Lecţia 2Lecţia 2 ConstituireaConstituirea şişi evoluţia psihosociologiei evoluţia psihosociologiei pe plan mondial pe plan mondial

Planul lecţieiPlanul lecţiei

◙ ◙ Preistoria psihosociologieiPreistoria psihosociologiei◘ ◘ Antichitatea (sec. VI î.e.n. – sec. I e.n.)Antichitatea (sec. VI î.e.n. – sec. I e.n.)

◘◘ Secolele XIV – XIXSecolele XIV – XIX ◙ ◙ IIstoria psihosociologieistoria psihosociologiei◘ ◘ Fondatorii (1880 – 1934)Fondatorii (1880 – 1934)◘ ◘ Perioada clasică (1935 – 1960)Perioada clasică (1935 – 1960)◘ ◘ Perioada modernă (1961 – 1989)Perioada modernă (1961 – 1989)◘ ◘ Perioada contemporană (1990 – 2008)Perioada contemporană (1990 – 2008)

BibliografieBibliografie

Chelcea, S. (2002) Chelcea, S. (2002) Un secol de cercetări Un secol de cercetări psihosociologicepsihosociologice. Iaşi: Polirom.. Iaşi: Polirom.

Hersch, J. Hersch, J. [[19811981]](2006) (2006) Mirarea filozoficăMirarea filozofică. . Bucureşti: Humanitas.Bucureşti: Humanitas.

Ralea, M. şi Herseni, T. (1969) Ralea, M. şi Herseni, T. (1969) Introducere în Introducere în psihologia socialăpsihologia socială. Bucureşti: Editura . Bucureşti: Editura Ştiinţifică.Ştiinţifică.

Seneca, L.A. Seneca, L.A. [[f.a.f.a.]](1967) (1967) Scrisori către LuciliuScrisori către Luciliu. . Bucureşti: Editura Politică (Bucureşti: Editura Politică (Epistolae ad Epistolae ad LuciliumLucilium. Trad. rom. Gh. Guţu). . Trad. rom. Gh. Guţu).

Preistoria psihosociologieiPreistoria psihosociologiei

AntichitateaAntichitatea■ ■ IndiaIndia. . Legile lui ManuLegile lui Manu ( (Manawa Manawa

DharmasastraDharmasastra), anterioare sec. al VI –lea.), anterioare sec. al VI –lea. ◘ ◘ Societatea este constituită asemenea unei fiinţe.Societatea este constituită asemenea unei fiinţe.

■■ China:China: Confucius Confucius

■ ■ Antichitatea greacă şi romană:Antichitatea greacă şi romană: Platon, Platon, Aristotel, SenecaAristotel, Seneca

ConfuciusConfucius (cca 551-479 î.e.n.)(cca 551-479 î.e.n.)

● ● Natura este pătrunsă de o Natura este pătrunsă de o esenţă divină din care se esenţă divină din care se desprinde natura umană.desprinde natura umană.

● ● Fericirea – ameliorarea morală Fericirea – ameliorarea morală prin venerarea tradiţiilor.prin venerarea tradiţiilor.

● ● Poporul să se supună clasei Poporul să se supună clasei dominante şi aceasta să dominante şi aceasta să amelioreze condiţiile de trai.amelioreze condiţiile de trai.

● ● Elaborează conceptul de Elaborează conceptul de “jăn”, echivalent celui de “jăn”, echivalent celui de “omenie”.“omenie”.

● ● PPrietenia şi echitatea sunt rietenia şi echitatea sunt valori fundamentale.valori fundamentale.

PlatonPlaton şi şi AristotelAristotel

PlatonPlaton(427-347 î.e.n)(427-347 î.e.n)

Discipolul lui Socrate (470-399 î.e.n.)Discipolul lui Socrate (470-399 î.e.n.)Întemeiază la Atena o şcoală numită “Academia”.Întemeiază la Atena o şcoală numită “Academia”.Problema Problema polispolis-ului, a organizării statului, punct central în -ului, a organizării statului, punct central în

reflecţia filozofică (vezi lucrările reflecţia filozofică (vezi lucrările RepublicaRepublica şi şi LegileLegile).).Dialoguri filozofice: Dialoguri filozofice: Banchetul Banchetul (tema iubirii: posesie, dăruire (tema iubirii: posesie, dăruire

