OLT - aval confluenta Sipos - aval confluenta Cad Codul ... Consultarea Publicului/Plan de... ·...

1

Denumire corp de apa: OLT - aval confluenta Sipos - aval confluenta Cad Codul corpului de apa: RORW8.1_B2 Etapa I - Reanalizarea corpurilor de apa Criteriul hidromorfologic:

• lucrari de regularizare: Lungime sector = 27 km, Lungime regularizare = 14.6 km (54%) • lucrari de barare transversala: acumularea Mesteacan (h=18.5m)- ac. cu scop potabil

Corpul de apa nu se incadreaza in starea ecologica buna deoarece este indeplinita conditia cu un grad de siguranta 100% (high confidence of correct assessment): - regularizare/ consolidare intensiva a malurilor > 50% din corpul de apa; - existenta obstacolelor transversale (acumularea Mesteacan). Alterarea fizica se refera la aparare impotriva inundatiilor si alimentarea cu apa. Din priza se alimenteaza un numar de 7880 locuitori . Sunt aparate 4 localitati, avand un numar de aproximativ 12000 locuitori si terenuri agricole de 50 ha Etapa a II-a Caracterizarea folosintelor si a mediului Corpul de apa OLT - aval confluenta Sipos - aval confluenta Cad nu se regaseste in zona protejata. Sectorul analizat ce apartine Oltului superior, dreneaza apele din cuprinsul muntilor Hasmasul Mare si versantul vestic al muntilor Ciucului. Raurile din aceasta zona se caracterizeaza printr-o apa foarte rapida, intrerupta de cascade, saturata cu oxigen, propice pentru zona ecologica a pastravului. Alaturi de specii de Salmo trutta fario, se regasesc specii de Cottus gobio, Phoxinus phoxinus, Gobio uranoscopus frici (migrator). Aparitia Ac.Mesteacan nu a dus la modificari semnificative din punct de vedere al ihtiofaunei, lacul prezentand un biotop acvatic nepoluat din punct de vedere calitativ (doar depasiri periodice pt.Fe si Mn.datorita fondului natural in zona), care permite sustinerea vietii piscicole, fara a influenta rutele de migrare. Etapa a III-a Identificarea masurilor de restaurare Realizarea unor pasaje de trecere pentru migratia ihtiofaunei si crearea de zone umede cu rol de atenuare a inundatiilor. Etapa a IV-a Identificarea impactului masurilor asupra folosintelor si asupra mediului Descrierea impactului masurilor asupra folosintelor Cresterea biodiversitatii; imbunatatirea parametrilor de stare a apei; refacerea unor habitate. Descrierea impactului masurilor asupra mediului Efect negativ - populatia nu este aparata la inundatii deoarece nu exista posibilitatea amenajarii de zone umede datorita reliefului: zona montana; nu exista sursa alternativa de alimentare cu apa. Etapa a V-a identificarea altor imbunatatiri sau masuri tehnic fezabile (solutii alternative) care pot fi realizate cu costuri disproportionate Alimentare cu apa: in zona nu sunt surse de apa alternative; Aparare impotriva inundatiilor: nu exista solutii tehnic fezabile. REZULTATUL TESTULUI DE DESEMNARE: Corp de apa puternic modificat; Obiectiv: Potential ecologic bun.

2

Denumire corp de apa: OLT -aval confluenta Cad –aval confluenta Mitaci Codul corpului de apa: RORW8.1_B3 Etapa I - Reanalizarea corpurilor de apa Criteriul hidromorfologic: lucrari de regularizare Lungime sector = 38 km, Lungime regularizare = 35.9 km (94%) Corpul de apa nu se incadreaza in starea ecologica buna deoarece este indeplinita conditia cu un grad de siguranta 100% (high confidence of correct assessment): regularizare/ consolidare intensiva a malurilor > 50% din corpul de apa. Alterarea fizica se refera la aparare impotriva inundatiilor si protectiei albiei. Sunt aparate aproximativ 10 localitati inclusiv municipiul Miercurea Ciuc, avand un numar de peste 60000 locuitori si terenuri agricole de 3000 ha. Etapa a II-a Caracterizarea folosintelor si a mediului Corpul de apa OLT -aval confluenta Cad –aval confluenta Mitaci strabate ROSPA0034 - Depresiunea si Muntii Ciucului (fisa nr.3) si ROSCI0007 - Bazinul Ciucului de Jos (fisa nr.6). Alaturi de habitatul prioritar * Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior, sunt identificate 22 specii protejate de pasari si 2 specii protejate de pesti : Cottus gobio si Misgurnus fossilis. Sectorul caracterizeaza zona ecologica a cleanului conform ihtiofaunei potentiale stabilita de P.Banarascu. Nu e semnalata prezenta speciilor migratoare. Etapa a III-a Identificarea masurilor de restaurare Indepartarea digurilor si crearea de zone umede cu rol de atenuare a inundatiilor. Etapa a IV-a Identificarea impactului masurilor asupra folosintelor si asupra mediului Descrierea impactului masurilor asupra folosintelor - Descrierea impactului masurilor asupra mediului Efect negativ - vor fi afectate de inundatii zone locuite deoarece nu exista posibilitatea amenajarii de zone umede datorita reliefului: zona montana. Etapa a V-a identificarea altor imbunatatiri sau masuri tehnic fezabile (solutii alternative) care pot fi realizate cu costuri disproportionate Nu exista solutii tehnic fezabile. REZULTATUL TESTULUI DE DESEMNARE: Corp de apa puternic modificat; Obiectiv: Potential ecologic bun.

3

Denumire corp de apa: OLT -aval confluenta Raul Negru - amonte ac. Voila Codul corpului de apa: RORW8.1_B6 Etapa I - Reanalizarea corpurilor de apa Criteriul hidromorfologic: lucrari de regularizare Lungime dig = 133,2 km / Lungime sector = 187 km (71%) Corpul de apa nu se incadreaza in starea ecologica buna deoarece este indeplinita conditia cu un grad de siguranta 100% (high confidence of correct assessment): regularizare/ consolidare intensiva a malurilor > 50% din corpul de apa. Alterarea fizica se refera la aparare impotriva inundatiilor si protectiei albiei. Sunt aparate localitatile Lemnia, Reci, Ozun, Cichis si 7550 ha teren Etapa a II-a Caracterizarea folosintelor si a mediului Corpul de apa Olt - aval confluenta R. Negru - amonte ac.Voila traverseaza rezervatia naturala Cotul Turzunului - 2.254 (fisa nr.25). Sunt prezente speciile de pesti : Esox lucius, Leuciscus cephalus, Chondrostoma nasus - migrator, Scardinius erythrophtalmus, Carassius gibelio, Cyprinus carpio, Perca fluviatilis, Silurus glanis.Conform zonarii ihtiologice, dupa acad.Banarescu, corpul de apa face parte din zona scobarului si mrenei, ambele fiind specii migratoare.Inainte de 1960-1965, scobarul si mreana erau specii foarte numeroase pe Olt, recoltandu-se exemplare mari de pana la 5-6 kg. Odata cu intensificarea poluarii Oltului, dispar speciile de mreana si scobar, fiind extrem de vulnerabile la poluare, pastrandu-se doar in exemplare izolate, fara sa reprezinte o populatie. Este in legatura cu corpul de apa subteran ROOT07-Depresiunea Fagaras, cea mai mare si mai bine individualizata dintre unitatile de contact ale Transilvaniei. Etapa a III-a Identificarea masurilor de restaurare Indepartarea digurilor si crearea de zone umede cu rol de atenuare a inundatiilor. Etapa a IV-a Identificarea impactului masurilor asupra folosintelor si asupra mediului Descrierea impactului masurilor asupra folosintelor - Descrierea impactului masurilor asupra mediului Efect negativ - vor fi afectate de inundatii zone locuite Etapa a V-a identificarea altor imbunatatiri sau masuri tehnic fezabile (solutii alternative) care pot fi realizate cu costuri disproportionate Nu exista solutii tehnic fezabile. REZULTATUL TESTULUI DE DESEMNARE: Corp de apa puternic modificat; Obiectiv: Potential ecologic bun.

4

Denumire corp de apa: SOARECUL - izvoare- confluenta Olt Codul corpului de apa: RORW8.1.8._B1 Etapa I - Reanalizarea corpurilor de apa Criteriul hidromorfologic: lucrari de regularizare Lungime sector = 12 km, Lungime regularizare = 5,55 km (46%) Corpul de apa se incadreaza in starea ecologica buna deoarece este indeplinita conditia cu un grad de siguranta 100% (high confidence of correct assessment): regularizare/ consolidare intensiva a malurilor < 50% din corpul de apa. Alterarea fizica se refera la aparare impotriva inundatiilor si protectiei albiei. Aparata localitatea Danesti, 50 ha Etapa a II-a Caracterizarea folosintelor si a mediului Corpul de apa SOARECUL - izvoare- confluenta Olt nu se situeaza in arie protejata. Sectorul caracterizeaza zona ecologica a pastravului conform ihtiofaunei potentiale stabilita de P.Banarascu. Nu e semnalata prezenta speciilor migratoare.. Etapa a III-a Identificarea masurilor de restaurare Etapa a IV-a Identificarea impactului masurilor asupra folosintelor si asupra mediului Descrierea impactului masurilor asupra folosintelor - Descrierea impactului masurilor asupra mediului Regularizarea a fost executata in anul 1970 si de atunci albia a suferit masuri de renaturare, in mod natural. In situatia actuala impactul asupra florei si faunei acvatice este nesemnificativ. Etapa a V-a identificarea altor imbunatatiri sau masuri tehnic fezabile (solutii alternative) care pot fi realizate cu costuri disproportionate - REZULTATUL TESTULUI DE DESEMNARE: Corp de apa natural; Obiectiv: Stare ecologica buna.

5

Denumire corp de apa: FRUMOASA - aval acumulare Frumoasa-confluenta Racu Codul corpului de apa: RORW8.1.14.2_B3 Etapa I - Reanalizarea corpurilor de apa Criteriul hidromorfologic: debit minim in albie - Deficitul de debit este 0,300 mc/s (83%) aval acumulare pana la confluenta cu paraul Racul. In sectiunea Frumoasa - av. acumulare, debitul in regim natural este 0,512 mc/s. Debitul necesar folosintei alimentare cu apa = 0,220 mc/s (0,83%). Corpul de apa nu se incadreaza in starea ecologica buna deoarece este indeplinita conditia cu un grad de siguranta 100% (high confidence of correct assessment): deficit de debit in albie. Alterarea fizica se refera la aparare impotriva inundatiilor. Este aparata localitatea Frumoasa avand un numar de 3598 locuitori. Etapa a II-a Caracterizarea folosintelor si a mediului Corpul de apa FRUMOASA - aval acumulare Frumoasa-confluenta Racu nu se situeaza in arie protejata. Inainte de constructia barajului de la Frumoasa intre anii 1980 - 1986, academicianul P.Banarascu semnala zona ecologica a pastravului. In prezent, lacul Frumoasa prezinta un biotop acvatic nepoluat, cu un continut ridicat de oxigen dizolvat, astfel ca prezenta amenajarii nu influenteza in mod semnificativ dinamica resurselor de specii de pesti existente, care de altfel nu sunt considerate a fi migratoare. Etapa a III-a Identificarea masurilor de restaurare Stabilirea regimului hidrologic pentru lacul de acumulare care sa asigure satisfacerea folosintei de apa si compatibilitatea acestuia cu cerintele ecologice. Etapa a IV-a Identificarea impactului masurilor asupra folosintelor si asupra mediului Descrierea impactului masurilor asupra folosintelor Efect pozitiv asupra vietii acvatice - se asigura migratia pestilor si implicit inmultirea lor; efect pozitiv social - pescuit sportiv. Descrierea impactului masurilor asupra mediului Pierderea de debit si diminuarea scopului acumularii. Etapa a V-a identificarea altor imbunatatiri sau masuri tehnic fezabile (solutii alternative) care pot fi realizate cu costuri disproportionate Nu sunt solutii alternative pentru alimentare cu apa si pentru combaterea inundatiilor. REZULTATUL TESTULUI DE DESEMNARE: Corp de apa puternic modificat; Obiectiv: Potential ecologic bun.

6

Denumire corp de apa: PUSTNIC - Pustnic si afluentul Sumuleu Codul corpului de apa: RORW8.1.20_B1 Etapa I - Reanalizarea corpurilor de apa Criteriul hidromorfologic: lucrari de regularizare - Lungime sector = 15 km, Lungime regularizare = 9 km (60%) Corpul de apa nu se incadreaza in starea ecologica buna deoarece este indeplinita conditia cu un grad de siguranta 100% (high confidence of correct assessment): regularizare/ consolidare intensiva a malurilor > 50% din corpul de apa. Alterarea fizica se refera la aparare impotriva inundatiilor. Apara localitatea Miercurea Ciuc 32 case si 50 ha. Etapa a II-a Caracterizarea folosintelor si a mediului Corpul de apa PUSTNIC - Pustnic si afluentul Sumuleu traverseaza situl Natura 2000 de protectie avifaunistica - ROSPA0034 - DEPRESIUNEA si MUNTII CIUCULUI (fisa nr.3), care include un numar de 22 specii de pasari protejate. Situatia istorica mentiona zona pastravului caracteristica pentru corpul de apa analizat. In ceea ce priveste fauna piscicola actuala, sunt prezente specii ca : Oncorhynchus mykiss, Carassius carassius, Chondrostoma nasus (specie migratoare). Este in legatura cu corpul de apa subteran *ROOT01- Depresiunea Ciuc. Etapa a III-a Identificarea masurilor de restaurare - Etapa a IV-a Identificarea impactului masurilor asupra folosintelor si asupra mediului Descrierea impactului masurilor asupra folosintelor Nu exista posibilitatea crearii de zone umede pentru combaterea inundatiilor. Descrierea impactului masurilor asupra mediului Regularizarea a fost executata in anul 1980 si de atunci albia a suferit masuri de renaturare, in mod natural. In situatia actuala impactul asupra florei si faunei acvatice este nesemnificativ. Etapa a V-a identificarea altor imbunatatiri sau masuri tehnic fezabile (solutii alternative) care pot fi realizate cu costuri disproportionate - REZULTATUL TESTULUI DE DESEMNARE: Corp de apa natural; Obiectiv: Stare ecologica buna.

7

Denumire corp de apa: FISAG (BANCU, VALEA SATULUI) - izvoare - confl. Olt Codul corpului de apa: RORW8.1.28a_B1 Etapa I - Reanalizarea corpurilor de apa Criteriul hidromorfologic:

• lucrari de aparare Lungime dig = 9 km / Lungime sector = 25 km (36,15%) • lucrari de regularizare: Lungime sector = 25 km, Lungime regularizare = 11 km (44%)

Corpul de apa se incadreaza in starea ecologica buna deoarece este indeplinita conditia cu un grad de siguranta 100% (high confidence of correct assessment): regularizare/ consolidare intensiva a malurilor < 50% din corpul de apa. Alterarea fizica se refera la aparare impotriva inundatiilor. Etapa a II-a Caracterizarea folosintelor si a mediului Corpul de apa FISAG - izvoare - confluenta Olt strabate aria protejata ROSCI0007 - Bazinul Ciucului de Jos (fisa nr.6), care descrie 7 tipuri de habitate, dintre care unul prioritar : * Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae). Sunt prezente 2 specii prioritare la nivel european : Ursus arctos si Canis lupus, 5 specii protejate de pasari si 2 specii protejate de pesti : Cottus gobio, Misgurnus fossilis. Sectorul caracterizeaza zona ecologica a pastravului conform ihtiofaunei potentiale stabilita de P.Banarascu. Nu e semnalata prezenta speciilor migratoare. Este in legatura cu corpul de apa subterana *ROOT01- Depresiunea Ciuc. Etapa a III-a Identificarea masurilor de restaurare - Etapa a IV-a Identificarea impactului masurilor asupra folosintelor si asupra mediului Descrierea impactului masurilor asupra folosintelor -. Descrierea impactului masurilor asupra mediului Regularizarea a fost executata in anul 1977 si de atunci albia a suferit masuri de renaturare, in mod natural. In situatia actuala impactul asupra florei si faunei acvatice este nesemnificativ. Etapa a V-a identificarea altor imbunatatiri sau masuri tehnic fezabile (solutii alternative) care pot fi realizate cu costuri disproportionate - REZULTATUL TESTULUI DE DESEMNARE: Corp de apa natural; Obiectiv: Stare ecologica buna.

8

Denumire corp de apa: TUSNAD - izvoare - confluenta Olt Codul corpului de apa: RORW8.1.30_B1 Etapa I - Reanalizarea corpurilor de apa Criteriul hidromorfologic:

• lucrari de barare transversala: 6 praguri de fund cu h= 0,5-1,5m • Lucrari de regularizare: Lungime sector = 13 km, Lungime regularizare = 4,911 km

(38%) Corpul de apa nu se incadreaza in starea ecologica buna deoarece este indeplinita conditia cu un grad de siguranta 100% (high confidence of correct assessment): - existenta obstacolelor transversale; - regularizare/ consolidare intensiva a malurilor < 50% din corpul de apa. Alterarea fizica se refera la aparare impotriva inundatiilor. Etapa a II-a Caracterizarea folosintelor si a mediului Corpul de apa TUSNAD - izvoare - confluenta Olt traverseaza situl Natura 2000 ROSCI0007 - Bazinul Ciucului de Jos (fisa nr.6). Alaturi de habitatul prioritar * Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior, sunt identificate 22 specii protejate de pasari si 2 specii protejate de pesti : Cottus gobio si Misgurnus fossilis. Sectorul caracterizeaza zona ecologica a pastravului conform ihtiofaunei potentiale stabilita de P.Banarascu. In prezent sunt prezente specii ca Oncorhynchus mykiss, Leuciscus cephalus, Chondrostoma nassus (specie migratoare). Este in legatura cu corpul de apa subterana *ROOT01- Depresiunea Ciuc. Etapa a III-a Identificarea masurilor de restaurare - Realizarea unor pasaje de trecere pentru migratia ihtiofaunei. Etapa a IV-a Identificarea impactului masurilor asupra folosintelor si asupra mediului Descrierea impactului masurilor asupra folosintelor -. Descrierea impactului masurilor asupra mediului Regularizarea a fost executata in anul 1978 si de atunci albia a suferit masuri de renaturare, in mod natural. In situatia actuala impactul asupra florei si faunei acvatice este nesemnificativ. Etapa a V-a identificarea altor imbunatatiri sau masuri tehnic fezabile (solutii alternative) care pot fi realizate cu costuri disproportionate - REZULTATUL TESTULUI DE DESEMNARE: Corp de apa natural; Obiectiv: Stare ecologica buna.

9

Denumire corp de apa: MITACI - izvoare - confluenta Olt Codul corpului de apa: RORW8.1.31_B1 Etapa I - Reanalizarea corpurilor de apa Criteriul hidromorfologic:

• lucrari de barare transversala: 4 praguri de fund h= 0,5- 2m • Lucrari de regularizare: Lungime sector = 9 km, Lungime regularizare = 3.3 km (37%)

Corpul de apa nu se incadreaza in starea ecologica buna deoarece este indeplinita conditia cu un grad de siguranta 100% (high confidence of correct assessment): - existenta obstacolelor transversale; - regularizare/ consolidare intensiva a malurilor < 50% din corpul de apa. Alterarea fizica se refera la aparare impotriva inundatiilor. Etapa a II-a Caracterizarea folosintelor si a mediului Corpul de apa MITACI - izvoare - confluenta Olt traverseaza situl Natura 2000 ROSCI0007 - Bazinul Ciucului de Jos (fisa nr.6). Alaturi de habitatul prioritar * Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior, sunt identificate 22 specii protejate de pasari si 2 specii protejate de pesti : Cottus gobio si Misgurnus fossilis. Sectorul caracterizeaza zona ecologica a pastravului conform ihtiofaunei potentiale stabilita de P.Banarascu. In prezent sunt prezente specii ca Oncorhynchus mykiss, Leuciscus cephalus, Esox lucius, Chondrostoma nassus (specie migratoare). Este in legatura cu corpul de apa subterana *ROOT01- Depresiunea Ciuc. Etapa a III-a Identificarea masurilor de restaurare Realizarea unor pasaje de trecere pentru migratia ihtiofaunei. Etapa a IV-a Identificarea impactului masurilor asupra folosintelor si asupra mediului Descrierea impactului masurilor asupra folosintelor -. Descrierea impactului masurilor asupra mediului Efect pozitiv asupra vietii acvatice - sa asigura migratia pestilor si implicit inmultirea lor; efect pozitiv social - pescuit sportiv. Etapa a V-a identificarea altor imbunatatiri sau masuri tehnic fezabile (solutii alternative) care pot fi realizate cu costuri disproportionate - REZULTATUL TESTULUI DE DESEMNARE: Corp de apa natural; Obiectiv: Stare ecologica buna.

