•■In 10 februarie trebuia să înceapă greva generală pe termen nelimitat V .

® Cartelul ^,Alîa^ a declanşat yrevă japoneză

Conform hofărîiil Iniţiale. începind cu data de îs februarie ac., sindicatele afiliate Confederaţiei , naţionale sindicale „Alfa“ trebuiau să intre în grevă generală nelimitaţi;- după greva de o oră din 2S ianuarie şi cea de o A din t februarie. (Reamintim făptui tă pe .4 februarie, in judeţul Cluj, Filiala jucleţeiină'd:c‘0nfcfferaţiel MAIfaMa organizat nu grevă generală, ci grevă japone/ă), Dlrf Informaţiile primite ani aflat că greva, generală nelimitată prec onizată ă rămas nelimitată, dar s-a transformat in grevă japoneză. ( i • - - - .

Amănunte despre motivaţia acestei decizii, in pag ina a 7-a. (M. S.)

•• •Agenda/2'.v>;V© Transi!vaniti/4

® Viata politică/5 -

© Pagina judeţului/6

© Diverse/7

© Publici» af e/8-9*l 0-1 1

9 Sport/12ANUL VI NR. 1073 - . JOI ... V

17 FEBRUARIE 199412 PAGINI 100 LEI .

Astăzi vremea va ti rece, geroasă noaptea şi dimineaţa,. Cer variabil, senin'noaptea ş i : dimineaţa- Vîntul va silfla slab. Temperaturile ■ minime vor fi cuprinse între—-14 şt —12 grade, cele maxime între —0 şi —2 grade. Teri, la ora 12, la Cluj-Napoca ‘«e înregis­trau —9 f>rade pe Cttăţuie şl

ff,pe Aeroport. Presiunea a- tmosferică, 746 mm Hg, în scădere. (Ţoari Giurgiu, meteo­rolog de serviciu) .f *

P1 (F M ^ - - yîrfiii 0 0 lance Ooozitiei

V d s r CHIO RfÂNTr

P rima atitudine a, atunci, * proaspăt înfiinţatului PD .(FSN) a fosl aceea de distanţare'totală fată de vechii colegi, gru­paţi. rapid şl ei întrrun alt ;pnrtid, Şi astfel, partidul care

avea să se numească PD (FSN): s-a apropiat de Opoziţie; în ciu-- dada declaraţiilor şefilor acesteia »că nu vor accepta niciodatăo alianţă i u FSN; : Acest FSN aducea însă' un număr de depu- taţi şi senatori.care puteau fi folosiţi în bătăliile parlamenta­re. Nu toiul a mers ca pe-roate d e • la înreput, în ciuda cam­paniilor: declanşate, -rînd-pe rînd, ..de liderii: fesenişti,. suprapuse ideilor mai vechi ale Opoziţiei. PD (FSN) a început să condamne cu mtil'ă hulă îre criptoconiunismul vechilor - colegi de. Parlament şi guvern. Adică acel y^cht-colegi devenHeră peste'noapte efipto-- contunişil,.sau rămăseseră, criptocomunişti, în timp ce liderii PD (FSN) se transformaseră rapid,: supunîiifiu-se unui adevărat- bo­tez al democratizării. Campionul acestei atitudini , tranşante îm ­potriva noii majorităţi parlamentare a fost dl. Petre Roman, fos ; iul prim-miriisiru, învins in alegeri de cel adunaţi-în jurul d iii* Ion Iliescu. Din acest moment. Opoziţia a. renunţai la a mai acuza Puterea de criptocomunism, lăsînd PD (FSN); această cam panie; cate, între timp, se dovedise oboşitdiire şi fără şanse eter-: torale.' Dl. PHre lin ni an, ca un elev m utat în trimestrul al driî lea la o altă şcoală, era extrem d~ silitor în a demonstra a ta - , şamentul său la idealurile Opoziţiei-, Dar, fiind im om; inteligent, şi-» dat seama de conotatiite demagogice ale acestei campanii şi a pasat-o unor colegi mai vigilenţi, ca Traian Băscscu, Uadu Berceanu şi Adrian Severin. Evident, aceştia au continuat prac­ticarea exerciţiului demagogiei extreme. v

Probabil, liderii PD (FSN) ar fi rămas la acest stadiu dacă m r s-ar , fi ivit o altă posibilitate'de a fi pe placul Opoziţiei. Anume,- au preluat din nou o idee a acesteia, aceea referitoare la un aşa-zis extremism al pnriidelor care sprijină in Parlament PDSR.Conducătorii acestuia din urmă fiind :însă cu toţii tru - ţaţi , de ; tratamentul> aplicat “celorlalte partidă din- simplul .mo­tiv că Opo/itia. deci şi vîrful ei de lance — PD (FSN), aveau nevoie de alianţa cu mai. vechii rriptocomtmişli, deveniţi nişte sacrificat! ai celor care îi sprijineau în coaliţia majoritară. Eti­cheta a prins ?i acum nu s» ma'i vorbeşte derît despre un ex­tremism al PUNR. PDAR, PRM şi PSM. extremism care, în opi­nia celor ce-l incriminează, a a ju n s . să împiedice România în săvîrşlrea procesului eh democratic. Nimeni hu mai stă să ju­dece de ;ce unul dintre partiHele numite mai sus este «nai ex­tremist liecît cele din Convenţia Democratică, să’ spunem,'Tdecit Pl) (FSN) sau UliMit. îlindu-şi seama de importanţa acestei gă­selniţe, colegii d-lui Petre Roman, retras din nou în ' spatele acestora, n u mai prididesc la conferinţele de presă sau în in­terviurile publicate de diverse?ziare, cu învinuirea aliaţilor nu­miţi extremişti ai PDSR, absolvit din nou do orice vină, evl-

(Contlnoare tn pag.. 5)

' în procesul de derulare a mul- " ţiplelor contracte încheiate; , In sistemul „jocfirilor". de întrajuto- rare, acţionarul ajunge, la un moment dat, în‘~ imposibilitatea de a m ai, onora obligaţiile* asu­mate. Acfeastă. imposibilitate este urmarea modului* de concepere'a aşa-zisei activităţi de întrajuto­rare, care, din punct de vedere financiar, al, firescului, circuitului valorilor, nu putea ş ă :conducă la un alt rezultat declt'acela de blo­care a onorării cîştigurilor.! In acest context apreciem util a- in- - vestiga şi stabili dacă-sîntem în - faţa unei situaţii -de 'răspundere .civilă delictuală- o r i; de - - răs­pundere^ P"nală. Cîteva precizări ' se impun în nibd necesar. Potri­vit a r t 970 C. civ. „convenţiile îrebuie executate t u ^ buhâ . cre­dinţă. Ele obligă nur numai - la

'ceea ce este expres' într-înseie, - dar la toate urmăririle "ce echl-

RĂSPUNDEREA PENALĂ Şl CIVILĂ ÎN CftZUL JOCURILOR CE ÎNTRAJUTORARE UMANITASĂ

IItafea, obiceiul sau legea, dă obli­gaţiei după natura sa". % “ . ;

Pornind de- lâ felul în care a * fost concepută acţiunea - umanî- :tară« în conţinutul său şi nu în aparenţa ei,-sîntem de părere câ nu buna credinţă â , călăuzit pe iniţiatorii..7 săi Vei ; reliua credinţă V Această atitudine-nu. rezultă im­plicit. din materialitatea faptelor ci este obiectivată de: asigura­rea eu prioritate şi prieferenţia- _ l ă . a cîştiguîui unor persoane a - ' propiate'acţionarului sau faţă de care acesta avea 'interes; culti­varea încrederii în obţinerea cîş-

tigului - persoanelor nerăbdătoare cărora ,le-a acordata .termenele succesive de-,reuşită; utilizarea . imediată a unor sume foarte mari de bani ;în‘ interes jjropriu. Rea­ua credinţă manifestată de cătro acţionar constituie, în - această -coijce'pţie d e ,analiză, factorul de­terminant, al" reţinerii existenţeirăspunderii "penale.'- Este adevă- - rat că, atit răspunderea civilă delictuală cit şi răspunderea pe»

U . col. Constantin STOENESCU

(Continuare în pag 7) .

VIDEO COPIII...După d cembrie-1989 copiii au

constiluil unul dintre subiectele „grase" care au făcut prea pu­ţin onoranta faimă a unor „obiec­tivi" .reporteri tv din Belgia, O-

landa," Scoţia etc.,' înduioşaţi pi' r . nă la. lacrimi „pVă/ulii", în cu­loarea baiichotelbr transallahtice,': de. soatla_ ahandoimţilor, drogaţi-j. lor, haii<lirap;iţilor şi criminali­lor d ev îrs tă irifantilă din Româ- • niii. Ochii omenirii au fosl agre­saţi astfel' cu sceiie apocalipticeŢ ră/uite grosier cu' ¥Pn,’lul Perti- diei selective de ici şi de rolo, respectivele „scene",, puse cap la cap, nu fă iă ‘(»:ire*-aie pricept-re,- aveau menirea să cree/e imHgi- nea unei ţări aflate la polul mi­zeriei umane, a unui popor ne­demn a-şi -lăsa urma paşilor .pe.

marmura superbuicvardelor civi­lizaţiei - europene.; Ce impresio- ;

. nea/3 mai, mulr.'decît chipul în sufetinţă al unui copil? Nimic J ’ lată însă câ. rerenl, în St.-ilelo

■Unite' a- f(ist: dai publicităţii un raport al „Childreii's . Def«nse Fnnrlu.(Foiifiul:de Apăiare a t i ­piilor), din cate se dcspiindo <<m- clu/ia că pînă a-i ajunge pe co­piii „lumii noi“ — în domeniul criminalităţii, spre exemplu — ai

Nicolae VEIUCŞ

(Continuare în pag. 5)

lîiiie seară: JULIETTECentrul-Cultural Francez ne-'invîtă mîine seară,,

in sâla-de spectacole a-Teatrului Naţional, ora 18.H0, la ,recitalul extraordinar ăl cîniăreţei franceze Ju- lietteLNoureddine. Fiică de clarinetist, Juliette a în­ceput stttd iul pianului la şase ani, continuîndu-şi studiile muzicale pe linia clasică. I-a 30 de ani, .Iu-, liette este deţinătoarea unei impresionante cărţi de viz.ită- concerte, turnee, mai ales în Germania, pre­mii (Marele Premiu al Cîritecului Francez, la Sarre-

bruck. 1990, Marele Premiu al Juriului şi Premiul Publicului la Anr'TÂM', 199J), două aitiiune de ma­re succes („Que Tal?" şi „Tcre istible*').'' Acomp ml- indu se la pian, .luhHte cîhM din Pierre Philippe, V vet te Guilberţ. fJorge,- Piaf.' Robby T^ipoinle, Ka- tryn t.ingua. Tar pentru dvs. două scurte păreri cri­tice: „Uimitoare .Tuliette, doar farmec, emoţii, inte- ligenţă-şi umor“ (Pierre Etalx, textier) şi „Tragedia­nă Jonglind cu patosul şi umorul, o.tandreţe diafa­nă" (Frank Tenaille în „Le Monde de la Muşique").

. .' Dcm. ŞOFHON

f • STASSFURT,' Germania.Un poliţist din Stassfurt (fosta RDG) a fost condamnat la plata unei amenzi de' 13,500 mărci (800i) dolari) pentru „o- - mucldere din neglijenţă** ; a unul - solicitant de azil român în vîrstă de 19 ahl, Informează agenţia France Prcsse,

Trlhmr.ihil a aplicat o pe­deapsă mal maro decît Cea de , 75(10 mărci cerulă de parchet, , dar o ţinui cont' de „remuş- cările" poliţistului şi a admis câ se ’ afla, în momentul să- • vîrşiril faptei, Jn tr .o situaţie

, de, stres", mal scrio, agenţia. : ,

e MOSCOVA. In. timpul răz­boiului din Afganistan, Uniu- : nea Sovietică a pierdut 14.454 militari, dintre care 13 883 sol- } daţi şi ofiţeri au < murit pe ] cîmpul de luptă. Aceste cifre, ; relatează Ilar-Tass, au fost - citate de ministrul ru s ,a l a -: părării, Pavel Graclov, la li- j dunarea solemnă de la K rem -; lin, consacrată marcării împli­nirii a cinci: a n i: de la retra­

gerea trupelor sovlelice din Afganistan. Pavel Graciov a

- mai amintit c i în războiul din Afganistan care a durat nouă an! şi 51 de zile, au f o s t r u ­laţi" 545 000 militari sovietici.

e BARCfXONA-. Jose Ho-, driqUu'S Salvador (35 de - ani) a fost condamnat de-un - pro­curor la , 1023 de ani de în-

-chisoarci pentru1 50 de violuri şl 'abuzuri sexuale, rinformea-: ză Reuter. tn aclul de acuza­re se menţi nează că violurile au avut loc, de obicei, în tim­pul zilei, în cartierul Valie do Nebron, din Barcelona-

APEL DE SUFLETII faccm pen tru , tînărul GA .. care doresc şi pot să-1 ajute pe

i BOtî 1MHE, în vîrstă de ,19 arii, tînărul Tmre . fn acest sen», spnn-gfav bolnav cu Inima. .Tînăiul sorizărcie dvs. se pot tace tn ur-în cauză nn- o , boală rară, dis-.- mfiloarele t<onliiri:.Gabor Tmre,

‘ plazie. arilmogenâ de venlrlcoî 45 lt1.J40.127.000 7 — în lei; 4R 10.- drept, pentru care are" nevoie d e ., ' 14 0.127.301) ~ în dolari; 48.1») 14.:un defibrilator implnntabil, apa- n J27.301 — în mărci, conturi des-

^ r e . nv Sî“?'a î.n chise la BRCE Sucursala Cluj.-iar în străinătate ajunge la a- „ ... , . . . . ,proape 20 00.) de dolari. Facem'.'- ,.Fam.«lla poate fi contactată in un apel' de suflet' pentru loţi cei ■ telefonul 12 70-37 ’(D; SJOUtoN)

Z iarul; „A dovărul d e C luj" desdiicle soria sp o n so rîiâ rii o fe rin d fam iliei Gcibor, a f la fâ în suferin ţa, sum a d e 50.000

■ toi. o --." ' ■• ■■■■■

ADEVARUL DE CLUJ JOI, 17 FEBRUARIE, PAG.

• PREFECTURA, CONSILIUL JUDEŢEAN: 11-64-16;• . PRIMĂRIA CLUJ-NAPOCA: 19-60-3(ţ PRIMĂRIA DEJ: 21-17-9C* PRIMĂRIA TURDA: 31-31-6Qf PRIMĂRIA CÎMPIA TURZII: 36-80-01; PRIMĂRIA HUEDIN: 25-15-4$ PRIMĂRIA GHERLA: 24-19-26o POLITIA CLUJ-NAPOCA 955 sl 11-15-10; POLITIA FEROVIARĂ CLUJ-NAPOCA' 13-49-76, POLIŢIA DEJ: 21-21-21; POLIŢIA TURDA: 31-21-21; POLITIA CÎMPIA TURZII: 36-82-22;POLIŢIA HUEDIN: 25-15-3$ POLIŢIA GHERLA: 24-12-24.• POMPIERI: 981

APĂRAREA CIVILĂ CLUJ- NAPOCA: 11-24-71• SALVAREA: 967, SALVAREA C.F.R.: 11-85-91• INTERNAŢIONAL: 971; INTERURBAN: 991;INFORMAŢII: 931; * DERANJAMENTE: 921;ORA EXACTĂ 958• REGIA AUTONOMĂ DE TERMOFICARE - DISPECERAT: 11-87-4$ REGIA AUTONOMĂ DE APĂ-CANAL -DISPECERAT:'11-63-02S. C. "SALPRESr S Â • DISPECERAT: ' 11-29-68; COMENZI SPECIALE PENTRU TRANSPORT REZIDUURI: 11-10-12 interior 132• G/WA - INFORMAŢII: 952; AGENŢIA DE VOIAJ C.F.R. - INFORMAŢII: 11-22-12 (Intern);

. 11-24-75 (internaţional) .

• AUTOGARA I: 14-26-2$ r• AUTOGARA II: 13-44-88.

CURSE INTER JUDEŢENE: din Autogara I •-Cluj-Napoca • Sibiu: 5,45; Cluj-Napoca - Tîrgu Mureş: 6,30; Cluj-Napoca • Bala Mare: 6,30 (nu circulă duminica);din Autogara II; Cluj-Napoca • Abrud: 6,00; Cluj-Napoca • Zalău: 1 6,30 (nu : circulă duminica); Cluj-Napoca - Gîrbău • - Zalău: 6,40; Cluj-Napoca * Jibou: 7,00; Cluj-Napoca • Şimleu Silvaniei: 8,30.CURSE INTERNAŢIONALE: din Autogara II;•Cluj-Napoca • Budapesta, cu plecare din Cluj-Napoca în ziua ] de vineri, ora 7,00 şi fnapoie re din Budapesta în ziua di sîmbătă,ora 11,00.•Cluj-Napoca - Budapesta, ci plecare din Cluj-Napoca fn ziut de luni, ora 7,00 şi înapoierea din Budapesta în ziua de marţi, ora 11. ;INFORMAŢII:- Autogara /. 14-24-2$Autogara II 13-44-88. -

t OUR1 DIN CLUJ- NAPOCA SPRE BUCUREŞTI:

9,20 şl 19,40 (de luni pînă vineri, inclusiv), sîmbăta. 9,30 (o singură cursă).SOSIRI LA CLUJ-NAPOCA: Bucureşti - Cluj-Napoca 8,50, 19,10; (de luni pînă vineri, inclusiv); sîmbăta : 9,00 (o singură cursă). , ^

PROGRAMUL FILMELOR 11-17 FEBRUARIE '

ÎN CLUJ-NAPOCARepublica — Dispariţia — SUA — PREMIERA (9; 11; 13; 15; 17; 19) @ Mărăşti sala A— Sliver — SUA <11; 13; 15; 17; 19); sala B — Asasinul SUA (14; 16; 18) © Victoria — începutul adevărului — Oglin­da — România —: PREMIERA (9; 12; 15; 18) •" Arta — 1H 3 "februarie — Top Ten 93— Topul preferinţelor publicu­lui clujean în 1993 — 11 febr. Locul III — Singur acasă — SUA (11; 13; 15; 17; 19); 12 febr., — Locul II — Bodyquard— SUA (1J; 13; 15; 17,30; 19,45) 13 febr. — Locul I — Formida­bilul 2 —SUA (11; 13; f5; 17; 19); 14-17' febr. — Erou din în- tîmplare — SUA (11; 13; 15; 17; 19) A Favorit — Cilffhan- ger — SUA (11; 13; 15; 17; 19) O Apollo — 11-13. febr. —

: Sechestrati în larg — SUA (16; > 18); 14-15 febr. — Şocuri —

SUA (16;( 18); 16-17 febr. — Val de sînge — SUA (16; 18)IN JUDEŢ

^TURDA1 „Tineretului"^ sala A — Ră­

sărit de s o a re — SUA — PRE­MIERA;' sala -B — Formidabi-

i Iul 2 — SUA & „Fox" — Şo- curi —.SU A — PREMIERADEJ . v

f „Arta" :— A -doua 'cădere a f Constantinop-.lului — România i — PREMIERA; Fără ieşire —

SUA — PREMIERAGHERLA '

i „Pacea” — Sommen-'by — <SUA };> — PREMIERA; ; ' Răsărit ? de 1 soare — SUA — PREMIERA

Str. Maxim Gorki 167, tf. 187777 , 124$ Cluj Pentru agenţii economici din

sfera producţiei şi construcţiilor

EXECUTĂ PIESE TURNATE din fontă (541-1315 lei}, neferoase şl

o}el ia prafuri avantajoase, ^

PROGRAMUL FILMELOR TRADUSE ÎN DIRECT

17.02.1991 '15,50—18,00 SERIALE - v . RETEQU ATTRO18,00—20,00 DESENE ANIMA­TE — CARTOQN NETWORK 21,30—23,30 UN GLONŢ. TĂ­IAT — CANALE 5 23,30 CELE MAI FRUMOASE FILME — • RETQUATTRO

Str. I.C.Frlmiţ 26, tel/fax: 095/192216

(cofţ cu str. Bucureşti)• Unic distribuitor tn România a produselor firmei italiano ALMA, .

VINDE MOCHETĂ de diteritg tipuri şl culori, pt. amenajarea locuinţelor,

birourilor, magazinelor, băncilor, restaurantelor etc. '

CONFECŢIONĂM pentru orice tip de autoturism preţuri, precum şi

seturi da covoare pt. bale. ZILNIC 8-17.

fâ jg B B B s'H-’ttwnsA ••oMEnmi

JN O SO SU I M S R L

FlnJMje In construcjll, ia termen şl de calitate. Str. Godeanu nr.1 J18,

fe/. 152130

FAN TAXIServicii prompte, Ireproşabile, lapreţuri convenabile. NON STOPI

Tel. 199999; 118751; 111013. Încerca]! ţi o să vă convinge]!.

AUDIOCASETE ÎNREG.- SIGILATE, garanţie, muzică de toate genurile,

noutăjl top, cu numai i 500 lei la "ARCA", Str. Dacia 1 a şi

MOLLYLUX". Str. Tipografiei.11 y " (lîngă Central) - " ,

8.C.KANT0R-C0NFEXIM srlStr. Cîmpulul nr.110,

tel. 12.38.01, oferă din producţie proprie; ® HUSE Interioare şi

exterioare pentru orice tip de autoturism (la comandă),

«DECORAŢIUNI INTERIOARE ® JUCĂRII.