de sine).de sine).◙ ◙ ÎnÎn Republica Republica (“statul ideal” sau “ce trebuie să fie omul”): (“statul ideal” sau “ce trebuie să fie omul”): ● ● denunţă rolul corupător al artei; denunţă rolul corupător al artei; ●● societatea să fie societatea să fie

formată din trei caste (filozofi – sufletul raţional, nivelul formată din trei caste (filozofi – sufletul raţional, nivelul capului; gardieni – sufletul curajos, nivelul diafragmei; capului; gardieni – sufletul curajos, nivelul diafragmei; agricultori-meseriaşi – sufletul dorinţei, nivelul pântecelui); agricultori-meseriaşi – sufletul dorinţei, nivelul pântecelui); ●● castele dominante: comunitatea averilor, a femeilor şi a castele dominante: comunitatea averilor, a femeilor şi a copiilor copiilor ●● respinge în politică dreptul celui mai tare.respinge în politică dreptul celui mai tare.

■ ■ Mitul peşteriiMitul peşterii: o peşteră adâncă în care sunt înlănţuiţi nişte : o peşteră adâncă în care sunt înlănţuiţi nişte prizonieri cu faţa la perete. Prin spatele lor trece o cărare prizonieri cu faţa la perete. Prin spatele lor trece o cărare abruptă pe care se perindă oameni şi obiecte. Dincolo de abruptă pe care se perindă oameni şi obiecte. Dincolo de cărare arde un foc mare, iar mai în spate se află intrarea în cărare arde un foc mare, iar mai în spate se află intrarea în peşteră, prin care pătrund razele soarelui. Prizonierii nu-şi peşteră, prin care pătrund razele soarelui. Prizonierii nu-şi pot întoarce capul şi văd doar umbrele proiectate ale celor pot întoarce capul şi văd doar umbrele proiectate ale celor ce trec pe cărare. Ei iau umbrele drept realitate. ce trec pe cărare. Ei iau umbrele drept realitate.

Unul dintre prizonieri îşi smulge lanţurile: descoperă Unul dintre prizonieri îşi smulge lanţurile: descoperă cărarea, oamenii, lucrurile. Se târăşte afară din peşteră. Este cărarea, oamenii, lucrurile. Se târăşte afară din peşteră. Este orbit de lumina zilei. Descoperă o nouă lume. orbit de lumina zilei. Descoperă o nouă lume.

Coboară în peşteră pentru a-i îndemna pe prizonieri să nu se Coboară în peşteră pentru a-i îndemna pe prizonieri să nu se mai lase amăgiţi de umbre. Dar nu mai poate distinge nimic mai lase amăgiţi de umbre. Dar nu mai poate distinge nimic în întunericul peşterii şi cei înlănţuiţi râd de el.în întunericul peşterii şi cei înlănţuiţi râd de el.

■ ■ Care este semnificaţia mitului peşterii? Ce sunt umbrele? Care este semnificaţia mitului peşterii? Ce sunt umbrele? Ce reprezintă focul? Dar lucrurile şi fiinţele care se perindă Ce reprezintă focul? Dar lucrurile şi fiinţele care se perindă pe cărare? Dar Soarele? pe cărare? Dar Soarele? (vezi J. Hersch, 1981/2006, 33).(vezi J. Hersch, 1981/2006, 33).

Aristotel Aristotel (384-322 î.e.n.)(384-322 î.e.n.)

Discipol al lui Platon, învăţătorul tânărului Alexandru.Discipol al lui Platon, învăţătorul tânărului Alexandru.Întemeiază la Atena Şcoala “peripatetică” sau Liceul.Întemeiază la Atena Şcoala “peripatetică” sau Liceul.Opera lui Aristotel acoperă toate domeniile.Opera lui Aristotel acoperă toate domeniile.◙ ◙ Omul – fiinţă socială (Omul – fiinţă socială (zoon politikonzoon politikon), adică membru al unui ), adică membru al unui

polis polis (oraş-stat).(oraş-stat).În În Politica Politica analizează 158 de legi (aduse de Alexandru analizează 158 de legi (aduse de Alexandru

Macedon, fostul său elev).Macedon, fostul său elev).◘ ◘ Cele trei forme de guvernare: monarhia, aristocraţia şi Cele trei forme de guvernare: monarhia, aristocraţia şi

republica pot conduce la forme degradate: tirania, oligarhia, republica pot conduce la forme degradate: tirania, oligarhia, demagogia.demagogia.

