OMG in Industria a

8/2/2019 OMG in Industria a

1/21

UNIVERSITATEA DE TIINEAGRICOLE I MEDICIN

VETERINAR CLUJ NAPOCAFACULTATEA DE AGRICULTUR

SIGURANTA ALIMENTARA si PROTECTIA CONSUMATORULUI -

ORGANISME MODIFICATE GENETIC INORGANISME MODIFICATE GENETIC IN INDUSTRIA ALIMENTARAINDUSTRIA ALIMENTARA

Masterand:Bor Bor Maria-Doinita


2/21

Cluj-Napoca2012

CUPRINS

Organismele modificate genetic ........................................................................................................2Definitie .........................................................................................................................................21.2. Prezentare generala .................................................................................................................3

2. Ingineria genetica si organisme modificate genetic .......................................................................5

3. Principalele directii de implementare a O.M.G................................................................................83.1. OMG in domeniul agriculturii - cultura plantelor modificate genetic ...................................83.2. OMG in domeniul cresterii animalelor ..................................................................................10

4. Efectele generate de organismele modificate genetic asupra sanatatii consumatorilor si amediului inconjurator ........................................................................................................................11

4.1 Riscurile legate de cultura plantelor transgenice si animalelor cu mutatii genetice ................13Efecte alergice si toxice asupra oamenilor ................................................................................14Efecte alergice si otravitoare asupra plantelor si animalelor ......................................................14Alte efecte daunatoare ...............................................................................................................15

5. Prezenta pe piata romaneasca a organismelor modificate genetic ................................................15Soia modificata genetic .............................................................................................................16

Porumbul modificat genetic .......................................................................................................165.1 Reglementari europene si legislatia din Romania privind organismele modificate genetic ....16BIBLIOGRAFIE ..............................................................................................................................20

Organismele modificate genetic Definitie

Omul s-a preocupat dintotdeauna de ameliorarea si selectionarea acelor specii, vegetale saanimale, pe care le-a socotit a raspunde cel mai bine nevoilor sale de subzistenta. Dar numai ultimele doua decenii, odata cu formdabilul avant al geneticii, el a reusit sa obtina, prin manipula

2


3/21

specifice, mai intai in laborator, apoi si pe terenurile de cultura, organisme cu alte caracteristidecat cele naturale. Acestea sunt denumite OGM, adica organisme genetic modificate.

Organism Modificat Genetic sau transgenic este termenul cel mai folosit pentru a definii planta de cultura sau un animal aparent normale, carora, prin intermediul unor tehnici de inginegenetica li s-au transferat gene de la alte specii: plante, animale, bacterii, virusuri sau chiar ge

umane, pentru a le conferi anumite proprietati noi.Organismul modificat genetic este un organism al carui material genetic a fost alterafolosind tehnici de inginerie genetica. Tehnicile ingineriei genetice constau in izolarea segmentelADN ( materialul genetic) de la o fiinta vie (virusuri, bacterii, plante, animale si inclusiv om pentru a le introduce in materialul ereditar al alteia. Pentru asta, genele care se doresc adaugate se ataseaza unui virus cu care organismul este apoi contaminat, fie se introduc direct in nucleul uncelule cu o seringa speciala.

Notiunea de organism modificat genetic este prezentata pe plan national si internationaastfel:

- OMG sunt organisme al caror material genetic a fost modificat intr-un mod care nexista in natura in conditii naturale sau de recombinare naturala. Organismul modificat genet

trebuie sa fie o unitate capabila de autoreplicare sau transmitere a materialului genetic;- organism modificat genetic se refera la plante si la animale care contin genetransferate de la alte specii, pentru a obtine anumite caractere, precum rezistenta la anumi pesticide si ierbicide;

- organismul modificat generic este un organism care contine o combinatie noua dmaterial genetic, obtinut prin tehnicile biotehnologiilor moderne care ii confera noi caracteristici.

Practic, obtinerea unui OMG implica urmatoarele etape principale:- omg-urile sunt definite ca reprezentand orice organism, cu exceptia celui uman, a

carui material genetic a fost modificat altfel incat prin incrucisare si/sau recombinare naturala sorice entitate biologica capabila de reproducere sau de transferare de material genetic;

- identificarea si pregatirea(multiplicarea) genei de interes;

- introducerea ei (prin diversi vectori) in celula gazda;- selectarea celulelor gazda care au integrat transgena in genomul lor;- obtinerea, in cazul organismelor pluricelulare, a unui nou organism pornind de la

singura celula transgenizata;- verificarea transmiterii ereditare a caracterului codat de transgena, la descendente

organismului transgenic.Plantele modificate genetic sunt create prin utilizarea tehnicilor ingineriei genetice. In

ultimii ani, alaturi de metodele clasice de incrucisare a soiurilor sau de utilizare a ingrasaminteloau aparut metode noi, care presupun folosirea unor tehnici specific ingineriei genetice. Toate aces plante nou create de catre om nu exista in natura, iar impactul lor asupra mediului si asupra fiinumane nu este pe deplin cunoscut si scapa cu totul sferei de control a specialistilor.

1.2. Prezentare generala

Cercetari privind primele organisme modificate genetic se desfasoara prin anii 70, ia primul animal obtinut astfel a fost un soricel, prima planta, tutunul, acesta fiind si primul introdin mediul natural, in 1994. Toate acestea se intamplau in Europa. La cateva luni apare si primrosie modificata genetic, de data aceasta in SUA. Tot aici, la scurt timp, apare si soia modifica

3


4/21

genetic. Aceste produse nu numai ca apar ca organisme noi, dar ele sunt si introduse in culturiagricole, deci in mediul natural.

Se face distinctia intre doua grupe principale de OMG-uri: organisme hibride stransgenice. Asemanatoare din punctul de vedere al modificarilor produse in structura lor intim(deci si a posibilelor efecte, asupra celor ce ingurgiteaza alimentele produse in acest mod) e

difera doar din perspectiva mijloacelor si a metodelor de realizare a acestor operatii.Astfel, semintele, plantele si alte organisme hibride, rezulta din recombinarea genetic(incrucisare a genelor sau crossing-over), a materialului genetic de la doua soiuri diferite, aaceleiasi specii. Cel mai cunoscut exemplu este oferit de via-de-vie, ai carei hibrizi rezulta ddoua sau mai multe soiuri, prin procesul binecunoscut al altoirii.

Hibridizarea este un proces, totusi, natural, cu minima interventie umana (acesta are lodoar la nivel de organism). In schimb, manipularea genetica in laborator, implica un alt nivel dinterventie (cel genetic), prin patrunderea in miezul celulei cu obtinerea organismelotransgenice.

Pentru obinerea unui organism modificat genetic (OMG), sunt necesare parcurgerea mamultor etape: izolarea si multiplicarea genei de interes; introducerea sa, prin vectori, in celula

gazda; selectarea celulelor-gazda care au integrat transgena in genomul lor; obtinerea unui noorganism care contine ADN modificat sau recombinat; verificarea transmiterii ereditare caracterului nou transferat, la descendenti.

Plantele transgenice se obtin prin regenerarea de plante intregi, pornind de la plantulele obtinute prin cultivarea in vitro a celulelor-gazda care au integrat transgena in genomlor. Urmeaza apoi cultura plantelor transgenice in sere sau camere de aclimatizare iar, in finacultura experimental in camp.

Cea mai utilizata tehnica pentru multiplicarea unei gene este tehnica PCR(Polymerase Chain Reaction), prin care o secventa de nucleotide este amplificata, cu ajutoruADN-polimerazei care catalizeaza reactia. Dupa fiecare ciclu de reactie, se dubleazcantitatea de ADN sintetizata in ciclul anterior.

Pentru a putea strabate membranele biologice, gena de interes trebuie sa fie integrata intr-uvector molecular, cel mai adesea, un plasmid. Este necesara apoi, o gena-marker pentru selectarcelulelor care au integrat transgena in genomul lor.