^Priîi noi eccacmfcijl timp şl bani I

J ^ V

• O f o : N a p o c a 1 5

r vcrjA-accesorii: o r a r 10-ia

117371©192727 11 22 86 o 142238

Siguranţa, confort, promptitudine.

Reducere 10% pentru studenţi. Comisioane pe bază do comandă . * NON STOP I AMIiJTIŢI-VÂ I MAI IEFTIN DECÎT PRITAX ESTE

: DOAR MERSUL PE JOS 1 "

S.C. VERSAT S.R.L.Prin magazinul UNICO din

StrA.VIaicu nr. 10, "- vinde la parterul magazinului,

* o bogată gamă de produse alimentare: lactate, unt, brînzoţţirl,

pîine, preparate carne şl multe altele; ZILNIC la etaf

i o largă gamă de produse - electrocasnlce marca PHILIPS, aragaze, congelatoare precum şl cel mal Important raion din zonă,

de chimicale.Orar ZILNIC 7-21 ALIMENTAR

10-18 INDUSTRIAL.

M m w m m i»f ’X X rM n t PT. VÎNZARE

'•'.pnn 'E DE ASTA VECHE:- i ţ i t .

•r,STRU PLĂCEREA DVS.'■>. ORAR 9-2f

fltJ C A S - FiRME LUMINOASE' V*'. 111-758,P-ţa UrM S5. Orar9-16.1

TERRA TAXI Tel. 152727; 155344

La tariful cilmol rodus, serviciile cete mal prompte, sigure

' . şl corecte I Efectuăm comisioane la comandă I

Alegeţi TERRA şl - nu veţi regreta i

OJRCUBEUL-KfllNSOW.B-dul N.Titulescu {fostă Pata), bl.S3

magazin alimentar, vă o/ora produse din carne, lactate, băuturi, pîine,

. raion cosmetica. ZILNIC orulo 7.-23.

NON STOPALIMENTAR

FIESTA8-du/TITULESCU nr. 18

(la intersecţia cu str.Albini).

SOMEŞ TAXI O firmă pt. bugetul dva.

NON STOP la to i 191144; 191145

S.C. VENTO S.R.LStr. A.VIalcu nr.5, vă oferă HAINE . DE MÎNA A DOUA, la pre]url

Intime. Primim în eorislgnajle HAINE uzate , Încălţăm inte. Orar: e-20.

ORARUL TRENURILOR DE CĂLĂTORI - PLECĂRI DIN

'CLUJ-NAPOCA ACCELERAT, RAP!0, EXPRES

BAIA-MARE: 16,15 BOTOŞANI: 21,05 BRAŞOV: 1,39BUCUREŞTI (prin Braşov): 0,59; 7,52 (nu circulă sîmbăta, duminica şi în sărbătorile legale); 10,21; 14,43; 22,00; 23,53; (prin Sibiu): 10,55; (prin Simeria): 9:39EPISCOPIA BIHOR: 0,40; 15,08;

i ORADEA: 4,31; 15,44; 21,09 GALAŢI (prin Ploieşti): 9,08 , IAŞI: 0,44; 13,05; 21,05 SATU MARE: (prin D e j.- Baia

'M are): 5,31; 16,15 (cu 6 vagoane ■prin CĂREI); (prin Oradea): 4,11 SIBIU: 10,55; 15,30 SIGHETU MARMAŢIEI: 5,48 ^ TIMIŞOARA (prin ORADEA): 4,11; (prtn Simeria): 1,30; 14,10 (circulă cu ordin special); 22,50 TÎRGU MUREŞ: 20,51/ *. , . - ZALĂU: 5,31 • ■

TRENURI DE PERSOANE ÎN | ALTE DIRECŢI!:

APAHIDA: 18,18 ,BlSrrflJA: 15,15 ;CÎMPIA LIBERTĂŢII: 19,38

DEJ: 5,57; 11,36; 22.4v.ILVA MICĂ: 6,20 RĂZBOIENI: 8,15 TEiUŞ: 12,35; 14,47, 16,35. . VATHADORNEI: 14,25 >

&FARMACII CU SERVICIU

PERMANENT: FARMACIA „CORA FARM", slr. Ion Meşter nr. 4, tel. 17-51-03.

GARDA DE NOAPTE: FAR­MACIA nr. 5 „CLEMAT1S", P-ţa Unirii nr. 10, telefon 11- 13-63, orar 20—8,

l'rogramui î: 7,00 TVM. Te- lematinal; 10,00 Actualităţi; 10,05. Calendar; 10,30 Limbi străine .(germană); 11,00 Călă­torii; 11,30 — .1001 audiţii; 11,55 Jocurile Olimpice' de Iar­nă; 14,00 Actualităţi; 14,10 TVR laţi;*; 15,00 TVR - Cluj-Napoca;15.45 Ancheta economică; 16,05 Cronologii; 16,30 Actualităţi;16.45 Wle-discul muzicii popu­lare; 17,15 Faţă în faţă; 18,15 Film serial: „Salvaţi de \ clo­poţel" (12); 18,45 Gong!; 19,15 J.O.I (I); 19,45 Desene animate;20.00 Actualităţi; 20,45 Studioul economic; 21,15 Film serial: „Datlas" (311); 22,15 Un român celebru; 22,45 J.O.I ţ 23,30 Ac- tualităti; 23,50 Creatori la Pon­tul Euxin; 0,30 J.O.I. (II).

Programul 2: 14,00 Actuali1 tăţi; 14,10 Compozitori ameri­cani; 15,05 Tezaur; 16,00 : TVE Internacional; 16,30 Film serial: „Şi bogaţii, plîng11 (59); 17,00 Ceaiul de la ora 5; 19,00 Emi­siune în limba germană; 20,00 ZDF; 20,30 'Desene animate;21.00 TVM. Mesager; 21,30 Limbi străine* (germană); 22.00 . TV 5 Europe; 22,20 Film ■ ar­tistic: „Vînntoarea de ■ vulpi" (România, 1981) • '

TVR CLUJ-NAPOCA: 9,00 . Panoramic; 9,10 Emisiune în limba maghiară; 15,00 ■— 15,45- Pasărea măiastră: Olăritul ţi ceramica între tradiţie şi actu­alitate; Orizont economic: In căutarea pieţelor externe; Cîn- tec transilvan: Orchestra popu­lară a Filarmonicii clujene.

R E Ţ E T A Z I L E IMUSACA DE TĂITEI SAU

DE MACAROANE; Alimentele şi cantităţile ne­cesare: 300 g tăiţei sau maca­roane, 3 linguri untdelemn sau unt topit, sare, 2 linguri pes­met, 500 • g carne ■ tocată, 2 cepe, puţin untdelemn pentru pră­jit, pătrunjel sau mărar verde tocat, sare, piper. .

Mod de pregătire: pastele făi­noase se pun la fiert în apă clocotită cu sare, carnea^ to­cată 'se prăjeşte în puţin unt­delemn, cu cele două cepe to­cate mărunt, adăugîndu-se con­dimente şi verdeaţă, după gust. La pastele făinoase fierte şi scurse de apă se adaugă puţin ulei.'Se ia o cratiţă, se unge cu grăsime şi se tapetează cu pes­met, se pune un rînd de paste făinoase, un rînd de carne, a- - vînd grijă Ca ultimul strat să fie de paste făinoase. Se pre­sară ,pesmet deasupra, se ada­ugă puţin unt şi se introduci la cuptor, la foc potrivit. Cînd se rumenteşte, este gata. Vă dorim poftă bună! ‘

POLICLINICA"INTERSERVISAN"

Str Pascaly nr.5, cart Gheorgheni

- INTERNE - CARDIOLOGIE- NEUROLOGIE - PSIHIA t HIE

- ENDOCRINOLOGIE -REUMATOLOGIE

- ECOGRAFIE - ALERGOLOGIE - OERMATOLOGiE

- CHIRURGIE - ORTOPEDIE- O.R.L- OFTALMOLOGIE

. GINECOLOGIE - ONCOLOGIE- PEDIATRIE - UROLOGIE

•ACUPUNCTURA -LABORATOR

(Biochimie-Bacterlologie • Imunologle • Parazltologie

• Teste SIOA)ZILNIC, inclusiv DUMINICA,

orele 7-21 Medic de gardă; orele 21-7

Rezervare consultaţiila tel. 19-39*39.

ADEVĂRUL DE CLUJ 401. 17 FEBRUARIE, PAG. 4

IN MEMORIAM:

Asociaţia „Pro TransilvanSa” (1941-1994)Cu peste o. jumătate de secol în urmă se năştea

la Bucureşti, în -casa lui Ghiţâ Popp, pe atunci ' secretarul general' al PNŢ, asociaţia culturală şi politică *Pro- Transilvania", ca o necesitate ime­diată a grupării expulzaţilor şi refugiaţilor din Ardealul de Nord. . '

Ca o cerinţă a miilor de expulzaţi şi refugiaţi din Ardealul :de\Nord, lua fiinţă la Bucureşti la sfîrşitul anului 1S40, asociaţia „Pro Transilvania1* «1. cârei scop era: înălţarea naţiunii, binele ţării - şi dezrobirea fraţilor-ajunşi sub jug străin. Preşe­dintele asociaţiei a fost ales Iuliu Maniu, iar ca secretar-generalG hiţă Popp. Din comitet făceau parte: din partea PNŢ: Mihai Popovici, Ion Miha- lathe, Nicolae Lupu, Sever Bocu, Aurel Dobrescu, Octavian Tăslăuanu, .Augustin Popa, Ion Lugojan, Ilie. Lazăr,'Sever- Dan. şi Aurel Leucuţa;, din par-v tea PNL: Constantin I: C. Brătianu, Gheorghe Bră- tianu, Alexandru Lepedatu, Constantin Angelescu;

'd e la PSD; Constantin Titel Petrescu şi indepen- . de» ţii. D;R. Ioaniţescu, Stei ian Popescu, A. C. Cu- la,' Liviu Rebreanu Societăţii îi fu recunoscută personalitatea juridică de „Tribunalul Ilfov la fi­nele lui noiembrie 1940/câ apoi înainte de sfîrşi­tul anului, această h.-ţtărîre să fie anulată

Timp de cîteva- luni, asociaţia şi-a .întrerupt to- . tal activitatea, ca' apoi Ia) propunerea unor tineri entuziaşti ce activau în ., cadrul Căminului Cultu­ral a l Refugiaţilor din <Ardealul de Nord, -condus de învăţătorul ;Tustin Handrea,-la 20 februarie 1941 să-şi reia activitatea în' mod ilegal, ..cu aproape aceeaşi conducere şi într-o totală clandestinitate.S-a constituit un comitet de acţiune ce-şi avea se­diul la locuinţa lui Gh. Popp din str. Dionisie Lupu rir. 50—52 şi din care făceau parte tinerii:

■ Corneliu Coposu, Gabriel Ţepelea, Iustin Handrea, Constahlin Hagea, Tustin Ilieşiu, Lucian Valea, Va- sile Copilu- Chiatră, Victor Marian, Vasile Netea, Emil Luca şi alţii. Comitetul de acţiune s-a adre­sat justiţiei pentru .anularea hotărîrii, care la în cepului lunii aprilie 1941 s-a produs

Asociaţia' a. avut următoarele atribuţii': 1, Confe­rinţe/cu caracter patriotic ţinute duminică de du­minică .la .Căminul Refugiaţilor din cadrul Mu- yeului Satului Românesc; 2. JEdilarea unui organ - de presă cu numele „Ţara"; 3. Instalarea unui post

. de râdioemisie, clandestin în Munţii Făgăraşului, care, acoperea o zonă id e circa 100 kilometri; 4. Manifeste' privind drepturile istorice asupra teri­toriului cedat prin odiosu] Dictat de 'la Viena, ca­re-urmau să. fie duse clandestin în teritoriul ce­dat. Artizanul acestor manifestări a fost.Tuliu Ma­niu, care a ştiut să îndrume'mănunchiul de.tineri veniţi din teritoriul cedat sau din ţară. Ziarul a apărut^ săptămînal, dar după -patru numere a fost interzis. ;, Dacă săptămînalul „Ţara" nu ,şi:a putut conti­

nua! apariţia "apare la 24 februarie cotidianul, „Ar­dealul" sub - direcţia lui Anton Ionel Mureşianu

refugiat şi el din satul;Bîrsăul Someşan. La acesta colaborau cu nume conspirative: Iuliu Maniu, Ghi­ţâ Popp şi tinerii1 Gabriel Ţepelea, Vasile Copilu Cheatră, Lucian Valea, Victor'Marian şi alţii. ,,

Siguranţa Statului era- permanent In alertă (o alertă impusă de siguranţa germană şi din cînd

. In cînd erau ridicaţi tinerii care împărţeau ma- . -nifeste şi foi volante' Dar cei' mai important mij­

loc- de propagandă împotriva nedreptăţii rezulta­te .;din odiosul. dictat: de la Viena rămăsese ra­dioul care emitea pe unde medii cu frecvenţe me­reu schimbate şi care a-funcţionat între. 20 aprilie 2941 pînă la finele anului 1941," cînd :a - fost- de­pistat, iar unul din' crainicii lu i,. în: persoana lui. Leon Bocliiş, a /fost arestat, anchetat, : judecat şi condamnat la un an de’închisoare din care a exe­cutat doar trei luni.

Cu-toate opreliştile, ‘tinerii n-au descurajat, deşi rînd pe rînd au fost părăsiţi d e ’mulţi oameni, de mare calibru; ' unii muriseră, iar alţii nu voiau să fie în vizorul autorităţilor. încurajarea venea de .la Iuliu Maniu, mereu prezent în mijlocul -ti­nerilor, lie la locuinţa sa de pe strada Sfinţilor' nr. 10, fie în locuinţa de pe strada Toamnei şi, nu în tiltimul rînd, chiar la Căminul Refugiaţilor din .Ardealul de Nord. Secretarul său de atunci, Corneliu C6posu;-propulsa în rîndul tinerilor idea-

- Iul de lupta pentru care Partidul Naţional din Ardeal'luptase decenii pînă la făurirea României Mari prin actul de la 1 Decembrie 1918.

Postul de radio emitea zilnic între orele 6 şi 8 şi 21 ş i : 23, tematici diferite, precedate de ştiri, fie aduse de expulzaţi, fio-de altă natură, .inclusiv situaţia de 'pe frontul de-răsărit.-,

_ O altă activitate cu implicaţii umanitare desfă­şurată,. şi- prin ’ grija, lui Marian Popovici şi Iile Lazăr, dar mai ales prin activitatea deosebită du-

: să de Dna Mara Lazărj în aprilie 1941 lua fiinţă Căminul Studenţesc al Refugiaţilor din Ardealul

- de Nord precum şi Cooperativa de Consum ce asi­gura în mod .gratuit întreaga masă a refugiaţilor şi expulzaţilor. . ~ ;

-Astăzi, cînd-aniversăm acest eveniment din via­ţa refugiaţilor, se cuvine a cinsti memoria artiza­nilor ei'd ispăruţi în lagărele de exterminare ale comunismului' barbar şi tare au reprezentat coloa­na vertebrală-a asociaţiei, „Pro'.Transilvania". Ei sînt: Iuliu Maniu, loan Mihajache,;-Mihai Popovici.

. Ghiţă Popp, Ilie llazăr, Mara Lazăr, iar dintre ti­neri: Leori Bochiş,: Iustin Handra, Coştieă Hagea şi mulţi alţii. ' - ' •••' -Nu este mai puţin adevărat că perioada'nefastă a anilor 1940—1944. pentru o parte a riiembrilor Asociaţiei a fost grea. Este vorba despre măsuri coercitive- aplicate 'lui Ilie Lâzăr, Aurel" Leucuţia, Corneliu Coposu,. Anton .Ionel iMureşan, Nicuşor

. Graur.. Şi lista ar putea continuă.Prof Victor MARIAN

membru -în Delegaţia Permanentă â P.N.Ţ.C.D,

DEMNITATEA LUI HOREA, DEMNITATE DE MARTIR

ULTIMA DORINŢĂ ; A; LUI AVRAM IANCURomânii • din Transilvania,

care constituiau majoritatea populaţiei de aici, 'şi-au afir­mat, in zilele Revoluţiei- de Ia 1848, dorinţa de a avea o uni­versitate proprie,' .în limba ro­mână. Astfel, la 1 septembrie, „Deputaţii naţiunei române", cer printr-o \ „suplică" minis­trului culturii de la Viena pen­tru cei 3 milioane de români din Transilvania, şi comitatele vecine înfiinţarea unei facul­tăţi naţionale la Blaj, pentru că „naţiunea are lipsă de oa­meni, prevăzuţi cu necesariile cunoştinţe ştiinţifice spre . a putea'um ple după cuviinţă pos­turile politice şi juridice ce î se cuvin ei'.'..'Solicitarea, a ră-1 mas fără răspuns. In ianuarie 1850 este adresată aceluiaşi mi­nister o altâ. „suplică", urmată în decembrie de o a treia ase­menea solicitare prin care se■ cere „ridicarea unei facultăţi filozofico-juridice pentru . naţi­unea română la Cluj", cu ,atît mai mult cu cît ..saşi şi ma­ghiari au propriile lor institute 'de cultură inferioare şi supe­rioare cu obiecte de învăţătură Sn limbile lor materne". .Lipsa unei universităţi româneşti este motivată de semnatarii suplicei, Intre Care episcopul Andrei Sa- guna,- episcopul Al. Sterca Sd- Juţiu, Timolei Cipariu, Avram Iancu, A. T reboniu Laiirean, Simion Bărnuţiu, astfel: „Dacă na ţi un Pa română ar fi avut un trecut mai faVorabll, dacă nui s -a r ^ l'Iat fondurile eclezias­tice şi scolastice cari le-a- avut ca Sn timpurile mai vechi,/ea ar fi acum în stare a-şî ‘ face Scoale naţionale din mijloacele sale proprii; însă aşa despoiată do toate mijloacele, se» vede

.... constrinsă a apela la dreptatea guvernului". Era invocată , Aşi Constituţia, care prevedea ,Re­galitatea ’ drepturilor tuturor naţiunilor". Avram Iancu avea sâ înţeleagă cel mai bine du­plicitatea împăratului şi că românii nu vor putea, să-şi re­alizeze aspiraţiile . prin petiţii. De aceea a lăsat prin testamen­tul său -din 20 decembrie 1830 ca „ultima dorinţă", ca după moarte toată averea sa „să trea­că în folosul naţiunii . pentru ajutor la" înfiinţarea unei aca­demii de drepturi".

Românii sperau ca Universi­tatea de stat.din Cluj, care se va înfiinţa prin decret imperial in 1872, să. fie, aşa cum se pro­nunţaseră şi unii cărturari ma-- ghari, cel puţin pariţetică (bi­lingvă — maghnră şi română).

Universitatea din Cluj a fost sancţionată _de împăratul Frnn- cisc Tosif că universitate pur maghiară, unde pînă şi limba şi -literatura română erau, pre­date în -limba maghiară. Ca semn de recunoştinţă faţă de monarh, oficialităţile maghiare l-au proclamat patron al noii u- niversităţi, iar mai tîrziu i-au conferit chiar numele de „Fran- cisc losif I“, Cursurile au fost urmate şi de tineri români ■ şi de nlte naţionalităţi. Numai că numărul studenţilor a fost in­vers . proporţional cu situaţia

’ demografică reală d in ' Transil­vania; 83 la sută dintre stu­denţi emu maghiari .şi doar 17 la sută români, germani, evrei etc.; Perseverenţa românilor . con-, tinită. George Bariţiu scrie tn 1884, atrăgînd atenţia Curţii de- la Viena. „că este timpul să; ne ocupăm foarte . serios de planu­

rile unei Universităţi - româneşti din : veniturile statului, cu care contribuie • şi poporul român Conducătorii Partidului Naţi­onal Rpmân s-au plins şi ei împăratului, prin Memoranu-

dumul din 1892, de nedreptăţile ce veneau din partea guvernan-

: ţiior de la Budapesta, între ca­re şi cele privind învăţâmîntul. Pentru ' plîngerile şi doleanţele lor,- autorii Memorandumului aveau să fie, cu ştirea monar­hului, judecaţi de Tribunalul regal din Cluj îri 1894 şi con­damnaţi la închisoare.

A' venit războiul. Imperiul se destrăma. Din ordinul noilor

.autorităţi din Budapesta, în no­iembrie 1918, ... Universitatea

şterge de pe frontispiciu şi din titulatura ei numele patronului „Francisc losif I", al cărui_ im­periu dispăruse de pe: - scena istoriei. *

Unirea Transilvaniei cu Ro­mânia Ia 1. decembrie 1918 a readus- în prim plan şi pro­blema învăţământului superior în limba română. In urma re­fuzului forurilor ' conducătoare ale Universităţii maghiare de a- depune jurăm înt de fidelita­te faţă de şeful sfătuiţii român şi de legile României, rimiver- silatea îşi încetează activitatea. Consiliul Dirigent dispune or­ganizarea, după modelul . unor renumite universităţi epusene, a Universităţii Daciei . Superi­oare, care îşi începe cursurile in toamna anului 1919. Ultima dorinţă a lui. Avram Iancu,- a românilor transilvăneni deve­nea realitate.. Noua universita­te avea să devină de la început un spaţiu de cultură europeană.,

Mâiin • OPItEA

Jn decembrie 1784 moţii : îşi plîngeau morţii căzuţi ’în înfrun­tarea cu armata imperială Mulţi dintre ei erau Ucişi .cu cruzime de către nobili pentru câ lua­seră parte la răscoală. Căpete­niile răscoalei erau , căutate de grupuri de mii iţari secui, însoţi­te de vînzători de suflet româ­nesc. .Spre sfîrşitul anului, la27 decembrie, Horea şi Cloşca au fost prinşi prin înşelăciune; de gornici ademeniţi de premii­le ce se puseseră pe capetele lor de către împărat. Au fost legaţi' şi predaţi unei grupe de. militari care se afla în apro­piere. De aici : au fost duşi . la Albac, apoi, sub eseortă, trans­portaţi la Abrud, iar după cî­teva zile la închisoarea din. Al­ba Tulia- -...

