Analiză comparativă a evoluiei Produsului Intern Brut în...

Romanian Statistical Review - Supplement nr. 8 / 2018102

Analiză comparativă a evoluţiei Produsului Intern Brut în ţările membre ale Uniunii Europene

Prof. univ. dr. Constantin ANGHELACHE ([email protected])

Academia de Studii Economice din București / Universitatea „Artifex” din București

Abstract

Acest articol, pe baza studiului efectuat, relevă evoluția produsului intern brut în fi ecare țară membră a Uniunii europene, precum și în ansamblul statelor comunitare. Pe baza datelor furnizate de Eurostat și Institutul Național de Statistică s-a efectuat compararea nivelului înregistrat de statele membre. Produsul Intern Brut este indicatorul cel mai complex de rezultate care se calculează după aceeași metodologie în toate statele Uniunii Europene. Bazat pe sistemul de evidență al Conturilor Naționale, fi ind defl atat și exprimat în euro, produsul intern brut exprimă o comparabilitate corespunzătoare. De asemenea, calculându-se produsul intern brut/locuitor și paritatea puterii de cumpărare, se obțin indicatori care asigură nu numai comparabilitatea la mărime a dezvoltării, dar exprimă și nivelul de trai, nivelul calității vieții din statele supuse controlului. În cadrul acestui studiu, s-a efectuat și comparabilitatea structurală a PIB-ului după aprecierea stadiului evoluției economice din fi ecare țară. Articolul este însoțit de grafi ce semnifi cative, care evidențiază concluziile desprinse de autor. Cuvinte cheie: Produs Intern Brut, resursă, utilizare, creștere economică, export net, comparabilitate Clasifi carea JEL: E60, O40

Introducere

În acest studiu, autorul a efectuat o analiză concretă privind stadiul de dezvoltare economică al statelor membre ale Uniunii Europene. După clarifi carea aspectelor teoretice utilizate în lucrare, pe baza datelor concrete se realizează comparabilitatea statelor membre. Se utilizează indicatorul macroeconomic de rezultate, calculat în mod similar în toate țările Uniunii, din acesta derivând și indicatorii produs intern brut/locuitor și paritatea puterii de cumpărare. Datele, având aceeași sursă și fi ind obținute prin aceeași metodologie, sunt relevante în opiniile (aprecierile exprimate de autor.

Revista Română de Statistică - Supliment nr. 8 / 2018 103

Comparabilitatea se referă la o perioadă de timp și se efectuează și în plan structural. Astfel, PIB-ul este analizat după resurse și utilizări, relevând în fi ecare țară în parte, contribuția fi ecărei resurse, în mod diferit de la un stat la altul. În ceea ce privește utilizările, desprindem și concluzii în legătură cu sursele de investiții sau consum. Din aceste aprecieri se pun în evidență și limitele pentru investiții și, pe cale de consecință, pe cele privind ritmul și perspectiva dezvoltării statelor membre ale Uniunii europene. Articolul este ilustrat cu grafi ce sugestive, care asigură o mai bună interpretare a datelor utilizate.

Literature review

Anghelache, Marinescu, Avram and Dumitru (2018), precum și Anghelache, Anghel and Stoica (2017) au realizat un studiu al evoluției Produsului Intern Brut în România. Anghelache (2017) a efectuat o amplă analiză a evoluței economiei românești și, implicit, a nivelului înregistrat de PIB. Anghelache and Anghel (2017) au utilizat instrumentarul econometric pentru a studia infl uența factorială asupra creșterii PIB. Anghelache, Partachi, Sacală and Ursache (2016) au cercetat corelația dintre PIB și investițiile străine directe. Anghelache and Sacală (2016) au studiat legătura dintre PIB și venitul brut. O temă similară este tratată de Chamberlin (2011). Bhandari and Frankel (2015), precum și Garin, Lester and Sims (2016) au abordat o serie de aspecte referitoare la PIB nominal. Censolo and Colombo (2008) au analizat structura consumului public. De Michelis and Monfort (2008) și Koulakiotis, Lyroudi and Papasyriopoulos (2012) au discutat despre produsul intern brut din țările europene. Maza, Hierro and Villaverde (2012) au analizat rolul spațiului în distribuția veniturilor în regiunile europene.

