Ovidiu Harbidi

Omenireadin nou in Prag

Culegere de texte, cugetiri qi poeziiSemenilor mei, cu drag, Ovidiu Harbddi

Editura DharanaBucuregti

2020

r&

Ovidiu Harbddd

314 315

r

3t6 3l'7

Indrdgostitul

183

184184184185185

186187188

188189190191

318 319

Ovidiu Harbddd

FlorilePuiul .................imbarcarea........Doamne..,..,......CAnd spui..........Intui,tie feminindRolul.................Din Iubire .........Rost.........................,..,r.,....,........Un invdjitor......Pe acest pdmdntTranscendent5...Omul.................Din lipsd de dialog......................Adevdrul...........in fala divinuluitn timpul ...........Pomul de Crdciun.............Un model..........Pe malul oceanului ..........Cdnd iubegti......Am putea spuneUn lnv5ldtor......Privilegiu..........

POEZII

Fdrd cuvinte......Bunul sim{........Domnul.............Adev6rul absolutTrimigii lui Dumnezeu

320 321

Ovidiu Harbddd

Iubire pdrinteascd.......................Tainic destin.....Ce-ai putea fi ....Copiii mei.........Unui domn contemporan arogant.Apocalipsa........Aceeagi intrebareAtentie!............,Binecuvdntare ingereascd............Cdnd am spusCeas de tain6.....Decembrie - o imbrEliqareDistorsiunea intelectual5 a Realit[Ui.............................Eli Eli, Lama Sabachthani......in loc de urare...La viap.............M[ intorc AcasdNevoia de bucurie........................O intrebare........Om - (o)menirePierdut in gdnduriReligia mea.......Rugd .................$a luam lutnlna...............Sufletul neamului meu ................Prietenul meu, Eminescu.P[qind pe marginile 2drii...........Mistici iubire....Lasa{e iubit!Azi..,.................Sfinte ................Am fost.............

322 323

I

@ Ovidiu Harbidl@ 2020 Editura DHAMNA

Coperta - Mihai Seceleanu

Editura Dharana BucuregtiStr. SfAnta Ecaterina nr.15, sect,4, O.P. 53

Tel:021-337 24 24e-mail : editura(d gmail.com

www.atuuri,rowww.sufletdecarte.ro

www.edituradharana.ro

Descrierea CIP a Bibliotecii NaJionale a RominieiHARBADA, OVIDIU

Omenirea din nou in Prag / Ovidiu Harbddi. - Bucuresti :

Dharana,2020rsBN 978-606-9029-20-6

821.135.1

Omenirea din nou in prag

APROAPE DE APOGEU

Lumina a rdsdrit din nou din intunericul istoriei.Este pe toate drumurile, la toate rdspdntiile.Treze$te-te dragul meu, draga mea.

Nu pierde ocazia rard ce !i se ofer[, de a intra in Lu-minn. Adu-li aminte cd asta ai dorit dintotdeauna.

Ea este b16ndd, emand Pace, o pace nepdmAnteand qi o

For![ de neoprit, dar care nu pretinde nimic, nici de la tine,nici de la oricine altcineva.

Este gansa ta s[ renunli la micul eu qi si devii una cu

Ea.Acum, in aceste vremuri este un moment de cumpdn[.

De aceea Ea ni se oferd spre a contrabalansa suferinia gi

disolu{ia ce tinde sd cuprindl intreaga p1anet6. Tot mai

mulli semeni devin conqtienli qi o primesc. Dar sd qtili cd

acest adevdr nu o sd-l afla1i la qtiri.in istoria acestei planete, deci in timp, dup[ clipe de

deschidere, cdnd Cerul se coboar[ pe pimAnt, ]Jrmeazd

veacuri de inchidere, cdnd Lumina nu mai este a$a de uEor

de primit.Nu pierde ocazia de a ieqi din inchisoarea micului eu.

Nu te mai ldsa amdgit de lumea formelor care ili pro-

mite mereu implinirea. Niciodati nu va avea cum sb !i-oofere. pentru cd nu poti oleri ceea ce nu ai.