' • Era început de ianuarie 1785- Vestea a ajuns cu repeziciune la Viena. - Ziarele europene, con­tinuau să scrie în fel şi chip despre Horea Eex Daciae - câre, prin cuvintele pe care le ros­tise în zilele' răscoalei ca „no­bili să nu '/mai fie,* ci fiecare dacă va putea găsi o slujbă îm­părătească,' din aceea să tră - ' iască"; zguduise cancelariile eu­ropene spre acel sfirşit de se­col în schimbare. ;Aceasta sa întlmpla înainte de Revoluţia franceză • din 1789. Generalul Pfefferkorn a încercat să afle de la - Horea ,,de ce a stîrnit atîta tulburare". Acesta,' spun istoricii, i-ar fi răspuns că nu este el cel căruia să-i desco­pere „pricinile acestoj* ‘tulbu-

irări“, ci va veni un down ,mai 'n:are, înţelegînd pe împăratul, „şi numai cu el va vorbi".- ;' La- sfirsitul lui ianuarie , a fost prins şi Crişan şi dus la . Alba

©. Românii nu sînt nu­mai suferiţi în Ardeal, ci ei sînt vatra Ardealului,..

Gheorgho ŞINCAl

& Nimic nu poate fi Ia o tiafie mai scump decît începutul sau, numele ce-l poarta, pâmîntul pe care lăcueşte, starea în care se aflâ acum şi qrija de ceea ce poate să fie în vremea viitoare,..

- - Aaron FLORIAN

lulia. Prin sate, ţăranii, hărţu­iţ i ; de nemeşii maghiari şi de, ■armată, mai credeau că Horea,: e în munţi' sau că a plecat la Viena, la ; „înălţatul împărat".

.-Pentru a-i Convinge pe ţărani câ Horea şi Cloşca au fost prinşi , -şi se află în lanţuri, contele;,Jânkovich, comisar.’ imperial, a '- dispus să fie purtaţi sub escor-:

tă prin satele ;de pe. Valea Mu-, reşului. \- Anchetarea' lui Horea şi Cloş- ,

: ca .începuse încă din ianuarie!' 1785.'Ei ştiau că vor fi condam--

naţi la moarte şi hotărîseră să aibă o atitudine demnă, să nu mărturisească nimic. Interoga-- tonul a început cu Cloşca, care a ; răspuns negativ sau echivoo la ^zecile de întrebări ale pro-; curorului- N-a negat însă fap- tuL că a fost de mai multe ori;, cu Horea la Viena şi a venit-, de acolo cu hîrtii împărăteşti să-;li se facă dreptate iobagilor ro-. mâni- Horea, de asemenea, a negat-toate învinuirile ce i se aduceau. Intre timp este inte­rogat şi Crişan şi cînd tribunalul spera să afle de la el mai tnulrr te informaţii despre răscoală, acesta şi-a spus capăt zilelor, spinzurindu-se in închisoare, .

, . La 26 februarie 1785 s-a pro- nuţat sentinţa de condamnare la m oarte, a lui Horea şi Cloş-> ca » prin 'fringerea. cu . roata> E-.

1 xpcuţia a avut loc in diminea­ţa zilei de 28 -februarie, în chip ■ spectacular, în faţa a mii 'd e ţărani aduşi din numeroase lo-’ calităţi, pentru c a 's ă le fie de

, exemplu si oroare" După exe- cuţie, inimile lor au fost în-:

• grupate în - locul supliciului Tru- purile au fost despicate şi tă-; iate în patru şi expuse pe-, .-roţi' în diferite sate răsculate, A-: ceşti martiri ai românilor nu au morminte, mormintele lor, cum. ne spun şi dntecele m aţilor,’

"sînt peste toată Transilvania. ,s{> După execuţie, u n e le din zia­rele apusene, descriind supliciul; celor două căpetenii ale răscoa-- lei, aveau să relateze că- Horea a avut o ţinută demnă, de e- rou, chiar şi în; clipele groaz­nice cînd Cloşca era zdrobit cu roata şi în momentele', cînd el a fost dus şi legat pe patul în- singerat, unde şi-a dat sfîrşitul, „Horea a .mers fără nici o schimbare, cu inima îndrăznea­ţă la locul, pentru ora cea ama­ră a vieţii saie“ — scria un ziar din; Ppjon (Bratislava) O altă gazetă * avea s ă . scrie că , ultime­le cuvinte ale lui Horea ar fi fost: „Eu mor pentru- naţiune".

Marin OPREA

CARACTERUL STAPINIRII î l DACIA* în teritoriile cucerite (răz­boaiele daco-romane, 10M02 şi 105-105), pe ruinele sta!ului dac al' regelui Decebal, .irr,pă-

' rftlui Traian va organiv.n o nouă provincie romană. Ea va fi integrată în eo'inunitaî3;reco- nomică, socială, politică şi cul- tural-spiriluală -a Imperiului Timp de 165 de ani (10B-271), cît a durat stăpînirea Romei lâ - nordul Dunării, se introduc în Dacia formele* de viaţă şl de organizare administrativă," reJ laţii sociale, tehnici avansate— la acea vreme — de p r o ­ducţie, într-un cuvînt civ M i7 3 - ţia specific romană. Romaniza­rea generală a provine,ej ţ-a produs prin mai multe căi- cojdnizarea masivă a limt po-1 pulaţii din diferite regiuni file Imperiului <„ex loto orbe Ro­m ano".— „din toată i lumea romană", după afirmaţia cro­nicarului Eutropius, secolulIV d. C h ) armată (mulţi vete­ra n i 'd in trupe „străine" ră- mîn • definitiv în Darii) 'f o r ­mele superioare de conducere a teritoriului şi a admin;*tm- ţiei sale, sincretismul reî^îo»

(numeroase religii aduse' de colonişti din ţinuturile lor de baştină; cărora uneori li se atribuie mituri, calităţi, atitu­dini a uneia sau a-mai multor divinităţi. în . persoana unei singur zeu), viaţa artistică iin­

fluenţată, în special, d»» pro­vinciile occidentale romane), un important rol de oeziune avîndu-|- limba latină," limba obligatorie de comunicue în tre diferitele etnii. în creste condiţii reale epoca stăpiriirii romane în Dacia, un adtivjirnt. factor de progres, are o , deo­sebită însemnătate Utorirfi prin faptul că prin rădăcinile adînci pe care- le-a prins atei romanitatea, la care a fost atrasă şi populaţia autohtoni v lOr daci, s-a nus prima şi ho- tărîloarea temelie, în D'ocesui mai îndelungat, de -formare a poporului român şi a limbii saie.

Constantin POP

J O I,17 FEBRUARIE, PAG. 5 ADEVARUL DE CLUJ

IM) (f.S.N.) - yîrlul delancc..!■ ' (Urmare din pag. I) . ' •. • •

tfeni din aceleaşi motive. în lupta sa'tenace pentru a demonstra că uliimele alegeri nu mal înseamnă riimUv şl. că:bptiunile elco

Kesenţialgenerale şi respectarea > rezultatelor acestora.- Eludintl alegeţiliv' Opoziţia nu are o altă- şansă de succes ..decît" izolarea' partidului' de guvernămînt, invitat tot timpul să se debaraseze de aliaţii săi ;)extremişil“ Acesta^'este,- d e 'fap t, - jocul.' • . ", lîupă explicaţiile dicţionarelor.româneşti, extrcrnismul-ar. fi o doctrină,formată pe baza unor.1 idei exagerate, linilatcţale, el,!ex- trennsRîu!,. urmărind să impună, prin măsuri violente, ; progra­mul său. Deci, PBI1V; VIOLENŢA.' S-au străduit vreodată liderii; Î’D (FSN) să tiemonslrey.e in ce ctfnstă extremismul aţribuit unor partide? întrucît aşa-zisui- extremism al programului< PUNR,- să < spunem, -‘este- mai mare decît cel al UDMR? în cc măsură ati­tudinea de Tespingere o părerilor, altora, specifică liderilor fese-, ţi^ti.-cstp mrri'IMiţin extremistă,decît-aceeaa -PSM? Şi ca şi cum is-ar fi dc iijuns toate actstea,dlifjă declaraţiile pioreformiste ale partidelor dW 0 $ozlţie,' prilejuiţii Inclusiv do dezbaterile jn Par- liimcnf a rtiemofttndumuliil' cu lr!VTI, a urmat iniţiativa acestora ţie a^discutOi te 'P a rlam en t, problema, extremismului.' şl UIUl spHifkă reformei; • Dar cum in tot: răul se află- germenii bine- • l(ii,mucarVifWSâătest prilej se vor atluce dovezi concrete ale ex­tremismului a t î t de blamat al unor parHde. Pînă, atunci* va tre­bui, lofiisiviSă-';»«e4gîndim elacâ nu cumva violenţa în conţinut a limbajului şi- a atitudinii-fată de- adversarii politici este o formă dc manifestare a extremismului,' devenită- (nai - periculoasa prin stavila-pusă în 'calea înţelegerii şl. conlucrârli în folosul ec- jfor care >au,,trim is pe parlamchtnri -acolo, iinde;‘ se faflă acoin.. Dacă nu, esfe. forma cea mai- pcruuliwsă, violenta despre, care,- vorbeam este‘ cu siguranţă primul pas'-important-psS .ealea ex­tremismului, pe- care ipot porni oricare dintre- partidele^politice şl pc cate.-poale,' unele.au'.'şl pofrnit. ia momr'ntul.îo rare a f ir - . mă despre ndvW&ari lucruri.1■ neveriî,leale. -

SCRISOARE DE PREŢUIREDomnul Adrian Năstase^ pre­

şedintele Camerei deputaţilor;, a dat publicităţii o scrisoare des­chisă adresată domnului amba­sador Traian Chebeleu, cansilier prezidenţial. '

Vă adresez această scrisoare — e drept, cu o oarecare trvUrzie-. re, datorită absenţei mele din ţară — pentru că aş .dori ?ă vfi asigur, Jn că o dată, de -ifecţiu- nea-pe care v-o port. Esţn dato­ria mea să spun acest -lucru,' în momentul în care viaţa d!,tnnea voasttă şi munca" pe care aţi de­pus-o se încearcă a fi murdări­te, în public, de o manH.'ă ab­jectă. '

Cei care vă âtacă nu - au de-; unde să vă cumfască. Ei aU ră­mas cantonaţi înlr-un stil de apreciere a oamenilor la eare nici nu ştii de ce să te ' fereşti mai îrtlti; de agresivitatea pri­mitivismului- sau de ariganţa parvenită. * .-'. .

Perioada în cara am avut şansa colaborării cu:-^dum nea­voastră !a Ministerul Afacerilor externe.m i a permis sâ v3 cu­nosc şi să vă 'tpf-eciez MlUătile, mai ales deosebita'* moralitate şi rigoare de care' 1 ‘ daţi -dovadă şi c â rc sunt Misţimrte de o oregă- tire profesiomjlă^dâ .excepţie.

Datorită acestbf ' calităţi, dom­nule .ambasador,’ v^ţl rămîne, în­totdeauna deasupra calomniei care, în ceea cre 'Vă priveşte, nu va fi nici aprobată, nici crezută.

Vă asigur, dotfthule ambasa­dor, de întreaga mea simpatie ş! preţuire, pe cars lo, meritaţi pe deplin". • ’

P.S. — Alee calea presei pen­tru a vă v rie deoarece doresc să irae şi eu un semnal d-a alar­mă —- ds prea multă _ vreme neauzit. Fără să- - sugerez o li­mitare a drepturilor şi a pute*- rii pe care le are presa, *red că este necesară o solidarizare — etică şi conef^fă — n bre«lel, care să izoleze $Vsă' elimine din lumea- scrisului-*— Indifarert de ziarul În>nr6»-<ar aj5firea — fi ta­cul imund-.' multiplicat la rota­tivă (Rompres)™

CONFERINŢA JUDEŢEAN A A P.S.M. -

In data do ' 19.02.1994, tn sala de şedinţe din P-ţa UNIRII-,nr.1 (fosta Primărie), va avea loc conferinţa ' judeţeană a PARTI­DULUI SOCIALIST AL MUN­CIT (PSM), la care vor partici­pa delegaţii- aleşi în organizaţii­le locale ale partidului şl Invi­taţi. ,.v ,,

Î’NVITAŢÎEUniversitatea' '^„Babeş Bolyai*1

invită : parlamentarii de Cluj, prefectul de Cluj, primarul mu­nicipiului Cluj Napoca, liderii formaţiunilor . politice dir. QJuj la o discuţie privind dezvoltarea, modernizarea şi integrarea eu­ropeană a instituţiei respective. Reuniunea vă avea loc sâmbăta, 2G februarie 1994, ora 10, în Sala Senatului din Clădirea cen­trală a Universităţii „Babeş-Bo- lyai‘\ Din partea - Univers’tăţii vor participa rectorul, prorecto­rii, cancelarul general; /decanii celor' -14 facultăţi, directorul sd-

■ministraţiei, şefi ai .serviciilor tehnice. .

Deji nu a dorif alegerea d-lui Radu Sârbu

Doina Cornea acceptă votul majorităţii'.Alegerea în ’ funcţia, de- preşe.- -

dinte al Convenţiei Democraţi*- •' ce din Cluj ş d-lui Radu Sârbu ' (P.N.Ţ.C.D. ; jţirîe*. încă trează: atenţia, presei.' într-o declaraţie făcută ziarului nostru,- doamna Doina-' Cornea ^afirmă câ nu Apoâi- te ţ.să -contfesţe; alegerile dacă: ele' au' avut loc; îri:. mod democratic'.; '„Câ d ‘părere personţtlă sred 'Că- erp'imal.bine să se respecta prin-- cipiul rotaţiei partidelor la con-,'. ducerea'iConvenţiei.' Dar dacă ; la şedinţă^- s-a hotărît altfel, tre-: bule să mă supun ,-votului, ma­jorităţii?,- spune doamna Doina Cornea, .personalitate, marcanta a -opoziţiei* preşedinta de onoare a iAlianţei , Civice din Cluj ,,• La şedinţa Convenţiei tn .ca­re. a'.avut- loc alegerea- d-!uii Ra-: du Sftrbu,' în, data de 9 februa-. rie a.c., doamna- Doina Cornea a lipsit, fiind bolnavă., de gripă »Dlnsâ,.â de’egat. ln.';şcti» .pe..'dr- ,Dan Stegăroiu să prezinte- op- • ţiunea Sg în favoarea pnr’idultii p.L.-rOî. Dar vpinţa: donmnst Doina Cornea, n-a.' fo^„ Ovultată

deoarece în 'sală se aflau alţi doi1 reprezentanţi ai.- Alianţei Civice cu drept de vot. Prin 41egereaf .d-lui ' Radu.'Sâibu' se poate afirma că influenţa doam­nei Cornea î n v Convenţia De­mocratică din Cluj va continua să rscadă. in tr e " domnul . Radu Sârbu şi ,-do.amna Doină Cornea există divergenţe,- care.*- - s-au. născut- în- v momentul -în care' PTN.T.C.D. a luat ? poziţie Împo­triva unor acţiuni :ale UD.M.R. De altfel, doamna Doirta Cornea. a anunţat că va dedica. mat pu­ţin timp activităţilor din cadrul Convenţiei - . Democratice: , diri Clui. -datorită vîrstei. ., • IJisînd implicit loc exponenţilor: poii orientări, mai - pragmatice, din C.DR. . -. ■ . , •

Pragmatismul a: stat, se pare,- şi la originea: alegerii d-lui Ra­du Sârbu. în - calculele,P.N T C.D varianta alegerilor,c -anticipate,- cafe să ai bă - Ioc în . termen scurt, nu este ignorată. Dl. Radn Sâr-- bu,.a declarat ziarului nostru că; în - opinia rUnsnUti,.>legcr»-let se

apropie. Aşa încît P.N.Ţ.C.D. a socotit,-.probabil, T necesar ca la . conducerea Convenţiei Democrat tice din Cluj să .fie un om din partid. La fel ca la ultimele a le -/ geri, cînd preşedinte al C.D R. f Cluj a fost actualul senator al

_ P.N.T.CD., preoiul Matei Boilă. Pe de altă parte şl P.L.—93 do­reşte-să aibă şefia ; Convenţiei în momentul alegerilor. De asta depinde, lntr-o mare măsură, şi'

' structura - , listelor de candidaţi.- Spre • deosebire, Insă, . .. da

• \ P.N.Ţ.C.D., .liderii P.L.—93 con- - sideră că, deocamdată, alegerile •

^anticipate nu se întrevăd/ Preşe-. v dintele Organizaţiei judeţene

■ P.L.—93, dl. ;, Sorin' • Albăcan - r (p rin c ipa lu lcon tracand ida t, al

d-lui Radu Sârbu) a ■ propus ca ..1 în cazul că alegerile anticipata

- au loc la un interval maj, mare 1: vdo şase luni, în cadrul' C.D.R. .

Cluj să se procedeze la noi .ale-' geri- pentru preşedinte. Propu-* . -

. nere care, a fost acceptată : - mează să. fie. .discutată în şedin- - ,

ţa din 23 februarie a.c.' In febra .. alegerilor anticipate, Convenţia Democratica, din - Cluj- se punr >

- aşadar, în mişcare. ' ' - ; V ;! ;;' . '* • \ ‘ • ’• ‘ - ' ■

Calus CHIOREAN '

^ 0 } d e d a r a f î e ' a ~ a m b a i ^

■iugoslav- Rugai sâ se refere; La•_stadiul ..-exprimă o mare'*;disponibilitate

şi perspectivele. relaţiilor ro- '. ea- dfc la Comitetul de -sancţiuni "•condiţiile, v'Să/ obţină aprobări, coresp-iinză^«îîno-iugoslqve.; ■ in.

evenimentelor din toita • tixgoslry vie ş-i.a embargoului ' impus ds Consiliu) de- securitate ' Serbiei şi Muntenegru’ui, '-dL- v Desimir Jeftiei. ambasadorul lugf-sîavie; lâ Bucureşti, a avut amabilita­tea';«ă declare unui redactor f>! Agenţiei Naţionale de PresS „Rompres":

După cum este 'ounos*r,; re­laţiile dintre ^Iugoslavia: şi Româ­nia se menţin în condiţi^-foarte specifice "din' cauza -.embargoului', impus Iugoslaviei, care prezin­tă lin dezavantaj in ceea re. pri­veşte dezvoltarea colaborării.: Trebuie însă să menţionez-- că relaţiile iugoslavp-române au reuşit -,.să '.'menţind caracteristici­le binecunoscute de prietenie tradiţională, înalt nivel da în-, ţelegere, - Încredere, interes-şi pregătire," pentru' r-coltihr.rare Evident in condiţiile de sanc­ţiuni nejustificate şi inumane pe care şi România trebuia neapă r a ţ să le, respecte, în pofida pa­gubelor enorme pe care ’e su­portă şi .singură, r "colaborarea concretă în domeniul economiei, chiar ?i în cultură şi spvturi, a suferit pierderi- extraordinare Este suficient să menţion9m că schimbul de mărfuri în tre ţările' noastre înainte de introducerea sancţiunilor s-a ridicat la 500 milioane de dolari pentru prima jumătate a anului 1992 şi avea tendinţă de creştere. Multe afa­ceri începute -împreună au fost oprite, însă ambele p ă rţi' depun eforturi pentru ca legăturile existente să nu fie . întrerupte, iar peroada care va, urma după ridicarea embargoului .să o aş­teptăm cu 'documente pregătite ş i , idei. elaborate^ pentru conti­nuarea colaborării în mod acce­lerat. Aş mai adăuga încă o; faptă : importantă — Romfinia

toart 'pentru exportarea • triărfiii şi ■ produselor., de uz umanitar în Iugoslavia .. (alimente, medicâ: mente, : materii prime- pentru producţie agrlcoîă,; 'combustibil pentru încălzir.eS şcolilor ş’ spi­talelor) ceea ce contribuie lo menţinerea relaţiilor dd' priete­nie şi de un anumit comerţ. :

(Romprc1-;

DESCHIDEREA CURSULUI CQLEGIULUt NATIONAL

DE APĂRAREPreşedintele Ion îliescu y mi­

nistrul apăt ăr ii naţionale, gene- vral, locotenent Nicuiae Sp.roiu,

au evidenţiat. în 4 alocuţiunile •rostite la deschiderea celei "de-a treia serii a :cursurilor, dasfăţu- rată marţi, atenţia acordată âeestui for de informare ?l dez bateri,: la care iau parte repre­zentanţi al unor instituţii, -mi­nistere, partide şi, pentru crima oară, un cursant din SUA. căpi­tanul v Cha.rleS van Bebb’r, din trupele de uscat. . ,

IN FILIALELE REBELE DIN • P.N.L. VOR AVEA LOC

ALEGERI. J' ’ s'. •' l 'r - ; '**' y ” ' '.-Şedinţa Delegaţiei Permanen­

te a P.N.L-., care trebuia, să ai- ’. bă,, loc- in "această săptămînă ta BQcureşti, s-a amînaţ pînă. în ,• jţiirul 'datei de 10 martie. P o ţri-.. vit preşedintelui P.N.L.; Ciuj, d l . . . prof. Anton .Ionescu, . p lnă-la acea dată, în organizaţiile jude- ' ţene care lrau -.. sprijinit pe dL Radu Câmpeanu se var proceda la noi alefîeri. E sigur,'deocam­dată, că aceste alegeri- vor avea loc în • Bihor, Suceava, Covasna. şi Harghita. Cîte ufi membra al , Biroului Central P.N.L se va. deplasa în .aceste judeţe 'pentru • a organiza 'alegerile. Ulterior va fi Convocată :■ * Delegaţia Perma- . ■ nentă, care-va ;hotărî excluderea ; din' P N.L; a susţinătorilor d-lul Radu Câmpeanu- - t ; . • ' >- îri legătură cu afirmaţiile d-lul :

Horia Rusii, preşedintele execti- ; tiv al P .L— 93, dl.- Anton- Io- nescu ne-a . declarat că nici o persoană din conducerea orga­nizaţiei nu şi-a manifestat. in- .-s tenţia de -a'adera la P-î..—93. „Deocamdată acest . partid se află , într-o poziţie îavorabilă, dar si- .. tuaţia, se va* schimba cît de cu- .: rînd‘‘, afirmă preşedintele P N Ct. Cluj. • "

CARTELUL „ALFA" LA PREŞEDINTELE ION ÎLIESCU

O delegaţie reprezentativă 3 Centralei sindicale Cartel „Alfa*, condusă de Bogdan llossu. lide­rul acestei formaţiuni, s-a. întîl­nit marţi, 15 februarie, la Pala­tul Cotroceni, cu Ton Iliesco, preşedintele României.