Genele-marker cele mai utilizate codifica rezistenta la un anumit antibiotic.Principalele cinci specii de plante modificate genetic, din punct de vedere al

suprafetei cultivate in lume sunt: soia (36,5%), porumbul (12,4%), bumbacul (6,8%), rapita (3%)O trasatura comuna a tuturor soiurilor de plante modificate, apartinand generatiei a doua d

biotehnologii, o reprezinta faptul ca acestea au inserate in genomul lor si o secventa de gene mensa inhibe germinatia oricaror seminte salvate dupa strangerea recoltei. Si aceasta deoareccompaniile producatoare au observat ca un procent insemnat de fermieri (20-30% dintre cultivatode soia si un mare numar de cultivatori de grau) se reintorc pe piata semintelor o data la 4-5 anLucru care, cum era si firesc, trebuia remediat, deoarece marile companii nu doresc sa-si transfere parte din profit fermierilor. Cu alte cuvinte, exista un conflict de interese in companiil producatoare si fermieri, iar noi, consumatorii, suntem undeva la mijloc si tot noi suntem cei caavem de suferit de pe urma acestei paranoia a stiintei, cu implicatii majore economice si uriainterese financiare.

4


5/21

2. Ingineria genetica si organisme modificate genetic

n anul 1865, GREGOR MENDEL a comunicat rezultatul cercetrilor sale privinhibridarea la plante, marcnd nceputurile geneticii, tiina ereditii. El a fost primul naturalist caa aplicat cu succes teoria probabilitilor, pentru a explica fenomenul de dominan i segregare

factorilor ereditari la hibrizi, fiind considerat unul dintre fondatorii geneticii ca tiin.Cercetrile lui MENDEL au rmas necunoscute pn n 1900, cnd au fost redescoperite dHUGO de VRIES, CORRENS i TSCHERMACK, simultan i independent unul de cellamoment care marcheaz cu adevrat apariia geneticii ca tiin.

Dup 1970 s-au dezvoltat considerabil cercetrile de inginerie genetic care i propuneizolarea i sinteza artificial a genelor, transferul intraspecific i interspecific a genelor, de lorganisme procariote la cele eucariote i invers, manipularea materialului genetic la nivel celul prin realizarea de haploizi prin androgenez experimental la plante, crearea de microorganismcapabile s sintetizeze aminoacizi, proteine, hormoni, vitamine, antibiotice .a.

n 1981, BERG i GILBERT, au reuit s sintetizeze in vitro i s construiasc omolecul de ADN-recombinant, prin care s-au demarat spectaculos cercetrile n domeni

ingineriei genetice i ale biotehnologiilor.Dintre realizrile spectaculoase, n acest domeniu, din ultima jumtate a secolului 20merit menionate:

- 1951 - primul transfer de embrioni la o vac;- 1952 - primul viel nscut prin nsmnare artificial;- 1952 - prima clonare la amfibieni;- 1952 - prima plant regenerat in vitro;- 1970 - prima plant regenerat pornind de la protoplati;- 1972 - primul hibrid interspecific obinut prin fuziune de protoplati (la tutun);- 1973 - identificarea plasmidului Ti (tumor inducting);- 1978 identificarea primei gene umane;

- 1983 - obinerea primei plante transgenice;- 1984 - prima natere uman, pornind de la un embrion congelat;- 1985 - prima plant transgenic rezistent la o insect;- 1986 - prima clonare la mamifere, utiliznd celule embrionare;- 1987 - prima plant transgenic rezistent la ierbicid;- 1983 - prima cereal transgenic;- 1991 - prima utilizare a unui segment de ADN ca medicament;- 1995 - primul copil pornind de la fecundarea in vitro a unui ovocit;- 1997 - prima clonare somatic in vitro la mamifere (oaia Dolly);- 2001 - descifrarea genomului uman (dup Mihaela CORNEANU,2001).

La noi n ar primele cercetri de genetic au fost efectuate nc nainte de 1900. CVASILESCU (1840-1902) a urmrit n experienele hibridologice modul de transmitere a unocaractere la suine, semnalnd fenomenul de dominan i recesivitate precum i segregare generaia F2 (dup RAICU, 1980).

C. SANDU-ALDEA (1874-1927), a publicat n 1915 primul manual de ameliorare plantelor fundamentat pe principii genetice.

E. RACOVI (1868-1947), a dezvoltat teoria legturii dintre ereditate i mediu.

5


6/21

Gh. IONESCU SISETI (1885-1963) s-a afirmat prin realizri remarcabile de crearea unosoiuri de gru.

Traian SVULESCU (1889-1963), fondatorul colii moderne de fitopatologie la bazcreia st conceptul evoluiei conjugate gazd-parazit i al modificrilor ereditare n urminteraciunilor bilaterale.

N. SULESCU (1898-1977), are contribuii remarcabile n domeniul geneticicantitative.n 1936, la iniiativa savantului Gh. MARINESCU a luat fiin prima Societate d

Genetic din Romnia (BOTEZ, 1991).Ultimii 20 de ani constituie perioada celor mai remarcabile realizri materializate pri

lucrri de mare valoare teoretic i practic.Prin aplicarea principiilor de genetic, n ameliorarea plantelor s-au fcut progres

remarcabile, crendu-se hibrizi i soiuri valoroase, la majoritatea speciilor cultivate.Au fost obinui hibrizi interspecifici i intergenerici la gru (PRIADCENCU, 1901-1975

la Bucureti, linii homozigote obinute artificial la porumb (C. BOTEZ) i hibrizi obinui din lidihaploide, haploizi la cartof prin ncruciri interspecifice (PANFIL i MARIN), lin

poliploide de trifoi rou la Cluj-Napoca.Realizri remarcabile s-au obinut la Institutul Agronomic Bucureti mai ales n domenigeneticii cantitative (T. CRCIUN). Realizri deosebite n domeniul ameliorrii plantelor au foobinute de N. SULESCU, la gru, Al. VRNCEANU la floarea soarelui, CBULEA i COSMIN, la porumb, L. DRGHICI la orz .a.

n domeniul ingineriei genetice s-au obinut rezultate notabile obinute de colectivul condude P. RAICU de la Universitatea Bucureti, precum i n cadrul Institutului de Biologie i ICCPFundulea.

Ingineria genetic poate fi definit ca un ansamblu de metode i tehnici care permiintroducerea n patrimoniul genetic al unei celule a uneia sau a mai multor gene noi, numite dinteres, fie modificarea unor gene prezente deja n celul.

Genele trasferate sunt denumite transgene. Ingineria genetic mai este denumit modificare genetic, transformare genetic sau transgenez, iar produsele produsele obinute poanumele de organisme modificate genetic sau organisme transgenice.

Cercetrile de inginerie genetic necesit laboratore scumpe, echipamente, reactivspeciali i specialiti vizionari. In aceste condiii este evident c cercetrile de inginerie genetic au dezvoltat prioritar n rile cu mai multe resurse financiare i umane.

Ingineria genetica a adus foarte multe beneficii medicinii si umanitatii prin sintetizarea unsubstante medicamentoase de mare necesitate n medicina moderna: humulina-utilizata tratamentul diabetului, interferonul- utilizat n tratamentul cancerului, hormonul de crestere- utilizn combaterea piticismului hipofizar , angiotensina II- hormon care controleaza tensiunea arteriasi a ajutat si la imbunatatirea performantelor speciilor agricole prin modificari genetice, insa prunele metode cum ar fi:clonarea celulele stem, eugenia, ingineria tinde sa modifice statutuumanitatii si sa incalce drepturile fundamentale ale omului.

Prin tehnicile de inginerie genetic, materialul genetic de interes este transferat de lorganismul donor la cel acceptor, n scopul obinerii de organisme cu caracteristici noi, utile.