10

Denumire corp de apa: RAUL NEGRU - aval confluenta Lemnia-confluenta Olt Codul corpului de apa: RORW8.1.45_B2 Etapa I - Reanalizarea corpurilor de apa Criteriul hidromorfologic:

• lucrari de aparare: Lungime dig = 55,50 km / Lungime sector = 58 km (95,69%) • Lucrari de regularizare: Lungime sector = 70 km, Lungime regularizare = 61 km (87%)

Corpul de apa nu se incadreaza in starea ecologica buna deoarece este indeplinita conditia cu un grad de siguranta 100% (high confidence of correct assessment): regularizare/ consolidare intensiva a malurilor > 50% din corpul de apa. Alterarea fizica se refera la aparare impotriva inundatiilor. Sunt aparate localitatile Lemnia, Reci, Ozun, Cichis si 7550 ha teren. Etapa a II-a Caracterizarea folosintelor si a mediului Afluent stang al Oltului, corpul de apa RAUL NEGRU - aval confluenta Lemnia-confluenta Olt nu este situat in arie protejata. Izvoraste din Carpatii Orientali, de sub Varful Sandru, si dreneaza estul Depresiunei Barsei. Ihtiofauna potentiala descrisa de acad.P.Banarascu descrie corpul de apa analizat incadrandu-se in zona ecologica a scobarului, specie migratoare care se regaseste si in prezent, alaturi de Silurus glanis, Esox lucius, Perca fluviatilis, Leuciscus cephalus, Scardinius erythrophthalmus, Alburnus alburnus si Barbus barbus (specie migratoare). Etapa a III-a Identificarea masurilor de restaurare Restaurarea de zone umede. Etapa a IV-a Identificarea impactului masurilor asupra folosintelor si asupra mediului Descrierea impactului masurilor asupra folosintelor Efect negativ- nu mai sunt aparate obiectivele Descrierea impactului masurilor asupra mediului Efect pozitiv - cresterea biodiversitatii; atenuarea nutrientilor. Etapa a V-a identificarea altor imbunatatiri sau masuri tehnic fezabile (solutii alternative) care pot fi realizate cu costuri disproportionate Nu exista solutii alternative, doar cateva solutii partiale. REZULTATUL TESTULUI DE DESEMNARE: Corp de apa puternic modificat; Obiectiv: Potential ecologic bun.

11

Denumire corp de apa: PADURENI - izvoare - confluenta Raul Negru Codul corpului de apa: RORW8.1.45.17_B1 Etapa I - Reanalizarea corpurilor de apa Criteriul hidromorfologic:

• lucrari de barare transversala: Acumulare Moacsa-Padureni (h = 14,50m) - acumulare cu folosinta complexa -irigatii si piscicultura

• debit minim in albie - deficitul de debit fata de regimul natural Corpul de apa nu se incadreaza in starea ecologica buna deoarece este indeplinita conditia cu un grad de siguranta 100% (high confidence of correct assessment): schimbarea categoriei (rau in lac) Etapa a II-a Caracterizarea folosintelor si a mediului Corpul de apa PADURENI - izvoare - confluenta Raul Negru traverseaza situl Natura 2000 - ROSPA0082 MUNTII BODOC BARAOLT (fisa nr.8), care include un numar de 28 specii protejate de pasari. Zona constituie unul din punctele turistice cele mai cautate din judetul Covasna, avand un potential peisagistic si uman deosebit de ridicat. In aceasta zona se afla lacul de agrement Padureni care deserveste turisti care practica sporturi nautice sau amatori de pescuit. Situatia istorica incadreaza corpul de apa in zona ecologica a lipanului. In prezent este semnalata prezenta speciilor migratoare de Chondrostoma nasus (scobar) si Barbus barbus (mreana). Corpul de apa este in legatura cu corpul de apa subteran *ROOT02 Depres.Brasov. Etapa a III-a Identificarea masurilor de restaurare Stabilirea regimului hidrologic pentru lacul de acumulare care sa asigure satisfacerea folosintelor de apa si compatibilitatea acestuia cu cerintele ecologice. Etapa a IV-a Identificarea impactului masurilor asupra folosintelor si asupra mediului Descrierea impactului masurilor asupra folosintelor Efect negativ- lipsa apei pentru irigatii ; diminuarea efectivelor de ihtiofauna ce s-au dezvoltat in conditii de lac Descrierea impactului masurilor asupra mediului Efect pozitiv - stare ecologica buna, dar se vor inregistra pierderi de habitate adaptate la conditiile din acumulari. Etapa a V-a identificarea altor imbunatatiri sau masuri tehnic fezabile (solutii alternative) care pot fi realizate cu costuri disproportionate Nu exista solutii alternative. REZULTATUL TESTULUI DE DESEMNARE: Corp de apa natural; Obiectiv: Stare ecologica buna.

12

Denumire corp de apa: COVASNA - izvoare - confluenta Raul Negru Codul corpului de apa: RORW8.1.45.18_B1 Etapa I - Reanalizarea corpurilor de apa Criteriul hidromorfologic:

• lucrari de aparare: Lungime dig = 10 km / Lungime sector = 28 km (35,54%) • lucrari de regularizare: Lungime sector = 28 km, Lungime regularizare = 25 km (89%) • lucrari de barare transversala: Prag captare H = 2 m; priza Qinstalat =0,087 mc/s, Q med

=0,040 mc/s Corpul de apa nu se incadreaza in starea ecologica buna deoarece este indeplinita conditia cu un grad de siguranta 100% (high confidence of correct assessment): regularizare/ consolidare intensiva a malurilor > 50% din corpul de apa. Alterarea fizica se refera la aparare impotriva inundatiilor si alimentarea cu apa. Din priza se alimenteaza un numar de 11400 locuitori (V = 1,26 mii m3/an). Sunt aparate localitatile Covasna si Borosneu. Etapa a II-a Caracterizarea folosintelor si a mediului Corpul de apa COVASNA - izvoare - confluenta Raul Negru nu este situat in arie protejata. Afluent al Raului Negru, raul Covasna strabate printre altele, localitatea cu acelasi nume, considerata cea mai complexa statiune din Europa datorita aerului ionizat si apelor carbogazoase. Din punct de vedere al ihtiofaunei actuale, sunt semnalate alaturi de Leuciscus cephalus si Salmo trutta fario, specii de pesti considerate a fi migratoare : Chondrostoma nasus si Barbus barbus, existand de asemenea un aport din partea unor afluenti. Etapa a III-a Identificarea masurilor de restaurare - Realizarea unui pasaje de trecere pentru migratia pestilor; Etapa a IV-a Identificarea impactului masurilor asupra folosintelor si asupra mediului Descrierea impactului masurilor asupra folosintelor Diminuarea debitului captat in perioade de ape mici in cazul realizarii pasajelor de trecere pentru migratia ihtiofaunei. Localitatiile nu mai sunt aparate impotriva inundatiilor in cazul renuntarii la diguri. Descrierea impactului masurilor asupra mediului Efect pozitiv - cresterea biodiversitatii Etapa a V-a identificarea altor imbunatatiri sau masuri tehnic fezabile (solutii alternative) care pot fi realizate cu costuri disproportionate - REZULTATUL TESTULUI DE DESEMNARE: Corp de apa natural; Obiectiv: Stare ecologica buna.

13

Denumire corp de apa: TARLUNG - izvoare - amonte acumulare Tarlung cu afluentii Ramura Mica, Babarunca, Doftana, Valea Tigailor Codul corpului de apa: RORW8.1.45.22_B1 Etapa I - Reanalizarea corpurilor de apa Criteriul hidromorfologic: lucrari de barare transversala 5 praguri de fund - praguri de fund cu h = 0,30 - 0,70 m, pentru reducerea eroziunii albiei Corpul de apa nu se incadreaza in starea ecologica buna deoarece este indeplinita conditia cu un grad de siguranta 100% (high confidence of correct assessment): existenta obstacolelor transversale. Alterarea fizica se refera la reducerea eroziunii albiei. Etapa a II-a Caracterizarea folosintelor si a mediului Corpul de apa TARLUNG - izvoare - amonte acumulare Tarlung cu afluentii Ramura Mica, Babarunca, Doftana, Valea Tigailor traverseaza situl Natura 2000 de importanta comunitara ROSCI0038 - CIUCAS (fisa nr.11), unde s-au definit 5 habitate prioritare la nivel european si s-au identificat 37 specii de pasari protejate prin conventii internationale, dar si 2 specii protejate de pesti: Barbus meridionalis si Cottus gobio. Ihtiofauna potentiala este reprezentata de zona pastravului conform zonarii piscicole realizata de P.Banarascu. In prezent s-a semnalat prezenta speciilor de Salmo trutta fario si Leuciscus cephalus, considerate a nu fi migratoare. Etapa a III-a Identificarea masurilor de restaurare - Etapa a IV-a Identificarea impactului masurilor asupra folosintelor si asupra mediului Descrierea impactului masurilor asupra folosintelor - Descrierea impactului masurilor asupra mediului - Etapa a V-a identificarea altor imbunatatiri sau masuri tehnic fezabile (solutii alternative) care pot fi realizate cu costuri disproportionate - REZULTATUL TESTULUI DE DESEMNARE: Corp de apa natural; Obiectiv: Stare ecologica buna.

14

Denumire corp de apa: BARSA - amonte localitate Zarnesti-confluenta Olt Codul corpului de apa: RORW8.1.50_B2 Etapa I - Reanalizarea corpurilor de apa Criteriul hidromorfologic:

• lucrari de barare transversala prag de captare pentru derivatia Vulcanita - prag captare H > 3 m; priza Qinstalat = 0,500 mc/s;

• lucrari de aparare: Lungime dig = 13,20 km / Lungime sector = 34 km (38,82%) Corpul de apa nu se incadreaza in starea ecologica buna deoarece este indeplinita conditia cu un grad de siguranta 100% (high confidence of correct assessment): existenta obstacolelor transversale. Alterarea fizica se refera la combaterea inundatiilor - Sunt aparate 65 ha teren agricol. Etapa a II-a Caracterizarea folosintelor si a mediului Corpul de apa BARSA - amonte localitate Zarnesti-confluenta Olt traverseaza ariile protejate ROSCI0194 Piatra Craiului (fisa nr.18) si ROSCI0122 Muntii Fagaras (fisa nr.28). Situl Piatra Craiului descrie 3 habitate prioritare la nivel european, alaturi de un numar de 50 specii de pasari si 3 specii de pesti ( Barbus meridionalis, Cottus gobio, Eudontomyzon mariae) protejate la nivel comunitar si national. Zona cea mai întinsă din punctul de vedere al ariei protejate este reprezentată de Munţii Făgăraş, care ofera condiţii prielnice pentru existenţa unor habitate ( 5 prioritare) şi a numeroase specii protejate, intre care 72 specii de păsări si 7 specii de pesti (o specie migratoare - Gobio uranoscopus). Corpul de apa analizat se incadreaza in zona ecologica a pastravului, unde alaturi de specia dominanta de Salmo trutta fario, este semnalata si prezenta zglavoacei (Cottus gobio), specii care nu sunt considerate a fi migratoare. Corpul de apa analizat are legatura cu corpurile de apa subterana : *ROOT02-Depres.Brasov si ROOT07-Depres.Fagaras. Etapa a III-a Identificarea masurilor de restaurare Realizarea unui pasaje de trecere pentru migratia ihtiofaunei Etapa a IV-a Identificarea impactului masurilor asupra folosintelor si asupra mediului Descrierea impactului masurilor asupra folosintelor Nu are efect negativ asupra derivatiei. Descrierea impactului masurilor asupra mediului Efect pozitiv asupra vietii acvatice - sa asigura migratia pestilor si implicit inmultirea lor; efect pozitiv social - pescuit sportiv Etapa a V-a identificarea altor imbunatatiri sau masuri tehnic fezabile (solutii alternative) care pot fi realizate cu costuri disproportionate - REZULTATUL TESTULUI DE DESEMNARE: Corp de apa natural; Obiectiv: Stare ecologica buna.

15

Denumire corp de apa: GHIMBASEL - confluenta Canal Timis - confluenta Barsa si afluentul Timis de la confluenta Canal Timis - varsare Ghimbasel

Codul corpului de apa: RORW8.1.50.6_B2 Etapa I - Reanalizarea corpurilor de apa Criteriul hidromorfologic:

• lucrari de barare transversala Ghimbasel: 8 praguri de fund cu h = 30- 100 cm; Timis: 7 praguri de fund cu h = 30- 120 cm

• lucrari de aparare: Ghimbasel: Lungime dig = 15,30 km / Lungime sector = 31 km (49,35%);

• lucrari de regularizare: Timis: Lungime sector = 13 km, Lungime regularizare = 8,4 km (64,62%)

Corpul de apa nu se incadreaza in starea ecologica buna deoarece este indeplinita conditia cu un grad de siguranta 100% (high confidence of correct assessment): existenta obstacolelor transversale si regularizare/consolidare intensiva a malurilor >50% din corpul de apa. Alterarea fizica se refera la combaterea inundatiilor - Sunt aparate 65 ha teren agricol . Etapa a II-a Caracterizarea folosintelor si a mediului Corpul de apa GHIMBASEL - confluenta Canal Timis - confluenta Barsa si afluentul Timis de la confluenta Canal Timis - varsare Ghimbasel nu este situat in arie protejata. Situatia istorica incadreaza cursul de apa Ghimbasel in zona ecologica a pastravului conform clasificarii lui P.Banarascu. In prezent, pe fondul unei poluari accentuate, datorita evacuarilor de ape uzate neepurate si insuficient epurate de pe platformele industriale din zona Brasov, starea ecologica este proasta, improprie pentru sustinerea vietii piscicole. Etapa a III-a Identificarea masurilor de restaurare - Realizarea unui pasaj de trecere pentru migratia ihtiofaunei Etapa a IV-a Identificarea impactului masurilor asupra folosintelor si asupra mediului Descrierea impactului masurilor asupra folosintelor Nu are efect negativ asupra folosintelor. Descrierea impactului masurilor asupra mediului Efect pozitiv asupra vietii acvatice - sa asigura migratia pestilor si implicit inmultirea lor; efect pozitiv social - pescuit sportiv Etapa a V-a identificarea altor imbunatatiri sau masuri tehnic fezabile (solutii alternative) care pot fi realizate cu costuri disproportionate - REZULTATUL TESTULUI DE DESEMNARE: Corp de apa natural; Obiectiv: Stare ecologica buna.

16

Denumire corp de apa: CANALUL TIMIS - derivatie Timis - confluenta Barsa Ghimbasel

Codul corpului de apa: RORW8.1.50.6_B2 Etapa I - Reanalizarea corpurilor de apa Criteriul hidromorfologic:

• derivatie canalul Timis: prag captare H = 2 m cu priza de captare pe paraul Timis care deviaza un debit Qinstalat = 0,600 mc/s, pentru alimentarea cu apa industriala a platformelor industriale din orasul Brasov

Corpul de apa nu se incadreaza in starea ecologica buna deoarece este indeplinita conditia cu un grad de siguranta 100% (high confidence of correct assessment): existenta obstacolelor transversale si regularizare/consolidare intensiva a malurilor =100% din corpul de apa. Etapa a II-a Caracterizarea folosintelor si a mediului Corpul de apa CANALUL TIMIS - derivatie Timis - confluenta Ghimbasel traverseaza situl Natura 2000 - ROSCI 0120 Muntele Tampa (fisa nr.20), care descrie 5 habitate, dintre care doua prioritare si unde sunt identificate 28 specii de pasari protejate prin diferite conventii internationale. Situatia istorica prezinta faptul ca timpul de construire a canalului Timis (canal de derivatie artificiala-captare rau Timis) corespunde cu timpul de formare a orasului Brasov, adica inceputul sec.al XIII - lea, iar importanta acestui canal a crescut pe masura dezvoltarii economice a Brasovului (piscicultura, dezvoltarea industriala, apararea orasului prin umplerea cu apa a santurilor la fortificatii, necesitati de salubritate). Ihtiofauna potentiala inainte de aparitia acestui canal artificial, incadra corpul de apa analizat, albia naturala a raului Timis, in zona ecologica a pastravului, avand toate caracteristicile unui rau de munte. Regimul pluviometric determina debitul raului Timis si in consecinta a canalului Timis, existand de asemenea perioade de debite scazute, albia raului ramanand seaca. In prezent, datorita poluarii accentuate, rezultata din evacuarilor de ape uzate neepurate si insuficient epurate de pe platformele industriale din zona Brasov, starea ecologica este proasta, improprie pentru sustinerea vietii piscicole. Corpul de apa analizat are legatura cu corpul de apa subteran ROOT04-M.Barsei. Etapa a III-a Identificarea masurilor de restaurare - Etapa a IV-a Identificarea impactului masurilor asupra folosintelor si asupra mediului Descrierea impactului masurilor asupra folosintelor - Descrierea impactului masurilor asupra mediului - Etapa a V-a identificarea altor imbunatatiri sau masuri tehnic fezabile (solutii alternative) care pot fi realizate cu costuri disproportionate - REZULTATUL TESTULUI DE DESEMNARE: Corp de apa artificial; Obiectiv: Potential ecologic bun.

17

Denumire corp de apa: TIMIS - izvoare - confluenta Canal Timis Codul corpului de apa: RORW8.1.50.6.3_B1 Etapa I - Reanalizarea corpurilor de apa Criteriul hidromorfologic:

• lucrari de barare transversala 7 praguri de fund cu h = 0,50 - 1,00 m, pentru reducerea eroziunii albiei

Corpul de apa nu se incadreaza in starea ecologica buna deoarece este indeplinita conditia cu un grad de siguranta 100% (high confidence of correct assessment): existenta obstacolelor transversale. Etapa a II-a Caracterizarea folosintelor si a mediului Corpul de apa TIMIS - izvoare - confluenta Canalul Timis strabate situl Natura 2000 ROSCI0195 - PIATRA MARE (fisa nr.15), unde sunt identificate 4 habitate prioritare si 2 specii prioritare la nivel european : Ursus arctos si Pseurogaurotina excellens. Este o veritabila zona de pastrav intrucat raul Timis curge in proportie de cca.40% printre doua masive muntoase, avand toate caracteristicile unui rau de munte, cu un biotop acvatic nepoluat. Alaturi de Salmo trutta fario, traieste zglavoaca - Cottus gobio, specii care nu sunt considerate migratoare. Este in legatura cu corpul de apa subterana *ROOT02 Depres.Brasov. Etapa a III-a Identificarea masurilor de restaurare - Etapa a IV-a Identificarea impactului masurilor asupra folosintelor si asupra mediului Descrierea impactului masurilor asupra folosintelor - Descrierea impactului masurilor asupra mediului - Etapa a V-a identificarea altor imbunatatiri sau masuri tehnic fezabile (solutii alternative) care pot fi realizate cu costuri disproportionate - REZULTATUL TESTULUI DE DESEMNARE: Corp de apa natural; Obiectiv: Stare ecologica buna.

18

Denumire corp de apa: HOMOROD (CIUCAS) -aval acumulare Hamaradia - confluenta Olt si afluentul Paraul Auriu Codul corpului de apa: RORW8.1.51_B3 Etapa I - Reanalizarea corpurilor de apa Criteriul hidromorfologic: Deficitul de debit este 0.209 mc/s ( 11.8%) aval acumulare pana la confluenta cu raul Olt In sectiunea av. acumulare, debitul in regim amenajat este 0,028 mc/s. Debitul ecologic necesar in aval este de 0,237 mc/s.

