John Brunner

OILE PRIVESC ÎN SUSThe Sheep Look Up, 1972

INMEMORIAMISABEL GRACE SAUER(n scut ROSAMOND)ă ă1887 – 1970

V RUG MĂ ĂP STRA I DIGUL CURATĂ ŢARUNCA I GUNOAIELE ÎN MAREŢ— afi publicat în ş God's Own Junkyard,revist editat de Peter Blake —ă ă

D E C E M B R I E

Perspective

Va veni ziua când copilul se va jucaPe-o paji te lini tit , f r a risca.ş ş ă ă ăLupii cei rai nu vor veni

i despre ei, doar din c r i va ti.Ş ă ţ şRamuri din pomi nu se vor pr bu i,ă şPruncii nevinova i nuţ - i vor mai lovi.Parcuri vor deveni p durile deă -acum un anIar orice de ert va ajunge lan.şCel ce are ceva interesant de spusSe va l uda: „Vin din apus,ăUnde bunicul a îngrijit marea îngrozitoareF cândă -o s arate ca un lac mai mare"ă

iŞ - i va r spunde altul: "Eu locuiesc în r s rit,ă ă ăPe unde o tiar cumplit a bântuit,ă ăCu gheare lungi i col i ascu i i.ş ţ ţ ţSe află-ntr-o cu c , de vre i sş ă ţ -o privi i".ţLa fel, în nord, unde se afla numai nea,

iruri de case, în care va r sunaŞ ăRâs muzical de copii,Telegraf, c i ferate, osele. Vor fiă ş

i în sud. OceanuŞ -nghe atţVa fi îmblânzit. Ce scop minunat!Asemenea vise- i inspir pe vitejiă

iŞ - i fac s exploreze pe englezi!ă«Cr ciun în Noua Roma», 1862ă

M celă

Sfâ iat?şDe animale s lbatice?ăÎn plin zi, pe oseaua din Santa Monica? Nebunie! Nebunie!ă ş

Un arhetip de co mar: prins în curs , incapabil s se mi te, înconjurat de fiareş ă ă ş monstruoase, amenin toare. La mai bine de o mil , trei benzi de circula ie încercau sţă ă ţ ă treac printră -o intrare f cut doar pentru dou , fumegând, înaintând maiestuos, urlând.ă ă ă Pentru viitorul apropiat, gândi el, era mai însp imânt tor s fug , decât s r mân unde seă ă ă ă ă ă ă afla.

Col i str lucitori, oglindind lucirea cenu ie a norilor, un caguar.ţ ă şF lci necunoscând botni a, un jaguar.ă ţLeg nânduă -se gata s loveasc , o cobr . Plutind, un oim. Fl mând , o baracud .ă ă ă ş ă ă ăCând, în cele din urm , îi cedar nervii i încerc s fug , nuă ă ş ă ă ă -l prinse nici una din toate

acestea, ci o raz str pung toare.ă ă ă

Semnele timpului

ACEAST PLAJ NUĂ Ă -I RECOMANDAT PENTRU ÎNOTĂ

NU be i ap !ţ ă

INTERZIS CONSUMULUI UMAN

Acum sp la iă ţ -v mâinile (Amend pentru nesupunere 50 $ )ă ă

DISTRIBUITOR DE FILTRE PENTRU M TIĂŞFolosi i produsul o singur dat — maximum o or !ţ ă ă ă

OXIGEN25 0

Nu în a trii no triş ş

Radioul spuse: „Meri i siguran , în stilul oferit de firma Stronghold!". Blocândţ ţă accesul spre locul de parcare al companiei, un autobuz imens, nem esc, articulat, electric,ţ din care coborau c l tori. Evident, apar inea municipalit ii din Los Angeles"— culorileăă ţ ăţ corecte, numele pictat pe-o latur – dar în locul pl cu ei cu destina ia se afla o inscrip ie,ă ă ţ ţ ţ ÎNCHIRIAT, i Philip Mason nu reu ise s vad am nunte despre ocupan ii lui, din cauzaş ş ă ă ă ţ ferestrelor murdare. Se gr bise s apese butonul claxonului. În locul acestuia, îl nimerise peă ă cel al terg toarelor de parbriz, iar dup un moment, fu bucuros c gre ise. Putea z ri câ ivaş ă ă ă ş ă ţ copii cu figuri dolofane, trei negri, doi galbeni, un alb. i capul unui supraveghetor.Ş

Discursul de la radio continua: „Am construit pentru tine acest castel. În timpul nop ii,ţ oameni înarma i p zesc toate por ile, toate c ile de acces peste zidurile acoperite cu vârfuriţ ă ţ ă ascu ite de suli e. Stronghold Estates are cei mai bine preg ti i salaria i. Paznicii no tri auţ ţ ă ţ ţ ş lucrat în poli ie, inta ii no tri de elit sunt fo ti pu ca i din infanteria marin ".ţ ţ ş ş ă ş ş ş ă

Care nu mai au de lucru de când ne-au zvârlit afar din Asia. Ah, autobuzulă semnalizeaz c pleac ! Mergând încet în urma lui i observând cu coada ochiului oă ă ă ş placard , în fereastra din spate, care identifica organiza ia ceă ţ -l închiriase drept Earth Community Chest Inc., f cu semn cu farurile c tre ma ina al turat , cerând voie să ă ş ă ă ă-i treacă prin fa . Aceasta îi permise, acceler , dar dup un moment trebui s frâneze iar. Un ologţă ă ă ă

traversa strada, spre intrarea în parcare, un b iat asiatic, pu in peste zece ani, probabilă ţ vietnamez, cu un picior mai scurt i îndoit sub old, ce mergea cu bra ele întinse, ca sş ş ţ ă- iş men in echilibrul, întrţ ă -un fel de cu c deschis , din aluminiu, cu numeroase curelu e.ş ă ă ş

Harold, slav Domnului, nuă -i într-o stare atât de rea...To i paznicii înarma i de la por i, negri. Transpir u or la gândul c ar fi putut c lcaţ ţ ţ ă ş ă ă

b iatul chiar în b taia pu tilor lor. Galben înseamn negru de onoare. E bine s ai tovar i înă ă ş ă ă ăş du m nie. i, dac tot se gândea la tov r ie... Oh, îş ă Ş ă ă ăş nceteaz !ă

„Nu mai trebuie s v teme i pentru copiii vo tri", proclama radioul. „Zilnic, autobuzeă ă ţ ş blindate îi iau din u a casei, îi duc la coala pe care a i alesş ş ţ -o. Nu vor fi nici o secund înă afara supravegherii unor adul i plini de r spundere i afec iune".ţ ă ş ţ

B iatul î i termin c l toria chinuitoare c tre trotuar, iar Philip putu, în cele din urm ,ă ş ă ăă ă ă să- i conduc ma ina mai departe. Un paznic observ însemnele companiei pe parbrizul luiş ă ş ă i ap s butonul de ridicare a barierei vopsite în ro u i alb, care închidea parcarea. Privi înş ă ă ş ş

jur, transpirând mai r u ca nicioă dat , pentru c ajunsese oribil de târziu i, chiar dac tia că ă ş ăş ă nu poate fi acuzat de nimic, îl cuprinsese o vinov ie abstract , careăţ ă -l f cea s simt vag că ă ă ă ast zi ă totul se petrecea din vina lui, de la bombardarea Baltimore-lui pân la preluareaă puterii de c tre comuni ti în Bali. Oh, rahat! Parcarea era în esata. Nici un loc în care s seă ş ţ ă strecoare f r s fie ghidat, dac nu voia s piard i mai mult timp f când tot felul deă ă ă ă ă ăş ă manevre, pentru a reu i s foloseasc fş ă ă iecare inci!

„Se vor juca în s li de recrea ie cu aer condi ionat", promitea radioul, „ i vor avea laă ţ ţ ş dispozi ie asisten medical , dou zeci i patru de ore pe zi – la cele mai reduse rate conţ ţă ă ă ş -tractuale".

Asta putea interesa pe cineva care câ tiga peste o sut de mii pe an. Pentru majoritateaş ă dintre noi, ratele sunt zdrobitoare, tiu foarte bine. Paznicii tia nş ăş -au de gând s m ajute să ă ă parchez? Nu, s-au întors la posturile lor...

Furios, coborî fereastra i gesticula violent, chemânduş -i. Imediat, aerul îl f cu să ă tu easc , iar ochii începur sş ă ă ă-i l crimeze. Nu era obi nuit cu un asemenea mediu!ă ş

„Iar acum o tire din partea poli iei", zise radioul.ş ţF r masc , cu expresia figurii dezv luind o urm de... de ce? Surpriz ? Dispre ? –ă ă ă ă ă ă ţ

oricum, ceva ce însemna un comentariu la adresa individului care nu era în stare nici m cară s respire aer liber f r s se înece, paznicul cel mai apropiat se îndrept spre el, oftând.ă ă ă ă ă

„Zvonurile c soarele va fi vizibil în Santa Ynez nă -au nici o baz ", afirm radioul.ă ă „Repet..."

O f cu, abia auzinduă -se din cauza zgomotului unui avion invizibil, de deasupra norilor. Philip ie i, sco ând din buzunar o bancnot de cinci dolari.ş ţ ă

— Ai grij de ma in , te rog. Sunt Mason, managerul zonei Denver. Am întârziat la oă ş ă consf tuire cu domnuă l Chalmers...