Susintorii tehnicilor de modificare genetic afirm c utilizarea acestora aducnumeroase avantaje, ns aceasta se petrece mai ales pentru productorii i comercianii d plante transgenice:

6


7/21

reducerea costurilor, deoarece nu mai este necesar tratarea culturilor cungrminte chimice; consumatorii pot fi ns pgubii prin efectele pe termen lung ale alimentcu produse obinute din aceste culturi.

creterea rezistenei la aciunea duntorilor; nimeni nu a putut ns documenta ptermen lung fenomenul, mpreun cu implicaiile sale asupra lanului trofic

obinerea unor sporuri importante ale recoltelor; ntrebarea este, ns, dac nu cumvlipsurile cantitative sunt de preferat prejudiciilor cauzate de impunerea plantelor modificagenetic.

mbuntirea caracteristicilor organoleptice ale produselor (gust, culoare,form); aceast mutaie forat aduce un ctig aparent, n raport cu nite pierderi sigure.

prelungirea termenului de valabilitate a produselor, prin creterea rezistenei la pstrare; profitul este, n realitate, al productorilor

Prin tehnicile de inginerie genetica au fost obtinute:- plante rezistente la seceta si daunatori;- cereale cu un continut crescut de proteine;- cereale fara gluten;

- orez cu un continut ridicat de vitamina A;- seminte de rapita cu acizi grasi care pot fi utilizati in regimuri dietetice;- plante fara proteine alergene (kiwi fara proteina alergena);- bacterii acidolactice rezistente la bacteriofagi;- tomate cu coacere in timpul transportului;- cantitate crescuta de lecitina (prezenta, in mod obisnuit, in galbenusul de ou si soia

din soia si care este utilizata ca emulgator pentru margarina, ciocolata si alte produse alimentare;- chimozina modificata genetic (in mod obisnuit, chimozina este o enzima extrasa di

stomacul viteilor), care este utilizata in productia de branzeturi;- fitaza obtinuta din OMG (elibereaza fosforul care este legat ca fitat nedigerabil) s

care este utilizata in alimente de origine vegetala pentru dieta pasarilor si porcilor;

- vitamine si arome alimentare.Ingineria genetic care este n plin dezvoltare i i propune :1. S realizeze o molecul de ADN cu o secven eliminat sau blocat din punct d

vedere funcional realiznd un cariotip transgenic sau knock out2. S creeze un ADN cu o secven suplimentar (un hibrid)3. S nlocuiasc ntr-o molecul de ADN o secven cu alta(o himer)4. S obin un ADN care sintetizeaz molecule fluorescente

Tot ingineria genetic a pus la punct tehnica reproducerii prin clonare. Orice fiineucariot provine din doi prini fiecare din ei contribuind cu cte un set haploid de cromozomi. reproducerea prin clonare care presupune o tehnologie foarte avansat - se obine o fiin nou cmaterialul genetic provenind de la un singur printe. Cum acest material genetic al noii fiine nmai sufer nici un mixaj el rmne identic cu cel al printelui su ca n cazul frailor gemenunivitelini(monozigotici)provenii dintr-un singur zigot(ou).

7


8/21

3. Principalele directii de implementare a O.M.G.

3.1. OMG in domeniul agriculturii - cultura plantelor modificate genetic

Transformarea genetic a plantelor a cunoscut un progres spectaculos, de la obinere primelor gene himere, n anii aptezeci ai secolului trecut, la regenerarea primelor plantransformate genetic purtnd gene strine (Gasser i Fraley, 1989). n ultimul deceniu, s-a ajunla eliberarea n cmp i cultivarea pe scar larg a plantelor transgenice, de la 1,7 ha n anul 199639,9 milioane ha n anul 1999. Metodele utilizate pentru transferul eficace al alogenelor organisme vegetale receptoare au cunoscut, de asemenea, un progres nu mai puinspectaculos, de la metode simple pn la adevrate metode rzboinice, de mpucare directADN n esuturile int. Odat cu dezvoltarea metodologiei de izolare i clonare a genelorespectiv a metodelor de transfer n celulele vegetale, un numr tot mai mare de plante au fosupuse transgenozei, incluznd grupele cu o mare importan economic: cerealeleleguminoasele, solanaceele, speciile pomicole sau forestiere. n literatura de specialitates-au publicat o serie de sinteze sau chiar cri referitoare la transformarea genetic a plantelo(Davey i colab., 1989; Potrykus, 1991; Songstad i colab., 1995; Potrykus i Spangenber1995).

Organismele modificate genetic create i cultivate pe scar larg n Statele Unite alAmericii sunt acceptate de guvernele unor ri ale lumii (care merg pn la a le prezenta dreptrezolvare a problemei foametei), dar sunt privite, n schimb, cu nencredere de nenumrate alte i respinse cu vehemen de organizaiile ecologiste, devenind astfel un subiect foarte controversaUnii specialiti chiar au ajuns s defineasc, mai n glum, mai n serios, organismele modificagenetic ca o soluie periculoas la o problem inexistent.

Progresele realizate n ultimii ani n tiin i n tehnologie au avut un impact puterniasupra sectorului agricol i asupra celui alimentar din ntreaga lume. Metode novatoare d producie au revoluionat i chiar au eliminat numeroase sisteme tradiionale, afectncapacitatea de producere a hranei pentru o populaie aflat n expansiune continu.

Aceste evenimente au generat numeroase schimbri n economie i n organizarea socialdar i n gestiunea resurselor planetei. Mediul natural a fost bulversat de progreseletehnologice, care au permis nu doar obinerea ameliorrilor genetice prin selecie, ci i crearea noi combinaii genetice pentru a obine vegetale, animale i peti cu rezisten productivitate teoretic mult mai mare.

Biotehnologia modern ofer noi posibiliti de dezvoltare n sectoare foarte diverse, dla agricultur la producia farmaceutic, iar dezbaterile la nivel mondial asupra organismelmodificate genetic sunt fr precedent n ultima perioad i au polarizat att atenia oamenilor tiin, ct i pe cea a productorilor de bunuri alimentare, a consumatorilor, a grupurilor de apraa interesului public, a instituiilor publice i a factorilor de decizie.

Punerea la punct a organismelor modificate genetic este astzi, fr ndoial, un subieccare ridic numeroase probleme de etic referitoare la domeniul agriculturii sal alimentatiei.

Transferul de gene apare i n agricultura convenional, dar, spre deosebire de inginerigenetic, acesta are loc ntre indivizi aparinnd aceleiai specii sau ntre specii nrudite. Marediversitate a speciilor de plante i de animale existente astzi atest faptul c ntotdeauna s-a produs modificri n zestrea genetic a acestora. ns, de notat, toate modificrile s-au prod

8


9/21

treptat, n mod firesc, de-a lungul unor perioade foarte mari de timp i, un fapt care trebuie reinude la sine, fr intervenia omului.

Prin aceste noi tehnologii, au fost create numeroase plante modificate genetic, prezentate cavnd o importan major n alimentaie, cum sunt porumbul i cartofii rezisteni la insectfasolea i soia tolerante la glifosat (pesticid foarte toxic), roiile cu coacere ntrziat i cu conin

ridicat de substan solid. Ct de sntoase sunt pentru consum este o alt problem.n ultima perioad, au fost create i organisme modificate genetic n scop nutriionalDac plantele transgenice realizate n scop tehnologic constituie prima generaie de alimenmodificate genetic, modificrile genetice care vizeaz mbuntirea calitii nutritive alimentelor se constituie n a doua generaie de astfel de produse. n cadrul acestei noi generaii OMG se includ uleiurile a cror compoziie a fost modificat n vederea mbuntirii raportulntre acizii grai saturai i cei nesaturai, orezul auriu, cu un coninut mult mai ridicat d provitamina A, amidonul cu proporia dintre amiloz i amilopectin modificat n vederea cretecapacitii de gelificare etc.