• lucrari de aparare: Lungime dig = 13.50 km / Lungime sector = 40 km (33.75%) • lucrari de barare transversala paraul Auriu: acumularile Codleal I (h=8m) si Codlea II

(h=10m) Corpul de apa nu se incadreaza in starea ecologica buna deoarece este indeplinita conditia cu un grad de siguranta 100% (high confidence of correct assessment): deficit de debit, aval de acumularea Hamaradia si existenta obstacolelor transversale Etapa a II-a Caracterizarea folosintelor si a mediului Corpul de apa HOMOROD (CIUCAS) -aval acumulare Hamaradia - confluenta Olt si afluentul Paraul Auriu nu este situat in arie protejata. Conform zonarii ihtiologice realizata de acad.Banarascu, corpul de apa face parte din zona scobarului, ce reprezinta specie migratoare. In prezent specia se mentine, fiind de asemenea semnalate exemplare valoroase si in lacul Hamaradia ce ofera conditii favorabile pentru pescuit. Chondrostoma nasus urca si pe afluentul Paraul Auriu, unde se constituie ca specie dominanta. Etapa a III-a Identificarea masurilor de restaurare - Stabilirea regimului hidrologic pentru lacurile de acumulare care sa asigure satisfacerea folosintelor de apa si compatibilitatea acestuia cu cerintele ecologice. Etapa a IV-a Identificarea impactului masurilor asupra folosintelor si asupra mediului Descrierea impactului masurilor asupra folosintelor Pierderea de debit si diminuarea scopului acumularii. Descrierea impactului masurilor asupra mediului Efect pozitiv asupra vietii acvatice - sa asigura migratia pestilor si implicit inmultirea lor; efect pozitiv social - pescuit sportiv Etapa a V-a identificarea altor imbunatatiri sau masuri tehnic fezabile (solutii alternative) care pot fi realizate cu costuri disproportionate - REZULTATUL TESTULUI DE DESEMNARE: Corp de apa natural; Obiectiv: Stare ecologica buna.

19

Denumire corp de apa: VULCANITA - izvoare - confluenta Ghimbasel Codul corpului de apa: RORW8.1.51.6_B1 Etapa I - Reanalizarea corpurilor de apa Criteriul hidromorfologic: lucrari de barare transversala: - Acumularea Vulcan 1 (h=4,30m) - Acumularea Vulcan 2 (h=4.30m) Corpul de apa nu se incadreaza in starea ecologica buna deoarece este indeplinita conditia cu un grad de siguranta 100% (high confidence of correct assessment): existenta obstacolelor transversale si regularizare/consolidare intensiva a malurilor = 100% din corpul de apa. Etapa a II-a Caracterizarea folosintelor si a mediului Corpul de apa VULCANITA - izvoare - confluenta Homorod(Ciucas) nu este situat in zona protejata. Reprezinta canal de derivatie artificiala (captare din raul Barsa) la 4 km. in amonte de comuna Vulcan. Acest canal traverseaza localitatile Vulcan - Codlea - Halchiu pe o distanta de 28 km de la captare pana la varsarea lui in raul Homorod in am.de comuna Feldioara. Merge pe albie naturala pana la uzina Vulcan si de asemenea o portiune inainte de varsare. Situatia istorica incadreaza corpul de apa in zona scobarului. In prezent, datorita evacuarilor de ape uzate neepurate si insuficient epurate de pe platforma industriala din zona Codlea, starea ecologica este proasta, ducand la disparitia speciilor migratoare. Etapa a III-a Identificarea masurilor de restaurare - Etapa a IV-a Identificarea impactului masurilor asupra folosintelor si asupra mediului Descrierea impactului masurilor asupra folosintelor - Descrierea impactului masurilor asupra mediului - Etapa a V-a identificarea altor imbunatatiri sau masuri tehnic fezabile (solutii alternative) care pot fi realizate cu costuri disproportionate - REZULTATUL TESTULUI DE DESEMNARE: Corp de apa artificial; Obiectiv: Potential ecologic bun.

20

Denumire corp de apa: BARAOLT - amonte confluenta Ozunca - confluenta Olt Codul corpului de apa: RORW8.1.66_B2 Etapa I - Reanalizarea corpurilor de apa Criteriul hidromorfologic: lucrari de barare transversala priza captare alimentare cu apa - h= 4m ; Qinst=0,200 mc/s Corpul de apa nu se incadreaza in starea ecologica buna deoarece este indeplinita conditia cu un grad de siguranta 100% (high confidence of correct assessment): existenta obstacolelor transversale. Etapa a II-a Caracterizarea folosintelor si a mediului Corpul de apa BARAOLT - amonte confluenta Ozunca - confluenta Olt traverseaza situl Natura 2000 - ROSCI0091 Herculian (fisa nr.7) unde s-au identificat 6 habitate, intre care unul prioritar - * Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae). Exista o bogata diversitate in ceea ce priveste fauna piscicola, fiind prezente specii migratoare precum : Chondrostoma nasus si Barbus barbus. Etapa a III-a Identificarea masurilor de restaurare - Realizarea unui pasaj de trecere pentru migratia ihtiofaunei Etapa a IV-a Identificarea impactului masurilor asupra folosintelor si asupra mediului Descrierea impactului masurilor asupra folosintelor Nu are efect negativ asupra folosintelor. Descrierea impactului masurilor asupra mediului Efect pozitiv asupra vietii acvatice -cresterea biodiversitatii; imbunatatirea parametrilor de stare ai apei si se asigura migratia pestilor si implicit inmultirea lor; efect pozitiv social - pescuit sportiv . Etapa a V-a identificarea altor imbunatatiri sau masuri tehnic fezabile (solutii alternative) care pot fi realizate cu costuri disproportionate - REZULTATUL TESTULUI DE DESEMNARE: Corp de apa natural; Obiectiv: Stare ecologica buna.

21

Denumire corp de apa: VALEA MARE - izvoare - confluenta Olt Codul corpului de apa: RORW8.1.69_B1 Etapa I - Reanalizarea corpurilor de apa Criteriul hidromorfologic: deficitul de debit este 0,209 mc/s ( 11,8%) aval acumulare Dopca pana la confluenta cu raul Olt. In sectiunea aval acumulare, debitul in regim amenajat este 0,028 mc/s. Debitul ecologic necesar in aval este de 0,237 mc/s Corpul de apa nu se incadreaza in starea ecologica buna deoarece este indeplinita conditia cu un grad de siguranta 100% (high confidence of correct assessment): deficit de debit aval de acumularea Dopca. Etapa a II-a Caracterizarea folosintelor si a mediului Corpul de apa Valea Mare - izv.-confl.Olt nu este situat in zona protejata. Din punct de vedere al ihtiofaunei potentiale corpul de apa apartine zonei scobarului conform incadrarii acad. P.Banarescu. Aparitia acumularii Dopca a afectat considerabil fauna piscicola, constituind obstacol pt.speciile migratoare prezente, fragmentand ecosistemul acvatic prin lipsa pasajelor de trecere a acestora. Efectele amenajarii nu au condus la disparitia totala a speciilor migratoare, ci doar la diminuarea efectivelor, in prezent fiind semnalata existenta exemplarelor de specii migratoare precum Chondrostoma nasus si Barbus barbus. Etapa a III-a Identificarea masurilor de restaurare - Stabilirea regimului hidrologic pentru lacul de acumulare care sa asigure satisfacerea folosintelor de apa si compatibilitatea acestuia cu cerintele ecologice. Etapa a IV-a Identificarea impactului masurilor asupra folosintelor si asupra mediului Descrierea impactului masurilor asupra folosintelor Impact negativ in cazul stabilirii regimului hidrologic pentru lacul de acumulare. Posibilitate neasigurare debit pt alimentarea cu apa a folosintelor din aval. Descrierea impactului masurilor asupra mediului Efect pozitiv asupra vietii acvatice - sa asigura migratia pestilor si implicit inmultirea lor; efect pozitiv social - pescuit sportiv Etapa a V-a identificarea altor imbunatatiri sau masuri tehnic fezabile (solutii alternative) care pot fi realizate cu costuri disproportionate Nu exista surse de apa alternative de suprafata si subteran care sa asigure debitele necesare alimentarii cu apa a localitatilor Rupea, Homorod, Bogata , Olteana si Dopca REZULTATUL TESTULUI DE DESEMNARE: Corp de apa natural; Obiectiv: Stare ecologica buna.

22

Denumire corp de apa: HOMOROD - Homorod cu afluentii: Homorodul Carbunesti, Homorod Bai, Ghipes Codul corpului de apa: RORW8.1.71_B1 Etapa I - Reanalizarea corpurilor de apa Criteriul hidromorfologic: lucrari de aparare - Lungime dig = 23,10 km / Lungime sector = 34 km (67,91%) Corpul de apa nu se incadreaza in starea ecologica buna deoarece este indeplinita conditia cu un grad de siguranta 100% (high confidence of correct assessment): regularizare/ consolidare intensiva a malurilor > 50% din corpul de apa. Alterarea fizica se refera la aparare impotriva inundatiilor. Etapa a II-a Caracterizarea folosintelor si a mediului Corpul de apa HOMOROD cu afluentii: Homorodul Carbunesti, Homorod Bai, Ghipes strabate siturile protejate Natura 2000: ROSCI0090 Harghita Madaras (fisa nr.9) si ROSPA0027 Dealurile Homoroadelor (fisa nr.23) ce ofera habitate de cuibarit, iernat si pasaj pentru un numar de 39 specii de pasari protejate. Zona este deluroasa mozaicata cu multe pajisti semi-naturale si paduri de foioase, tipica pentru sud-estul Transilvaniei. Apar cu o regularitate variabila in acesta zona doua specii de pasari periclitate pe plan global : acvila de camp si acvila tipatoare mare. Sunt identificate si doua specii de pesti protejate : Barbus meridionalis, Cottus gobio, care nu sunt migratoare. Corpul de apa analizat este in legatura cu corpul de apa subteran *ROOT02-Depres.Brasov. Etapa a III-a Identificarea masurilor de restaurare - Etapa a IV-a Identificarea impactului masurilor asupra folosintelor si asupra mediului Descrierea impactului masurilor asupra folosintelor Localitatile nu mai sunt protejate impotriva inundatiilor. Descrierea impactului masurilor asupra mediului - Etapa a V-a identificarea altor imbunatatiri sau masuri tehnic fezabile (solutii alternative) care pot fi realizate cu costuri disproportionate - REZULTATUL TESTULUI DE DESEMNARE: Corp de apa natural; Obiectiv: Stare ecologica buna.

23

Denumire corp de apa: HOMORODUL MIC - izvoare - confl. Homorod si afluentii Codul corpului de apa: RORW8.1.71.6_B1 Etapa I - Reanalizarea corpurilor de apa Criteriul hidromorfologic: lucrari de aparare Lungime dig = 18 km / Lungime sector = 51 km (35,29%) Corpul de apa se incadreaza in starea ecologica buna deoarece este indeplinita conditia cu un grad de siguranta 100% (high confidence of correct assessment): regularizare/ consolidare intensiva a malurilor < 50% din corpul de apa. Alterarea fizica se refera la aparare impotriva inundatiilor. Etapa a II-a Caracterizarea folosintelor si a mediului Corpul de apa HOMORODUL MIC - izvoare - confluenta Homorod si afluentii strabate zona protejata ROSPA0027 Dealurile Homoroadelor (fisa nr.23) ce ofera habitate de cuibarit, iernat si pasaj pentru un numar de 39 specii de pasari protejate. Zona este deluroasa mozaicata cu multe pajisti semi-naturale si paduri de foioase, tipica pentru sud-estul Transilvaniei. Apar cu o regularitate variabila in acesta zona doua specii de pasari periclitate pe plan global : acvila de camp si acvila tipatoare mare. Sunt identificate si doua specii de pesti protejate : Barbus meridionalis, Cottus gobio, care nu sunt migratoare. Corpul de apa analizat este in legatura cu corpul de apa subteran *ROOT02-Depres.Brasov. Etapa a III-a Identificarea masurilor de restaurare - Etapa a IV-a Identificarea impactului masurilor asupra folosintelor si asupra mediului Descrierea impactului masurilor asupra folosintelor -. Descrierea impactului masurilor asupra mediului - Etapa a V-a identificarea altor imbunatatiri sau masuri tehnic fezabile (solutii alternative) care pot fi realizate cu costuri disproportionate - REZULTATUL TESTULUI DE DESEMNARE: Corp de apa natural; Obiectiv: Stare ecologica buna.

24

Denumire corp de apa: RACOVITA - nod hidrotehnic - confluenta Olt Codul corpului de apa: RORW8.1.89_B2 Etapa I - Reanalizarea corpurilor de apa Criteriul hidromorfologic:

• lucrari de aparare Lungime dig = 4,8 km / Lungime sector = 6 km (60,38%) • lucrari de regularizare: Lungime sector = 6 km, Lungime regularizare = 4,60 km

(76,67%) Corpul de apa nu se incadreaza in starea ecologica buna deoarece este indeplinita conditia cu un grad de siguranta 100% (high confidence of correct assessment): regularizare/ consolidare intensiva a malurilor > 50% din corpul de apa. Alterarea fizica se refera la aparare impotriva inundatiilor. Etapa a II-a Caracterizarea folosintelor si a mediului Corpul de apa RACOVITA - nod hidrotehnic - confluenta Olt traverseaza situl Natura 2000 - ROSPA0003 AVRIG-SCOREI-FAGARAS (fisa nr.27) care gazduieste efective importante de pasari protejate, in perioada de migratie semnalandu-se mai mult de 20000 de exemplare de pasari de balta (25 sp.protejate). De asemenea face parte din zona Muntii Fagaras - ROSCI0122 (fisa nr.28) care descrie importante habitate la nivel european ( 5 prioritare). Desi situatia istorica incadreaza paraul Racovita in zona ecologica a scobarului, in prezent pe fondul unei poluari accentuate, s-a constatat lipsa ihtiofaunei pe sectorul analizat. Este in legatura cu corpul de apa subteran ROOT07-Depres.Fagaras.. Etapa a III-a Identificarea masurilor de restaurare - Etapa a IV-a Identificarea impactului masurilor asupra folosintelor si asupra mediului Descrierea impactului masurilor asupra folosintelor - Descrierea impactului masurilor asupra mediului - Etapa a V-a identificarea altor imbunatatiri sau masuri tehnic fezabile (solutii alternative) care pot fi realizate cu costuri disproportionate - REZULTATUL TESTULUI DE DESEMNARE: Corp de apa natural; Obiectiv: Stare ecologica buna.

25

Denumire corp de apa: BERIVOI - aval confluenta Copacioasa - confluenta Racovita Codul corpului de apa: RORW8.1.89.1_B2 Etapa I - Reanalizarea corpurilor de apa Criteriul hidromorfologic:

• lucrari de aparare Lungime dig = 4,8 km / Lungime sector = 8 km (60,38%) • lucrari de regularizare: Lungime sector = 9 km, Lungime regularizare = 6,40 km (64%) • lucrari de barare transversala: prag de fund cu h=1,5m

Corpul de apa nu se incadreaza in starea ecologica buna deoarece este indeplinita conditia cu un grad de siguranta 100% (high confidence of correct assessment): regularizare/ consolidare intensiva a malurilor > 50% din corpul de apa. Alterarea fizica se refera la aparare impotriva inundatiilor. Etapa a II-a Caracterizarea folosintelor si a mediului Corpul de apa BERIVOI - aval confluenta Copacioasa - confluenta Racovita face parte din zona Muntii Fagaras - ROSCI0122 (fisa nr.28). Habitatele sunt foarte variate, incepand cu cele de lunca (aninisuri, salcete batrane –cu suprafete in mare parte continue si compacte), fanete, tufarisuri, ecosisteme forestiere, alpine si subalpine ( 5 dintre habitate, sunt prioritare). Zona cuprinde o diversitate biologică terestră deosebită, constituind o avuţie naţională inestimabilă, precum : 6 specii protejate de mamifere, 72 specii protejate de pasari, 18 specii de amfibieni si reptile, 6 specii protejate de pesti, 15 specii de nevertebrate si 10 specii de plante. Toate aceste specii protejate prin diverse conventii internationale, alaturi de alte specii importante de flora si fauna, contribuie la biodiversitatea foarte ridicată a acestei zone. Din punct de vedere al faunei piscicole potentiale, corpul de apa este incadrat in zona ecologica a pastravului, specie care s-a conservat si in prezent, alaturi de clean, boistean, zglavoaca, toate considerate a nu fi migratoare. Este in legatura cu corpul de apa subteran ROOT07-Depres.Fagaras. Etapa a III-a Identificarea masurilor de restaurare - Etapa a IV-a Identificarea impactului masurilor asupra folosintelor si asupra mediului Descrierea impactului masurilor asupra folosintelor -. Descrierea impactului masurilor asupra mediului - Etapa a V-a identificarea altor imbunatatiri sau masuri tehnic fezabile (solutii alternative) care pot fi realizate cu costuri disproportionate - REZULTATUL TESTULUI DE DESEMNARE: Corp de apa natural; Obiectiv: Stare ecologica buna.

26

Denumire corp de apa: ARPAS - Arpas si afluentul Arpasel (Arpasul Mic) Codul corpului de apa: RORW8.1.106_B1 Etapa I - Reanalizarea corpurilor de apa Criteriul hidromorfologic:

• lucrari de barare transversala: prag de fund cu h=4m pe ambele parauri Corpul de apa nu se incadreaza in starea ecologica buna deoarece este indeplinita conditia cu un grad de siguranta 100% (high confidence of correct assessment): existenta obstacolelor transversale; prize captari de apa pentru alimentare cu apa a localitatilor Arpasul de Sus si Arpasul de Jos, cca 1800 locuitori. Etapa a II-a Caracterizarea folosintelor si a mediului Corpul de apa ARPAS - Arpas si afluentul Arpasel (Arpasul Mic) face parte din zona Muntii Fagaras - ROSCI0122 (fisa nr.28). Habitatele sunt foarte variate, incepand cu cele de lunca (aninisuri, salcete batrane –cu suprafete in mare parte continue si compacte), fanete, tufarisuri, ecosisteme forestiere, alpine si subalpine ( 5 dintre habitate, sunt prioritare). Zona cuprinde o diversitate biologică terestră deosebită, constituind o avuţie naţională inestimabilă, precum : 6 specii protejate de mamifere, 72 specii protejate de pasari, 18 specii de amfibieni si reptile, 6 specii protejate de pesti, 15 specii de nevertebrate si 10 specii de plante. Toate aceste specii protejate prin diverse conventii internationale, alaturi de alte specii importante de flora si fauna, contribuie la biodiversitatea foarte ridicată a acestei zone. Din punct de vedere al faunei piscicole potentiale, corpul de apa este incadrat in zona ecologica a pastravului, specie care s-a conservat si in prezent, alaturi de clean, considerate a nu fi migratoare. Este in legatura cu corpul de apa subteran ROOT07-Depres.Fagaras. Etapa a III-a Identificarea masurilor de restaurare Realizarea unui pasaj de trecere pentru migratia ihtiofaunei Etapa a IV-a Identificarea impactului masurilor asupra folosintelor si asupra mediului Descrierea impactului masurilor asupra folosintelor Efect pozitiv asupra vietii acvatice - sa asigura migratia pestilor si implicit inmultirea lor; Efect pozitiv social - pescuit sportiv Descrierea impactului masurilor asupra mediului Fara impact semnificativ - doar in perioade secetoase nu se pot asigura debitele necesare Etapa a V-a identificarea altor imbunatatiri sau masuri tehnic fezabile (solutii alternative) care pot fi realizate cu costuri disproportionate - REZULTATUL TESTULUI DE DESEMNARE: Corp de apa natural; Obiectiv: Stare ecologica buna.

27

Denumire corp de apa: CARTISOARA - Cartisoara si afluentii: Laita si Seaca Codul corpului de apa: RORW8.1.109_B1 Etapa I - Reanalizarea corpurilor de apa Criteriul hidromorfologic:

• lucrari de barare transversala: prag de fund cu h=3m Corpul de apa nu se incadreaza in starea ecologica buna deoarece este indeplinita conditia cu un grad de siguranta 100% (high confidence of correct assessment): existenta obstacolelor transversale; priza captare de apa pentru alimentare cu apa a localitatii Avrig, cca 7000 locuitori. Etapa a II-a Caracterizarea folosintelor si a mediului Corpul de apa CARTISOARA - Cartisoara si afluentii: Laita si Seaca este inclus in zonele protejate ROSPA0003 Avrig-Scorei-Fagaras (fisa nr.27) si ROSCI0122 Muntii Fagaras (fisa nr.28). Relieful dominant este deal si munte. Teritoriul sitului este situat in cadrul Depresiunii Fagarasului, fiind o zona predominant de pasune, faneata, padurea aparand pe versantii nordici ai muntilor Fagaras. Habitatele sunt foarte variate, cu o bogata diversitate floristica si faunistica. Din punct de vedere al ihtiofaunei potentiale, dar si actuale, corpul de apa se incadreaza in zona pastravului. Nu e semnalata prezenta speciilor migratoare. Este in legatura cu corpul de apa subteran ROOT07-Depres.Fagaras. Etapa a III-a Identificarea masurilor de restaurare - Etapa a IV-a Identificarea impactului masurilor asupra folosintelor si asupra mediului Descrierea impactului masurilor asupra folosintelor - Descrierea impactului masurilor asupra mediului - Etapa a V-a identificarea altor imbunatatiri sau masuri tehnic fezabile (solutii alternative) care pot fi realizate cu costuri disproportionate - REZULTATUL TESTULUI DE DESEMNARE: Corp de apa natural; Obiectiv: Stare ecologica buna.