Apuc s spun toate astea înainte s se îndoaie, cuprins de o nou criz de tuse. Aerulă ă ă ă ă ă acid îi rodea fundul gâtului. Î i imagina esuturile devenind epene, dense, impermeabile.ş ţ ţ Dac slujba asta o s m oblige s c l toresc des în LA, trebuie să ă ă ă ă ă ă-mi cump r o masc deă ă gaze. i nuŞ -mi pas dac o s ar t ca un poponar. Am v zut, pe drumul pân aici, c nu leă ă ă ă ă ă ă mai poart doar fetele...ă

Radioul morm i despre o aglomerare extraordinar , care afecta toate oselele spreă ă ş nord.

— Bine, spuse paznicul, luând bancnota i rulândş -o frumos, cu o singur mân , ca peă ă o igar . Intr acolo. Teţ ă ă -au a teptat.ş

Ar t dincolo de parcare, spre locul în care o pancart luminat , deasupra unei u iăă ă ă ş rotitoare, ura lumii un Cr ciun fericit din partea firmei Angel City Interă state Mutual.

L-au a teptat? ş Sper c asta nu înseamn c au început f r mine!ă ă ă ă ăPicioarele-i c lcar peste semnele Balan ei, Scorpionului, S get toă ă ţ ă ă rului, în timp ce

împingea u a turnant . Se rotea u or. Stratul izolator, impenetrabil, al aerului din jurul ei,ş ă ş fusese reînnoit. Dincolo de ea, un hol r coros, cu pere i din marmur , i el împodobit cuă ţ ă ş embleme zodiacale. Publicitatea lui Angel City se baza pe idea sc p rii de destinul cu careă ă te-ai n scut, iar cei care luau astrologia în serios, ca i cei sceptici, apreciau valoareaă ş semipoetic a afi elor.ă ş

Aici, aerul era nu numai purificat, ci i delicat parfumat. Stând pe o banc , ar tândş ă ă

plictisit , o fat foarte frumoas , deă ă ă -un cafeniu deschis, într-o rochie verde, cu mâneci, de-o simplitate fals , cu tivul atingând tocurile elegante ale pantofilor negri, cubanezi — corec ie:ă ţ Miranda.

Despicat în fa pân la brâu. De altfel, purta chilo i pubieni, cu un petec de blan laă ţă ă ţ ă perineu, pentru a sugera p rul.ă

Noaptea trecut în Vegas... Isuse, probabil că ă-mi ie isem din min i, tiam c trebuie sş ţ ş ă ă m odihnesc zdrav n, s fiu în form azi. Dar în momentele acelea nu gândeam a a... De i...ă ă ă ă ş ş Doamne, îmi doresc s fi gândit! Bravad ? Dorin de varia ie? Dennie, jur c te iubesc, însă ă ţă ţ ă ă n-am de gând să-mi pierd slujba pre ioas , nţ ă -o s m uit la fata asta! Chalmers e la etajulă ă trei, nu? Unde-s informa iile? Ah, da, în spatele distribuitorului cu m ti de gaze.ţ ăş

(Totu i, mândria de a lucra pentru aceast firm , a c rei imagine modern era scoasş ă ă ă ă ă în eviden i de faptul c secretarele ei purtau cele mai elegante haine. Rochia aceea nu eraţăş ă din orlon sau nailon, ci din lân .)ă

Oricum, imposibil s nu se uite. Fata se ridicase iă ş -l salutase cu un zâmbet larg:— E ti Philip Mason!şVoce r gu it . Îl consola s tie c persoane din LA fuseser afectate de aer. Numai că ş ă ăş ă ă ă

asprimea vocii avea o asemenea calitate sexy...— Ne-am întâlnit ultima oar când ai fost aici, de i probabil nuă ş - i aduci aminte. Suntţ

secretara lui Bill Chalmers, Felice.— Da, îmi amintesc.Tusea disp ruse, de iă ş -i r m sese o senza ie slab de durere pe pleoape. Declara ia nuă ă ţ ă ţ

fusese o simpl polite e, iă ţ ş -o amintise, de i ultima lui vizit fusese vara, iar ea purtase oş ă rochie scurt i avusese o coafur diferit .ăş ă ă

— Pot s m sp l undeva? întreb el, ar tânduă ă ă ă ă - i mâinile, pentru aş -i ar ta c dorea ă ă să se spele.

Erau lipicioase din cauza murd riei din aer, care trecuse prin filtrul ma inii. Nu fuseseă ş proiectat s func ioneze iă ţ ş -n condi iile din California.ţ

— Bineîn eles. La cap tul coridorului, în dreapta. Te a tept!ţ ă ş

Toaleta pentru b rba i avea semnul V rs torului, cea penă ţ ă ă tru femei — cel al Fecioarei. Când vizitase prima oar cl direa companiei, îi amuzase pe colegi sugerând ca, în interesulă ă unei adev rate egalit i, s existe o singur u , cu semnul Gemenilor. Ast zi nă ăţ ă ă şă ă -avea chef de glume.

Sub u a închis a unei cabine se vedeau picioare. Precaut, din cauza jafurilor dinş ă toaletele pentru b rba i, se u ura cu ochii a inti i asupra acelei u i. Un zomot slab, ca deă ţ ş ţ ţ ş supt, apoi un z ng nit. Isuse, o sering care se umplea! Un drogat cu haine scumpe, care seă ă ă ascunsese acolo, s fie singur? Trebuie să ă-mi scot pistolul?

Asta aducea a paranoia. Pantofii ar tau lustrui i elegant, nu sem nau cu cei ai unuiă ţ ă drogat care- i neglijeaz înf i area. De altfel, trecuser doi ani de când fusese jefuit ultimaş ă ăţ ş ă oar . Lucrurile se îmbun t eau. Se îndrept spre irul de chiuvete,ă ăăţ ă ş având îns grij să ă ă aleag una a c rei oglind reflecta cabina ocupat .ă ă ă ă

Nedorind s lase urme de unsoare pe stofa de culoare deschis a pantalonilor, c ut cuă ă ă ă aten ie o moned în buzunar, pentru a o vârî în distribuitorul de ap . Ghinion, porc riaţ ă ă ă fusese modificat , de când trecuse peă -aici ultima oar . Avea piese de un sfert de dolar sau deă cinci cen i, dar anun ul men iona doar monede de zece cen iţ ţ ţ ţ - Nu exista nici o chiuvet peă gratis? Nu.

Era gata s se întoarc , să ă ă-i cear lui Felice să ă-i schimbe banii, când u a cabinei seş deschise. Se ivi un b rbat îmbr cat în costum negru. Buzunarul din dreapta al hainei îiă ă atârna greu. Tr s turile individului atinser anumite corzi ale amintirilor. Philip se relaxa.ă ă ă Nici drogat, nici str in. Doar un diabetic sau hepatic. Ar tând bine, de la obrajii rotofei, laă ă silueta dolofan , îns cine era?ă ă

— Aha! Ai venit pentru conferin a cu Chalmers!ţP ind spre el, nestr inul întinse mâna, apoi renun la gest, cu un chicotit.ăş ă ţă— Îmi pare r u, s m sp l întâi pe mâini... Halkin din San Diego, dacă ă ă ă ă- i aminte ti.ţ şPlin de tact.— Mason, din Denver. N-ai cumva o moned de zece în plus?ă— Sigur! Serve teş -te!

— Mul umesc, morm i Philip i astup cu grij gaura de scurgere, înainte s deaţ ă ş ă ă ă drumul la ap .ă

N-avea idee cât putea cump ra cu zece cen i, dar dac însemna aceea i cantitate careă ţ ă ş costase cinci cen i cu un an i jum tate în urm , abiaţ ş ă ă -i ajungea s se s puneasc i s seă ă ăş ă cl teasc . Avea treizeci i doi de ani, dar ast zi se sim ea ca un adolescent stângaci, nesigură ă ş ă ţ i z p cit. Pielea capului îl mânca, de parc ar fi fost acoperit de praf. Oglinda îi ar ta cş ă ă ă ă ă ă

nu-i a a, c p rul lui castaniu, piept nat pe spate, era curat, dar Halkin purta haine practice,ş ă ă ă aproape negre, în timp ce el î i pusese cel mai nou i mai elegant costum – dup standardeleş ş ă din Colorado, mult influen ate, bineîn eles, de afluxul anual al modei sporturilor de iarn –ţ ţ ă de un albastru-deschis, pentru că Denise spusese c se potrivea cu ochii lui i, de i nu seă ş ş ifonase, începuse s se înnegreasc la guler i la man ete. S in minte: rindul viitor, cândş ă ă ş ş ăţ ă

va veni în LA...Apa era groaznic , nu merita banii. S punul – cel pu in compania pusese buc i laă ă ţ ăţ

fiecare chiuvet , în loc s cear alt moned pentru un erve el s punit – abia f cea cl buciă ă ă ă ă ş ţ ă ă ă între palmele lui. Când î i sp l fa a, un strop îi intr în gur i sim i gust de sare de mare iş ă ă ţ ă ăş ţ ş clor.

— Presupun c-ai r mas blocat în trafic, la fel ca i mine, spuse Halkin, întorcânduă ş -se să- i usuce mâinile la jetul de aer fierbinte, care era gratuit. Ceş -a fost? Jego ii de traini i auş ţ ocupat Wilshire?

F cuse o gre eal că ş ă ă- i sp lase fa a. Nu existau prosoape, nici din hârtie, nici dinş ă ţ altceva. Philip nu se gândise să- i suflece mânecile. Se vorbise mult despre fibrele deş celuloz din apa Pacificului. Am citit despre asta i nă ş -am f cut leg tura. Cu sentimentul deă ă adolescen bizar mai puternic ca niciodat , încerc sţă ă ă ă ă- i r suceasc figura sub jetul de aerş ă ă cald, întrebân-du-se: ce fel de hârtie de toalet au – pietre rotunde, în felul celor folosite deă musulmani?

