiza mişcării naturale a populaţiei şi a evoluţiei forţei de muncă
Academia de Studii Economice din București / Universitatea „Artifex” din București Drd. Doina AVRAM ([email protected])
Academia de Studii Economice din BucureștiDrd. Doina BUREA ([email protected])
Academia de Studii Economice din BucureștiDrd. Alexandra PETRE (OLTEANU) ([email protected])
Academia de Studii Economice din București
Abstract
În realizarea Produsului Intern Brut, conform teoriilor privind funcția de producție, contribuie capitalul, capitalul uman și resursele. Desigur, o pondere importantă o are forța de muncă. Autorii își propun în acest articol să analizeze modul în care a evoluat populația României în anul 2017, pornind de la faptul că an de an se înregistrează o scădere a populației. Din acest punct de vedere, s-a realizat o analiză pornind de la câțiva indicatori care au semnifi cație în analiza mișcării naturale a populației. Astfel, natalitatea, mortalitatea și sporul natural al populației constituie un grup de trei indicatori pe baza cărora se poate aprecia, de la o perioadă de timp, prin corelarea lor, care este tendința evoluției populației în România. De asemenea, luând în calcul și decesele, care se înregistrează în aceeași perioadă de timp, prin asimilarea și compararea natalității ajungem la sporul natural al populației, în sensul că prin decesul contingentelor care ajung la vârste înaintate populația scade iar locul acestora ar trebui să fi e luat de contingentele tinere, ca element al nașterilor în aceeași perioadă de timp. Nu lipsit de interes este și faptul că în perioada analizată trebuie să ne axăm și pe alte categorii de indicatori, cum ar fi : numărul de născuți vii, mortalitatea infantilă, decesele, precum și alți indicatori care au semnifi cație, cum ar fi ritmul căsătoriilor, rata divorțurilor și, nu în ultimul rând, mișcarea externă a populației în sensul că, de la o perioadă de timp la alta, crește numărul persoanelor care își stabilesc reședința în alte state precum și faptul că domiciliul persoanei este adesea adresa declarată, trecută în carte de identitate, dar nu și reședința respectivelor persoane. Acestor indicatori le-am acordat importanța în scopul de a stabili cu precizie care a fost modifi carea populației în anul 2017.
Revista Română de Statistică - Supliment nr. 2 / 2018 107
Cuvinte cheie: populație, natalitate, mortalitate, spor natural,
transhumanță.
Clasifi carea JEL: E24, J24, O15
Introducere
Mișcarea naturală a populației este analizată în strânsă concordanța cu crearea sau asigurarea contingentelor viitoare ale populației active înregistrată și, în cadrul acesteia, a forței de muncă. Din punct de vedere al previziunilor privind resursele de forță de muncă, analiza mișcării naturale a populației este un element important. În articolul care are la bază studiul efectuat asupra acestor indicatori s-au reliefat o serie de aspecte privind modifi carea natalității și a mortalității, care conduc la sporul natural, apoi mișcarea externă sau, dacă vreți, imigrarea și emigrarea, fenomen la care România este defi citară, în sensul că mai multe persoane își stabilesc loc de muncă și reședință în străinătate decât persoanele străine care obțin loc de muncă sau își stabilesc reședința în România. Din articol s-a urmărit obținerea unor date de prognoză care să ateste perspectiva pe care o are țara noastră în domeniul creării de forță de muncă. Se utilizează date, preluate din comunicatele și publicațiile periodice ale Institutului Național de Statistică și EUROSTAT, concretizate în serii. De asemenea, se face analiză comparativă a indicatorilor care dau sens sporului natural al populației. Concomitent, se utilizează reprezentările grafi ce care sunt sugestive. În același timp, dacă am analiza această categorie, a m i ș c ă r i i naturale a populației, în raport cu creșterea Produsului Intern Brut, am constata un aspect cel puțin ciudat pentru moment și anume, acela că prin scăderea populației României și creșterea Produsului Intern Brut se obține un produs intern brut pe un locuitor mai mare de la o perioadă de timp la alta. Acesta este un factor îmbucurător dar nu relevă în egală măsură un efect total pozitiv, deoarece creșterea economică este mai redusă comparând creșterea Produsului Intern Brut cu creșterea produs intern brut pe un locuitor. În articol am utilizat o serie de date sugestive care dau sens aprecierilor în legătură cu mișcarea naturale a populației în țara noastră, în anul 2017. Desigur, am comparat datele cu luna noiembrie a anului 2017, decembrie comparativ cu noiembrie, dar am înregistrat și o comparație a datelor realizate față de aceeași perioadă a anului 2016 sau 2015. Trebuie văzut faptul că, de la o perioadă de timp la alta, acești indicatori au crescut în ceea ce privește mortalitatea, s-au redus cei care evidențiază natalitatea, a sporit indicatorul divorțurilor, comparativ cu indicatorul privind căsătoriile, ceea ce refl ectă o slăbire a fundamentului familiei și, mai ales,
Romanian Statistical Review - Supplement nr. 2 / 2018108
concretizarea elementelor de reproducție, cel puțin simplă, a populației. Numărul copiilor născuți este de doar 1,2 pe o familie, ceea nu asigură perspectiva înlocuirii în timp a persoanelor decedate cu persoanele nou-născute . Analiza este edifi catoare în sensul că scoate în evidență o serie de aspecte cărora trebuie să li se asigure importanță.