28

Denumire corp de apa: PORUMBACU si afluentii: Porumbacel si Liscov Codul corpului de apa: RORW8.1.114_B1 Etapa I - Reanalizarea corpurilor de apa Criteriul hidromorfologic:

• lucrari de aparare Lungime dig = 4,10 km / Lungime sector = 27 km (15,30%) • lucrari de regularizare: Lungime sector = 27 km, Lungime regularizare = 8 km (29,63%) • lucrari de barare transversala: 7 praguri de fund cu H=1-1,50 m

Corpul de apa nu se incadreaza in starea ecologica buna deoarece este indeplinita conditia cu un grad de siguranta 100% (high confidence of correct assessment): existenta obstacolelor transversale. Alterarea fizica se refera la aparare impotriva inundatiilor. Etapa a II-a Caracterizarea folosintelor si a mediului Corpul de apa PORUMBACU - Porumbacu si afluentii: Porumbacel si Liscov este inclus in zonele protejate ROSPA0003 Avrig-Scorei-Fagaras (fisa nr.27) si ROSCI0122 Muntii Fagaras (fisa nr.28). Relieful dominant este deal si munte. Teritoriul sitului este situat in cadrul Depresiunii Fagarasului, fiind o zona predominant de pasune, faneata, padurea aparand pe versantii nordici ai muntilor Fagaras. Habitatele sunt foarte variate, cu o bogata diversitate floristica si faunistica. Din punct de vedere al ihtiofaunei potentiale, dar si actuale, corpul de apa se incadreaza in zona pastravului. Nu e semnalata prezenta speciilor migratoare. Este in legatura cu corpul de apa subteran ROOT07-Depres.Fagaras. Etapa a III-a Identificarea masurilor de restaurare - Etapa a IV-a Identificarea impactului masurilor asupra folosintelor si asupra mediului Descrierea impactului masurilor asupra folosintelor - Descrierea impactului masurilor asupra mediului - Etapa a V-a identificarea altor imbunatatiri sau masuri tehnic fezabile (solutii alternative) care pot fi realizate cu costuri disproportionate - REZULTATUL TESTULUI DE DESEMNARE: Corp de apa natural; Obiectiv: Stare ecologica buna.

29

Denumire corp de apa: AVRIG - Avrig si afluentii: Jibrea, Moasa Codul corpului de apa: RORW8.1.116_B1 Etapa I - Reanalizarea corpurilor de apa Criteriul hidromorfologic: lucrari de barare transversala:

• Avrig: 3 praguri de fund cu H=0,5-1 m; priza captare H=3m • Jibra: 2 praguri de fund cu H=0,50m, respectiv H=0,90m • Moasa: 1 prag de fund cu H=0,5m

Corpul de apa nu se incadreaza in starea ecologica buna deoarece este indeplinita conditia cu un grad de siguranta 100% (high confidence of correct assessment): existenta obstacolelor transversale. Combaterea eroziunii albiei si alimentare cu apa a localitatilor Avrig si Marsa, cca 13000 locuitori Etapa a II-a Caracterizarea folosintelor si a mediului Corpul de apa AVRIG - Avrig si afluentii: Jibrea, Moasa face parte din zona Muntii Fagaras - ROSCI0122 (fisa nr.28). Habitatele sunt foarte variate, incepand cu cele de lunca (aninisuri, salcete batrane –cu suprafete in mare parte continue si compacte), fanete, tufarisuri, ecosisteme forestiere, alpine si subalpine ( 5 dintre habitate, sunt prioritare). Zona cuprinde o diversitate biologică terestră deosebită, constituind o avuţie naţională inestimabilă, precum : 6 specii protejate de mamifere, 72 specii protejate de pasari, 18 specii de amfibieni si reptile, 6 specii protejate de pesti, 15 specii de nevertebrate si 10 specii de plante. Toate aceste specii protejate prin diverse conventii internationale, alaturi de alte specii importante de flora si fauna, contribuie la biodiversitatea foarte ridicată a acestei zone. Din punct de vedere al faunei piscicole potentiale, corpul de apa este incadrat in zona ecologica a pastravului, specie care s-a conservat si in prezent, alaturi de clean, considerate a nu fi migratoare. Este in legatura cu corpul de apa subteran ROOT07-Depres.Fagaras. Etapa a III-a Identificarea masurilor de restaurare - Etapa a IV-a Identificarea impactului masurilor asupra folosintelor si asupra mediului Descrierea impactului masurilor asupra folosintelor - Descrierea impactului masurilor asupra mediului - Etapa a V-a identificarea altor imbunatatiri sau masuri tehnic fezabile (solutii alternative) care pot fi realizate cu costuri disproportionate - REZULTATUL TESTULUI DE DESEMNARE: Corp de apa natural; Obiectiv: Stare ecologica buna.

30

Denumire corp de apa: CIBIN - aval ac.Gura Raului - amonte confluenta Saliste Codul corpului de apa: RORW8.1.120_B3 Etapa I - Reanalizarea corpurilor de apa Criteriul hidromorfologic: lucrari de barare transversala: 13 praguri de fund cu H = 50 - 300 cm. Regularizare debit aval de acumularea Gura Raului - Qmediu natural= 2,2 mc/s; Qregularizat=0,028 mc/s; Qcaptat-1,4 mc/s. Corpul de apa nu se incadreaza in starea ecologica buna deoarece este indeplinita conditia cu un grad de siguranta 100% (high confidence of correct assessment): existenta obstacolelor transversale. Combaterea eroziunii albiei si asigurarea debitului minim de mentinere a ihtiofaunei existent. Alimentare cu apa a localitatilor Sibiu, Gura Raului, Orlat, cca 160000 locuitori. Etapa a II-a Caracterizarea folosintelor si a mediului Corpul de apa CIBIN - aval acumulare Gura Raului - amonte confluenta Saliste nu este situat in zona protejata. Izvorăşte de pe versantul nordic al Muntelui Cindrel, avand o deosebita valoare peisajistica. Aparitia barajului de la Gura Raului, in perioada 1974 - 1979 a avut efecte negative asupra structurii si functiilor biocenozelor acvatice ale Cibinului, cu precadere asupra faunei de nevertebrate bentonice si a celei de pesti. Efectele cele mai grave se resimt la nivelul ihtiofaunei, prin disparitia unor specii, precum si prin diminuarea efectivelor sau restrângerea arealului altora, mai ales asupra pastravului, care era specia dominanta conform zonarii piscicole realizata de P.Banarescu. In prezent, alaturi de exemplare de pastrav, este semnalata prezenta cleanului, alaturi de oblete si mreana (specie migratoare). Etapa a III-a Identificarea masurilor de restaurare Stabilirea regimului hidrologic pentru lacurile de acumulare care sa asigure satisfacerea folosintelor de apa si compatibilitatea acestuia cu cerintele ecologice. Etapa a IV-a Identificarea impactului masurilor asupra folosintelor si asupra mediului Descrierea impactului masurilor asupra folosintelor Efect pozitiv- se asigura existentea biotei in aval pe raul Cibin. Descrierea impactului masurilor asupra mediului Efect negativ- in zona nu sunt suse alternative de alimantare cu apa din suprafata sau subteran si nici pentru inlocuirea cu alta sursa de producere a energiei electrice. Etapa a V-a identificarea altor imbunatatiri sau masuri tehnic fezabile (solutii alternative) care pot fi realizate cu costuri disproportionate Nu exista posibilitatea crearii unor zone umede pentru reducerea eroziunii. Nu exista alternativa pentru alimentarea cu apa. REZULTATUL TESTULUI DE DESEMNARE: Corp de apa puternic modificat; Obiectiv: Potential ecologic bun.

31

Denumire corp de apa: CIBIN - aval confluenta Valea Lupului - confluenta Olt Codul corpului de apa: RORW8.1.120_B5 Etapa I - Reanalizarea corpurilor de apa Criteriul hidromorfologic:

• lucrari de regularizare: Lungime sector = 34 km, Lungime regularizare = 14,8 km (43,53%)

Corpul de apa se incadreaza in starea ecologica buna deoarece este indeplinita conditia cu un grad de siguranta 100% (high confidence of correct assessment): regularizare/ consolidare intensiva a malurilor < 50% din corpul de apa. Alterarea fizica se refera la aparare impotriva inundatiilor. Etapa a II-a Caracterizarea folosintelor si a mediului Corpul de apa CIBIN - aval confluenta Valea Lupului - confluenta Olt nu este situat in arie protejata. Pe fondul unei poluari accentuate in sectorul analizat, starea ecologica a raului Cibin se inrautateste devenind moderata. Nu este semnalata prezenta speciilor migratoare. Etapa a III-a Identificarea masurilor de restaurare - Etapa a IV-a Identificarea impactului masurilor asupra folosintelor si asupra mediului Descrierea impactului masurilor asupra folosintelor -. Descrierea impactului masurilor asupra mediului - Etapa a V-a identificarea altor imbunatatiri sau masuri tehnic fezabile (solutii alternative) care pot fi realizate cu costuri disproportionate - REZULTATUL TESTULUI DE DESEMNARE: Corp de apa natural; Obiectiv: Stare ecologica buna.

32

Denumire corp de apa: SALISTE (VALEA MARE) - Saliste si afluentii: Valea Drojdiei, Tilisca, Tiliscuta, Sibiel, Orlat Codul corpului de apa: RORW8.1.120.4_B1 Etapa I - Reanalizarea corpurilor de apa Criteriul hidromorfologic: lucrari de barare transversala:

• Saliste: 3 praguri de fund cu H = 50 - 100 cm • Tilisca: 1 prag de fund cu H = 50 cm, respectiv priza de captare H = 250 cm • Sibiel: 7 praguri de fund cu H = 40 - 160 cm • Orlat: 4 praguri de fund cu H = 65 - 100 cm

Corpul de apa nu se incadreaza in starea ecologica buna deoarece este indeplinita conditia cu un grad de siguranta 100% (high confidence of correct assessment): existenta obstacolelor transversale. Combaterea eroziunii albiei si alimentarea cu apa a localitatilor Saliste si Tilisca Etapa a II-a Caracterizarea folosintelor si a mediului Corpul de apa SALISTE - Saliste si afluentii: Valea Drojdiei, Tilisca, Tiliscuta, Sibiel, Orlat nu este situat in arie protejata. Este incadrat in zona pastravului conform zonarii piscicole realizata de acad. P.Banarescu. In prezent alaturi de exemplare de pastrav, este semnalata si prezenta altor specii, precum : zglavoaca, boistean, clean, oblete, mreana (specie migratoare). Exista de asemenea un aport al afluentilor, care contribuie la mentinerea diversitatii piscicole. Etapa a III-a Identificarea masurilor de restaurare Realizarea unor pasaje de trecere pentru migratia ihtiofaunei. Etapa a IV-a Identificarea impactului masurilor asupra folosintelor si asupra mediului Descrierea impactului masurilor asupra folosintelor Efect pozitiv - asigurarea continuitatii longitudinale a corpului de apa. Descrierea impactului masurilor asupra mediului Efect negativ- posibil impact asupra alimentarii cu apa a localitatilor Etapa a V-a identificarea altor imbunatatiri sau masuri tehnic fezabile (solutii alternative) care pot fi realizate cu costuri disproportionate In zona nu sunt surse de alimentare alternativa. REZULTATUL TESTULUI DE DESEMNARE: Corp de apa natural; Obiectiv: Stare ecologica buna.

33

Denumire corp de apa: Mag – izvoare – confluenta Saliste Codul corpului de apa: RORW8.1.120.4.3_B1 Etapa I - Reanalizarea corpurilor de apa Criteriul hidromorfologic: lucrari de barare transversala:

• 8 praguri de fund cu H>50 cm • Acumulare Sacel I (h=6,00 m) - piscicultura; acumulare colmatata 10% • Acumulare Sacel II (h=5,00 m) - piscicultura; acumulare colmatata 10% • Acumulare Sacel III (h=5,00m) - piscicultura; acumulare colmatata 10% • Acumulare Sacel IV (h=5,00m) - piscicultura; acumulare colmatata 10% • Acumulare Sacel V (h=5,00m) - piscicultura; acumulare colmatata 95% • Acumulare Sacel VI (h=6,00m) - piscicultura; acumulare colmatata 10% • Acumulare Sacel VII (h=6,00m) - piscicultura; acumulare colmatata 10% • Acumulare Sacel VIII (h=6,00m) - piscicultura; acumulare colmatata 10%

Corpul de apa nu se incadreaza in starea ecologica buna deoarece este indeplinita conditia cu un grad de siguranta 100% (high confidence of correct assessment): existenta obstacolelor transversale. Etapa a II-a Caracterizarea folosintelor si a mediului Corpul de apa MAG - izvoare - confluenta Saliste nu este situat in arie protejata. Pe o suprafata de 172 ha luciu de apa este amenajata Ferma Sacel, cea mai mare din Transilvania. Pestii ce pot fi pescuiti in aceste lacuri sunt crap comun si oglinda, fitofag, cteno, somn, caras, salau, biban, rosioara, clean. Etapa a III-a Identificarea masurilor de restaurare Indepartarea barierelor transversale si refacerea conectivitatii longitudinale a cursului de apa. Etapa a IV-a Identificarea impactului masurilor asupra folosintelor si asupra mediului Descrierea impactului masurilor asupra folosintelor Efect pozitiv - refacerea unor habitate Descrierea impactului masurilor asupra mediului Efect negativ- pierderea scopului pentru care a fost realizata cascada de acumulari (piscicultura). Etapa a V-a identificarea altor imbunatatiri sau masuri tehnic fezabile (solutii alternative) care pot fi realizate cu costuri disproportionate In zona nu sunt alternative. REZULTATUL TESTULUI DE DESEMNARE: Corp de apa puternic modificat; Obiectiv: Potential ecologic bun.

34

Denumire corp de apa: SEBES - Sebes si afluentul Valea Caselor Codul corpului de apa: RORW8.1.120.9_B1 Etapa I - Reanalizarea corpurilor de apa Criteriul hidromorfologic: lucrari de barare transversala: 2 praguri de fund cu H = 60 cm Corpul de apa nu se incadreaza in starea ecologica buna deoarece este indeplinita conditia cu un grad de siguranta 100% (high confidence of correct assessment): existenta obstacolelor transversale; combaterea eroziunii. Etapa a II-a Caracterizarea folosintelor si a mediului Corpul de apa SEBES - Sebes si afluentul Valea Caselor nu este situat in zona protejata. Pana amonte de localitatea Rasinari, raul Sebes se incadreaza in zona ecologica a pastravului. Sectorul urmator pana la varsarea in Cibin este ciprinicol, fiind semnalata prezenta speciilor de pesti: Leuciscus cephalus, Alburnus alburnus, Barbus barbus (specie migratoare). Etapa a III-a Identificarea masurilor de restaurare Realizarea unor pasaje de trecere pentru migratia ihtiofaunei Etapa a IV-a Identificarea impactului masurilor asupra folosintelor si asupra mediului Descrierea impactului masurilor asupra folosintelor Efect pozitiv - fara impact semnificativ Descrierea impactului masurilor asupra mediului Efect negativ- fara impact semnificativ Etapa a V-a identificarea altor imbunatatiri sau masuri tehnic fezabile (solutii alternative) care pot fi realizate cu costuri disproportionate - REZULTATUL TESTULUI DE DESEMNARE: Corp de apa natural; Obiectiv: Stare ecologica buna.

35

Denumire corp de apa: CISNADIE - Cisnadie si afluentul Valea Popii Codul corpului de apa: RORW8.1.120.10_B1 Etapa I - Reanalizarea corpurilor de apa Criteriul hidromorfologic: lucrari de barare transversala: 23 praguri de fund cu H = 40- 100cm Corpul de apa nu se incadreaza in starea ecologica buna deoarece este indeplinita conditia cu un grad de siguranta 100% (high confidence of correct assessment): existenta obstacolelor transversale; combaterea eroziunii. Etapa a II-a Caracterizarea folosintelor si a mediului Corpul de apa CISNADIE - Cisnadie si afluentul Valea Popii nu este situat in arie protejata. Din punct de vedere al ihtiofaunei potentiale, corpul de apa se incadreaza in zona scobarului conform acad. P.Banarescu. In prezent, apele uzate industriale si menajere din orasul Cisnadie sunt evacuate fara epurare in raul Cisnadie, provocand o poluare accentuata a apelor acestuia, mai ales cu substante organice, amoniu, sulfuri si detergenti. Pe fondul poluarii intensive, fondul piscicol s-a diminuat comparativ cu situatia istorica. S-a semnalat cu toate acestea, prezenta mrenei (specie migratoare). Etapa a III-a Identificarea masurilor de restaurare Realizarea unor pasaje de trecere pentru migratia ihtiofaunei Etapa a IV-a Identificarea impactului masurilor asupra folosintelor si asupra mediului Descrierea impactului masurilor asupra folosintelor Efect pozitiv - fara impact semnificativ Descrierea impactului masurilor asupra mediului Efect negativ- fara impact semnificativ Etapa a V-a identificarea altor imbunatatiri sau masuri tehnic fezabile (solutii alternative) care pot fi realizate cu costuri disproportionate - REZULTATUL TESTULUI DE DESEMNARE: Corp de apa natural; Obiectiv: Stare ecologica buna.

36

Denumire corp de apa: HARTIBACIU - izvoare - confluenta Cibin Codul corpului de apa: RORW8.1.120.11_B1 Etapa I - Reanalizarea corpurilor de apa Criteriul hidromorfologic:

• lucrari de aparare Lungime dig = 85,6 km / Lungime sector = 110 km (77,82%) • lucrari de regularizare: Lungime sector = 110 km, Lungime regularizare = 44,9 km

(40,82%) • lucrari de barare transversala:

Acumulare Netus I (h=5,00m) - piscicultura; acumularea este colmatata 30%; Acumulare Netus II (h=5,00m) - piscicultura; acumularea este colmatata 20%; Acumulare Bradeni III (h=5,00m) - piscicultura; acumularea este colmatata 30%. Corpul de apa nu se incadreaza in starea ecologica buna deoarece este indeplinita conditia cu un grad de siguranta 100% (high confidence of correct assessment): regularizare/ consolidare intensiva a malurilor > 50% din corpul de apa. Alterarea fizica se refera la aparare impotriva inundatiilor. Etapa a II-a Caracterizarea folosintelor si a mediului Corpul de apa HARTIBACIU - izvoare - confluenta Cibin traverseaza situl Natura 2000 - ROSPA0099 PODISUL HARTIBACIULUI (fisa nr.26), curgand aproximativ paralel cu Oltul in Depresiunea Fagaras si cu Tarnava Mare in bazinul Muresului. Izvoraste din padurea Barcutului, fiind un rau colinar tipic, ce aduna toate paraiele si apele din zona, trece apoi hotarele satelor Retis si Bradeni. Principala localitate situata pe cursul raului Hartibaciu este orasul Agnita. Din punct de vedere altitudinal, teritoriul se intinde intre 200m si 800m. Aria protejata ofera habitate propice pentru a gazdui un numar de 69 specii de pasari protejate, dar si 5 specii protejate de pesti : Barbus meridionalis, Cobitis taenia, Gobio kessleri, Rhodeus sericeus amarus, Sabanejewia aurata. Conform zonarii piscicole realizata de P.Banarescu, corpul de apa analizat se incadreaza in zona ecologica a cleanului. In prezent, efectivele s-au diminuat, apele uzate direct evacuate ducand la modificari substantiale in structura biocenozelor acvatice, implicit asupra ihtiofaunei. S-au semnalat specii de pesti apartinand zonei ciprinicole, precum : Chondrostoma nasus (migrator), Leuciscus cephalus, Alburnus alburnus, Barbus barbus (migrator). Este in legatura cu corpul de apa subteran ROOT06-Lunca paraului Hartibaciu. Etapa a III-a Identificarea masurilor de restaurare - Indepartarea barierelor transversale si refacerea conectivitatii longitudinale a cursului de apa; - Restaurarea zonelor umede. Etapa a IV-a Identificarea impactului masurilor asupra folosintelor si asupra mediului Descrierea impactului masurilor asupra folosintelor Efect pozitiv - asigurarea continuitatii laterale si longitudinale a corpului de apa si cresterea biodiversitatii. Descrierea impactului masurilor asupra mediului Edect negativ- pierderea utilitatii folosintelor Etapa a V-a identificarea altor imbunatatiri sau masuri tehnic fezabile (solutii alternative) care pot fi realizate cu costuri disproportionate - Combaterea inundatiilor: crearea unor zone umede care sa atenueze unda de viitura; - irigatii si piscicultura: nu sunt alternative pentru aceste folosinte REZULTATUL TESTULUI DE DESEMNARE: Corp de apa puternic modificat; Obiectiv: Potential ecologic bun.