Metodologie, date, rezultate și discuții

• Din analiza datelor se poate constata că PIB-ul la nivelul Uniunii Europene a cunoscut o trenare în anul 2008, iar în anul 2009 a înregistrat o scădere considerabilă, această scădere fi ind rezultatul faptului că s-a instalat criza economico-fi nanciară mondială. În anul 2010, în schimb, la nivelul statelor membre ale UE, se constată o redresare a nivelului indicatorului analizat. Caracterizată de lipsă de rapiditate, evoluţia pozitivă a continuat, traversând şi perioada 2011-2013, urmată de o creştere într-un ritm mai accelerat în anul 2014, când, în Uniunea Europeană valoarea acestui indicator, Produsul Intern Brut, a fost de 13.900 miliarde Euro, fi ind mai mare cu aproape 6,2 % decât cel al Statelor Unite (fi gura 1).


Evoluția PIB în prețuri curente, în perioada 2004-2014 (miliarde EUR)Figura nr 1

Sursa:EUROSTAT

(http://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php/National_accounts_and_GDP/ro)

În vederea evaluării nivelului de trai, cea mai indicată este utilizarea PIB-ului/de locuitor care este exprimat în SPC (standardul puterii de cumpărare), acest indicator fi ind ajustat în funcţie de mărimea populaţiei unui stat dar şi de diferenţele existente în ceea ce priveşte preţurile. Poziţia fi ecărui stat se poate exprima, făcându-se comparaţie cu media celor 28 de state membre UE, stabilită la 100. Atunci când indicele aferent unui stat este mai decât 100, nivelul Produsului Intern Brut per locuitor pentru acel stat se situează sub media UE-28 şi invers, dacă este mai mare, atunci se afl ă peste media UE-28. Este necesar să menţionăm că se recomandă utilizarea acestui indice pentru efectuarea de analize comparative între ţări, mai mult decât în comparaţii temporale. Astfel, în anul 2013, PIB-ul/cap de locuitor în UE a fost în medie 26.700 SPC, puţin peste cea mai mare valoare (26.000 SPC) atinsă în anul 2008 chiar înainte ca efectele negative ale crizei economico-fi nanciare să îşi pună amprenta. Potrivit datelor publicate de către Eurostat, cu privire la Produsul Intern Brut/ locuitor, pentru perioada 2004-2015, la nivelul fi ecărei ţări, în anul 2013, cea mai mare valoare a PIB-ului pe cap de locuitor exprimat în SPC, a fost înregistrată de Luxemburg, fi ind mai mare faţă de media UE-28 de aproximativ 2,6 ori. O explicaţie în acest sens poate fi faptul că un număr relativ mare de cetăţeni proveniţi din Germania, Franţa şi din Belgia au mers să muncească în Luxemburg, care, la nivelul anului 2015, încă deţinea valoarea


cea mai mare a PIB-ului per capita (91.600 EUR). La extrema cealaltă s-a situat Bulgaria, având PIB-ul pe locuitor sub jumătatea mediei UE-28 din anul 2013, menţinându-se această situaţie şi în 2014 şi 2015.

Dinamica puterii de cumpărare la nivel european pentru anii 2014-2015

Figura nr. 2

Reprezentare proprie pe baza prelucrării datelor publicate de EUROSTAT

Comparând, cu ajutorul acestui indicator, evoluţiile ţărilor, constatăm că

aderând la Uniunea Europeană în anii 2004, 2007 sau 2013, statele membre s-au

apropiat destul de mult de media UE-28, chiar dacă această creştere a fost afectată

de criza economică. Afl ându-se, în anul 2003, într-o poziţie care se afl a sub media UE-28, România, Lituania, Estonia, Polonia, Slovacia, Letonia și Bulgaria au avansat cel mai mult către media UE-28 până în 2015. Nu se poate afi rma acelaşi

lucru în cazul Greciei care a consemnat, în acea perioadă (2003-2013), o scădere

importantă sub media UE-28, urmată fi ind de Slovenia şi Cipru dar într-o măsură

mai mică. Precum România, Ungaria şi Polonia sunt state care au întâmpinat,

de-a lungul timpului, mai multe obstacole. Totuşi, creşterea cantitativă înregistrată

la nivelul indicatorului PIB, demonstrează că şi-au îmbunătăţit activitatea. Astfel,

poziţia economică a Ungariei şi Poloniei, prezintă o îmbunătăţire clară la nivelul

anului 2015, prin comparaţie cu anul anterior. Cele mai bune dinamici pentru acea

perioadă au fost consemnate de Luxemburg, Austria şi Germania, iar în anul 2015

primele locuri au fost ocupate de Luxemburg, urmat de Danemarca şi Irlanda.