În cele trei În cele trei EticiEtici ( (nichomahicănichomahică, , cea marecea mare, , eudemicăeudemică) ) analizează fenomene analizează fenomene PS PS precum prietenia (“un suflet cu precum prietenia (“un suflet cu două trupuri), ospitalitatea, dragostea faţă de patrie etc. două trupuri), ospitalitatea, dragostea faţă de patrie etc.

Aristotel dă “cea mai potrivită definiţie a Aristotel dă “cea mai potrivită definiţie a psihologiei sociale” psihologiei sociale” (M. Ralea şi T. Herseni, 1969, 196):(M. Ralea şi T. Herseni, 1969, 196):

““A trăi înseamnă a simţi şi a cunoaşte; A trăi înseamnă a simţi şi a cunoaşte;

în consecinţă, a trăi laolaltă înseamnă în consecinţă, a trăi laolaltă înseamnă

a simţi împreună şi a cunoaşte împreună”.a simţi împreună şi a cunoaşte împreună”.

Lucius Annaeus SenecaLucius Annaeus Seneca(4 î.e.n.- 65 e.n.)(4 î.e.n.- 65 e.n.)

““A trăi în conformitate cu A trăi în conformitate cu natura”(natura”(Vivere secundum Vivere secundum naturamnaturam).).

■ ■ Rectitudinea morală: curaj, Rectitudinea morală: curaj, justiţie, libertate.justiţie, libertate.

◙ ◙ Scrisori către LuciliuScrisori către Luciliu““Omul este sfânt pentru om” Omul este sfânt pentru om”

((Homo sacra res hominiHomo sacra res homini).).◙ ◙ Despre binefaceriDespre binefaceri ((De beneficiisDe beneficiis): ):

comportamentul prosocial.comportamentul prosocial.

Contribuţiile filozofilor, moraliştilor, Contribuţiile filozofilor, moraliştilor, scriitorilor, oamenilor politiciscriitorilor, oamenilor politici (sec. XVI-XIX)(sec. XVI-XIX)

NicolNicolòò Machiavelli Machiavelli

Michel de MontaigneMichel de Montaigne

La RochefoucauldLa Rochefoucauld

Blaise PascalBlaise Pascal

Baruch SpinozaBaruch Spinoza

La BruyLa Bruyèèrere

MontesquieuMontesquieu

NicolNicolòò Machiavelli Machiavelli (1469-1527)(1469-1527)

◙ ◙ Principele Principele (1516)(1516)

◘ ◘ termenul de “opinie publică”;termenul de “opinie publică”;◘ ◘ interesele interesele şşi forţa dictează în i forţa dictează în

politică;politică;◘ ◘ conducătorii să merite conducătorii să merite

afecţiunea poporului;afecţiunea poporului;◘ ◘ manipularea comportamentală manipularea comportamentală

ca alternativă la conducerea ca alternativă la conducerea prin forţă.prin forţă.

■■ Termenul de “machiavelism” Termenul de “machiavelism” (Scala Mach IV)(Scala Mach IV)

Michel de MontaigneMichel de Montaigne (1533-1592)(1533-1592)

■ ■ Este reprezentativ pentru Este reprezentativ pentru gândirea Renaşterii.gândirea Renaşterii.

◙ ◙ Eseuri Eseuri (1580)(1580)Împotriva prejudecăţilor Împotriva prejudecăţilor

medievale.medievale.Promovează observaţia şi Promovează observaţia şi

autoobservaţia.autoobservaţia.Reflecţii despre persuasiune, Reflecţii despre persuasiune,

sinceritate, compasiune, sinceritate, compasiune, gelozie, complezenţă, gelozie, complezenţă, comunicare.comunicare.

● ● Încrederea în bunătatea celorlalţi este o dovadă Încrederea în bunătatea celorlalţi este o dovadă sigură a propriei tale bunătăţi.sigură a propriei tale bunătăţi.

● ● E mai greu să păstrezi banii decât să-i câştigi.E mai greu să păstrezi banii decât să-i câştigi.

● ● Nu există replică mai usturătoare decât dispreţul Nu există replică mai usturătoare decât dispreţul tăcut.tăcut.

● ● A filozofa înseamnă a te îndoi.A filozofa înseamnă a te îndoi.

● ● Cine nu are memorie bună nu trebuie să mintă.Cine nu are memorie bună nu trebuie să mintă.

