Ajatal X 'V . Diidiieeă, 28 Ianuarie (10 Februarie) 1907. Nr. 4

S*reţ»lfa m m - .................... ‘ ~ 601' ^ î5345fS 8 IsmIW® â* sa . . . . . S «joi. 20 bani. festei® , ftmrafea şî alt® fiii sMisas 11 vot. aaatl ■ M. Miftisr, ffibflo

Foaie politică.Apar® în fleoare Bumlnecă.

INSERATE:H nîâaeso îs biroul adsaWstraţianH, fcfef,

Măcelarilor nr. 12).

Un şir g&rnioiid prima-dată 14 bani, & doua-o&iă 12 bart a trsia-oară 10 bani.

„Foaia Poporalii*1 şi greva.Iubiţii ncstri cetitori aa fost avizaţi

prin o Înştiinţare trimisă de redacţie, câ * Foaia Poporului» n’a putut sâiase regulat, din pricina grevei sau cu alte cuvinte din pricină, câ culegătorii au încetat ca lucrul în tipografiile din Sibiiu. Aşa n’au eşit şi nu ies nici szi cele doue foi mari nemţeşti »Sieb D. Tagtblatt« şi »Herm. Z g.« apoi alte foi nemţeşti, cum şi foaia noastra lite­rară * Luceafărul® şi foaia comitatensă etc. Greva a Început Luni, in 28 ian.c. şi durează şi azi. Cu toate aceste noi, deşi cu mare greutate, spionaţi şi ameninţaţi de unii grevişti, am scos acest număr în estmdere mai mică, cum adecă am putut, ca iubţii noştri cetitori să fie !n curent cu întâmplările asai însămnate. .

Credem, că in curând va înceta greva şi atunci vom da numeri bogaţi ln materie şi vom publica scrisorile trimise.

Redacţia „Foii Poporului'*.

R e v i s t ă .De când foaia nostră Impedecaîă

prin grevă n’a putut sâ iese în tipar, s'au petrecut următoarele lucruri politice de insămnătate:

Alegerea de la Bocşa.Am amintit în numărul din urmă,

că mandatul d lu i Cor. Brediceanu din cercul Bcgşei (Banat) a fost nimicit de

comisia verificâtoare a dietei. Astfel să face . o nouă alegere de deputat. Ziua alegerii e ficsatâ pe 14 Ftbr. e. Ale gâtorii români au canditaî pe vrednicul luptător al nostru Dr. V a le r iu Bra- n is c e , redactorul »Drapelului». Alegă torii de partidul stăpânirii au candidat pe ovreul Iulian Weisz. Organele admi­nistrative fac mare presiune în favorul acestuia. Satele din cerc stmt inundate de gendarmi, vre-o 1500. Et au arestat pe mai mulţi Români, sub cuvânt, că aţâţă pe alegători.

Români din cercul Bogşe», votaţi cu toţii pentra candidatul naţional, Dr. V a le r iu B ran isce ! Sâ nu vă lăsaţi ademeniţi de contrarii

Osândă aspră.

Marţi, în 5 Februarie c. s’a pertrac- tat la juriul din Cluj procesul d-lui V a s ile E. M o ldovan , pornit pentra un articol publicat în »Libertatea« des­pre alegerea din Cehul Silvaniei din1905 şi pentru alţi trei articoli publi­caţi în »OrizontuU dm Cluj. Dl. Mol- dovan a fost acuzat pentru aţâţare- La pertractare prezidentul Rudnyâaszki ia detras cuvântul şi astfsl l-a lipsit de apărare. Ci-că dl. Moldovan ar fi atacat pe procuror şi pe juraţi.

Dl. Moldovan a fost osândit la un an şi 6 luni temniţă de stat şi 1500 Cor. în bani. El a făcut recurs

Tot aci aminţim, că «Telegraful Român* din S biîu încă e improeesuat.

Redactorul, dl. T. V. Păcâţian e citat îa judele de instrucţie pe Sâmbătă, în 9 Ftbruarie c. -

f Vincenţiu BaLeş.Un mare luptător naţional al nostru,

Vincenţiu Babeş, a repozat Duminecă în 3 Februarie c. in, Badapeşta, io vârstă de 86 ani.

Bibeş a fost om învăţat, a scăpat deregâtorit Însemnate şi a jucat rol mare şi hotăritor în luptele şi stăruinţele noastre naţionale, înainte de Memorand Prin ann 60 a luptat în dietă ca depu­tat şi a lucrat mult şi pe terenul bi-. sericesc. De mai mulţi am a trâit retras, slăbit de bătrâneţe. înmormântarea ii s’a- fâeut în 5 Februarie c. în cripta familiară din Albei tfalvp.

Ministru nou.