37

Denumire corp de apa: SADU - aval acumulare Negovanu - confluenta Cibin Codul corpului de apa: RORW8.1.120.14_B3 Etapa I - Reanalizarea corpurilor de apa Criteriul hidromorfologic: lucrari de barare transversala:

• 3 praguri de fund cu H = 50 - 100 cm • Acumulare Sadu II (h =17,50m) - acumulare cu folosinta hidroenergetica si alimentare cu

apa Qinst= 0,400 mc/s. Corpul de apa nu se incadreaza in starea ecologica buna deoarece este indeplinita conditia cu un grad de siguranta 100% (high confidence of correct assessment): existenta obstacolelor transversale; combaterea eroziunii si alimentare cu apa a localitatilor Sibiu si Saliste. Etapa a II-a Caracterizarea folosintelor si a mediului Corpul de apa SADU - aval acumulare Negovanu - confluenta Cibin traverseaza situl Frumoasa - ROSCI0085, ROSPA0043 (fisa nr.29), unde sunt prezente trei habitate prioritare la nivel european. Sunt protejate 32 specii de pasari si 3 specii de pesti: Barbus meridionalis, Cottus gobio, Eudontomyson danfordi-migrator. Corpul de apa se incadreaza in zona pastravului conform zonarii ihtiofaunei realizata de P.Banarescu. Aparitia hidrocentralei Sadu II în 1907 a determinat schimbarea conditiilor de viata ale pestilor. Scaderea continutului in oxigen, stagnarea apei, cresterea temperaturii au dus la scaderea speciilor de pesti comparativ cu situatia istorica. Au fost semnalate in prezent exemplare de Leuciscus cephalus Alburnus alburnus, Barbus barbus (specie migratoare). Corpul de apa este in legatura cu corpul de apa subteran: ROOT05Depres.Sibiu. Etapa a III-a Identificarea masurilor de restaurare Realizarea unor pasaje de trecere pentru migratia ihtiofaunei. Stabilirea regimului hidrologic pentru lacurile de acumulare care sa asigure satisfacerea folosintelor de apa si compatibilitatea acestuia cu cerintele ecologice. Etapa a IV-a Identificarea impactului masurilor asupra folosintelor si asupra mediului Descrierea impactului masurilor asupra folosintelor Efect pozitiv - se asigura existenta biotei in aval pe raul Sadu si se realizeaza conectivitatea longitudinala pe corpul de apa. Descrierea impactului masurilor asupra mediului Efect negativ- pierderea scopului pentru care folosintele au fost realizate; pierderi importante de debite ale acumularii Sadu II Etapa a V-a identificarea altor imbunatatiri sau masuri tehnic fezabile (solutii alternative) care pot fi realizate cu costuri disproportionate Realizare unor microhidrocentrale cu solutii tehnice care sa aiba un impact redus asupra corpului de apa- alternativa este tehnic fezabila, dar nu poate atinge aceleasi obiective. REZULTATUL TESTULUI DE DESEMNARE: Corp de apa natural; Obiectiv: Stare ecologica buna.

38

Denumire corp de apa: BOIA MARE - aval confluenta Boia Mica - confluenta Olt Codul corpului de apa: RORW8.1.130_B2 Etapa I - Reanalizarea corpurilor de apa Criteriul hidromorfologic: lucrari de barare transversala:

• Acumulare Boia I (h=12,00m) - acumulare cu folosinta hidroenergetica; acumulare colmatata 70%;

• Acumulare Boia II (h=12,50m) - acumulare cu folosinta hidroenergetica; acumulare colmatata 70%;

• Acumulare Boia III (h=10,10m) - acumulare cu folosinta hidroenergetica; acumulare colmatata 70%;

Corpul de apa nu se incadreaza in starea ecologica buna deoarece este indeplinita conditia cu un grad de siguranta 100% (high confidence of correct assessment): existenta obstacolelor transversale. Etapa a II-a Caracterizarea folosintelor si a mediului Corpul de apa BOIA MARE - aval confluenta Boia Mica - confluenta Olt face parte din zona Muntii Fagaras - ROSCI0122 (fisa nr.28). Habitatele sunt foarte variate, incepand cu cele de lunca (aninisuri, salcete batrane –cu suprafete in mare parte continue si compacte), fanete, tufarisuri, ecosisteme forestiere, alpine si subalpine ( 5 dintre habitate, sunt prioritare). Zona cuprinde o diversitate biologică terestră deosebită, constituind o avuţie naţională inestimabilă, precum : 6 specii protejate de mamifere, 72 specii protejate de pasari, 18 specii de amfibieni si reptile, 6 specii protejate de pesti, 15 specii de nevertebrate si 10 specii de plante. Toate aceste specii protejate prin diverse conventii internationale, alaturi de alte specii importante de flora si fauna, contribuie la biodiversitatea foarte ridicată a acestei zone. Din punct de vedere al faunei piscicole potentiale, corpul de apa este incadrat in zona ecologica a pastravului, specie care s-a conservat si in prezent, alaturi de boistean, ambele considerate a nu fi migratoare. Este in legatura cu corpul de apa subteran ROOT07-Depresiunea Fagaras. Etapa a III-a Identificarea masurilor de restaurare Indepartarea barierelor transversale si refacerea conectivitatii longitudinale a cursului de apa. Etapa a IV-a Identificarea impactului masurilor asupra folosintelor si asupra mediului Descrierea impactului masurilor asupra folosintelor Efect pozitiv - in acest moment biodiversitatea este mai dezvoltata in amonte de lucrari, zona ce se afla in arie protejata. Descrierea impactului masurilor asupra mediului Efect negativ- pierderea scopului pentru care folosintele au fost realizate Etapa a V-a identificarea altor imbunatatiri sau masuri tehnic fezabile (solutii alternative) care pot fi realizate cu costuri disproportionate In zona nu sunt alternative pentru producerea energiei. REZULTATUL TESTULUI DE DESEMNARE: Corp de apa puternic modificat; Obiectiv: Potential ecologic bun.

39

Denumire corp de apa: LOTRU - aval ac.Vidra - amonte ac.Bradisor Codul corpului de apa: RORW8.1.135_B3 Etapa I - Reanalizarea corpurilor de apa Criteriul hidromorfologic: debit minim in albie si lucrari de barare transversala: acumularea Balindru (h=26m) si acumularea Malaia (h=30,5 m), ambele acumulari fiind cu folosinta hidroenergetica. Corpul de apa nu se incadreaza in starea ecologica buna deoarece este indeplinita conditia cu un grad de siguranta 100% (high confidence of correct assessment): existenta obstacolelor transversale Etapa a II-a Caracterizarea folosintelor si a mediului Izvorand din Lacul Galcescu (Masivul Parang), Lotrul separa Muntii Latoritei de cei ai Lotrului. Amenajarilor hidrotehnice complexe de pe Lotru pot avea un rol benefic sau, dimpotriva, distructiv. Impactul acestora este evident în cazul Vaii Lotrului, ele avand o functionalitate foarte diversa : produc energie electrica, alimenteaza cu apa potabila localitatile, regularizeaza stocul de apa disponibil, reduc apele mari, maresc debitul apelor mici, asigurand un control relativ mai bun al scurgerii pe rauri, piscicultura, turism. Pe langa aceste efecte pozitive, amenajarile hidroenergetice pot genera si efecte nedorite, legate în special de : exploatarea iminenta a centralelor hidroelectrice cu debite afluente mari, afectand în aval mediul acvatic si stabilitatea malurilor, influenta negativa a regimului apelor subterane freatice în aval de CHE, afectarea mediului natural în aval de baraje si de captarile secundare. Anterior amenajarii complexe a raului Lotru, incadrarea piscicola conform acad. Banarascu, semnala zona pastravului, specie care se regaseste si in prezent, ea fiind conservata si pe afluenti. Pe langa pastravul indigen si curcubeu, urca si pastravul de lac (migrator) Salmo trutta lacustris. O parte a cursului superior al raului Lotru strabate situl protejat Natura 2000 - Frumoasa - ROSCI0085, ROSPA0043 (fisa nr.29), fiind in legatura cu corpul de apa subteran: ROOT05Depres.Sibiu Etapa a III-a Identificarea masurilor de restaurare Realizarea unui studiu privind suplimentarea debitului ecologic datorita realizarii lacului Vidra. Realizarea unor amenajari pentru migratia ihtiofaunei. Etapa a IV-a Identificarea impactului masurilor asupra folosintelor si asupra mediului Descrierea impactului masurilor asupra folosintelor Pierderea de debit si diminuarea scopului acumularii. Descrierea impactului masurilor asupra mediului Efect pozitiv asupra vietii acvatice - adaptarea regimului de curgere pentru speciile de pesti din zona Etapa a V-a identificarea altor imbunatatiri sau masuri tehnic fezabile (solutii alternative) care pot fi realizate cu costuri disproportionate Avand in vedere inaltimea barajelor, nu exista solutii tehnic fezabile. Realiarea unei amenajari pentru migratia pestilor ar implica costuri foarte mari care nu se pot justifica.

REZULTATUL TESTULUI DE DESEMNARE: Corp de apa puternic modificat; Obiectiv: Potential ecologic bun.

40

Denumire corp de apa: LOTRU - aval ac. Bradisor – confluenta Olt Codul corpului de apa: RORW8.1.135_B5 Etapa I - Reanalizarea corpurilor de apa Criteriul hidromorfologic: debit minim in albi Corpul de apa nu se incadreaza in starea ecologica buna deoarece este indeplinita conditia cu un grad de siguranta 100% (high confidence of correct assessment): Etapa a II-a Caracterizarea folosintelor si a mediului Corpul de apa LOTRU - aval acumulare Bradisor - confluenta Olt, strabate in portiunea sa inferioara aria protejata Natura 2000-ROSCI0046 Cozia ( fisa nr.32). Efectele barajului se resimt atat în cadrul lacului de acumulare cat si în bazinul hidrografic din amonte si aval. Schimbarea regimului hidrologic de la cel de rau la cel de lac impune aparitia biocenozelor lacustre si anume: dezvoltarea neustonului (la mal si la suprafata), a planctonului (pluteste liber), a nectonului (pesti) si a bentosului (pe fundul lacului – alge, viermi si larve). Aparitia lacului de acumulare ce influenteaza regimul hidrologic, duce la dezvoltarea unui nou biotop cu noi caracteristici ale vitezei si calitatilor fizice ale apei. Repercutarea constructiilor hidrotehnice a determinat modificari calitative si cantitative ale structurilor biotice în sectiuni reprezentative ale raului Lotru (productivitate fitoplanctonica, diversitatea biologica – bogatia de specii, capacitate de suport). Cu toate acestea, corpul de apa se incadreaza in zona pastravului, conform cu incadrarea realizata de P.Banarascu(1964). Desi s-au redus efectivele de pesti care populau apele raului Lotru inainte de amenajarea sa complexa, se semnaleaza si in prezent specii de pastrav indigen, pastrav de lac (migrator), curcubeu, care se mentin de asemenea si pe afluenti. Etapa a III-a Identificarea masurilor de restaurare Regularizarea debitelor in aval de acumularea Bradisor. Etapa a IV-a Identificarea impactului masurilor asupra folosintelor si asupra mediului Descrierea impactului masurilor asupra folosintelor - Descrierea impactului masurilor asupra mediului Efect pozitiv asupra vietii acvatice - se asigura migratia pestilor. Etapa a V-a identificarea altor imbunatatiri sau masuri tehnic fezabile (solutii alternative) care pot fi realizate cu costuri disproportionate -

REZULTATUL TESTULUI DE DESEMNARE: Corp de apa natural; Obiectiv: Stare ecologica buna

41

Denumire corp de apa: LATORITA izvoare – confluenta Lotru Codul corpului de apa: RORW8.1.135.13_B1 Etapa I - Reanalizarea corpurilor de apa Criteriul hidromorfologic: lucrari de barare transversala: acumularea Galbenu (h=60m) si acumularea Petrimanu (h=49m), precum si derivatia Latorita de 1,50 km.

Corpul de apa nu se incadreaza in starea ecologica buna deoarece este indeplinita conditia cu un grad de siguranta 100% (high confidence of correct assessment): existenta obstacolelor transversale Etapa a II-a Caracterizarea folosintelor si a mediului Corpul de apa LATORITA - izvoare - confluenta Lotru strabate siturile de interes comunitar Natura 2000: ROSCI0188 - Parang (fisa nr.35) si ROSCI0239 - Tarnovu Mare - Latorita (fisa nr.37), in care s-au definit 6 habitate prioritare la nivel european si s-au identificat 3 specii prioritare si o serie de altele protejate la nivel comunitar si national, dintre care o specie de peste: Cottus gobio, care nu este migratoare. Izvorand din muntii cu acelasi nume, raul Latorita prezinta conditii favorabile de viata pentru pastrav indigen, pastrav curcubeu, zvarluga si boistean. Tot zona pastravului caracteriza acest sector si inainte de constructia acumularilor Galbenu si Petrimanu (conform P.Banarascu-1964), specii care se conserva si in amonte de acestea (pe cele doua rauri Cioara si Latorita de sus). Etapa a III-a Identificarea masurilor de restaurare Nu. Avand in vedere inaltimea barajelor, nu exista solutii tehnic fezabile. Lacurile de acumulare se afla pe cursul superior al raului. Speciile de peste s-au conservat si in amonte. Etapa a IV-a Identificarea impactului masurilor asupra folosintelor si asupra mediului Descrierea impactului masurilor asupra folosintelor - Descrierea impactului masurilor asupra mediului - Etapa a V-a identificarea altor imbunatatiri sau masuri tehnic fezabile (solutii alternative) care pot fi realizate cu costuri disproportionate -

REZULTATUL TESTULUI DE DESEMNARE: Corp de apa natural; Obiectiv: stare ecologica buna.

42

Denumire corp de apa: OLANESTI – izvoare - confluenta Cheia si afluentii: Paraul Cainelui si Cheia Codul corpului de apa: RORW8.1.145_B1 Etapa I - Reanalizarea corpurilor de apa Criteriul hidromorfologic: lucrari de barare transversala: prag de captare cu pria h=4,5 m si prag de captare cu priza h = 6m pe raul Cheia. Corpul de apa nu se incadreaza in starea ecologica buna deoarece este indeplinita conditia cu un grad de siguranta 100% (high confidence of correct assessment): existenta obstacolelor transversale. Alterarea fizica se refera la prizele de apa pentru populatia orasului Olanesti bai, precum si o parte din populatia municipiului Rm.Valcea. Etapa a II-a Caracterizarea folosintelor si a mediului Corpul de apa OLANESTI - izvoare - confluenta Cheia si afluentii: Paraul Cainelui si Cheia strabate situl Natura 2000 - ROSCI0015 - Buila-Vanturarita (fisa nr.32) in care s-au definit 5 habitate prioritare la nivel european si s-au identificat 3 specii prioritare. Afluent al Oltului, raul Olanesti sapa un sector de chei scurte, dar foarte spectaculoase. Acesta apartine zonei pastravului conform zonarii ihtiologice realizata de acad.P.Banarascu, specie prezenta si in prezent, alaturi de exemplare de Cottus gobio, Leuciscus cephalus, care nu sunt considerate elemente migratoare. Corpul de apa este in legatura cu corpul de apa subteran ROOT14 Vanturarita - Buila si cu 7 pesteri desemnate ca rezervatii naturale protejate. Etapa a III-a Identificarea masurilor de restaurare Realizarea unor pasaje de trecere pentru migratia ihtiofaunei. Etapa a IV-a Identificarea impactului masurilor asupra folosintelor si asupra mediului Descrierea impactului masurilor asupra folosintelor Pierderea de debit si diminuarea scopului acumularii. Descrierea impactului masurilor asupra mediului Efect pozitiv asupra vietii acvatice - se asigura migratia pestilor si implicit inmultirea lor; efect pozitiv social - pescuit sportiv. Etapa a V-a identificarea altor imbunatatiri sau masuri tehnic fezabile (solutii alternative) care pot fi realizate cu costuri disproportionate -

REZULTATUL TESTULUI DE DESEMNARE: Corp de apa natural; Obiectiv: Stare ecologica buna.

43

Denumire corp de apa: OLANESTI – confluenta Cheia – confluenta Olt Codul corpului de apa: RORW8.1.145_B2 Etapa I - Reanalizarea corpurilor de apa Criteriul hidromorfologic: lucrari de barare transversala: acumularea Vladesti (h=18m). Corpul de apa nu se incadreaza in starea ecologica buna deoarece este indeplinita conditia cu un grad de siguranta 100% (high confidence of correct assessment): existenta obstacolelor transversale Etapa a II-a Caracterizarea folosintelor si a mediului Corpul de apa OLANESTI - izvoare - confluenta Cheia confl.Olt strabate situl Natura 2000 - ROSCI0015 - Buila-Vanturarita (fisa nr.32) in care s-au definit 5 habitate prioritare la nivel european si s-au identificat 3 specii prioritare. Acesta apartine zonei pastravului conform zonarii ihtiologice realizata de acad.P.Banarascu, specie prezenta si in prezent, alaturi de exemplare de Cottus gobio, Leuciscus cephalus, care nu sunt considerate elemente migratoare. In istoricul zonei, in anii 75-80 s-a executat acumularea Raureni ce a condus la redimensionarea capacitatii de scurgere a albiei raului Olanesti in functie de NNR cat si Nivelul maxim de exploatare al acumularii. Totodata pentru punerea in siguranta a malurilor raului Olanesti (rau care traverseaza mun. Rm. Valcea), s-au executat lucrari de consolidare ce constau din pereu zidit ce se sprijina pe o grinda din beton. Mentinam faptul ca albia raului in urma consolidarii este libera, patul albiei fiind alcatuit din nisipuri si pietrisuri. Corpul de apa este in legatura cu corpul de apa subteran ROOT14 Vanturarita - Buila. Etapa a III-a Identificarea masurilor de restaurare Nu sunt necesare masuri de restaurare; acumularea Vladesti este colmatata 100%, aceasta indeplinandu-si functia pentru care a fost realizata si anume de strangere a aluviunilor. Etapa a IV-a Identificarea impactului masurilor asupra folosintelor si asupra mediului Descrierea impactului masurilor asupra folosintelor - Descrierea impactului masurilor asupra mediului - Etapa a V-a identificarea altor imbunatatiri sau masuri tehnic fezabile (solutii alternative) care pot fi realizate cu costuri disproportionate -


44

Denumire corp de apa: PARAUL SARAT – izvoare – confluenta Olt Codul corpului de apa: RORW8.1.148_B1 Etapa I - Reanalizarea corpurilor de apa Criteriul hidromorfologic: barare transversala: baraj de retentie de h= 4m Corpul de apa nu se incadreaza in starea ecologica buna deoarece este indeplinita conditia cu un grad de siguranta 100% (high confidence of correct assessment): existenta obstacolelor transversale. Alterarea fizica se refera la faptul ca acest corp de apa este puternic modificat din cauze naturale. Etapa a II-a Caracterizarea folosintelor si a mediului Corpul de apa Paraul Sarat - izvoare - confluenta Olt nu traverseaza zone declarate ca fiind protejate. Prezinta o concentratie din fondul natural de o cantitate mare de cloruri ce variaza intre 3000 si 9000mg/l, asta datorita zonei din care izvoraste, zona cu zacamant important de sare. Chiar si micile izvoare din versantii adiacenti paraului au un continut foarte mare al indicatorului cloruri. Astfel, acest corp de apa este influentat din punct de vedere calitativ din cauze naturale, fiind absente speciile de pesti. Etapa a III-a Identificarea masurilor de restaurare - Etapa a IV-a Identificarea impactului masurilor asupra folosintelor si asupra mediului Descrierea impactului masurilor asupra folosintelor - Descrierea impactului masurilor asupra mediului - Etapa a V-a identificarea altor imbunatatiri sau masuri tehnic fezabile (solutii alternative) care pot fi realizate cu costuri disproportionate -


45

Denumire corp de apa: BISTRITA si afluentii: Gurgui, Costesti, Bistricioara si Otasau

