ParadonParadonţiul. ţiul. Ligamentul Ligamentul

paradonţial. Cementul. paradonţial. Cementul. Procesele alveolare. Procesele alveolare.

Gingia.Gingia.

ParodParodonţiul onţiul constituie ansamblul constituie ansamblul ţesuturilor de suport şi de ţesuturilor de suport şi de

tapetare a dinteluitapetare a dintelui Ţesuturile de suport sunt reprezentate Ţesuturile de suport sunt reprezentate

de:de: CementCement Ligamentul parodontal şi Ligamentul parodontal şi Procesele alveolare,Procesele alveolare,

iar ţesutul de tapetare iar ţesutul de tapetare implicăimplică teritoriul teritoriul gingival în legătură directă cu dintele gingival în legătură directă cu dintele

Ligament periodontal

Os alveolar

Gingie

Epiteliu gingival

Şanţ gingival

Foramen apical

Smalţ

Pulpă

Dentină

Cement

Canal

CementulCementul este o varietate de ţesut conjunctiv este o varietate de ţesut conjunctiv dur, mineralizat, localizat la nivel radicular cu dur, mineralizat, localizat la nivel radicular cu dispunere în straturi concentrice în jurul dispunere în straturi concentrice în jurul dentinei. Prin intermediul său este posibilă dentinei. Prin intermediul său este posibilă ancorarea fibrelor ligamentului parodontal, ancorarea fibrelor ligamentului parodontal, care ataşază dintele care ataşază dintele de structurile adiacente. de structurile adiacente.

Cementul aparţine aceleiaşi familii de ţesuturi Cementul aparţine aceleiaşi familii de ţesuturi conjunctive specializate, dure, specifice conjunctive specializate, dure, specifice dintelui. Structural este foarte apropiat de os, dintelui. Structural este foarte apropiat de os, prin prezenţa celulelor proprii (cementoblaste prin prezenţa celulelor proprii (cementoblaste şi cementocite) localizate în lacune şi cementocite) localizate în lacune (cementoplaste) şi a depunerii stratificate, (cementoplaste) şi a depunerii stratificate, exprimate prin apariţia liniilor de creştere, nu exprimate prin apariţia liniilor de creştere, nu conţine canale Hawers şi este complet conţine canale Hawers şi este complet avascular şi neinervat. avascular şi neinervat.

OrigineaOriginea în cea mai mare parte mezenchimală. în cea mai mare parte mezenchimală. Pentru anumite teritorii ale cementului se certifică şi o Pentru anumite teritorii ale cementului se certifică şi o origine epitelială. Este localizat de la nivel cervical la origine epitelială. Este localizat de la nivel cervical la cel apical, acoperind rădăcina. Grosimea sa creşte cel apical, acoperind rădăcina. Grosimea sa creşte de la nivelul joncţiunii amelocementare către apex.de la nivelul joncţiunii amelocementare către apex.

Proprietăţi fiziceProprietăţi fizice. Duritatea cementului este mai . Duritatea cementului este mai mică ca a dentinei. Culoarea e galben-deschis, mică ca a dentinei. Culoarea e galben-deschis, suprafaţa mată, fără luciu. Are un oarecare grad de suprafaţa mată, fără luciu. Are un oarecare grad de permeabilitate.permeabilitate.

Proprietăţi chimiceProprietăţi chimice. Cementul este constituit din . Cementul este constituit din două componente: una organică (50-55%) şi una două componente: una organică (50-55%) şi una anorganică (45-50%).anorganică (45-50%).

Componenta organică este reprezentată de colagen Componenta organică este reprezentată de colagen tip I şi glicozoaminoglicani similari cu cei din celelalte tip I şi glicozoaminoglicani similari cu cei din celelalte varietăţi de ţesut conjunctiv specifice dintelui.varietăţi de ţesut conjunctiv specifice dintelui.

Componenta anorganică are la bază aceiaşi structură Componenta anorganică are la bază aceiaşi structură chimică de fosfat tricalcic, organizat în cristale de chimică de fosfat tricalcic, organizat în cristale de hidroxiapatită cu particularităţi proprii. hidroxiapatită cu particularităţi proprii.

Cementul se clasificCementul se clasifică în funcţie de:ă în funcţie de:

Momentul formării Momentul formării (primar/secundar)(primar/secundar),, Prezenţa sau absenţa celulelor în Prezenţa sau absenţa celulelor în

matricea depusă matricea depusă (celular/acelular),(celular/acelular), Originea fibrelor de colagen ale matricei Originea fibrelor de colagen ale matricei

(intrinseci-(intrinseci-proprii,proprii, rezultate prin sinteza rezultate prin sinteza cimentoblastelor, cimentoblastelor, extrinseci-extrinseci-provenite provenite de la nivelul ligamentului parodontalde la nivelul ligamentului parodontal))

Cementocit în lacunăCementocit în lacună

Conform acestor criterii deosebim:Conform acestor criterii deosebim:

Cement primar acelular fibrilar intrinsecCement primar acelular fibrilar intrinsec Cement primar acelular fibrilar extrinsecCement primar acelular fibrilar extrinsec Cement secundar celular fibrilar intrinsecCement secundar celular fibrilar intrinsec Cement secundar celular fibrilar mixtCement secundar celular fibrilar mixt Cement acelular afibrilarCement acelular afibrilar Cement stratificat intermediarCement stratificat intermediar Cement stratificat mixtCement stratificat mixt

Cement primar acelular fibrilar intrinsecCement primar acelular fibrilar intrinsec

Este localizat imediat lângă dentină şi Este localizat imediat lângă dentină şi este primul cement depus, înainte de este primul cement depus, înainte de formarea ligamentului parodontal. La formarea ligamentului parodontal. La baza formării lui stau cementoblastele baza formării lui stau cementoblastele care vor sintetiza colagenulcare vor sintetiza colagenul din din matricea cementară, deaceea fibrele matricea cementară, deaceea fibrele sunt considerate intrinseci. sunt considerate intrinseci.