In numărul trecut am scris, câ şi-a vârât dracul coada Intre domnii cei mari din Budapesta. In urma frămân­tărilor ministrul Polonyi a trebuit să abzică şi de coa ministru a fost numit Guather Aatal. Poloryi a dat în jude­cată pe Lengyel Zoi ân. Vom vedea cum vor mai st oate - o la cale.

Dieta.In şedinţa din 23 Ian. s’a primit

budgetul, apoi a urmat desbaterea asupra apropriaţiei şi altor afaceri. Din depu­taţii nsţ onalişti au vorbit pe lung şi foarte frumos Polit, Dr. Viad şi Goldiş.

Faiţs chURMţă • »Foii Pop<>»a lo i«. —

Pe car’ astăzi l’ai furat— Anecdotă. — v '

Irimie om cu minte Şi căprar în cătănie,După ce venisă-acasă S’apucă de dăscălie.

Intră ’n şcoală, ese afară Şi-i ludul de n’are soţ Că e om cu slujbă mare Şi cu leală de trei zloţi.

Mâi copii — le zise-odată — Pruncilor ca stau în şcoală,Ştiţi voi ce să fierbe-acuma Pe vatră la mine ’n oalăî

Ştiu, îi zise Măriufa

Cea cu păru borzoiat ■— Ce? i-an spune? —• Da cocoşul.

Pe car’ astăzi l’ai furat.Theodor A. Befldm

Mort între pâni.— Unde-i tatu-tău, Ţigane.Că nu-lvăd de mult prin sat? »D’apoi n’ai aflat, cucoane,Că mai an a răposat ?!« ->Cum se poate ca să moară Om voinic şi roş ca locul?*— »Da, ciudat să nu vă pară

Scris aşa i-a fost norocul.Nu-i plăceau fripturi şi poame, Insă pâni mânca ca boulŞi între pâni, muri de foame, Teafăr, sănătos ca oul.— »Măi Ţiganei Ce minciună!Nu ştiu cui să-i dee’n gând Teafăr şi cu pânea'n mânăŞi să mori cu ea flămând?*— »Hei cucoane, pânea nouă Spicul bine nu ivise, \Iar cea veche, cam pufinâDe cu to&mnă se sfârşise.*

V. Gh. Tefega.

Năluea din „Dealul Curţii".(Urmare.)

Mare şi necuprinsă e puterea dragostei. Nimic nu-i poate sta împotrivă. In atotpu­ternicia ei ea nu cunoaşte ranguri şi domnii, ea cunoaşte numai inimi arzătoare şi înflăcă­rate. înaintea ei cad toate încuetorile. Puţini sunt de aceia cari iar putea pune stavilă.

Oare-ce ar fi zis, cine ar fi vizat pe Măria Sa, pe d-şoara Maria, pe fata grofului vestit dela noi, că noaptea, când toţi dorm fără griie, ea pogoară din palatul tătâne-său şi umblă ca o nălucă prin grădină? Oarece ar fi zis, cine ar fi văzut pe Măria Sa îmbră- ţoşindu-se în întunecimea nopţii cu un fecior de om de rând? De bună seamă că mare mirare şi nedumerire l’ar fi cuprins pe omul acela, care le-ar fi vâzut aceste, dar’ puterea dragostei este nemărginită şi necuprinsă..

Cine era oare acest Văleanu, de dragul căruia se pogorea noaptea d-şoara Maria din

Odaia ei şi venea la el?Văleanu era copil de om sărac. Tatăl-

Din vorbirile lor vom da spicuiri. De putatul Bred eeanu a interpelat în şe dinţa de la 30 Ian. în cauza alegerii dm B ;gşa, protestând contra îngrămă- dirii gendarm lor în cerc. Ia 3 Febr. a vorbit slovacul Sktciac contra estradirii lai Iuriga (osândit la 2 am). A ioni sâ desbate proiectul despre recruţi.

Afacerea Iui Brancovid.Congresul sârbesc* din Carloviţ a

constatat, că patriarchul Brancovici ar fi păgubit biserica sârbească din Un­garia cu vre o 70 mii Cor. şi a cerat depărtarea lai. Brancovici nu recunoaşte aceasta. Afacerea a prod is mire uimire pretotindinea. Sâ aşteaptă, ca guvernai 8â ’atrodacă cercetare.

Crăciunul săracilor noştri din Sibiu.

V.neri d a , înainte de sârbârorile N şterii Mântuitorului nostru, saîele spa- ţ oase ale «Reuniunii sodalilor români din Sibiiu*, au fost locul dă întâlnire a câteva sote de săraci ai noştri. Reu­niunea aceasta şi îndeosebi prezidentul ei di Victor Tordăşiano, aducându şi aminte de cei lipsiţi, acum de câţiva ani tneoaci bate 1a uşile şi inimile în- dmăt03re,caridesch'z3ndu-se, adună bani, îmbrăcăminte, încălţăminte, albituri, ali­mente şi poame, toate cu .scop de a se împărţi Intre săracii noştri, bărbaţi şi femei scăpătaţi, între învăţăcei me3e< risfi şi şcolari de toate vârstele.