Recesiunea severă generată de criza economică la nivel mondial, a avut impact

mai întâi, asupra Statelor Unite şi apoi asupra Europei.

După cum rezultă din fi gura 3, dinamica PIB din SUA şi UE prefi gura

deja, spectrul crizei economico-fi nanciare din anul 2008. Punctul critic a


fost atins în anul 2009, când PIB-ul real în UE-28 a avut o scădere de 4,4 %, iar în America a existat o scădere de 2,8 %. La nivelul anului 2010, are loc o revenire şi se observă o majorare a PIB-ului UE-28 de 2,1 %, această tendinţă de creştere păstrându-se şi în anul 2011, când PIB-ul în UE 28 atinge o cota de creştere de 1,7 %. Anul 2012 aduce cu sine o scădere de 0,5 % şi de abia în anul 2014 se înregistrează o revenire a creşterii (1,3%). Statele Unite ale Americii şi-au revenit mai uşor, spre deosebire de Uniunea Europeană, înregistrând, între anii 2012-2014, un nivel de creştere de peste 2%.

Evoluția PIB-ului exprimat în preţuri reale, în perioada 2004-2014

(modifi cări procentuale comparativ cu anul anterior)

Figura nr. 3

Sursa: EUROSTAT

Prin calculul ritmului anual de creştere a volumului Produsului Intern Brut se poate compara dinamica evoluţiei economice pe perioade de timp dar şi între economii care pot fi la niveluri diferite, în acest mod evidenţiindu-se modifi carea procentuală faţă de anul precedent. În ceea ce priveşte creşterea PIB-ului real din Uniunea Europeană, precizăm că s-au înregistrat schimbări apreciabile atât la nivelul ţărilor membre, cât şi în timp (Figura 4). În anul 2009, după cum rezultă din cele mai recente date emise de Eurostat, se înregistrează o scădere a PIB-ului real în statele membre al Uniunii Europene, excepţie făcând Polonia. Anul 2010 vine cu o redresare a creşterii economice pentru 22 de state membre iar în anul 2011 se evidenţiază aceeaşi tendinţă, numărul statelor membre în care s-a consemnat o creştere a PIB –ului real ajungând la 24.. Anul 2012 a evidenţiat o inversare a acestei evoluţii deoarece aproape jumătate


din statele membre au consemnat creştere economică, în 2013 ajungând la 17, pentru ca în 2014 numărul statelor membre cu creştere economică să se mărească. Aşadar, în anul 2014, ritmurile de creştere cele mai ridicate ale PIB-

ului real au fost consemnate de Irlanda (5,2 %), Ungaria şi Malta (3,7 %)

urmate de Polonia (3,3 %) iar România, Slovenia şi Lituania au înregistrat

acelaşi procent de 3%. Creşterea de 1,5 % din Bulgaria a fost puţin peste media UE-28 de 1,4 %. Creşterea înregistrată de Spania în anul 2014 (1,4 %), a fost prima creştere anuală a economiei spaniole înregistrate de după anul

2008.

Modifi carea Produsului Intern Brut la nivel European

în perioada 2003-2015

Figura nr. 4

Sursa de date: EUROSTAT

În Portugalia rata de creştere a PIB ului real a fost de 0,9 %, fi ind prima creştere consemnată de după anul 2008, iar pentru Grecia (0,7 %) fi ind prima creştere de după anul 2007. Cipru, Italia şi Finlanda au punctat trei ani consecutivi de scădere iar economia Croaţiei a avut pentru a şasea oară o scădere a PIB-ului real. În anul 2014, scăderea PIB-ului real, consemnată de cele patru ţări membre al Uniunii Europene amintite mai sus, a fost aproximativ mică. Excepţie face economia Ciprului care a avut o scădere a PIB-ului real de 2,5%. Din analiza datelor aferente anului 2015, constatăm că au înregistrat creşteri notifi cabile ale PIB-ului real: Irlanda (7,8 %), Malta (6,3 %) şi Luxemburg (4,8%). Creşteri modeste se constată, însă, la cele două state