Alege Lumina, cu toati fiinla ta gi atunci vei trdi mi-nunea, revelalia, dincolo de orice gand sau concept mental,

dogmi ori ideologie, c[ acea Lumind eqti qi tu, adeviratulEu, etem, dupi chipul qi asemdnarea Tatilui. Aceasta este

esenla ta, reila gi eiema. Aceasta este implinirea, MAntui-

Ot,idiu Harhtidii

rea, recunoaEterea conqtientd cA tu qi Tatdl Una sunte{i,veqnici qi NEDESPARTITI.

^Trdim vremurile cdnd marile taine a1e lnv[fSturilorspirituale sunt revelate tuturor, la liber, doar si le obser-vdm. Ele ne ajutd sd ne reamintim CINE SUNTEM gi sd

exprimbm in lume, prin viala noastre, acest adevdr. Numai fine sA te ageli de un ritual qi sd te faci ce faci. A FIeste ordinea de zi, adicd a fi CON$TIENT CINE E$TI.Numai aga te poli extrage sclaviei impusd de mintea ta in-dividuald qi de mentalul colectiv. Fiecare om care se tre-zeste este extrem de important. Fiecare ,,luminiid" care in-cepe sd shdluceascd pe cerul spiritual al acestei planetecontribuie enorm la refacerea echilibrului energetic, gravafectat de inconqtienla oamenilor. $i chiar dacd vor fidezastre, fiecare va lua cu el toate acumuldrile spirifualedob6ndite pe aceastd planetd. Dar incd se mai poate ca po-teniialele catastrofe se fie atat de mult diminuate incAt pa-gubele sd fie suportabile, nu iremediabile. Atlantida nu enevoie sd se mai repete.

ADEVARUL

Pentru majoritatea dintre noi, cel mi greu lucru este sd

suportdm Adevdrul. De ce? Pentru cd acceptarea Lui in-seamni ,,omordrea" omului vechi din noi, a c5rui existenldeste bazatd pe tiparele mentale de fricl qi pe ignoranJd.Frica ne este servitf, pe toate palierele societdlii, $coald,slndtate, instituliile statului, cele religioase qi ne face in-capabili sd mai descifrdm mesajele de iubire gi pace ce vindin interiorul nostru. Negdm propria intuilie gi propriul

Omenirea din nou in Pt'a-e

adevbr care este in concordanld cu mesajul Adevdrat al

marilor religii ale lumii, care nu contravine respect[rii par-

ticularit[lilor specifi ce fi eclrei cultud.Pe baza necunoaqterii, oamenii sunt invdlali sd alerge

mai toati viala dupi falsele valori ale acestei lumi, puterea

dobdnditd cu orice prel, averea frrd limite cdci asemenea

este Ei l[comia, pldcerile gi distracliile ridicate la rang de

religie, pe care o minte bolnavd le inventeazd mereu, dis-

trugAnd sdnltatea qi echilibrul omului.Dacd pdtrundem in realitatea fiinlei noastre, descope-

rim ci de fapt nu avem nevoie de aproape nimic din toate

acestea, c6ci am fost inzestrali de la inceputul Crea{iei

noastre cu tot ce avem nevoie pentru o existenld fericiti,armonioasd gi implinitd. in esenla noastrA existl cea mai

mare putere din Crealia lui Dumnezeu, cdci datoritd ei

existd Crealia, deci gi noi. Daci existd inseamn[ c[ nimicnu a putut-o distruge. Aceastd for![ extraordinari este Pu-

terea lubirii, qi o avem in noi, e drept, prea pulin descope-

ritd, incI. in ceea ce priveqte averea, nici o comoar[ dinlume nu poate echivala nici mdcar qt l%o din valoarea fiin-

lei noastre. ,,Toate diamantele lumii sunt un gunoi, fafd de

o clipi petrecutd in lumina dumnezeiascd" spunea perinte-

le Arsenie Boca. lar referitor la pldcere qi distraciie, nu es-

te fericire mai mare decdt sd descoperi incd din viala p6''

minteanl impdrdlia Cerurilor gi sd trdiegti in ea, chiar qi

mlcar o clipd. $i este foarte posibil. De ce? Pentru c[ ,,Nuse va zice: ,,Uite-o aici" sau: ,,Uite-o acolo!" Cdci iatd cd

impdrdlie lui Dumnezeu este induntrul vostru'" Lucal7:21

Dragii mei, fiecare dintre voi sunteli o minune unicd a

lumii, care aqteaptd a fi redescoperitd.