Cement primar acelular fibrilar extrinsecCement primar acelular fibrilar extrinsec

Apare imediat dupApare imediat dupăă formarea variantei fibrilare formarea variantei fibrilare intrinseci. Formareintrinseci. Formarea sa se realizează concret a sa se realizează concret prin mineralizarea progresivă a fibrelor de prin mineralizarea progresivă a fibrelor de colagen provenite din ligamentul parodontal. colagen provenite din ligamentul parodontal. Aceste fibre de colagen sunt denumite Aceste fibre de colagen sunt denumite fibre fibre ŞarpeiŞarpei, iar procesul de mineralizare se , iar procesul de mineralizare se derulează prin depunerea substanţelor derulează prin depunerea substanţelor anorganice de jur-împrejurul şi printre aceste anorganice de jur-împrejurul şi printre aceste fibre. Dispunerea fibrelor Şarpei este fibre. Dispunerea fibrelor Şarpei este perpendiculară pe fibrele de colagen intrinseci.perpendiculară pe fibrele de colagen intrinseci.

Cement secundar celular fibrilar intrinsecCement secundar celular fibrilar intrinsec

este localizat în regiunile apicale şi este localizat în regiunile apicale şi interradiculare ale dinţilor, absent în interradiculare ale dinţilor, absent în incisivi şi canini. Este elaborat anterior incisivi şi canini. Este elaborat anterior formării ligamentului paradontal. Celulele formării ligamentului paradontal. Celulele responsabile de formarea acestui cement responsabile de formarea acestui cement sunt cementoblaste de tip fenotipic diferit sunt cementoblaste de tip fenotipic diferit de cele, care depun cementul primar de cele, care depun cementul primar acelular, dar similar osteoblastelor. acelular, dar similar osteoblastelor. Aceste cementoblaste rămân strânse în Aceste cementoblaste rămân strânse în lacune, în matricea organică, denumită lacune, în matricea organică, denumită cimentoidcimentoid, care apoi se mineralizează., care apoi se mineralizează.

O variantă a acestui cement este O variantă a acestui cement este cementul intermediarcementul intermediar, localizat la apex, , localizat la apex, cu o cantitate importantă de detritusuri cu o cantitate importantă de detritusuri celulare, care provin din fragmentarea celulare, care provin din fragmentarea tecii celulare Hertwing, sau din stratul tecii celulare Hertwing, sau din stratul de odontoblaste. Nu se cunoaşte de odontoblaste. Nu se cunoaşte semnificaţia funcţională a lui.semnificaţia funcţională a lui.

Cement secundar celular fibrilar mixtCement secundar celular fibrilar mixt

Este localizat în treimea apicală a rădăcinii, se Este localizat în treimea apicală a rădăcinii, se elaborează după definitivarea ligamentului elaborează după definitivarea ligamentului parodontal sau chiar după erupţia dentară. parodontal sau chiar după erupţia dentară. Conţine celule şi fibre. Cementocitele sunt situate Conţine celule şi fibre. Cementocitele sunt situate în lacune. Fibrele de colagen intrinseci apar în lacune. Fibrele de colagen intrinseci apar dispuse paralel cu axul radicular, sunt fine, dispuse paralel cu axul radicular, sunt fine, împachetate dens, iar mineralizarea lor este împachetate dens, iar mineralizarea lor este uniformă. Fibrele de colagen extrinseci apar uniformă. Fibrele de colagen extrinseci apar orientate perpendicular pe axul rădăcinii, sunt mai orientate perpendicular pe axul rădăcinii, sunt mai mari, aranjate haoticmari, aranjate haotic..

Cement acelular afibrilar Cement acelular afibrilar

Este localizat în apropierea joncţiunii Este localizat în apropierea joncţiunii amelocementare. Apare ca o anomalie amelocementare. Apare ca o anomalie de dezvoltare în urma unei rupturi a de dezvoltare în urma unei rupturi a epiteliului redus al organului smalţului. epiteliului redus al organului smalţului. Celulele ectomezenchimale se Celulele ectomezenchimale se transformă în cementoblaste şi depun transformă în cementoblaste şi depun matrice, ce se mineralizează peste smalţ, matrice, ce se mineralizează peste smalţ, formând „pinteni” sau insule izolate de formând „pinteni” sau insule izolate de cement. Celulele nu rămân încorporate cement. Celulele nu rămân încorporate în cement.în cement.

Cement celular şi acelularCement celular şi acelular

Cement Lamelar

Cement stratificat mixt Cement stratificat mixt Este localizat la nivel de apex. Reprezintă o formă Este localizat la nivel de apex. Reprezintă o formă

particulară de cement, care implică aranjament particulară de cement, care implică aranjament concentric, în straturi de cement celular fibrilar concentric, în straturi de cement celular fibrilar intrinsec şi cement acelular fibrilar extrinsec.intrinsec şi cement acelular fibrilar extrinsec.

Stratul hialin Hopewell-Smith sau cementul epitelialStratul hialin Hopewell-Smith sau cementul epitelial localizat între dentină şi cementul propriu-zis, apare localizat între dentină şi cementul propriu-zis, apare extrem de precoce, este denumit şi extrem de precoce, este denumit şi cement cement intermediarintermediar, conţine un amestec de produşi de , conţine un amestec de produşi de sinteză a celulelor ectomezenchimale şi epiteliale. sinteză a celulelor ectomezenchimale şi epiteliale. Are aspectul unui strat amorf, noncolagenic cu Are aspectul unui strat amorf, noncolagenic cu proteine asemănătoare cu ale smalţului cu un grad proteine asemănătoare cu ale smalţului cu un grad înalt de mineralizare. înalt de mineralizare.

Funcţiile cementului:Funcţiile cementului: 1. cementul este implicat în ataşamentul 1. cementul este implicat în ataşamentul

dintelui.dintelui. 2. funcţie adaptivă, constă în reglarea şi 2. funcţie adaptivă, constă în reglarea şi

asocierea cu procesele alveolare a lungimii asocierea cu procesele alveolare a lungimii ligamentului parodontal. ligamentului parodontal.

compensarea, prin depunere apoziţională a compensarea, prin depunere apoziţională a pierderii lungimii dintelui;pierderii lungimii dintelui;

permiterea, prin depunere apoziţională a permiterea, prin depunere apoziţională a erupţiei verticale a dintelui;erupţiei verticale a dintelui;

repararea rădăcinilor în fracturi orizontale;repararea rădăcinilor în fracturi orizontale; izolarea pulpei dentare afectate.izolarea pulpei dentare afectate.