membre - aşa numitele „motoare” la nivel politic şi economic al Uniunii Europene: Germania (1,7 %) şi Franţa (1,2%), vezi fi gura nr. 4. Prin comparaţie cu rezultatele fi nalului de an 2014, în analiza dinamicii PIB constatăm că, dintre ţările fost comuniste, România a avut o creştere economică de 6,7 %, urmată de Ungaria cu 4,3 %, Polonia cu 4,1 %, Letonia cu o creştere procentuală de 3,4%, Slovacia şi Bulgaria care s-au situat cam la acelaşi nivel de creştere procentuală de aproximativ 3 %. Conform rezultatelor previzionate, pentru fi nalul anului 2015, de către Eurostat, creșterea economică a României este printre cele mai ridicate din UE, principala provocare pentru ţara noastră fi ind asigurarea unei creşteri echilibrate dar şi durabile în viitor.

• Modifi carea Produsului Intern Brut pe categorii de resurse

În perioada analizată, contribuţia factorilor la modifi carea PIB nu a fost asemănătoare datorită modului în care s-a realizat valoarea adăugată brută pe fi ecare ramură economică. Prin analiza Produsului Intern Brut pentru perioada 2004-2014 se conturează un tablou clar în privinţa valorii adăugate brute a unor ramuri economice din Uniunea Europeană (Figurile nr. 5 şi 6). Aşadar, cota valorii adăugate aferentă industriei s-a diminuat cu 1,2 %, ajungând la o valoare de 19,1%, succedată de transporturi, serviciile cu privire la distribuţia comercială, dar si de cele ce privesc cazarea şi alimentaţia publică, care s-au redus cu 0,7 % atingând valoarea de 19,0%. Domeniul educaţiei şi al sănătăţii şi administraţia publică au consemnat o majorare de 1,0% în anul 2013, marcând valoarea de 19,4% şi devenind, în felul acesta, activitatea cea mai importantă ca valoare adăugată. În acelaşi an, au înregistrat o creştere a valorii adăugate şi serviciile imobiliare (11,2%), cele profesionale, tehnice, științifi ce, administrative și de sprijin (10,4%), din construcții (5,7 %), cele fi nanciare și de asigurări (5,5 %) și serviciile din domeniul comunicării şi informării (4,5%). Contribuţia cea mai redusă a rezultat din domeniul divertismentului și a altor servicii (3,6%) și din agricultură, pescuit şi silvicultură (1,7%).


Evoluția valorii adăugate brute medii în UE-28,

pentru perioada 2004-2014

Figura nr. 5

Sursa: Eurostat

Comparativ cu anul 2003 (71,5 %), în 2013 serviciile au avut o contribuţie de 73,6 % la totalul valorii adăugate brute a Uniunii Europene. Mai mult de 75% din totalul valorii adăugate au înregistrat serviciile în Luxemburg, Cipru, Malta, Anglia, Danemarca, Franţa, Grecia şi Belgia, vezi fi gura nr. 6.Efectele negative ale crizei s-au făcut simţite în mai multe sectoare, printre acestea fi ind şi industria care a scăzut în perioada 2007-2009 cu 12,6 % în UE-28 iar între anii 2011 şi 2013 a mai înregistrat o scădere de 1,2 %.Cea mai semnifi cativă reducere au înregistrat-o construcţiile, care au avut o reducere de 18,4 % între anii 2007 şi 2013, iar în anul 2014 marchează după şapte ani, prima creştere (0,7 %). Serviciile din domeniul transporturilor, distribuţiei au avut o scădere semnifi cativă în anul 2009 (7,1 %) iar cele din alimentaţia publică şi cazare s-au redus cu 6,0 %. Agricultura a înregistrat, de asemenea, o scădere de 4,2 % în anul 2012 după ce, în 2010 scăzuse cu 3,1 %.


Valoarea adăugată brută medie în UE-28, pentru perioada 2004-2014

Figura nr. 6

Sursa: Eurostat

Prin comparaţie cu anul 2013, în 2014 aproape toate activităţile economice au înregistrat creşteri mai mari sau mai mici.