Codul corpului de apa: RORW8.1.150_B1 Etapa I - Reanalizarea corpurilor de apa Criteriul hidromorfologic: lucrari de barare transversala: acumularea Tomsani (h=11,5m) si 3 praguri de fund cu h = 1,5 m; derivatia Bistrita de 5 km si derivatia Bistricioara de 5,2 km. Corpul de apa nu se incadreaza in starea ecologica buna deoarece este indeplinita conditia cu un grad de siguranta 100% (high confidence of correct assessment): existenta obstacolelor transversale si derivatii. Alterarea fizica se refera la regularizari pentru combaterea inundatiilor ce apara un numar de 4 localitati si cca 150 ha. Etapa a II-a Caracterizarea folosintelor si a mediului Corpul de apa Bistrita si afluentii: Gurgui, Costesti, Bistricioara si Otasau strabate situl Natura 2000 - ROSCI0015 - Buila-Vanturarita (fisa nr.32) in care s-au definit 5 habitate prioritare la nivel european si s-au identificat 3 specii prioritare. Ihtiofauna potentiala a raului Bistrita realizata de P.Banarascu identifica zona pastravului, specie care nu este caracterizata ca fiind migratoare. Cheile Bistritei Oltene sunt cele mai înguste chei din Romania, reprezentand un colt de natura care merita a fi vizitat, în special pentru numeroasele guri de pesteri care se vad în versantii abrupti ai vaii Bistrita. Etapa a III-a Identificarea masurilor de restaurare Nu sunt necesare masuri de restaurare deoarece nu exista specii migratoare. Etapa a IV-a Identificarea impactului masurilor asupra folosintelor si asupra mediului Descrierea impactului masurilor asupra folosintelor - Descrierea impactului masurilor asupra mediului - Etapa a V-a identificarea altor imbunatatiri sau masuri tehnic fezabile (solutii alternative) care pot fi realizate cu costuri disproportionate -


46

Denumire corp de apa: TOPOLOG – aval confl.Topologel – confluenta Olt Codul corpului de apa: RORW8.1.151_B2 Etapa I - Reanalizarea corpurilor de apa Criteriul hidromorfologic: lucrari de barare transversala: acumulari cu folosinta hidroenergetica; ac.Suici (h = 15m), ac.Salatruc; ac. Cepari, ac.Vadu Frumos si derivatia Topolog. Corpul de apa nu se incadreaza in starea ecologica buna deoarece este indeplinita conditia cu un grad de siguranta 100% (high confidence of correct assessment): existenta obstacolelor transversale Etapa a II-a Caracterizarea folosintelor si a mediului Corpul de apa TOPOLOG - aval confluenta Topologel - confluenta Olt strabate in portiunea sa superioara situl de importanta comunitara Natura 2000 - ROSCI0122 MUNTII FAGARAS ( fisa nr.28), unde s-au definit 5 habitate si 6 specii prioritare la nivel european. Situl include 72 specii de pasari protejate in diferite conventii internationale, dar si 6 specii protejate de pesti: Lota lota, Barbus meridionalis, Gobio uranoscopus, Cottus gobio, Eudontomyzon mariae, Thymallus thymallus. Ihtiofauna potentiala a raului Bistrita realizata de P.Banarascu identifica zona pastravului si zona lipanului, specii care nu sunt caracterizate ca fiind migratoare. Datorita marnelor si argilelor, a dispunerii acestora pe mari suprafete, al acumularii apei la adancime, in perioada precipitatilor abundente, alunecarile de teren sunt frecvente mai ales pe bazinele hidrografice ale Vailor Carpenis si Urluiesti. Aceste alunecari de teren contribuie la degradarea retelei de vai prin debitul mare pe care il furnizeaza. Aceasta conduce la acumulari mari de balast ce se depun pe tot parcursul raului Topolog. La confluenta cu raul Olt, exista lucrari de racordare al malurilor raului Olt cu malurile raului Topolog ce au fost dimensionate tinand cont de nivelul maxim de atenuare al undelor de viitura, respectiv diguri de racord consolidate in amonte pe raul Topolog. In ultimii ani si in prezent, pe raul Topolog se executa lucrari de amenajare a albiei si malurilor pentru asigurarea stabilitatii acestora si al obiectivelor din zona. Corpul de apa este in legatura cu corpul de apa subteran ROOT07-Depres.Fagaras. Etapa a III-a Identificarea masurilor de restaurare Studiu privind stabilirea regimului hidrologic pentru acumularile existente care sa asigure satisfacerea folosintelor de apa si compatibilitatile cu cerintele ecologice. Etapa a IV-a Identificarea impactului masurilor asupra folosintelor si asupra mediului Descrierea impactului masurilor asupra folosintelor Pierderea de debit si diminuarea scopului acumularii. Descrierea impactului masurilor asupra mediului Adaptarea regimului de curgere pentru speciile de pesti din zona

Etapa a V-a identificarea altor imbunatatiri sau masuri tehnic fezabile (solutii alternative) care pot fi realizate cu costuri disproportionate -


47

Denumire corp de apa: TREPTEANCA – izvoare – confluenta Staneasa Codul corpului de apa: RORW8.1.154_B1 Etapa I - Reanalizarea corpurilor de apa Criteriul hidromorfologic: lucrari de barare transversala: 20 de praguri de fund cu h>0,3m. Corpul de apa nu se incadreaza in starea ecologica buna deoarece este indeplinita conditia cu un grad de siguranta 100% (high confidence of correct assessment): existenta obstacolelor transversale Etapa a II-a Caracterizarea folosintelor si a mediului Corpul de apa TREPTEANCA - izvoare - confluenta Staneasa nu se regaseste in perimetrul ariilor protejate. Reprezinta un curs de apa nepermanent situat in zona de dealuri si podisuri. Ihtiofauna nu include specii migratoare. Etapa a III-a Identificarea masurilor de restaurare Nu sunt necesare masuri de restaurare; corpul de apa este nepermanent. Etapa a IV-a Identificarea impactului masurilor asupra folosintelor si asupra mediului Descrierea impactului masurilor asupra folosintelor - Descrierea impactului masurilor asupra mediului - Etapa a V-a identificarea altor imbunatatiri sau masuri tehnic fezabile (solutii alternative) care pot fi realizate cu costuri disproportionate -


48

Denumire corp de apa: CANALUL OPORELU - aval confl. Dalga - confluenta Olt Codul corpului de apa: RORW8.1.165a_B2 Etapa I - Reanalizarea corpurilor de apa Criteriul hidromorfologic: Lungime albie betonata = 10 km / Lungime sector = 10 km (100%) Corpul de apa nu se incadreaza in starea ecologica buna deoarece este indeplinita conditia cu un grad de siguranta 100% (high confidence of correct assessment): existenta lucrarilor de indiguire. Etapa a II-a Caracterizarea folosintelor si a mediului Corpul de apa Canalul Oporelu este un colector în lungul malului drept al Oltului, în dreptul lacului de acumulare Arcesti.Nu se afla in zona protejata.Situatia istorica incadreaza fostul curs de apa Oporelu in zona cleanului conform zonarii piscicole realizata de P.Banarascu. Dupa ce s-a regularizat, s-a transformat in canal de desecare care prelua surplusul de apa in conditiile functionarii sistemului de irigatii. Pe o portiune este si contracanal.Ihtiofauna nu include specii migratoare. Etapa a III-a Identificarea masurilor de restaurare Nu exista masuri de restaurare; profilul albiei este betonat 100%, corpul de apa fiind artificial. Etapa a IV-a Identificarea impactului masurilor asupra folosintelor si asupra mediului Descrierea impactului masurilor asupra folosintelor - Descrierea impactului masurilor asupra mediului - Etapa a V-a identificarea altor imbunatatiri sau masuri tehnic fezabile (solutii alternative) care pot fi realizate cu costuri disproportionate -

REZULTATUL TESTULUI DE DESEMNARE: Corp de apa artificial; Obiectiv: Potential ecologic bun.

49

Denumire corp de apa: STREHARETI - Strehareti si afluentul Streangul Codul corpului de apa: RORW8.1.167_B1 Etapa I - Reanalizarea corpurilor de apa Criteriul hidromorfologic: lucrari de barare transversala: acumularea Streangul (h=13,6m) si acumularea Streharet (h=6,5 m), ambele acumulari fiind folosite pentru irigatii si agrement. Corpul de apa nu se incadreaza in starea ecologica buna deoarece este indeplinita conditia cu un grad de siguranta 100% (high confidence of correct assessment): existenta obstacolelor transversale Etapa a II-a Caracterizarea folosintelor si a mediului Corpul de apa STREHARETI - Strehareti si afluentul Streangul nu se afla in arie protejata. Cursul de apa Streharet este afluent de stang al raului Olt si se varsa in acumularea Slatina in zona coada lac. Amonte de varsare la o distanta de aprox. 2km si la aprox. 8 km de izvor este amplasat un baraj din materiale locale. Conform zonarii piscicole realizata de P.Banarascu, apartine de zona cleanului, specie caracterizata ca nefiind migratoare. Etapa a III-a Identificarea masurilor de restaurare - Etapa a IV-a Identificarea impactului masurilor asupra folosintelor si asupra mediului Descrierea impactului masurilor asupra folosintelor - Descrierea impactului masurilor asupra mediului - Etapa a V-a identificarea altor imbunatatiri sau masuri tehnic fezabile (solutii alternative) care pot fi realizate cu costuri disproportionate -


50

Denumire corp de apa: MILCOV (URLATURA) - izvoare - confluenta Olt Codul corpului de apa: RORW8.1.169_B1 Etapa I - Reanalizarea corpurilor de apa Criteriul hidromorfologic: lucrari de barare transversala: 3 praguri de fund cu h>0,3 m. Corpul de apa nu se incadreaza in starea ecologica buna deoarece este indeplinita conditia cu un grad de siguranta 100% (high confidence of correct assessment): existenta obstacolelor transversale Etapa a II-a Caracterizarea folosintelor si a mediului Corpul de apa MILCOV (URLATURA) - izvoare - confluenta Olt reprezinta un curs de apa situat in zona de campie, in afara zonelor protejate. Datorita deversarilor de la platforma industriala, calitatea apei s-a deteriorat semnificativ, nefiind favorabila sustinerii vietii piscicole. Acad.Banarascu incadreaza corpul de apa in zona cleanului. In prezent datorita poluarii accentuate, nu se poate vorbi de o populatie de pesti. Etapa a III-a Identificarea masurilor de restaurare Nu sunt necesare masuri de restaurare, corpul de apa nefiind favorabil vietii piscicole. Etapa a IV-a Identificarea impactului masurilor asupra folosintelor si asupra mediului Descrierea impactului masurilor asupra folosintelor - Descrierea impactului masurilor asupra mediului - Etapa a V-a identificarea altor imbunatatiri sau masuri tehnic fezabile (solutii alternative) care pot fi realizate cu costuri disproportionate -


51

Denumire corp de apa: OBOGA - izvoare - confluenta Olt Codul corpului de apa: RORW8.1.170_B1 Etapa I - Reanalizarea corpurilor de apa Criteriul hidromorfologic: lucrari de barare transversala: acumulare Oboga (h=7.00 m). Corpul de apa nu se incadreaza in starea ecologica buna deoarece este indeplinita conditia cu un grad de siguranta 100% (high confidence of correct assessment): existenta obstacolelor transversale Etapa a II-a Caracterizarea folosintelor si a mediului Corpul de apa OBOGA - izvoare - confluenta Olt nu se regaseste in zona protejata. Reprezinta un curs de apa nepermanent situat in zona de campie. Datorita regimului sau hidric, nu sunt luate in considerate specii de pesti migratori. Etapa a III-a Identificarea masurilor de restaurare Indepartarea barierelor transversale si refacerea conectivitatii longitudinale a cursului de apa Etapa a IV-a Identificarea impactului masurilor asupra folosintelor si asupra mediului Descrierea impactului masurilor asupra folosintelor Nu se mai asigura apa pentru irigatii Descrierea impactului masurilor asupra mediului Efect pozitiv - stare ecologica buna, se vor reface unele habitate Etapa a V-a identificarea altor imbunatatiri sau masuri tehnic fezabile (solutii alternative) care pot fi realizate cu costuri disproportionate -


52

Denumire corp de apa: OLTET - izvoare - aval confluenta Taraia si afluentii: Ungurel, Cornatel, Taraia

Codul corpului de apa: RORW8.1.173_B1 Etapa I - Reanalizarea corpurilor de apa Criteriul hidromorfologic: prag de captare alimentare cu apa de h = 3m si doua derivatii: derivatia Oltet si derivatia Ungurel, ambele cu destinatie energetica Corpul de apa nu se incadreaza in starea ecologica buna deoarece este indeplinita conditia cu un grad de siguranta 100% (high confidence of correct assessment): existenta obstacolelor transversale Etapa a II-a Caracterizarea folosintelor si a mediului Corpul de apa OLTET - izvoare - aval confluenta Taraia si afluentii: Ungurel, Cornatel, Taraia strabate situl de importanta comunitara Natura 2000 - ROSCI0128 Nordul Gorjului de Est (fisa nr.34), in care s-au definit 5 habitate si 4 specii prioritare la nivel european si a fost identificata o lista insemnata de specii protejate prin conventii internationale, printre care 11 specii de pasari si 2 specii de pesti: Eudontomyzon mariae, Barbus meridionalis. Raul Oltet separa Muntii Capatanii la est de Muntii Parang la vest si a sapat in alte timpuri si pestera Polovragi aflata cam la 200 de metri de la intrarea in chei, in versantul stang. Conform ihtiofaunei potentiale definite de P.Banarascu (1964), corpul de apa pe acest sector se incadreaza in zona ecologica a pastravului, specie care se conserva si in prezent, gasind conditii optime pentru sustinerea vietii piscicole. Este in legatura cu corpul de apa subteran ROOT08 Lunca si terasele Oltului inferior. Etapa a III-a Identificarea masurilor de restaurare Nu sunt necsare masuri de restaurare. Etapa a IV-a Identificarea impactului masurilor asupra folosintelor si asupra mediului Descrierea impactului masurilor asupra folosintelor - Descrierea impactului masurilor asupra mediului - Etapa a V-a identificarea altor imbunatatiri sau masuri tehnic fezabile (solutii alternative) care pot fi realizate cu costuri disproportionate -


53

Denumire corp de apa: MILOVEANU - izvoare - Confluenta Iminog Codul corpului de apa: RORW8.1.174.2_B1 Etapa I - Reanalizarea corpurilor de apa Criteriul hidromorfologic: lucrari de barare transversala: acumularea Brebeni I (h=6,5m) si acumularea Cotenita (h=7,5 m), ambele acumulari fiind folosite pentru irigatii si agrement. Corpul de apa nu se incadreaza in starea ecologica buna deoarece este indeplinita conditia cu un grad de siguranta 100% (high confidence of correct assessment): existenta obstacolelor transversale Etapa a II-a Caracterizarea folosintelor si a mediului Corpul de apa MILOVEANU - izvoare - confluenta Iminog nu se regaseste in zona protejata. Afluent al raului Iminog avand un regim hidric permanent, raul Miloveanu prezinta o ihtiofauna dominata de specii caracteristice zonei de campie : Carassius gibelio, Cyprinus carpio (migrator), Acerina cernua. Ca rezultat al viiturilor produse in ultimii ani, deversarile peste barajul acumularii Brebeni au produs eroziuni pe umarul drept al deversorului de ape mari si s-a intervenit pt.consolidarea acestei zone. Pe malul stang al acumularii s-a realizat o suprainaltare cu rol de aparare. Etapa a III-a Identificarea masurilor de restaurare Indepartarea barierelor transversale si refacerea conectivitatii longitudinale a cursului de apa Etapa a IV-a Identificarea impactului masurilor asupra folosintelor si asupra mediului Descrierea impactului masurilor asupra folosintelor Nu mai este asigurata apa pentru irigatii. Descrierea impactului masurilor asupra mediului Efect pozitiv - stare ecologica buna, se vor reface unele habitate Etapa a V-a identificarea altor imbunatatiri sau masuri tehnic fezabile (solutii alternative) care pot fi realizate cu costuri disproportionate -


54

Denumire corp de apa: FRASINET - izvoare - confluenta Teslui Codul corpului de apa: RORW8.1.175.5_B1 Etapa I - Reanalizarea corpurilor de apa Criteriul hidromorfologic: lucrari de barare transversala: acumularea Frasinet I (h=5m), acumularea Frasinet II (h=7,5m) si acumularea Frasinet III (h=7,5 m), toate acumularile fiind folosite pentru irigatii si agrement. Corpul de apa nu se incadreaza in starea ecologica buna deoarece este indeplinita conditia cu un grad de siguranta 100% (high confidence of correct assessment): existenta obstacolelor transversale Etapa a II-a Caracterizarea folosintelor si a mediului Corpul de apa FRASINET - izvoare - confluenta Teslui nu se regaseste in zona protejata. Afluent al raului Teslui avand un regim hidric permanent, raul Frasinet prezinta o ihtiofauna dominata de specii caracteristice zonei de campie : Carassius gibelio, Cyprinus carpio (migrator), Acerina cernua. Se observa o colmatare puternica a lacului de acumulare Frasinet II, ceea ce conduce la consecinte negative asupra speciilor prezente de pesti. Etapa a III-a Identificarea masurilor de restaurare Indepartarea barierelor transversale si refacerea conectivitatii longitudinale a cursului de apa Etapa a IV-a Identificarea impactului masurilor asupra folosintelor si asupra mediului Descrierea impactului masurilor asupra folosintelor Nu mai este asigurata apa pentru irigatii. Descrierea impactului masurilor asupra mediului Efect pozitiv - stare ecologica buna, se vor reface unele habitate Etapa a V-a identificarea altor imbunatatiri sau masuri tehnic fezabile (solutii alternative) care pot fi realizate cu costuri disproportionate -


55

Denumire corp de apa: CARACAL (MARIOARA) - izvoare - confluenta Olt Codul corpului de apa: RORW8.1.176_B1 Etapa I - Reanalizarea corpurilor de apa Criteriul hidromorfologic: lucrari de barare transversala: acumularea Diosti (h=11,7m), acumularea Caracal (h=13,4m) si acumularea Dragh iceni (h=11 m), toate acumularile fiind folosite pentru irigatii si agrement. Corpul de apa nu se incadreaza in starea ecologica buna deoarece este indeplinita conditia cu un grad de siguranta 100% (high confidence of correct assessment): existenta obstacolelor transversale Alterarea fizica se refera la bararea transversala pentru combaterea inundatiilor, fiind aparate peste 100 locuinte si peste 200 ha teren arabil. Etapa a II-a Caracterizarea folosintelor si a mediului Corpul de apa CARACAL (MARIOARA) - izvoare - confluenta Olt nu se regaseste in zona protejata. Conform zonarii piscicole realizata de P.Banarascu (1964), paraul Caracal se incadra in zona ecologica a cleanului. In timp, datorita unei poluari accelerate (corpul de apa se afla situat in zona vulnerabila) datorate apelor uzate insuficient epurate, paraul Caracal reprezinta o zona critica sub aspectul calitatii necorespunzatoare a apei, fapt ce a condus la conditii neprielnice sustinerii vietii piscicole. Etapa a III-a Identificarea masurilor de restaurare Indepartarea barierelor transversale si refacerea conectivitatii longitudinale a cursului de apa Etapa a IV-a Identificarea impactului masurilor asupra folosintelor si asupra mediului Descrierea impactului masurilor asupra folosintelor Nu mai este asigurata apa pentru irigatii si mai ales nu mai sunt aparate localitatile impotriva inundatiilor. Descrierea impactului masurilor asupra mediului Efect pozitiv - stare ecologica buna, se vor reface unele habitate Etapa a V-a identificarea altor imbunatatiri sau masuri tehnic fezabile (solutii alternative) care pot fi realizate cu costuri disproportionate -


56

Denumire corp de apa: GOLOGAN (ALESTEU) - izvoare - confluenta Caracal Codul corpului de apa: RORW8.1.176.1_B1 Etapa I - Reanalizarea corpurilor de apa Criteriul hidromorfologic:

• lucrari de barare transversala: acumularea Caracal I (h=4m), acumularea Grozavesti (h=10,5m) si acumularea Alesteu (h=10 m), toate acumularile fiind folosite pentru irigatii si agrement.

