Bartolomeu Valeriu Anania
PATRIARHUL MEU
Tipdrit cu binecuuhntAreA
inaltlreasfinli tu lui Pdrinte
Ar h i ep i s c op u I Vadu lu i, Fe le a cu lu i ; i C luj u lu i,
; i M itrop o I i tu I C luj u lu i, M aramure ;u lu i ; i S a laj u lu i
Volum ingrijit de Preotul Bogdan Ivanov
Eorrune RrNe;renre20t7
Cuprins
Patriarhul tinere$i mele (t Andrei, Arhiepiscop si lv{itropolil
Cuvint inainte (Pr. Bogdan luanou)
Amintiri despre Patriarhul Justinian
intilnirea cu Pa*iarhul Justinian
Cauza ascendcnyei morale asuPrd lui Gheorghiu Dei
O strategie pe termen lung
(Jnitatea Sinodului fi ecumenismul intern
Baza materiah a Bisericii
Statutul de organizare ;i funcyionare al BOR
$colile teologice. Biblia si Cazania
Reorganizarea ate liere lor. Lupta p entru
pdstrarea loca;urilor de cub
Mormintul de la Radu Vodd
in apdrarea nadiYiei rominesti
Organizarea u ieYii monah ale
Preoyii in detenYie
Intuiyiile po litice ale Pa*iarhului
Re intregirea Bisericii
Prima canonizare a unor sfnyi romini
Schimbarea de atitudine a puterii politice
Sfingirea bisericii din Cermegesti, ctitoriaI. P. S. Patriarh Justinian
)7
l1
il15
1B
21
23
24
25
27
29
30
3t34
35
373B
39
43
250 | Bartolomeu Valeriu Anania
Duh nou in obgtea patriarhdi
Olivier Cldment despre Biserica noasrri
SAmbita Mogilor
Omagiu
Preafericirea Sa Patriarhul
De din vale
Patriarhia RominS.la 50 de ani
Justinian, plrintele nostru
De vorbi cu Pirintele Ioanichie Balan (fragment)
Din Memorii
Sub patriarhul Justinian
Un Cadillac ?entru paniarh
Cdi ecumeniste
in Indiai-h ttxo?ta
Mo artea Paniarhu lui JustiniaruAnexi Foto
5t57
6t63
65
69
7r
75
79
97
101
195
209
211
223
241251
Amintiri despre Patriarhul Justinian
Am fost rinduit si spun o seami de cuvinte asupra Patri-
arhului Justinian gi i-am rugat pe organizatori si-mi anunte
cuvAntul drept Amintiri despre Patriarhul Justinian, pentru
ci nici pe de parte nu doresc si gin o conferingi, o prelegere
sau un discurs. Doresc ca vorbele mele si se constituie gi inmi.rturie directi, iar pentru aceasta vi cer iertare de pe acum
daci aceste cuvinte vor fi din cAnd in cAnd inecate in emolie.
Existi o vArsti a omului cAnd el este coplesit de amintiri, iar
acestea nu o dati se rostesc si intr'un strop de lacrimi..
Daci. ar fi in fagi un reporter, m'ar intreba: Cum l-agi cu-
noscut pe Patriarhul Justinian? $i ag vrea si incep cu rispunsul
la aceasti posibili intrebare.
int hlnir e a c u P atr i arhul I ustini an
in 1947 eram expulzat din Universitatea din Cluj in urma
grevei pe care o condusesem gi riticeam fugar din loc in loc,
urmirit de poterele poligiei politice. Ciutam un sprijin, ca simi pot intoarce la studii. Pi"rintele Firmilian, viitorul Mitro-polit al Olteniei, care-mi fusese profesor gi director la Semina-
- CuvAntare rostiti" liber la 5 iunie 1998 in aula Palatului Patriarhiei, cu pri-
lejul comemoririi a 50 de ani de la intronizarea Patriarhului Justinian. Re-
luat5", cu unele completiri ;i preciziri, in dialogul din emisiunea ,,Credo" a
tleviziunii RomAne, difinari in seara zilei de 23 iunie 1998' Subtitlurileapaqin redacEiei.Textul este preluat din volumul Atitudini, Arhidiecezana
C1,4, 1999, pp.3-42.
