ANUL I. Nr. 3. 3 LEI MAIU, 1932.

Organ de îndrumări şi informatiuni şcolare APARE LUNAR

cu colaborarea Membrilor Corpului Didactic Primar

Redacţia şi Ad-ţia: la Subrevizoratul Şcolar Director, DIONISIE POPESGU, subrev. şcolar

Abonam. 100 lei anual Anunciuri

d u p e î n v o i a l ă .

V O R B E R E G A L E „în clipele grele prin care trece Tara, fac cel mal cald apel tuturor fiilor săi, la cea mai sinceră ş i desinteresată colaborare, pentru desvoltarea forţe­lor ei Vi i". CAROL II, Regele tuturor Românilor

M. S. REGELE CAROL II, Voevodul culturii Române.

Ce trebue să facă tot omul 1) Să te scoli din zori, ca să strângi comori. 2) Să munceşti întins să capeţi cuprins. 3) Să vorbeşti puţin, să nu bei de loc. 4) Să economiseşti într'una şi s'asculţi cuvântul pre­

otului şi învăţătorului. 5) Să dai ascultare autorităţilor de Sat, Jud., Stat. 6) Să-ţi trimiţi regulat copii la şcoală, dându-le tot

ce le trebueşte. 7) Să-ţi achiţi regulat datoriile către: corn., judeţ, Stat. 8) Să respecţi bunul public, căci ţie-ţi trebueşte. 9) Să vorbeşti frumos şi cu respect de autorităţi şi

de Guvernul Tării, căci pentru binele tău muncesc. 10) Să te rogi bunului Dumnezeu, pentru sănătatea

M. S. Regelui Carol II.

LIGA CULTURALĂ

Liga Culturală e veriga care uneşte în-tr'un singur tot pe toţi cei de un sânge şi de o lege. Liga e păstrătoarea daunelor, credinţei, portului şi limbei noastrem strămoşeşti, prin faptul câ le cultivă neîncetat.

Mijloacele ei de luptă sunt învăţătura si credinţa. învăţătura se capătă în şcoală iar credinţa în biserică. Deci şcoala în unire cu biserica sunt chemate să organizeze „Liga Culturală", în care pot găsi loc să lucreze toţi românii cu pricepere şi cu dor de mai bine.

Membrii „Ligii Culturale" —şi membrii ei pot deveui toţi locuitorii satului— merg în

Marele învăţat al Neamului Român. Primul Ministru a! României D-l Profesor N. IORGA, Părintele „Ligii Culturale".

fiecare sâmbătă la şcoala satului, la o oră hotărâtă după învoială, unde se ţine şezătoare culturală. La şezătoare se citesc cărţi din

biblioteca şcoalei, se face rezumatul celor citite cu preotul şi învăţătorul, ascultă cuvân­tul autorităţilor comunale, se pun la cale lu­cruri bune, frumoase, de interes general, etc.; iar dumineca merg la biserică, unde cu toţii ascultă slujba sau cântă cântece religioase,

E o datorie de onoare pentru preot şi învăţător ca să pună imediat bază „Ligii Culturale" în satul unde încă rí a luat fiinţă.

„Liga Culturală" reformează satul în în lucruri bune şi de folos general, înfrăţind pe toţi, promovând cultura, întărind credinţa,

Faceţi-o şi vă veţi convinge! — oxo —

I N P R A G

In pragul casei tale, omule, se opresc mulţi, dar nu toţi au ăcelaş gând.

Cel ce-ţi vorbeşte despre gospodăria ta şi-ţi dă şi reţeta practică d'a agonisi mai cu spor, ascultă-1; iar dacă-ţi vine altul sau te cheamă dela treaoa ta să-ţi spună că Guvernul de ieri sau de mâine va face mai mult ca cel de azi, nu-1 crede, trimite-1 în urma lui, că nu spune adevăr.

Guvernul de ieri, cel de azi, ca şi cel de mâine s'a trudit, se trudeştei şi se va trudi pentru binele general al Ţării, dar ele nu pot să facă să prospereze şi gospodăria noastră, a fiecăruia în parte. Aci atârnă de noi: Cum ne aßternem aşa dormim.

Cel ce cheltueşte peste ce câştigă, cin'se scoală la prânz şi se culcă la chindie, etc., unuia ca acesta şi Dumnezeu de i-ar arunca cu lopata, tot sărac va fi; iar noi nu putem avea mai mult decât ceea ce agonisim prin sudoarea f runtei, prin muncă, zi de zi, şi eco­nomie, ceas cu ceas.