● ● Obişnuinţa ne ascunde adevărata faţă a lucrurilor.Obişnuinţa ne ascunde adevărata faţă a lucrurilor.

● ● Adevărata oglindă a vorbelor noastre este cursul Adevărata oglindă a vorbelor noastre este cursul vieţii noastre.vieţii noastre.

La RochefoucauldLa Rochefoucauld (1613-1680)(1613-1680)

Cugetări sau maxime Cugetări sau maxime moralemorale::

Portretul omului epocii Portretul omului epocii sale.sale.

Modelul “omului Modelul “omului onest”.onest”.

Analiza egoismului, Analiza egoismului, geloziei, minciunii geloziei, minciunii etc.etc.

A intuit sistemul A intuit sistemul ““rol-status”.rol-status”.

● ● Nu eşti niciodată atât de ridicol prin calităţile pe care Nu eşti niciodată atât de ridicol prin calităţile pe care le ai pe cât eşti prin cele pe care te prefaci că le ai.le ai pe cât eşti prin cele pe care te prefaci că le ai.

● ● Când ridicăm în slăvi afecţiunea pe care o au Când ridicăm în slăvi afecţiunea pe care o au prietenii pentru noi, adesea o facem nu atât din prietenii pentru noi, adesea o facem nu atât din recunoştinţă, cât din dorinţa de a ni se aprecia recunoştinţă, cât din dorinţa de a ni se aprecia meritul.meritul.

● ● Dacă am fi noi înşine fără cusururi, n-am simţi atâta Dacă am fi noi înşine fără cusururi, n-am simţi atâta plăcere să le descoperim la alţii.plăcere să le descoperim la alţii.

● ● Ipocrizia este un omagiu pe care viciul îl aduce Ipocrizia este un omagiu pe care viciul îl aduce virtuţii.virtuţii.

● ● Adeseori, ne-ar fi ruşine de faptele noastre cele mai Adeseori, ne-ar fi ruşine de faptele noastre cele mai frumoase dacă lumea ar cunoaşte motivele care le-frumoase dacă lumea ar cunoaşte motivele care le-au determinat.au determinat.

Blaise PascalBlaise Pascal (1623-1662)(1623-1662)

Cugetări Cugetări (1670, postum)(1670, postum)

◘◘ Omul nu este decât o trestie dintre Omul nu este decât o trestie dintre cele mai slabe ale naturii, dar este o cele mai slabe ale naturii, dar este o trestie cugetătoare. Nu este nevoie trestie cugetătoare. Nu este nevoie ca întreg universul să se înarmeze ca întreg universul să se înarmeze pentru a-l strivi; un abur, o picătură pentru a-l strivi; un abur, o picătură de apă sunt de ajuns ca să-l ucidă. de apă sunt de ajuns ca să-l ucidă. Dacă universul l-ar strivi, omul ar fi Dacă universul l-ar strivi, omul ar fi totuşi mult mai nobil, pentru că el totuşi mult mai nobil, pentru că el îşi dă seama că moare, pe când îşi dă seama că moare, pe când universul nu ştie nimic despre universul nu ştie nimic despre avantajul său.avantajul său.

Baruch SpinozaBaruch Spinoza (1637-1677)(1637-1677)

◘◘ A intuit teoria relaţiilor A intuit teoria relaţiilor interpersonale, formulată trei interpersonale, formulată trei secole mai târziu de către secole mai târziu de către Fritz Heider.Fritz Heider.◘◘ A sesizat rolul percepţiei A sesizat rolul percepţiei sociale.sociale.

Ethica more geometrico demonstrata Ethica more geometrico demonstrata (terminată în 1676, (terminată în 1676, publicată postum).publicată postum).

““M-am străduit neîncetat să nu ridiculizez, să nu deplâng şi M-am străduit neîncetat să nu ridiculizez, să nu deplâng şi nici să dispreţuiesc acţiunile umane, ci să le înţeleg.”nici să dispreţuiesc acţiunile umane, ci să le înţeleg.”

La BruyLa Bruyèèrere (1645-1696)(1645-1696) ◙ ◙ Caracterele sau Caracterele sau moravurile acestui veacmoravurile acestui veac (1688)(1688)

Comportamentele sociale:Comportamentele sociale:

““omul care se vede” omul care se vede” vorbeşte despre “omul vorbeşte despre “omul care nu se vede”.care nu se vede”.