12 I Bartolomeu Valeriu Anania
rul Central din Bucure$ti, m'a sfrtuit si.-l abordez pe JustinianMarina, care era Mitropolit al Moldovei; se afla in plini ascen-
siune gi se bucura de credit politic. Dar mi-a spus un lucru pe
care l-am retinut: ,,E un om care spune verde dacl poate sau
nu poate; nu face parte din categoria celor care promit gi nu se
gin de cuvint". L-am pindit pe Mitropolitul Justinian qi l-amglsit pe unul din coridoarele Ministerului invigi.mintului,care pe atunci era gi al Cultelor. N'am avut pe nimeni care sim5. prezinte, si mi introduci. Am venit lingi el ca un necu-noscuq in timp ce vorbea cu altcineva, i-am spus repede pisulgi mi-am dat seama ci Pi.rintele Firmilian avusese dreptate. Aridicat pulin din umeri gi mi-a zis: ,,lartl-mi, am alte treburi,alte griji, gi nu cred ca sunt in situagia de a te quti'.
$i am plecat, mi-am continuat rltlcirile, pentru ca, inl()4ti, roamna, si m5. afu in Mi.nS"stirea Bistriga, din Vil-ccll, sull ocrotirea mamei mele celei de a doua, care se nu-rrrcrr ()lga Gologan, starela gi directoarea agezimintelor din:lccrlstri rnirrc mAnistire olteani. Aveam o situalie incerti.; nu:lvcnm buletin de identitate, izbutisem si-mi dau licenta laSibiu, gi mama Olga - a$a cum ii spuneam eu gi toli apropiagiiei - mi-a propus si devin profesor de religie la una din gcolile
agezimintelor din Bistriga. Dar pentru ci Bistriga era minS"stire
stavropighiali - tinea direct de patriarh, care era acum chiar
Justinian Marina -, trebuia o aprobare din partea acestuia,
iar pentru ca si. oblini o aprobare trebuia si-l convingh c5, o
merit. in acest context, mi giseam la BistriEa, semiclandestingi semiascuns, cAnd in mAnistire, tam-nisam, a aparut magina
patriarhului. Eram intr'o ci"maruli din dispensarul de lAngipoarta ministirii gi faptele s'au intXmplat aga: Patriarhul mer-gea citre Bucuregti, venind de undeva de la Herculane, iar pe
drum a simgit ci o unghie care ii cregtea in carne Ia un picior
PA't'RtARltt,t, Mtit, I l3
il supiri din ce in ce mai mult. AducAndu-gi amirrrc c':i l:r
Bistrita se gisegte o cilugirigi doctor in medicirli., .,i'il alxltrrtpentru ca si o roage si-i opereze unghia nirivapi. Mcrl;ilntl l:r
stiregie, surorile Gologan au profitat de ocazie, ca si ii spulrirci printre alte trebuinte o au gi pe aceea a unui profcsor rlereligie la gcolile lor. $i i-au spus: ,,Iati., avem un cilugir, riinlir,licentiat" gi m'au li.udat gi m'au poleit cum au gtiut n"rai birrc,cum numai femeile, chiar dacl sunt ciluglrijc, sunt in srare .si
o facl. Patriarhul, in timp ce doctorita ii opera unghia, asculra,
pentru ca, in cele din urmi, si spuni: ,,DacI este a$a de btrncum spuneti voi, nu vi-l las vou5"; il iau la Bucuregti, pentruci sunt patriarh tAnir gi am nevoie de colaboratori destoinici.Prima calitate a unui conduci.tor este aceea de a se inconjurade colaboratori buni. Unde este acum?".
Maicile au incercat si ocoleasci adevirul, dar doctorita,nepreveniti, nia dat de gol spunind ci" sunt in dispensar.El a cerut si. fiu adus acolo, iar mama Olga, in anticameri,fringindu-gi mAinile, mi-a spus inti.mplarea.
La vremea aceea, opinia generali despre patriarh nuera deloc favorabili. Nu comunist, dar colaborato r al par-tidului comunist, incepuse deja si fie poreclit ,,patriarhulrogu", iar eu mi numlram printre cei care credeau aceste Iu-cruri. Datoriti. faptului ci eram mai mult fugar, toari viarabisericeascS" se desfl;ura in afara mea, eu fiind mai mult inmunti, gi despre alegerile din noiembrie 1946, cele uriag fal-sificate de comunigti, am aflat cu 23 luni mai tA.rziu, aruncicind coboram la poala muntelui pi reluam contactul cu lu-mea. Aga incAt, gi despre el credeam ceea ce auzeam de la algii.Cind am auzit ci vrea si mi" cheme colaborator la Bucuregti,m'am scuturat ca de un vis riu. $i am avut atunci o discutiedramaticl. cu mama Olga, spunAndu-i ci" nu mi duc: ,,Oarenu mi. cunoa$teti cine sunt gi ce sunt, cum a$ putca si mi.