Motivînd — la solicitarea

ilăf nesol uţionată, încă, creează deja conflicte deschise — cazul Gri vi ţa.' e ' unul specific — rare ' pot degenera într-o sitnaţie -. mult mai gravă. Mi se . pare normal ca- instituţia prezidenţia- . lă. în' baza prerogativelor con- ■ stituţionale, să ia poziţie şl sâ

• adreseze' o solicitare; Parlamen- -Agenţiei' „Rompres" — prezenţa; tului.-în vederea'retragerii m an-.,lă Cotroceni, Bogdan Hoşsn a datului ! actualului Guvern ţ{, declarat, ţa începutul dialogului: evident, o schimbare -a: politicii ;..Situaţia conflleluală cart exi-, juvernamenlale'*. . . . ..

VIDEO C O P IL ;(Urmare din pag# 1)

noştri mal au de „învăţat" mul­te. în SUA un rnpil sau un a - dolescent este ucis prin împuşca-; re la flecare două ore — afirmă răporlut. Mm ian • IVrighi; Edei-' man, con.liicăloiul organlsnţlel a- tcnţioneiwă să «cele mal urîto coţmnruri ale americanilor devin realitate.' După. onî de sărăcie, cronică, de şomaj, înloleinnţă ra ­sială. de/iiil'-griirc familială, vio­lenţă ş i ' nliu» de droguri şi de alcool, criza copiilor ce concep copii a fost eclipsată de criza şî

mai gravă a copiilor cc ucîă alţi copii". Potrivit raportului, 5.356 copil şi adolescenţi au fost ucişi cu arm e.de foc în 1991 (ultimul

- an pentru care există statistici disponibile). Aproape 50.000 de copil ?i adolescenţi aii fost ucişi prin împuşcare între t97!) şi 1901, număr aproape egal. cu ccl al victimclor americane în râibolnl din Vietnam.. Totnlul include 24.552 bmurlderS, 16 014 sinuci­deri cu armă de foc şl 7.257 ac­cidente cu arme. Potrivit calcu­lelor, un copil moare din cauza rănilor produse prin’ împuşcare la flecare două ore, în vreme ce un ofiţer dc poliţie este ucis cu o .armă de foc la-fiecare cinci v.itc şt nouă «re, Omuciderea se află în prezent pc locui al trei*

lea in ierarhia cauzelor de-Seces- --ale copiilor dc şcoală clementa- j- ră 'ş i de gimnaziu,"co vîrstă -cu*' prinsă între 5 şî 14 ani. „Adulţi!

sînt cel care au fabricat şi au - obţinut profiluri de pe urma ar-- melor care au transformat toca- .Ulăţlle şl şcolile în zone de râz-

' -bol" — a mal suhllnlat Edplman- Raportul avansează şî ailo eon-

slalărj, deloc liniştitoare, Intre care: sărăcia copiilor americani, continuă să crească,, a vînd în ve­dere că peste 14.000 000 ; dintre el, adică 21,9 la sulă. au trâil

‘ în sărăcie în- 1992, mal mulţi de cît în orice an. începînd cu 19(55: unul din 8 copii nu a .dispus dc

' asigurare' penlru sănătate In 1992. Aproape 87 la sulă din copil e- rau la naşiele subponderali; în

(990 »<i fost -înregistrate peste. 500.000 de naşteri in rîndul tete- . lor avînd .vîrsfa . cuprinsă intre 15 şi 19 ani, starea de fapt ridi-' cînd raia nalalltăţli -in rlnrtul a- dolcscentelor, pentru al d n c lle a . an consecutiv, la cel mal Înalt , nivel începînd din 1971.

Să ne bucurăm Ia gîndul că $1' Ia alţii, îa alte case mal nbu- ne"...? Nici pe departe! Ar fi cel puţin cînlc, deoarece nu aceasta este adevărata, viaţă a copiilor a- nierichnl, cum nici a copiilor Un- mâniei nu este cea înfăţişată do videocamerele „obiective" ale u- nor reporteri poposiţi pe aici do aiurea, minaţi de Interesele al- ' tora, do interesele lor, chiar da- că şl mass-media o o „mariă", nu-i aşa...?

ADEVĂRUL DE CLIU JOI, 17 FEBRUARIE, PAG. 6

REALITĂŢI COMENTATE

Metex-iiI si nroîi ău d

®<>$ţ era considerată b sorte- 'ta te de-mSrtme meiic. SG „Me- te*’’ SA— Turda la ora «ctiseiă a mai rămas. cu 14 unităţi de desfacere] 37 nnilfiţi stnt In Io* caţie de gestiune Iar alte 0 ao tos» înrhiriate. Ca toate icestea, anB*~pF rare Nani încheiat de cortnd a fost pentru salariaţii săî n en trnclaos:profitul rea­lizai s-a ridicat la 70, milioane lei. - • -

— Cum aţi ăjnns îs aceasta performanţă, tn condiţiile tn ca» ire 'mBffe' societăţi comf're'/tle din »rbea noastră abia ijt trag zilele?,, .

R» eşor ne spune doamna ce. Victoria Dorşa dire^rarea societfitii. Determinaţi tocmai de grentfltîfp generale i de trnr.ziţlalo economia de piaţă am fost nevoiţi să renunţăm Ia ' farnizo- pîi rare se (nit mp in an cn .. ; ba­ni! im , «rWI la « şă l... ;

— $i-sfnncl? V.’.-; ■ ' *Am, mentinot legăturile rn

&eei farnizori care. . avtnd mai mtrttă. încredere tn noi, j ne-aa acordat credit -comercial ţtn' ce i» oerlnsdă dp 7 zile Chiar dar* ; flflmpnli noştri no a dată ;

jLn reninpst îa orosrom.fW n n -t; tocmat e$or să găieşti astfel de

furnizori. Şt dnpă -cum *-a: vă­zut, n-am pierdut nici noi, n'cl furnizorii. -■

- Auzeam c9 hoţii v-an făcut din no» o oase bă? . .

— Aşn este. La omul să rac ... După ce ne-am chinuit să .vie-

• ţulm, numai noi ştim en ce eforturi, dopă ce am fnzes-trat

'nnilătile noastre cu sisteme so- . fistieate' de alarmă. Doţll ne- au

d a t.,., trei Iovitnrl, uşurîndu-ne de tot atttea milioanei

Acelea ale privatizării to-■ taie. PJu fUm încă dacă vom

fac* privatizarea prin- metoda MEBO (avem on număr mic de salariaţi, ori patrimoniul socie-

j tfiţl» are o valoare de ?cs 90*. rnllfoane lei), aşa încît vom ape­

la fa alte modalităţi sau Ia un parfenerlsf cu alte societăţi sau

. bănci Poate împreună vom pu­tea plăti valoarea patrimoniului CB avantajele'ce decurg pentru

. ţiecare participant tn fu n ^ ’e de cuantumul sumei avansate..| Primul pas şi cel mal impor­tant ni se pare nonă. l-am fă- ?nt.\am înaintat iudeţnlui dosa-

• r»j e» actele necesare oentru a : întră' tn proprietatea terenului f deţlnot de societate. ■

. . fon c o i tn o s

£A TURDA:

Gu citeva zile fn urmă, în centrul civic al mu­nicipiului. Turda a fost organizat de către par­tidele politice, Asociaţia ''Luptătorilor.;.,£2 De­cembrie 1980“- ş} Uniunea Sindicatelor Libere, un niiting de protest. împotriva hotărîrii luate, la Bucureşti, de către reprezentanţi ai ■ Parlamentu-• lui, Guvernului şi ai Ligi) judeţelor abuziv des* fiinţate, de-a exclude Judeţul Turda din rindul celor 12 judeţe propuse pentru reînfinţare, :

Lipsjt de propaganda necesară susţinerii unei manifestări de asemenea importanţă, mitingul nu a luat. nici pe departe amploarea pe care şi-au dorit-o organizatorii. în deschiderea mitingului, într-o atmosferă apatică,' domnul Ovtdiu Heler, viceprimarul Tur/li, a dat citire protestului - în care, printre altele, se arăta: .

■ „Rcprezenanţil tuturor partidelor .politice din 'municipiul Turda, întruniţi tn şedinţa comună din 7 februarie 1994, îşi exprimă, nemulţumirea şi protestează vehement împotriva hotărîrii . co­misiei formate dip reprezentant! ai Parlamentu­lui, Guvernului şi' Ligii judeţelor abuziv des- fintate, de-a exclude judeţul Turda din rîndul celor 12 "judeţe - propuse pentru reînfiinţare.

Susţinem şi solicilăm avizarea de către gu-, vern a tuturor celor '18 judeţe nominalizate în Proiectul de lege în ordinea criteriilor şi ! a punctajelor stabilite de către „Urban proiect", prlrţ studhil elaborat de. către, specialiştii aces­tei instituţii. - •

Orice alte criterii; avute în vedere ;de către co­misie stnt menite -să :creeze-noi disensiuni în judeţele- din centrii! Transilvaniei prin menţine­rea vechilor - structuri care ntr asigură o descen­tralizare reală ţî nici condiţii; pentru: o mai bună

servire a populaţiei din această zonă". - ' Au urmat la euvînt alţi vorbitori care, prin verbul utilizat în astfel de ocazii, n-au captat adeziunea generală,, rostirile fiind lipsite de o documentaţie reală, bine motivată, bazăţă pe tradiţie^-pe' elemente de - istorie, economie, ştiinţă şi cultură- Aşa încît, pinâ să sosească autobuzele eu membrii de sindicat anunţate (ca­re n-au mai sosit) mitingul s-a încheiat

- , Dorinţa este însă generală: Tiirda a fost şi tre^ buie să, fie judeţ» Are tradiţie: şi toate cele ne­cesare pentru trecerea la o-reorganizare admi­nistrativă superioară. Numai • şi numai în avan­tajul celor, mulţi ce locuiese şi vieţuiesc de la aval şi amonte de Arieş. Fapt,- recunoscut dealtfel şi de preşedintele Ion îltescu care. în" decembrie 1990, adresîndu-se locuitorilor ...urbei de la bal* eonul BGR, a spus: „"Mă adresrz vouă, stimaţi concetăţeni ai viitorului Judeţ -Tunîa-Arîeş..."

Să 0 trecut-de atunci chiar atîta timp?

' Ion COROOŞ

' N.R.: Publicăm articolul colaboratorului nostru nu atît-din necesitatea de*a, se irifofma cititorii asupra unui eveniment de care.au'iu.-tt cunoştinţa cu siguranţă de la radio sau TV, cît pentru pro­blema^ pusă Iri discuţie şi care reprezintă; (sau pare a - reprezenta) o preocupare Importantă a locuitorilor, a diferitelor organizaţii, „factori lo­cali dintr-o întreagă -zonă a jvtdeţului noştri*.

: Implicaţiile acestora pot fi .majore fientru În­tregul judeţ. Este sau nu, ohiectiV’vnrhind, func­ţie de numeroasele date ale problemei, necesar un judeţ Turda, format şi dintr-o bimă parte a'. Judeţului Cluj? Nu dăm verdicte, le propunem eelor interesaţi o discuţie pe această temă în coloanele ziarului — discuţie pe care o prefe­răm argumentată, strict Ia obiect, despovărată dâ Incursiunile sentimentaie'xe-i fac, nu de pu­ţine ori, deservirii / »i. ::

Asistenţa sanitarii - . l a n iv e lu l in v e s t i ţ i i lo r

Precarit^teft dotării sp-,t*tiior noastre, absenţa ?i costurile ri­dicate sie. medicamentelor, bo- mărul redus de sersonal med’-câ! dir clinici şi spitale, pînS şi n.e- eferfssrwi lucrărilor curente dp reparaţii ş l , . întreţinere a clădi­rilor co deslinatle medicală vor- bese. despre Impasul tn care se afiS; te orezenS, asistenţa -sani­tară de la noi. ;

S? tsăhr ea exsmpîa^ cazuî orasnloţ Cherla. Spitalul orăşe­nesc are o dotfire v^he, der-ă- şită. 3 «ins® de 8 se moderniza bb prea vtnt. Mal degreab^ cabi­netele :£jarticulare ale m îfl^ilor jftfe IncreazB şl. aict., .FondcrITe dare ti «iîni aiocatp aînne eff să ) ţină t n ,. . moarte -clinică

fost. o partoadă mai Bonă imediat dnpfi Revoluţia' d:n Se- cembrie ‘89, cînd datorit? aj«* tonrplor orlmlte din OcoHent activitate* sanitată^ a mar» cîf de eît, Be-curtr.d tnsă' «ăiSci# â revenit.

Şn domeniul' asîsfenlel mefli- ffale din oraşul Sh^rla ÎQfreazS m om entan 67 de medfcî şl 587 cadre medii Cam oaţln mal ales â*c8 avem tn vedere că 3?

• 9e medici sînţ , . navetişti. Tot Op dram ort; ţi f«r De dramrirt Chiar dacă se asigură serviciile de ..sardă, noaptea eherlearn! no are de nnde procura medica­mentele necesare, Privatizaţii. 18 acest tocro,n» s-a» «Indlt, fieca- f e » avmt tn vedere doaţ tnte^ resele lai proprii. Staţia de saî- V8re n® a mal primit 0 maşină now> de 19 anii Cel S asts*c-r,ţf medicali de ald ablp fae feţS sollrtiflrllor.

Womat marea profeslonalltate S enor medici din oraşaj Sherla trial Hne «nlfatea pe ' picioare.

ne tn olllmol rînd faptul, că romfinrj are o stracloiâ fizlcfi .rezistentă, I

• SZEKELV Csabfl !

myfflW BMWWI- P89

Martr zî de pîaţăfif> fiecare zi de marţi a =ăptă-

mînii, to Mociu tşi dau tntîJni- re sete de- oameni sosiţi din toate safefe din jur. Diri tndeţe- e învecinate (Bistriţa N^'fiud

■5i Mureş) sosesc maşini Încăr­cate, Acestora U se, alStu>8 co* mercianţil clujeni sau din comu- ie ’e apropiate Dacă ta Drcduse- le inâa<ttrinie creţurile sfnt Fixe, 18 celelalte te Doţi . tlrgul lată câteva preturi: ouă — ICO' lei bsrata. is păsări (fiăinl, coroş». raţe, cnrcanl, corci)- preţurile variază tntre 20<W—4500 Iei' tn funcţie de mărime. Ceapa roşie

■se tinde cb 40® lei kilogramul, fasolea uscată cu 700, morcovii ca 300 merele cu 100, nucile ca coală cu 700 lei eto, /

Ttrsut de vite cunoaşte acreaţi animaţie. Purceii se vfnd Intre 20.008—70 000 Iei bucata, o# oile mal bnne se .rer 20 000 («t dar ofertele no aa trecut <}e IflOOS le i.’ Viţeii te vlndgan între 50 000—70 000 lei, iar vitele adul­te no ao avat trecere marţea aceasta: Noroc cu Industrie cSr- nlî care 9 preloat ţ! porH şi vi- fe- , 1 Ion BUS

• Tn'cadrul Casei orăşeneşti de cultură, pe Itngă activitatea zilnlcJ a unor formaţii artistice, funcţionează , • şi cursurile de imbi str fii ne, mult ■ apreciate ■nai.ales.de tineri. In curînd în­cepe o“ nouă serie de eursurî de învăţare e limbilor- engleză şî itnllanC, rare se bucură de o largă audienţă: Totodată, se fae înscrieri şl pentro concursul MIh% Mărţişor, ce va avea loc In oteajm* zilei de 8 martie.

• Activităţile ceîe mai renta­bile R A ® C.L. sînt. maga»lnele de Florărie şl Pompe funebre, în otfma onltate găsindu se ţi dl* ferite mfirfurt, metaio-chimice. Tot aici *e aplică cele mal mici preţnrî din oraş. în nntr.d. 30 vor înfiinţa noi ateliere Se prestări servicii către populaţie.

• Printre puţinele unităţi de afîmsntatfe publică din locs lito­

te care se.gîndesc şi la petrece­rea plăcută a timpului libei al oamenilor, se află Restaurantul Pensiune din centru, onde tn fiecare 1oi, sîmbăiă şi d'im ni.-ă se organizează ser! . distractive co participarea formaţiei Orien­talii. Exemplu bun de armat ţt de alte restaurante, care urmă­resc doar cîştiCTl imediat. \ '

• O problemă ce nu s-a rezol­vat încă în oraş este aflşatul Pe pereţile calelor, tn vitrinele magazinelor şi pe stilpil de be-

. ton de ee la colţuri ved-m feî şl fel de reclame şl anunţuri fără nlcî nn east estetic,- Primă­ria a înfiinţat un frumos ponao

.intitulat sueestiy. «.Vitrine* la intrare tn parc. dar eetătenli nn prea apelează la acest, mod or­ganizat de publicitate. Păcat., fiindcă acele fiţuici de pe pereţi s!nt de prost

St* Cs.

. . . dar na .de ie rf1 de azi. ef tocmai din septembrie '93, cel peste 1300 de locuitori din sate­le Podenl şi Pietroasa, sparti- nănd comunei ,. Moldoveneşti — - Cluj, aşteaptă autobuzul să le uşureze deplasările pe cei 25 km măsuraţi până la Turda . I.-

Nevoile zilnice-.ale oamenilor centru aprovizionarea cu diferi­te -bunuri alimentare, industria-

LA PODENI ŞJ PlEinOASA

aşieapia auîobuzuie, dar mai ales,trim iterii? către policlinici^ 'spitate, farmacii pro­cese, ţirgnri *a‘M deplasări,. cotidiene sunt oblicaţi sâ le fa-, că pe.tos sau cu ce dă D-m-ruL’ Deşi trase»!' ra re a ' fun'-tionat bine zecj de ani nn prezintă gretiiăţi pentru ?6ferl şi orice lipurj de autobuze, primarul şi viceprimarut comunei Ka^yaro Paul şi Mflrginean îoan nn gâ- ser.c înţelegerea la J societăţile comerciale de profil din Turda, oe motiv d e :.; 'ren tab ili tale.

în aceste randiţiţ, mulţi din­tre re) ce îu rrm *]a Turda an renunţat . !a servicii, unii «npil la şcoală, rămfinfihrî doar J7 na­vetişti. temerari,'care daclarfl că nu se lasă p înă;bînri îi vor aju­ta nutopasul ţi,, j.btciclst'î’i dlrt dotare.

Sperăm în mărlnîma ..cSrfn- şllor" turdenl de a relua arest traseu pentru a veni tn sprj.llnn! uşurării multiplelor ne vot. co care se confruntă locuitorii şa­lelor amintite din vecinătatea Cheilor Ttuzil. care văd renta­bilă .folosire»' timpului lor liţ muncile agricole attt de srelS şi nu pa drumuri.

J . O. VATAtt

JOI, 17 FEBRUARIE, PAG. 7 ADEVARUl DE CIUJ■ ■ --------------——— , 1 i } ‘ * t c

RĂSPUNDEREA

UMANITARĂ- (Urmare din pag, -1)

naiă, operează urmare comiterii unei fapte ilicite care aduce a- tingere unor . valori ocrotite de lege — cazul de faţă amăgirea unui număr , mare de persoane şi păgubirea acestora.. Atunci cînd, această faptă, dată fiind gravi­tatea ei, este prevăzută de legea penală,; va fi .angajată răspun­derea pehalâ a celui în cauză. In speţă, pe fondul relei cred in-' ţe, acţionarul a indus în eroare persoanele, asigurindu-le câ. pot obţine cîştiguri dacâ se angajea­ză, sub forma contribuţiei cu o anumită sumă de bani, într-o a- şa-zisă acţiune umanitară; Aceas­tă faptă întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de înşelăciune.-,

Sub acest aspect apreciem că, manifestarea relei credinţe avînd Joc eu prilejul încheieri» şi deru­lării unul contract, sîntem în prezenţa: infracţiunii de înşelă­ciune1 în fconvenţii, faptă _prevă-’ zutâ şl pedepsită de art 215 alin.3 C- pen. Potrivit acestui■' text de lege, activitatea infracţională constă în „inducerea: san menţir nerea in eroare a unei persoane, .CO prilejul încheierii sau execu­tării unui contract...". Conţinutul infracţiunii este alternativ, . ea exislînd fie atunci cînd s-a re-, alizai inducerea - în eroare, cu

' prilejul încheierii sau , executării; unul contract, fie atunci cînd, persoana ou’. care s-a contractat este menţinută în-eroare cu- pri­lejul încheierii v sau executării contractului. Vis-a-vis de dinami­ca faptelor săvîrşite de acţionar sîntem în prezenţa oricăreia din formele alternative ale infracţiu­nii de înşelăviune în convenţii.