Specialitii apreciaz c, prin utlizarea tehnicilor de inginerie genetic, se altereaz grahotarele pe care speciile le-au stabilit n mod firesc ntre ele de-a lungul evoluiei. n opinia unor

combinarea genelor speciilor care nu se nrudesc, prin modificarea permanent a codului genetieste foarte posibil ca noile organisme create s transmit urmailor, prin ereditate, schimbrigenetice induse. Muli experi se tem, nu fr argumente, c ingineria genetic va genera pierder biodiversitii, nlturnd barierele care au protejat integritatea speciilor de-a lungul timpuluStudii efectuate de acetia demonstreaz c introducerea masiv i iresponsabil n circuitul agrica plantelor modificate genetic sau transgenice, rezistente la ierbicide, va conduce, treptat, dispariia unor vieuitoare care se hrnesc cu seminele provenite de la ierburi i buruieni.

n ultimele decenii, nrutirea condiiilor pedoclimatice, diminuarea progresiv aresurselor naturale i explozia demografic au justificat cutarea unor soluii de diversificareraselor de animale i a soiurilor de plante, de sporire a productivitii culturilor prin cretererezistenei la duntori i la condiii de mediu neprielnice (frig, secet, soluri srace etc.), d

modificare n sens favorabil a compoziiei chimice. Soluiile s-au concretizat n aplicarea un procedee pe ct de necontrolate, pe att de tiinifice de modificare a zestrei genetice.Suprafaa cumulat cultivat pe plan mondial cu plante transgenice n aceast perioad es

de 577 milioane ha.n anul 2006, ase ri au cultivat 97,5 milioane ha 95% din suprafaa mondial de plant

modificate genetic . Pe primul loc se situeaz SUA, cu 54,6 milioane ha (53% din total), urmate Argentina 18 milioane ha (18%), Brazilia 11,5 milioane ha (11%), Canada 6,1 milioane h(6%), India 3,8 milioane ha (4%) i China 3,5 milioane ha (3,5%). Restul de 5% din suprafafost cultivat de aisprezece ri (mpreun, 4,5 milioane ha): Paraguay, Africa de Sud, UruguaFilipine, Australia, Romnia, Mexic, Spania, Columbia, Iran, Honduras, Portugalia, GermanFrana, Cehia i Slovacia.

ase din cele 25 de ri membre ale UE (Spania, Frana, Cehia, Portugalia, Germania Slovacia) au cultivat n anul 2006 porumb modificat genetic pe cca 8.500 ha (fa de 1.500 ha anul 2005).

Spania cultiv nc din anul 1998 porumb modificat genetic (rezistent la atacul de Ostrinnubilalis) pe suprafee semnificative (peste 60 mii ha n anul 2006).

Principalele specii de plante modificate genetic cultivate pe plan mondial n anul 2006 erau

9


10/21

Soia 58,6 milioane ha (57% din suprafaa total de plante transgenice), cultivat n: SUAArgentina, Brazilia, Canada, Paraguay, Uruguay, Romnia, Africa de Sud i Mexic.

Porumbul 25,2 milioane ha (25%), cultivat n: SUA, Argentina, Canada, Africa deSud, Uruguay, Filipine, Honduras i, pe suprafee mai mici, n ase state membre ale UE: SpaniGermania, Frana, Portugalia, Cehia i Slovacia.

Bumbacul 13,4 milioane ha (13%), cultivat n: India, SUA, China, Argentina, AustraliMexic, Africa de Sud i Columbia. Rapia canola 4,8 milioane ha (5%), cultivat n SUA i

Canada. Lucerna tolerant la erbicide, plant peren modificat genetic, a fost cultivat pent prima dat n anul 2006, n SUA (pe 80.000 ha).

Alte specii de plante modificate genetic s-au cultivat pe suprafee mai mici (dovlecel papaya n SUA, orez n Iran, garoafe n Olanda).

3.2. OMG in domeniul cresterii animalelor

Animalul modificat genetic reprezinta acel animal care a suferit in mod deliberat modificaale genomului, genomul fiind responsabil pentru transmiterea ereditara a unor caracteristispecifice speciei. Genomul animalelor manipulate genetic contine gene ce provin de la alte animadin aceeasi specie sau specii diferite. Genele inmagazineaza informatia genetic necesara pentformarea si functionarea normala a unui organism, insa ele pot fi manipulate artificial astfel inccaracteristicile de baza ale animalului care a suferit o astfel de operatie sa fie modificate. Spexemplu, unui embrion i se poate implanta o gena care sa sisteze functionarea altor gene continuin mod natural de catre acesta.

Primul animal care a fost supus unor astfel de tratamente a fost soarecele, si mai apoi a fourmat de catre iepuri, porci, oi si bovine.

Aceste animale sunt produse acum la scara larga deoarece sunt folosite in cercetaril biologice si medicale, in productia de medicamente, in medicina experimentala si in agricultura. Uexemplu concret ar fi vitele modificate din punct de vedere genetic pentru a produce lapte ccontine anumite proteine umane, folosite in tratamentul emfizemelor umane, astfel reducandu-considerabil costul tratamentului; sau alte animale care au suferit modificari la nivelul genomulastfel incat sa dezvolte simptomele anumitor boli si astfel sa faca facila studierea tratamentel pentru acestea.

Acest lucru a fost posibil datorita celor doi cercetatori de renume mondial, Watson si Crickcare in anul 1953 au descoperit structura ADN-ului, ceea ce a facut ca cercetariile din domeni biologiei moleculare sa poata lua un avant considerabil. Tehnologiile folosite au combinat tehniciexpertize din domenii precum biochimie, genetica, biologie celulara, biologia dezvoltarii microbiologie, iar prin intermediul acestora s-au produs progrese extraordinare in recombinarADN-ului, clonarea genetica, analiza expresiei genelor procesul prin care ia nastere o proteinharta genomica. Principiul de baza al producerii de animale modificate genetic este introduceruneia sau mai multor gene de provenienta straina in ADN-ul animalului care urmeaza sa fmodificat. Genele introduse trebuie sa fie transmise in linia germinala astfel incat fiecare celugerminativa a animalului sa contina acelasi material genetic modificat.

Exista 3 metode care sunt folosite pentru a modifica un animal din punct de vedere geneticMicroinjectarea de AND ce consta in transferul de gene (care sunt recombinate, iar ma

apoi clonate) care provin fie de la animale din aceeasi specie, fie de la animale apartinand un

10


11/21

specii diferite, in pronulceul unei celule reproductive (gametice). Celule manipulate sunt cultivain vitro pana la un anumit stadiu de dezvoltare si introduse apoi in organismul femelei purtatoare.

Transferul de gene mediat de retrovirusi ce implica retrovirusi folositi ca vectori pentru transfera materialul genetic intr-o celula gazda, care mai apoi da nastere unui organism ce contitesuturi sau parti de la alte specii. Organismele ce prezinta aceleasi modificari sunt imperechea

timp de circa 20 de generatii pentru a putea da nastere unor indivizi homozigoti care sa prezinte mod caracteristic genele dorite.Transferul de gene mediat de celulele embrionare stem care consta in izolarea celulelo

stem capabile de multiplicare si specializare, din embrion. Dupa care gena dorita este introdusa aceste celule, care mai apoi sunt incorporate intr-un alt embrion din care ia nastere organismul caracteristici specifice genei manipulate.

Dintre acestea, transferul de gene prin microinjectare este cea mai utilizata metoda pentru produce animale de ferma. Pentru ca gena dorita sa se poata transmite in descendenta suimperecheate animale care prezinta aceeasi modificare genetica. Insa in ciuda tuturor acesteforturi din aceasta metoda rezulta un numar foarte mic de animale care sa prezinte modificarespre exemplu dintr-un esantion de 7000 de ovule de scroafa modificate genetic cu o gena specific

doar 0,6% au manifestat la nastere caracteristicile dorite.Spre deosebire de primele doua metode care permit studiul prezentei genelor modificatdoar pe indivizi vii, transferul de gene mediat de celulele embrionare stem permite acest studiu toate stadiile de dezvoltare celulara.

Acest subiect are o importanta deosebita pentru agricultura si multe dintre statele care sunrenumite pentru productii mari de carne, lapte si alte produse de provenienta animala profita de urma acestor descoperiri biotehnologice pentru a-si spori productivitatea.