S p streze aparen ele, cu orice pre .ă ă ţ ţ— Nu, am întârziat pe autostrada dinspre Santa Monica.— Ah, da. Am auzit c traficul a fost dificil, azi. Ni te zvonuri despre soare c iese laă ş ă

iveal ?ă— Nu. Un – st pâninduă - i impulsul ridicol de a se asigura c nici un negru, precumş ă

Felice sau paznicii de la parcare, nu-l auzea – negrotei icnit a s rit din ma in , în mijloculţ ă ş ă traficului, i a încercat s alerge deş ă -a latul celeilalte jum t i de osea.ăăţ ş

— Era drogat?— Presupun c da. Oh, mul umesc – Halkin îi deschisese, curtenitor, u a. Bineîn eles,ă ţ ş ţ

ma inile care rulau pe benzile celeş lalte au trebuit s frâneze brusc i ă ş bang! Cred c să -au ciocnit vreo patruzeci. A sc pat ca prin minune. Asta nu înseamn c iă ă ă -a folosit la ceva. Num rul ma inilor ce se îndep rtau de ora era mare în locul acela, iar când a trecut dincoloă ş ă ş de axul drumului, a nimerit în fa a unei ma ini sport.ţ ş

— Doamne!Ajunser lâng Felice, care oprise un ascensor pentru ei, a a c o invitar în untru, iară ă ş ă ă ă

Halkin î i plimb degetele peste butoanele de selectare a etajelor.ş ă— La trei, nu?— Nu, nu mergem în biroul lui Bill. În sala de conferin e, la apte.ţ ş— Ma ina ta a p it ceva? se interes Halkin,ş ăţ ă— Nu, din fericire a mea n-a fost prins în ciocnire. Dar a trebuit s a tept mai multă ă ş

de-o or pân au cur at drumul... Spuneai c ai fost re inut de traini i?ă ă ăţ ă ţ ţ— Da, în Wilshire, zise Halkin, înlocuind zâmbetul profesional cu o încruntare. Ni teş

mecheri p duchio i, majoritatea... Când m gândesc cât mş ă ş ă -am chinuit, la vremea mea, pentru ei... Presupun c i tu...ăş

— Bineîn eles, la Manila.ţ— Por ia mea a fost în Laos i Vietnam.ţ şLiftul încetini i se uitar la cifrele luminate. Nu era apte, ci cinci. U ile seş ă ş ş

deschiseser , f când loc unei femei cu figur p trat , care opti: „Rahat!", dar intr înă ă ă ă ă ş ă cabin .ă

— O s urc cu voi i o s cobor dup aceea, zise ea, mai tare. Po i s a tep i pân înă ş ă ă ţ ă ş ţ ă ziua Judec ii de Apoi, în cl direa asta împu it !ăţ ă ţ ă

Ferestrele s lii de conferin e erau deă ţ -un galben-cenu iu str lucitor. Lucr rileş ă ă începuser f r s fie a tepta i ultimii doi sosi i. Philip era încântat c nu intra singur. Opt,ă ă ă ă ş ţ ţ ă nou b rba i st teau pe scaune confortabile, cu pupitre rabatabile pe care se aflau c r i,ă ă ţ ă ă ţ agende, înregistratoare personale. Dincolo de masa în form de bumerang subnutrit:ă William Chalmers, vicepre edinte îns rcinat cu opera iuni interstatale, un b rbat cu p rş ă ţ ă ă negru, de aproape cincizeci de ani, cu burta prea mare pentru a se potrivi rezonabil cu costumul elegant pe care-l purta. În picioare, întrerupt de cei care intraser : Thomas Grey,ă contabilul principal al companiei, un tip chel, de cincizeci de ani, cu ochelari atât de gro iş încât î i puteai închipui c greutatea lor îi provocase îndoirea umerilor. Ar ta preocupat.ţ ă ă Sc rpinânduă -se absent sub bra ul stâng, nu acord noilor veni i decât o aplecare scurt dinţ ă ţ ă cap, ca urare de bun venit.

Chalmers îi salut pe întârzia i destul de cordial, le ignor scuzele i ar t spre locurileă ţ ă ş ă ă libere – bineîn eles, chiar în fa . Ceasul de pe perete ar ta unsprezece i dou minute, în locţ ţă ă ş ă de zece i jum tate, ora prev zut pentru întâlnire. Încercând s ignore acest lucru, Philipş ă ă ă ă apuc teancul de hârtii de pe scaunul ceă -i fusese repartizat i împ r i zâmbete mecaniceş ă ţ colegilor despre care putea spune că-i sunt doar cuno tin e îndep rtate.ş ţ ă

Nu te gândi la Laura. Dennie, te iubesc! O iubesc pe Josie,Îl iubesc pe Harold, îmi iubesc familia! Dac nă -ai fi insistat...Oh, taci! Vorbe ti de mun i în fa a mu uroaielor de cârti !ş ţ ţ ş ţă

Avea o situa ie precar . Mai ales c era, de aproape apte ani, cel mai tân r dintreţ ă ă ş ă managerii locali ai firmei Angel City: LA, Bay, SoCal, Oregon, Utah, Arizona, NM, Texas, Colorado. Texasul urma s se divid în anul urm tor, a a se zvonea, dar cât timp nu seă ă ă ş întâmplase... Asta însemna c treptele gemeau de hoarde de omeri instrui i, cu studiiă ş ţ superioare. Avea ase vânz tori cu doctorat. Care se zb teau sş ă ă ă- i p streze postul...ş ă

— Putem continua? întreb Grey.ăPhilip se st pâni. Când îl întâlnise prima oar pe contabil, presupuă ă sese că-i o extensie

seac a calculatoarelor lui, un tip pierdut întră -o lume în care doar numerele au realitate. De atunci, aflase c Grey avusese ideea adapt rii simbolismului astrologie pentru materialulă ă promo ional al firmei, iar aceast idee îi adusese lui Angel City statutul de singura firmţ ă ă important de asigur ri ale c rei afaceri se r spândeau printre clien ii sub treizeci de ani laă ă ă ă ţ fel de repede ca i cre terea procentului reprezentat de acest segment al popula iei. Cinevaş ş ţ cu asemenea idei merita s fie ascultat.ă

— Mul umesc. Tocmai explicam de ce a i fost chema i...ţ ţ ţ

Cu ochii aproape ie i i din orbite, cu gura uscat , cu r suflarea uierând! Nş ţ ă ă ş -are nici un rost să-mi ascund asemenea lucruri. Nici o femeie nu m f cuse s m simt atât de multă ă ă ă b rbat!ă

Philip î i atinse interiorul obrazului cu limba. Îl lovise cu dosul palmei i ie ise dinş ş ş camera motelului cu ochii fulgerând, pentru că-i oferise bani. Îi f cuse o t ietur careă ă ă sângerase cinci minute. Chiar l ng caninul drept superior, cel mai ascu it dinte pe careă ă ţ -l avusese în via .ţă

— ...din cauza modific rilor privind prima de asigurare pe via , pe care le vom faceă ţă de la 1 ianuarie. S-a prezis întotdeauna c durata de via în Statele Unite va continua să ţă ă creasc . Dar suntem obliga i s recunoaă ţ ă ştem c în ultimii trei ani a sc zut.ă ă

Cuibar

La nou fix, traini ii au s pat tran ee în osea i au creat o aglomera ie monumental ,ă ţ ă ş ş ş ţ ă de dou sprezece cvartale pe apte. Poli ia, ca de obicei, se afla în alt parte – existau oă ş ţ ă

mul ime de simpatizan i dornici s produc diversiuni. Imposibil de tiut câ i alia i aveaţ ţ ă ă ş ţ ţ mi carea. Se putea aprecia, cu aproxima ie, c în New York, Chicago, Detroit, LA sau Sanş ţ ă Francisco, locuitorii erau dispu i sş ă-i aplaude, în timp ce în localit ile mici din vestulăţ mijlociu, oamenii puneau mâna pe arme împotriva lor. Cu alte cuvinte, aveau mai pu inţ sprijin în zonele care votaser pentru Prexy.ă

Dup aceea, ma inilor imobilizate li să ş -au opacizat ferestrele cu o substan ieftin dinţă ă comer , folosit pentru gravat pe sticl . Pe u i fuseser pictate sloganuri. Unele, lungi:ţ ă ă ş ă ACEST VEHICUL REPREZINT UN PERICOL PENTRU VIA I TRUP. Altele,Ă ŢĂ Ş scurte: PUTE! Cea mai r spândit , lozinca universal cunoscut : OPRE TE, M UCIZI!ă ă ă Ş Ă

În toate cazurile, inscrip ia se încheia cu un ou schi at grosolan, deasupra unei solni eţ ţ ţ – versiunea ideogramatic , simplificat , a simbolului cunoscut al traini ilor, un craniu iă ă ţ ş oasele încruci ate, reduse la ş

Apoi, consultând foi dactilografiate, dintre care multe au fâlfâit prin an uri ore în irş ţ ş dup aceea, în curentul provocat de ma inile ce treceau pe osea, să ş ş -au îndreptat spre ferestrele magazinelor din vecin tate i au ascuns vederii bunurile oferite spre vânzare,ă ş acoperind vitrinele cu lozinci asem n toare, adecvate. F r să ă ă ă ă-i împiedice în vreun fel cineva, au g sit ceva nimerit pentru fiecare pr v lie.ă ă ă

Nici nu era prea greu.