Este de reţinut că inducerea saii menţinerea în eroare a persoa­nei trebuie „.;.săvirşilă îri aşa

/fel încît fără această eroare cel înşelat nu ar fi încheiat' _ sau executat contractul în condiţiile stipulate...". Neîndoielnic este fap­tul că, perspectiva, falsă de alt­minteri, de a obţine un cîştig mare doar prin simpla depune­re o unei sume de bani, consti­tuie o amăgire, o inducerea în eroare. Numai că, fiind realiza­tă in sistemul publicităţii prin presă şi popularizarea cazurilor de cîştig, amăgirea a îmbrăcat liaina credibilităţii şi a veridici­tăţii determinînd foarte mulţi amatori de ciştig să contracteze.

Celor de .mai sus se adaugă cerinţa aprecierii că fapta a fost sâvîrşită prin folosirea de. mij­loace frauduloase; tn temeiul art 215 alin. 2 G. pen De asemenea, credem că, nu *e mai impun de­talii asupra calificării faptei ca infracţiune continuată, multitudi­nea actelor de amăgire comise Jn baza «net unice hotărîri in­fracţionale confirmlnd. realizarea, cerinţelor neuitate din art.' 41 alin. 2 G. pen.

Concomitent cu această formă de răspundere devin operante şl instrumentele specifice răspunde­rii rivile delictuale.

Astfel, dacă tn cadru! răspun­derii penale se’acţlonează pe/itru pedepsirea celui’ care a săvtrşlt

. o faptă 'prevăzută de lege ca In­fracţiune, în ct'drul răspunderii civile delictuale se urmăreşte re­pararea unul prejudiciu adus ■>- nei persoane, subiect de drept.

Pe data de ' 4 februarie, Ju­deţul Cluj^ a „deturnat" a gre* , vă generală, declarată de con­ducerea Cartelului „Alfa" în grevă japoneză. Argumentele a- cestej decizi! âu fost suficient de’ convingătoare şi le-am fă­cut cunoscute la vremea res­pectivă. Acum. s-a extins me- ' toda la nivelul întregii . confe­deraţii’ Greva declarată pe ter­men nelimitat a devenit grevă japoneză pe termen lim itat,,to­tuşi: pînă pe 28 februarie — 1 martie. "Pentru a afla date su- plimentare despre greva . car­telului ' ‘„Al fa“ am luat, din nou r legătura cu dl Olimpiu Tescaru, / preşedintele ' filialei judeţene Cluj „Alfa1*.

— De ce s-a transformat gre­va generală în grevă japoneză?

Cartelul „M a ” a declanşat greva japoneză— Greva generală a fost- a-'

minată pînă pe 28 februarie, (dată ce coincide cu cea a con­federaţiei CNSLR-„Frăţia“) din motive- proprii cartelului nos­tru. După cum .se ştie, minerii „ din bazinul Rovinari au fost în grevă şi,-prin sentinţă jude­cătorească nu .pot redeschide conflictul de muncă, pe durata' a 30 de zile. Cum sindicatul minerilor din Rovinari face parte din confederaţia noastră, s-a luat hotărirea ca să ne solidarizăm cu ei şi' să ne re- • planificăm data grevei, generale. Nu este nici o legătură cu ter- „ nienul planificat d e . cealaltă

mare confederaţie sindicală.; Por. Şi simplu, ă trebuit: să ne , corelăm acţiunile de protest

— Dl - Bogdan Iuliu ’’p Iiossu a avut o pudienţă la Preşedinţie, Poate fi vorba, aşa cum s-a insinuat, de vreo intenţie de a inXra în executiv?

Intenţia dl ui Iiossu' de a• avea o discuţie cu : Preşedinţia este - cunoscută de comitetul nostru executiv. Scrisoarea de intenţie a fost transmisă şl în teritoriu. Motivul - întrevederii

Ia nivel înalt nu 11 constituie dorinţa de a ajunge lâ putere, ci se vrea evitarea unor -‘ con­secinţe grave .ale' grevei ge-

: ■ nerale.’-> Cbnştiept de responsabi­lităţile pe care cartelul şi le asumă, -lidertri acestuia a în­cercat tot- posibilul ca revendi-

'•cările şă-,fie, rezolvate fărâ ris- ■ 'c tîrfle? ^■lecotwfnice' majore ale , grevei generale pe durată ne- . lim itată:, Lucrurile stnt< clar ■'

formulate şî nu încape nici un ' fe l .- de interpretare, .

— Revendlcărisînt- ccle din ianuarie? <

Da. Şf dacă nu vara aveA : ■ ciştig de' cauză vom face ceea

ce^ ne-am propus-: greva gene ’ generală,: nelimitată, înccpînd

- cu data: de 28 februarie - r J ' martie ’ac .

. . . „ M. SANGEOKZAN

9 Boneta de amidon © Ce te faci cînd n-ai -atestat de radio-amator @ Şi infinitul se măsoară în cifre © Ne vedem . la primăvară!

Călătorind, ne creăm • şansa de a regăsi veşnic tulburătorul loc' al plecăm. Nu mai ştiu cine a spus asta, oricum dru­mul mereu începe de lîngă noi şi mereu se sfîrşeşte Ia ulti­mul pas.. Iar dacă nu putem „sta locului", e pentru că există întotdeauna un început, o . de­cizie şi o confirmare că acolo,, dincolo, mai departe, există ce­va ; şi, mai ales, cineva. La toa­te acestea şi încă m ulte. altele mă gîndeam cînd, plecat din Huedin, încercam să răzbat spre „Virful Vlădesii“, locul unde teritoriul nostru de suflet „îşi p u n e . pălăria" şi salută . spre cele patru zări ale ţării. „Pen­tru că ' există",' şi pentru că v vroiam să-i cunosc mi-am pro­pus să fac o "vizită Ia Staţia- meteorologică, aflată , la 1038, de metri -«deasupra nivelului1 mării.

N-a fost sâ fiel .•Cu toate avertismentele pri­

mite în Huedin, am atacat ver- santuL Numai că. se pare, nu tuturor Ie este îngăduit să se apropie aşa, tam-nisam, de cer.S-a iscat o vîlvătaie din adîn-, curi,- o bonetă de amidon, ase- ' menea celor purtate de : călu­găriţele din Francia a învăliiit muntele şi,- pînă la urmă, ne­am bucurat că am găsit dru­mul de întoarcere. Rămînea însă întrebarea: „Oare cum e acolo,-sus?" Cel care mi-o pu­sese era un cititor constant al ziarului nostru şi, sincer vor- .; bind, nu ne este îngăduit Să' nu putem răspunde la o astfel âe întrebare. Din această ca­uză şi din patima omului de

O B &SSGBa-i cunoaşte pe om 'pretutin­deni, într-o reciprocitate de sen-- timent şi creaţie, din dorinţă de evadare şi, totodată, de în­toarcere spre sine am bătut la. uşa Staţiei meteo din Huedin.

Doamna Ana Tanc ne-a în­tîmpinat cu bunăvoinţăi Ne vă ipune, zicea dînsa, toate datele la dispoziţie, numai câ dacă n-avem atestat de radioamator, nu putem vorbi „acolo, sus". Disciplinaţi, ne-am conformat şi

Mai aproape âe cerJM

pentru prima oară in viaţa de gazeţar am luat uri interviu prin . intermediar. „Aici 09, spunea doamna lanc, răspiunde 831“. A răspuns doamnă Mihaela Bal-

, dog, soţia şefului- staţiei meteo din , Virful • Vlădesifj domnul; Cornel Boldog. Deodată distan­ţele s-au micşorat, în mica în­căpere a Staţiei Huedin ‘a „in­trat" cea care acolo sus- . este r observator meteo,- .soţie şi ma­mă. Au urcat pe munte in 4 noiembrie 1993 şi nu vor mai cobori pînă-n primăvară. Da.Ii este dor de copil : (are 5 luni şi e l a , Bucureşti, la bu­nici), însă la terminarea fa­cultăţii de fizică a domnului Baldog au-ales muntele, au ob­ţinut amindor post pe Vlădeasa ş i " munca e muncă, nu? Am aflat că acolo sînt vlnturi pu­ternice, că abia şe 'p o t ţine pe fringhii pentru a lua datele ce sînt retransmise Huedinului; a- poi la Oradea, Bucureşti şi mai departe spre lumea largă. Căci, fenomenele meteo/ n-au, real­mente, frontiere, ele se ' desfă-

TOBOGANUL INFRACŢIUNIICHIAR DACA-I MINOR,

Costea . Lucian nu a prea în­văţat. carte. Jn schimb a învă­ţat (el" ştie de la cine) -să pro­fite de nebăgarea de seamă a unora, şi iuţeala/lui de mină, ‘ să şterpelească din .buzunarele' altora. Din banii „agonisiţi" pe această cale a făcut un ./., raid- prin Bucureşti, A fost prins cu mîna-n buzunar străin! v

In decembrie a n u l ' trecut, a făcut o recunoaşteri prin Pia­ţa centrală agroalimentarâ din Turda. In sectorul păsări, - !-a dibuit pe S.A., pe cînd dădea' un rest. Omul aver* bani că-^i vlnduse nişte curci.

Pe cînd să mai dea un re;.t, banii parcă intraseră în pămînt. Şi nu era vorba de o mie, t)oi:ă, ci de 480.000 lei! A- lertaţi, poliţiştii au început c u m contra cronometru. Lu-~ clan n-apuca.se să se înfrupte din toţii bnni. Chcll.nbe vreo 80 000. Că mal nou şi jocurile mvrtinlce de norod iţi a d u c .. . pierzanie! Tlestul de 400.000. lei

au intrat din nou in posesia păgubaşului. -■ ■'■r• Chiar dacă Lucian este încă

minor, a ajuns să se convingă că legi exjstă şi pentru ell , S-AU CUNOSCUT IN PENI­TENCIAR. Helerea Gheorghe" şi Ranga -Ovidiu s-au cunoscut Sn Penitenciarul , din Gherla; A- mindoi aveau de ‘executat di­ferite pedepse pentru .furt, V

După ce Helerea şi-a efectu­at pedeapsa, s-a întors în Tur­da. Nu peste multă vreme, după cum ne spunea doţnnul lt. col. Traian Ţărpaş, de la Biroul cercetări penaje al Poliţiei, s-a reîntors şi fianga Ovidiu. Şi din nou. s-au întîlnit. Dudnd

• lipsă d e . . . cheş, s-au înţeles şi au dat o . . . gaură Ia Barul „Tic-Tac", de unde au sustras diferite bunuri In valoare de

, 328 000 lei. . ' -Pînă la judecată, stau tot îm­

preună, în arestul preventiv al poliţiei. După care, tot la Gher­la se vor întii nil y •

Ion COKDOŞ

şoară după 'anum e legi, numai de aceşti, oameni ştiute. Şi, din

’ cîte am înţeles,; prognozele - se1 folosesc în ' mâi toate domeniile- de activitate. Pe cînd ■ să ’ aflăm şi indicativul domnului - Ilie Pleşj pe - staţie au intervenit

< alte voci, programate .să trans­mită alte şi a lte . date. Am mai apucat să, ne dăm 'întîlnire pen­tru la primăvară, aici jos în­

şire oameni , sau acolo, sus, mai aproape de corul âtit de bine

- desluşit , d e .; meteorologii - staţiei.Inainte fde ă ; plecat — e ne­

voie să-ţi revii d upă . o conver- ’ saţie cu cineva pe care > nu-I • poţi vedea —, am copiat bule- ' tinul transmis de oamenii . a- ceia care,, fără să vreau, mi-au. devenit • prieteni: 415.56- ■ 80.000

.1600.9 771.72 880.2 / 333 /, 960.10 Am încercat - o . t r a d u c e r e , , a mirificelor; cifre, ceva r.v- despre

‘ temperaturi, V ignori, ";1’ nirisoare^- n im bostaţi... Apoi totul s-a

! amestecat cu giruete, chiciin:^ metre, pluviometre, . platformă' pentru zăpadă . .i Mi-ia ţri.i părut rău că tiu l-am întîlnit şi pe domnul inginer . Vasile Roşea; şeful staţiei de unde am putut: lua Jegătura cu -Virful Vlădesii- Aş fi încercat o conversaţie-des-

- pre cum ‘sînt văzuţi, meteorologii în lumea .jCivilă”, dacă sînt fo-, losiţi de cei ce le sînt apropiaţi dacă , nu -incomodează prin prog- nozările lor*, - sau" -dacă. cumva, prin vorbele lo r,1-schimbă po­ziţia : balanţei. Nu-i - nimic, mi-am zis, mi-ajungp şi cu­vintele rostite la despărţire de doamna Ana lanc. Nu era nici

! filosofie justificativă, nici fa­talism ci, pur ş l . simplu, o, perr

. tinentă constatare, un - răs-punş posibil la o urare:

— S-aveţi vreme> bunâ! ' -• — Noi n-avem decît ceea ce

■ dă. Dumnezeu.f . ' Radii VIDA

^.DACIA FELIX" : SPONSORIZEAZĂ ; . v

„SALVAREA" A

Colectivul Staţiei d e , ' Salvare Cluj aduce mulţumiri " Băncii , „Dacia Felix"- pentru .sponsori-', zarea făcută cu sumă de 200.000.

; lei, în vederea confecţionării, truselor; de prim -ajutor.. Mulţu-< mim personal domnului director Eugen Bungărdean care a fost Sn permanenţă alături do co­lectivul nostru. . . -*

.Dr. Doru’ IRliSIlA■ Medic şef secţie . •

LANSARE DE CARTE (

Editura p ac ia "ş i Universita­tea Tehnică ţlin Clui-Napoca vă invită vineri,. 18 februarie, ora12,' în Aula „Alexandru Domşa" a U. T. din strada C. Daicovi-, ciu lă, la lansarea' cărţii „Struc­turi cu dale.' Probleme de ■. cal­cul" de Adrian Mircea loani.

Aminare sau., retezarea 'aripilor , ' ’

Un nou-anunţ CARITAS pu­blicat în Mesagerul transilvan

de ierî (hotărît, lectura acestui cotidian e pducătoare. acum de ghinion) retează din nou cu şi mai multă, brutalitate, aripile ' ' speranţelor -noastre într-o relansare daci ; no spectaculoasă, măcar cît de cît , susţinută ;,a dreuîlnlui (careV se apropie , inexorabil de Împlinirea anei jumătăţi de an de ■ drid se plăteşte ă- cea afurisită, , Impasibilă, de neşters -dtn memoria noastră zl de 5 iulie 1930). De data aceasta retezarea aripilor m* priveşte > doar filiala etujea-' nă; a - :CARfTAS-uirtl, , cea mai ’gre» încercaţii şi. pînă acum,; ci absolut toate fill-

; alele dfn ţară şi constă _ în .întreruperea întregii activi- tăţi ^(cn excepţia paze», dacâ mal e de păzit ceva. . . ) Mo-' tivul? . O rkît a r ;. fi de grav

'sau; de ffenîtor. penţn»-= «hio- area firmei şi a d-fuî Stoica personal, nu ar putea — nu

;a r ■; trebui! , — să; afecteze - în aşa r mare • măsură speranţele cîştigătorilor iminenţi şl do­rinţa fireaseă a altora de a mal * depune bani, nu poate să - transforme întreaga' masă a ■ participanţilor i la ; circuit 'într-un obiect ăl bonului plac, al capriciilor de orice natură şi ar f i ' bine de' ştiut , -dacă regulamentul circuitului per-. mite şi asemenea; manevre. E posibil ca dl. Stoica să fie victima unor lucrături poli­tice,, prins ■ îrilre interesele unora sau- altora - dintre li­derii politici şl conducătorii administrativi •;■ . biicureşteni, dar pentru aceasta nu • e ne­voie „sa plătească" ş i clu­jenii. mai exact toţi cei ca­re au. depus în dătătoarele zile., de speranţă, atunci, la râsele CARITAS din Cluj- Napoca. Circulă vorba cu cel- care .su p ă ra t... pe sat. ; N-o ’ merităm! Corect, cinstit,* zic unii, ar fi ca Stoica să vină ta Cluj undei-a mers' cel mal bine şi un­de ă - dobîndit, c e l; mai mare capital de încredere., , Dacâ acest lucru mai e posibil, ev ident.;. Şi pentru ca sâ nu -ne simţim asemeni. unui filon bogat altădată, acum epuizat, ■'d e ' care investitorii sau căutătorii norocoşi s«. îndepărtează în grabă .i»'

COMENTATOR

EXPOZtTtA CALIN POJAR■fi-,''.A- .-; .

r ‘ Clubul ' Casei' Universitarilor, sala „Paul Sima1*, -găzduieşte expoziţia de pictură CALIN POJAR. Deschisă pînă în 2 mar­tie, expoziţia poate fi' vizitată zilnic între orele 9—15.

ADEVARUl DE ClUJ JOI, 17■.FEBRUARIE, PAG. 8

Alocaţia de stat

pentru copiiPotrivit prevederilor .leg ii nr. Gl/1993, toţi

copiii beneficiază de alocaţie de stat, indiferent că părinţii sînt încadraţi în societăţi comerciale cu. capital.ds stat sau privat. Atacaţi;* de stat pen­tru ,copii se acordă pînă la vîrsta de 16 ani.- Ex­cepţie fac copiii care urmează una dintre fprmele de. învăţămînt prevăzute, de lege şi .copiii handi­capaţi pînă Ia vîrsta de 18 ani. Acordarea. aloca­ţiei: copiilor handicapaţi pînă la vîrsta de .10' ani se ,face cu condiţia ca aceştia-să fi fost încadraţi, în gradul l .sau II de invaliditate înaintea împli­nirii vîrstei de IR ani. Alocaţia pentru copii, se suportă de Ia bugetul de stat iar pentru copiii handicapaţi din fondul .de . risc şi -accident;

pirecţja muncii şi protecţiei sociale stabileşte şi- gestionează creditele bugetare destinaţe plăţii alo­caţiei d e 's ta t pentru copiii In • vîrstă de pînă la

.7 rinî. Cererile susţnătprilor legali şi actele nece­sare-se depun la consiliile locale care le. înaintea­ză- la DM PS.'-Pînă la începutul" acestei luni au fost puşi în plată 18.088 copii, iar din 2 februarie ptnâ-'îri 14 februarie s-au primit 9300 dosare şi

«■' s-au înaintat Oficiului Central jde Pensii 8000 do-, safe pentru punerea în plată. . .-

Subliniem cfl termenul de depunere a dosarelor ' este doar pînă în 28 februarie a.o. . .

, Unitiiţile şcolare au solicitat elevilor. In juna oc­

tombrie 1993 să prezinte de urgenţă- adeverinţe din care să rezulte data pînă la care beneficiază de alocaţie de stat pentru copii conform Decretu­lui nr. -110/1005. Intrucît şcolile nu au reuşit să plătească alocaţia, multe unităţi au reluat plata, alocaţiei pentru lunile octombrie şi noiembrie,' o parte refuzind plata'pe motivul posibilităţii apari­ţiei. unor plăţi .duble,- Drept- urmare, o -parte din şcoli au anulat cererile: pentru lunile octombrie şi noiembrie, încălcîndu-se prevederile art. 2, ali­niatul 3 din Hotârîrea nr. 591/1993 potrivit căreia stabilirea şi plata drepturilor: do alocaţie de stat pentru copii se aprobă pe baza;dovezii de înceta­re a plăţii de către instituţia care a efc-ctuat-o an­terior. • ' • .. .Anularea cecurilor pe lunile octombrie şi noiem­brie : au .ca -efect neplata următoarelor categorii de elevi: cei ai căror părinţi nu au fost încadraţi în

■ muncă;; elevii ai căror părinţi au fost încadraţi în sector privat, în unităţile aparţinînd cooperaţiei meşteşugăreşti şi în, alte unităţi-care nu beneficiau de prevederile Decretului nr. 410/1985; elevii ca-.

; re anterior aplicării-l.cgii nr.: 61/1993 au. fost şcoşi din plată ca urmare a , împlinirii vîrstei de lfi ani; elevii ai căror'părinţi au beneficiat de aloca- , ţie de siat pentru copii,-dar. unităţile , au refuzat

. să îi reia4n plată motivind că nu au eliberat ade-, verinţă asa. cum prevede, art; 2r aliniatul .3 din

. H.G. 59.1/1993. .. ,In vederea plăţii alocaţie) pentru elevii aflaţi în

plată la apariţia Legii nr.,Cl/1993 cărora li s-au■ -anulat -filele de- CEC, DJM.P.S. a comunicat posi­

bilitatea punerii în plată cu condiţia să prezinte , tabele cu beneficiarii la care trebuie anexate cecu­rile anulate.