0t,idiu Harbddd

Atenlie!

Eu sunt o fire mai comodS. Uneori, am impresia cd ascrie nu este un lucru care sf, merite prea multi atentie,prin compara{ie cu ce fEcea, de ex. Valeriu Popa. Poatesunt gi egoist. Prefer, de exemplu, sd lin post 2-3 zile qi si-mi insuqesc cdt pot de bine aceastd experien{6, decdt sbscriu o carte de 2-3 sute de pagini despre post. Ca fire, imiplace mai mult sd fac qi sd tac, decdt sd scriu sau sd vor-besc despre anumite subiecte. $i uneori imi vine s[ fac opauzd cu scrisul, ceva mai lung[, dar apoi md gdndesc: da-cd ideile, trdiriie, stirile care imi vin sunt ca un talant pecare trebuie sdJ inmullesc prin scris ;i eu ignor aceste in-spiralii, oare nu gregesc? Dacd ele nu mai apar e simplu.Nu mai scriu. Dar cdtd vreme ele mi se prezintd, este binesd le ignor? $i tot gandindu-mi aqa, mi-am adus aminte deo mici disculie pe care am avut-o cu un apropiat al dom-nului Popa. Printre altele acesta era gi scriitor, nu prea cu-noscut, dar acest lucru nu-l deranja. Aga mi-a mfulurisitcand stdteam de vorb5. Cuvintele lui m-au impresionat atAtde mult inc6t au rdmas vii in memoria mea. Pentru mineau insemnat foarte mult, de aceea o sI redau o parle dinmdrturisirea sa:

<Stau liniqtit qi-mi fac treaba. CAt pot gi cum pot. intretimp ii aqtept pe cei care incearcd sd se-nal{e intru Domnul,intr-un fel asemAnbtor cu al meu. Dar qi eu ii caut pe ceiasemenea mie. Se intAmpld qi sd rdmdn singur, dar nu chi-ar, cdci de fiecare datd eu vin spre mine. Dar am semne cf,gi aqa este bine. Eu cu mine suntem doi, nu mai sunt singur.,,Unde sunt doi in numele Meu qi Eu sunt cu ei", spuneaDomnul. Ce-mi trebuie mai mult? Recunoasterea oameni-lor? FaimS? Admiralia semenilor? Ispita e frcutd sd ne dea

Omenirea din nou in prag

tdrcoale qi atunci, din memorie, mi-aduc invildtorii in fa{d.- ,,Fereqte-te sd te fericeascd lumea!" il aud clar pe Va-

leriu Popa. $i apoi adaugd: ,,Toate acestea le poli avea.

Dar daci sunt scop, dorite, devin cumplite amdgiri, capca-

ne in care dac[ te prinzi vei pierde toatd osteneala ta spiri-tual6. Chiar merit[?" $i brusc imi revin, ca dupd un duE

rece.Sunt eu cu mine, qi uneori, minunat dar, cu unii dintre

cei de Sus. Ce-mi mai trebuie? $i mi se repetd... sacadat:

,,Rdbdare... ribdare... rdbdare. Si incd ceva. Credinld. Aicredin{d in ce 1i s-a dat. Chiar dacb deocamdati nu prea

egti luat in seamd, ba, uneori, trezeqti invidie Ei egti respins,

iar in unele cazuri trebuie sd supor{i gi rdutatea oamenilor.De cele mai multe ori aceste stAri apar din ignoranld sau

fricd. gi nu uita, pdnd la urmd, iNfofoEeulA Ceru1 vaizbAndi. Dar cum gi in ce fel, doar El gtie."

incerc s[ recapifulez. Am binecuvAntarea Cerului, sunt

eu cu mine, stiruiesc in credinfi qi ribdare. Dar nu imi ie-se totdeauna. $i mi-e ciudd pe mine, de cdt sunt de pros-

tdnac. Din nou Valeriu Popa imi repet[: ,,Fd ce-Ii dicteazdinteriorul, {brd sd te ridici pe mormintele altora." Deci, cu

alte cuvinte, sd-mi urmez credinta qi ceea ce gtiu, chiar da-

cd al{ii ignord sau iau in derddere convingerile mele. Deo-camdatd, tema lor de viald nu are nevoie de ceea ce am eu

de oferit.- ,,$i fii in pace. Iar dacd vor observa qi allii c[ prin ti-

ne se spune ceva, tot lucrarea Cerului este. Cici ceea ce !is-a dat este codificat, nu neap1rat ca mesaj literar, ci ca

stare, credinld qi timp. $i poate aceastd pirticicd de adevirva fi descoperitd abia dupd ce tu nu vei mai fi pe acest

pnmAnt. $i ce dacd! Cerul qtie ce face gi de ce. Tu sd nu-{ipierzi credinla qi fr-fi treaba pdnd la capdt.