Pu tii de la coala de dupş ş ă-amiaz au participat încânta i la z p cirea oferilor furio i,ă ţ ă ă ş ş a vânz torilor din magazine i a trec torilor prin i în aglomera ie. Unii nă ş ă ş ţ -au fost destul de de tep i sş ţ -o tearg când a venit poli ia — cu elicoptere, dup mesaje frenetice prin radio –ş ă ţ ă i au f cut primul lor drum la Tribunalul pentru Adolescen i. i ce dac ? Erau la vârsta laş ă ţ Ş ă

care- i d deau seama c o condamnare însemna ceva important. Care putea s împiedice sş ă ă ă ă fii recrutat. Care- i putea salva via a.ţ ţ

Majoritatea oferilor avuseser bunul sim s r mân în ma ini, fumegând de furie, înş ă ţ ă ă ă ş spatele parbrizelor albite, în timp ce calculau costul repara iilor i vopsitului. To i erauţ ş ţ înarma i, dar nici unul nu fusese destul de tâmpit s scoat arma încercase cineva, în timpulţ ă ă unei demonstra ii trainite din San Francisco, cu o lun în urm . O fat fusese ucis .ţ ă ă ă ă Camarazii ei, anonimi sub m tile ce le acopereau figura i în haine cafenii, din imita ie deăş ş ţ pânz de cas , îl târâser pe uciga afar din ma in i folosiser acela i acid puternic, peă ă ă ş ă ş ăş ă ş care-l aplicaser pe sticl , pentru aă ă -i scrie pe piele CRIMINAL.

Oricum, n-avea rost s cobori fereastra să ă-i înjuri pe demonstran i. Gâturile nţ u rezistau prea mult în aerul acid.

Pe aceea i navş ă

„E destul de u or s faci oamenii s în eleag c ma inile i armele sunt, inerent,ş ă ă ţ ă ă ş ş periculoase. Statistic, aproape oricine din ar a tr it experien a pierderii unei rude,ţ ă ă ţ împu cate acas sau pe drum, iar asocierea dintre ma ini i fatalit ile traficuş ă ş ş ăţ lui deschide mintea publicului spre conceptul altor amenin ri, mai subtile."ţă

MASTER MOTOR MARTMa ini noi & vechiş

Plumb: produce dezvoltarea subnormal a copiilor i alte deform ri. Dep e te 12ă ş ă ăş ş mg pe metru cub în apele de suprafa din jurul Californiei. Probabil factorul ceţă -a provocat declinul Imperiului Roman, a c rui clas conduc toare consuma hran g tit înă ă ă ă ă ă vase din plumb i bea vin fermentat în vase ce aveau suprafa a interioar acoperit cuş ţ ă ă plumb. Sursele obi nuite sunt vopseaua, gazele paralizante înc în uz, emana iile dinş ă ţ mla tini etc, contaminate, în decursul genera iilor, de plumbul arunş ţ cat în ap .ă

"Pe de alt parte, e mult mai dificil s l mure ti oamenii c o firm aparentă ă ă ş ă ă nev t m toare, s zicem un salon cosmetic, este periculoas . i nu m refer la faptul că ă ă ă ă Ş ă ă unele femei sunt alergice la cosmeticele obi nuite..."ş

Nanette's Beauty CenterCosmetice, parfumuri & peruci

Bifenil policlorinat: produs în cantit i imense de industria de mase plastice,ăţ lubrifiant i cosmetice. Distribuire universal , similar DDTş ă ă -ului, mai pu in toxic, darţ având un efect mai marcat asupra hormonilor steroizi. În muzee exist produse colectateă înc din 1944. Se tie c ucide p s rile.ă ş ă ă ă

„Într-un mod similar, are loc un pas mintal scurt de la no iunea uciderii plantelor iţ ş insectelor la no iunea ucideriiţ

OILE PRIVESC ÎN SUS________ 29animalelor i oamenilor. Nuş -i nevoie de dezastrul din Vietnam pentru a explica asta –

lucrul e limpede oricui."

FARM & GARDEN INC.Exper i în controlul mediului & molimilorţ

Pelican cafeniu: nu se mai înmul e te în California – unde fusese alt dat obi nuit –ţ ş ă ă ş din 1969, din cauza efectului estro-genetic al DDT-ului asupra secre iei cojii de ou. Ou leţ ă se sp rgeau când p s rile încercau s le cloceasc .ă ă ă ă ă

"Prin contrast, acum, când folosim substan e ce constituie baza farmaceuticii i careţ ş -s u or recognoscibile ca otr vitoare din cauza numelui lor — arsenic, stricnin , mercur iş ă ă ş altele –, oamenii par a presupune c orice medicament este bun. Am irosit mai mult timp dină via decât ar fi trebuit, mergând prin ferme pentru aţă -i convinge pe cresc torii de p s ri iă ă ă ş porci s nu cumpere hran ce con ine antibiotice. Nă ă ţ -au vrut s m asculte. Afirmau că ă ă-i cu atât mai bun cu cât folose te mai multe chimicale. Astfel, descoperirea a noi medicamente,ă ş pentru a înl tura efectul celor distribuite în furajele pentru vaci, terciul pentru porci iă ş gr un ele pentru g ini, a devenit ceva asem n tor întrecerii dintre tunuri i blindaje."ă ţ ă ă ă ş

Stacy & Schwartz Inc.IMPORTATORI DE MÂNC RURI FINEĂ

Train, Austin P. (Proudfoot): n scut în Los Angeles, 1938; studii UCLA (absolvite înă 1957), Univ. Coll. Londra (doctorat 1961); c s torit în 1960 cu Clara Alice, n scută ă ă ă Shoolm n, divor at în 1963, f r copii; autor i publicist. Lucr ri publicate: „Degradareaă ţ ă ă ş ă metabolic a organofosfa ilor complec i" (Univ. of London Press, 1962); „Marile epidemii"ă ţ ş (Potter & Vasarely, 1965, republicat sub titlul „Moartea pe aripile vântului", Commonă Sense Book, 1972); „Studii privind ecologia refrac-tiv " (P & V, 1968, republicat sub titlulă ă „Mi carea de rezisş ten în natur ", CSB, 1972); „Conservan i i aditivi în dieta american " (ţă ă ţ ş ă P& V, 1971, republicat sub titlul „Sunte i ceea ce mânca i", CSB, 1972); „Ghid pentruă ţ ţ supravie uirea omenirii" (International Information Inc., edi ie cartonat 1972, edi ieţ ţ ă ţ popular 1973); „Agend pentru anul 3000" (III, edi ie cartonat 1973, edi ie populară ă ţ ă ţ ă 1975); referin e: J.Biol.Sci., J.Ecol., J.Biosph., Intl.Ecol.Rev., Nature, Sci.Am.',ţ Proc.Acad.Live Sci., Sat.Rev., New Ykr, New Sci. (Londra), Envrmt. (Londra), Paris Match, Der Spiegel (Bonn), Blitz (India), Manchete (Rio) etc.

E un gaz

L sând în farfurie jum tate din gustarea lui favorit (nu pentru c restaurantul în careă ă ă ă lua masa cu regularitate, de aproape un an, ar fi fost plin de clien i, ci pentru c acestora nuţ ă le f cea pl cere s stea lâng un poli ist), Pete Goddard a tept s primeasc restul. Dincoloă ă ă ă ţ ş ă ă ă de strad , pe pl cile mari ce îngr deau locul unde se aflase Magazinul Harrington pentruă ă ă Hamuri i Nutre – purtase numele sta mul i ani înainte de a fi demolat, de i vindeaş ţ ă ţ ş vehicule pentru z pad , piese pentru motociclete i echipament elegant pentru cowă ă ş -boys – loc în care urmau s fie construite patruzeci i dou de apartamente pl cute i sediul dină ş ă ă ş Towerhill al lui American Express i Colorado Chemical Bank, cineva pictase vreo zeceş cranii negre, cu oase încruci ate.ş

i el se sim ea ca un schelet. Noaptea trecut , fusese la o petrecere: prima aniversare aŞ ţ ă c s toriei. Avea gura amar iă ă ăş -l durea capul. Nu- i respectase promisiunea pe care iş -o f cuse lui Jeannie – pentru c ea plecase mai devreme, lucra la uzina hidroponică ă ă Bamberley – c va cur a mizeria, c nu va g si nimic la întoarcere. Pe de alt parte, pata deă ăţ ă ă ă pe picior, chiar dac nă -o durea... Dar aveau doctori buni la uzin . Trebuiau s aib .ă ă ă

Casiera îi puse în palm dou monede i se întoarse să ă ş ă- i continue discu ia cu unş ţ prieten.

Ceasul de pe perete ar ta aceea i or ca i cel de la mina lui, deci avea la dispozi ie optă ş ă ş ţ minute s parcurg drumul de patru minute pân la locul lui de sta ionare. Mai mult, afară ă ă ţ ă era amarnic de frig, sub dou zeci de grade Fahrenheit, cu vânt puternic. Vreme potrivită ă pentru turi tii de pe pantele muntelui Hawes, nu pentru poli i tii care m surau temperaturaş ţ ş ă dup graficul ma inilor ciocnite, al cazurilor de deger ri i al fură ş ă ş turilor comise de b rba iă ţ care- i pierduser slujba sezonier .ş ă ă

i femei.ŞPoate c , înainte de a pleca... Lâng u , un obiect lat, ro u, cu o oglind în fa , înă ă şă ş ă ţă

partea superioar . Instalat în toamna treă cut . Japonez. Pe o plac lateral : ă ă ă Mitsuyama Corp., Osaka. În form de aparat de cânt rit. Te urcai i introduceai o moned de 25 cen i. Interzisă ă ş ă ţ a se fuma în timpul folosirii. Plaseaz gura i nasul pe masca moale, neagr , flexibil . Ca ună ş ă ă s rut al unui animal obscen.ă

De obicei, îl lua în râs, pentru c aici, sus, în mun i, aerul iu era atât de r u ca s aiă ţ ă ă nevoie s te încarci cu oxigen pentru a ajunge la cvartalul urm tor. Pe de alt parte, se ziceaă ă ă c reprezint o cur nemaipomenit pentru mahmureal ...ă ă ă ă ă

Observ o serie de am nunte. Surprinderea detaliilor reprezenta o calitate cu care seă ă mândrea. Dup terminarea perioadei de prob , inten iona s devin detectiv. O so ie bun îlă ă ţ ă ă ţ ă face ambi ios pe so ...ţ ţ

Oglinda, t iat întră ă -o curb strâns în jurul mu tiucului, cr pase. O deschiz tură ă ş ă ă ă pentru monezi, iar sub ea, o linie, ce marca rezervorul pentru bani. În jurul liniei, zgârieturi. Ca i cum cineva ar fi încercat s scoat cutia cu un cu it.ş ă ă ţ

Pete î i aminti de un ofer de autobuz, ucis pentru con inutul unei ma ini de schimbatş ş ţ ş monezi.