. . .. Ion RUS

ÎN Â T E N J IA D E Ţ IN Ă T O R IL O R DE A U TO V EH IG U LE: SOCIEirAŢEA . „ASIGURAREA ROMANEAS­

CA". S.A:';-ASIROM- a ten ţ i oh ea ză V ; pe rsoa nele fi­zice şt Juridice române şi străine, care care folo-

• sesc pe teritoriul - României autovehicule înmatrl- ' culale în străinătate şi nu - . deţin.':documentul iţiternalionalţcie. asigurare ,^GAKTE VERDE11, 1 că în baza Decretului nr, -471/1971 modificat şi re­publicat în anul 1988, ^precum ş; a Ordonanţei Guvernului României nr. -11/1994, ' sînt obligate, să achite primele de asigurare de 25.000 Iei. pe lună- său fracţiuni' de‘ lună, Ia Sucursala ASTROM Gluj,/ str. Clinicilor nr. 20—22 sau lâ filialele acesteia din Dej, Gherla, Huedin şl Turda.; Pentru neplata primelor de. asigurare în ter­

men de 24 de ore .de la intrarea autovehiculelor în Uorrănia, respectiv de la expirarea documentului

• internaţional de asigurare „carte verde" acestea se vor plăti majorate .de două pînă la zece ori pentru

‘ fiecare" lu n ă s â u ii r fracţiune de lună întîrziere. Rugăm deţinătorii d e ' asemenea autovehicule să achite primele de asigurare în. termen, pentru â n u .fi puşi îri; situaţia neplăcută de a ’ achita ma­jorările de întîrzîere.' Totodată, aducem la cunoştinţa deţinătorilor de autovehicule înmatriculate1. în / străinătate, care urmează a fi înmatriculate în România că /o r ­ganele financiare şi ASIROM-nu vor încasa "pri­ma-de asigurare pe. anul curent pînă riti se face dovada plăţii asigurării pe > perioada de timp cît s-au folosit p i teritoriul tfomâniei aceste auto­v e h i c u l e . ' , I ‘ ; V,

NOUTĂŢI EDITORIALE , „

' - ..DST. Nouă ani In.Divizia airtitaroristă'. Publicată la Editura Artcmis (traducerea:' Rodica Maria Val- ter şi Radu • Valter),' cartea lui Daniel Burdan, „DST. Nouă ani în Divizia antiteroristă** cuprin- ■ de mărturiile acestuia despre perioada în care a acţionat ca „om de teren'* al ‘ Direcţici Su­pravegherii ’ Teritoriului, din' Franţa. , ~

Apreciat dc superiori ca .,un excelent culegător, de ■ informa­ţii", un funcţionar cu îtun ex> ■ trem de dezvoltat simţ al con. • tactclor, indiferent de mediul unde. e nevoit să.; evolueze'*/ ca­re -„ştie -să-şi aleagă informa­torii şi să evite să fie. influen­ţat de. interlocutori**, Burdan este unul dintre cei care parti­cipă la eîteva importante acţi­uni care 'duc la arestarea unor indivizi-periculoşi şi a unor re­ţele teroriste, ce,., acţbnau. pe... teritoriul Franţei: atentatul de la Orly din 1983, destrăm ării ASALA (Armata Secretă de Ei liberare a Armeniei),. Operaţiu-, : nea Jabert, arestarea . unuia dintre pei mai primejdios! meni- .

l/ri ai grupului neonazist Iloff- mann. In 1986, după , ce dreapta cîstigâ alegerile legislative m Franţa' după ce o serie de a-, tentate zguduie Parisul iar po­litica „otrăveşte" ; raporturile ’ dintre serviciile de informaţii, concurenta dintre- acestea des- făcurîndu-se „în dauna .eficaci­tăţii", .Burdan, „hărţu it' între_ o ierarhie ce urmăreşte obiective: destul de. ciudate şi misiunea pe care i-o ordonă direct mi­nistrul de interne C lja r les Pasj qua", se trezeşte antrenat făr;y voia/lui într-6 afacere politică: în care, după cum mărturiseşte, avea, să plătească „oalele spar- ;te“. ■'

'Abandonat de serviciul pen- -tnt care lucrase şi de oamenii politici care se folosiseră de el, ...sacrificat pe altarul- coabi­tării" şî,‘ în final, „vlăguit de o ■lupta’ căreia; nu-i vede sfîrşitul", hotărăşte să rupă ' tăcerea. Re­zultatul:. această carte,., seri să in colaborare cu - Jean-Charles

•Deniau, pe care - o puteţi cum­păra "la i preţul de 1080 lei. (IVIT)

:n

/

■ I

TERMEN EXPIRATPeste cea o lună de zile se va;

împlini un an de cînd Savernul Rpmâniei ' a decis, prin Hotărîre de Suvern, .alocarea de spaţii corespunzătoare petitru , Curt.eâ , de. Conturi a României,: respec­tiv pentru Camera de 'Conturi Judeţeană şi Direcţia Teritorială de ,Cpntf;ol pinanciân, Mai pre­cis, anul.se va; împlini' in 17 mar­tie 1994.- Guvernul a dat ■ „orgş: nelor locale ale puterii de sta*", un termen de 45 de zile '• pentru . asigurarea spatiilor.; La începu­tul lunii mai. deci, toate spaţiile necesare Curţii de Contur! (la adresa de pe Moţilor; nr. 18V tre­buiau . eliberate. Dar ria s-au- găsiţspaţii 7 pentru ;vechi', chi-1, riaşi ai clădirii. > /

Este 'd in’ cale-afarăi de-greu să'

se afle o soluţie! Cu totul f.ltfel ; stăteau lucrurile dacă ar fi fost în caUzfi firme lucrative, posi- . bile - partenere -ale - Primăr-el-, Cluj-Napoca/ Nefiind. v o rb a ;-

' despre oaşa ceva, spaţiile se‘ că- j sesc foarte-foarte greu, camera ; judeţeană, de conturi şi direcţia^ de control convieţuiesc, de eîte- ;: va luni cu: fundaţia de tineret,;.1- uri bar,, xerox, asociaţii, .colonii 1 de-porumbei. Văzută din afară . pare a fi speţie. a .;AvicaIei“; i

Ultima mişcare subtilă pare a fi aceea de a-i lăsa pe1 vechii şi ' noii ocupanţi Si', spaţiului să-şi rezolve singuri problemele; De- ; sigur,/cti camere de.luat vederii ’ cu declaraţii-, etc. Cei ce-ar tra- ■ bui să ia şi să pună îh aplicare .h.g. s-am spălat, se par<v pe mîini precum Pilat din Pont. .

;:v - - (i\i.s.)

tm

■ UNIVERSimefl KHNICă B!fs OUJ-NSPOCflO R G A N IZ E A Z Ă

coaocviu de admitere /•: la DOCTORAT

jînscrieitie se fee ln perioada: 14.02."28.02.1994Informaţii referitoare Ia specialităţi,

conducători ştiinţifici şl data colocviului pot f! obţinute Ia telefon 134565 / 124

şi secretariat RECTORAT. (i

S.C. TEHNOFRÎG S.A. Cluj-Napoca.anunţă:

in data de 22 FEB.1994 orele 8, la şediul societăţii so organizează co ncurs pentru ocuparea unui post da

A R H IT E C T d e s ig n e rabsolvent al Facultăţii de Arte Plastice promopa 1993.

Totodată angajează xîi -M OPERATORI CHIMIŞTI,

■ absolvenţi de liceu cu profil chimie. (6115)

REGIA AUTONOMA DE GOSPODĂRIE COMUNALĂ ŞI LOCAT1VĂ

COMSTRUCŢII Şl PRESTAŢII ÎN CONSTRUCŢII,

• cu sediul fri DEJ, str. M.Eminescu nr. 2,

anunţă intenfla de majorare a tarifelor pentru serviciile de gospodărie comunală, Ea populaţie

şl agenţi economici.(6241)■SHGIG

f

Si %•\

% ■I ■ |3 Cererile de înscriere la concurs vor fi depusd pînă în ! ^ data de 18.02.1B94, Iar concursul va avea loc în ţ j

23 FEB. 1994, orefo l 0,1a sediul firmei;

S.C. de CONSTRUCŢII A •TRANS1LVANTA" S.A. ţetr. Deva nr. 1-7, tel. 192801 -2-3, 1

angajează prin transfer, următorul personal: J

CONTABIL pentru activitatea financiar-1 contabilă |ECONOMIŞTI pentru activitatea financiar? contabilă şi control financiar. ş

L 23 FE

£9gr.jzsr,(6C80)

f^m jL pJ

S.C. "ERS - CUG'1 S.A.- cu sediul în Cluj-Napoca, B-dui Muncii nr. 18,

organizează CONCURS in data de 3.03.1994,pentru ocuparea următoarelor posturi În cadrul activităţii

de Import-oxport

a INGINER TCM - 2 posturi- vîrsta max/ţnă 35 ani; - cunoscător ei unei limbi străine

(engleză, germană sau rusă);- cunoştinţe în domeniul exploatării caiculşAomelor.

m TRADUCĂTOR LIMBA RUSĂ-bărbatRelaţii suplimentare la biroul Personai-Salarîzare, tel141891,154425 int. 1101, sau la Serviciul

Import-Export, tel. 147237. (6116)

S.C. MAGNA D S.R.L. anunţă CONCURS pentru ocuparea

următoarelor posturi:

S AGENT COMERCIAL T»- merchandiser ‘

- tînăr sub 30 ani;. - posesor permis-conducere,- cunoscător limbi străine (engleză, germană).

Şi SECRETARĂ - ASISTENTĂ- cunoştinţe operare PC;

- vorbitoare de limbă germană.

Preferăm persoane cu studii superioare. Oferim carte de muncă şl salarizare deosebită. Relaţii suplimentare latei. 136078 sau 193452.

(5818) ’ *

JOI/ 17 FEBRUARIE, PAG. 9- h u Ut CLUJ

Doriţi şă oferiţi celor dragi CADOURI 'sau să vă înmiţi gospodăria ?

V ă a ş te p tă m I

; VIZITAŢI MAGAZINUL NOSTRU ' a l S .C . CASA DE EDITURĂ

; - ; ' v ; : ^ n a p o c ^ " ^ s . r : .w ^

(ila parteru l redacţiei ziarului “ADEVĂRUL: DE .CLUJ", umfle se 9 ^ - ®Haseste si secto ru l PUBLICITATE). ■V ă putem oferi un bogat sortiment de diferite produse K

de. îmbrâcâminter încâltămmte şi electrotehnice, de CEA M A IB U N A C M ir m T ' ş i h P R ^

■Ă face cunoscut publicului câlătorcă mcepmd _ cu data de 16.02.1994 circulaţia

pe hma nr.43 se va desfăşura în tot' cursul zilei după cum urmează:

0 ^ între orelk 9-13 şi 17-21 din ora în oră cu plecări Ia ore fixe din, cart. Mănăştur., şi la jumătăţi de oră-din cart. Zorilor;

p îrtrestul perioadelor^programul ranune neschimbaţi r (100)

s.c. "LIBERTATEA" s.a. ciuKvă Invită să vizionaţi

Qibfbr p r ^ y c s t - e u t d p t f r i e .PROGRAM:.LUNI-VINERI, între orele 8-13. (5996)

/; flUALACLUJ Str Aurel Vlâicu 180 (Incinta ATLASS.A.) Tel. 142-788, Int. 135

OFERĂ DIN STOP :

• ANVELOPE VICTORIA FLOREŞT1135/155-12, 145/155 /165-13, 175/165/70-13, 175/ 14, 750-16, 825/900/1000/1100/1200-20, 650-20, perne aer 305,58.

• ANVELOPE REŞAPATE • LICENŢĂ ANGLIA', TERMEN DE GARANŢIE 6 LUNI. Oferta de

; pre] UNICĂ, fără TVA 825-15=48.100 lei, 825-20=52.000 1 lei, 900-20=51.900 lei,

- 1000*20=68.900 lei, 1100-20=78.000 lei, 1200-20=87.100 Iei. j

Nu pierdeţi ocazlal Preţui este .vaiabii pînâ la 28 februarie 1994. (5411) j

S B B L V O T P R E P A B A T B E£>SN B U C Ă T Ă R I A Î F A I l A R A s

BSvi a «a. «4 rm w a gfg

La restaurantul F lA TA Ll,?asteur nr.24

SC. irinde EN-GROS T I G Â R I indigene: .

Preturile includ TVA-ul. Inform aţii: ZILNIC orele 8-16, la te l./fa x 095 /118293

s c ’TURISM TRANSILVANIA"-^. Cluj,

cu sediul în Cluj-Napoca, P-ţâ Unirii nr.10, ■*' anunţă amînarea licitaţiei pentru închirierea

, ; următoarelor spaţii: '

6 emm E0t Vlăiem spifisi. k C m p li* S p M

■ -spâni k C m p U x N § ş mfV dSn data de 28.02.1994,

: pertru data de 28.03.1994, ereîe 10.Licitaţia va avea loc la sediul socieiăpi.

Documentările se vor putea obţine, contra cost, v începînd cu dala de 14.03.1894, la serviciul T.VA al

societăţii, Intre orele,10-15,30.Relaţii suplimentaro la tal. 1 1 6 6 3 7 .

(6254)

■Firma germană GABOR-REISEN, transportă săptămînă! persoane România-Cermania si retur.

^Telefon: 11-24-08 ‘

f~s7c7EM-FLORS.R.L.... Str. Macului nr.10, -

' Cluj-Napoca,’ telefax: 180-920

sTc. LIMMÎT S.R.L. ^Str. Traian ni. 30 < Cluj-Napoca, tel. 135447

; - oferă spre vînzare EN GROS, c

• CONCENTRATE DE SUPĂ cu arome naturale de: carne de vită, carne de pasăre şl iegume;

• diverse ESENŢE şi CONDIMENTE ALIMEN­TARE de calitate foarte bună şi la preţuri mal reduse decît la cele similare din import.

- ' , (6227) ^ -v

Societatea mixta româno-germana, BÂRTESCH TRANSPORT &7LL,

efectuează

în fo rm aiii suplimeatsre la telcfos:M E D IA Ş 092/815608 sau

(6017) T E L /F A X 092/824118

n1*i’ 1prin ALCOM S.A. Cluj

tel. 147126 COMET S.A. Bucureşti .. tel. 01/7782688 ‘

*c» s.a*

Curcrja şi albeşte excelen» comparativ eu restul ’

detergenţilor de pe pfafă

anunţa onorata clientela ca Începînd cu "data de 21 FEBRUARIE * ~ '

[de PEE2ENTAEE NE.262 • <kpe{str. HOBEA nr. $6, va f i deschis

ifON STOP din ziua de LUNI ora tna SîMBÂTA orele 20.

SC. CÎMPIASER S.A.Cîmpia Turzii nr.147

. Organizează LICITAŢIE în data de 28 FEB. 1994, orele 10, in vederea ÎNCHIRIERII de spaţii da

■'producţia pentrum cultura de ciuperci, pepeni galbeni şi

salată radichio.Relaţii suplimentare la tel. 367281; 368691, (6048)

ADEVARUl DE.CIUJ JOI; 17 FEBRUARIE, PAG. 10

CONTAC1ÂT1 URGENT PARTENERUL IDEAL

W Â S tE X t *S& ,. Ştefan* cet TfC&tz m» 2 7 3 *

" 6500 -

© F I R E din bumbac pentru tricotaje; ©TESĂTURI din bumbac sau bumbac fn amestec c u ‘fibre chimice pentru lenjerie de pat, câmâsi, rochii, bluze, - îmbrăcăminte exterioara, finet, difcinf, ^ flanel, prosoape metraj şi confecţionate. «o

■k * * GARANTAM * A *

« r e t o r * *Sunaţi acum la: Y A S T E X î S f A . j V A S L U X

■ HiHiM H Hms\JCoS

i§ wmMVă oferă:

« VODCĂ 33 % 550 lei • RACHIU 26 % 450 le! • ALCOOL 96% 925 lei

Preţurile sînt fară TVA. -. Pentru comenzi cu o valoare de peste 3.000.000'lei livrarea

se face franco-beneficiar, la un cost al transportului de 200 lei/km.

Relaţii la tel. 097 - 332909; Fax: 097 - 336622(55) '

Matrimoniale• Săgelfltor 28—1.76,: doresc

prielenif tinere 24—30 ani,zodii: Leu - rei'lnjira, Taur, Car-i^con.. O.P.I, -CP. 1076 Ciul. (63071

VinzâriiGumpârâri

Cumpăr avantajos CONTRACT GARSONIERĂ, APARTAMENT, CASÂ sau

TEREN. Tel. 195715. (880)

Cumpăr GARSONIERĂ, APARTAMENT, sau

TEREN pentru construcţii. Tel. 142907. (1891)

• Vind jipm iJ im e n l 4 camere tn 'Mără-jli uit ml inisiit şi două Audi 8() din 79. Telefon 12-21- B« (5753 A), ‘

• Vind spaţiu comercial trei încăperi prnlru birou, depozit, cahinet- Telefon 18 22 08, (51111)

9 Vînd Opel Omega irepro­şabil 7300 DM. Cumpăr urgent garsonieră confort I, Zorilor, Pa­ta. Telefon 14-32-63 (5797-A)

• Vîpd teren pentru construc­ţie. Telefon ' 11 00-27 între orele 18—21 (5939 fî) v ■

9 Vind teren pentru construc­ţie în comuna Floreşti. Telefon 18-45.77, între orele 9—15.(5939-R)

O Cum păr'şi vînd certificate de propr ietate Ifl-20 42. (5827)

• Vind certificate de proprie­tate Telefon 13 47-83, orele 8 —16. (5827 H) , •. 0 Vind -Renault 10 în stare

de funcţionare Telefon 18-21-70, orele 1 8 - 21 . (5830)

• Vînd TV color Telefunken 63 cm, ecran. Telefon 15-81-36.

'(5831)• Vînd, 200 chitanţe Garitas.

16-33-21. (5864)• Cumpăr garsonieră sau a-

’partament. Telefon 14 29-07 (4075) ' ' •

a Vind j apartament 3 camere urgent, etaj T, zona Gării, strada Craiova nr 28—30, bloc R, sc. B, ap. 25 25, milioane. (5935.B) » • Vind blană hîrciog, lungă nr. 46, preţ 350 000 iei şi haină trei sfert din Mină de miel nr. 46, preţ 150000 lt-i, culoare vi­şinie. Informaţii la telefon 13- 74-17, după ora 16. (5994)

9 Vînd - apartament-2 camere ,65 mp, str Plopilor 06,“ so, 2, ap. 29 (6239) -

• Vfnd'Opp] Kaclet 1,6 D, nn de fabricaţie 1986 la preţ avan­tajos. Telefon 14-23-03 (6245)

• Vînd pul Coc/fer Spa­niei auriu: cumpăr medicină internă, sub Redacţia Radu Păun Telefon 13-92-63.(6133)

A Cumpăr acţiuni Ursus, 3500 lei bucata, negociabil- Telefon 15-14 08- (5765-D)

• Cumpăr certificate pro; prietate 13.000 — 15.500 lei carnetul, negociabil. Telefon 15-11-06. (5765 lî) '

• Vînd Volkswagen Golf GTI, an 1980, 5 vitere, înma­triculat Telefon 13-50.02. (3933-Al

• Vînd TV Panasonic 51 cm, videb player Funai, com­bină Samsung cu CI). Tele­fon 14-99-36, Kover Austin 1)S. (5858-13) v

• Cunlpăr urgent mese bi­liard. Telefon 0987 — 5*26- 25. (5869-A)

• Vînd . Dacia break 1989, negociabil, 2.500 000- Strada Parîng 11, ap- 51, oră 17(5969)

• Cumpăr certificate de proprietate avantajos. Tele­fon 17-88 86. (6101)

• -Vînd convenabil garso­nieră. Telefon 15-00-82. (6060)

• Cumpăr garsonieră. Te. lefon 11-07-30. (6118) ’ .

• Vînd Oltcit 12 TRS, nou. Telefon 14 07-.'{0. (6118-A)

• Vînd şl. cumpăr certifi­cate proprietate Telefon 15- 77-80, numâi-9—12 şi 16-18- (6119) /

• Vînd garsonieră fintsată în cartierul Zorilor, str Rapsodiei nr. 9/29. Telefon- 12-06-14.(U098)

• Cumpăr pompă: injecţie-« Audi 100 îri cinci, start bună.

Str. Streiuliti nr. .1, bloc A 14, sc*. 3, ap. 84, lîngă Peco, Aurel Vlaicu. (6099)

0 . Vînd loc casă 300 mp, str. E. . Teodoroiu- Telefon -16-22-59. (0076) .

; 0 Vînd cîine lup, 8 luni şi usă brad nouă După orele 16, teiefon 17-21-58'. (6105) f ; « Vînd una chiuvetă dublă inoX-Austria 1.18/50, una simplă din fibră de sticlă 90/42 maron închis, frigider Siemens de 1801 nou, tăietor de mezeluri Bosch' cu patru viteze, inox, aspirator Hoover cu perie, rotitor pentru curăţat covoare, bicicletă ger-~ mană Ponv pentru copii 3—5 ani, TV „Sony'', cil ecran Trini­tron tip portabil, diagonala 31, Universum . senzor cu diagonala 64. maşină de scris electronică Olvmpia,. mărime mijlocie. Pre- • ţuri accesibile. Str. Bariţiu 18, • familia Biro. (6088)

• Cumpăr apartament 2 ca- mere, plata ,pe loc. Telefon 18- , 63-40, orele 16—20. (6264)

• Vînd presă pentru ulei, din- floarea soarelui,, fabricată, în

1992, cu o capacitate de 400 to­ne, an Informaţii în „comuna Creaca nr. 'lOS, iiid Sălaj, Fa.