Modificări morfologice ale cementuluiModificări morfologice ale cementului HipercementozăHipercementoză – îngroşare anormală a cementului, – îngroşare anormală a cementului,

difuză sau localizată. Poate afecta întreaga dentiţie, un difuză sau localizată. Poate afecta întreaga dentiţie, un singur dinte sau zone limitate ale unui dinte.singur dinte sau zone limitate ale unui dinte.

CementiculiCementiculi – corpuri calcificate, localizate pe suprafaţa – corpuri calcificate, localizate pe suprafaţa cementului sau în structura sa, în interiorul ligamentului cementului sau în structura sa, în interiorul ligamentului paradontal. Morfologic se aseamănă cu denticlii. Apar paradontal. Morfologic se aseamănă cu denticlii. Apar după traumă sau proces de hiperactivitate cementară, după traumă sau proces de hiperactivitate cementară, formă rotundă sau ovoidală, liberi, ataşaţi sau înglobaţi.formă rotundă sau ovoidală, liberi, ataşaţi sau înglobaţi.

Hipertrofie cementarăHipertrofie cementară – extenzii cementare în formă de – extenzii cementare în formă de pinteni, conferă o suprafaţă mai mare pentru ancorarea pinteni, conferă o suprafaţă mai mare pentru ancorarea mai puternică a fibrelor Şharpey.mai puternică a fibrelor Şharpey.

Hiperplazie cementarăHiperplazie cementară este caracteristică în special este caracteristică în special pentru dinţii nonfuncţionali şi este însoţită de absenţa pentru dinţii nonfuncţionali şi este însoţită de absenţa fibrelor Şharpey.fibrelor Şharpey.

ExcementozeExcementoze - cementiculii ataşaţi de suprafaţa - cementiculii ataşaţi de suprafaţa cementului, înglobaţi în matricea cementară. În asociere cementului, înglobaţi în matricea cementară. În asociere cu proces patologic inflamator, se poate instala o cu proces patologic inflamator, se poate instala o hiperplazie extensivă la nivel apical, înconjurând rădăcina hiperplazie extensivă la nivel apical, înconjurând rădăcina afectată sub forma unei manşete.afectată sub forma unei manşete.

Ligamentul Parodontal

Este un ţesut conjunctiv dens ordonat, foarte Este un ţesut conjunctiv dens ordonat, foarte bine vascularizat, organizat într-o manieră bine vascularizat, organizat într-o manieră particulară, permite conexiuni între cement particulară, permite conexiuni între cement şi procesele alveolare.şi procesele alveolare.

Prin limita sa internă acoperă rădăcinile Prin limita sa internă acoperă rădăcinile dinţilor (prin ancorare în cement) şi prin dinţilor (prin ancorare în cement) şi prin limita sa externă acoperă pereţii proceselor limita sa externă acoperă pereţii proceselor alveolare prin ancorare în osul alveolar.alveolare prin ancorare în osul alveolar.

Întreaga structură - rezultatul unei înalte Întreaga structură - rezultatul unei înalte adaptări la funcţia principală; printr-un adaptări la funcţia principală; printr-un anumit grad de elasticitate ligamentul anumit grad de elasticitate ligamentul parodontal face posibilă rezistenţa dinţilor la parodontal face posibilă rezistenţa dinţilor la forţele fizice masticatorii, exercitate asupra forţele fizice masticatorii, exercitate asupra lor permanent. Dimensiunile variază în lor permanent. Dimensiunile variază în funcţie de zonele radiculare şi de vârstă.funcţie de zonele radiculare şi de vârstă.

Ligamentul parodontal este Ligamentul parodontal este format din:format din:

1. celule (fibroblaste, celule mezenchimale 1. celule (fibroblaste, celule mezenchimale nediferenţiate, celule epiteliale)nediferenţiate, celule epiteliale)

2. matrice extracelulară, ce conţine 2. matrice extracelulară, ce conţine substanţă fundamentală, fibre de colagen substanţă fundamentală, fibre de colagen tip I, III; fibre elastice (de oxitalan şi tip I, III; fibre elastice (de oxitalan şi elaunin). Fibrele sunt organizate în elaunin). Fibrele sunt organizate în fascicule bine definite.fascicule bine definite.

În raport cu localizarea sa se În raport cu localizarea sa se descriu 5 grupuri descriu 5 grupuri de fascicde fascicuule de fibrele de fibre

în ligamentul parodontal:în ligamentul parodontal:

Clasificarea fibrelor ligamentului Clasificarea fibrelor ligamentului parodontal.parodontal. Are la bază modalitatea de Are la bază modalitatea de orientare, punctul de plecare şi cel de orientare, punctul de plecare şi cel de ancorareancorare

1.1. grupul crestei alveolare grupul crestei alveolare 2. grupul orizontal2. grupul orizontal 3. grupul oblic3. grupul oblic 4. grupul apical4. grupul apical 5. grupul interradicular5. grupul interradicular

Celulele ligamentului paradontal:Celulele ligamentului paradontal:

Fibroblastul, fibroclastulFibroblastul, fibroclastul Celula mezCelula mezeenchimală nedifirenciatănchimală nedifirenciată Celule epiteliale – resturile MalassezCelule epiteliale – resturile Malassez Osteoblastul, osteoclastulOsteoblastul, osteoclastul Cementoblastul, cementoclastulCementoblastul, cementoclastulImportanţa lor este deosebită, ele trebuie să Importanţa lor este deosebită, ele trebuie să

fie viabile, pentru ca ligamentul să îşi fie viabile, pentru ca ligamentul să îşi poată îndeplini funcţia.poată îndeplini funcţia.