Cam 200 săraci miluiţi au fost cu câte o îmbrăcăminte, cu câte un roj, cn pantaloni, că pălării, cu căciule, cu gh te, cu câte o roelruţă, cu cârpe de cap, cu jachete, cu cămăşute, cu şorţe, cu cicrapi etc. şi un mare număr cu stofa de flanel şi barebet pentru a şi confscţ ona hăinuţe şi toţi cu câte un pachetaş, cuprinzând câte un cozonac, mere, zaharicale, săpun şi altele.

Hâiniţe nouă (roc, vestă şi panta­loni) s’au confecţionat anume pentru învăţăcelul rotar Ştefan Sivan, fiiu de plugar sărac d>n Săsciori, având 7 fraţi, din cari 3 la meserii; pentru învăţă­celul pantofar, Nicolae Ciupară, orfan de tată, din Răşinari şi având 5 fraţi, d;ntre cari 1 tn America şi 4 în Ro­mânia; pentru învăţăcelul cisrnar, Ni-

s£q, Vasilica Mitrului Sandi, fusese tiat de, carte la groful dela noi şi astfel Văleanu de mic a fost tot pe lângă curtea grofului Era copil isteţ şi harnic1 Ii era foarte drag gro­fului şi după ce se înţelese cu tatăl Văleanului, îl trimise la şcoala de pădurărit. După ce veni de acolo, îl puse pădurar şi îngrijitor pe­ste întinsele sale păduri, dându-i şi 5 gomici sub stăpânirea lui.

Nici -odită nu şi-ar fi adus aminte gro­ful, cât de rău tacev ţinând pe Văleanu la curtea lui. Văleanu era un fecior înalt şi voinic, drept ca un brad din pădure. Faţa-i era albă ca spuma laptelui, iar ochii negrii ca mura câmpului. . . Ii sta aşa de bine în por­tul lui cel pădurăresc, de par’că era un fecior de grof, ru de om sărac. Avea şi un glas frumos şi armonios şi aşa cânta câte odată prin pădure, da toate frunzele să clătinau.

Câ id veni Văleanu dela şcoala de pă- dnrărit, atunci aduse groful şi pe Maria dela şcoli. Ea era atunci de 14 anişori Nu era

P&g 44 ___ __

colae Bxrbu, orfan de massâ din Gira- râului cu 4 fraţi, dintre cari 2 Îs şcoală j pentru învăţăcelul cisass Vasile S jcîu, fiu de econom din Urisial-super. (coca. Mar. Tardi) cu 7 fraţi dsn cari 1 ser­vitor, 2 la şcoală şi 3 mmari; pentru învăţăcelul pantof ir, Dumitru Boîog, originar dsn Sâlsiua de sas, orfan de tată şi având alţi 6 fraţi minori; pen­tru şcolarul I Candidmesca, fiul repo satului paroh din Şildorf, având 5 fraţi toţi minori; pîntru şcolarul Nscolae Tălmăcian, fia d i econom dm S bjiu cu 5 fraţi minori, din cari trei la şcoală; pentru şcolarul Iîie V j«vod din Şaiimbâr, cu alţi 2 fraţi, al căror tată a părăsit familia, iar mama e In Auerica. Pen­tru învăţăcelul croitor Valeriu Pop, fiu de Inv. penz. din Şomcuta mire, cu Incă2 fraţi, s’a confecţionat un paltoaaş de iarnă, iar pentru învăţăcelul croitor Fi • lofteiu Ilea, originar din Feld oara-să- cuiască, cu alţi 6 fraţi, din cari 2 la şcoală, o păreche ghete nouă.

împărţirea s’a făcut dela ora 2 —7 d. a. prin prezidentul Tordişianu, azi- stat de soţia sa, dna E jgeniă Tordă- şianu şi de un mare namâr de membri ai Reuniunei. La sfârşit prezidentul a pus ia inima săracilor miluiţi să ridice cuvinte de mulţămitâ cătră a tot pu­ternicul Dzeu şi să fie ca recunoştinţă cătră Reuniunea sodalilor, cari nici când nu şi uită a aduna pentru săraci şi a-i milui. _________ v.

Români cultivaţi Soia.In urma apelului D-voastre din pre­

ţuita »Foaia Poporului* Nr. 48—1906, vin a fice cunoscut, că în primăvara anului trecut mi-ana procurat 1 klgr. sămânţă de Soia dela harnicul plugar, Nic. Radu din Nucet.

Fimd pentru mine anul da probă acesta, am cultivat o numai în grădină.