Impactul pe care il au aceste animale asupra ramurii zootehnice a agriculturii este unul dluat in seama deoarce obtinerea de animale care sa abia o productie cat mai mare de lapte, carne slana prin metoda traditionala de imperechere selective este foarte dificila. Este nevoie de tim pentru a obtine rezultatele dorite si cu toate acestea se poate ca rezultatul acestor imperecheri sa

fie multumitor. Recurgand insa la metoda modificarii genetice timpul in care se pot obtincaracteristicile dorite pentru animalele de ferma este cu mult mai scurt, iar precizia manifestarii leste mult mai mare. In felul acesta fermierul obtine o crestere considerabila a productivitatii.

Calitatea produselor este si ea foarte importanta pentru fermierul care doreste sa-svalorifice produsele obtinute de la animale. Cu ajutorul modificarilor genetice pe care le sufeanimalele de ferma aceasta se poate imbunatatii de asemenea . Spre exemplu au fost create vacare sa produca lapte in cantitati mai mari si de o calitate superioara, cu mai putina lactoza sacolesterol, porci si bovine care sa dezvolte masa musculara mai mare, deci mai multa carne sau care sa dea mai multa lana. Modificarea genetica e o alternativa mai sanatoasa la prostul obiceifermierilor de a folosi hormoni de crestere in hrana animalelor, acestia ramanand stocati ca rezid produsele animaliere duc la scaderea calitatii acestor.

4. Efectele generate de organismele modificate genetic asupra

sanatatii consumatorilor si a mediului inconjurator

A stabili dac un aliment provenit dintr-un organismmodificat genetic este sigur pentrconsum presupune compararea lui cu un aliment convenional similar, despre care se tie c nucreat probleme n decursul consumului su, i aprecierea c este substanial echivalent cu acesta.

11


12/21

La crearea conceptului echivalenei substaniale i-au adus contribuia mai multorganizaii internaionale independente (FAO, WHO, OECD, ILSI Europe) i grupuri de exper(NNT, SCF, ILSI Europe).

Aplicarea conceptului echivalenei substaniale permite ncadrarea alimentelor care provin din organisme modificate genetic n trei categorii (Recomandrile Comisiei 97/618/EC):

Categoria I : alimente modificate genetic care sunt substanial echivalente cu alimenteleconvenionale. Aceste alimente se consider la fel de sigure ca alimentele tradiionale, nct nu me nevoie de a le evalua pe criterii de siguran alimentar.

Categoria a II-a : alimente modificate genetic care sunt substanial echivalente cualimentele convenionale, cu excepia uneia sau unor diferene bine definite. n acest caalimentele modificate genetic vor fi evaluate din punct de vedere al siguranei alimentare doar n privete diferenele semnalate.

Categoria a III-a : alimentele modificate genetic nu sunt substanial echivalente cualimentele convenionale, fie pentru c diferenele nu sunt bine definite, fie pentru c nu exist ualiment convenional cu care s fie comparate. Pentru aceste alimente sunt necesare evaluri atdin punct de vedere nutriional ct i de siguran alimentar.

Majoritatea alimentelor care deriv din organisme modificate genetic sunt incluse categoria I i a II-a, dar alimentele modificate genetic n scopuri nutriionale sunt incluse categoria a III-a. Pentru un numr apreciabil de alimente modificate genetic n scop nutriional nse gsete element de comparaie (ex. orezul auriu), de aceea ele necesit evaluri speciale, males cnd procesul de prelucrare nu elimin diferenele dintre alimentul modificat genetic i cconvenional.

Dac echivalena substanial nu poate fi stabilit, trebuie realizate evaluri preliminaradecvate, mai nti pe animale i apoi pe oameni. Consecinele nutriionale trebuie evaluate pentnivelul normal i maxim de consum, iar datele privind compoziia nutritiv trebuie s in seama modificrile care pot s apar n timpul depozitrii i prelucrrii alimentelor. Trebuie evaluat efectul prezenei factorilor antinutritivi asupra valorii nutritive a ntregii diete. Numrul d

persoane implicate n aceste studii trebuie s fie suficient de mare pentru ca rezultatele s aibsemnificaie statistic. Apoi, toate studiile trebuie s concorde cu elementele relevante i principietice din ghidurile despre bunele practici clinice i bunele practici de laborator.

Companiile productoare de alimente modificate genetic n scop alimentar pretind cacestea sunt destinate att consumatorilor din rile dezvoltate, ct i celor din rile n curs ddezvoltare.

n rile dezvoltate, unde exist o abunden de produse alimentare, alimentele modificategenetic n scop alimentar nu sunt eseniale pentru asigurarea hranei populaiei. n aceste ri, astfde alimente sunt destinate mbuntirii dietelor care contribuie semnificativ la apariia obezitdiabetului, bolilor de inim i cancerului. Cu alte cuvinte, tehnicile de inginerie genetic suaplicate pentru a obine alimente care au acelai gust i arat la fel ca alimentele normale, dar caracteristici nutriionale mbuntite i contribuie n proporie mai mare la asigurarea sntconsumatorilor. Un astfel de obiectiv ar putea fi ns realizat i prin aciuni educative.

Pentru rile subdezvoltate sau n curs de dezvoltare, se consider c doar biotehnologia v putea soluiona problemele legate de asigurarea hranei, dei acest obiectiv ar putea fi atins prdezvoltarea unei agriculturi durabile, pe baza plantelor i animalelor deja existente i a celor crea prin tehnici convenionale de ncruciare.

12


13/21

Dar, n domeniul tiinei alimentelor, ca n orice alt domeniu tiinific, cercettorii sunncurajai s investigheze noi metode de producie i s creeze tehnologii noi, care pot conduce mbuntirea condiiei umane.

4.1 Riscurile legate de cultura plantelor transgenice si animalelor cu mutatii

genetice

Anumiti oameni de stiinta pun la ndoiala superioritatea tehnicilor de transgeneza actualfata de tehnicile de hibridare - selectie folosite pna n prezent, amintind caracterul aleatoriu localizarii transgenelor n genomul celulelor gazda. Transmiterea si mperechierile naturale acromozomilor se fac dupa legi mult mai precise dect insertia unei transgene

Opozantii OGM-urilor considera ca principalii beneficiari ai acestor organisme sun producatorii de seminte. n primul rnd, prin brevetarea fiecarui soi transgenic se asigura o revena unei bune parti din investitie, apoi, prin interzicerea agricultorului de a folosi o parte a recoltsale drept samnta, se garanteaza producatorului de seminte-OGM o vnzare anuala sigura (o piade desfacere asigurata).Odata eliberate in mediu, fie ca sunt culturi de testare, fie comerciale, plantele modificatgenetic nu pot fi controlate pentru ca acestea interactioneaza in mod liber cu intregul ecosistemCulturile conventionale sau ecologice din jur pot fi impurificate prin polenizare, datorita vantulsau insectelor. De asemenea intreaga biodiversitate are de suferit de pe urma culturilor modificagenetic rezistente la insecte si erbicide. Multe insecte care se hranesc in mod natural cu daunato plantelor de cultura sufera si chiar mor daca consuma daunatori de pe plante modificate genetAsa este cazul buburuzelor care se hranesc cu paduchi de frunza.

Au aparut buruieni rezistente la erbicidele neselective cu care sunt tratate plantelmodificate genetic. OMG se pot reproduce si incrucisa cu organisme din mediul natural, rezultaastfel organisme noi, intr-un mod necontrolat si imprevizibil.

Porumbul modificat genetic este nesigur pentru mediul nconjurtor. Mare parte di porumbul modificat genetic din toat lumea este o varietate numit porumb Bt. Acest porumb a fmodificat genetic astfel nct s i poat produce propria toxin.

Aceast toxin este duntoare pentru anumite insecte benefice care omoar duntorii. Dasemenea, s-a demonstrat c porumbul Bt este duntor pentru fluturi, i exist pericolul c sntatea solului s fie afectat pe termen lung.