Analiza unor fenomene Analiza unor fenomene psihosociologice: psihosociologice: comunicarea verbală, comunicarea verbală, prietenia, dragostea.prietenia, dragostea.

●● Mai adeseori, din orgoliu decât din lipsă de înţelegere Mai adeseori, din orgoliu decât din lipsă de înţelegere ne opunem cu atâta îndârjire părerilor celor mai ne opunem cu atâta îndârjire părerilor celor mai comune: găsim primele locuri ocupate în tabăra cea comune: găsim primele locuri ocupate în tabăra cea bună şi nu vrem cu niciun chip locuri de codaşi.bună şi nu vrem cu niciun chip locuri de codaşi.

● ● Adevărata iubire este la fel cu apariţia duhurilor: toată Adevărata iubire este la fel cu apariţia duhurilor: toată lumea vorbeşte despre ele, dar puţini au văzut aşa lumea vorbeşte despre ele, dar puţini au văzut aşa ceva.ceva.

● ● Bătrânilor le place să dea poveţe bune, ca să se Bătrânilor le place să dea poveţe bune, ca să se consoleze că nu mai sunt în stare să dea exemple rele.consoleze că nu mai sunt în stare să dea exemple rele.

● ● Există oameni care n-ar fi fost nicicând îndrăgostiţi Există oameni care n-ar fi fost nicicând îndrăgostiţi dacă n-ar fi auzit niciodată vorbindu-se de dragoste.dacă n-ar fi auzit niciodată vorbindu-se de dragoste.

MontesquieuMontesquieu (1689-1755)(1689-1755)

◙ ◙ Scrisori persaneScrisori persane (1721) (1721)

Discută despre “caracterele naţiunilor”, prefigurând Discută despre “caracterele naţiunilor”, prefigurând tema “identităţii sociale”.tema “identităţii sociale”.

Denunţă prejudecăţile francezilor.Denunţă prejudecăţile francezilor.- Cum poate fi cineva persan?Cum poate fi cineva persan?- Cum poate fi cineva francez?Cum poate fi cineva francez?

◙ ◙ Spiritul legilorSpiritul legilor (1749) (1749)

Societatea este guvernată de legi, de “raporturi Societatea este guvernată de legi, de “raporturi necesare care derivă din natura lucrurilor”. necesare care derivă din natura lucrurilor”.

●● ““Tot cetăţeanul este Tot cetăţeanul este dator să moară pentru dator să moară pentru patria sa, nimeni nu patria sa, nimeni nu este silit să mintă de este silit să mintă de dragul ei.”dragul ei.”

● ● ““Când am călătorit în Când am călătorit în ţări străine, m-am legat ţări străine, m-am legat de fiecare dintre ele ca de fiecare dintre ele ca şi cum ar fi fost şi cum ar fi fost propria mea ţară.”propria mea ţară.”

MontesquieuMontesquieu

■ ■ IIstoria psihosociologieistoria psihosociologiei

◘ ◘ Fondatorii (1880 – 1934)Fondatorii (1880 – 1934)

◘ ◘ Perioada clasică (1935 – 1960)Perioada clasică (1935 – 1960)

◘ ◘ Perioada modernă (1961 – 1989)Perioada modernă (1961 – 1989)

◘ ◘ Perioada contemporană (1990 – 2008)Perioada contemporană (1990 – 2008)

Fondatorii (1880 – 1934)Fondatorii (1880 – 1934)Max RingelmannMax Ringelmann Gabriel TardeGabriel Tarde Gustave Le BonGustave Le Bon Norman TriplettNorman Triplett Wilhelm WundtWilhelm Wundt William McDougallWilliam McDougall Edward A. RossEdward A. Ross Charles H. CooleyCharles H. Cooley Floyd H. AllportFloyd H. Allport Jacob L. MorenoJacob L. Moreno

Max RingelmannMax Ringelmann (1861-1931)(1861-1931)

Recherches sur les moteurs animés: Travail de l'homme, Recherches sur les moteurs animés: Travail de l'homme, Annales de l'Institut National AgronomiqueAnnales de l'Institut National Agronomique , , 1913, seria a 1913, seria a II-a,II-a, vol. 12, p vol. 12, pp.p. 1-40. 1-40.