Fibroblastele reprezintă principala populaţie a Fibroblastele reprezintă principala populaţie a ligamentului paradontal, sunt dispuse într-o ligamentului paradontal, sunt dispuse într-o manieră ordonată, aliniată în paralel cu orientarea manieră ordonată, aliniată în paralel cu orientarea fascicolelor de fibre de colagen, prelungirile lor fascicolelor de fibre de colagen, prelungirile lor celulare se înfăşoară în jurul facicolelor de fibre. celulare se înfăşoară în jurul facicolelor de fibre. Îndeplinesc funcţia de fibroblast şi fibroclast cu un Îndeplinesc funcţia de fibroblast şi fibroclast cu un grad înalt de heterogenitate. O terminaţie a celulei grad înalt de heterogenitate. O terminaţie a celulei este activă în asimilarea lanţurilor de precolagen, este activă în asimilarea lanţurilor de precolagen, care vor forma apoi superhelixul moleculei de care vor forma apoi superhelixul moleculei de colagen; cu ajutorul vitaminei C are loc hidroxilarea colagen; cu ajutorul vitaminei C are loc hidroxilarea aminoacizilor prolina şi lizina. Cealaltă terminaţie aminoacizilor prolina şi lizina. Cealaltă terminaţie este activă în fagocitarea colagenului cu un sistem este activă în fagocitarea colagenului cu un sistem lizozomal. Fibrorlastele mai produc şi lizozomal. Fibrorlastele mai produc şi glicozoaminoglicani.glicozoaminoglicani.

Celula mezenchimală nediferenciată este localizată Celula mezenchimală nediferenciată este localizată perivascular cu funcţie de celulă progenitoare.perivascular cu funcţie de celulă progenitoare.

Celulele epiteliale apar în urma fragmentării tecii Celulele epiteliale apar în urma fragmentării tecii epiteliale radiculare Hertwig, în procesul de formare a epiteliale radiculare Hertwig, în procesul de formare a rădăcinii. Sunt cunoscute sub denumirea de resturile rădăcinii. Sunt cunoscute sub denumirea de resturile Malassez şi sunt dispuse în ansamblul ligamentului Malassez şi sunt dispuse în ansamblul ligamentului parodontal, în extremitatea dinspre cement sub formă parodontal, în extremitatea dinspre cement sub formă de cuiburi celulare izolate, reţele, straturi dantelate. Au de cuiburi celulare izolate, reţele, straturi dantelate. Au formă neregulată şi o citoplazmă densă, nuclei intens formă neregulată şi o citoplazmă densă, nuclei intens bazofili, ovalari sau alungiţi.bazofili, ovalari sau alungiţi.

Osteoblastul, osteoclastul, cementoblastul, Osteoblastul, osteoclastul, cementoblastul, cementoclastul pot fi considerate elemente celulare cementoclastul pot fi considerate elemente celulare ale ligamentului parodontal, dar ele se găsesc la ale ligamentului parodontal, dar ele se găsesc la extremităţile dintre os şi dinspre cement, fiind asociate extremităţile dintre os şi dinspre cement, fiind asociate ţesuturilor în formarea cărora sunt implicate.ţesuturilor în formarea cărora sunt implicate.

Morfologia fibrelor de colagen din ligamentul Morfologia fibrelor de colagen din ligamentul parodontal.parodontal.

Direcţia orientării fibrelor de colagen este în plan Direcţia orientării fibrelor de colagen este în plan perpendicular faţă de rădăcina dintelui şi procesele alveolare perpendicular faţă de rădăcina dintelui şi procesele alveolare adiacente. Capetele lor terminale, denumite adiacente. Capetele lor terminale, denumite fibrele Şarpeyfibrele Şarpey sunt înglobate în cement sau os în formă spiralată (tirbuşon) sunt înglobate în cement sau os în formă spiralată (tirbuşon) şi drepte. Predomină fibrele în tirbuşon, complet şi drepte. Predomină fibrele în tirbuşon, complet mineralizate şi cu rol important în ancorarea stratului de mineralizate şi cu rol important în ancorarea stratului de cement, unde se ramifică în profunzime.cement, unde se ramifică în profunzime.

Fibrele principaleFibrele principale apar ca o reţea densă, formată din apar ca o reţea densă, formată din fascicole, ce pornesc din două părţi, întâlnirea lor fiind la fascicole, ce pornesc din două părţi, întâlnirea lor fiind la mijlocul distanţei, unde formează plex intermediar. Mai există mijlocul distanţei, unde formează plex intermediar. Mai există o reţea secundară de fibre – plexul fibrelor indiferente, o reţea secundară de fibre – plexul fibrelor indiferente, dispuse în toate direcţiile ligamentului parodontal. dispuse în toate direcţiile ligamentului parodontal.

Fibrele de oxitalan şi elaunin sunt fibre adiţionale elastice Fibrele de oxitalan şi elaunin sunt fibre adiţionale elastice imature.imature.

Grupul crestei alveolare Grupul crestei alveolare

Este localiEste localizzat at îîn regiunea cervicaln regiunea cervicalăă cu cu orientare de la cementul situat sub orientare de la cementul situat sub joncjoncţţiunea amelocementariunea amelocementarăă, descendent , descendent şi îşi în afarn afarăă, spre creasta, spre creasta alveolară a osului alveolară a osului alveolar propriu-zis. Are rol de rezistenţă alveolar propriu-zis. Are rol de rezistenţă împotriva forţelor verticale.împotriva forţelor verticale.

Grupul orizontalGrupul orizontal Este localizat în regiunea medie a Este localizat în regiunea medie a

rădăcinii. Este orientat perpendicular pe rădăcinii. Este orientat perpendicular pe direcţia rădăcinii. Are rol de rezistenţă la direcţia rădăcinii. Are rol de rezistenţă la forţele orizontale şi la forţele oblice.forţele orizontale şi la forţele oblice.

Grupul oblicGrupul oblic

Este localizat în treimea apicală a Este localizat în treimea apicală a rădăcinii. Conţine aproximativ 66-68% din rădăcinii. Conţine aproximativ 66-68% din toate fibrele. Are funcţie de rezistenţă toate fibrele. Are funcţie de rezistenţă împotriva forţelor verticale.împotriva forţelor verticale.

Grupul apicalGrupul apical

Este orientat de la Este orientat de la cementul apical, cementul apical, formând baza alveolei formând baza alveolei dentare. Are rol de dentare. Are rol de rezistenţă împotriva rezistenţă împotriva forţelor verticaleforţelor verticale

Grupul interradicularGrupul interradicular Există numai la dinţii Există numai la dinţii

multiradiculari. Are multiradiculari. Are funcţie de rezistenţă funcţie de rezistenţă împotriva mişcărilor împotriva mişcărilor verticale şi laterale.verticale şi laterale.