Industria ingineriei genetice a creat i porumbul tolerant la erbicide (porumbul T25, produ de concernul agrochimic german Bayer). Cultivarea acestei variet i va duce, fr ndoial, cre terea rezisten ei la buruieni astfel c din ce nce mai multe ierbicide vor trebui aplicate, tendin care a fost semnalat i la alte culturibmodificate genetic. Ierbicidele pulverizate p porumbul modificat genetic sunt adesea foarte duntoare pentru mediul nconjurtor.

Porumbul modificat genetic este un necesar pentru combaterea schimbrilor climaticeBiomasa are un rol n combaterea schimbrilor climatice doar cnd este folosit pentru a geneenergie ntr-un mod eficient i sustenabil. Cutoate acestea, studii independente confirm faptul combustibilul bazat pe etanol ob inut din porumb nu este o form sustenabil de energie bio. primul rnd, folosirea porumbului la ob inerea etanolului duce la cre terea pre urilor la alimente amenin securitatea alimentar a celor sraci n anumite regiuni; acest lucru se ntmpl America Central. n al doilea rnd, este unanim recunoscut faptul c economiile de CO2 proven

13


14/21

din folosirea etanolului din porumb sunt mici sau chiar negative, n func ie de tehnicile d produc ie folosite i sursele de energie utilizate.

In plus, porumbul modificat genetic con ine proteine care nu sunt prezente n mod norma n alimenta ia uman. Aceste proteine pot fi toxice i pot provoca alergii, fapt recunoscut de ct departamentul de agricultur din Africa de Sud care n martie 2007. Dac industria agrochimi

va ob ine ceea ce i dore te, fulgii de porumb de la micul dejun ar putea con ine, n curn porumb MG.Recoltele modificate genetic i cele nemodificate genetic nu pot coexista fr nici o

problem. Cercetrile tiin ifice au demonstrat c recoltele modificate genetic contamineaz recoltele conven ionale i organice, alimentele i mierea. Iar cnd recoltele MG sunt plantate nt un mediu deschis chiar dac exist o legisla ie restrictiv este imposibil s controlezi insecte polenul i btaia vntului. Contaminarea genetic nu prezint riscuri doar fa de siguran alimentar, ci i asupra biodiversit ii, securit ii alimentare.

Principalele centre de diversitate a variet ilor de porumb sunt Mexicul i America Central, ns strmo ii fermierilor din emisfera vestic sunt cei care au pstrat timp de mii de a variet ile tradi ionale ale porumbului cultivat. Dac porumbul MG contamineaz plante

originale de porumb care sunt cultivate n aceste regiuni, omenirea ar putea pierde plantele-mamdin care provin toate variet ile de porumb. Acest lucru ar putea fi un dezastru, din moment diversitatea este esen ial pentru programele de nmul ire i dezvoltare a variet ilor rezistente duntori, boli, secet i alte provocri agronomice.

O serie de experiente efectuate de catre cercetatori americani, in medii controlate au aratca toxina porumbului-Bt era prezenta in sol, via secretiile radiculare ale porumbului modificgenetic. Timp de 25 de zile, aceasta toxina a ucis larvele de insecte, dupa care ea s-a fixat d particulele de sol si, se pare, si-a pierdut capacitatea insecticida (Saxena, Flores et Stozky, 1999alti cercetatori au constatat ca toxina Bt s-a dovedit vatamatoare pentru colembole (grup de inseccu un important rol in reciclarea materiei organice moarte) si ca ea ar putea persista in sol timp deluni(Environment Protection Agency, MRID nr. 434635, ap. Hansen et. al., 2001).

Efecte alergice si toxice asupra oamenilor

Majoritatea culturilor modificate genetic sunt concepute sa reziste la aplicari fara limita dierbicide. Doua dintre cele mai folosite chimicale, bromoxynil si glyphosat (Roundup TM) siasociate cu tulburari de crestere ale fetusilor, cu tumori, carcinoame, limfoame non-Hodgkin. Sconsidera ca soiul de porumb modificat genetic numit StarLink declanseaza reactii alergice precuvoma, diareea si socul anafilactic. Unii consultanti stiintifici din SUA considera ca toate proteinedin porumbul modificat genetic (36% din productia SUA) ar putea actiona ca agenti antigenici alergenici.

Efecte alergice si otravitoare asupra plantelor si animalelor

In aceasta privinta, cercetatoarea dr. biolog Irina Ermakova a efectuat un experiement lInstitutul de Neurofiziologie si Studiul Activitatii Nervoase Superioare de pe langa Academie Rude Stiinta. Noua femele de cobai au fost impartite in 3 grupe de cate 3: un grup de control, un gruin a carui hrana s-a adaugat faina de soia modificata genetic si un grup care a consumat alimenamestecate cu faina de soia obisnuita. Au fost numarate femelele care au nascut si numarul de cob

14


15/21

nascuti si morti. Dupa primul stagiu, cobaii au fost impartiti in doua grupe, una hranita cu faina soia modificata genetic, cealalta hranita cu faina de soia obisnuita.

A rezultat un numar anormal de mare de decese printre urmasii femelelor hranite cu soimodificata genetic. In plus, 36% dintre aceiasi cobai cantareau mai putin de 20 de grame, fapt caevidentia starea lor de extrema slabiciune. Acesta este primul studiu care a demonstrat

dependenta clara intre hranirea cu alimente modificate genetic si starea de sanatate a urmasilor.Morfologia si structurile biochimice ale cobailor sunt foarte asemanatoare cu cele aloamenilor, ceea ce este extrem de ingrijorator in ce priveste efectele asupra mamelor si bebelusilnenascuti, mai ales in contextul in care se urmareste introducerea de cat mai multe OMG alimentatia umana, din ratiuni comerciale, a declarat in concluzie Ermakova.

Alte efecte daunatoare

efecte daunatoare asupra dinamicii populatiei de specii in mediul gazda si asuprdiversitatii genetice a fiecareia dintre aceste populatii - plantele modificate genetic sunt specexotice, capabile sa puna stapanire pe noi teritorii, eliminand alte culturi si creand supergandaci

superburuieni, care obliga la folosirea a si mai multe chimicale toxice. Plantele modificate genet pot poleniza incrucisat cu plantele culturilor similare, fenomen care a provocat deja distrugermultor ferme organice, ale caror standarde nu permit folosirea semintelor modificate genetic.

sensibilitatea modificata a agentilor patogeni, facilitand raspandirea bolilor infectioase sacrearea de noi vectori;

diminuarea actiunii tratamentelor profilactice sau terapeutice medicale, veterinare safitofarmaceutice prin transferul genelor care confera rezistenta la antibioticele utilizate in medici- deoarece modificarea genetica este o stiinta cat se poate de inexacta, specialistii geneticienfolosesc o gena-marker pentru a stabili daca insertia genelor in organisme a reusit. Adesea, genmarker este tocmai una dintre cele care codeaza rezistenta la antibiotice. Organizatia MondialaSanatatii a avertizat in 2001 ca oamenii manifesta deja niveluri de rezistenta la antibiotice care

fac mai vulnerabili la maladiile mortale. efecte asupra biogeochimiei, prin schimburi in descompunerea in sol a materialuluorganic.

Pornind de la amenintarile pe care OMG-urile le reprezinta pentru sistemul imunitar umasi pentru biodiversitatea planetei, cercetatorii din diverse domenii ale cunoasterii (patologiagronomia), precum si organizatiile ecologiste au creat un puternic curent de opinie impotriv producerii plantelor transgenice, dar cu toate acestea, marile companii cultiva OMG-urile la scalarga in lume, in dispretul opiniei publice.

5. Prezenta pe piata romaneasca a organismelor modificate genetic

Inca de la introducerea pe piata, pe la mijlocul anilor 90, a unui aliment modificat genetiimportant (boabe de soia rezistente la ierbicide), s-a declansat si un interes crescand a politicienilor, activistilor si consumatorilor din Europa, asupra subiectului.