Neavând însă în grădină loc ds ajuns pentru toată, am sămănat numai trei din patru părţi. Am cultivat-o în cuiburi, pusă în şiruri singură, firă a- mestec cu alte plante.

Eu însumi am pus o, am săpat-o ds 2 ori şi după săpat, având u o la îndemână, de câteori s’a ivit buruiana de atâteaori am plivit-o, pănă la cules.

După toate acestea am avut o roadă peste aşteptare de bogată şi minunată,

Incă desvoltată şi crescută pe deplin, dar to­tuşi era frumoasă şi atunci, dar încă dacă crescu mai mare, apoi era nespusă de fru­moasă şi drăgălaşă. înaltă şi subţire, părea că se leagănă, când umbla. Vorbea cu o ne­spusă gingăşie şi ştia româneşte foarte bine, că era născută şi crescută între Români. Cu­noştea toate suferinţele şi năcazurile bieţilor Români apăsaţi. Era iubită de toţi, că nu era măreaţă, sta ds vorbă cu toţi sătenii.

împrejurarea, că Văleanu cu Maria să afiară deodată la curte, iu foarte spre paguba lor. Văleanu, fiind pădurar, venia mai în toată ziua la curte, ca să raporteze despre una-alta, ba fiindcă era omul cel mai de în­credere al groiuiui, când mergea groful undeva de acasă, îl lăsa pe el încrezut să conducă lucrul pănă să va întoarce groful acasă. Astfel rămânea Văleanu une ori câte 2—3 sile, ba chiar şi câte o săptămână pe la curte, numai cu d-şoara Maria şi era preste putinţă ca să nu vorbească mult cu ea. Astfel rând pe

Nr. 4

boanele ca mult mai desvoîtate şi &G- moaşe ea cele să mânate.

Deşi nu am apucat s'o fmfolăfces© chiar toată, totuşi dispun de o cantitate

de 120 klgr.Deci am sămânţă destulă da vân­

dut, cai s’ar adresa la mine după să­mânţă şi o vând per k^gr. cu 2 coroane

plus porto postai.Am locuinţa în Birăi (Bâ 6) p. a*

Bonczidî, comitatul Cojocna (Koloua-

nssgye). — Teodor Rusa.

N o u t ă ţ i .Primarul SlbUulut. Marţi, în 29 Ian.

c. s’a făcut alegerea primarului Sibiiului, ta lo:ul lui Iosif DrotlefT, penzionat. A fo3t ales A lb e r t D 5 r r , primarul Sasebeşului, singurul competent.

Reuniunea de Înmormântare din Re- şinar îşi va ţinea adunarea generală în 2& Ianuarie v. (10 Febr. n.) a. c. la 1 oară d. a„

*

Gaz ds mo a? te. In 25 Ianuarie n. c* la 10 oare a reposat în Ghişasa de sus după scurte suferinţe iubitul notar in penziuie Ioans Bela, în vârstă di 74 de ani. A avut o în­mormântare frumoasă. II deplâng soţia si Miria născ. Togan, fii, fi:e, nepoţi etc.

$

Petreceri aranj ite. S’au aranjat zilele aceste următoarele produ-ţii împreunate cu joc: In Pianul român în 7/20 Ian. c. în Orlat în 27 Ian. n. c. şi în Nocri.hiu în 13/26 Ian. e. Producţiile au succes foarte bine. S’au jucat şi pieze teatrale. In Orlat cu deosebire pentru reuşita splendidă a petrecerii merită laudă iu­bitul preot al Orlatului, D. P. Decei, în Pian? corpul învăţătoresc.

Despre aceste producţii vom da rapoarte amămunţite, îndată ce va înceta greva cule­gătorilor tipografi.

In Armeni a fost alegere de notar te 29 Ianuarie c. De ales a fost proclamat ovreiul Salamon Samuel, lo3t notar provizor păn& acuma, deşi vre-o 15 Români, fruntaşii sa­tului, au părăsit localul de alegere iîră a vata» Raport urmează. -

&

Foe. In noaptea de Luni, 4 Febr. c . spre Marţi pe la doue oare s’a aprins în cur­tea casei de lângă seminarul no3tru » Andreianc din Sibiiu, un şopron, cum şi partea din curte â casei Locătarii au s;ăpat cu greu. Bătrânul căpitan Stezar, slăbit de bătrâaete, a fost scos, cu patul. A fost primejduit şl seminarul s£ să aprindă. Focul a fost stâas pe la 4 oare dimineaţa.

rând, încet-încet, cam pe neştiute să furişă ÎB inimile ambilor tineri săgeata dulce a dragostei»

Fireşte, că la început nu cuteza nici-unu! a-şi destăinui celuialalt focul inimei. Vitlean© nu cuteza să vorbească ds dragoste'cătră atfb pâna sz, îi era frică să sică: »te iubesc* că— tră aceea, căruia îi zicea »Măria-Ta«. Purtit deci tăcut tot focul dragostei in sinul său fâ nu spunea nimănui nimic, dar sS făcu msâ -tăcut şi m&i îngândurat ca pănă acL Maris. iară şi-ar fi destăinuit lui Văleanu taina, dar nu cuteza, o oprea ruşinea deci, şi ea t&cee. şi se făcu îngândurată şi tristă.