Astfel, cea mai redusă creştere, de 0,1 %, a fost în domeniul fi nanciar şi de asigurări. La polul opus, cu cea mai accentuată creştere, s-a afl at agricultura cu o creştere de 2,8 %, urmată de serviciile pentru fi rme cu 2,5 % şi cele din domeniul distribuţiei comerciale, al transporturilor şi al celor de alimentaţie publică şi cazare cu o creştere de 2,1 %.

• Evoluția PIB pe utilizări în țările membre ale Uniunii Europene

Vom continua analiza cu privire la structura Produsului Intern Brut reliefând categoriile de utilizări, raportându-ne statelor membre ale Uniunii Europene şi tratând pe rând, componentele agregate după cum urmează: consumul privat, consumul public, formarea brută de capital şi exporturile. Analizând, din punct de vedere al cheltuielilor, evoluţia componentelor PIB, la nivelul perioadei 2004-2014, constatăm că, cheltuielile referitoare la consumul fi nal au avut o creştere a volumului cu 9,0% în Uniunea Europeană. În ceea ce priveşte cheltuielile referitoare la consumul fi nal din administraţia publică, acestea au avut o evoluţie mai rapidă, înregistrând în aceeaşi perioadă o creştere cu 13,0 %, vezi fi gura nr. 7.


Evoluția cheltuielilor de consum și formarea brută de capital la prețuri

constante, în țările membre UE-28, în perioada 2004-2014

Figura nr. 7

Sursa: Eurostat

În anul 2010 cheltuielile de consum ale gospodăriilor și cele ce privesc instituţiile fără scop lucrativ au avut o creştere, ca volum, de 0,8% după o scădere în anul 2009, continuând creşterea în anul 2011 cu 0,3%. În anul 2012 şi 2013 s-a înregistrat o nouă scădere cu -0,7 %, respectiv -0,1 % însă în 2014, cheltuielile cresc cu 1,3 %, marcând creşterea cea mai mare de după anul 2007. Cheltuielile de consum aferente instituţiilor fără scop lucrativ şi ale gospodăriilor au avut o contribuţie la PIB-ul Uniunii Europene de 56,9% în anul 2014. În ceea ce priveşte contribuţia cheltuielilor aferente administraţiei publice, precizăm ca au înregistrat o cotă de 20,9%, iar formarea brută de capital a contribuit cu 19,3%, vezi fi gura nr. 8.


Structura cheltuielilor din Produsul Intern Brut în UE-28 din anul 2015

(% din PIB)

Figura nr. 8

Sursa: EUROSTAT

De asemenea, în această analiză, vom sublinia existenţa disparităţilor regionale, prin prisma ponderii tipurilor de utilizări în Produsul Intern Brut. Pentru a observa tendinţele de evoluţie, am adoptat o abordare comparativă a rezultatelor obţinute la fi nalul anilor 2014 şi 2015. Având ca scop creşterea economică, statele membre UE consideră că unul din motoarele de creştere este consumul. Şi România este printre acele ţări care văd în stimularea creşterii consumului, o soluţie prin care economia să înregistreze o creştere economică, acest aspect evidenţiindu-se şi în publicaţiile statistice ale EUROSTAT. Cu toate acestea, anumiţi economişti din ţara noastră afi rmă că o

creştere economică, care se bazează pe consum, nu ar fi sustenabilă pe un

termen lung. Aceştia mai precizează faptul că dacă acest consum s-ar baza pe

produse realizate în ţară, atunci am avea o creştere economică mai mare şi o

economie sănătoasă.

Astfel, dacă analizăm datele raportate de către acest organism care

se ocupă cu statistica UE (Figura nr. 9), constatăm că ţara noastră se afl ă în

topul ţărilor membre UE cu ponderi semnifi cative în PIB, ale consumului

privat deşi, ritmul de creştere a încetinit în anul 2015, aspect valabil pentru

majoritatea statelor membre UE.

Unul din elementele principale ale creşterii economice din România,

consumul privat, a marcat o majorare de 0,3 % în anul 2015, comparativ cu

anul 2014.


Creşterea cea mai mare a ponderii consumului privat în PIB, a fost înregistrată

de Lituania cu 1,2 %, urmată de Estonia cu 1,1% şi cu o creştere mai mică

(0,2%) Danemarca, Letonia şi Marea Britanie.