La sfrsitul anilor 80, nceputul anilor 90, rezultatele decadei din domeniul cercetarilomoleculare au ajuns la urechile publicului. Pana in acel moment, publicul nu era constient,

15


16/21

general, de potentialul acestor cercetari. Exista perceptia publica privind legatura dintre tehnologmoderna si crearea de specii noi.

Romania are o istorie relativ lunga in cultivarea de organisme modificate genetic (OMG).

Soia modificata genetic

Primele culturi comerciale de plante modificate genetic (MG) au fost introduse in Romanin anul 1998. Este vorba de 14 varietati soia modificata genetic.Cifre oficiale arata ca:

- in anul 2004 au fost cultivate 5 523 ha cu soia MG,- in anul 2005 au fost cultivate 87 600 ha cu soia MG- iar in 2006 au fost cultivate 137 275,5 ha.

Cand Romania a devenit stat membru al UE in anul 2007, soia MG a fost oficial interzis pentru cultivare pe teritoriul Romaniei, conform reglementarilor europene (soia MG nu eautorizata pentru cultivare pe teritoriul UE, fiind considerata nefezabila din punct de vedereconomic).

Porumbul modificat geneticTotusi, in acelasi an, in luna aprilie, a fost aprobat tacit pentru cultivare in Romania un sode porumb MG cu denumirea MON810 (ce apartine companiei Monsanto). Acesta era singurOMG autorizat in UE, pe care Romania l-a autorizat automat. In Romania nu au fost efectuastudii de evaluare a porumbului modificat genetic pentru a se vedea care sunt efectele asupmediului.

In privinta porumbului modificat genetic MON810, cifrele oficiale arata ca:- in 2007 au fost raportate 332,5 ha cultivate cu porumbul MON810- in 2008, suprafetele au crescut semnificativ pana la 6 130,44 ha- in 2009, s-a raportat insamantarea unor terenuri de suprafata totala de

3093,5177 ha.

Implicatiile pe care le poate avea introducerea acestuia in mediu nu au fost adresate de catautoritati nici in agenda interna, nici in cadrul procesului de aderare. Romania este o tara in caculturile de porumb au devenit o traditie, detinand un patrimoniu genetic valoros de varietatraditionale de porumb.

Cele aproximativ 3 milioane de hectare cultivate cu porumb nemodificat genetic sunexpuse contaminarii.

5.1 Reglementari europene si legislatia din Romania privind organismele

modificate genetic

OMG nu pot fi vndute n Uniunea European, ca aliment sau ingredient alimentar, fr respecta Legislaia noilor alimente (Novel foods legislation), care impune evaluarea siguraneietichetarea alimentelor care conin OMG la un nivel care depete 1% material genetic modificn scopul implementrii acestor reglementri, au fost dezvoltate i validate metode de detec(bazate pe principiile biologiei moleculare) calitativ i cantitativ pentru OMG i au fost nfiinalaboratoare analitice dotate cu aparatur validat de CEN TC 275WG 11.

Conform Directivei nr. 18/2001/CEE alimentele care provin din organisme modificatgenetic trebuie s fie etichetate aliment care contine gene, proteine sau ADN strin, sau ca alimen care genele noi au fost eliminate prin tehnologia procesrii, dar prezint anumite modific

16


17/21

compoziionale, astfel nct nu pot fi considerate alimente naturale (de exemplu, uleiul de somodificat genetic, care are modificat compoziia n acizi grai, dar a crei utilizare este aproba prin Directiva nr.1139/98 emis de Consiliul U.E.).

Confruntat pe de o parte cu opinia public, din ce n ce mai ostil organismelor modificagenetic, pe de alt parte cu lobby-ul industriailor dornici de a dezvolta piaa plantelor transgenic

Comisia European a elaborat o nou directiv (Directiva 2001/18) mult mai preocupat daplicarea principiului precauiilor i, totui, fr penalizri pentru industriile biotehnologice.Publicat n Jurnalul Oficial al UE n octombrie 2002, i votat de ctre Parlamentu

European n iulie 2003, noua reglementare prevede obligativitatea etichetajului pentru orice alimecare conine peste 0,9 % ingrediente provenite din organisme modificate genetic autorizate Uniunea European, att pentru alimentaia uman, ct i pentru cea animal. Din pcareglementarea nu include necesitatea menionrii faptului c animalele au fost hrnite cu produseOMG, ceea ce evit obligativitatea etichetrii crnii, oulor i a produselor lactate.

Pe lng etichetaj, reglementarea prevede asigurarea trasabilitii organismelor modificatgenetic ncepnd de la semine pn la produsul finit, astfel nct ele s poat fi retrase rapid de p pia n caz de necesitate. De asemenea noua reglementare prevede perfecionarea procedurilor

evaluare a impactului pe care noile organisme modificate geneticle pot avea asupra snt populaiei umane i asupra mediului nconjurtor, mai alespentru evitarea contaminrii culturilconvenionale: fii de securitate, distana ntre culturile- OMG i non OMG, inventariereculturilor- OMG, n registre la nivelul administraiei locale.

Sistemul european de reglementare este o rezultant a mai muli factori:1. Necesitatea unui mediu ambiant renaturalizat ( Germania).2. Regndirea unor strategii din agricultur (Germania).3. Adoptarea sistemului agricultur-mediu la strategii specifice naionale (Austria).4. Prezen activ n decizia politic a partidului verzilor coparticipant la guvernar

n diferite ri membre UE (presiune politic asupra unor decizii ale PE i Comisiei Europene)vine de la aceast situaie.

5. Militantismul agresiv al unor ONG-uri, mpotriva cultivrii i utilizrii OMG-urilor6. Rmnerea n urma SUA i al altor state productoare de OMG-uri, ca urmare folosirii biotehnologiilor a UE n domeniul cercetrilor n domeniul biotehnologiilor ceea ce face i n acest domeniu balana s ncline net n favoarea SUA, Canadei i altor ri care au trecut producia industrial la P.M.G.-urilor n timp ce, n UE, acestea se gsesc n stadiul de testare caeste, de multe ori, obstrucionat.

7. Dezinteresul UE pentru cultivarea unor PMG-uri pentru care, n majoritatea statelomembre, nu sunt condiii pedoclimatice favorabile pentru cultivare (soia se poate cultiva crezultate bune n Italia de nord, i suprafee restrnse n Frana i Spania).

8. Necunoaterea importanei biotehnologiilor pentru propriile economii, atunci cnd sau fcut negocierile pentru aderare. Exp: Spaniei i s-a admis cultivarea porumbului MG (planalogam) n timp ce Romniei i se interzice cultivarea soiei MG Roundup ready (autogam).

Din punct de vedere al reglementrilor juridice, UE a emis o serie de reglementri domeniul biotehnologiilor precum:

Directiva 18 partea B /2001 care reglementeaz introducerea OMG n mediu nscop experimental. Pentru aceasta, persoana fizic sau juridic trebuie s obin oautorizaie scris de la autoritatea competent a statului membru UE.

Directiva 18 partea C /2001 care reglementeaz introducerea unui OMG n medin vederea comercializrii pe piaa UE se poate face numai dup ce a fost

17


18/21

autorizat n scris de autoritatea unuia din statele membre, care face parte n urmanotificrii, un raport de evaluare. Comisia naional trebuie s informeze celelaltestate membre att asupra notificrii ct i a opiniei sale. Directiva 18 /2001 prevedi o clauz de salvgardare, conform creia un stat membru poate interzicecomercializarea pe teritoriul su a unui produs a crei introducere pe pia a fos

aprobat de Comisia European. Directiva (EC) nr. 1829/2003 reglementeaz introducerea pe pia a alimenteloderivate din ONG. Se reglementeaz procedura de autorizare centralizat, uniformi transparent pentru toate aplicaiile realizate n scopul de a introduce pe pia fie OMG, fie a produselor derivate din acestea. Notificatorul face o singur aplicai pentru un OMG i toate utilizrile acesteia .