Dar totuşi puterea dragostei înviase ssss.- pra lor. Cum s’au întâlnit ei întâiaş dată, as

. ştie nimenea, căci nimenea nu i a văzut, nici nu a auzit nimenea vorbele lor de dragoste numai mai târziu, dupăce să îndrăgostiră foarte unul de altul, pusese Maria laiţa fn fundul, grădinei în locul acel ascuns, că acolo puter» vorbi noaptea cu Văleanu, nebănuiţi de ni~

mecrn. CVa ctras-i

Nr 4 F O A IA P O P O R U L U I Pag. 45

Mulţămltă. Tuturor acelor confraţi, de aproape şi de mai departe, cari din prilejul trecerii, la celea vecinice a copiliţei noastre Le- titia şi-au ţinut de datorinţă să ne consoleze, pe aceasta cale li rugăm si primească multă mitele noastre. Mediaş, 25 Ian. 1907. Mârioara şi Izidor Dopp.T *

Teatra. Direcţiunea teatrului din Sibiiu asemenea nu are unde îşi tipări afişurile. Publicul e înştiinţat prin mici afişuri he.to- graiate (un fel de scrisoare). Miercuri în 6 Febr. a fost beneficiul drei Mizzd Scherer. S’a jucat pieza »Egmont« tragedie în 5 acte de Gothe, îar Joi comedia »Flachsmann als Erzieher*, daO. Ernst. *

Podul ToElf. O jumătate de ţară cu­noaşte vestitul pod al Turzii, coperit, şi clădit cu mai bine de un veac înainte, numai din lemn. Drspre acest pod să spune, că »înţă- lepţiic Turdeni er fi pus pe el inscripţia următoare' »Acest pod sa clădit aci pe loc«. Unii susţin însă că aceasta inscripţie a fost pusă pe turnul bisericii din Turda Destul că vechiul pod, fala de odinioară a Turzii, a în­ceput a slăbi si să zvoneşte, că nu peste mult va fi dărâmat şi în locul lui va face ministerul de comunicaţie un nou pod modern, de fer.

*Ds-ale băncilor noastre. »Cordiana<

institut de credit şi econ. în Fofeldea îşi ţine adunarea generală Duminecă în 24 Februarie 1907. Capitalul este de 60.000. Profitul curat 8583 Cor. 32 fi. *

Pepiniera „Miienium* în NagySizcom. Torontâl Îşi trimite marele său catalog, pro- vâzut cu adaos artistic în limbile germană, ungurească, română «au sârbă, gratis şi franco fkiărui îuteresat şi îtnpărţăşeşte cu plăcere des'uşiri şi sfat specialist pentru plantare nouă de vii şi tratarea viţelor de vie. 291

*Vifor pe mare. Pe Marea Neagră a

bântuit săptămâna trecută un vifor groaznic şi apa era acoperită de negură. Mai multe vapoare s’au nenorocit. Vaporul român Carol In negura deasă a rătăcit pe mare. A trimis |>e telegrafie fără şârmă ştire Ia Constanţa, că a perdut direcţia. Vaporul rusesc lalta lucin a plecat din Odessa la Sebastopol, dar n’a sosit acolo la timp.

*Pustiiri la o universitate. Studenţii

ruteni de la universitatea din Lemberg în fiecare an să împotrivesc de-a depune jură­mântul de univerzitar în limb: polonă. Acum la tnşcriere, cerându-Ii-să iarăş jurământul, Rutenii au pătruns cu grămada în univerzitate fi au spart uşi şi fereşti şi au zdrobit tot ce au găsit în cale, iar pe secretarul Dr. Viniarz, care voia să-i oprească, 1 au bătut rău. Venind poliţia, a prins vre-o 200 de studenţi. — Eată cum luptă Rutenii austriaci pentru drepturile

’tinabei lor; ei cer universitate ruteană.#

Bănol noua româneşti. Precum să anunţă Românii din Beiuş proiectează fondarea «unui institut da bani în acel oraş, lipsa căruia este <de mult simţită ln ţinutul Beiuşului. —— Asemenea este pe cale a să înfiinţâ o bancă românească în Topliţa-română cu capital

- societar di K. 100,000. înainte cu Dumnezeu 1*

Ajutor de stat şcoalelor săseşti. Mi­nistrul Apponyi a îmbiat scoalele medii să­seşti din Ardeal cu ajutoare de stat. Gimna­ziile săseşti — afară de cel din Sighişoara — mu declarat, că primesc ajutorul de stat

ePildă, de urmat. Reprezentanţa

comunei Tâmaşda, din comitatul Bistriţa- Hâsăud a hotănt ca crişmele din sat

«lă fie închise in fiecare Duminecă, ziua Întreagă. Comitatul a nimicit aceasta hotârire. Primăria comunală a recurat

'fo ministru şi acesta a întărit hotărirea comunei.