Grupul gingivalGrupul gingival nu face parte din nu face parte din ligamentul parodontal, este implicat în ancorarea ligamentul parodontal, este implicat în ancorarea dintelui şi este format din 5 grupuri de fibre:dintelui şi este format din 5 grupuri de fibre: 1. 1. grupul dentinogingival grupul dentinogingival pleacă spre pleacă spre

cementul cervical, se termină liber în lama cementul cervical, se termină liber în lama proprie a gingiei libere şi ataşate, conţine cel proprie a gingiei libere şi ataşate, conţine cel mai mare număr de fibre mai mare număr de fibre

2. 2. grupul alveologingival grupul alveologingival pleacă de la osul pleacă de la osul crestei alveolare, se termină liber în lama crestei alveolare, se termină liber în lama proprie a gingiei libere şi ataşate proprie a gingiei libere şi ataşate

3. 3. grupul circular grupul circular este orientat circular este orientat circular în jurul regiunii cervicale a dintelui, se în jurul regiunii cervicale a dintelui, se încrucişează cu alte grupuri de fibre din încrucişează cu alte grupuri de fibre din gingia liberă, are rol în ataşarea gingiei gingia liberă, are rol în ataşarea gingiei libere de dinte.libere de dinte.

4. 4. grupul dentoperiostal grupul dentoperiostal pleacă de la pleacă de la cementul apical peste periostul cementul apical peste periostul proceselor alveolare, fie în muşchiul proceselor alveolare, fie în muşchiul vestibular şi planşeul cavităţii oralevestibular şi planşeul cavităţii orale

5. 5. grupul transseptal grupul transseptal are rol de a stabili are rol de a stabili conexiuni între toţi dinţii existenţi pe o conexiuni între toţi dinţii existenţi pe o arcadă dentară.arcadă dentară.

Vascularizarea ligamentului Vascularizarea ligamentului parodontalparodontal

Originea vascularizării este arterele Originea vascularizării este arterele alveolare superioare şi inferioare, care se alveolare superioare şi inferioare, care se ramificăramifică şi pătrund în osul alveolar sub şi pătrund în osul alveolar sub artere intraalveolare cu direcţie orizontală, artere intraalveolare cu direcţie orizontală, penetrează procesele alveolare la nivelul penetrează procesele alveolare la nivelul osului fascicular şi pătrund în ligamentul osului fascicular şi pătrund în ligamentul parodontal sub formă de artere perforante/ parodontal sub formă de artere perforante/ penetrante, distribuite în ţesutul conjunctiv penetrante, distribuite în ţesutul conjunctiv interstiţial al ligamentului parodontal.interstiţial al ligamentului parodontal.

Inervaţia ligamentului parodontal Inervaţia ligamentului parodontal este asigurată predominant prin fibre nervoase este asigurată predominant prin fibre nervoase

senzoriale amielinice, care duc senzaţii de senzoriale amielinice, care duc senzaţii de durere, tactile, de presiune şi proprioceptive prin durere, tactile, de presiune şi proprioceptive prin căi trigeminale. Inervaţia însoţeşte traiectul căi trigeminale. Inervaţia însoţeşte traiectul vaselor prin procesele alveolare. Terminaţiile vaselor prin procesele alveolare. Terminaţiile acestor fibre nervoase pot fi ramificaţii libere cu acestor fibre nervoase pot fi ramificaţii libere cu aspect de copac, dispuse în lungimea rădăcinii aspect de copac, dispuse în lungimea rădăcinii la distanţe egale; structuri asemănătoare la distanţe egale; structuri asemănătoare corpuscului Ruffini cu ramificaţii de tip dendritic, corpuscului Ruffini cu ramificaţii de tip dendritic, localizate în jurul apexului; forme localizate în jurul apexului; forme spiralate/glomerulare, localizate în treimea spiralate/glomerulare, localizate în treimea medie a ligamentului parodontal şi structuri medie a ligamentului parodontal şi structuri fuziforme cu o capsulă fină de ţesut conjunctiv.fuziforme cu o capsulă fină de ţesut conjunctiv.

Funcţiile ligamentului parodontal:Funcţiile ligamentului parodontal:

11. . de susţinere (de ataşare)de susţinere (de ataşare) asigură ataşarea asigură ataşarea dintelui în alveola dentarădintelui în alveola dentară

2. 2. funcţia formativă funcţia formativă crează o legătură între crează o legătură între cement şi os. Ligamentul parodontal participă la cement şi os. Ligamentul parodontal participă la formarea osului şi a cementului. El funcţionează ca formarea osului şi a cementului. El funcţionează ca un “dublu periost” pentru cele două ţesuturi un “dublu periost” pentru cele două ţesuturi mineralizate.mineralizate.

3. 3. funcţia nutritivă funcţia nutritivă asigură prin vascularizaţie asigură prin vascularizaţie furnizarea substanţelor nutritive necesare pentru furnizarea substanţelor nutritive necesare pentru întregul parodonţiu. întregul parodonţiu.

5. 5. funcţia senzorială funcţia senzorială constă în perceperea constă în perceperea senzaţiilor tactile şi de presiune exercitate asupra senzaţiilor tactile şi de presiune exercitate asupra dinteluidintelui

Procesele alveolareProcesele alveolare Reprezintă arii – teritorii din maxilare – Reprezintă arii – teritorii din maxilare –

mandibule care formează – conţin alveolele mandibule care formează – conţin alveolele dentare în care sunt localizaţi şi ancoraţi dentare în care sunt localizaţi şi ancoraţi dinţii.dinţii.

Maturarea proceselor alveolare are loc Maturarea proceselor alveolare are loc concomitent cu stabilirea dintelui în ocluzie concomitent cu stabilirea dintelui în ocluzie funcţională. Dacă dintele se pierde, procesele funcţională. Dacă dintele se pierde, procesele alveolare dispar.alveolare dispar.

Osul alveolar este cel mai instabil component Osul alveolar este cel mai instabil component parodontal cu o activitate metabolică foarte parodontal cu o activitate metabolică foarte înaltă, obţinută prin alternanţa proceselor de înaltă, obţinută prin alternanţa proceselor de resorbţie şi formare. resorbţie şi formare.