Ot'idiu Harhddd

Uitd-te in urmd. Atdlia gi atdlia iubifi ai Cerului, imen-sitdli in ierarhia spiritualA, in timpul vielii pe pimAnt aufost batjocorili, umilili, huli1i, qi, abia dupd ce au revenitSus, au fost recunosculi Jos. Ba pot sd-!i spun cd, dintr-unpunct de vedere, este mai usor a scepa neobservat cat e$tiin viald, dar, oricum, fii pregltit, cdci existd posibilitateaca la un moment dat, energia celor spuse, s[ aprindd multesuflete. ">>

Bucuria

Moartea este un indemn minunat si celebrim bucuriaqi inocenla vielii.

$tiu c[ a avea viald $i a nu te bucura de ea este un p[-cat. Cel care pretinde cd slujeqte lui Dumnezeu qi nu are inel bucuria vielii, doar se amege$te cI slujeqte lui Dumne-7e\

Bucurii

Cdt triim pe acest pimdnt, in orice clipd putem alege.Doar dacd nu ne-am vdndut acest drept.

inceput de septembrie. Oragul incd dogoreEte dupicdldura de peste zi. in apartamentul r[coros, unde aparatolde aer condilionat zumzdie discret, vdd un birbat de vreo40 de ani cum se aqazd comod intr-un fotoliu generos, dinpiele. Incdperea este curatA, modem6, digitalizatd. Elec-

Onreuirea din nou in prag

tronicele, mobilierul modem, designul interior, toate aratdgustul rafinat al unui om cu posibilitili materiale peste

medie. Priveqte zdmbind o fotografie (o imagine) incadratide o ramd electronice, ce pare cd are mai multe funclii,aEezatd pe mdsula de ldngd fotoliu. Era el, aldturi de soliegi copii, intr-un peisaj exotic. Zita de lucru se terminase.Ajuns acasi a ficut un dug, qi-a astamparat foamea cu unmeniu bogat comandat la o firmd de catering, iar acum std-

tea relaxat pe fotoliu, cu o sticld de bere aburind[, pusd

frumos, aldturi de un pahar, pe un suport special.Ronldind niqte alune, pulin distrat, apuci telecomanda

gi pomeqte televizorul, un ecmn uriag atdrnat pe un perete.

Era jumalul. O doamnd elegantd vorbea zambind. Chipulera ca de pdpuqd. Dantura perfectd, dar falsd, buze false,tenul fals, sprdncenele qi genele la fel, ochii falgi, o mario-netd vorbitoare care se striduia sd aplice cdt mai bine cele

inv[fate la orele de dic,tie qi mimicd. Subiectele de maximiimportanld erau discutate cu profesionalism. Un camionintrase intr-o c[ruld cu pepeni care circula neregulamentarpe o Eosea. De la fala locului, reporterul, profund afectatde eveniment, ptezenta situalia naliei intregi: pepeni im-prigtiali pe drum, cdrula frrAmatd in mijlocul qoselei, calulmort, iar camionul rf,sturnat in ganlul de pe marginea dru-

mului. Altd qtire: intr-un bar, doi indivizi s-au luat la bdta-

ie, apoi au venit mai mul{i din cartier qi a ieqit o ciombgea-l1 generald. Bilanful: barul distrus, un chelner cu capulspart, pagube enonne. Mai departe. Un politician a fostprins in flagtant qi condamnat. Altul, pentru bund purtare

qi lucrdri publicate, a fost eliberat dupd ce ficuse cam unsfert din condamnare, in timp ce un altul, dupd ce fusese

inchis qi ulterior eliberat, acum era din nou inchis.Nemaiavdnd rlbdare, desface o alti sticld de bere cu o