14 I Bartolomeu Valeriu Anania
duc lAngi un asemenea om?". Mama Olga lgi fringea mXi-
nile, pentru ci patriarhul era alituri gi agtepta. $i mi-a spus
o vorbi: ,,Poate o fi de la Dumnezeu; noi il gtim pe pirinteleMarina din tinerete, pentru ci a fost o vreme invigitor, ca gi
noi, gi nu-l gtim nici comunist, nici de om riu, ci de om cum-secade; nu credem noi si se fi transformat chiar aga de repede;
du-te, cl poate e de la Dumnezeu, pentru Biserica". $i atunciam spus aga: ,,Bine, mami Olga, am si mi duc ai am si-l cer-
cetez, am si-l spionez, gi dacl mi voi convinge ci" este omulBisericii gi al neamului, am si rimLn lAngi el, iar dacl nu voiconstata acest lucru, mi voi intoarce la ministire, pentru cieu sunt cilugir gi nu am nimic de pierdut". ,,Bine, mamf',a zis mama Olga, u$uratl, ,,aga si faci". A deschis uga gi m'a
introdus la Patriarh, care intre timp, se incillase. Audienga
aceasta a durat numai citeva minute. Mi-a spus: ,,Iati, mai-
cile te-au liudat: te iau Ia mine, la Bucuregti. Nu gtiu in ce
slujbi am si te pun, dar am nevoie de cilugiri destoinici".
La care eu m'am simgit obligat si-i spun: ,,Ag vrea si afagi
totugi pe cine chemagi lingl inaltpreasfinlia voastri, ca si nu
auzigi din gura altora. Eu, printre altele, sunt cilugirul care a
condus greva Universit5.gii din CIuj, in iunie 1946, in urma
cireia am fost exmatriculat pi apoi hi"ituit de polipa secreti."
Atunci mi-a pus doui intrebiri scurte gi, dupi rispunsurile
mele tot atit de scurte, mi-a spus: ,,Vii Ia mine, sunt singur inmagini; ia-gi rasa gi vino la Bucuregti". I-am cerut ingiduinEa
si mI" prezint peste doui zile. M'am prezentat gi ma numitintendent al palatului patriarhal. in aceasti calitate, am avut
prilejul de a avea cheile toate asupra mea gi de a-l spiona;
l-am spionat seara, pe gaura cheii, ca si vid daci igi face
rugS.ciunile inainte de a se culca. $i nu mi-au trebuit decAt
cAteva siptlmini pentru ca si mi conving ci voi ri.mine
PATRIARHT]LMEU I15
lAngi el atA.t cAt va ingidui Dumnezeu. $i * rimas peste un
sfert de secol - includ in aceptia gi anii de pugcirie penrm cisufletegte nu m'am despirgit de el -, convins ci., slujinduJpe el, slujesc Biserica. $i nu m'am inpelat. De aceea, mirturiamea se vrea rlspicati, adevirati gi din inimi curati.
Cauza ascendenlei morale asuPralui Gheorghiu Dej
$i acum, mi voi intoarce cu patru ani mai inainte, asu-
pra unor evenimente pe care le-am auzit mai tirziu, atitdin gura lui, cit pi din gura unor martori. Se gtie acum, de
ci.tre cei mai mulgi de buni credingi, ci Justinian a fost unmare patriarh al Bisericii Ortodoxe Romine, prin care Bi-serica aceasta a stribitut cea mai grea perioad5 comunisti.,aceea a lui Stalin gi Gheorghiu-Dej. $i oameni ca el se nasc
o dati la un secol, la doui sau fel de miracolo dati la un secol, la doui sau la trei; pare un fel de miracolde neexplicat de ce, totugi, intr'o perioadi ati.t de grea, el a
izbutit nu numai si fac5. Biserica si. supravietuiasci, dar gi s5"
o consolideze.
Am si depun o mirturie - nu e pentru prima dati -,pentru ca si vedeti ci. totugi Dumnezeu lucreazi in istorie.
Amintiti-vi de Apostolii MAntuitorului Hristos, care nu pri-cepeau multe din cele spuse de invigitorul lor sau din cele
intAmplate cu ei, iar Evanghelistul noteazl: ,,...iar pe aces-
tea aveau si le priceapl dupi inviere". Cu alte cuvinte, avem
nevoie, pe de o parte, de perspectiva istorici, pentru ca siingelegem lucrurile pe dinliuntrul lor, iar pe de alti parte,
avem nevoie gi de iluminarea Duhului Sfrnt.Vara lui 1944: toate forgele politice din RomAnia puneau
la cale momentul ,,23 august", pentru incetarea rizboiului,pentru iegirea RomAniei din rizboi, pentru intoarcerea arme-
16 I Bartolomeu Valeriu Anania
lor gi, deci, pentru inliturarea dictaturii lui Ion Antonescu.Repet: toate forgele politice cunoscure pe atunci.