Alveola dentară, osul alveolar

Procesele alveolare sunt formate din Procesele alveolare sunt formate din trei elemente:trei elemente:

1. os fascicular1. os fascicular 2. spongioasa2. spongioasa 3. placa corticală3. placa corticală, care formează din , care formează din

interior spre exterior două structuri:interior spre exterior două structuri: Osul alveolar propriu-zisOsul alveolar propriu-zis conţine conţine

lamina cribla, lamina dura, os fasciculatlamina cribla, lamina dura, os fasciculat şişi

Osul alveolar de suport Osul alveolar de suport ce include ce include spongioasa şi placa corticală spongioasa şi placa corticală

StructuraStructura Procesele alveolare sunt formate din trei elemente: os Procesele alveolare sunt formate din trei elemente: os

fascicular, spongios şi placa corticală, care realizează din fascicular, spongios şi placa corticală, care realizează din interior spre exterior două structuri: osul alveolar propriu interior spre exterior două structuri: osul alveolar propriu zis şi osul alveolar de suport.zis şi osul alveolar de suport.

Osul fascicular şi placa corticală joncţionează la nivelul Osul fascicular şi placa corticală joncţionează la nivelul crestei alveolare, localizată sub joncţiunea crestei alveolare, localizată sub joncţiunea amelocementară. amelocementară.

Creasta alveolară poate fi definită şi ca marjinea coronară Creasta alveolară poate fi definită şi ca marjinea coronară a proceselor alveolare. Este rotungită anterior şi aproape a proceselor alveolare. Este rotungită anterior şi aproape plată în aria molarilor. Dacă dintele erupe în poziţie bucală plată în aria molarilor. Dacă dintele erupe în poziţie bucală sau linguală procesele alveolare sunt foarte subţiri sau sau linguală procesele alveolare sunt foarte subţiri sau parţial absente. parţial absente.

Osul alveolar propriu zis corespunde celei mai interne Osul alveolar propriu zis corespunde celei mai interne zone a procesului alveolar şi coincide de fapt cu osul zone a procesului alveolar şi coincide de fapt cu osul fascicular.fascicular.

Osul alveolar de suport reprezintă corpul şi limita Osul alveolar de suport reprezintă corpul şi limita externă a procesului alveolar şi include externă a procesului alveolar şi include spongioasa şi placa corticală. În aria dinţilor spongioasa şi placa corticală. În aria dinţilor anteriori osul de suport este subţire. La acest nivel anteriori osul de suport este subţire. La acest nivel nu există os spongios şi placa corticală fuzionează nu există os spongios şi placa corticală fuzionează cu osul fascicular.cu osul fascicular.

Osul fascicular tapetează sau limitează alveola, Osul fascicular tapetează sau limitează alveola, reprezintă zona subţire de os, localizată cel mai reprezintă zona subţire de os, localizată cel mai intern în alveolă, punctul de ataşament al intern în alveolă, punctul de ataşament al fasciculului de fibre din ligamentul parodontal cu fasciculului de fibre din ligamentul parodontal cu origine în foliculul dentar. Denumirea se datorează origine în foliculul dentar. Denumirea se datorează structurii şi funcţiei sale, legate de inserţia fibrelor structurii şi funcţiei sale, legate de inserţia fibrelor Şharpey. Datorită multiplelor perforaţii, care Şharpey. Datorită multiplelor perforaţii, care conduc elemente vasculare şi nervoase este conduc elemente vasculare şi nervoase este denumit şi placa cribriforma. denumit şi placa cribriforma.

Histologic este constituit din fascicole de fibre Histologic este constituit din fascicole de fibre osoase grosiere, împletite, aranjate în lamele osoase grosiere, împletite, aranjate în lamele subţiri cu dispoziţie paralelă cu axul lung al subţiri cu dispoziţie paralelă cu axul lung al peretelui alveolar. Matricea osoasă include şi peretelui alveolar. Matricea osoasă include şi terminaţiile fasciculelor de colagen al terminaţiile fasciculelor de colagen al ligamentului parodontal, mineralizate periferic. ligamentului parodontal, mineralizate periferic. Datorită deplasărilor, pe care dintele le face Datorită deplasărilor, pe care dintele le face permanent în interiorul alveolei, peretele ei este permanent în interiorul alveolei, peretele ei este într-un proces adaptiv continuu denumit într-un proces adaptiv continuu denumit plasticitate funcţională. Astfel osul poate fi rapid plasticitate funcţională. Astfel osul poate fi rapid absorbit în zonele de compresie şi rapid format absorbit în zonele de compresie şi rapid format în zonele de tensiune. Suprafaţa lui este de tip în zonele de tensiune. Suprafaţa lui este de tip compact, format din lamele longitudinale şi compact, format din lamele longitudinale şi sistemul Hawers. Fibrele Şarpey la acest nivel sistemul Hawers. Fibrele Şarpey la acest nivel au mai multe forme de ataşament ca: fibre de au mai multe forme de ataşament ca: fibre de adeziune, arborizate, continue, lezate.adeziune, arborizate, continue, lezate.

Aspectul marginii interne a alveolei diferă cu Aspectul marginii interne a alveolei diferă cu vârsta, la tineri este foarte neted, apoi devine vârsta, la tineri este foarte neted, apoi devine aspru, inegal.aspru, inegal.

Osul spongios - un os trabecular, ocupă miezul Osul spongios - un os trabecular, ocupă miezul proceselor alveolare, localizat între osul fascicular proceselor alveolare, localizat între osul fascicular şi placa corticală. Este os de tip membranos, şi placa corticală. Este os de tip membranos, fibrilar, cu dispunere lamelară. În mijlocul fibrilar, cu dispunere lamelară. În mijlocul trabeculelor mari este prezent sistemul Hawers. trabeculelor mari este prezent sistemul Hawers. Trabeculele delimitează spaţii areolare cu măduvă Trabeculele delimitează spaţii areolare cu măduvă hematogenă în asociere cu vase limfatice.hematogenă în asociere cu vase limfatice.