l0 11

Ovidiu Harbddd

mand, iar cu cealaltd schimbe canalul. Aici era o reclamdla niqte sucuri, apoi la ceva medicamente, urmatd imediatde prezentarea unui detergent extraordinar. Perseverent,schimbi iar canalul. Ghinion. Publicitate la niqte telefoanemobile, tablete gi o firmd de telefonie. Schimbd mai depar-te, nu se lasd. Pe noul program apare o plajd unde, o vede-td mai mult dezbrlcald decdt in costum de baie, di un in-terviu. Soare, veselie, fete frumoase qi tineri domici deafirmare. Dd mai departe. Abia incepuse un film unde ,,rd-ul", folosind cea mai avansatd tehnologie, arme extrateres-tre, cautd sd stdpdneasci p6mdntul. ,,Binele" reugeEte pdndla urmd sd foloseascd mai eficient gi mai spectaculos toateaceste mijloace de distrugere qi invinge ,,riul". Numai c5 atrebuit sd fie mai rdu decdt,,riul" penfiu a obline aceastiperformanld.

S-a inserat de-a binelea. Bdrbatul, dupb ce a mai bdutvreo doud sticle de bere, e adevdrat, scumpe si de calitate,rdpus de oboseald, a adormit in fotoliul comod qi generos.

Intr-o altd parle a incdperii, ldngd un raft pe care se

aflau cdteva cdr,ti de management qi politici comerciale desucces, se mai afla o pozd, cu un bdrbat care ii semdna,doar ci era ceva mai cdrunt qi cu mustale. Pe spatele foto-grafiei scria: ,,Fratelui meu, cu drag." Privind la birbatuldin pozd, brusc am avut in fald alte imagini, ca Ei cum,dintr-o datd, te afli in alt loc dar in acelagi timp. Era unde-va intr-o pddure, un loc desch^is, ca un fel de poiand. inacel spaliu se afla o mAnlstire. Intr-o pade erau 2-3 cl6diri,in rest locaqul de cult era inconjurat de pddure. Deja se in-serase. Cerul senin, era plin de stele. Mai multi oameniparticipau la o slujb[, ticuli. Printre ei se afla qi fratele dinpozd. Cdliva copilaqi se jucau prin curtea mdnistirii, lalumina unui felinar. Aerul inmiresmat qi curat al pddurii ili

Omenirea din nou in plag

inunda toate simfurile.La un moment dat, preo{ii qi cdlugdrii au ieqit din bise-

ricd Ei slujba a continuat sub cerul liber. Era o privegherepentru un sfint, urmatb de Sfhnta Liturghie. C[lugdrii erau

impdrlifi in doud grupe, ddnd pe rdnd rispunsurile, con-form tipicului. CAntdrile erau aproape identice cu cele de

la Athos. Vocile lor erau amplificate de ecoul pidurii gi

parcd se indreptau quvoi spre cer. Fascinat de atmosferafeericd, m-am simlit atras in prezenful lor. O stea cdzdtoa-

re a strdlucit brusc, pentru o secundd, deasupra noastrl,IuminAnd intunericul dintre noi qi stele.

Cdlugdrii incepuserb sA repete cdntAnd ,,Doamne milu-ieqte", dup[ care c6ntau in grecegte "Kyrie Eleison". Se

pomenea sfdntul a c6rui priveghi se ficea, via{a, faptele luiqi se iniljau rugiciuni de slav6, mul{umire, apoi de cerere.

Invocarea era din ce in ce mai profundd, atenlia tot maiconcentratA, vocile monotone repetau aceea$i linie melo-dic[. Aerul vibra nefiresc, devenise aproape frzic, palpabil.Preotul igi continua invocarea. Dintr-o datd, i-am auzit vo-cea gatuitd gi, uitandu-md la el, am observat o emolie qi

bucurie care ii transfigurau chipul. Se conectase. SfAntul

venise 1a invocarea preofilor.Slujba a continuat. In aceastd stare a inceput pomeni-

rea tuturor sfinlilor, a celor mai apropiali de oamenii ace-

lor locuri qi de hramul mAndstirii, a sfinfilor romini, gtiuli

Ei neqtiufi, martirii neamului, strdmoqii.Brusc, atmosfera devine ireald. Cei invoca{i au aparut

pc r6nd, tot mai mulli, spaliul de deasupra mullimii um-pldndu-se de lumina 1or. Rdspundeau cu binecuvdntdri in-dreptate spre mullimea adunatl, preoli qi mireni. Eu parcinu mai puteam respira, o energie colosald mi apdsa. Amincercat de 2-3 ori sd trag aer in piept qi, odatd cu prima

12 l3

O,-idiu /larhddd

gurd de aer am simlit o pace imensd cuprinzdndu-md gi aminceput, liniqtit, sd pldng.