• Lucrari de regularizare in lungul raului pe 98% din lungimea corpului de apa. Corpul de apa nu se incadreaza in starea ecologica buna deoarece este indeplinita conditia cu un grad de siguranta 100% (high confidence of correct assessment): existenta obstacolelor transversale si regulariari cu >50% din corpul de apa. Etapa a II-a Caracterizarea folosintelor si a mediului Corpul de apa GOLOGAN (ALESTEU) - izvoare - confluenta Caracal nu se regaseste in zona protejata. Reprezinta un curs de apa nepermanent situat in zona de campie. Datorita regimului sau hidrologic nepermanent, nu sunt luate in considerate specii de pesti migratori. Etapa a III-a Identificarea masurilor de restaurare Indepartarea barierelor transversale si refacerea conectivitatii longitudinale a cursului de apa Etapa a IV-a Identificarea impactului masurilor asupra folosintelor si asupra mediului Descrierea impactului masurilor asupra folosintelor Nu mai este asigurata apa pentru irigatii. Descrierea impactului masurilor asupra mediului Efect pozitiv - stare ecologica buna, se vor reface unele habitate Etapa a V-a identificarea altor imbunatatiri sau masuri tehnic fezabile (solutii alternative) care pot fi realizate cu costuri disproportionate Nu exista posibilitatea crearii de zone umede.


57

Denumire corp de apa: VLADILA - Vladila si afluentul Redea Codul corpului de apa: RORW8.1.177_B1 Etapa I - Reanalizarea corpurilor de apa Criteriul hidromorfologic: lucrari de barare transversala: pe paraul Redea sunt acumularile Redea (h=11,2m)si acumularea Redisoara (h=11m), iar pe paraul Vladila sunt acumularile Vladila (2,3m), Redea (h=5m) si acumularea Vladila I (h=14 m), toate acumularile fiind folosite pentru irigatii, agrement si combaterea inundatiilor. Corpul de apa nu se incadreaza in starea ecologica buna deoarece este indeplinita conditia cu un grad de siguranta 100% (high confidence of correct assessment): existenta obstacolelor transversale. Etapa a II-a Caracterizarea folosintelor si a mediului Corpul de apa VLADILA - Vladila si afluentul Redea nu se regaseste in zona protejata. Reprezinta un curs de apa nepermanent situat in zona de campie. Datorita regimului sau hidrologic, nu sunt luate in considerate specii de pesti migratori. Etapa a III-a Identificarea masurilor de restaurare Indepartarea barierelor transversale si refacerea conectivitatii longitudinale a cursului de apa Etapa a IV-a Identificarea impactului masurilor asupra folosintelor si asupra mediului Descrierea impactului masurilor asupra folosintelor Nu mai este asigurata apa pentru irigatii si nu mai sunt aparate localitatile impotriva inundatiilor. Descrierea impactului masurilor asupra mediului Efect pozitiv - stare ecologica buna, se vor reface unele habitate Etapa a V-a identificarea altor imbunatatiri sau masuri tehnic fezabile (solutii alternative) care pot fi realizate cu costuri disproportionate Nu exista posibilitatea crearii de zone umede.


58

Denumire corp de apa: OLT - aval ac. Izbiceni-confl Dunare Codul corpului de apa: RORW8.1 _B12 Etapa I - Reanalizarea corpurilor de apa Criteriul hidromorfologic: Lungime dig = 14 km / Lungime sector = 24 km (58%). Corpul de apa nu se incadreaza in starea ecologica buna deoarece este indeplinita conditia cu un grad de siguranta 100% (high confidence of correct assessment): indiguiri cu >50% din corpul de apa. Alterarea fizica se refera la indiguirile pentru combaterea inundatiilor. Etapa a II-a Caracterizarea folosintelor si a mediului Corpul de apa OLT - aval ac. Izbiceni-confl Dunare strabate aria speciala de protectie avifaunistica Confluenta Olt - Dunare - ROSPA0024 (fisa nr.46) ce cuprinde de asemenea aria protejata Natura 2000- ROSCI0044 Corabia- Turnu Magurele, unde s-au identificat 4 habitate, dintre care unul prioritar - *paduri aluviale cu Alnus glutinosa si Fraxinus excelsior(Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae . Conform zonarii ihtiologice, dupa acad.Banarescu, corpul de apa face parte din zona crapului (Cyprinus carpio), specie migratoare foarte bine reprezentata si in prezent alaturi de caras, clean (migreaza din Dunare), mreana (migreaza din Dunare), oblete, platica, biban, salau si izolat somn. In concluzie, populatia piscicola din zona cursului inferior al raului Olt (curs natural av.de acum.Izbiceni) si cea din Dunare sunt dominate de familia Cyprinidae, cu prezenta speciilor migratoare. Este in legatura cu corpul de apa subteran *ROOT08 Lunca si terasele Oltului inferior. Etapa a III-a Identificarea masurilor de restaurare - Etapa a IV-a Identificarea impactului masurilor asupra folosintelor si asupra mediului Descrierea impactului masurilor asupra folosintelor - Descrierea impactului masurilor asupra mediului - Etapa a V-a identificarea altor imbunatatiri sau masuri tehnic fezabile (solutii alternative) care pot fi realizate cu costuri disproportionate -


59

Denumire corp de apa: OLT -am. ac. Voila, Vistea, Arpas, Scorei si aval ac. Avrig Codul corpului de apa: ROLW8.1_B7 Etapa I - Reanalizarea corpurilor de apa Criteriul hidromorfologic: lucrari de barare transversala

• Acumulare Voila (h = 21m cadere 17,75 m) - acumulare cu folosinta hidroenergetica • Acumulare Vistea (h=21,5m, cadere 17,25 m) - acumulare cu folosinte complexe • Acumulare Arpas (h=22m, cadere 18,25 m) - acumulare cu folosinte complexe • Acumulare Scorei (h=22m, cadere 18,25 m ) - acumulare cu folosinte complexe • Acumulare Avrig (h = 22,5m, cadere 18,75 m) - acumulare cu folosinta hidroenergetica

Corpul de apa nu se incadreaza in starea ecologica buna deoarece este indeplinita conditia cu un grad de siguranta 100% (high confidence of correct assessment): schimbarea categoriei (rau in lac). Alterarea fizica se refera la hidroenergie (Pi=5x14,2Mw) (Vturbinat =27,95 mil mc/an) Energie produsa 175 Gwh/an; aparare impotriva inundatiilor (volum de atenuare: 1,84 mil.mc, culturi agricole si localitati) si regularizarea debitelor in aval. Etapa a II-a Caracterizarea folosintelor si a mediului Corpul strabate aria speciala de protectie avifaunistica Avrig - Scorei - Fagaras (ROSPA0003), fisa nr.27care gazduieste efective importante ale unor specii de pasari protejate (25 specii protejate la nivel european si national).In perioada de migratie situl gazduieste mai mult de 20.000 de exemplare de pasari de balta, fiind posibil canditat ca sit RAMSAR.Oltul reprezintă un coridor ecologic de migraţie şi dispersie pentru populaţiile de păsări care face legătura între diferite zone geografice ale României şi Europei. Sunt astfel legate Depresiunile Braşovului, Făgăraşului şi Câmpia Transilvaniei, sudul ţării de Transilvania etc.Sunt prezente speciile de pesti : Esox lucius, Leuciscus cephalus, Chondrostoma nasus - migrator, Scardinius erythrophtalmus, Carassius gibelio, Cyprinus carpio, Perca fluviatilis, Silurus glanis.Conform zonarii ihtiologice, dupa acad.Banarescu, corpul de apa face parte din zona scobarului si mrenei, ambele fiind specii migratoare.Inainte de 1960-1965, scobarul si mreana erau specii foarte numeroase pe Olt, recoltandu-se exemplare mari de pana la 5-6 kg. Odata cu intensificarea poluarii Oltului, dispar speciile de mreana si scobar, fiind extrem de vulnerabile la poluare, pastrandu-se doar in exemplare izolate, fara sa reprezinte o populatie. Dupa construirea primelor lacuri de acumulare de la Voila si Vistea, calitatea apei din Olt se imbunatateste si o parte din populatiile de mrene din zona Turnu Rosu urca pe Olt pana spre Avrig si Porumbacu. In prezent, sectorul de Olt din Tara Fagarasului se poate imparti in doua zone privind frecventa mrenei:-partea estica, in amonte de lacul Arpas, cu exemplare izolate si partea vestica, in aval de lacul Arpas pana la Turnu Rosu unde exista o populatie de mreana in continua crestere numerica. Corpul de apa este in legatura cu corpul subteran : ROOT07 - Depresiunea Fagaras, cea mai mare si mai bine individualizata dintre unitatile de contact ale Transilvaniei. Etapa a III-a Identificarea masurilor de restaurare

• Realizarea unor pasaje de trecere pentru migratia ihtiofaunei Etapa a IV-a Identificarea impactului masurilor asupra folosintelor si asupra mediului Descrierea impactului masurilor asupra folosintelor Efect negativ – pierderi de debite ceea ce duce la pierderi de energie, deci pierderea scopului pentru aceasta folosinta; lacurile de acumulare fac parte dintr-o cascada de lacuri cu folosinta hidroenergetica.

60

Descrierea impactului masurilor asupra mediului Efect partial pozitiv - stare ecologica buna, dar se vor inregistra pierderi de habitate adaptate la conditiile din acumulari. Etapa a V-a identificarea altor imbunatatiri sau masuri tehnic fezabile (solutii alternative) care pot fi realizate cu costuri disproportionate Costuri disproportionate pentru realizarea canalului - din punct de vedere al migratiei pestilor nu exista certitudinea ca va creste biodiversitatea; - canalul va avea o lungime relativ mare si o adancime relativ mica, apa din canal risca ca in perioadele calde sa se incalzeasca si sa faca nefunctional scopul pentru care va fi executat, consideram ca rezultatele scontate nu vor fi favorabile. Nu exista solutii alternative pentru toate lacurile de acumulare care fac parte din cascada hidroenergetica. REZULTATUL TESTULUI DE DESEMNARE: Corp de apa puternic modificat; Obiectiv: Potentialul ecologic bun

61

Denumire corp de apa: OLT –amonte acumulare Robesti, Cornetu , Gura Lotrului, Turnu, Calimanesti, Daesti, Rm. Valcea, Raureni, Govora, aval acumulare Babeni

Codul corpului de apa: ROLW8.1_B9 Etapa I - Reanalizarea corpurilor de apa Criteriul hidromorfologic: lucrari de barare transversala

• Ac. Robesti - in constructie- acumulare cu folosinta hidroenergetica • Ac.Cornetu (h=21,5m , cadere 17,25 m)- acumulare cu folosinta hidroenergetica • Ac. Gura Lotrului (h=25m , cadere 9,7 m) - acumulare cu folosinte complexe • Ac. Turnu (h=44m cadere 24 m ) - acumulare cu folosinta hidroenergetica • Ac. Calimanesti (h = 28,5m m cădere 13,65 m) - acumulare cu folosinta hidroenergetica • Ac. Daesti (h=27,65 cadere 13,5 m) - acumulare cu folosinte complexe • Ac. Rm. Valcea (h=35,65m cadere 16 m) - acumulare cu folosinta hidroenergetica • Ac. Raureni (h=29m cadere 16,7 m) - acumulare cu folosinta hidroenergetica • Ac. Govora (h=29m cadere 16 m) - acumulare cu folosinta hidroenergetica • Ac. Babeni (h=32,8m cadere 14 m) - acumulare cu folosinte complexe

Corpul de apa nu se incadreaza in starea ecologica buna deoarece este indeplinita conditia cu un grad de siguranta 100% (high confidence of correct assessment): schimbarea categoriei (rau in lac). Alterarea fizica se refera la hidroenergie (Pi= 348Mw) (Vturbinat = 121,2 mil mc/an) Energie produsa 348 Gwh/an Etapa a II-a Caracterizarea folosintelor si a mediului Corpul de apa strabate siturile Natura 2000-ROSCI0046 Cozia ( fisa nr.32) si ROSPA0106 Valea Oltului Inferior (fisa nr.39) pana aval Ac.Babeni, fiind protejate 11 specii de pesti: Aspius aspius, Barbus meridionalis, Cobitis taenia, Cottus gobio, Gobio albipinnatus, Gobio kessleri, Misgurnus fossilis, Rhodeus sericeus amarus, Rutilus pigus, Sabanejewia aurata, Zingel streber. Alte specii de pesti prezente sunt reprezentate de: Salmo trutta fario, Phoxinus phoxinus, Cottus gobio, Leuciscus cephalus, Chondrostoma nasus - migrator, Barbus barbus - migrator, Scardinius erythrophtalmus, Carassius auratus auratus, Esox lucius, Perca fluviatilis.Conform zonarii ihtiologice, face parte din zona scobarului si mrenei, ambele fiind specii migratoare.Pentru ihtiofaună, lacurile de baraj au marcat regresul unor specii şi progresul altora, la care se înregistrează o accentuată îmbogăţire cantitativă. Dezvoltarea unor specii a fost facilitată de suprafeţele mari de apă şi de reducerea nivelului poluării. Fauna acvatică a suferit din plin efectul amenajărilor hidroenergetice. Unul din efectele deosebite este cel al dispariţiei speciilor autohtone iubitoare de apă curgătoare (latita, fusar, moioaga, sabita, molan), fiind înlocuite de specii de apă stătătoare, care anterior barării cursului de apă existau întâmplător sau în procentaj foarte redus şi care în prezent au ajuns dominante. Deci, in prezent lacurile de acumulare oferă cantităţi mari de peste de apă stătătoare în detrimentul speciilor iubitoare de apă curgătoare.În scopul salvării speciilor de peşti autohtoni ai râului Olt, este necesară păstrarea în condiţii naturale optime a afluenţilor acestuia cu regim hidric permanent. O modificare semnificativă o constituie dezvoltarea avifaunei, sub aspectul diversificării speciilor, creşterii numerice a unor populaţii şi distribuţiei spaţiale (in prezent sunt prezente 30 specii protejate de pasari). Habitatele reprezentative pentru sit sunt: paduri de tip Luzulo Fagetum, in amestec cu conifere Abies alba si Picea abies pe soluri acide, fagete care pot fi deloc sau putin amestecate cu conifere raspandite pe cale naturala, in asociere cu Quercus petraea. Corpul de apa este in legatura cu corpurile de apa subterane : ROOT14 Vanturarita - Buila si *ROOT08 Lunca si terasele Oltului inferior.

62

Etapa a III-a Identificarea masurilor de restaurare • Realizarea unor pasaje de trecere pentru migratia ihtiofaunei

Etapa a IV-a Identificarea impactului masurilor asupra folosintelor si asupra mediului Descrierea impactului masurilor asupra folosintelor Efect negativ – pierderi de debite ceea ce duce la pierderi de energie, deci pierderea scopului pentru aceasta folosinta; lacurile de acumulare fac parte dintr-o cascada de lacuri cu folosinta hidroenergetica. Descrierea impactului masurilor asupra mediului Efect partial pozitiv - stare ecologica buna, dar se vor inregistra pierderi de habitate adaptate la conditiile din acumulari Etapa a V-a identificarea altor imbunatatiri sau masuri tehnic fezabile (solutii alternative) care pot fi realizate cu costuri disproportionate Costuri disproportionate pentru realizarea canalului - din punct de vedere al migratiei pestilor nu exista certitudinea ca va creste biodiversitatea; - canalul va avea o lungime relativ mare si o adancime relativ mica, apa din canal risca ca in perioadele calde sa se incalzeasca si sa faca nefunctional scopul pentru care va fi executat, consideram ca rezultatele scontate nu vor fi favorabile. Nu exista solutii alternative pentru toate lacurile de acumulare care fac parte din cascada hidroenergetica. Privind, in ansamblu, lucrarile care trebuiesc realizate vor conduce la costuri disproportionate.

REZULTATUL TESTULUI DE DESEMNARE: Corp de apa puternic modificat; Obiectiv: Potentialul ecologic bun

63

Denumire corp de apa: OLT –acumulare Ionesti, Zavideni, Dragasani, Strejesti, Arcesti, Slatina, Ipotesti, Draganesti-Olt si aval ac.Frunzaru

Codul corpului de apa: ROLW8.1_B10 Etapa I - Reanalizarea corpurilor de apa Criteriul hidromorfologic: lucrari de barare transversala

• Ac. Ionesti ( h =33,5 m cadere 14 m) - acumulare cu folosinte complexe • Ac.Zavideni (h=30,5m, cadere 13,65 m) - acumulare cu folosinte complexe • Ac. Dragasani (h=31,5m, cadere 15,65 m) - acumulare cu folosinte complexe • Ac. Strejesti (h=33m cadere 17,6 m ) - acumulare cu folosinte complexe • Ac. Arcesti (h = 30,5m m cadere 13,5 m) - acumulare cu folosinte complexe • Ac. Slatina (h=24 cadere 9,2 m) - acumulare cu folosinte complexe • Ac. Ipotesti (h=30,5m cadere 10 m) - acumulare cu folosinte complexe • Ac. Draganesti-Olt (h=30,5m cadere 10 m) - acumulare cu folosinte complexe • Ac. Frunzaru (h=30,5m cadere 10 m) - acumulare cu folosinta hidroenergetica

Corpul de apa nu se incadreaza in starea ecologica buna deoarece este indeplinita conditia cu un grad de siguranta 100% (high confidence of correct assessment): schimbarea categoriei (rau in lac). Alterarea fizica se refera la hidroenergie (Pi= 394Mw) (Vturbinat = 701 mil mc/an) Energie produsa 1070 Gwh/an Etapa a II-a Caracterizarea folosintelor si a mediului Corpul de apa include salba de lacuri de acumulare de pe sectorul inferior al raului Olt care apartine de situl Natura 2000 - ROSPA0106 Valea Oltului Inferior (fisa nr.39), ce gazduieste 64 specii de pasari protejate la niv.national sau european, fiind posibil candidat ca sit RAMSAR. Atragerea numeroaselor specii de pasari, unele cuibaritoare, migratoare sau sedentare in aceasta zona, a fost favorizata de descoperirea unor habitate propice (suprafete mari de apa, stufaris, vegetatie arboricola) si a unei hrane abundente. Construirea barajelor si aparitia lacurilor de acumulare a redus cantitativ o serie de specii existente anterior influentei antropice, restrangandu-se arealul lor, consecinta fiind scaderea aportului lor functional la realizarea productiei biologice, si a afectat genofondul si ecofondul raului Olt. O modificare semnificativa o constituie dezvoltarea ihtiofaunei. Retrospectiv, cu aproximativ o jumatate de secol in urma, Oltul era un rau natural cu apa curata si in care traiau 50 de specii autohtone si sedentare din totalul de aproximativ 70 de specii de pesti care traiau in raurile de pe teritoriul Romaniei. In prezent, din cauza unor factori de presiune (poluare, braconaj etc.), numarul speciilor de pesti s-a diminuat, dar cele care au supravietuit cunosc o crestere cantitativa si prezinta mare importanta economica si biologica. Dintre acestea sunt prezente :Carassius gibelio, Cyprinus carpio-migrator, Alburnus alburnus, Perca fluviatilis, Esox lucius, Abramis brama - migrator, Aspius aspius - migrator, Leuciscus cephalus, Stizostedion lucioperca. Unii afluenti avand un regim hidric permanent, contribuie la stabilitatea balantei speciilor de pesti iubitoare de apa curgatoare care traiesc in lacurile de acumulare incluse in acest corp de apa. Este in legatura cu corpul de apa subterana aflat la risc *ROOT08 Lunca si terasele Oltului inferior. Etapa a III-a Identificarea masurilor de restaurare

• Realizarea unor pasaje de trecere pentru migratia ihtiofaunei • Restaurarea zonelor umede

64

Etapa a IV-a Identificarea impactului masurilor asupra folosintelor si asupra mediului Descrierea impactului masurilor asupra folosintelor Efect negativ – pierderi de debite ceea ce duce la pierderi de energie, deci pierderea scopului pentru aceasta folosinta; lacurile de acumulare fac parte dintr-o cascada de lacuri cu folosinta hidroenergetica. Descrierea impactului masurilor asupra mediului Efect partial pozitiv - stare ecologica buna, dar se vor inregistra pierderi de habitate adaptate la conditiile din acumulari; cresterea biodiversitatii; reciclarea nutrientilor; atenuarea debitelor maxime. Etapa a V-a identificarea altor imbunatatiri sau masuri tehnic fezabile (solutii alternative) care pot fi realizate cu costuri disproportionate Costuri disproportionate pentru realizarea canalului - din punct de vedere al migratiei pestilor nu exista certitudinea ca va creste biodiversitatea; - canalul va avea o lungime relativ mare si o adancime relativ mica, apa din canal risca ca in perioadele calde sa se incalzeasca si sa faca nefunctional scopul pentru care va fi executat, consideram ca rezultatele scontate nu vor fi favorabile. Nu exista solutii alternative pentru toate lacurile de acumulare care fac parte din cascada hidroenergetica. Privind in ansamblu, lucrarile care trebuiesc realizate vor conduce la costuri disproportionate.