Placa corticală formează zona de suprafaţă, Placa corticală formează zona de suprafaţă, respectiv placa externă (bucală) şi internă respectiv placa externă (bucală) şi internă (linguală) a proceselor alveolare. Se extinde de la (linguală) a proceselor alveolare. Se extinde de la creasta alveolară bucal sau labial spre limitele de creasta alveolară bucal sau labial spre limitele de jos ale alveolelor. Reprezintă os de tip compact jos ale alveolelor. Reprezintă os de tip compact fin, fibrilar, constituit din lamele longitudinale, fin, fibrilar, constituit din lamele longitudinale, circumferenţiale, susţinute de canale Hawers, cu circumferenţiale, susţinute de canale Hawers, cu sisteme haversiene variabile, ce anastomozează sisteme haversiene variabile, ce anastomozează cu canale Wolkmann. Între sisteme există lamele cu canale Wolkmann. Între sisteme există lamele interstiţiale. Între două alveole adiacente există un interstiţiale. Între două alveole adiacente există un proces alveolar interdentar.proces alveolar interdentar.

Gingia sau mucoasa gingivală - teritoriu specializat, Gingia sau mucoasa gingivală - teritoriu specializat, înalt adaptat al mucoasei orale, în jurul coletului înalt adaptat al mucoasei orale, în jurul coletului dintelui, extinzându-se apical asupra osului alveolar dintelui, extinzându-se apical asupra osului alveolar şi intervine în contact direct cu dintele prin şi intervine în contact direct cu dintele prin joncţiunea dentogingivală, implicată în susţinerea şi joncţiunea dentogingivală, implicată în susţinerea şi stabilizarea dintelui, motiv, care este considerată un stabilizarea dintelui, motiv, care este considerată un component al paradonţiului.component al paradonţiului.

Structural: formată dintr-un epiteliu stratificat Structural: formată dintr-un epiteliu stratificat keratinizat pavimentos cu zone nekeratinizate şi keratinizat pavimentos cu zone nekeratinizate şi parţial keratinizate, situat pe un ţesut conjunctiv parţial keratinizate, situat pe un ţesut conjunctiv subiacent, care formează lamina propria. Acest subiacent, care formează lamina propria. Acest epiteliu conţine un element particular – epiteliul de epiteliu conţine un element particular – epiteliul de joncţiune adiacent smalţului. Mucoasa gingivală joncţiune adiacent smalţului. Mucoasa gingivală este o varietate a celei masticatorii, dar modificată, este o varietate a celei masticatorii, dar modificată, datorită expunerii permanente la forţele mecanice, datorită expunerii permanente la forţele mecanice, dezvoltate în timpul masticaţiei.dezvoltate în timpul masticaţiei.

Gingia are trei zone mari:Gingia are trei zone mari: 1. 1. gingia liberă gingia liberă este porţiunea din gingie care este porţiunea din gingie care

înconjoară coletul dintelui. Nu este ataşată direct la înconjoară coletul dintelui. Nu este ataşată direct la dinte, delimitând sulcusul gingival ca fiind spaţiul dinte, delimitând sulcusul gingival ca fiind spaţiul dintre dinte şi gingia liberă. Ea are două zone: dintre dinte şi gingia liberă. Ea are două zone: rebordul şi suprafaţa propriu-zisărebordul şi suprafaţa propriu-zisă

2. gingia ataşată 2. gingia ataşată este porţiunea situată între este porţiunea situată între mucoasa gingivală liberă şi mucoasa alveolară.mucoasa gingivală liberă şi mucoasa alveolară.

3. gingia interdentară 3. gingia interdentară suntsunt porţiuni ale porţiuni ale gingiei care sunt localizate între coroanele dentare gingiei care sunt localizate între coroanele dentare adiacente. adiacente.

Teritorii gingivale:Teritorii gingivale: Gingia liberăGingia liberă Şanţul gingival liberŞanţul gingival liber Gingia ataşatăGingia ataşată Joncţiunea muco-gingivalăJoncţiunea muco-gingivală Şanţul interdentarŞanţul interdentar Papila interdentarăPapila interdentară ColulColul Sulcusul gingivalSulcusul gingival

Gingia liberă - porţiunea din gingie, ce Gingia liberă - porţiunea din gingie, ce înconjoară coletul dentar, delimitată de: înconjoară coletul dentar, delimitată de: marginea coronară, apicală (şanţul gingival marginea coronară, apicală (şanţul gingival liber), marginea internă / suprafaţa dintelui, liber), marginea internă / suprafaţa dintelui, suprafaţa externă (cavitatea vestibulară şi suprafaţa externă (cavitatea vestibulară şi orală). Prezintă două zone: rebordul şi orală). Prezintă două zone: rebordul şi suprafaţa propriu-zisă. Rebordul este orientat suprafaţa propriu-zisă. Rebordul este orientat spre suprafaţa smalţului, subţire, uşor rotungit, spre suprafaţa smalţului, subţire, uşor rotungit, festonat. Morfologic diferă în funcţie de vârstă. festonat. Morfologic diferă în funcţie de vârstă. Mucoasa gingiei libere este reprezentată de Mucoasa gingiei libere este reprezentată de un ţesut epitelial stratificat pavimentos şi un un ţesut epitelial stratificat pavimentos şi un ţesut conjunctiv dens subiacent.ţesut conjunctiv dens subiacent.

Şanţul gingival liber separă gingia liberă de cea Şanţul gingival liber separă gingia liberă de cea ataşată. Este un element inconstant (30%) şi ataşată. Este un element inconstant (30%) şi apare ca o linie fină sau depresiune, poziţie apare ca o linie fină sau depresiune, poziţie dependentă de o invaginare a epiteliului de dependentă de o invaginare a epiteliului de suprafaţă în dreptul fibrelor dentogingivale, care suprafaţă în dreptul fibrelor dentogingivale, care pornesc de la cementul cervical şi se extind în pornesc de la cementul cervical şi se extind în corionul gingival.corionul gingival.

Gingia ataşată – porţiunea, situată între mucoasa Gingia ataşată – porţiunea, situată între mucoasa gingivală liberă şi cea alveolară, de la şanţul gingivală liberă şi cea alveolară, de la şanţul gingival liber până la joncţiunea mucogingivală. gingival liber până la joncţiunea mucogingivală. Ataşată la suprafeţele radiculare şi procesele Ataşată la suprafeţele radiculare şi procesele alveolare prin intermediul fibrelor din corionul alveolare prin intermediul fibrelor din corionul epiteliului, care îi conferă imobilitate în raport cu epiteliului, care îi conferă imobilitate în raport cu planul osos subiacent. planul osos subiacent.