Întorcându-se spre casier , spuse:ă— Domni oar !ş ă— Da?— Ma ina cu oxigen...ş— Ah, rahat! r spunse fata, ap sând pe butonul „nici o vânzare", de la ma ina deă ă ş

încasat. S nuă -mi spui c dr cia aia împu ită ă ţ ă s-a stricat iar! Uite- i sfertul de dolar! încearcţ ă la pr v lia din Tremont, acolo au trei.ă ă

Opusul cuptoarelor

Ceramic alb , email alb, o el inoxidabil... Aici se vorbe te în oapt , ca întră ă ţ ş ş ă -o biseric . Dar asta se întâmpla din cauza ecoului produs de pere ii tari, de podeaua tare, deă ţ tavanul tare, nu din respect pentru ce se ascundea în spatele u ilor dreptş unghiulare, a ezateş una deasupra celeilalte, de la nivelul gleznei pân la în l imea capului unui b rbat înalt,ă ă ţ ă în irate una lâng alta cât vedeai cu ochii. Ca un ir nesfâr it de cuptoare, cu excep iaş ă ş ş ţ faptului c acestea nu înc lzeau, ci înghe au.ă ă ţ

B rbatul ce mergea în fa a ei era i el în alb – bluz , pană ţ ş ă taloni, masc chirurgical ceă ă -i

atârna pe b rbie, o bonet urât , strâns în jurul p rului. Chiar i galo ii din plastic erau albi.ă ă ă ă ă ş ş În afar de cea adus de ea, castaniu închis, acolo se afla doar o singur alt culoare în afară ă ă ă ă de alb.

Ro u sângeriu.şUn b rbat mergând pe celalalt coridor, împingând deă -a lungul troleelor un c rucioră

înc rcat cu containere din hârtie cerat (albe) etichetate (cu ro u), pentru a fi duse laă ă ş laboratoarele morgii. În timp ce acesta îl saluta pe înso itorul ei, Peg Mankiewicz citi câtevaţ etichete: 108562 SPLINA SUSP. TIFOS, 108563 FICAT VERIFIC SCHIMB.Ă DEGENER., 108565 TEST MARSH.

— Ce-i un test Marsh? întreb ea.ă— Verific prezen a arsenicului, r spunse doctorul Stanway, aplecânduă ţ ă -se în timp de

trecea pe sub trolee i continuânduş - i drumul deş -a lungul irului de dulapuri cu cadavre.şUn b rbat palid, de parc mediul ar fi stors orice culoare din el. Obrajii aveau forma iă ă ş

textura containerelor pentru organe, p rul ce se vedea de sub bonet era deă ă -un blond cenu iu, ochii aveau albastrul diluat al apei pu in adânci. Peg îl g sise mai suportabil decâtş ţ ă restul lucr torilor de la morg . Îi lipseau emo iile – sau era homosexual – i nă ă ţ ş -o chinuia cu propuneri obraznice, cum f ceau majoritatea colegilor lui. Rahat! Poate ar trebui s fac oă ă baie cu vitriol!

Era minunat : zvelt , cinci picioare i ase inci, cu piele m t soas , ochi negri imen i,ă ă ş ş ă ă ă ş gura mai zemoas ca piersicile. Mai ales decât piersicile moderne. O ura, pentru c dină ă cauza ei urma s fie ve nic vânat de b rba ii ce colectau scalpuri pubiene. Nă ş ă ă ţ -o ajuta cu nimic c venise la morg . Mai degrab o provocare pentru b rba i, îi a â a pe indivizi. F ră ă ă ă ţ ţ ţ ă ă machiaj, parfum sau bijuterii, într-o hain deliberat neavantajoas , cafeă ă nie, i bantofi bej, seş sim ea ca un borcan cu miere înconjurat de mu te zgomotoase.ţ ş

Gata s se despice, de atâta zâmbit.ă

Pentru a- i distrage aten ia, întreb :ş ţ ă— O crim ?ă— Nu, un proces al cuiva din Orange City. Acuz un proă duc tor de fructe c folose teă ă ş

spray ilegal. Gata, am ajuns, zise el, uitându-se la u ile numerotate.şDar nu deschise imediat.— tii, nuŞ -i prea frumos, zise el, dup o pauz . Ma ina iă ă ş -a împr tiat creierii în toateăş

p r ile.ă ţPeg î i înfund mâinile în buzunarele hainei, s nu se vad cş ă ă ă ă-i albiser încheieturile.ă

Poate era doar un ho ceţ -i furase actele de identitate...— Dă-i drumul, spuse ea.Nu era nici un ho ...ţ

Întreaga parte dreapt a capului brunet era – ă moale. Pleoapa de jos fusese sfâ iat iş ăş pus la loc neglijent, încât se vedea partea inferioar a globului ocular. O julitur plin deă ă ă ă sânge pornea de la gur în jos, pân sub b rbie. Iar cre tetulă ă ă ş fusese atât de zdrobit, încât puseser un fel de sac din plastic în jurul lui, să ă-l tin la un loc...ă

Dar, f r îndoial , era Decimus.ă ă ă— Ei? întreb Stanway, în cele din urm .ă ă— Da, pune-l la loc.B rbatul se supuse, apoi se întoarse să -o conduc spre u .ă şă— Cum ai aflat? i deŞ ce-i individul atât de important?— Oh... Ne-au sunat la ziar. oferii de pe ambulan . Le pl tim ceva, s neŞ ţă ă ă

informeze...Imaginea ce plutea în fa a ei ca un balon oribil, legat cu o sfoar : figura zdrobit .ţ ă ă

Lupt din greu împotriva gre ii.ă ţ— El este – era – unul dintre oamenii importan i ai lui Austin Train.ţStanway întoarse iute capul spre ea.— Nu-i de mirare c teă -a interesat! Un personaj local? Am auzit c traini ii au activată ţ

puternic azi...— Nu, din Colorado. Conduce – conducea – o tab r de lângă ă ă Denver.Ajunser la cap tul coridorului dintre anticuptoare. Stanway îi deschise u a, s iasă ă ş ă ă

înaintea lui, cu polite ea cuvenit sexului ei, pe care Peg o detesta de obicei, dar pe care oţ ă accepta de la acest b rbat, datorit rela iilor de gazdă ă ţ ă-oaspete. Stanway o privi atent, pentru prima oar de când sosise.ă

— Nu vrei...Un interlocutor nepriceput, Stanway sta, cel pu in în rela iile cu femeile...ă ţ ţ— Nu vrei s stai jos? E ti cam verde la fa ...ă ş ţă— Nu, mul umesc.ţR spunsese cu voce prea puternic . Peg nu suporta s arate vreun semn de sl biciune,ă ă ă ă

de team s nu fie interpretat ca „feminin". Dup o secund , se potoli. Dintre to i b rba ii peă ă ă ă ţ ă ţ care-i cuno tea, pe acesta îl b nuia cel mai pu in c ar dori s exploateze sl biciunile g rziiş ă ţ ă ă ă ă ei.

— tii, recunoscŞ u ea, l-am cunoscut.— Aha, f cu el, satisf cut. Un prieten apropiat?ă ăSe aflau pe alt coridor, pardosit cu un produs moale, elastic, verde, i cu pere iiş ţ

tapeta i cu fâ ii din muzak. O fat ie i pe o u pe care se afla o inscrip ie cu litere aurite,ţ ş ă ş şă ţ purtând o tav cu ce ti de cafea. Peg mirosi aburul înmiresmat.ă ş

— Da... Poli ia a trimis pe cineva sţ ă-l verifice?— Înc nu. Am auzit c nă ă -are oameni disponibili. Presupun c din cauzaă

demonstra iei.ţ— I-au luat lucrurile din ma in ?ş ă— Cred c da. Nă -avem nici m car cartea lui de identitate. Doar formularul completată

la locul accidentului.Având de-a face doar Dumnezeu tie cu câte cadavre pe zi; Stanway nu ar ta unş ă

interes deosebit.— Din ce-am citit, cred c poli ia se ocup . Presupun c fusese drogat, dac a f cută ţ ă ă ă ă

asemenea lucruri... i dacŞ ă-i unul dintre oamenii importan i ai lui Train, vor ap rea i colegiiţ ă ş lui, nu?