O. P. Calmăţuî.

— oxo —

COLONIILE ŞCOLARE

Oricine trece prin şcoalele primare din judeţul nostru, bagă de seamă—dacă vrea să vadă — în bănci: feţe stinse, galbene, corpuri subţiri şi deşirate, fără muşchi, firi anemiate şi scrofuţoase.

Înfăţişarea aceasta ne-arată că organis­mul elevilor copii noştri— sufere de diferite

boale, care-1 rod înăuntru sau c'au avut parte de un aer rău, hrană insuficientă, etc.

Copilaşii aceştia ai noştri, aşa de stinşi şi de jigăriţi, ne vor moşteni în viaţă, sunt urmaşii noştrii, viitorii cetăţeni de mâine. E de datoria noastră dar a tuturora ca să ne îngrijim şi de sănătatea -lor trupească, căci numai aşa vor avea şi pe cea sufletească. Minte sănătoasă numai în corp sănătos se află.

Fiecărui părinte, în parte, poate-i este greu, ca să-şi ducă copilul într'o localitate cu aier curat sau într'o staţiune balneară, lucru ce-ar avea înrâurire hotărâtoare asupra sănă­tăţii, dar dacă se întovărăşesc 30-40-50 părinţi, şi-şi trimit copii sub conducerea unui profesor, într'o localitate, atunci treaba se uşurează.

Grupa aceasta de: 30-40-50 şcolari cari ar merge din judeţul nostru, în alt judeţ, la munte sau la mare, sub conducerea unui profesor sau profesoară, se chiamă „Colonie Şcolară".

In toate judeţele Ţării prefecţii, primarii şi chiar oamenii particulari au dat mare aten­ţiune coloniilor şcolare, subscriind sume de bani, spre a constitui „Coloniile" numai judeţul Olt a rămas în urma tuturor, căci până azi Jn judeţul nostru nu s'a format nici-o colonie.

Astfel fiind „Curierul şcoalei pentru po­por" propune formarea de-colonii şcolare, pe vacanţă, şi pentru copii jud. Olt. fără aş-i face din aceasta un -titlu de merit.

Meritul va fi întreg al celor ce vor sub­scrie şi vărsa la subrevizoratul şcolar al jude­ţului —unde şe vor forma coloniile— o cât de mică suma pentru fondul coloniilor şcolare.

Nădăjduim că D-l Prefect al judeţului, care e un om de fapte nu de vorbe, că D-l Primar al oraşului, un iubitor al celor nevoiaşi ca şi toţi D-nii Primari ai celor 104 comuue rurale şi preşedinţii Comitetelor şcolare, se vor grăbi să subscrie sumele necesare, instituind chiar comisiunea care s'aleagă şi să claseze pe copii suferinzi.

Propunem formarea a două Colonii a câte 50 elevi: una la munte, alta la mare.

Fiecare comună şi comitet şcolar va trimite elevi în măsura sumei ce subscrie, înţelegând câte 1000 lei de cap.

Snbscripţiile si înscrierile se fac la Sub-revizoratut şcolar, în Slatina.

— oxo —

„Curierul şcoalei

Picuri de adevăr

* Pe măgar îl conduci cu bâta, pe calul de sân­ge cu pintenul, iar pe om cu vorba; totul depinde de cămaşa cu care e îmbrăcat.

* Nobleţea se moşteneşte, virtutea se câştigă şi virtutea singură preţueşte atât cât sângele nu poate preţui.

* Tot e mai bună o spadă ruptă, decât o mână dezarmată.

* Protectiunea străinului e ca umbra acelor arbori, cari omoară tot ce acopere.

* O mamă bună preţueşte cât o suia de pro­fesori.

* Spiritele mediocre condamnă, de regulă, tot • ceace trece peste priceperea lor.

* Datoria în prim rând; iar în al doilea folosul, ce aduce împlinirea.

* Cu cei mari să te porţi ca şi cu focul; prea aproape te frige, prea departe îngheţi.

* Mulţumirea constă în puţine trebuinţi, nu în multă avere.

* Ascultaţi pe mai marii voştri şi vă supuneţi Jor, căci ei pentru voi veghează.

Adunate de Câlmâţui.

S0BREV1ZQRAT0L ŞCOLAR DE OLT Oficială. N-o. 2032.