Gingia ataşată prezintă zone distincte Gingia ataşată prezintă zone distincte (vestibulară, linguală, interdentară şi (vestibulară, linguală, interdentară şi palatin/maxilară) şi în condiţii normale are palatin/maxilară) şi în condiţii normale are aspect de „coajă de portocală”, ce nu aspect de „coajă de portocală”, ce nu apare în alte zone a mucoasei orale. apare în alte zone a mucoasei orale. Mucoasa aici conţine un epiteliu stratificat Mucoasa aici conţine un epiteliu stratificat pavimentos cu orto- şi parakeratinizare cu pavimentos cu orto- şi parakeratinizare cu creste adânci, ce pătrund în ţesutul creste adânci, ce pătrund în ţesutul conjunctiv, formând papile înalte cu o conjunctiv, formând papile înalte cu o rezistenţă deosebită.rezistenţă deosebită.

Joncţiunea muco-gingivală - limita dintre Joncţiunea muco-gingivală - limita dintre mucoasa gingivală şi cea alveolară, mucoasa gingivală şi cea alveolară, foarte abruptă, cu aspect de solzi de foarte abruptă, cu aspect de solzi de peşte. Aici este prezent şanţul muco-peşte. Aici este prezent şanţul muco-gingival. Morfologic acest teritoriu gingival. Morfologic acest teritoriu reprezintă zona de tranziţie de la reprezintă zona de tranziţie de la epiteliul keratinizat la cel nekeratinizat şi epiteliul keratinizat la cel nekeratinizat şi lamina propria cu fibre dense de lamina propria cu fibre dense de colagen la cea laxă elastică. Clinic aici colagen la cea laxă elastică. Clinic aici culoarea roz pronunţată a mucoasei culoarea roz pronunţată a mucoasei alveolare trece la roz palidă a mucoasei alveolare trece la roz palidă a mucoasei gingivale.gingivale.

Şanţul interdentar este un şanţ vertical, Şanţul interdentar este un şanţ vertical, paralel cu axul longitudinal al dinţilor, paralel cu axul longitudinal al dinţilor, corespunde depresiunilor dintre corespunde depresiunilor dintre rădăcinile dinţilor adiacenţi.rădăcinile dinţilor adiacenţi.

Papilele interdentare - porţiuni de gingie, care Papilele interdentare - porţiuni de gingie, care umplu spaţiile interproximale dintre coroanele umplu spaţiile interproximale dintre coroanele dentare adiacente pe suprafeţele labiale şi dentare adiacente pe suprafeţele labiale şi linguale, fără a fi ataşate la structuri osoase. Au linguale, fără a fi ataşate la structuri osoase. Au formă conică, concavă sau triunghiulară. formă conică, concavă sau triunghiulară. Depresiunea la nivelul papilelor interdentare se Depresiunea la nivelul papilelor interdentare se numeşte colet sau colul papilelor interdentare cu numeşte colet sau colul papilelor interdentare cu un epiteliu pavimentos stratificat nekeratinizat un epiteliu pavimentos stratificat nekeratinizat mult mai subţire. Colul adesea prezintă semne de mult mai subţire. Colul adesea prezintă semne de inflamaţie, gingivită interdentară.inflamaţie, gingivită interdentară.

Sulcusul gingival este un spaţiu de forma unui Sulcusul gingival este un spaţiu de forma unui şanţ adânc, delimitat de suprafaţa dintelui şi şanţ adânc, delimitat de suprafaţa dintelui şi gingia liberă cu o cantitate redusă de fluid gingia liberă cu o cantitate redusă de fluid sulcular şi celule epiteliale descuamate. Dacă sulcular şi celule epiteliale descuamate. Dacă este mai adânc de 3mm este patologie şi se este mai adânc de 3mm este patologie şi se numeşte pungă parodontală cu cantitate înaltă de numeşte pungă parodontală cu cantitate înaltă de fluid în inflamaţiile gingivale.fluid în inflamaţiile gingivale.

În funcţie de diferite teritorii mucoasa În funcţie de diferite teritorii mucoasa gingivală prezintă elemente particulare.gingivală prezintă elemente particulare.

Mucoasa gingivală din gingia liberă, ataşată Mucoasa gingivală din gingia liberă, ataşată şi papilele interdentare conţine un epiteliu şi papilele interdentare conţine un epiteliu stratificat pavimentos ortokeratinizat cu stratificat pavimentos ortokeratinizat cu zone de para- sau nekeratinizate şi este zone de para- sau nekeratinizate şi este format din patru straturi: bazal, spinos, format din patru straturi: bazal, spinos, granular (foarte bine reprezentat) şi cornos. granular (foarte bine reprezentat) şi cornos. În epiteliul ortokeratinizat celulele anucleate În epiteliul ortokeratinizat celulele anucleate ale stratului superficial conţin în citoplasma ale stratului superficial conţin în citoplasma lor filamente de keratină. lor filamente de keratină.

În epiteliul parakeratinizat celulele stratului În epiteliul parakeratinizat celulele stratului cornos prezintă nuclei picnotici, intens coloraţi şi cornos prezintă nuclei picnotici, intens coloraţi şi puţine fibre de keratină sau absente în puţine fibre de keratină sau absente în citoplasma lor. Aici stratul granular este slab citoplasma lor. Aici stratul granular este slab dezvoltat sau poate lipsi. Epiteliul nekeratinizat dezvoltat sau poate lipsi. Epiteliul nekeratinizat are celule de suprafaţă cu nuclei menţinuţi şi are celule de suprafaţă cu nuclei menţinuţi şi citoplasma fărăfilamente de keratină; stratul citoplasma fărăfilamente de keratină; stratul cornos şi granular absente. Procesul de cornos şi granular absente. Procesul de keratinizare sau parakeratinizare incompletă keratinizare sau parakeratinizare incompletă apare datorită rehidratării celulelor superficiale apare datorită rehidratării celulelor superficiale prin preluarea unei cantităţi de fluid din cavitatea prin preluarea unei cantităţi de fluid din cavitatea orală. Turnoverul (mitoza) epiteliului oral este orală. Turnoverul (mitoza) epiteliului oral este extrem de înalt.extrem de înalt.

Epiteliul Gingival

Joncţiune Dentino-Gingivală