Nu ajunseser înc la u a exterioar , dar Peg se gr bi să ă ş ă ă ă- i pun masca de gaze.ş ăAcoperind cât mai mult din figura ce-o tr da.ă

A avut mult de mers pân la locul în careă - i l sase ma ina. Un Hailey, bineîn eles, dinş ă ş ţ principiu. Vederea îi era atât de împ ienjenit , când ajunse la ea – nu numai din cauzaă ă aerului ce-i provoca usturime la ochi — încât trebui s încerce de dou ori s vâre cheia înă ă ă broasca exterioar . Când reu i, în cele din urm , era atât de ame it , că ş ă ţ ă ă- i rupse o unghieş deschizând u a.ş

Î i vârî degetul în gur i, în loc s sug bucata sfâ iat , o rupse. Degetul sânger .ş ăş ă ă ş ă ăDar durerea o ancor de realitate. Calmânduă -se, înf ur în jurul r nii un bandaj luatăş ă ă

din cutia din bord, gândindu-se s anun e reportajul. Era un reportaj. Putea fi acceptat deă ţ serviciul de tiri de la televiziune, ca i la ziar. Ucis pe autostrad : Decimus Jones, în vârstş ş ă ă de treizeci de ani, arestat de dou ori pentru droguri i o dat pentru atac, uns cu toateă ş ă alifiile, cum nu te-ai fi a teptat de la un tân r negru. Dar brusc schimbat (se zice) deş ă preceptele lui Austin Train, pe când avea dou zeci i ase de ani, devenind conduc torulă ş ş ă opera iunilor trainite ce aveau loc în Colorado... f r s accepte numele „trainit", a aţ ă ă ă ş cum nu-l accepta nici Austin. Austin spunea c termenul potrivit era „commie", de laă „comesean", ceea ce însemna c tu i câinele t u, puricele de pe spatele câinelui, vaca iă ş ă ş calul, iepurele, popând ul, nematoda, parameciul i spirocheta vor sta la aceea i mas , până ş ş ă ă la urm . Dar acesta fusese doar un argument de discu ie, când se s turase de oamenii careă ţ ă ipau la el cţ ă-i tr d tor.ă ă

Va trebui s se asigure c Decimus se va întoarce imediat în biosfer . Uitase să ă ă ă men ioneze asta. S se întoarc ? Presupun c a trecut solicitarea în testament Dac vor ineţ ă ă ă ă ţ seama de testamentul unui negru...

Cineva ar trebui să-l anun e pe Austin. Ar fi groaznic s afle tirea din ziare sau de laţ ă ş TV...

Eu?

Oh, rahat! Da. Am fost prima care aflat. A a c trebuie sş ă -o fac eu.

Mintea îi deveni brusc un haos de imagini amestecate, de parc trei persoane iă -ar fi luat simultan capul în st pânire. Stanway rostise, din întâmplare, exact întrebarea la care seă sim ea obligat s r spund cinstit: „Un prieten apropiat?"ţ ă ă ă ă

Apropiat? Mai mult decât atât. De ce? Pentru c era negru, cu o c snicie fericit iă ă ăş neinteresat de exotismul fetelor albe? (Cine o să-i spun Zenei i copiilor?) Probabil c da,ă ş ă în parte. Important fusese c Decimus Jones, s n tos, b rbat i heterosexual, o tratase peă ă ă ă ş delicioasa i tentanta Peg Mankiewicz ca pe un prieten.ş

Mai bine să-i spun Austin Zenei. Eu ă nu pot. i Cr ciun fericit tuturor.Ş ă

Dup asta, confuzia deveni total . Putea prevedea eveniă ă mentele ce decurgeau din acea moarte, ca i cum leş -ar fi citit într-un glob de sticl . Toat lumea va repeta, automat, vorbeleă ă lui Stanway: „S sar a a din ma in ! Era drogat – sau nebun!"ă ă ş ş ă

Iar ea îl cuno tea ca fiind s n tos, drogurile apar ineau treş ă ă ţ cutului s u îndep rtat. Deciă ă nu f cuse ceva de bun voie. Cineva îi strecurase o capsul cu ceva tare. i nu g sea decâtă ă ă Ş ă un motiv pentru o asemenea ac iune: sţ ă-l discrediteze cu orice pre .ţ

Î i d du brusc seama c se uitase, f r s vad , la dovada trecerii traini ilor prinş ă ă ă ă ă ă ţ parcare, un craniu cu oase încruci ate pe u a unei ma ini ce sta iona în apropiere.ş ş ş ţ Automobilul ei r m sese, normal, nemâzg lit.ă ă ă

Da. Totul fusese f cut pentru aă -l discredita pe Decimus. A a trebuie s se fi petrecutş ă lucrurile. Indivizii stereotipi, interschimbabili, din plastic, cu semnul dolarului în ochi, nu puteau îndura s împart planeta lor pe jum tate distrus cu cineva care încerca s ias dină ă ă ă ă ă f ga ul ordinii. Un pârlit de avocat negru trebuia s moar întră ş ă ă -un accident de strad sau, iă ş mai bine, în pu c rie. Faptul c un om ca el putea fi iubit i respecş ă ă ş tat, ca un medic sau un preot, atât de albi cât i de negri, le întorcea stomacul pe dos.ş

Întorcea stomacul pe dos. Oh, Doamne! Scotoci în po et dup o pilul pe care ar fiş ă ă ă trebuit s-o ia cu ore în urm . Se sili să -o înghit f r ap , de i era destul de mare.ă ă ă ă ş

Dup cum proceda de obicei.ă

În cele din urm , decise c devenise sentimental i r suci cheia în contact. R m seseă ă ăş ă ă ă destul abur înmagazinat, din timpul c l toriei pân aici, iar ma ina porni imediat, în t cere.ăă ă ş ă

i curat. F r s produc acizi, doar un pic de CO, nimic mai grav decât bioxid deŞ ă ă ă ă carbon i ap . Slav (dac ascult Cineva) celor ce trudesc s ne salveze de consecin eleş ă ă ă ă ă ţ de tept ciunii noastre nebune ti.ş ă ş

La ie irea din parcare ar fi trebuit sş -o ia la dreapta, dac să -ar fi dus la birou. În loc de asta, coti la stânga. Probabil c nu existau în toat ara mai mult deă ăţ -o sut de persoaneă capabile să-l g sesc pe Austin Train, când doreau. Dac redactorulă ă ă - ef ar fi tiut c printreş ş ă ace tia se afla i unul dintre reporterii lui,ş ş care nu folosise niciodat informa ia în scopuriă ţ profesionale, ar fi alergat dup ea cu o pu c .ă ş ă

Sufletul ce sângereaz înseamn o durere p trunz toareă ă ă ă

...veteran al campaniilor din Indochina i Filipine, a devenit unul dintre mul ii fo tiş ţ ş ofi eri distin i care sţ ş -au al turat plaă nului de adopt ri Dubluă - V, luând în familia sa o fată orfan , de opt ani, cu cicatrici grave, datorate arsurilor cu napalm. Comentând această ă decizie, generalul a spus, cit m, eu nu am purtat r zboi împotriva copiilor, ci împotrivaă ă celor care doreau distrugerea modului nostru de a tr i. Sfâr itul citatului. Întrebat înă ş privin a reac iilor sale fa de cre terea activit ilor Dubluţ ţ ţă ş ăţ -V, înainte de a p r si Casaă ă Alb pentru principalul angajament al zilei, un dejun organizat de fo ti membri ai clubuluiă ş sprijinitorilor lui oficiali, unde urmeaz s in un discurs important despre politicaă ă ţ ă extern , Prexy a spus, cit m, presupun c dac nă ă ă ă -or s reu easc s d r me u aă ş ă ă ă ă ş

principal , se vor furi a pe cea din spate. Sfâr itul citatului. Ancheta Congresului privindă ş ş luarea de mit de c tre func ionarii Comisiei pentru Utilizarea Teritoriului Federal...ă ă ţ

Izvoarele necazurilor

„Te-goosey-goosey-galpa..."Ploaia uroia atât de puternic, încât terg toarele de parbriz ale Land Roverului abiaş ş ă

f ceau fa , iar drumul era teribil. Cu toat trac iunea pe patru ro i, alunecau i derapauă ţă ă ţ ţ ş continuu, iar din când în când d deau în câte o groap , ceă ă -l f cea pe Leonard Ross să ă morm ie:ă

— Doboară-l i scalpeazş ă-l!Cântecul doctorului Williams abia se auzea în mugetul motorului i în boc nitul ploii,ş ă

dar putea, totu i, sş ă- i dea seama c melodia apar inea unui cântec de copii: Goosey Gander.ş ă ţ— Sus! Ridică- i curul!ţAlt groap . Leonard privi, din reflex, s vad dac echipaă ă ă ă ă mentul lui era în regul ,ă

dorindu- i s nu fie. Pe scaunul din spate se afla poli istul îns rcinat sş ă ţ ă ă-i escorteze. Acesta avea pielea într-o stare resping toare, iar stomacul lui Leonard era destul de sensibil.ă

— Nimeni n-o să-l ajute! concluzion Williams, triumf tor, i ad ug , dup ceă ă ş ă ă ă - i traseş r suflarea: De cât timp lucrezi la Globe Relief?ă

— Oh..., pentru o clip , Leonard nuă - i d du seama c întreş ă ă barea reprezenta o întrebare. De vreo patru ani.