Literature review
Anghel and Anghelache (2017) realizează un studiu la nivelul Uniunii Europene privind sănătatea, ca aspect esențial al unei țări pentru a avea o populație și, pe cale de consecință, forță de muncă capabilă să desfășoare activități efi ciente și au făcut referiri la neajunsurile care se manifestă, la costul menținerii sănătății și potențialul fi nanciar pe care îl are fi ecare stat membru. Anghelache, Anghel and Panait (2017) au analizat principalele evoluții și perspective în Uniunea Europeană, pornind de la prioritățile Comisiei Europene referitoare la crearea de locuri de muncă, creșterea pe bază de investiții, reașezarea pieței interne în Uniunea Europeană, precum și consolidarea și generalizarea uniunii monetare europene. Anghelache and Anghel (2017) au realizat o cercetare care vizează mărimea și evoluția populației, pe total Uniunea Europeană, precum și pe fi ecare stat în parte, precum și măsura în care evoluția reprezintă o garanție a resurselor de muncă, fi ind analizate mărimea și schimbările structurale ale populației, fertilitatea, căsătoriile, divorțialitatea, morti-natalitatea și migrația ca factori ai evoluției populației. Anghelache, Anghel and Dumitrescu (2016) au studiat evoluția resurselor umane în România, cu referiri la structura populației în funcție de vârstă, educația populației pe trepte de educație, utilizarea timpului de lucru, distribuția populației active pe regiuni, precum și probleme privind populația inactivă. Anghelache, Anghel and Solomon (2017) au studiat efectul migrației forței de muncă în Uniunea Europeană. The Anghelache and Anghelache (2012) au realizat o cercetare referitoare la evoluția forței de muncă în România. Anghelache (2009) a studiat posibilitatea utilizării instrumentarului statistic în vederea analizării fenomenului migraționist. Foley and Angjellari-Dajci (2015) au abordat o serie de aspecte referitoare la factorii cauzatori ai migrației. Hili, Lahmandi-Ayed and Lasram (2016) au analizat piața forței de muncă din punctul de vedere al particularităților statelor și al globalizării. Klein and Ventura (2009) au prezentat principalele efecte ale migrației forței de muncă, cu accent pe productivitate. Kurmanov și colaboratorii (2017) au analizat corelația dintre migrația forței de muncă și remitențe. Maestas, Mullen and Powell (2016) au analizat efectele îmbătrânirii populației unei țări asupra forței de muncă, productivității și, implicit, asupra creșterii economice din statul respectiv. Melo, Graham and Noland (2009) au analizat estimările cu privire la aglomerările urbane și impactul asupra economiei. Oster, Shoulson
Revista Română de Statistică - Supliment nr. 2 / 2018 109
and Dorsey (2013) au prezentat aspecte referitoare la capitalul uman al unei țări, speranța de viață a populației și investițiile efectuate în domeniul sănătății. Rozenfeld, Rybski, Gabaix and Makse (2011) au analizat aspecte ale populației orașelor în funcție de regiuni.