Am inle1es cd toji strdmogii nogtri eroi, sfinlii de pre-tutindeni qi ai noqtri sunt vii, reali. Ei sunt cu noi... dacd

qtim sd ii chemlm. Nu vreau sd le dau numele dar... cei in-vocali erau prezen{i.

Rugdciunile continuau... cantate monoton, uneori incet,alteori mai tare. Contrar aparenJei de liniqte, o tensiune dince in ce mai mare se simlea in jur. La un moment dat, maimulte quvoaie de lumind alb-aurie pomesc de la cei invo-cali qi care se aflau deasupra mulfimii, c[tre preoli, cAlu-gbri, mireni, spre toli cei aflali la slujb[. Binecuvdnt[ri culumin5, de diferite nuanle, pentru sindtate, pentru credinl[,proteclie, intdrire, pentru cei care aveau misiuni. Fiecareprimea dupi cdt s-a pregdtit. Moment maxim de comuniu-ne. Cea mai mare parte a celor prezenli erau primitori. Dar,la c6!iva, se intdmpla un fenomen interesant. Era ca qi cum,acegtia, avAnd un mic diamant deasupra capului, atins de orazd de lumind se aprindea qi rdspdndea in jur o lumindasem[ndtoare ce cea a razei. La scurt timp dupd ,,aprinde-rea" diamantelor, lumina lor, care era asemenea unui micsoare, dar de nuanle diferite, incepea s[ se adune intr-unfascicul qi, impreund cu celelalte provenite de la ceilalliposesori de ,diamante", se adunau intr-o coloan[ de lumi-n5, undeva la 3-4 metri deasupra mullimii qi se indreptaspre cer. Apoi brusc, aqa cum a inceput, totul a incetat.Preolii Ei cilugirii continuau slujba, iar mullimea cdnta,aldturi de ei, unele pasaje.

Odatd in plus, am inleles de ce este bine sd mergi laslujbele de la biserici ori mdndstire, chiar dacd simlim sau

nu ceva, chiar dacd ,,vedem" sau nu ceva. Sunt momentein care, aqa cum se spune, ,,cerurile se deschid", dar si nu

14 l5

Omenirea din nou in prag

ne facem iluzii. Primim dupd cdt ne-am preg[tit. Dar fie-care primim. $i qtifi ce? Chiar qi cel nepregEtit primeqteceva. Iar acel ,,ceva" ii poate schimba viafa.

Brusc, revin la realitatea mea cotidian[. Imaginile dis-par. Nedumerit, incerc sd inleleg rostul 1or.

Primesc un rdspuns scurt, telegrafic: ,,Acelagi timp,opliuni diferite de aJ petrece."

Aq fi vrut explicalii, dar nu am mai primit nimic. Ca qi

cum emildtorul a inchis aparatul qi comunicarea s-a inche-iat. Am rlmas singur, in liniqte, g6ndindu-md la semnifica-

lia celor vlzute.

Cind

CAnd credinla se transformd in certitudine de nezdrun-cinat, afunci evoluezi.

Dar, la aceste certitudini, mintea nu poate ajunge. De

aceea, misticii nu au putut fi inleleqi niciodatd, 9i cel maiadesea, au t5cut, in leg[turI cu cele mai intime trliri ale

lor.Mintea este satisfbcuta de dogm5... $i se va rdzvrdti

intotdeauna impotriva trdirii mistice, pe care nu o infelegeqi de care se teme, cdci, in fala ei, iqi pierde supremaliaasupra conqtiinlei fiinlei umane, care, in profunzimea ei,ESTE DIVINA, deci nemirginit[. Pe cdnd dogma, este

mlrginitd, de limitele gdndirii umane gi de .. . interese.