— i nŞ -ai fost niciodat în partea asta a lumii?ă— Nu.— Afurisit de tipic! morm i el. Sper c iă ăţ -au dat m car toate informa iile...ă ţLeonard d du din cap. Îl inundaser cu mul imi de date, deă ă ţ -i suna capul! Dar ara astaţ

era plin de paradoxuri. Pentru început, când v zuse c numele contactului s u în Guanaguaă ă ă ă era Williams, presupusese că-i vorba de un american. Nu fusese preg tit s întâlneasc ună ă ă britanic maniac, care purta o jachet de tweed Harris pe umezeala asta împu it ,ă ţ ă subtropical . Îns p rea a fi din aceea i categorie cu na iunea a c rei prim capiă ă ă ş ţ ă ă tal , vecheă de 357 ani, fusese schimbat pentru c locuitorii protestaser c guvernatorul avea o amant ,ă ă ă ă ă i a c rei capital curent era atât de neimportant încât nu avusese niciodat cale ferat , iarş ă ă ă ă ă ă

liniile aeriene interna ionale refuzaser sţ ă -o serveasc ...ă— De fiecare dat când cineva încearc s trag în sus ara asta, ceva merge r u, ziseă ă ă ă ţ ă

Williams. Interven ia lui Dumnezeu! Dac staţ ăă -i felul în care El se distreaz , nuă -i de mirare c tupamaro iiă ş 1 ob in atâtea succese! Nu pe aici, bineîn eles, ci în ora e. Uitţ ţ ş ă-te la drumul

sta! Dup standardele locale, e o osea nemaipomenita. E dificil s duci m rfuri la pia ,ă ă ş ă ă ţă majoritatea oamenilor n-au bani s cumpere bunuri manufacturate, nici m car unelte. Cândă ă i când, cineva produce entuziasm în privin a recoltelor pentru export – bumbac, cafea,ş ţ

chestii de felul sta – în locul produc iei pentru subzisten . Treaba merge un timp, apoi,ă ţ ţă brusc, falimenteaz . Truda lor grea se irose te zadarnic. Ca i acum. Vino i prive te!ă ş ş ş ş

Pe nea teptate, îndrept Land Roverş ă -ul spre un loc m rginit de stânci înalte pân laă ă genunchi. Privind prin parbrizul acoperit de ploaie, Leonard î i d du seama c ajunseser ,ş ă ă ă f r să ă ă- i dea seama, la un sat d r p nat, înconjurat pe dou laturi de arbori de cafea, iar peş ă ă ă ă celelalte de porumb i fasole. Ordinea lor sugera agricultori competen i, dar toate plantele seş ţ ve tejiser .ş ă

S rind din ma in , Williams spuse:ă ş ă— Ia- i aparatele!ţ— Ah...— Uite ce-i, ploaia asta afurisit nă -o s se opreasc s ptamâni în ir, a a că ă ă ş ş ă

obi nuie teş ş -te cu ea!F r chef, Leonard î i lu trusa de teren i intr în mocirl . Ochelarii i se umeziră ă ş ă ş ă ă ă

imediat, dar avea vederea prea slab ca să ă-i scoat . Cu apa scurgânduă -i-se pe sub guler, îl urm pe Williams, luânduă -se dup urma trasat de acesta pe p mântul moale.ă ă ă

— Nu conteaz unde te ui i, zise Williams, oprinduă ţ -se în dreptul primilor arbu ti deş cafea. O s g se ti gâng niile peste tot.ă ă ş ă

1 Tupamaro – mi care extremist de st nga ap rut în anii '70, în unele ri din Americaş ă ă ă ă ţă Latină

Ascult tor, Leonard începu s sape în noroi. Spuse, dup o pauz :ă ă ă ă— E ti englez, doctore?ş— Galez, de fapt, r spunse acesta, pe un tonă rece.— Te superi dec te întreb ce teă -a adus aici?— O fat , dac vrei cu adev rat s tii.ă ă ă ăş— Îmi pare r u, nă -am vrut...— S m superi? Nu. Oricum î i spuneam. Era fiica unuia de la ambasada din Londra.ă ă ţ

Foarte frumoas . Eu aveamă dou zeci i patru de ani, ea nou sprezece. Dar rudele ei erauă ş ă catolici din Comayagua, foarte bigote, nu voiau s-o lase s se m rite cu un metodist. A a că ă ş ă au trimis-o acas . Miă -am terminat studiile, economisind ca un nebun s fac rost de baniă pentru a ajunge cu vaporul aici, gândind c o să ă-i pot convinge că-s om serios... Drace, m-aş fi convertit, dac ar fi fost nevoie!ă

Jos, lâng r d cina ve tejit a arbustului de cafea, mi case ceva...ă ă ă ş ă ş— i ce sŞ -a întâmplat?— Am ajuns aici i am descoperit c murise.ş ă— Ce?— Tifos. Aici e endemic. Asta a fost în 1949.Se p rea c nu mai era nimic de spus. Leonard scoase un bulg re de pamânt iă ă ă ş -l

sf r m în mâini. Se ivi o creatur ce se agita, lung de doi inci, nu foarte diferit de o râm ,ă ă ă ă ă ă ă dar de culoare albastră-ro cat , cu un vârf ascu it la un cap t, cu câ iva epi, zb tânduş ă ţ ă ţ ţ ă -se cu mai mult energie decât ar fi f cut vreo râm .ă ă ă

— tii, nŞ -am regretat niciodat c am r mas aici. Trebuia s fie cineva să ă ă ă ă-i ajute pe oamenii tia – nuăş -i de nici un folos s încerci să -o faci de la distan ... Aha, ai g sit una! ziseţă ă el, cu glasul redevenit normal. Ai recunoscut-o? N-am reu it sş ă-i g sesc numele în literaturaă de specialitate. Sigur, n-am prea multe c r i de referin . În spaniol i se zice ă ţ ţă ă sotojuela, dar în partea locului i se spune jigra.

Cu o mân , Leonard extrase o eprubet din trus , l sând pe ea urme de lut, i vârîă ă ă ă ş lighioana în untru. Încerc să ă -o examineze cu lupa, dar ploaia era prea puternic .ă

— Dac a putea să ş -o cercetez la ad post..., morm i el.ă ă— Trebuie s existe în sat un acoperi care s nu fie spart... Vezi ce face planteloră ş ă

insecta?Williams smulse un arbust din p mânt. Planta nu opuse nici o rezisten . R d cina eraă ţă ă ă

spongioas , din cauza g urilor, iar frunzi ul bo it, f r via .ă ă ş ţ ă ă ţă— Atac i porumbul sau fasolea? întreb Leonard.ăş ă— N-am descoperit înc plantele pe care nu le m nânc .ă ă ăÎn groapa l sat de arbustul dezr d cinat, cinci sau ase gâng nii se zb teau s seă ă ă ă ş ă ă ă

ascund .ă— De cit timp fac pagube?— Au f cut întotdeauna pagube, spuse Williams. Dar când au cur at locul, pentru aă ăţ

planta cafea, se g seau în p dure, tr ind sub tuf ri uri. Nă ă ă ă ş -am v zut decât vreo cinci în primiiă zece ani pe care i-am petrecut în Guanagua. Iar acum doi ani i jum tate, bum!ş ă

Leonard se ridic , picioarele fiinduă -i recunosc toare c le scutise de ghemuit.ă ă— Nu-i nici o îndoial că ă-i o urgen , dup cum ai pretins. O s solicit autoriza ie sţă ă ă ţ ă

folosesc insecticide foarte puternice i...ş— De c t ă timp lucrezi pentru Globe Relief?Leonard se uit la el. Brusc, englezul fu cuprins deă -o furie incontrolabil .ă— Cui crezi c apar ine terenul? Suntem pe mo ia unui grangur mare din guvern, careă ţ ş

poate manevra legea cum îi place! Zona asta a fost stropit , sc ldat , ă ă ă saturat ă de insecticide!Din direc ia satului, mergând foarte încet, ap ruse un ir ce se cl tina, alc tuit dinţ ă ş ă ă

b rba i, femei i copii. Mul i copii aveau pântecul umflat, caracteristic pelagrei.ă ţ ş ţ— Idiotul a f cut ă jigra rezistent la DDT, heptaclorat, dieldrin , piretru, la toateă ă

blestem iile! Crezi căţ ă-s atât de prost c nu miă -a trecut prin cap s verific? Oamenii tiaă ăş n-au nevoie de chimicale, au nevoie de mâncare!

Deficit

Petronella Page: Salut, lume!

Auditoriul din studio: Salut!Page: Ei bine, i de data asta, ca întotdeauna, am adus penş tru voi tot felul de oameni

care constituie obiectul tirilor. Printre al ii, sş ţ -o salut m pe Big Mama Prescott, al c reiă ă succes,

„Omul cu pistolul de patruzeci i cinci" reprezint subiectul unei dezbateri aprinseş ă despre subiectul potrivit – sau nepotrivit – pentru cântecele pop. (Râsete în public) Apoi vom discuta cu un grup întreg de fo ti ofi eri care au d ruit multor copii din Asia de sudş ţ ă -est cel mai frumos cadou de Cr ciun, o cas nou i o familie nou . Dar, mai întâi, s ur m bună ă ăş ă ă ă venit cuiva care face progrese într-un domeniu diferit. E un savant i a i auzit de el pentruş ţ c , dac socotelile lui sunt corecte, nu prevede un viitor prea bun acestei na iuni. Profesorulă ă ţ Lucas Quarrey de la Columbia. (Aplauze)

Quarrey: S rb tori fericite — adic salut, tuturor.ă ă ăPage: Lucas, din cauz c lumea nu acord problemelor tiin ifice aten ia ce ar merita,ă ă ă ş ţ ţ

poate ar fi bine s reaminte ti telespectatorilor subiectul care teă ş -a f cut cunoscut în lumeaă tiin ei.ş ţ

Quarrey: Cu pl cere. Iar dac vreunul dintre cei ce ne urm resc nu tie despre ceă ă ă ş -i vorba, va avea aceea i surpriz pe care am avutş ă -o eu, când am v zut prima oar listaă ă imprimat la calculatorul universit ii. Dacă ăţ ă-i întrebi care cred că-i materialul cel mai importat de Statele Unite, oamenii în ir o mul ime de lucruri — fier, aluminiu, cupru,ş ă ţ diferite materii prime pe care nu le mai avem de mult în cantit i industriale.ăţ

Page: i gre esc?Ş şQuarrey: Foarte mult. La fel cum gre esc când sunt întreba i careş ţ -i exportul nostru cel

mai mare.Page: i careŞ -i cel mai important import?Quarrey: Oxigen. Producem doar aizeci la sut din cantiş ă tatea pe care o consum m.ăPage: Iar exportul principal?Quarrey: Gaze toxice.Page: Aha, iat de unde să -a ivit controversa! O mul ime de oameni se întreab cumţ ă

po i g si urma unui asemenea lucru – fumul din New Jersey, dincolo de Atlantic. Mai alesţ ă c nu e ti meteorolog sau specialist în vreme. De fapt, careă ş -i specialitatea ta?