Eată o pildă vrednică de urmat ~gf>r etotin (finea!

Foaie noue. In Făgăraş apare o nouă foaie săptămânala, social-economică, cu nu­mele »Ţara-Oitului«. Redactor provizor este dl Const Pop. Abonamentul este pe an 5 Cor. Foia nu să ocupă cu politica.

*Gimnaziul din Caransebeş. Din banii

falnicilor Grâniţeri a făcut Burdia să sâ voteze 230000 cor. pentru gimnaziul de stat (ma­ghiar) ce e pe cale a să înfiinţa în Caransebeş Venerabilul protopop al Orşovei, Mfhail Po- povici şi alţi 13 membri iubitori de popor au protestat energi: şi au votat contra, dar au rămas îa minoritate.

*Pentru gimnazial din B rad. Co

lecta pentru gimnaziul d n Brad merge foarte frumos înainte. O samă mare a votat banca »Crişana« dm Brad, anume 50 mii de cor. Afară da aceasta săp­tămână trecută s’au mai dăruit urmă­toarele sume însemnate:

Nicolau Obâdan şi soţia, comer­ciant, Alexandra Draia şi soţia, Bise­rica gr. or. din B -ad, »Zirandeana«, in stitutul de credit, Bâsţa, fie care câte 1000 cor. Adam Damian şi soţ a 500 cor. Ioan Cutean şi soţia 500 cor. A^on Feier, propr. 300 cor. Petru R rob *ş, paroh, lise Ometă, ospătar, Avisalon Feier şs scţsa, Ioan Sibiu, ospătar, Ga- Ofge împărat, proprietar, Petru Gofl-ca," croitor, Petru Flormca şi soţia, Teodor Achira şi soţia, Ioan Stanciu, comer­ciant, Teodar Popa, plugar, Letiţia Ri«n« baş, propnet. Ioan Perian, paroh, Cri- ştior, M h i Veliciu, advocat, Chişineu şi Dr. Giorge Dobrin, advocat, Lugoj, fiecare câte 200 cor. N colae Timbuş, măcelar, Ioan împărat, . măcelar,- Da- raetriu Maniu, ospătar şi Mditon Giur­giu, mâce ar, fie care câte 100 cor. In sume mai mărunte 1500" cor. Laolaltă 60,0(X) coroane.

Eată qum ştie jertfi Românul pen­tru scopurile sale culturale.

IRetrecei-e.— Deslegarea gâciturei din Nr. 1 . —

Deslegarea gâciturei din Nr. 1 c. al >Foaiei Poporului* este următoarea:

„An-nou fericit*Au deslegat-o următorii: Aurel Feier,

Ilis Aitean econ., Ştefan Cuc, Toma Rus, Dumitru Raii (comit. Sepeş), George Diac, şco­lar, Vasilie Suciu, Ioan Stancu, Maniu Nicolaie 1. Nicolaie, Vasilie Bugner, Augustin Pop, Ilie Abrudan I. George, Crăciun Brinzei, Gaorge Bucă înv. Nicolaie Murariu, Isaia Stefănică, Eufrozina Aciu, Asdroiie Coriar, Eiisaveta S.G. Radu, Âbon. Nr. 1948, Mihaiu Craiovan (Germania), Paraschiva Popadan n. Ceontea, Aurel Ignatescu (Bucovina), Romul Iovan, şco­lar, Moise Cenţiu, Înv. Avram Moga, Valeriu Trifu, Traian Pop, Samuil Laz, Ion Bartoş, Vas. Tincu, Vasile Langa, Ioan Veza, Antone Bibiciu, George Burlea, par. Ioan Giurgiu, Ioan Pop, George Banciu, Lazar Boeriu.i Teodor Rusu, Toma Iacob, Efrem Hădărean * Seb. Hidărean. Dam. Aigelony, Ilie Dioa lonescu (Bucovina), Ioachim Petruţ, Dumitru Dancia, Ioan Băilă, Iustin Moldovan.

Intre deslegători sorţindu-să cele doue călindare pe 1907 puse ca premii din partea dlui Învăţător Ioachim Pop, unul l-a câştigat Isaia Stefanica din Var posta Caransebeş şi celalalt Ioan Bortoş din Borgo-Rus (posta Borgo-Prund), cărora li s’au' trimis.