Metodologia cercetării, date, rezultate şi discuţii
Evoluția populației în fi ecare țară și în Uniunea europeană este un element deosebit în perspectiva asigurării constante a resurselor de muncă. În ultimii 10-15 ani constatăm o reducere a populației în mai multe state europene, membre sau nemembre ale Uniunii Europene. Printre aceste state se situează și România, care înregistrează în mod constant reduceri ale natalității, creșterea mortalității, reducerea numărului căsătoriilor concomitent cu creșterea divorțialității. Iată, în rezumat, indicatorii statistici care dau semnifi cație cu privire la mișcarea naturală a populației în România. Pentru înțelegerea cuprinsului indicatorilor statistici supuși analizei, vom exprima succint câteva aspecte metodologice relevante. Datele privind fenomenele demografi ce s-au obţinut prin prelucrarea informaţiilor cuprinse în buletinele statistice de născuţi-vii, decese, căsătorii şi divorţuri întocmite de primăriile municipale, orăşeneşti şi comunale, odată cu înregistrarea fenomenelor în actele de stare civilă. Prin „născut-viu” înțelegem produsul concepţiei, expulzat sau extras complet din corpul mamei, independent de durata sarcinii şi care, după această separare, prezintă un semn de viaţă. În numărul născuţilor-vii sunt incluşi născuţii-vii ai căror mame aveau, la data naşterii, domiciliul sau reşedinţa obişnuită pentru o perioadă de cel puţin 12 luni în România. „Decedată” este persoana căreia i-au încetat defi nitiv funcţiile vitale după trecerea unui timp oarecare de la naştere. În numărul decedaţilor sunt incluse persoanele care aveau, la data decesului, domiciliul sau reşedinţa obişnuită pentru o perioadă de cel puţin 12 luni în România. „Sporul natural” reprezintă diferenţa dintre numărul născuţilor-vii şi numărul persoanelor decedate, în perioada de referinţă, respectiv:
Sn = Nn – D, unde: Sn = spor natural; Nn = număr născuți-vii; D = decedați. „Căsătoria” este uniunea dintre un bărbat şi o femeie, încheiată în concordanţă cu legislaţia ţării, în scopul întemeierii unei familii şi din care rezultă drepturi şi obligaţii între cei doi soţi, precum şi ale acestora faţă de copii.
Romanian Statistical Review - Supplement nr. 2 / 2018110
În numărul căsătoriilor sunt incluse căsătoriile persoanelor care aveau, la data încheierii căsătoriei, domiciliul în România, precum şi căsătoriile persoanelor de cetăţenie română care se căsătoresc în străinătate şi care sunt înregistrate la ofi ciile de stare civilă din România. „Divorţul” este desfacerea unei căsătorii încheiate legal, printr-o hotărâre defi nitivă a instanţei judecătoreşti, a ofi ţerului de stare civilă sau a unui notar public. În numărul divorţurilor sunt incluse divorţurile persoanelor ale căror divorţuri s-au încheiat la judecătorii, stări civile sau notari publici, în conformitate cu Legea nr. 202/2010, precum şi divorţurile cetăţenilor români care au divorţat în străinătate, transcrise în România. „Domiciliul” persoanei considerată este adresa la care aceasta declară că are locuinţa principală, trecută în cartea de identitate, iar ”Reşedinţa obişnuită” reprezintă locul în care o persoană îşi petrece în mod normal perioada zilnică de odihnă, fără a ţine seama de absenţele temporare pentru recreere, vacanţe, vizite la prieteni şi rude, afaceri, tratamente medicale sau pelerinaj religios. Reşedinţa obişnuită poate să fi e aceeaşi cu domiciliul sau poate să difere în cazul persoanelor care aleg să-şi stabilească reşedinţa obişnuită în altă localitate decât cea de domiciliu din ţară sau străinătate. În baza datelor furnizate de INS, conform metodologiei de lucru, rezultă că în luna decembrie 2017 numărul naşterilor a scăzut şi numărul deceselor a crescut faţă de luna noiembrie 2017. Numărul căsătoriilor a scăzut, iar numărul divorţurilor a crescut uşor în luna decembrie 2017 faţă de luna noiembrie 2017. Numărul deceselor copiilor sub un an a crescut în luna decembrie 2017 faţă de luna noiembrie 2017. În luna decembrie 2017 s-a înregistrat naşterea a 15.127 copii, cu 192 mai puţini copii decât în luna noiembrie 2017. Concomitent, numărul persoanelor ale căror decese au fost înregistrate în luna decembrie 2017 a fost 23.146, cu 1.431 mai multe decât în luna noiembrie 2017. Consecința este că sporul natural a fost negativ în luna decembrie 2017, decedaţii având un excedent faţă de născuţii-vii cu 8019 persoane. De asemenea, numărul deceselor copiilor cu vârstă sub 1 an, înregistrate în luna decembrie 2017, a fost de 105, în creştere cu 12 faţă de luna noiembrie 2017. În grafi cul următor se prezintă datele înregistrate în anul 2017 privind indicatorii menționați.