Se face o singur autorizaie pentru respectivul OMG i pentru toate operaiunile al croobiect este acesta: cultivare ,import, procesare ca aliment, ca furaj sau produs industrial.

Practic, dac una dintre aciuni este utilizarea ca aliment pentru celelalte utilizri se aplic prevederile R 1829/2003. Sunt conform acestei recomandri, dou opiuni:

1. Singur notificare conform R 1289/2003 (CE) pentru autorizaia de introducere,

mediu n conformitate cu criteriile prevzute n directiva 18/b/2001 i autorizarea utilizrii caliment i ca furaj conform criteriilor stabilite prin R 1829/2003 E.C.2. Depune dou notificri una n conformitate cu directiva 2001/18/EC, alta n

conformitatea Reglementrii 1829/2003/EC Notificarea se depune la Autoritatea Competent a primului Stat Membru al UE n ca

produsul n cauz urmeaz a fi introdus si trebuie s includ :- un plan de monitorizare;- o propunere de etichetare;- metoda de detecie;

Dup 14 zile de la data depunerii notificrii, autoritatea competent certific n scrisnotificatorului, primirea notificrii i transmite AUTORITII EUROPENE PENTR

SIGURANA ALIMENTULUI toate informaiile de care dispune pentru evaluarea tiinificriscurilor pentru sntatea omului, a animalelor i pentru mediu asociate introducerrespectivului produs pe pia. Autoritatea Europeana pentru Sigurana Alimentului are dispoziie sase luni pentru a-i face cunoscut opinia. Prelungirea intervalului de timp se poate fadac solicit Notificatorului informaii suplimentare.

Pe piaa UE se pot comercializa legal numeroase produse alimentare i furaje derivate dOMG. Sunt produse derivate:

7 varieti de rapi; 4 varieti de porumb; 2 varieti de bumbac;

Pentru producerea de furaje i alimente se import :

varietate (soi) de soiavarietate de porumb n anul 2005 a fost aprobat importul hibridului de porumbMON 863 pe care Autoritatea European pentru Securitate Alimentara l considera la fel de siguralimentaie precum tipurile de porumb tradiional.

i un hibrid de porumb dulce B11 si NK 603 tolerant la glifesat.Reglementarea utilizrii seminelor de PNG este data de directiva 53/EC /2002 , car

prevede ca nainte de a fi introduse n catalogul comun i comercializate soiurilor i hibrizilmodificai genetic, se reglementeaz n conformitate cu prevederile Directivei EEC/2001.

18


19/21

Transabilitatea i etichetarea OMG (R1829/2003/EC i R1830/2003/EC) d posibilitatede a urmri un produs pe parcursul ntregului ciclu de producie si distribuie.

Cnd un produs care conine OMG sau conine un amestec de OMG urmeaz s fie utilizexclusiv i direct ca aliment sau furaj este necesar o Declaraie de utilizare la care se ataeazlist a codurilor de identificare ale tuturor OMG incluse n produs.

Reglementarea transportului transfrontalier se face prin R1946/2003/EC - are ca baza legaDirectiva 18/EC/2001- introducerea deliberat, n mediu, a OMG.Este obligatorie:

- notificarea importului de OMG destinat introducerii n mediu i aprobarea primului transport transfrontalier

- informarea publicului i partenerilor internaionali ai UE asupra acestei aciuni.Sistemul de reglementare a organismelor modificate genetic n Romnia a nceput s fi

elaborat dup anul 2000. Trebuie remarcat faptul c testarea unor soiuri de soia MG a ncepunainte de acest an.

Actele normative care reglementeaz activitatea cu OMG-uri sunt:1. Legea 214/2002 pentru aprobarea O.G. nr.49/2000 privind regimul de obinere,

testare, utilizare i comercializare a organismelor modificate genetic prin tehnicile biotehnologimoderne precum i a produselor rezultate din acestea.2. O.G. nr. 49/2000 privind regimul de obinere, testare, utilizare i comercializare a

organismelor modificate genetic prin tehnicile biotehnologiei moderne precum i a produselorezultate din acestea.

3. H.G. nr. 106/2002 privind etichetarea alimentelor.4. Legea nr. 608/2001 privind evaluarea conformitii produselor.5. O.U.G nr. 195/2005 privind protecia mediului, aprobat prin Legea nr.

265/2006.6. Ordinul Ministrului Mediului i Gospodririi Apelor pentru aprobarea

ndrumarului privind aplicarea anexei nr. 12 Planul de monitoring la O.G. nr. 49/2000 privin

regimul de obinere, testare, utilizare i comercializare a OMG-urilor prin tehnicile biotehnologmoderne precum i a produselor rezultate din acestea, aprobat cu modificri i completri prLegea 214/2002.

O.G. nr. 49/2000 aprobat prin Legea 214/2002 reglementeaz:1. utilizarea n condiii izolate a microorganismelor i a altor organisme modificate

genetic n funcie de clasa de risc;2. introducerea deliberat n mediul nconjurtor i pe pia a O.M.G.-urilor prin

tehnicile biotehnologiilor moderne i a produselor rezultate din acestea n scopul:- cercetrii,- testrii,- dezvoltrii i/sau alte scopuri altele dect cele care privesc producia

n scopul introducerii pe pia.3. producia n scopul introducerii pe pia a produselor rezultate (formate din

organisme modificate genetic sau care conin OMG)4. operaiuni de import/export a OMG.

19


20/21

Cadrul legislativ prevede i reglementeaz procedura i documentaia necesar pentrintroducerea n mediul nconjurtor a ONG pentru cercetare, testare, dezvoltare sau oricare alt scocu excepia scopului introducerii pe pia.

Totul se ncepe cu o notificare a celui interesat ctre COMISIA NAIONALCOMPETENT care este COMISIA PENTRU SECURITATE BIOLOGIC.

Aceast comisie este cea care d aprobarea i pentru introducerea pe pia a organismelovii modificate genetic sau care conin OMG.n cazul importurilor, importatorii sunt obligai s notifice n scris Comisia Naional

(CNPSB) naintea efecturii oricrui import de OMG-uri i/sau cu produse formate/rezultate dacestea.

Legislaia n vigoare, reglementeaz sistemul de construire a capacitilor instituionaleinformare i consultarea publicului.

Prin Ordinul nr. 462/15.06.2003 emis de M.A.P.D.R. stabilete:- obligativitatea declarrii suprafeelor cultivate cu PMG,- proveniena seminelor la 10 zile dup ncheierea semnatului- produciile realizate la 10 zile dup recoltare

Legea nr. 265/2006 are trei alineate la art. 54 care reglementeaz obiectul n conformitatcu prevederile UE chiar excednd acestora

(1) De la data aderrii Romniei la Uniunea European, cultivarea sau testarea plantelosuperioare modificate genetic se VA SUPUNE AQUIS-ului COMUNITAR. Este corelat c prevederile acordurilor de integrare n UE.

(2) De la data aderrii Romniei la UE, n Romnia se interzice cultivarea plantelosuperioare modificate genetic, ALTELE dect cele acceptate n UE. Se suprapune peste normecare reglementeaz domeniul n UE.

(3) Distana minim fa de ariile naturale protejate n care activitatea de cultivare i/satestare a plantelor superioare modificate genetic este interzis, se stabilete prin ordin comun

conductorilor autoritii publice centrale pentru protecia mediului i gospodririi apelor autoritii publice centrale pentru agricultur, pduri i dezvoltare rural.

BIBLIOGRAFIE

Microbiologie si inginerie genetica, Moldoveanu D., Militaru C., Ed.Fiat Lux, Bucuresti,2004

www.greenpeace.org/romania www.formula-as.ro

20


21/21

www.ne-cenzurat.ro www.infomg.ro

Date post:	05-Apr-2018
Category:	Documents
Upload:	maria-doinita
View:	229 times
Download:	0 times

OMG in Industria a

Documents