Ponderea consumului privat în PIB la nivelul Uniunii Europene

în anii 2014 şi 2015

Figura nr. 9

Sursa de date: EUROSTAT (http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/submitViewTableAction.do)

Cu toate că deţin o pondere însemnată a consumului gospodăriilor

în PIB, există state membre ale UE care au înregistrat scăderi precum Grecia

(-0,1%) şi Cipru, cu ponderea cea mai mare în PIB a consumului privat

(69,3%), care marchează o scădere în anul 2015 de -0,2% faţă de anul anterior.

Un aspect demn de menţionat este decalajul mare, existent între

Luxemburg şi celelalte state membre ale UE. Deşi Luxemburg-ul deţinea,

în anul 2014, ponderea cea mai mică a consumului privat în PIB (29,6%),

constatăm o reducere de -1,8 % la fi nalul anului 2015.

Dacă privim către situaţia altor state din Europa Centrală şi de Est şi

facem comparaţie cu situaţia anului 2014, putem spune că România este în

avantaj având o creştere de 0,3% în anul 2015, spre deosebire de Slovenia

(-1,4%), Polonia (-1,3%), Ungaria (-0,7%) şi Slovacia (-0,6%). Cea mai

mare scădere a fost înregistrată, însă, de Bulgaria care, deşi deţine o pondere

semnifi cativă a consumului gospodăriilor în PIB, în anul 2015 marchează o

scădere de -2% faţă de anul 2014 când are o pondere de 62,4% în PIB.

Mergând mai departe cu această analiză şi privind către cheltuielile

administraţiei publice la nivelul Uniunii Europene (Figura nr. 10), constatăm


că, ritmul de creştere, pentru această categorie de cheltuieli, a avut o scădere a volumului în anul 2010, rămânând, în perioada următoare (2011-2012), la un nivel aproximativ stabil (între 0,3 % şi -0,2 %). Totuşi, anul 2014 aduce o creştere mai accentuată de 1% a cheltuielilor guvernamentale din cadrul Uniunii Europene. Totodată, constatăm că, spre deosebire de ponderea consumului privat în PIB la nivelul UE, decalajele dintre regiuni nu sunt la fel de pronunţate atunci când ne referim la consumul public. Statele membre UE care au cele mai mari ponderi ale cheltuielilor administraţiei publice PIB şi se situează peste media UE la nivelul anului 2015 (20,6%) sunt: Danemarca (26,2%), Suedia (26,1%), Olanda (25,3%), urmată de Finlanda cu o pondere de 24,6% şi Belgia (24,2%). În scădere cu 0,4% faţă de anul 2014, la nivel naţional, ponderea în PIB a cheltuielilor administraţiei publice reprezintă 13,5% în anul 2015. Mici scăderi procentuale înregistrează şi Slovenia (18,5%) dar şi Ungaria care înregistrează în anul 2015 o pondere de 19,9% spre deosebire de anul 2014 când acest procent era mai mare cu 0,3%. De asemenea, observăm că la nivelul Bulgariei ponderea cheltuielilor statului în PIB este de 16,3% în anul 2015, în scădere cu 0,2% faţă de anul anterior.

Ponderea consumului public în PIB la nivelul Uniunii Europene


Figura nr. 10


Continuăm analiza, îndreptându-ne atenţia către formarea brută de capital şi precizăm că, în perioada 2004-2014, la nivelul Uniunii Europene,


aceasta s-a diminuat cu 1,8 %, mai mult datorită reducerilor majore care au existat în anii 2009, 2012 şi 2013. De asemenea, în ultima perioadă creşterea importurilor a fost depăşită de cea a exporturilor. Contrar faptului că în anul 2011 a existat o creştere de 2,0 % a formării brute de capital fi x, nu a avut loc o restabilire totală după diminuarea dramatică din anul 2009, când s-a înregistrat o scădere de -11,9 %, revenind la o rată de variaţie negativă la nivelul anilor 2012 şi 2013 după cum se precizează în publicaţiile EUROSTAT. În anul 2014, la nivelul acestui indicator se constată o creştere cu 2,3 % (în termeni reali), fi ind cel mai ridicat nivel înregistrat după anul 2007. Între statele membre UE s-au constatat diferenţe destul de mari în privinţa gradului de intensitate al investiţiilor globale, iar acest aspect poate să reprezinte, pe de o parte dinamica creşterii care a avut loc în ultimii ani dar şi stadiul diferit al dezvoltării economice pentru fi ecare dintre statele membre. Formarea brută de capital (Figura nr. 11) a reprezentat, în anul 2015, 19,6% din PIB la nivelul UE 28 iar la nivelul zonei euro (ZE-19) 19,8%. Conform datelor furnizate de EUROSTAT, printre statele cu cel mai ridicat nivel procentual din PIB se numără Cehia (25,8%), Estonia şi Suedia cu 24,2 %. La nivel naţional procentul în PIB al formării brute de capital a crescut cu 0,5 %, în anul 2015 comparativ cu anul anterior când s-a înregistrat un procent de 24,2 % din PIB.