Revista Română de Statistică - Supliment nr. 2 / 2018 111
Evoluţia numărului de născuţi-vii şi decedaţi, în perioada decembrie 2016 – decembrie 2017
Grafi cul nr. 1
�
�
�����
�����
�����
����
�����
�����
�����
�����
����
�����
�����
�� ������� �� �����
���������
Sursa: Comunicatul de presă al Institutului Național de Statistică nr. 35 /12.02.2018
Din cele prezentate cu privire la mișcarea naturală a populației se desprinde concluzia că resursele naționale de muncă se vor reduce treptat, atunci când aceste contingente negative vor ajunge la vârsta legală a dreptului la muncă. Cu privire la nupţialitate şi divorţialitate, datele relevă un ritm
oscilant al divorțurilor, cu creșteri în perioada iulie-septembrie și o evoluție
liniară a căsătoriilor. Astfel, în luna decembrie 2017, la ofi ciile de stare civilă
s-au înregistrat 6589 căsătorii, cu 1023 mai puţine decât în luna noiembrie
2017. Numărul divorţurilor pronunţate prin hotărâri judecătoreşti defi nitive
şi conform Legii nr.202/2010 a fost de 2751, cu 304 mai multe decât în luna
noiembrie 2017. Datele sunt prezentate în grafi cul următor.
Evoluţia numărului de căsătorii şi divorţuri, în perioada decembrie 2016 – decembrie 2017
Grafi cul nr. 2��$�4#���(8+9�:���$�4#���(8+;�
�
�
����
����
����
���
�����
�����
�����
�����
����
�����
�����
�����
��������� ���������
���������
Romanian Statistical Review - Supplement nr. 2 / 2018112
În continuare vom efectua un studiu comparativ al indicatorilor menționați înregistrați cronologic în anul 2017 față de 2016, pe baza datelor din tabelele următoare.
Mişcarea naturală a populaţiei pentru persoanele cu domiciliu sau
Revista Română de Statistică - Supliment nr. 2 / 2018 113
Așadar, numărul născuţilor-vii a fost mai mic cu 839 în luna decembrie 2017 faţă de aceeaşi lună din 2016, iar numărul persoanelor care au decedat a fost cu 1456 mai mic faţă de luna decembrie 2016. Sporul natural a fost negativ atât în luna decembrie 2017 (-8.019 persoane), cât şi în luna decembrie 2016 (-8.636 persoane). Numărul copiilor cu vârsta sub un an care au decedat a fost cu 13 mai mic în luna decembrie 2017, decât cel înregistrat în luna decembrie 2016. Numărul căsătoriilor a fost, în luna decembrie 2017, cu 1406 mai mare decât în aceeaşi lună din anul precedent. Prin hotărâri judecătoreşti defi nitive şi conform Legii nr. 202/2010 s-au pronunţat cu 400 divorţuri mai multe în luna decembrie 2017, decât în luna decembrie 2016.
