Home >Documents >Pavel - cdn4. turistica - Pavel آ  turistice, privite in conexiune cu relatiile_pe care le

Pavel - cdn4. turistica - Pavel آ  turistice, privite in conexiune cu relatiile_pe care le

Date post:28-Jan-2020
Category:
View:0 times
Download:0 times
Share this document with a friend
Transcript:
  • Pavel STANCIU

    Piata turistici ,

    Relafii le oferti'cerere gi fundamentarea strategiilor de dezvoltare

    effi'? t*Y*ou

  • Cuprins

    Argument

    Capitolull Particularitifile gi mecanismele pielei turistice....','. """""""' 7

    1.2. Con{inutul, structura gi caracteristicile pie(ei turistice """"" 11

    1.3.1. ParticularitSlile oferteituristice','...'.'. """""""""""""'18 1.3.2. Purtdtorii ofertei turistice....'..'.. """"""21 1.3.3. Forme de exprimare a ofertei turistice...,'."'. """"""" 25 1.3.4. Determinan[iioferteituristice """""""'29 1.3,5. lndicatorii ofertei turistice.'....".. """""' 32

    1.4,1. Particularitilile cererii turistice '....',..' """"""""""""" 34 1.4.2. Determinan[iicereriituristice """""""'40 1.4.3. lndicatorii cererii turistice """"""':""""' """"""""""' 48 1.4,4. Sezonalitatea turisticd. """"""""""""' 50

    Capitolul2

    2.1. Relaliile dintre oferta 9i cererea turistici'........' """""""""" 55 2.1.1. lntercondi[ionarea 9i complementaritatea ofert!-cerere - principii de bazd

    ale pielei turistice...'."..' """""""""""" 55 2.1.2. Tipologia raporturilor dintre oferta 9i cererea turistici """""""""""' 61

    2.2. Modele gi concepte de stabilitate economicd """"""""""" 67 2.3, Vectorii echilibrului oferti-cerere turistici '.'.""" """"""""" 69

    2.3.1, Prelul - factor reglator al relaliilor dintre oferta 9i cererea turisticS ....'.'.""""""""" 70 2.3.2. Perceplia calitSliiofertei 9i experienla turi9tilor""""" """""""""" "' 73 2.3.3. Consumulturistic gi comportamentul consumatorilor de servicii de profil """"""""74

    2.3.3,1. Profilul consumatorului turistic.'....'.^"' """"""77 2.3.3.2,Tipuri de consumatori'.. """""' 80

    Capitolul3

    Strategiile de dezvoltare - o abordare turistici predictivi a relaliei oferti'cerere '.,"" " 87 3,1. Aprecieri generale privind strategiile de turism """""""""" 87

    3.3. Afiitectura unei strategii de dezvoltare """"' 94

  • ofertS-cerere 9i fundamentarea skategiilor de dezvoltare

    3.3.1. Analiza diagnostic a destinaliei turistice...,,..... ,,,,.....,. 95 3.3.2. Valorile gi principiile promovate .....,,..101 3.3.3, Resursele shategice... ...,,........,......... 102 3.3,4. Viziunea gi declaralia de misiune ..,...103 3.3.5. Obiectivele strategice ..........,............. 105 3.3.6. Planul de acliune ..,..... 106 3.3.7. Nota de implementare .,................. .... ...................,.. 10g

    3.4. Fundamentarea strategiilor de dezvoltare prin prisma echilibrului ofedS-cerere turisticd....................... 111 3.5. Rolul strategiei de dezvoltare Tn echilibrarea balanlei ofertd-cerere turisticl .,,,.........,.... 1 1S

    Anex5. Exemple de ccnceptu alizare a imaginii destinaliilor turistice.......,....... .............,.,....... 137

  • Capitolul 1

    Particularititile

    9i mecanismele piefei turistice

    Privit in ansamblul sdu, turismul rcprezintl, un fenomen integrat cu caracter transdisciplinar, propriu civilizaJiei moderne. Dinamismul qi amploarea transfor- m6rilor care se succed in majoritatea sectoarelor economiei mondiale reflectd o tendinfi din ce in ce mai pregnantd de perenizare a glcbaliznrii in dauna prezerv[rii tradiliilor qi a identitifii na]ionale. In acest c-ontext, pia{a turistici se manifestd ca o componenti economicd qi social[ cdreia ii revine dificila misiune de a atenua efectele colaterale ale trarui[iei cdtre un nou stadiu global de dezvoltare - economia superterfializatd.

    Experienfa ultimilor ani, profund afectali de criza economicd mondiaid, a ardtat cd, pia[aiuristicd este mai mult dec6t un factor macroeconomic stabilizator,

    ea constituind un veritabil balon de oxigen pentru economiile nafionale, mai ales

    in cazul celor emergente, in condifiiie in care autoritdtile susfin consumul in defavoarea promovirii unor mdsuri de austeritate stricte'

    Din aiest punct de vedere, relaliile care se stabilesc intre oferta qi cererea turistic[ devin esenliale pentru mediul de afaceri qi economia regionalS, deoarece echilibrarea acestoi raporturi de piaJ5 genercazl' la rAndul s[u stabilitate si competitivitate economico-social6.