65

Denumire corp de apa: OLT -acumulare Rusanesti si Izbiceni Codul corpului de apa: ROLW8.1_B11 Etapa I - Reanalizarea corpurilor de apa Criteriul hidromorfologic: lucrari de barare transversala

• Ac. Rusanesti ( h = 30,5m cadere 10 m)- acumulare cu folosinta hidroenergetica • Ac. Izbiceni (h=30,5m , cadere 10 m) - acumulare cu folosinta hidroenergetica

Corpul de apa nu se incadreaza in starea ecologica buna deoarece este indeplinita conditia cu un grad de siguranta 100% (high confidence of correct assessment): schimbarea categoriei (rau in lac). Alterarea fizica se refera la hidroenergie (Pi=2x53Mw) (Vturbinat =153.8 mil mc/an) Energie produsa 216 Gwh/an Etapa a II-a Caracterizarea folosintelor si a mediului Corpul de apa Olt -acumulare Rusanesti si Izbiceni apartine de situl Natura 2000 - ROSPA0106 Valea Oltului Inferior (fisa nr.39), ce gazduieste 64 specii de pasari protejate la niv.national sau european. Odata cu construirea barajelor, la nivelul lacurilor de acumulare, speciile reofile caracteristice au fost inlocuite de specii limnofile, capabile sa reziste in conditiile stationarii mai indelungate a apei si in lipsa unui curent reofil. Astfel au aparut si s-au extins unii biotopi noi si anume biotopii lentici, s-au modificat insusirile fizico-chimice ale apei, s-au schimbat temperatura si conditiile de oxigenare ale apei si altele, care si-au pus amprenta asupra vietuitoarelor preexistente. In prezent sunt semnalate urmatoarele specii de pesti:Carassius gibelio, Cyprinus carpio-migrator, Alburnus alburnus, Perca fluviatilis, Esox lucius, Abramis brama - migrator, Aspius aspius - migrator, Leuciscus cephalus, Stizostedion lucioperca.

In concluzie, regimul raului Olt a fost mult influentat antropic. Modificarea vitezei de curgere, a nivelurilor dar si taluzarea malurilor au condus la schimbari ce impun incadrarea faunei piscicole din bazinul Oltului inferior in zona crapului. Este in legatura cu corpul de apa subterana aflat la risc *ROOT08 Lunca si terasele Oltului inferior. Etapa a III-a Identificarea masurilor de restaurare

• Realizarea unor pasaje de trecere pentru migratia ihtiofaunei Etapa a IV-a Identificarea impactului masurilor asupra folosintelor si asupra mediului Descrierea impactului masurilor asupra folosintelor Efect negativ – pierderi de debite ceea ce duce la pierderi de energie, deci pierderea scopului pentru aceasta folosinta; lacurile de acumulare fac parte dintr-o cascada de lacuri cu folosinta hidroenergetica. Descrierea impactului masurilor asupra mediului Efect partial pozitiv - stare ecologica buna, dar se vor inregistra pierderi de habitate adaptate la conditiile din acumulari Etapa a V-a identificarea altor imbunatatiri sau masuri tehnic fezabile (solutii alternative) care pot fi realizate cu costuri disproportionate Costuri disproportionate pentru realizarea canalului - din punct de vedere al migratiei pestilor nu exista certitudinea ca va creste biodiversitatea; - canalul va avea o lungime relativ mare si o adancime relativ mica, apa din canal risca ca in perioadele calde sa se incalzeasca si sa faca nefunctional scopul pentru care va fi executat, consideram ca rezultatele scontate nu vor fi favorabile. Lacurile de acumulare fac parte dintr-o cascada de lacuri cu folosinta hidroenergetica.


66

Denumire corp de apa: FRUMOASA - acumulare Frumoasa Codul corpului de apa: ROLW8.1.14.2_B2 Etapa I - Reanalizarea corpurilor de apa Criteriul hidromorfologic: lucrari de barare transversala

• Acumulare Frumoasa (h=38m) - acumulare cu scop de alimentare cu apa Corpul de apa nu se incadreaza in starea ecologica buna deoarece este indeplinita conditia cu un grad de siguranta 100% (high confidence of correct assessment): schimbarea categoriei (rau in lac). Alterarea fizica se refera la Alimentare cu apa pentru populatie (Qinstalat = 200l/s; Qmediu prelevat = 143,7l/s la nivelul anului 2007). Din priza de captare sunt alimentate: Municipiul Miercurea Ciuc si localitatile: Frumoasa, Nicolesti, Fitod, Lelicieni, insumand un numar de 50000 locuitori Etapa a II-a Caracterizarea folosintelor si a mediului Corpul de apa Frumoasa - acumulare Frumoasa strabate aria speciala de protectie avifaunistica Depresiunea si Muntii Ciucului, ROSPA0034 - fisa nr.3 si reprezinta un habitat important pentru un numar de 22 specii de pasari protejate la nivel european si national. Se incadreaza in zona pastravului conform acad.Banarascu, fiind semnalate si in prezent specii de Salmo trutta fario si Cottus gobio, care nu sunt considerate migratoare. Corpul de apa este in legatura cu corpul subteran aflat la risc: *ROOT01- Depresiunea Ciuc Etapa a III-a Identificarea masurilor de restaurare

• Nu sunt necesare masuri de restaurare deoarece lacul de acumulare se afla pe cursul superior al raului Frumoasa si nu sunt semnalate specii migratoare pe acest rau.

Etapa a IV-a Identificarea impactului masurilor asupra folosintelor si asupra mediului Descrierea impactului masurilor asupra folosintelor - Descrierea impactului masurilor asupra mediului Calitatea fizico-chimica este foarte buna, iar calitatea biologica indica lacul la starea buna (oligotrof). Etapa a V-a identificarea altor imbunatatiri sau masuri tehnic fezabile (solutii alternative) care pot fi realizate cu costuri disproportionate Nu exista alternative tehnic fezabila in ceea ce priveste alimentarea cu apa a localitatilor.


67

Denumire corp de apa: TARLUNG - acumulare Tarlung Codul corpului de apa: ROLW8.1.45.22_B2 Etapa I - Reanalizarea corpurilor de apa Criteriul hidromorfologic: lucrari de barare transversala

• Acumulare Tarlung (Sacele) (h=45m- initial; 50m - final) - acumulare cu scop de alimentare cu apa potabila si industriala

Corpul de apa nu se incadreaza in starea ecologica buna deoarece este indeplinita conditia cu un grad de siguranta 100% (high confidence of correct assessment): schimbarea categoriei (rau in lac). Alterarea fizica se refera la alimentare cu apa pentru populatie si industrie(Qinstalat = 2100 l/s; Qmediu prelevat = 1416 l/s la nivelul anului 2007). Din priza de captare este alimentat municipiul Brasov si partial orasul Sacele, insumand un numar de 259673 locuitori si pentru zona industriala a municipiului Brasov. Etapa a II-a Caracterizarea folosintelor si a mediului Corpul de apa Tarlung acum.Tarlung strabate situl de importanta comunitara - Natura 2000-ROSCI0001, Aninisurile de pe Tarlung caracterizat in fisa nr.12.Situl descrie un habitat prioritar de * Paduri aluviale cu Alnus glutinosa si Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae), fiind protejate la nivel comunitar si national 3 specii de amfibieni si reptile.Sunt prezente specii de pesti ca : Leuciscus cephalus, Gobio kessleri, Salmo trutta fario, Barbus petenyi, ce nu sunt migratoare. Conform zonarii ihtiologice, face parte din zona pastravului. Etapa a III-a Identificarea masurilor de restaurare

• Nu sunt necesare masuri de restaurare deoarece lacul de acumulare se afla pe cursul superior al raului Tarlung si nu sunt semnalate specii migratoare pe acest rau.

Etapa a IV-a Identificarea impactului masurilor asupra folosintelor si asupra mediului Descrierea impactului masurilor asupra folosintelor - Descrierea impactului masurilor asupra mediului Calitatea fizico-chimica este foarte buna, iar calitatea biologica indica lacul la starea buna (oligotrof). Etapa a V-a identificarea altor imbunatatiri sau masuri tehnic fezabile (solutii alternative) care pot fi realizate cu costuri disproportionate Alimentare cu apa asigurata din subteran - aternativa nu este fezabila, deoarece debitul necesar care trebuie sa fie inlocuit este foarte mare


68

Denumire corp de apa: HOMOROD (CIUCAS) - acumulare Hamaradia Codul corpului de apa: ROLW8.1.51_B2 Etapa I - Reanalizarea corpurilor de apa Criteriul hidromorfologic: lucrari de barare transversala

• Acumulare Hamaradia (h=7,00m) - acumulare in scop piscicol si irigatii; anul finalizarii este 1982

Corpul de apa nu se incadreaza in starea ecologica buna deoarece este indeplinita conditia cu un grad de siguranta 100% (high confidence of correct assessment): schimbarea categoriei (rau in lac). Alterarea fizica se refera la irigatii si piscicultura; scopul secundar este de agrement. Etapa a II-a Caracterizarea folosintelor si a mediului Corpul de apa HOMOROD (CIUCAS) - acumulare Hamaradia strabate situl Natura 2000-ROSPA0037 DUMBRAVITA-ROTBAV-MAGURA CODLEI, descris in fisa nr.19. Complexul Piscicol Dumbravita reprezinta de asemenea si Sit RAMSAR, fiind identificate peste 200 specii de pasari, dintre care 39 sunt protejate prin directive si conventii internationale. S-au identificat mai multe tipuri de habitate, in pricipal habitate de zone umede caracteristice apelor stagnante sau semistagnante, dar si curgatoare. Nu au fost determinate habitate prioritare de conservare, dar sunt importante ca locuri de cuibărit şi odihnă pentru păsări, câteva asociaţii vegetale, ca: Scirpo-Phragmitetum, cele cu specii de Typha, Carex, etc. Lacul Hamaradia ofera conditii favorabile de pescuit, fiind prezente specii de pesti ca: Leuciscus cephalus, Barbus petenyi, Alburnus alburnus, Gobio gobio, Cobitis taenia, Chondrostoma nasus - migrator.Conform zonarii ihtiologice realizata de acad.Banarascu, corpul de apa face parte din zona scobarului, ce reprezinta specie migratoare. Corpul de apa este in legatura cu corpul subteran aflat la risc *ROOT02-Depres.Brasov. Etapa a III-a Identificarea masurilor de restaurare

• Realizarea unor pasaje de trecere pentru migratia ihtiofaunei Etapa a IV-a Identificarea impactului masurilor asupra folosintelor si asupra mediului Descrierea impactului masurilor asupra folosintelor Efect partial pozitiv - zona face parte din aria protejata Complexul Piscicol Dumbravita sit RAMSAR Descrierea impactului masurilor asupra mediului Calitatea fizico-chimica este foarte buna, iar calitatea biologica indica lacul la starea buna (oligotrof). Etapa a V-a identificarea altor imbunatatiri sau masuri tehnic fezabile (solutii alternative) care pot fi realizate cu costuri disproportionate Nu exista aternativa fezabila.


69

Denumire corp de apa: CIBIN - acumulare Gura Raului Codul corpului de apa: ROLW8.1.120_B2 Etapa I - Reanalizarea corpurilor de apa Criteriul hidromorfologic: lucrari de barare transversala

• Acumulare Gura Raului (h=73,5m) - acumulare cu scop potabil Corpul de apa nu se incadreaza in starea ecologica buna deoarece este indeplinita conditia cu un grad de siguranta 100% (high confidence of correct assessment): schimbarea categoriei (rau in lac). Alterarea fizica se refera la alimentare cu apa pentru populatie (Qinstalat = 1400 l/s; Qmediu prelevat = 985 l/s la nivelul anului 2007). Din priza de captare sunt alimentate: municipiul Sibiu si localitatile: Gura Raului, Orlat, Selimbar, Sura Mica, insumand un numar de 161374 locuitori Etapa a II-a Caracterizarea folosintelor si a mediului Acumularea Gura Raului nu este situata in arie protejata. Conform zonarii ihtiofaunei realizata de acad.Banarascu, corpul de apa apartine zonei pastravului, specie care era dominanta inainte de perioada 1973-1980 cand s-a construit barajul de retentie Gura Raului amonte de localitatea cu acelasi nume. In prezent sunt prezente specii de Perca fluviatilis, Leuciscus cephalus si rare exemplare de Salmo trutta fario, care nu sunt considerate migratoare. Etapa a III-a Identificarea masurilor de restaurare

• Nu sunt necesare masuri de restaurare deoarece lacul de acumulare se afla pe cursul superior al raului Cibin si nu sunt semnalate specii migratoare pe acest rau.

Etapa a IV-a Identificarea impactului masurilor asupra folosintelor si asupra mediului Descrierea impactului masurilor asupra folosintelor Efect partial pozitiv - stare ecologica buna, dar se vor inregistra pierderi de habitate adaptate la conditiile din acumulari. Descrierea impactului masurilor asupra mediului Calitatea fizico-chimica este foarte buna, iar calitatea biologica indica lacul la starea buna (oligotrof). Etapa a V-a identificarea altor imbunatatiri sau masuri tehnic fezabile (solutii alternative) care pot fi realizate cu costuri disproportionate Alimentare cu apa asigurata din subteran - aternativa nu este fezabila, deoarece debitul necesar care trebuie sa fie inlocuit este foarte mare


70

Denumire corp de apa: SADU - acumulare Negovanu Codul corpului de apa: ROLW8.1.120.14_B2 Etapa I - Reanalizarea corpurilor de apa Criteriul hidromorfologic: lucrari de barare transversala

• Acumularea Negovanu (h=62m) - acumulare cu scop hidroenergetic Corpul de apa nu se incadreaza in starea ecologica buna deoarece este indeplinita conditia cu un grad de siguranta 100% (high confidence of correct assessment): schimbarea categoriei (rau in lac). Alterarea fizica se refera la hidroenergie (Pi=27,5Mw) ; Energie produsa 54,5 Gwh/an Etapa a II-a Caracterizarea folosintelor si a mediului Situata pe valea Sadului, Acumularea Negovanu este amplasata in situl Frumoasa - ROSCI0085, ROSPA0043 (fisa nr.29), unde sunt prezente trei habitate prioritare la nivel european. Sunt protejate 32 specii de pasari si 3 specii de pesti: Barbus meridionalis, Cottus gobio, Eudontomyson danfordi-migrator, care s-au conservat de asemenea in amonte de barare. Sunt prezente de asemenea specii de Salmo trutta fario, Oncorhynchus mykiss, Coregonus sp. Corpul de apa se incadreaza in zona pastravului conform zonarii ihtiofaunei realizata de P.Banarascu. Corpul de apa este in legatura cu corpul de apa subteran: ROOT05Depres.Sibiu. Etapa a III-a Identificarea masurilor de restaurare

• Realizarea unor pasaje de trecere pentru migratia ihtiofaunei Etapa a IV-a Identificarea impactului masurilor asupra folosintelor si asupra mediului Descrierea impactului masurilor asupra folosintelor Efect partial negativ – se vor intregistra pierderi de debite ceea ce duce la pierdere de energie, deci la pierderea scopului folosintei (hidroenergie). Descrierea impactului masurilor asupra mediului Efect partial pozitiv - stare ecologica buna, dar se vor inregistra pierderi de habitate adaptate la conditiile din acumulare.Acumularea face parte din arie protejata. Etapa a V-a identificarea altor imbunatatiri sau masuri tehnic fezabile (solutii alternative) care pot fi realizate cu costuri disproportionate In zona nu sunt alternative fezabile.


71

Denumire corp de apa: LOTRU - acumulare Vidra Codul corpului de apa: ROLW8.1.135_B2 Etapa I - Reanalizarea corpurilor de apa Criteriul hidromorfologic: lucrari de barare transversala

• Acumularea Vidra (h=121m) - acumulare cu folosinta hidroenergetica ( V=340 mil mc ), principala acumulare ce face parte din sistemul hidroenergetic Lotru

Corpul de apa nu se incadreaza in starea ecologica buna deoarece este indeplinita conditia cu un grad de siguranta 100% (high confidence of correct assessment): schimbarea categoriei (rau in lac). Alterarea fizica se refera la hidroenergie (Pi=510 Mw) ; Energie produsa 1075 Gwh/an. Etapa a II-a Caracterizarea folosintelor si a mediului Acumularea Vidra, cel mai mare lac din cadrul amenajarii hidroenergetice Lotru-Ciunget, este amplasata in situl Frumoasa - ROSCI0085, ROSPA0043 (fisa nr.29). Este o veritabila zona a pastravului, asa cum apare si in descrierea zonarii piscicole realizata de acad. P.Banarascu(1964). Ofera posibilitatea de a pratica pescuitul sportiv, regasindu-se toate speciile de pastrav : indigen, curcubeu, fantanel, specii care s-au conservat si pe afluentii raului Lotru. Dintre acestia Salmo trutta lacustris este specie migratoare. Corpul de apa este in legatura cu corpul de apa subteran: ROOT05 Depresiunea Sibiu. Etapa a III-a Identificarea masurilor de restaurare

• Nu sunt necesare masuri de restaurare; lacul de acumulare se afla pe cursul superior al raului Lotru. Realizarea unei amenajari pentru migratia pestilor ar implica costuri foarte mari, care nu se justifica, mai ales ca se efectueaza o migratie a pestelui pe cei patru afluenti care se varsa direct in lacul de acumulare.

Etapa a IV-a Identificarea impactului masurilor asupra folosintelor si asupra mediului Descrierea impactului masurilor asupra folosintelor Lacul Vidra face parte dintr-un sistem hidroenergetic de mare anvergura. Descrierea impactului masurilor asupra mediului Calitatea fizico-chimica a lacului este foarte buna, iar calitatea biologica indica o stare buna (lac oligotrof). Etapa a V-a identificarea altor imbunatatiri sau masuri tehnic fezabile (solutii alternative) care pot fi realizate cu costuri disproportionate -


72

Denumire corp de apa: LOTRU - acumulare Bradisor Codul corpului de apa: ROLW8.1.135_B4 Etapa I - Reanalizarea corpurilor de apa Criteriul hidromorfologic: lucrari de barare transversala

• Acumulare Bradisor (h=62m) - acumulare cu folosinte complexe: hidroenergie, alimentare cu apa, piscicultura

Corpul de apa nu se incadreaza in starea ecologica buna deoarece este indeplinita conditia cu un grad de siguranta 100% (high confidence of correct assessment): schimbarea categoriei (rau in lac). Alterarea fizica se refera la alimentare cu apa pentru populatie (Qinstalat = 1200 l/s; Qmediu prelevat = 512 l/s la nivelul anului 2007). Din priza de captare sunt alimentate: municipiul Rm.Valcea si localitatile: Brezoi, Daiesti, Bujoreni, insumand un numar de 109598 locuitori. Hidroenergie (Pi=115 Mw) ; Energie produsa 228 Gwh/an. Etapa a II-a Caracterizarea folosintelor si a mediului Acumularea Bradisor nu este situata in arie protejata. Reprezinta o veritabila zona salmonicola, fiind incadrata in zona pastravului conform zonarii piscicole realizata de academician P.Banarascu (1964). Sunt prezente atat specii de pastrav indigen, fantanel si curcubeu (Salmo gairdneri irrideus), care s-a adaptat usor, fiind mai putin criofil si oxifil decat cel indigen, dar si exemplare de Leuciscus cephalus si Alburnus alburnus. De asemenea, in Complexul Salmonicol de la Bradisor-Lotru (ferma flotabila - noua platforme plutitoare cu 456 viviere) sunt crescute pe langa pastravul indigen, si 130 de exemplare de lostrita (Hucho hucho), care pot asigura necesarul de icre pentru incubat in vederea repopularii apelor de munte ale judetului si tarii si cresterii acestei specii in captivitate. Etapa a III-a Identificarea masurilor de restaurare

• Realizarea unor pasaje de trecere pentru migratia ihtiofaunei Etapa a IV-a Identificarea impactului masurilor asupra folosintelor si asupra mediului Descrierea impactului masurilor asupra folosintelor Efect partial pozitiv - stare ecologica buna, dar se va pierde scopul folosintei (hidroenergie, piscicultura). Descrierea impactului masurilor asupra mediului Realizarea unei amenajari pentru migratia pestilor ar implica costuri foarte mari care nu se justifica, mai ales ca aceasta migratie se face pe afluentii principali ai raului Lotru. Etapa a V-a identificarea altor imbunatatiri sau masuri tehnic fezabile (solutii alternative) care pot fi realizate cu costuri disproportionate Nu exista alternative tehnic fezabila; acumularea are folosinte multiple.


Date post:	03-Sep-2019
Category:	Documents
Upload:	others
View:	13 times
Download:	0 times

OLT - aval confluenta Sipos - aval confluenta Cad Codul ... Consultarea Publicului/Plan de... ·...

Documents