““Efectul Ringelmann” → “Frânarea socială” (“Efectul Ringelmann” → “Frânarea socială” (“social loafingsocial loafing”, ”, Bibb LatanBibb Latanéé, 1934), 1934)

Gabriel TardeGabriel Tarde (1843 – 1904)

Les lois de l'imitationLes lois de l'imitation (1890) (1890)

La psychologie économiqueLa psychologie économique

(1902-(1902-1901903) 3)

Gustave Le BonGustave Le Bon (1841 – 1931)(1841 – 1931)

Psychologie des Psychologie des foulesfoules ((18951895))

Les opinions et les Les opinions et les croyancescroyances ((19111911))

Aphorismes du temps Aphorismes du temps présentprésent ((19131913))

Aphorismes du temps présentAphorismes du temps présent ((19131913))

Voinţele slabe se traduc într-un discurs; voinţele puternice Voinţele slabe se traduc într-un discurs; voinţele puternice se traduc prin faptese traduc prin fapte..

Un adevăr prea clar încetează în scurt timp să mai fie un Un adevăr prea clar încetează în scurt timp să mai fie un adevăr fecundadevăr fecund..

Setea de egalitate nu este, adesea, decât o formă Setea de egalitate nu este, adesea, decât o formă mărturisibilă a dorinţei de a avea inferiori şi nu mărturisibilă a dorinţei de a avea inferiori şi nu superiorisuperiori..

La mulţi oameni, cuvântul precede gândirea. Ei ştiu la ce se La mulţi oameni, cuvântul precede gândirea. Ei ştiu la ce se gândesc abia după ce au auzit ceea ce au spusgândesc abia după ce au auzit ceea ce au spus..

Cine urmăreştCine urmăreştee laudă se îndoieşte de propria sa valoare laudă se îndoieşte de propria sa valoare..

Norman Triplett (1861(1861––1931)1931)

Triplett, N. (1898). The Triplett, N. (1898). The dynamogenic factors in dynamogenic factors in pacemaking and competition. pacemaking and competition. American Journal of American Journal of PsychologyPsychology, 9, 507-533, 9, 507-533. .

Efectul de “facilitare socială” Efectul de “facilitare socială”

→ → Facilitarea socială, Robert Facilitarea socială, Robert Zajonc, Zajonc, 19651965..

Wilhelm M. WundtWilhelm M. Wundt (1832–1920)

Grundzüge der Grundzüge der physiologischen physiologischen PsychologiePsychologie, , 18741874

VVöölkerpsychologie: eine lkerpsychologie: eine Untersuchung der Untersuchung der Entwicklungsgesetze Entwicklungsgesetze von Sprache, Mythus von Sprache, Mythus und Sitte und Sitte (1900-1920)(1900-1920)

William McDougallWilliam McDougall (1871–1938)(1871–1938)

An Introduction to An Introduction to Social PsychologySocial Psychology (1908(1908))

The Group MindThe Group Mind

(1920(1920))

Edward A. RossEdward A. Ross (1866–1951)(1866–1951)

■ Social ControlSocial Control (1901) (1901)

■ Sin and SocietySin and Society (1907) (1907)

■ Social PsychologySocial Psychology (1908) (1908)

■ The Principles of The Principles of SociologySociology (1920) (1920)

Charles H. CooleyCharles H. Cooley (1864–1929)(1864–1929)

1902: 1902: Human Nature and Human Nature and the Social Orderthe Social Order ((revrevăzută,ăzută, 1922 1922))

1909: 1909: Social Social Organization: a Study Organization: a Study of the Larger Mindof the Larger Mind..

1930: 1930: Sociological Sociological Theory and Social Theory and Social ResearchResearch..

Floyd H. Allport (1890(1890––1978)1978)

Social psychologySocial psychology (1924)(1924)

Institutional behaviorInstitutional behavior ((19331933))

The J-curve hypothesis of The J-curve hypothesis of conforming behaviorconforming behavior ((19341934))

Toward a science of public Toward a science of public opinionopinion ((19371937))

Jacob L. MorenoJacob L. Moreno (1889–1975)(1889–1975)

■ Who Shall Survive? A New Approach to the Problem of Human Interrelations (1934)

■ Sociometry in a Cooperative Community (1938)

Perioada clasică (1935 – 1960)Perioada clasică (1935 – 1960)