- milia. Căţănaş- (6091)' • Vînd Aurii 80, înmatricu­lat, an de fabricaţie 1980,- preţ informativ, 1800 DM, Telefon 12- 01-45 (6038)

• Vînd apartament două ca- . mere, confort I Dej. Telefon'21-

51-17. (6238-A) ■-• Vînd maşină de surfilat.

triploc şi chitanţe Caritas. Te­lefon 17-53-09. (G233-A)

• Vînd apartament 3 camere confort I în Mănăştur Telefon 17-52-39. Preţ negociabil, 22 mi­lioane. (603 I-A)

O Vînd ţuică' de prune. Te­lefon 18-26-28 (6032-A) :

• Vînd maşină de tricoiat Sin- ger. Telefon 18-26 28 . (0032)

0 Frigider Zii mare de vîn­zare Teiefon 18-75-50 (6034)

© Vînd Mather Bonrd AT 286/16 MHz. Telefon 15-25-70. > (6037-B) -

© Cumpăr..... apartament 2—3- camere Gheorgheni.. Telefon 15- 25-70 (6037)

o Vînd construcţie amenajată bar 38 mp şi terasă 70 mp, 15 milioane sau schimb cu apar- tarhent 3—4 camere în zona Mărăşti — Gheorgheni sau casă particulară.. Plătesc diferenţa. Telefon 14 94-09. (5905-A)

O Vînd garsonieră pe B-dul Muncii nr, 101. etaj 2, ap- 33,. după ora 16, (6078)

9 Vînd '2 camere, intrări se­parate cu telefon Str. Donath 11, etaj-IV- Informaţii' telefon: 16-91-93. (6100) '

• Vînd Renault 11 din 1987, 76000 km, cu DM. Telefon 0990 — 2-34 67. (6081)

0 Cumpăr garsonieră confort I sau apartameht cu 2 camere cv) telefon. Vînd Aro 243, 225 pe

. benzină, nou, neînmatriculat. . -Telefon 17-30-78 (6085)

0 Vînd convenabil video pla­yer Funai. Telefon 16-59-62.(6069) - ,

• - Vind acţiuni Ursus. Tele­fon 15-48-90, orele 9—11; 17—20. (6073) .'

O Vînd .telefax şl aparat de fotografiat Polaroid exi'irpss. Te­lefon li 21-90, între orele 10—17 (R-'(’3) , -

' 0 Vînd Fiat Diicato 1,5 tone, suprainnlţat 1985, inmgtrlculat, ben/ină, stare perfectă şi pie-te motor, benzină 2000 cmc- Rrln- • covennu 52-33, telefon 14-10-12. (6092) .

• înthirernţl, anunţăm în­cetarea din viată a dragului nostru TOTIl MA1ÎT1N. fn- tnormînlarea vineri, orele t4, din capela cimitirului Cen­tral Familia îndoliată." (6097) .

0 Cu durere anunţăm că în ziua de 15 februarie s-a stins din viată în vîrstă de 85 de ani ŢOP VICTOR, dis­tins dascăl, fost director al Şcolii din Oeuş,' pe care a slujit-o cu dăruire timp de 35 de ani. Veşnica lui pome. nire. Inmormîntarea va avea loc în satul Deuş, vineri, 18 februarie, qra 12. Familia în­durerată.: <6!0:t)

0 Aceeaşi nestinsă durere^ o pur|ăm în suflet după un an «le la despărţirea de iu-

" bitul nostiu soţ şi tată GUIŢA CltllilAC- Cit timp noi vom trăi şi el vă trăi în sufletele noastre- Dumnezeu să-I odihnească in pace. Pa rastasul de pomenire va avea loc ta biserica cimitirului Mănăştur joi, 17 februarie, ora 17. Doina şi Alina. (6225)

• Au trecut 6 săptămîni de lacrimi, durere şi dor de cînd ne-a părăsii pentru tot­

deauna' scumpa noastră OPREA ANA din Jucu de Jos- Soţul cu familia îndu­rerată. (6218)

O Au trecut şase săpţămî* ni - de lacrimi şî durere de cînd ne am despărţit de bu­nul şi dragul nostru soţ, la­

tă, socru, şi bunic HOR7.A OCTAVIAN Comemorarea

va avea loc la biserica de la cimitirul Mâ'iăştur în 19 fe­bruarie 1991, ora 17. Fami­lia îndoliată. (5897)

• S a stins cn o luminare din viaţă scumpul nostru ve­

rişor şi unchi. ZUGRAV IONEL Fie-i ţărîna uşoară. Familia Gherasim şl copiii. (6072)

0 Sîntem alături de fami­lia Oros ţlorel în marea dui rere pricinuită de .moartea mamei- Familiile' Şchiop, Co- vaiiuc, Ciceo, Şchiop-Alexan­dru, Morariu- (6090)

e Dragă Mim! sîntem ală turl de tine în marea ta da rere- Colegii :de ia Liceul „Nicolae Bălcescu1*. (6087)

• Ne exprimăm compasiu­nea şi profundul regret ia plecarea dintre noi a mult stimatului nostru vccin pri>t, dr. IULIU BUTA. Sîntem a- lături de ţine, Aniţai Asocia­ţia de locatari Ilaşdeu 8-A, (6107) ___ _

« Sincere condoleanţe fa­miliei ing. Văleanu Alexan­dru pentru , moartea tatălui drag. Familia Biriş Viorel. (6106)

0 Un ultim omagiu celui care a fist RÂU ZOLTAN Sincere’ condoleanţe familiei îndoliate. Foştii colegi, Ate­lierul Cotton, Someşul.(6270) ■ ■ "

• Sîntem alături de cole­gul nostru Victor Ţop în marea durere prilejuită de moartea tatălui drag şi ex­primăm sincerele noastre condoleanţe- Colegii de la Bir ul P1SOVP al RAJAC- (6112-A) . .. • . Sincere condoleanţe din

partea Colectivului de sala­riaţi âl RAI AC, colegului nostru Victor Ţop, şef birou PISOVP în marea durere pricinuită- de pierderea ta-r tălui drag. (6U2)

o Cu, inimile zdrobite de durere anunţăm încetarea din viaţă a dragei noastre soţii,

mame şi bunici URliS MARIA, din Doiu, judeţul Sălaj. înmormintarea va a- vea ioc in data de 18 febru­arie 1991, ora 13 la. domiciliul de pe Valea Seacă nr. 9. Nu te vom uita niciodată. Soţul Iulian, copiii loan cu Marta, lYIiuţa cu Silviu şi nepoţii Ioana, Ştefi, Ciprian şi Aii- na. (6042)

o Neştearsă amintire şi pios om agiu'la 6 săptămîni de la despărţirea de cea ca­re a fost buna noastră '.buni­

că şi străbunică POPA MARIA' Dumnezeu să o odihnească in pace. Nepoţii Viorica şi Neluţu şi străne­poţii: Denisa şi Tăvişor. (6054)

® Cu nemărginită -durere anunţăm încetarea din via­ţă, după o lungă şi grea su­ferinţă a scumpei noastre so­ţii, mame, soacre şi bunici OROS CAROI.INA, de 72 ani tnmormîntatea, vineri 18 ier bruarie, ora 13, în Apahida. Familia îndurerată. (6052)

• Au trecut 6 săptămîni, de cînd cu durere în suflete ne-am despărţit . de unicul nostru fiu HOGI) \N . Paras. tasul va avea loc sîmbătă 9 februarie, la ora 12, ia Bise­rica Sf. Apostol Petru şi Pa­vel, diri cartierul . Grigorescu. Dumnezeu să-I odihneas"â. Maria şi Gelu Furdui. (6286)

• Sîntem alături de dem­nul nostru 'diriginte Barbu Mircca la decesul tatălui drag. Sincere condoleanţe. Elevii clasei' I, P I, Şcoala Profesională Comercială- (6287)

• Sîntem alături de cole­ga noastră ing ^Gheţl Danie la în încercarea grea prici­nuită de pierderea tatălui Colegii de ia Liceul Terapia. (6295)

© COMENTARII DE PRESĂ■TT N A T O . ACUZATĂ DE CĂTRE SIRBI

' Nu vrem să sfidăm NATO, eu atît măi mult cir d t ştim că unele cercuri clin Occident stnl interesate în con­tinuarea vărsârii de sînge in Bosnia Soopul loi este nu­mai să-lj pedepsească pe sîrbi, dar să"‘demonstreze prin aceasta forţa lor faţă de Rusia, a .declarat Radovan Ka-‘

. radjici, liderul sîrbilor bosniaci, la o conferinţa de pre-, . sâ.’ I r i numele poporului • sîrb, relatează ITAR-TASS, el

a exprimat, recunoştinţa faţă de Rusia ' pentru poziţia ei, pe care a apreciat-o ca obiectivă. Cu atît mai mult, trebuie să ne bizuim pe’ forţele noastre, paralel cu cre-

. dinţa în partea raţională a opiniei publice internaţiona­le, a spus Karadjici. "

Republica sîrbâ, autoproclamată în Bosnia — n.r., nu este un stat recunoscut pe plan internaţional, de aceea este deplasat sâ ni se adreseze un ultimatum, a men-

- ţionat el. Totodată, liderul, şirbilor bosniaci a apreciat că „NATO bate la o uşă deschisă1*, deoarece încă îna­inte de. ultimatum, la o întlinlre cu şeful misiunii ONU. Jn fosta Iugoslavie, Yasushi Akashi, au fost convenite

JOI. 17 FEBRUARIE, PAG. 11

© COMENTARII DE PRESĂ •toate detaliile procesului de demilitarizare a oraşului7 Saraievo. -

Avem suficiente legături reciproce cu forţele ONU şi Ie acordăm sprijin în acţiunea rie destindere a încor­dării de la Saraievo.':Ny se poale spune acelaşi lucru'

■■.despre .NATO, pentru câ loate holărtrile sale au un ca­racter antisirbesc. Sintem un popor mic care luptă pen-

: tru "liberi a'lea~ sa şi pentru drepturile naţionale*recunos­cute tuturor celorlalte pophare. Dacă NATO există doar pentru: a ameninţa popoarele mici, atunci opinia pu­blică, din ţarii*-:membre trebuie să pună întrebarea tn ce scop sînt cheltuite asemenea mijloace imense, a re­levat Karadjici. ’ : ' .

PERSPECTIVE ECONOMICE EUROPENE. IN CONTINUA SCHIMBARE

Perspectivele economice ale. Europei de Esţ s-au îm­bunătăţit, după ce mai multe ţări din regiune au reuşit să iasă dintr-o. puternică recesiune, anul trecut, dar re­lansarea economică poate fl afectată, în cazul în care '

COMENTARII DE PRESĂ ®vor continua să se înregistreze deririle comerciale mari— a indicai un grup de reflecţie diu Viena Intre ţările «Hale pe o parilă-a>cendt:i,lâ se numără— tn ordinea precizată de rnslitulul pentru iâLM'liî Com­parative dm Viena — Polonia liderul zonei, Cehia, Slo­venia şi Ungaria. ‘ ' • ;

Slovacia, Bulgaria şi RomSnia, care se confruntă tn 'Continuare cu 'serioase probleme structurale, vor con­tinua să înregistreze, un declin moderat al'producţiei, ,so arată în raportul citat de RKOTKR. . '* In ceea ce- p riveşti. Kusift, • Ucraina'- şi Belarus, acest? ţări sini. rleparle de stabili/are V'1 este posibil Ga sie sâ lie forţate să-şi reintegreze economiile, după ce le­găturile lor comerciale au fost, afectate de dezmembra^ rea Uniunii Sovietice, se precizează in /ap o rt. r

@ JAKA1C l /l. Gel puţin 102 persoane îi'au pierdut viaţa, iar alte 253 au fost rănile în urni».cutremurului de pămînl înregistrat, în 'această dimineaţă tn provincia Lampung, din sudul Indoneziei. Potrivit unor surse ofi-; claie, ‘magnitudinea seismului o fost de. 0,5 grade po scara Richter, menţionează AFP. ' • '

-v UJ-

VinzâriCumpărări

o " Mercedes benz 200, diesel, an. 1980, neînmatriculat, stare perfectă, oret informativ 2.600 DM. Telefon- 16-19-71. (6043)

• Vînd apartament două ca­mere decomandate, confort mă­rit, zona Gheorgheni, telefon şi interfon în ■ curs de rezolvare, , bloc nou. Informaţii la adresa: Pascaly nr. 5, bl. S 2, etaj II, ap. 10, între orele 17—20. (6058)

■ / • Vînd ladă frigorifică .400 litri, 320 litri, Skoda' pentru piese de schimb în stare de funcţi nare. Telefon -17-64-07,

,. după ora 16- (B059)•" Cumpăr rulotă comercială-

Telefon-11-04-42- (6051) - ; ; - » Vînd 57 chitanţe Caritas,

septembrie 5000 buc. Telefon 14- 46-86.s (6065) \ :

© Cumpăr talon VW Passat sau Golf, model 1979, 1981. Te­lefon 15‘09-92. (6049) '

• Vînd garnitură Salon anti­că şi modernă, birou modern. Telefon 11.45-20. (6276)

• Vînd TV Sony Hi-Fi, ste-‘ reo, teletext 72 DTAG; cumpăr spaţiu comercial central. Tele­fon’ 13-56-24. (6275)

• Vînd Opel Omega Combi; BMW 520; VW Golf, toate ben­zină şi Peugeot 305, diesel, va­riante’ schimb apartament. Te­lefon 13-56- 24 (6275 A)

O Vînd casă în cartierul^ Ghe- ------orgheni si casă 'd in lemn. Tele­

fon 15-16-60- (6120) ,- O Vînd VW Golf, 1980,. 1.190 DM; Fiat Ritmo, 1980,. 1.190 DM; Audi 80, 1980, 1 100 DM, neîri- matriculabile. Telefon 17-Î5-56. (6082)

« Cumpăr cutie viteză, Ford Sierra 2,3 cu 5 viteze, autotu­risme avariate, masă pentru vulcanizare. Telefon 36-12-19;

- 15-00-10- (6221)» Vînd apartament 3 camere.,

dotat ultramodern, Huedin, Te­lefon interurban, Căpuşu Mare 201- (6129) -

© Vind urgent şi ieftin Sko­da 1000 MB în stare excepţio­nală. Telefon 12-31-17. (0134) -

• . Vînd tractor U , 650, strada Dorobanţilor nr 39—41, (6171)

0 Vînd Renault 1.8, pentru piese. Telefon 18-04 69. (6if>8)-

• Vînd dulap de haine. Te-, lefon 16-10-23 (6289) '

' • Cumpăr apartament 2—3-,-4 camere, zona Grigorescu sau PI ipilor. Telefon 15-82-70. (6290)'

®. Vînd lemn nuc. Telefon .14-31-30 dm. (6291) •

• Vînd chitanţe Caritas- Te­lefon 12-07-54. (6292)

• Ofer 12—16 milioane pentru2—3 camere, Grigorescu, Centru. Telefon 18-74-97. (6294)

• Vînd Ford Scorpio. ABS Telefon 11-44-96. (6296) ...

O Vînd piese Opel Ascona. Telefon 14-61-39 (6301) . '.-

V ,0 Vînd garnitură sufragerie stil, dormitor şi bucătărie. Tele-

■ fon 18-07-84. (6300) 5'- ■- = -•■ J• Vînd videorecorder, nou.

Telefon 11-87-70. (6299) ,.. ® Vînd-BMW 323 i, înscris cu12 C.J. Telefon 12-82-84, orele18-20- (6298) ■ ';■- . -

• Vînd 3400 mp teren caba­nă, zona Valea Terii, talon R 20 Telefon 15-25-12. (6302) f-

• Vînd amplificator t-’hnics SU- VX 500, preţ' 450 DM . non. Telefon:. 14 22 00. f6312)

• Vînd carai pe str. " 'Anina, talon Mercedes, piese de Mer ce des şi Opel Kadett. Telefon- 15- 46-04. (6311) - -. • Vînd .maşini de cusut eieqtrj- ce şi cu 'pedală; ;maşini 'de trico­tat. Telefon: 15 46 04. (6311'A)

® Vînd W tran’sporter, diesel camioneta, an fabricaţi? 1983. (4.000 DM) Telefon': - 13 80-41, între ore e 14 20 (6314) ,

Schimburi

• Pop Matei, pierdut legiti­maţie de,.serviciu RATUC. . O declar nulă, (6109) 1 "

• Pop Rareş, pierdut legiti­maţie de călătorie. O declar nu- lă. (6110) ; j'.V; -.

• Galoş Felicia pierdut deci­zie Societatea agroindastrialS Cluj. O declar nulă. (6261) ,

• Pierdut ■ carnet de sănătate pe.numele Berki Ioan. îl declar nul. (6079)

• Ştoian Maria pierdut deci-_ zia activă la soc. com. IA3 Cluj. O declar hulă. (6084);

închirieri

Schimb apartament 3 ca­mere, garaj, bloc stil vilă şio , casă cu 2 camere contort, garaj, curie,1 grădină. Solicit o casă cu 1 -3 camere, garaj, variante. Telefon 18 55.95. (6073)

® Schimb două camerî, con­fort 1, str Tulcea, cer -cometă, bucătărie şi diferenţă. Tc efon:16 65-32. (6126)

® Schimb apartament 3 ca­mere, cer 2 Caineie, plus dife­renţa. Telefon: 118169, orele15-20,; (6279) \..V. ** Schimb : apartamejit 3 ca­mere central Braşov' cu *itnilar, Cluj. Telefon 17 37-10 după ora14. (6077) .

® Schimb apartament două camere etai- lV MiliAşti/orcptie-

. tate, cu . garsonieră: confor t 1 plus diferenţă. Relaţii la leieIon =16-37 39 între orele 17 20. (0066)-

© Schimb. 2. .camere cu 1 siar-sonieiă şi . diferenţă .sau Autotu­rism. Mehedinţi 13, Oi, sc. 111, ap. 64 după ora 19. (D432/A) ..

Pierderi

; • Tînără familie Intelectu­ală dorim să înehirieni gar­sonieră nemobilută în Mă- năştur cu telefon şl TV ca­blu. Telefon 16 93-25, - după16 (6083)

• Soc. Comercială ~ Carpi, roez SA Cluj cu sediul în. Piaţa Abalor n r- 1 , ‘telefon: i:i »J-97, înt'liiriă/ă spaţii pen- Iru depozitare cu şi fără frig- I.ivrăm ghea(ă în bloc de 25 kg pentru agenţi economici şi particulari. (6102) -

® Societatea , DAS TRA- DING — . PROIECT SUf., caută birouri — patru came­re, poziţie centrală, cu tele­fon, linie directă şi deiWiit- Telef naţi la: 11 37 30, în­tre orele 19—21. (6273)

• Tineri serioşi, căutăm pen­tru închiriere apartament 3—4 camere nemobilat sau semimo- bilat cu telefon. Relaţii ia tele­fon 12 43-84. (5710 C) ' ‘ -

• Dau în s chirie- apartament2 camere mobilat,i'fără teleton.. Informaţii telefon' 14-60-59, ho­rele 19—20, (6033)

• Caut de : în ch in a t, aparta­ment 2—3 ‘ camere, ' zona • Cipa- rili.' Telefon 15-25-70. (6037-A) ‘• • Dau - garsonieră • în chirie, Mărăşti, str. Cojocnei, nemobi­lată. Telefon 25-1B 97, între o- - rele 7,30—14. (6057)- ; 1 - 7.■-.;'

e Două surori, studente, cau­tă cameră de închiriat. Telefon16-39 98- (6274)

• închiriez ■garaj 36 “mp, curte 220—380 V, ;pentru diverse ac-' tivităti. Telefon 12-34-15, după

. ora 15. (6050) /

• P.O R. lu'ilea'ă casă îl camere şl IOOU mp teren în s tr.S an .ilin u lu i in <li>la de19 februarie lU’Jl. ore!e 10.‘ Tctcfrin 13 02 15, 16074) ‘ ,V ; • Nou! Jalu/ple plastic tip

. Nekerman, diferite culori. Telefon 16-39 34. (583S.A)- f ■

• Pierdut carnet fîe student, pe numele Olpoşan Corma. ti declar 11111, (6121)

O. Pop Cotlna, pierdut^legiti­maţie de călătorie, O deciai; nu­lă- (6111)

® închiriez 2 camere, riepen- ,■ dinte pe 6 luni, valută. Telefon ■15 87 42, ora 18 (6293) r V

® închiriez apartament 4 ca­mere, str. Teleorman. Telefon:12 85 39. (6305) . - . '- • Dau în chirie apartament .

cu 2 camere, pe Godeanu,, mo­bilat, cu telefon, pe v^latfl. jn r formaţii la telefon:. 19 21 55: .