Nu este ciderea mea - gi sunt aici specialigti in acest
domeniu - si analizer eLL rostesc doar, complex, ansamblulevenimentelor. La acest evenimenr de la 23 august trebuia si.
participe gi Gheorghe Gheorghiu-Dej, peful Partidului Co-munist, care se afla in lagi.rul din Thrgu Jiu. S'a pus la cale
evadarea acestuia gi transportarea lui, in clandestinitate, p5.nila Bucuregti, unde si faci jonctiunea cu ceilalgi lideri politici.Evadarea a fost pusi la cale de girinigti. in RA.mnicu VAlcea lo-cuia pe atunci gi preotul Ioan Marina, nS.scur in 1901 in Suegtii
Cernei din judegul V6"lcea, fost preot de Eari, fost invi;i.tor,fost preot de orag, fost director al Seminarului Teologic dinRimnicu Vilcea, un om practic, intreprinzitor, specialist incooperarie gi militant politic in Partidul Nagional Tirinescal lui Maniu gi Mihalache. Repet: militant; cel care partici-pa la campaniile electorale. Aga inc6.t, evadarea lui GheorgheGheorghiu-Dej a fost pusi la cale de un grup de E5.ri.nigti, fhripaniciparea preotului Marina. Gheorghiu-Dej, odati" evadat,
trr$uia sI aibi citeva puncte de adipost, iar acestea au fost trei:
TlrguJiu, prin invititorul Ion Modoran; Racovita, prin IonitS.
Birbulescu, gi Birblte$ti, prin Petrigor Iliescu. Aceste lucrurile detin nu numai din gura patriarhului, ci gi din gura acestor
trei oameni pe care i-am cunoscut, tofi girinigti. Ultima etap5"
a fost ln Birbltegti, de unde trebuia s5. fie transportat, de c5"tre
Petrigor Iliescu, la volan, inrr'o maginL a lui personali., destulde veche, de abia scipati de la rechizitiile armatei, gi de acolotrebuia si meargS" nonsrop pinl la Bucuregti, binelnteles, culegitimagii false gi cu tor ceea ce presupune o conspirativita-
PATRIARHUL MEU I 17
te. Planul era si nu treaci prin RAmnicu Vilcea, pentru ca s5"
ocoleasci, bineingeles, ariile aglomerate, ci pe lAngi Govora gi,
de acolo, citre Slatina, Pitegti, Bucuregti. in apropiere de Go-
vora s'a intAmplat o pani de cauciuc: acesta trebuia neapirat
vulcanizat, vulcanizarea nu se putea face decit in RAmnic, inorag, gi s'au sfltuit: ,,Ce ne facem noi? Unde il punem pe fu-gar timp de doui, trei ore, cit dureazd. reparatia cauciucului?
Unde!? La prietenul pi colegul nostru, popa Marina, pentru
ci el nu ne toarnl, asta e sigur". $i aga se face ci preotul Ioan
Marina s'a pomenit la ugi cu prietenii sii pi cu fugarul; cu
evadatul. L-a primit, l-a ospitat, ceilalti au reparat cauciucul
gi au continuat drumul la Bucuregti.
Am citit intr'un ziar despre o presupusi fantezistS. priete-
nie conspirativi" dintre preotul Ioan Marina gi Gheorghiu-Dej.Adevi.rul istoric acesta este: l-a primit, pentru nu gtiu cAt - o
ori, o ori gi jumitate, doui; nu l-a denungat, dar pi-a propus
si exploateze la sAnge aceaste ascendenli morali.. $i a exploa-
tat-o. Iubigii mei, aceasta este cheia, dar o cheie pe care Du-mnezeu a aruncat-o din cer, pentru ci. in faga lui Dumnezeu
sunt convins ci nu intAmplator s'a stricat acel cauciuc de auto-
mobil in apropiere de oragul Rimnicu VAlcea, unde se gisea
preotul viduv prin deces Ioan Marina. Sunt absolut convins,
in ceea ce mi privegte, pistrind proporgiile gi distangele, ci nuintAmpli"tor o unghie de la picior l-a supirat pe patriarh inmagini., in timp ce trecea pe lAngi Ministirea Bistrila, unde
mi. aflam eu, fugarul gi neisprivitul, pentru numai citeva ore.