Formarea brută de capital fi x la nivel european în perioada 2013-2015

Figura nr. 11

Sursa de date: EUROSTAT


Cel mai scăzut nivel din anul 2015, a fost atins de Grecia care înregistra un volum de 20.519 milioane euro ceea ce reprezintă 11,7 % din PIB şi Cipru (13,4 %). Cu toate că a înregistrat o uşoară creştere faţăde anul anterior, evoluţia acestui indicator, în cazul Greciei, refl ectă o situaţie incertă şi

un mediu instabil de afaceri, criza economico-fi nanciară punându-şi puternic

amprenta asupra economiei acestui stat.

Situaţia investiţională la nivelul României este aproximativ stabilă,

cu multe posibilităţi de îmbunătăţire dacă privim către creşterea economică

consemnată în anul 2015.

Din punct de vedere al dinamicii FBCF, în anul 2015, se observă

creşterea de 26,6% faţă de anul 2009 când volumul brut de capital se

diminuase până la 31.297 milioane euro. De menţionat este faptul că decalajul

care exista între ţara noastră şi Cehia în anul 2009, s-a diminuat, România

atingând un nivel al formării brute de capital de 39.631 milioane euro în anul

2015, situându-se pe poziţia imediat următoare statului ceh.

Astfel, în anul 2009, statul ceh înregistra un volum brut de capital de

40.230 milioane euro iar volumul înregistrat de România.

Ponderea FBCF în PIB, scoate reliefează infl uenţa acestui indicator

asupra creşterii economice, punând în evidenţă politica de creştere adoptată de

multe state europene, precum cele care au ca fundament atragerea de capitaluri

sau creşterea consumului.

Potrivit celor prezentate, prin prisma valorilor care s-au înregistrat

de către principalii indicatori la nivel macroeconomic, situaţia ţării noastre

indică o uşoară îmbunătăţire iar corelaţia existentă între creşterea PIB-ului şi

evoluţia investiţiilor descrie întocmai o creştere economică stabilă însă, pentru

ca aceasta să fi e şi sustenabilă, guvernul ţării noastre ar trebui să implementeze

măsuri prin intermediul cărora acest lucru să fi e posibil.

Un exemplu în acest sens ar fi luarea unor măsuri pentru ca birocraţia

să fi e eliminată, crearea unui cadru fi scal şi legislativ stabil, îmbunătăţirea

infrastructurii, etc.

Stabilitatea macroeconomică evidenţiată în ultimii ani la nivelul

României, este fundamentală în dezvoltarea viabilă a ţării noastre şi pune în

lumină creşterea substanţială a Produsului Intern Brut. Această creştere s-a

bazat în special pe exporturi şi investiţii.

Comisia Europeană analizează anual poziţia competitivă pe care o are fi ecare

stat membru UE, cu ajutorul mai multor indicatori iar unul din indicatorii-cheie prin

care se evaluează performanţa competitivă a statelor membre sunt exporturile.

Exporturile reprezintă un factor important pentru creşterea economiei

unui stat iar ponderea acestora în PIB refl ectă gradul de deschidere al economiei

unui stat.


Astfel, din analiza rezultatelor obţinute de ţara noastră, remarcăm că ponderea exporturilor de servicii şi bunuri evidenţiază o orientare ascendentă în ultimii ani.În anul 2014, se atinge cea mai mare valoare din ultimii 5 ani (41,2%) aceasta indicând o infl uenţă în sens pozitiv pentru dezvoltarea economiei naţionale iar în anul 2015, se înregistrează o scădere de 0,1 % faţă de anul anterior.Abordând comparativ rezultatele obţinute de România şi alte state membre UE, constatăm că statul vecin, Bulgaria, înregistrează o pondere a exporturilor în PIB de 66,5 %, în creştere faţă de anul anterior cu 1,4%, situându-se peste nivelul atins de ţara noastră şi, de asemenea peste media UE, vezi fi gura nr. 12.