. (63IC) . . ; -■.. • Caut spaţiu de închiriat;

magazin mobilă central. Tele- •fen 17-10-36, (6094) ;

© închiriez garsonieră sau a- partuinent. în lei. Telefon 18-44-02, (6104) . . :

• SC Wings SRL caută în chirie casă particulară cu trei încăpcri, posibilitate de parca­re în curte, telefon- Relaţii la telefon 14 95-87, între orele 8— •16,30. (6242| '

e închiriez apartament cu 3 camere, parter, 1, 2, 3 arti- Tele­fon 13 06 03. (6020-B)

0 Societate Comercială Fi­nanciară pe Acţiuni, oferă oosibilitatea persoanelor fi­zice să investească pe ba^ă de contract în afaceri sigure. Se oferă 20 la sută d bindă pe lună la investiţiile în lei, In valută se oferă sutăpe lună- -Investiţie minimă:5 milioane Iei sau USDsati, 50110 I)!Y1, lielaţil (a tele­fon 1.1^) 13, zilnic înlre 0 - rele 10—18. (6113)

® Depozit Farmacouiic.an- gajăm farmacistă Telefon 14- 44-81, orele 9—17. (6260)

® Regia Autonomă „Victo- ria“ anunţă com|)ărătorii. câ începînd cu data de 15- mar­tie ac, va practica 'în m.iga- /inele de desfacere, un a- daos comercial de 0—50 la sută, (811

• Societatea -TO - STF.CI1I, caută spaţiu pentru Resta urant. să, fie pînă la «XI >np Vă puteţi adresa la îirliesa: Şesului 21, Sc II, ap; 20, e- taj IV, înlre orele 18—-21/ (6062)

® Trag în tuş. once fel «le desene; v'iid ţciră^ Telefon;16 71-03, după 01a 17. (6169)

O Grup şcolar agricol Cluj slr. Tineretului nr. 57, tele­fon 11 I? 83, anunţă post va cant de contabil şef,-' . C .n- cursul va avea toc in data de25 februarie lîit‘1, ora U- ((■,096) . . , v-

- < « Dau In lucru,. îri cota de 50 la sută, g rad in ăd e 8'K) mp,, pe str. H.aşdeu 85.; Prefer pensiona^ Informaţii,: orele . 16—18. '6^.vt!)‘

• Şcoala de şoferi Nepos,: şco­larizează candidaţicategoria B,

f pret' 190.00a, plata în . rate. Te­lefon 12 13 09. (6281)- r • Meditez i-ngle/ă. ’ Telefon:12-82 17. (5283) . - •

® Doriţi să cîşiigaţi bani? Trimiteţi' numele si adresa Dvs. la CP 902, OP i:K (6285) . : - . • ' Posecl magazin, vad foarte bun, primesc oferle de marfă, cu plata după vînzare- -Telefon14-95 M (6222);. ^

® Organizaţia „Asklepyds“ an­gajează secrelar (ă).;, Informaţii la telefon 11-67-155, orele. 10—18. (6166) - - :

8 Cooperativa de consum Ba- ciu anunţă licitaţie" publică pen­tru: 1, Vinzare^maşină de tri»

. colat,~ maşină de înclieiat, tricot, maşină surfilal, aparat sifonă- rie; 2- închiriere coteţe p>rci, . chioşc - AP „Peco1*,; l.îcitaţia va

: avea Iw în 3. martie .1994, ora10 ia sediul iwiijeralivei' Tele­fon 13 04 85. J6095) ' ' /

® Kxecut: chei .vale, zaruri. Str. C Daicoviciu n r.: 3. Comen­zi la ' domiciliu, orele 7—8 şi

; 20—21, telefon l7r.33-04. (5885)o Transport. 6 tone marfă pe

orice distanţă pe ruta Cluj -! —- Iaşi, rn^xini 200 000 Iei. Telefon după rno-ia 13-16-14 sau 13 50-46- (}-ll!> G) ' .

__• Economist, conduc7 eviden­ta contabilă’ Telefon 18-63 56- " (5920) . . .

® Angajez vînzătoare, pentru Cofetărie.- Tnformhlii la' te l’fon:15-82-95 după ora 21' (6269)

’« Solicit; un împrumut, 'd e 3590 DM penlrn d:>uă tuni,'res­titui 400') DM. Ti'lef.ni 16 54-86, [XJ-sed garanţii. (n.Jt () ^

-e -Menajeră ■ îngVij»şc 1, 2 co­pii la domiciliu. Informaţii la telefon 12 16 82 . (6015)

® SCT * II.came,şi lentile de ochelari,1 hi preţuri ce stilează orice ' concuivniă. Str, Cotită

. nr. (5, - în spatfie. Mag.' Sora, Vă aşteptăm- (611?)

© Angajez urgent, cn tab ilă , cu Liceul. Kconoinic sau Facul-

. late- Teli lon 13 61-51, («2/1)®; 'SC. ARIAN SRt., '>'i>;ai*'a7ă

iîrietr* vîn/filoare la Magazinul din str. Alimc. nr. 1. Efectuăm

■ transport - de imrf& 3 tone, la, preţuri avantaioase. Telefon .15- 60-21. («063) \

ADEVARUL DE CLUJ JOI, 17 FEBRUARIE, PAG. 12

Teleclip ’

HARMD ş i

SONATĂ UJNIl•!Ca-un; gospodar ce ;urmăreşte îndeaproape rodul . investiţiilor sale ■(materiale şl moralp), .suveranul Norvegiei sn află .în 'toţ locul unde creşte „bobul olimpic" pus sub aura culorilor roşu-alb-nlbastru.. Dimineaţa îngheaţă îri lateralele schiului fond, la prînz: aleargă spre Inelul de gheaţă; fulgerat .de, , lamele vife/iştilor;.iar, seara i?i freacă ochii— re; , gali („dă, Doamne,, să nu. fie adevărat!“) în spate- 'lo mantinelei unde. hoclieişlii majestăţii sale în- ' Cearcă,' dar1 nu prea izbutesc, să ţină piept toren­tului marilor puteri Noaptea doarme îri vagonul ,

■ regal stationat în gara capitalei olimRjce, sau, tra- . ge o fugă la Oslo să mai pună vreo parafă. Dimi­neaţa insă. d’a capo..; Cc-i drept, este şi răsplătit, „armata* sa olimpică ţinînd steagul, sus prin du­blele victorii de la „fondul" 30 km bărbaţi si patinaj 5000 tn. şi argintul de la coborîre. Iar ge-

■ ncralul Aamodt şi vestita trupă a soldaţilor de la fond abia şi-au făcut încălzirea.

• .Cînd ai săi nu sînt în luptă, suveranul îşi -permite clipa de desfătare, a spectatorului .venit

să se îneînte. Cum se va. fi îneînţat marţi"'noaptea ascultînd’ Sonata 1 lunii magistral trianspusă po

; gheaţă -de cuplul soţilor Ecaterina Gordeeva —■ Serghei Grinkov; , .1V:.

■ în pauze, suveranul mai face şi p e , gazda, ofe­rind Ceaiuri de curtoazie. Bineînţeles," celor d^ ran-

, ;gul său. Bănuiesc că.aleasa lui;IIarald pentru cea­iul din ziua a treia a Joeuriior a fost The First Latiy df 'America,' Hiliary Clinton, cea mai nef^ri-'

' cită „patroană" a zilei. Motivul? Ghinionul lui Pan ' Janseri, marele favorit al „vitezei 500 m." care, greşind incredibil în ultima turnantă* a „căzut",

' jalnic, tocmai' pe locui 8. Aşa- că oricîtă miere va rti turnat suveranul fiordurilor, ceaiul doamnei Clin­ton tot amar ca ghinţura a rămas.

Cît ne priveşte,' nici toţi stupii din' lume n-ar putea îndulci '„realismul" poziţiilor noastre; *38 la 'v iteză-500 ni., 52.şi 54 la fond 30 km., 37 la Su-. per G feminin... .Voi însă n-avem nici. patinatoa­re.... nici medici (cum remarca, disperat, telerepor- terul marţi noaptea), iar munţii noştri nu sînt nici suficient de înalţi, nici îndestul de... frlguroşi...

Aşa că, nici . o şansă ca Ilarald să ne invite la ceai. ~

- ;;v " Nuşa DEMIAN

FOTBAL-TENIS: CLUJENII PE LOCUL II■ In perioada' 11-13 feb-uaxie

la Arad ia avut Ioc uri turneu internaţional. ,d e ' fotbal-ten-.s, xu participarea naţionalei .Ungar e*. Rezultatele clujenilor sînt meri­torii:' Florin' ' Purice/Daniel Să-; sărman — locul II ~ în proba de dublu (2—0 în finala ;u Un­garia); Florin Purice/Daniei SA- sărman’/Dorel Horea — L cul I I : în • proba' de • triplu (2-^0 în fi­nala cu Arad I). La dublu au participat 14- ,, perechi din ţară,, iar Ik triplu, 10.' echipe.;Sponsorii

echipei ţ clujene s-au inumU C1P - Electronics SRL şi SC Carbo- chi'm SA. . ... , ......' Începînd cu 18 februarie - so dă startul şi în prima ei&pâ a .

'campionatului.naţional de fotbal- 7 -tenis, la Petroşani. Clujul parti­cipă' cu două echipe, CIP Elec­tronica şi Carbochim. în cam­pionat s-au înscris.' deocavdniă,12 cluburi. Cam pionatul, se, i/es- ;

' făşoafă în sistem i ;ATP, cu tur* > nee..lunare, la fiecare din echi-rN pele participante. <

VOLEI"JUNIORII TN FRUNTE

’ Juniorii şi-au ~ disputat în car: drul campionatului . naţional tur- • neul cu ’ numărul 3. La Cluj, CSS VIITORUL CONIS CLUJ. antrenor Ovidiu Vasu, "a ,.ras“ totul şi cu acelaşi scor 3—0 cu

‘ CSS «O. Mureş cu CSS J>ej şi CŞŞ Blaj, detaşâhdu-se în clasament. Indiferent însă ds rezultatele

ultimului- turneu, Dej,, 25 27 februarie, clujenii rămîn pe primul loe avînd şansa de a or-' ganiza unul diri turneele semi­finale acasă. Artizanii petelor victorii: Bot, Pop, Colccr, Stu- riar, Rarău, Moldovan, Szabadi*.

Dem. ŞOFUON

JOCURILE OLIMPICE DE< IARNA" LILIEHAMMER 1994

R E Z U L T A T E

' "j -4

* • .‘PATINAJ ARTISTIC. Ce­lebrul cuplu Gordeeva—Gr.:nkov - (Rusia),' multipli câmpioni ’mon­diali şi olimpici; a dominat pro; ba de * perechi; cucerind' nîMalia V de au r.. Cea d e ' argint s â revenit ;; unui / alt cuplu trusesc, --Mi’îku te-.. nok—Dimitriev iar cea de bronzf cuplului canadian . ' Brasseur— Lloyd. ,. v - ■- 1 -:» ' ■< • SCHI FOND: . Proba de 5 km fete a prilejuit o . revanşă penti u rusoaica Egorova care a • cucerit medalia de aur In, faţa Manuelei di Centa (Italia), care „o învinsese în proba de 15 km, de astădată italianca. '.trebuind să se mulţumească doar cu ar­gintul. Medalia de • bronz a re~, venit multiplei • câmpioarie olinv- pice şi mondiale veterana In Vîrstă de 38 -de ani, Kirvasiemi (Finlanda). . - , T ;■*' :

• SANIE.. După două ■ manşe conduce în clasament reprezen­

tanta Italiei; cu nume nemţesc, Gerda WeissenSteiher. • ». • SCHI..SUPER <3.; Proba >er

zervată feţelor s-a încheiat cu ,o mare surpriză, victoria reveniricl

‘ schioarei americane Diane Roffe* care.; a • obţinut cele' mai bun timp 1 :22,45, cucerind medalia de aur, a ' doua pentru* --schiorii

. americani" după cea cîJeerită* de Tommy Moe la coborîre. .

• HOCHEI.' Rezultate înre- ygistrate în turneul ‘olimpic» Sue­

dia—Italia 4—1, Canada—Italia7—2, USA—Slovacia 3—3, Ca- nada—Franţa 3—1., ■ % ,

- Corertnrn arestul nnmBr■ f a fost asigurata detRadu S ANTE.It'UEAN Victoria PR-IKIIŞ ~

Cristian H Alt A '. Mihai IIOSSU

din ;îş1 6 ria pugil a tu 1 ui român esc (X) ,• , 1970. '' Uri' an paşnic diri

piiricţul de vedere âl confruntă­rilor ihtemăţibnale dar cu .ţro- cade“ în ierarhia pe plan intern'. Campionatele . naţionalei au 'dat cîştig de cauză .unor senatori de ' drept,, cumf ar; fi : ' Mihai Aurel (semi-muscă). Constantin Gru- iescu (muscă), Aurel DUmitiescu ’ (cocoş) şi lori 'Alexe (gre3 ). La pană, " surpriză noul -- • campion Pavel Nedelceâ şi apariţia unei veritabile promisiuni, Gabriel Pometcu. La serhiuşoară se im­pune Aurel îliescu iar la uşoară Caîistrat Guţov cîştigă . din nou în fpţa eternului său rival Paul ■ Dobrescu (cel care în anul ur- ; mStor, 1971, nu va mai rata in­să' titlul). Categoria mijlocie mi­că are ca şef ce ; regretatul Ton Covaci i a r . categoria mijlocie' a ;fost-autoritar dominată de A!ec Nâstaci lori Monea cîştigă titlul la semigrea (ÎI va cîştigă , şi în-

«1971, stabilind un superb record,11 titluri ; de icampion ’ naţional, greu de egalat vreodată).1 • '1971, â fost anul . „eurepie- nelor" . de la Madrid,' Un bilanţ excelent,; la prima vedere, pen- : tru, tricolori prin cele 9 medalii cucerite, dar . . . . niciuna d<>. aur (singurele categorii la care Ro­

mânia n-a obţinut _modalii se-_ mi-mijlorie şi grea). Au obţinut argint: Alee Năstac, Caîistrat Cuţov, Aurfil Mihai şi Vasile Antonio., iar bronz Constantin Gruiescu, Aurel, . 1 Durmtrescu, Ion .Gyorfi, Gabriel Pometcu. Un bilanţ .totuşi bun ţinînd cant de valoarea celor care au cucerit .titlurile continentale: G. GedB (Ungaria),- A. Rodriguez (Spania),T. Badari (Ungaria). R. Tomcsik (Polonia), ! Szczepanski.- (Po’or.ia),U. Beyer (Germania), ■ lanos - Kajdi (Ungaria), VI. Tregubov (URSS), I. laustiavicius (URSS),

Mate Parlov (Iugoslavia) ş; A. Cernîşev (URSS).

• 1972. Anul Jocurilor Olim­pice de la MAnchen. Ne punem mari speranţe, înnecate în ; ; , deziluzie.. In preliminarii• au :e* şit, pe rînd, C. Gruiescu. G Po­metcu, C. Cuţov, V. Antonio, A. Năstac, Al. . Turei, M. Lazăr, M, Culineac. şi I . , Gyorfi. Singurul-: rămas în cursă Ion Alexe, «-are după ce-i depăşeşte pe Jurgen’ Fanghanel (RDG) şi • Hasse Tom- sen (Norvegia) ajunge în fihaî.i Ia grea cu nimeni altul - decît Teofito Stevenson (Cuba),; dar a ■ absentat în finală fiind oprit de medic să boxeze. Deci o jingu- ră medalie de argint. Foarte slab’ bilanţ.

Coriolan -IUGA

*. ; , : (va urma) ' -

- a~ i

&T'

i '*‘9

CAMPIONATUL MONDIAL

; DE FOTBALSerial de Victor MOREA

XIII

GRUPA A II-A- © RIO DE JANEIRO (24 iunie): Anglia — Chile 2-0 (1-0) — o 1 victorie scontată, mai ales1 că Anglia fi-

< gura; alături de .Braiilia, ca mare favorită.'- Numai că : . . . (dar s ă ;nu dntlcipăm).' - !

O CURITIBA (25 iunie): Spania — S.UJV. 3-1 (0-1) , 7— surpriză Ia pauză, cînd .necunoscuta echipă nord*: , aemericariă conducea prin golul . înscris de J. Souza ’ (unul din multinaţionalii jucători diri formaţia SU A.).' 1 După pauză însă ^spaniolii se dezlănţuie irezistibil _ şi ..înscriu de trei ori prin Basora (2) şi ^Zarra, surpriza fiind anulată. , - - •- - : • •.

0 Î1ELO IIORIZONTE (29 iunie): S.U.A.— • Anglia , 1-0.(l-O).1 Lovitură de trăznet şi una din cele mai mari . surprize ale tuturor' turneelor finale (egalată, in ediţia ' 1966, cirid Coreea de Nord a eliminat Italia) Echipa ' de amatori, a S.U.A, alcătuită din Borghi — Kepugh,‘ Mdcca — Mcllvenny, Colombo, Bahr —■ Walace, Paria-

rii, Gsetjens, J. -Souza'şi E. Souza (de reţinut „colora­

tura" numelor, ca să' nu spunem naţionalitatea - de origine a jucătorilor) a depăşit pe cea ă trufaşilor lorzi în ale fotbalului, formată din Williams’ — Hamsey,1 Aston — Wriyht, Houghes- Dickinson — Finney, Mor- tenspri, Bentley, Mannion (tot nume mnri, unul , şi unui) prin golul victoriei înscris de Gaetjens (min. 33).

; % RIO DE J ANEI RO (29 iunie): Spania — Chile 2-0 (2-0) — succes "parafat în prima repriză prin go-

' lurile înscrise de extrema dreaptă Basora şi centrul atacant 7,arrâ. ‘

O RIO DE JANEIRO (2 iulie): Spania — Anglia 1-0 ; 0-0 — parlida-cheie a grupei: pentru reabilitare ' şi calificare in turneul de patru". Anglia, avea neapărat nevoie de victorie şi la . scor, dar spaniolii n-au fost de acord, Zarrâ, în repriza secundă, înscriind golul vic­toriei ibericilor, englezii părăsind întrecerea cu capul plccat. " ■: .

• RECIFE (2 iulie): Chile — S.U.A. 5-2 (2-0) — şi cum minunile nu ţin decit trei zile", amatorii nord- americani au fost net întrecuţi .de chilieni prin golu­rile înscrise de Cremaschi (3), Robledo şi Prieto. Pen­tru americani au înscris Pariani şi J. Souza (nume cu rezonanţă italo-hispanică). ; . . . ..Clasamentul fina l-a l grupei: Spania 6 , Anglia 2,

Chile- 2 şi S.U.A. 2 (departajate de golaveraj). Trufaşa Engliteră la egalitate de puncte cu echipe de mîna a dona si a treia!

GRUPA A IIÎ-A . .0 SAO PAOLO (25 iunie): Suedia— Italia 3-2 (2-1)

— noua „squadra azzura“, cu tot temperamentul meri­dional al jucătorilor n-a reuşit să tină .piept-blonzilor scandinavi, reci şi calculaţi, părăsind învinsă terenul,

înfringere sinonimă cu ratarea calificării in „turneul de patru“. Au înscris .Teppson (2) şi Anderson, respec­tiv Muccinelii şi Carapellese. Vă prezentăm doar „11“-- ele italian, pentru noutatea numelor de jucători care i-au înlocuit pe cel dispăruţi în 1949 în catastrofa aviatică de la Superga: Sentiment! IV —. Giovaninni, Furia.ssi — Annovazzi, • Parola, Magii — Muccinelii; Boniperti, Capello, Campatelii, Carapellase. '

O CUIllTIBA (29 iunie): Suedia — Paraguay - 2-2 (2-1) — nordicii scandinavi aveau nevoie măcar de o „remiză" pentru cîştigarea grupei. Şi au obţinut-o, cu - oarecâri emoţii. La pauză avantaj de un gol pentru' suedezi, care marcaseră prin Palmer şi Sundquist.' Pentru paraguayeni. înscrisese A. Lopez. Atacurile furi-' bunde ale paraguayenilor după pauză s-au soldat* d o a rs cu golul egalizator marcat de F. Lopez şi suedezii au obţinut rîvnita' „remiză". ^ -, 0 SAO PAULO (2 iulie): Italia — Paraguay 2-0-(1-0)- — orgoliul „azzurilor“ s-a soldat cu o victorie de pal­mares. Alît- Calificarea pentru „turneul de patru" a fost ratată. Golurile italienilor au fost înscrise de Pandolfini şi Carapellese. Au evoluat formaţiile: ITA- IlA: Moro — Blason, Furiassi — Pattori, Remondini,- Mari — Muccinelii, Pandolfini, Amadei, Capello, Ca- rapellese' (cei subliniaţi fiind noutătiie faţă de echipa- din partida cu Suedia); PARAGUAY: Vargas — Gon- zalito, Ceşpedes — Gavilan, Lequizamon; Cantero- — A valos, A. Lopez, Saquir, F. Lopez, Unzain.-

Clasamentul grupei: Suedia 3, Italia 2 şi Paraguay: un punct.

(va urma) \ ,

Autorizată . prin S.C. nr.128/1 991, Judecătoria Cluj-Napoca,

înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului Judeţului Ciuj, sub nr. J/12/308/1991 din 22.03.1991

COLEGIUL DE REDACŢIE:lUECftLIAN (redactor şef); DAN

REBREANU (redactor sef adjunct); VALER CHIOREANU (redattor şef adjunct); NICOLAE VEREŞ (secretar general de redacţie):-NICOLAE PETCU; MARIA SÂNQEORZAN;; RADU VIDA.

tREDACŢIA: ciuj-Napoca, str. Napoca nr. 16. t e l e f o a n e : 11.10.32 ' redactor şef); 11.75.07 (redactor şef adjunct şl secretariatul de redacţie); 1 .74.18 şl 11.74.90 (redactori); 11.73.07 (administraţia şl contabilitate;

z aiului); Telex: 31444. Fax: 19,28.28. Mica publicitate s© primeşte zilnic între orele 8-16» str- Napoca nr.16 (la p« rter). Sîmbăta şl duminica închis. Jnf6rmaţll, reclame

şl publicitate la telefon 11.73.04-Corectura: 14.78.22