1932, Aprilie 20.

Domnule Director, Am onoare a vă face cunoscut, spre

întocmai executare, următoarele: 1. Cu ord. No. 39.824/932 M. I. recomandă

€omit. Şcolare cartea: Flori anuale şi bisanuale de N. lacobi.

2. Cu ord. No. 17.572/932 M. I. recomandă introducerea maşinei de tors „Regina Maria" la cursul complementar.

3. Idem tabloul cu cele şase feluri de altoiri, care se poate procura cu 100 lei, dela Goleştii-Badii, jud. Muscel.

4. Idem cu No. 46.721/932 harta editată de revista: România maritimă şi fluvială, str. Aristide Briand N-o. 16 Bucureşti.

5. Idem, idem, veţi ţine, în afară de orele de curs, la dispoziţia personalului didactic al şc. de agric. horticultura, gosp. casnică, localul Şcoalei, pentru conferinţe şi îndrumări.

6 Idem, idem, lucrarea D-lor Maior N. Glogoreanu şi L-t Adjemian —Portretul M. S. R. Carol II, format numai din litere—. Cine

penfrq popor* 3,

doreşte să-1 aibă se va adresa str, Menelas-Germani 19 Bucureşti.

7. Veţi da un caracter cât mai pompos Serbării „Sădirea pomilor" punând la contri­buţie toată puterea D-v. sufletească, pentruca acest ram de bogăţie să fie înbrăţişat de agricultori.

8. Explicaţi că numai acei săteni vor bene­ficia de legea conversiunii, cari vor avea plătite dările la zi către: comună, judeţ, stat, şi cari vor munci pământul dupe indicaţiile Ministerului de Domenii şi agricultură.

9. In afară de ziua „Sădirii pomilor" se recomandă ca elevii cl. V, VI şi VII sa lucreze la plantari, pentru împăduriri de orice fel, pe terenurile fixate de ocoalele silvice, cu plată, din care veţi reţine Vi sau chiar Va pentru Com. Şcolare.

10. Se recomandă —fără a se impune— caietul de vacanţă pentru elevii Sc. primare, întocmit de D-na Elena Cordoneanu.

11. Depuneţi stăruinţă şi înnaintaţi urgent bugetele comitetelor şcolare spre aprobare.

12. Raportaţi: a) Fiecare sfârşit de lună —raportul lunar,— b) Orice eveniment demn de semnalat se petrece în Corn. D-v; c ) . Manifestările Culturale: şezătoare, serbare, conferinţe, etc., acestea din urmă săptămânal.

13. Povăţuiţi pe D-nii preşediuţi de Comitet, cari nu simt destulă dragoste pentru şcoală şi cari n'ar avea calităţile cerute, ca să lase locul unuia mai harnic.

14. Stăruiţi ca'n vacanţa Paştelui localul şcoalei pe dinăuntru să fie: văruit şi spălat pe jos, cu apă sodată, dupe care veţi motoriza.

15. Stăruiţi s'aveţi din timp mijloace sufi­ciente pentru reparaţiunile cele mari din timpul vacanţei şi combustibil.

16. Daţi toată atenţiunea lucrărilor din grădinile şcolare şi câmp de experienţă pentrucă aceste lucrări să poată fi pe drept numite lucrări model pentru sătenii în mijlo­cul cărora vă exercitaţi apostolatul.

17. Cu ord. No. 51.631/932 M. I. vă invită ca până la 15 Maiu/932 să depuneţi dela Com. Şcolar suma de lei 200, costul abonamentului la Buletinul Oficial.

Subrev. şcolar, DIONISIE PÖPESCU

— OXO —

„Curierul şcoalei pentrg popor'*

C I m I • • • • • •

Şi cel mai sărac sőtucf şi şi-a construit şi el o coşară, pe care a botezat-o apoi „şcoală", unde învaţă copii lui carte; numai Slatina, —oraş, capitală de judeţ— de când e lume pe pământul ei, n'a pus două cărămizi, una pe alta, pentru cultura şi instrucţia copiilor săi.

Cazul acesta îl credem unic în Ţara Românească, nu numai pentru oraşe, dar chiar pentru sate.

Slatina, cu un buget la ordinar de 11.568140, a prevăzut pentru întreţinerea îevăţământului elementar 168:000 lei, când cota legală (14°fo) ar fi fost 1.600.000, sumă suficientă să se construiască şi local şi să se întreţină şi scoale le în mod bogat.