    1.1. Delimitiri concePtuale

    Ce se inlelege de fapt prin turism ;i ce se afl[ in spatele acestui curent socio- economic care a marcat pron "a

    umanitatea in ultima jumdtate de secol? In faza acfin1d,turismul este coniiderat mai mult decAt un atractiv domeniu de afaceri, un

    trend ce pune milioane de persoane i:r miqcare, iar deplasarea unor mase mari de

    oameni, ctriar qi pe o perioadd scurtd de timp, reclamd deschiderea piefelor locale pentru investilii,-implica intensificarea fluxurilor monetare ;i necesitd.asigurarea unui minimum de confort: servicii de transport, posibilitatea servirii mesei, deconectare - destresare, odihnd activd sau variant[ de innoptare. Toate aceste servicii, dar qi multe alte prestalii complementare, constituie osatwa unor economii care au invdlat cd cea mai mare nevoie umani este evadarea din cotidian. Astfel c6, pentru lumea civilizatd,turismul se doreqte a fi mai mult decdt o simpld asociere di servicii oferite spre vAnzare la un pre! forfetar, el tinde si devin6 un mod de viat6.

  • i0 Piala turistici, Relaliile ofertd-cerere $i fundamentarea strategiilor de dezvoltare in mod sintetic, piafa turisticd se rezumila trei elemente principale care pot

    intra in contact: twiqtii, ahacliile ttristice Ei facilitatile oferite.l Turiqtii stau la baza cercrii, atrac[iile constituie potenfialul turistic, iar facilit5llle sintetizeazd. oferta activd.

    Din punct de vedere economic, cei trei pivofi turistici sunt valorificafi mai mult sau mai pulin eficient de autoritSlile locale qi/sau nafionale, precum qi de agenlii economici din domeniu reprezentafi de unit6lile de cazare, alimentafie, agrement, transport sau agenlii de turism. Acest demers este influenlat in mare mdsur[ de:

    ' angajafi din turism, prin gradul lor de implicare, politicile de marketing, managementulqiactivitateafront-ffi cedesf hqurati;

    I turiqti: nevoi, dorinfe, comportament; . sistemul economic: venituri, salariafi, concedii; . societate: nolrne, valori; r guveme: legi, subvenfii; . autoritili locale: hotdrAri, decizii cu caracter local sauregional;. tehnologie : gadgeturi, internet, sisteme de rezervdri, programe de gestiune; ' modelele turistice de afaceri qi marketing: B2B (Business to Business) qi al

    celui B2C (Business to Consumey'; Business prin intermediul Social Media;

    ' orgarizatori gi promotori turistici: refele de agenfii de turism, centre de informare turisticd;

    . alfi factori externi favorizanfi sauperturbatori. Deoarece pivofii turistici sufer[ in mod permanent modificdri structurale qi

    intercondilionarea lor cunoaqte anumite variafii, obligAnd economia, in mod periodic, sd se readapteze. Acesta este motivul pentru- care, tot mai frecvent, se vehiculeazd ideea cd turismul poate fi for.ta motrice a economiilor emergente.2

    Mill qi Morrison sunt de p5rere cd,pia[a, c5.ldtoriile, destinalia qi marketingul sunt componentele sistemice fundamentale ale turismului,' in timp ce Hall consideri ca elemente de convergenld turisticd aria emitent6,, ruta de tranzit, destinafia Ei mediul ambiant.a Ambele opinii minimizeaz6 importanla turiqtilor in aceastd abordare sistemicS. Din punctul nostru de vedere qi in consens parfial cu Lieper5, raporturile care se stabilesc intre turiqti, stakehoideri qi oferta turistica

    I C,V Ualt, S.J. Page, The Geography of Tourism and Recreqtion Enyironment, Place and Space, Third edition, Routledge, Taylor & Francis Group, London, UK,2006, pp. 130-131. 'M. Croitoru, Tourism Competitiveness Index. An Empirical Analysis Romania vs. Bulgaria, Theoretical and Applied Economics, vol. XVIII (201 l), no. 9(562), p. 155. ' R.c. Mill, A.M, Morrison, The Tourism system,6ft Edition, tcendall Hunt pub company, 2009.t C.M' Hall, Tourism Planning: Policies,'Processes and Relationsftrps, Second Edition,'pearson Fducation Limited, Prentice Hall, Harlow, Essex, IIK,2008, p. 76.' citat in R. Sharpley, Trovel and rourism, SAGE Publications Ltd., London, uK, 2006, p. 16.

  • Capitolul 1. Particularitllile gi mecanismele pielei turistice 11

    stau la baza sistemului relafional deschis, ce se suprapune in mare parte cu piala turisticd. in acest sistem, vectorii turistici conlucreazd qi fac ca totul sd funclioneze.

    Dacd in aparc$d fiecare componenti turistici in sine este staticl qi are un comportament liniar, in dinamicd, acestea intenelalioneazd. fractal gi se condilioneazd reciproc. PiaJa turisticd primeqte aceste semnale, le proceseazd qi genereazd la rdndul ei un efect de dinam care pune in miqcare celelalte ramuri economice, detensiondnd sau, din contrS, punAnd presiune pe economiile nafionale.

    1.2. Confinutul, structura 9i caracteristicile piefei turistice

    in mod indubitabil , pia[a este componenta de baz6, a sistemului economic. Din aceasti perspectivd, ea reprezintl rentltatul interacliunii qi acfiunii conjugate a celor 4 factori: oferta, cererea, prelul qi concurenfa, iar in sens clasic, locu1 de intAlnire al consumatorilor cu oferta.6

    Translalia conceptului de piafd de la definirea strictd a teritoriului in cadrul clruia are loc schimbul de mdrfuri qi produse, la delimitarea spalio-temporald a unui cerc de stakeholderi (persoane juridice gi fizice), aflali in relafie de afaceri, urde actul de vA:rzare-cumpdrare implicd importante fluxuri monetare ce arireneaz| grupuri variabile de persoane s-a realizat progtesiv, pe fondul dezvoltdrii relaliilor comerciale qi cu suportul terlializdrii conjugate a economiilor locale, na,tionale qi interregionale.

    incercfind sd giseascd o definilie op-erafiona16

Embed Size (px)
Recommended