La vArsta mea, pot depune aceste mirturii gi imi pot mirturisiaceasti credingi care este puternicS., de nezdruncinat. Agadar,
toati pistoria de aproape 30 de ani a patriarhului Justinian
18 I Bartolomeu Valeriu Anania
Marina sti. sub semnul Providentei dumnezeiepti. De aceasta
vI rog si nu vi indoiti: este un adevi.r in faga ciruia vor trebuisi taci toate gurile potrivnice.
Mai adaug un lucru: Patriarhul Justinian a avur un sprijinnu atat in Gheorghiu-Dej, care, reper, nu gi-a permis cel putinsi-l atingi, cAt in Petru Groza, care nu era membru al Parti-dului Comunist; era ceea ce numeau ei un ,,tovarig de drum",,,un intelectual" cu o anumiti prizi politi c5., dar care era fiu de
preot: toati viata a fost membru in corporatiile bisericegti dinArdeal gi apoi membru in Adunarea Bisericeasci Nationala.
Prin vi.rsti., prin culturl - gi nu in ultimul rAnd prin jovia-litate -, Grozaavea un ascendent moral asupra conducitorilorde atunci ai Partidului. Cind nu putea si" ajute direct Biserica,il informa pe patriarh sau il prevenea asupra unor puneri lacale. A fost credincios: a lisat cu limbi de moarre si fie in-mormi.ntat cu preot; a fost inmormAntat chiar de patriarhul
Justinian, cu sobor de preoti, cu roati cinstirea; Patriarhul s'a
intors atunci acasi" trist, abi.tut, gi a spus: ,,Am pierdut unmare sprijin".
O strategie pe termen lung
Este momentul si vI. spun ci m'am numirat printre foar-te putinii fagi de care patriarhul Justinian gi-a deschis gAndu-rile cele mai intime, cele mai ascunse. VL rog si mi credeti:90o/o din populatia ti.rii nutrea credinta ci vin americanii gi
ne salveazi.; asta era problemi" de o luni., de doui, de trei,maximum un an, se flceau calcule politice, erau oameni care
se autodenuntau la Securitate, penrru a fi inchigi, pentru ca,
atunci cind vin americanii, sl.-i gi.seasci eroi; se formau gu-verne in clandestinitate, care se autodenuntau. Am stat eu in-
PATRIARHUL \IEU 19
sumi in inchisoare cu fogti miniptri fictivi, fantomatici- din
vremurile acelea. Nu zic c5" era o nebunie, dar era aProaPe o
psihozi, iar aceasta intretinuti, firegte, de politica americrni
gi de unele posturi de radio occidentale. Dar pariarhul ne
spunea: ,,Voi suntegi tineri, credegi ci vin americanii- Eu nu
voi incerca si vi stingheresc in credinta voasui: I oi credegi
ce vreli. Politica Bisericii insi o fac eu, iar eu sunt conrins
ci americanii nu vin, sau cel pugin nu vin curand' ci aceasta
stipinire comunistl este de durati, iar strategia Bisericii tre-
buie s5. fie o strategie pe termen lung. Strategia pe termen
scurt presupune confruntare cu un dugman inegal. E posibil
acest lucru. Sunt citeva exemple in Bulgaria gi alte exemple inRusia, dar eu vreau ca pe durata acestei stipiniri Preolii mei
si nu fie in pugcirie, ci in bisericile lor, si faci Liturghie, pe
cit este posibil". Ag vrea si completez acest gi.nd cu ceea ce ne
spunea citorva - nu mai mult de doi, trei, poate patru, inclu-
siv fiului siu, doctorul Marina - mai tirziu, peste cigiva ani de
zile, cind ne-a vlzut ci intr'un fel ne-am descurajat, consta-
tind ci nu mai vin americanii gi ci, totugi, puterea comunistS"
se instlpAnegte. Ne-a spus un lucru extraordinar ca intuigie
politicS", pi anume: ,,Comunismul se va pribugi, dar atunci
cind o si dispari Cortina de Fier gi cind va trebui s5. intre incontact direct cu Occidentul; atunci nu va mai rezista, niciideologic, dar mai cu seami prin confruntarea civilizagiilor".
Personal, uitasem de aceasti premonigie, dar cind a apS.rut
Gorbaciov, mai tirziu, gi cAnd a cLatt Cortina de Fier, mi-am
adus aminte cu foarte mare emofie de aceste cuvinte ale pa-
triarhului Justinian.O strategie pe termen lung presupunea gi.sirea unui mo-
dus vivendi: un dialog cu noua putere si realizarea a ceea ce se