Boalele Cartofilor.Sunt multe boale cari atacă car­

tofii. (crumpene picioici) Cele mai cu­noscute sunt:

rutrezirea cartofilor în pământ, care sâ cunoaşte prin falie şi Angust, câad frunzele capătă pete negre Atunci în­cepe cartoful a peri in pământ.

Putrezirea uscată este diferită de

eea dintâiu şi să iveşte în locurile înă­duşite la păstrare.

Bjala de buburuză, să naşte prin* tr’un burete. Pe cartofi se arată pete care la început sunt albe apoi negrişoare una sau mai multe, şi când sunt pete mai multe, cartofii putrezesc.

Inclrîgarea să naşte tot printrtm burete. Boaia aceasta atacă lujerii şi frunzele. Lujerii rămân indârăpt fn cre­ştere, iar frunzele să incovoaie. Lojerii au pete lungi, negricioase şi sâ rup lesne. Cartofii rămân mici.

Naşterea de coplleţi să iveşte când îndată după secetă urmeazl timp umedf atunci cresc pe cartofi copiii mici, care să hrănesc din aceştia.

Scorţoşirea (râia). Pe cartofi să for­mează ridtaâturi albe, care uscându-se* rămâne cartoful sec.

Pe lângă aceste boale, cartofii mai sunt atacaţi da mai mulţi viermişori.

Agricultorul înţelept poate înlătura de multe ori boalele cartofilor şi poate scăpa şi de viermuşi, dacă va şti să lucreze pământul bine.

Din cartofii atinşi de boale, să mi să oprească nici odată pentru sămânţă»

Eh Manalesoa-Vâloea.

SFATUKI.Gunoirea pământutui cu udul de

vite iarna este foarte folositoare, mas ales la pomii cu râdlcinile t; funde. Plan­telor cu rădăcinile orizontale însă nu Ie aduce nici un folos, de oarece ele iaram nu pot prelucra aceste materii.

Proprietar, editor şi redactor rMposssfc Silvestru Moldovaua

Tiparul „Tipografi »*“ Hînric

Ştiţi Dvoastră,pentru-ce cafeaua de boane esta atât da desavantagioasă sinâiâtii ?

Fiindcă cafeaua de boa ne conţine o otravă (Coffein) foarte idtătoa- re, care introdusă şi ln cantităţi mici fn or­ganism, cum se face prin luarea zilnică a -catetei, _ are efect periculos asupra ini mei, nervilor şi

:siomac/iuiui.

A ceasta a st-bilit-o incon­

testabil ştiinţa.

Un adaos indestulitor de

cafea malţ-Kneipp a lui Kathreiner face cafeaua priincioasă pentru sănătate şi-i împrumută totodată na

gust plăcut, atrăgător.

Oopii s§ se dedeie in general numai la cafea malţ-Kneipp a lu i Katiireiner lără, nici tui

adaos.

î 2 -10

Hr. 2Î7/1907.

protopr.

Publicare de concurs-Pentru postul de notar comunal din co­

muna Dai (Doi), decretată de comună mare, să escirie prin aceasta concurs.

Termir.ul concursului e 20 Febr. 1907.Salarul e conform art. de lege XI. din

1904 şi bani de cvartir-100 Cor.Cererile instruate cu atestat de cvalifl-

caţie, atestate despre ocupsţia de pănă acum, conduita morală, etatea şi cunoştinţele de limbi, au sâ fie înaintate la p-rotopretoml cercului pretorial al Sebeşului săsesc.

Sâ -recere necondiţionat car oaste rea limbei române în scris şi vorbire.

Sebeşul săsesc la 28 Ian. 1907»

Protopretorul eerciaal31 I—i S c lio p p tn. p.

Mr. 372/1907.

' Publicare de vânzare da lemne.In urma concesiunii dată de In. minister

reg. ung. de agricultură cu ordinaţiunea Nr. 80245 din 1906. massa de lemne află­toare pe un teritor de vre-o 20 de iugăre cat. a pădurii numită »Grosswald«, proprie­tatea comunei ChirpSr (Kurjod, Kirchberg), «stimată la 443 m& lemne pentru lucru şi 9095 ms lemne de foc, ce să pot câştjga din 500 bucăţi de stejar, — să vor vinde la casa comunală a comunei Cbkpăr in 23 Februarie1907 la 10 oare a. m. pe calea de licitaţia publică verbală, împreunată cm oferte închise.

Preţul de strigare 6759 Cor. 45 fii.Vadiu 10%. a preţului de strigare.Oferte ulterioare nu să iau în considerare.La ofertele în scris închise are să să

scludă vadiul prescris.Condiţiile de-licitaţie să pot vedea la

cficiul de forestierie reg. ung. ds stat din Sibiiu şi la suhscrisul oficiu pretorial cercual.

' Nocrich, 30 Ianuarie 19C7.