Concluzii Din studiul efectuat autorii au constatat că în România procesul de scădere a populației este continuu și, oarecum, ireversibil. Spunem aceasta deoarece natalitatea scade de la o perioadă de timp la alta. Mortalitatea crește de la o perioadă de timp la alta. Nupțialitatea (căsătoriile) scade iar numărul divorțurilor crește. Pe această bază tragem concluzia conform căreia consolidarea familiei este din ce în ce mai difi cilă și, ca o consecință fi rească, și numărul nașterilor de copii vii este mai scăzut. Important este, totuși, că mortalitatea infantilă s-a redus ceea ce înseamnă că se acordă mai multă atenție în perioada imediată de la naștere până ajung la vârsta de 1 an. O altă concluzie este aceea că trebuie întreprinse măsuri economice care să asigure creșterea numărului căsătoriilor, consolidarea familiilor și, pe această cale, să se asigure și creșterea natalității și, deci, inversarea procesului modifi cării pe cale naturală a populației țării. În mod normal, condițiile economice pot să fi e asigurate printr-o strategie și politică a guvernului dar trebuie reinstaurat și climatul de sprijinire a familiei. În țările occidentale, Anglia, Germania și altele, impozitele pe venituri sunt diferențiate în funcție de numărul de membri ai familiei. Astfel, impozitele sunt mai mari pentru persoanele necăsătorite (celibatare), sunt mai reduse pentru cuplurile existente prin căsătorie și în progresie, din ce în ce mai reduse, în măsura în care au în creștere 1 - 2 - 3 sau mai mulți copii. Aceasta ar fi o primă măsură care stă la îndemâna autorităților să o implementeze și să asigure pe această cale, desigur, și creșterea natalității. Un alt element concluziv este și acela că a crescut în ultima perioadă de timp numărul copiilor născuți în afara căsătoriilor, adică de persoane care nu au o familie întemeiată. Și în aceste cazuri credem că un sprijin suplimentar ar trebui acordat. Și o ultimă concluzie ar fi aceea că, dacă ritmul de creștere naturală a populației ne așteptăm ca în perioadele următoare perspectiva asigurării resurselor de muncă să fi e din ce în ce mai redusă.
Romanian Statistical Review - Supplement nr. 2 / 2018114
Tot aici trebuie menționat și faptul că în țară trebuie create condiții
superioare pentru ca cei care lucrează în exterior să se întoarcă acasă, să își
consolideze familiile și să-și găsească locuri de muncă pe specifi cul pregătirii
și califi cării lor.
Bibliografi e 1. Anghel, M.G. and Anghelache, C. (2017). The cost to have a healthy population
– The European Union’s strategy. Theoretical and Applied Economics, XXIV, (4)
(613), Winter, 89-96
2. Anghelache, C., Anghel, M.G. and Panait, M. (2017). The Main Developments and
Perspectives of the European Union, Romanian Statistical Review, 2, 57-79
3. Anghelache, C. and Anghel, M.G. (2017). Analysis of population
development - labour resources of member states of the European Union.
4. Anghelache, C., Anghel, M.G. and Solomon, A.G. (2017). The Effect of Migration
on Labor Resources. International Journal of Academic Research in Accounting, Finance and Management Sciences, 7 (3), 6-13
5. Anghelache, C., Anghel, M.G. and Dumitrescu, D. (2016). Analysis of the evolution of human resources in Romania, Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of
Târgu Jiu, Economy Series, Special Issue, volume II/2016, 179-184
6. Anghelache, G.V. and Anghelache, C. (2012). Labor Force Market in Romania.
Metalurgia International, 5, 145-153
7. Anghelache, C. (2009). Statistical possibilities for the analysis of migration.
Metalurgia Internaţional, XIV (14), Special Issue, 155-156
8. Foley, M. and Angjellari-Dajci, F. (2015). Net Migration Determinants. Journal of Regional Analysis and Policy, 45 (1), 30-35
9. Hili, A., Lahmandi-Ayed, R. and Lasram, H. (2016). Differentiation, labor market
and globalization. The Journal of International Trade & Economic Development, 25 (6), 809-833
10. Klein, P. and Ventura, G. (2009). Productivity differences and the dynamic effects
of labor movements. Journal of Monetary Economics, 56 (8), 1059–1073
11. Kurmanov, N. et al (2017). Labour Migration and Remittances: Strategy for
Survival or Development?. International Journal of Economics and Financial, 7 (1), 334-339
12. Maestas, N., Mullen, K. and Powell, D. (2016). The effect of population aging on
economic growth, the labor force and productivity. National Bureau Of Economic Research, Cambridge, Working Paper no. 22452
13. Melo, P.C., Graham, D.J. and Noland, R.B. (2009). A meta-analysis of estimates
of urban agglomeration economies. Regional Science and Urban Economics, 39
(3), 332–342
14. Oster, E., Shoulson, I. and Dorsey, E. (2013). Limited Life Expectancy, Human
Capital and Health Investments. American Economic Review, 103 (5), 1977–2002
15. Rozenfeld, H.D., Rybski, D., Gabaix, X. and Makse, H.A. (2011). The Area
and Population of Cities: New Insights from a Different Perspective on Cities.
American Economic Review, 101 (5), 2205-2225
16. Institutul Național de Statistică, Comunicatul de presă nr. 35 / 12.02.2018