Muzafer SherifMuzafer Sherif

John L. DollardJohn L. Dollard

Ronald LippittRonald Lippitt

Theodor M. NewcombTheodor M. Newcomb

Kurt LewinKurt Lewin

Fritz HeiderFritz Heider

Solomon E. AschSolomon E. Asch

Leon FestingerLeon Festinger

Stanley SchachterStanley Schachter

Carl I. HovlandCarl I. Hovland Hadley CantrilHadley Cantril Robert F. BalesRobert F. Bales Albert BanduraAlbert Bandura Gordon W. AllportGordon W. Allport Abraham H. MaslowAbraham H. Maslow Harold D. LasswellHarold D. Lasswell Alfred C. KinseyAlfred C. Kinsey Erik H. EriksonErik H. Erikson Alwin GouldnerAlwin Gouldner

Perioada modernă (1961 – 1989)Perioada modernă (1961 – 1989)

George C. HomansGeorge C. Homans

Jack W. BrehmJack W. Brehm

Jean StoetzelJean Stoetzel

Stanley MilgramStanley Milgram

William J. McGuireWilliam J. McGuire

Morton DeutschMorton Deutsch

Elaine Walster (Hatfield)Elaine Walster (Hatfield)

Leonard BerkowitzLeonard Berkowitz

Robert B. ZajoncRobert B. Zajonc

Serge MoscoviciSerge Moscovici Edward T. HallEdward T. Hall Julian B. RotterJulian B. Rotter Robert SommerRobert Sommer Daryl J. BemDaryl J. Bem Robert RosenthalRobert Rosenthal Irving M. PiliavinIrving M. Piliavin Henri TajfelHenri Tajfel Herbert BlumerHerbert Blumer Philip G. ZimbardoPhilip G. Zimbardo Jean MaisonneuveJean Maisonneuve

Ellen BerscheidEllen Berscheid Bibb LatanBibb Latanéé John M. DarleyJohn M. Darley John C. TurnerJohn C. Turner Edward E. JonesEdward E. Jones Irving L. JanisIrving L. Janis Elliot AronsonElliot Aronson Donald T. CampbellDonald T. Campbell Robert B. CialdiniRobert B. Cialdini Wilem DoiseWilem Doise Malvin J. LernerMalvin J. Lerner

Icek AjzenIcek Ajzen Keneth j. GergenKeneth j. Gergen Shelley E. TaylorShelley E. Taylor Philip BrickmanPhilip Brickman Daniel Bar-TalDaniel Bar-Tal Michael ArgyleMichael Argyle Bernard RimBernard Riméé Robert S. FeldmanRobert S. Feldman Alice H. EaglyAlice H. Eagly Robert J. SternbergRobert J. Sternberg Denise JodeletDenise Jodelet

Perioada contemporană (1990 – 2008)Perioada contemporană (1990 – 2008) James C. ColemanJames C. Coleman

Donald M. TaylorDonald M. Taylor

Gilles FerrGilles Ferrééolol

Jean-LJean-Lééon Beauvoison Beauvois

Jean-NoJean-Noëël Kapfererl Kapferer

Jozef M. NuttinJozef M. Nuttin

Hazel R. MarkusHazel R. Markus

Pierre De VisscherPierre De Visscher

Robert S. BaronRobert S. Baron

Jerry ParottJerry Parott

Susan T. FiskeSusan T. Fiske

Juan Antonio PJuan Antonio Péérezrez

Shelly ChaikenShelly Chaiken

Richard Y. BourhisRichard Y. Bourhis

Jacques-Philippe LeyensJacques-Philippe Leyens

Vincent YzerbytVincent Yzerbyt

David G. MayersDavid G. Mayers

Jean- Claud AbricJean- Claud Abric

Tvetan TeodorovTvetan Teodorov

Ewa Drozda-SenkowskaEwa Drozda-Senkowska

Arie W. KruglanskiArie W. Kruglanski

Antony S. R. MansteadAntony S. R. Manstead

Mahzarin BanajiMahzarin Banaji

Robert FarrRobert Farr

Bella M. DePauloBella M. DePaulo

Fathali M. MogaddamFathali M. Mogaddam

Cecilia L. RidgewayCecilia L. Ridgeway

Irving CrespiIrving Crespi

Russell H. FazioRussell H. Fazio

BibliografieBibliografie

Krâsiko, V.G. Krâsiko, V.G. [2005](2007) [2005](2007) Psihologia socialăPsihologia socială. . Bucureşti: Editura EuroPress Group (Trad. Rom. V. Bucureşti: Editura EuroPress Group (Trad. Rom. V. Poleanu)Poleanu)