Ponderea exporturilor de bunuri şi servicii în PIB la nivelul european


Figura nr. 12


Cel mai mare nivel al ponderii exporturilor în PIB din anul 2015 a fost înregistrat de Luxemburg având o pondere de 5 ori mai mare comparativ cu media UE. În creştere faţă de anul anterior se situează şi Ungaria cu o pondere

92,1 %, urmată de Cehia (84,5%) iar Polonia atinge valoarea de 49,4 %.

Concluzii

Din studiul efectuat se desprind o serie de concluzii teoretice și practice. Astfel, se pune în evidență utilitatea și efi ciența indicatorului Produs Intern Brut în folosirea pentru comparabilitatea nivelului de dezvoltare al statelor membre ale Uniunii Europene. Sursele de date oferă posibilitatea


extinderii analizei de comparabilitate europeanî și, mai larg, internațională. Analiza structurală, după resurse și utilizări, pune în evidență particularitățile fi ecărei țări și exprimă capacitatea de creștere economică în fi ecare caz în parte. Cifrele utilizate au evidențiat stadiul situației economice din fi ecare țară și arată capacitatea de creștere economică în viitor, atât a statelor membre, cât și a Uniunii Europene. Studiul după resurse, structura cheltuielilor și a veniturilor arată stadiul de evoluție și, prin compararea PIB/locuitor, se pune în evidență și nivelul de trai (calitatea vieții). Concluzia fi nală care se poate desprinde din această lucrare este aceea că analiza se poate extinde și prin utilizarea de modele macroeconometrice.

Bibliografi e

1. Anghelache, C., Marinescu, A.I., Avram, D. and Dumitru, D. (2018). Main elements of analysis of Gross Domestic Product development in Romania. Romanian

Statistical Review, Supplement, 6, 17-29 2. Anghelache, C. (2017). România 2017. Starea economică la un deceniu de la

aderare, Editura Economică, București 3. Anghelache, C. and Anghel, M.G. (2017). Econometric methods and models used

in the analysis of the factorial infl uence of the gross domestic product growth. Network Intelligence Studies, Volume V, (9), 67-78

4. Anghelache, C., Anghel, M.G. and Stoica, R. (2017). Quarterly analysis of Gross

Domestic Product evolution – signifi cance of growth rate. Romanian Statistical

Review, Supplement, 6, 16-28 5. Anghelache, C., Partachi, I., Sacală, C. and Ursache, A. (2016). Using econometric

models in the correlation between the evolution of the Gross Domestic Product and Foreign Direct Investments. Romanian Statistical Review, Supplement, 10, 124-129

6. Anghelache, C. and Sacală, C. (2016). The analysis of correlation between the GDP and the Gross Income. Romanian Statistical Review, Supplement, 9, 88-93

7. Bhandari, P. and Frankel, J. (2015). Nominal GDP Targeting for Developing Countries, National Bureau of Economic Research, Working Paper 20898, Cambridge

8. Censolo, R. and Colombo, C. (2008). Public consumption composition in a growing economy. Journal of Macroeconomics, 30 (4), 1479-1495

9. Chamberlin, G. (2011). Gross domestic product, real income and economic welfare. Economic & Labour Market Review, 5 (5), 5-25

10. De Michelis, N. and Monfort, P. (2008). Some refl ections concerning GDP, regional convergence and European cohesion policy. Regional Science Policy &

Practice, 1 (1), 15-22 11. Garin, J., Lester, R. and Sims, E. (2016). On the Desirability of Nominal GDP

Targeting. Journal of Economic Dynamics and Control, 69, 21–44 12. Koulakiotis, A., Lyroudi, K. and Papasyriopoulos, N. (2012). Infl ation, GDP and Causality

for European Countries. International Advances in Economic Research, 18 (1), 53-62 13. Maza, A., Hierro, M. and Villaverde, J. (2012). Income distribution dynamics

across European regions: Re-examining the role of space, Economic Modelling,

29 (6), 2632-2640 14. *** Eurostat

Date post:	15-Jul-2020
Category:	Documents
Upload:	others
View:	0 times
Download:	0 times

Analiză comparativă a evoluiei Produsului Intern Brut în...

Documents