; Protopretorul cereual32 i-s H a a e r m. p»

Calfă de prăvălie.Se caută ,o calfă de prăvălie tinăr român

care săpricegpă spiţeraiul şi cataria, să po- seadă limba română şi maghiară, pe lângă condiţiuni foarte favorabile. Informi ţi uni suîit a să cere la Red-iCţiuneâ »Foii Poporului*.

Condiţiunile sunt următoarele: Salar lunar 20— 24 cor. şi toată întreţinerea (sţ-ăht cuartir, vipt). Postul este a să ocupa momentan.

8» 1—2

m

M oto îerenei,c r o i t o r d e b ă r b a ţ i» '

SftiftB, strada Ck&ăâlel a?. ÎS,- p. t pîifelmhîJ

p iiîn siîsosiî 4Harea

ttoat&ţite'-mmtt shlsr acum, penira Islue d© bârfeaţi stofe englose ti friaţaseştl fi IndJgeM, din cas* ss e*eeafcâ âapă rafeari ecls mas moderss vestminte presam: S&ske, Jaqneie, frsenri şi Mina ie m k n , m preţtsd foarte moderate,

XtaoceMtă atenţfruse sserHă noutăţile is stofe psntro nins*! fi .Haglora*, mu m a§ă

- totâsacrn. ia feposlţ feoptAsaprs & ® w son-

feţtaîit® Io ateîieral mea fel p©?- mk s» «trage deosebita atenţione § on. iomiîi preoţi fi teologi sbaohrenţi

1a easrari fl® argesţă esalseţlo-m t m ds bMm I» timg> â» M era. ' 27 4..

Institut indigen. Banca de asigurarea

3 2-52 d i n

întemeiată la anul 1868 ***-

fa ®îMIu9 ştrad» $»anădl«t arul 5 proprii),asigureasă tn cala mai avantajoasa condiţii:

pn** contra'pericolului d i incendiu şi BspSosiuns, filMI li eri-ca fel, iile, ilrfei, îiîe, mmm 4 alte producte ecosoiice stc,

^ n n g iiP iii v i e ţ i i o m u l u i

la toate combinaţiile, capitale pentru caşul morţii şi cu termin fix, asi­gurări de copii, destudii, de zestre, rente pe vieaţa întreagă etc. etc.

Asigurări poporal© tărâ Mr«e4are aaedicaiăWS" Asigurări pa apese da înMsrnSntare c» solvlrea Imediată a eâpltalulal. *®8

Tdoii asigurate contra iamdsalui: Capital» asigurat* asupra viaţii: 90,98L088 ©oroan®. 0125.898 coroana

Dela întemeiare institu tu l a so lv it:

p tm flispil. de tacaudil 4,077.718 75 o. pantra capitala islg. pe fleiţă 8,568.868*87 e.

Oferte şi orl-ee Informaţiunl sa pot primi dela:

- Direcţiunea în Sibiiu, str. Cisnădiei nr 5 etagin I., curtea I., şl prin agenturile prlnslpsî© din Arad, Braşov, Bistriţa şl Cluj, prscun şl dela

subajgsnţil din toate comunale «sal mari.

I în interesul propriu

damele şi domn i i— ÎŞJ acoper lip3ele în -

cofifec(iiioe ds dame, domni şi băieţiîn prăvălia de articli de eonfeeţiune

R G R U N B E R G E RPiaţa măre Nr. 3, în noul palat al institutului Bodenkredit

= Cel mai bogat asortiment, articli cei mai fini. ==*> P re ţu ri strict fixe.

262 11—S2

Cu distinsă stimă

R. GRUNBERGERprăvălie de articli de eonfeeţiune.

Mare asortiment în mantale pentru teatru şi soarele. ^

Cassete de economizare (Heimsparkassen)Institutul Bodenkredit în Sibiia, condus de nizuinţa

de-a promova în poporaţiune spiritul de economizare, a in ­trodus în Sibiiu

sistemul cassetelor de economizarecare e toarte răspândit în America-nordică şi în ţările scandi­navice şi mai de nou e pe cale a să încetăţeni şi’în Germania şi Austro-Ungaria. ,

Institutul dă gratis fiecărui maioren o cassetă încuiată, construată din pleu de oţel, a cărei cheie o reţine şi a cărei întocmire e de aşa, că face imposibilă scoaterea monetelor şi banilor de hârtie aruncaţi în ea şi preia sumele adunate în aceste cassete, lără considerare la mărimea lor, spre fructificare, după normele stabilite pentru depuneri şi sistemul de cassete

de economizare, cari norme la cerere să dau fiecărui interesat. Prima depunere la primirea cassetei, tdtodată şi cauţia pentru aceasta, face Cor. 5.—.

25 2-3 Cassa de schimb a institutului Bodenkredit in Sibiiu.

Pentru tipar responsabil Henric Meltser. Cerneala de imprimat £ . T. Gleitsmann, Drezda — Budapesta.