Sfântă să fie în veci ţărâna lui lonaşcu-Cupeţu şi a lui Ştefan Protopopescu, căci de fCăr fi fost ei, azi n'ai putea să găseşti un ştiutor de carte în Slatina.

E de mirare cum dintf atâţia edili, oameni cu cultură înaltă, cari au trecut pe la Pri­mărie, nu s'a găsit nici unul care să-şi lege numele de un edificiu de cultură elementară.

Nădăjduim că actualul primar al oraşu­lui, DA Al. BeiletU un adânc înţelegător al rosturilor sociale, va face să promoveze dreptul orăşenilor la lumină.

CONVOCARE Comitetul Asociaţiei, în şedinţa dela 28 Apr. a. c , a

hotărât convocarea adunării generale a tuturor membrilor asociaţiei învăţătoreşti din Olt în ziua de 5 Mai ora 11.

Toţi membrii sunt rugaţi a lua parte având la ordinea de zi : 1) Mijloacele de acţiune pentru achitarea salariului în restantă. 2) Alegerea delegaţilor pentru congresul gene­ral dela Chişinău. 3) Complectarea comitetului.

^ Comitetul Osooîaţei

EXISTENŢA SE JUSflEIGA

In trecut, credinţa ne-a fast pavăză de ocrotire. Tinda bisericii răspândea lumină şi încălzea suflete, ce rămâneau strânse de preot, care pornea astfel, cu norodul după el şi cu crucea în frunte*

Preoţii aceia aveau carte puţină şi credinţă multă. Azi avem carte multă şi credinţă nici cât un grăunte de muştar. Ne având credinţa nu-o putem inspira şi-altora, şi credinţa piere. In sufletul părăsit de credinţă, altele-şi fac loc, şi atunci, prezenta unora nu se mai justifică, căci necesitatea impune p'alţii.

Lupul a intrat în turmă, căci păstorul a dormit. E încă vreme ca păstorul să treacă la datorie, până nu-i prea târziu.

Semănând credinţa şi întărind-o ne jus­tificăm existenta şi trebuinţa d'a fi. Să nu cerem plata serviciilor noastre căci ne degra­dăm întru Domnul, care dă tuturora în dar. Să ieşim în mijlocul poporului şi chemaţi şi ne chemaţi, să binecuvâutăm munca şi îndemnul bun. Şi poporul văzându-ne că-1 însoţim peste tot ne va urma în casa şi căile Domnului şi aşa existenţa noastră se va justifica.

D. p. CĂLMĂŢUl

- A _V_I_ Z -Se aduce la cunoştinţa publicului Slătinean, că :

în ziua de 2 Maiu cor. (a doua zi de Paşti) Uniunea Generală a Meseriaşilor din România „Filiala Slatina" va da în Zăvoiul Oltului Ia D. Diaconescu peste Pod, O Mare Serbare Câmpenească, sub patronajiul D-lui Prefect M. Comăneanu. — Vor fi diferite surprize. Muzica Militară şi Un bufet bine asortat şi eftin, vor sta la dispoziţia Onor. Public. —Intrarea liberă.—

L I W R Â R Î A G K "PÖLÍHRÖN," SLATÍNI Debit dé tutun, timbre, şi poliţe. Depozit General de Ziare şi Reviste.

Domnii învăţători, Preoţi, Primari, Notari şi Şefi de Posturi; găsesc orice articole cu preţuri reduse: Hârtie de scris calitatea I şi a Il-a, Peniţei Cerneluri, Tuşuri, Sugative, Plicuri oficiale şi comerciale, Gumarabică, Hârtie albastră şi orice culori, Creioane, Tocuri, Creioane roşii şi albastre, Registre, Dosare de dispensă, Cărţulii pentru comerţul ambulant, etc. ect.

TIPOGRAFIA GH. POLIHRON, SLATINA Instalaţie Modernă cu Electricitate. — Maşini noui, Literă nouă, primeşte spre executare tot felul de lucrări atingătoare de această branşe ca: Reviste, Ziare, Broşuri, Registre de orice fel şi orice format, Bilete de nuntă, de logodnă, Cărţi de vizită, Ferpare, Afişe toate mărimile, etc. etc. etc.

Lucrează curat şi îngrijit, cu preţuri ce desfid orice concurenţă.

Librăria şi Tipografia GH. POLIHRON, Slatina.