Quarrey: Precipitarea particulelor. Conduc un proiect de cercetare pentru ob inereaţ unor filtre mai compacte i mai eficiente.ş

Page: Pentru ce? Pentru automobile?Quarrey: Da. i pentru autobuze, fabrici... Dar în principal pentru cabinele avioanelor.Ş

Avem o comand de la o firm aviatic important pentru a testa i îmbun t i aerul dină ă ă ă ş ă ăţ cabine la înalt altitudine. Pe rutele cele mai frecventate, aerul e plin de fum de la alteă avioane, pasagerilor li se face grea chiar în zilele calme — ţă mai ales în zilele calme, pentru c dureaz mai mult pân se disperseaz fumul.ă ă ă ă

Page: A a c ai început prin a analiza ceea ce trebuie s filş ă ă trezi, nu?Quarrey: Exact. Am proiectat un aparat care poate fi montat pe aripile avioanelor iş

capteaz elementele contaminante pe ni te pl cu e — am una aici, nu tiu dacă ş ă ţ ş ă telespectatorii pot s-o vad bine... Da? Grozav! Deci, fiecare aparat con ine cincizeci deă ţ pl ci asem n toare, expuse conform unui grafic stabilit astă ă ă fel încât s colecteze gaze înă diferite puncte ale c l toriei. Iar rezultatele sunt reprezentate pe o hart , încât pot urm ri –ăă ă ă a a cum ai spus – fumul fabricilor din New Jersey pe o distan de aproape dou mii deş ţă ă mile.

Page: Mult lume se îndoie te c acest lucru poate fi f cut cu acurate ea pe care oă ş ă ă ţ pretinzi.

Quarrey: A dori ca aceia care sus in a a ceva sş ţ ş ă- i dea osteneala s vad de ceş ă ă -i în stare echipamentul meu.

Page: Oricum, e ceva tulbur tor! Majoritatea oamenilor au impresia c , de la votareaă ă Legilor Mediului, lucrurile se îndreapt spre mai bine...ă

Quarrey: Mi-e team că ă-i doar o iluzie. Pe de o parte, legile n-au destul eficien . Teă ţă po i prevala de amân ri, excep ii, opriri de sentin e... Iar companiile î i vor salva profiturileţ ă ţ ţ ş amenin ate de noile reglement ri folosind orice posibilitate de a le eluda. Pe de alt parte, nuţ ă ă mai suntem atât de aten i ca alt dat . A existat o scurt perioad de îngrijorare, cu câ ivaţ ă ă ă ă ţ ani în urm , când să -au votat Legile Mediului, dup cum aă i amintit, iar de atunci st mă lini ti i, consider nd c situa ia a fost remediata, de i în realitate lucrurile nu stau a a...ş ţ ă ă ţ ş ş

Page: În eleg... i ce dore ti s transmi i celor ce sus in c , publicând concluziile, nţ Ş ş ă ţ ţ ă -ai ac ionat conform intereselor arii?ţ ţ

Quarrey: Nu- i sluje ti ara ascunzând faptele nepl cute sub covor. Nu suntem chiarţ ş ţ ă cea mai simpatizat na iune din lume i cred că ţ ş ă-i timpul s oprim orice poate s ne fac iă ă ăş mai pu in simpatiza i.ţ ţ

Page: Cred c e ceva adev r în ceă ă -ai spus. Mul umesc penţ tru c-ai venit i neş -ai vorbit, Lucas. Acum, dup o pauz publicitar ...ă ă ă

Cu toate că-i milos,unui b trân îi plac al murileă ă

— Cred c urm toarea analogie va fi cu brânza, spuse domnul Bamberley.ă ăPentru a ar ta c era atent, Hugh Pettingill d du din cap. Avea dou zeci de ani, p ră ă ă ă ă

negru, ochi c prui, o expresie permanent moroc noas — gur strâns , ochi apropia i, frunteă ă ă ă ă ţ prematur l rgit . Aceast expresie îi r m sese întip rit în perioada anilor grei, deă ă ă ă ă ă ă la'paisprezece la nou sprezece ani. De fapt, acesta era primul dintre mul i ani buni careă ţ -l a teptau, i avea mintea destul de deschis pentru a fi convins de asta.ş ş ă

Începuser printră -o discu ie privind viitorul s u. În acest timp, spusese ceva despreţ ă faptul c rile bogat industrializate ruinau planeta, c era decis s năţă ă ă -aib deă -a face cu comer ul, tehnologia sau for ele armate, pentru care domnul Bamberley p stra o admira ieţ ţ ă ţ arhaic . Ca urmare, declan ase instrucă ş iunile, prea ferm formulate pentru a fi considerateţ invita ie, de a merge întrţ -o vizit prin uzina hidroponic , pentru a descoperi cum poate fiă ă aplicat tehnologia în mod constructiv.ă

— Nu v d de ce s nu îmbun t im natura! chicotise domă ă ăăţ nul Bamberley.Hugh tr sese spuza pe turta lui:ă— Ce-ar trebui s se întâmple, ca s vezi?ă ăDolofan, dar musculos, domnul Bamberley p ea deăş -a lungul aleii de o el de peţ

podeaua fabricii, cu bra ele îndreptate spre sting sau dreapta, în timp ce indica diferiteţ ă platforme pe care maniocul, cultivat în mod hidroponic, cre tea pân ajungea produsul final,ş ă „Nutripon". Se sim ea un miros vag în domul uria , semitransparent, de parc o brut ria ar fiţ ş ă ă fost cucerit de muncitori petroli ti.ă ş

Într-un fel, compara ia era corect . Averea lui Bamberley fusese f cut în afaceri cuţ ă ă ă petrol, de i acest lucru se întâmplase în urm cu dou genera ii, i nici domnul Bamberleyş ă ă ţ ş (al c rui nume de botez era Jacob, dar prefera s i se spun Jack), nici fratele lui mai mic,ă ă ă Roland, nu c lcaser vreodat în noroiul vreunei sonde. Averea crescuse de mult spreă ă ă punctul în care putea nu numai s se între in singur , ci i s reziste unei fisiă ţ ă ă ş ă uni, ca o ameob . Partea lui Roland îi apar inea efectiv acestuia i era destinat s revin unicului s uă ţ ş ă ă ă ă fiu, Hector (pe care Hugh îl considera, în urma singurei lor întâlniri, un snob r sf at — dară ăţ asta nu era vina lui, pentru c avea doar cincisprezece ani, ci a tat lui s u). Jacob î iă ă ă ş investise partea de avere în Bamberley Trust Corporation, cu dou zeci de ani în urm , iar deă ă atunci aceasta se înmul ise, ca un cancer.ţ

Hugh n-avea idee cât de mul i oameni erau implica i în folosirea fondurilor trustului,ţ ţ pentru c nu fusese niciodat în birourile din New York, unde se aflau cadrele de conducere,ă ă dar î i imagina un grup nedefinit, de câteva sute de persoane, care pliveau, s pau, udau...ş ă Imaginea horticol îi ap ruse în minte imediat, din cauz c tat l lui adoptiv transformaseă ă ă ă ă fostul ranch din Colorado al familiei într-una din cele mai frumoase gr dini botanice dină ar . Dar abia acum î i d duse seama c averea trustului era atât de mare, încât Jacobţ ă ş ă ă

Bamberley putea conduce cea mai mare uzin hidroponic din lume, folosindă ă -o ca întreprindere caritabil . Având ase sute de angaja i, vindea produsele la pre de produc ie,ă ş ţ ţ ţ uneori sub acesta, iar orice fabrica se expedia pretutindeni.

St pânul Generos. Oricum, o cale mai buna de a folosi banii mo teni i decât cea aleasă ş ţ ă de Roland, care se bucura de ei, împreun cu fiul lui, f r a fi obligat s înfrunte vreodată ă ă ă ă aspra lume real ...ă

— Brânz , spuse din nou domnul Bamberley.ăSe uitau la un num r de bazine perfect rotunde, în care ceva, sem nând, de la distan ,ă ă ţă

cu spaghetele, era înmuiat într-un lichid limpede, ce fierbea. Un b rbat cu masc i salopetă ăş ă sterilizat lua probe din bazin, folosinduă -se de o pr jin lung .ă ă ă

— Face i vreun tratament chimic aici? se aventur Hugh.ţ ăSpera s nu se plimbe prea mult, avusese diaree în diminea a aceea, iar stomacul îiă ţ

colc ia din nou.ă— Corec ii minore, r spunse domnul Bamberley, cu ochii str lucitori. „Chimic" e unţ ă ă

cuvânt plin de asocia ii eronate. Maniocul se folose te greu, pentru c tuberculii lui con inţ ş ă ţ anumite componente foarte otr vitoare. Nuă -i nimic extraordinar ca o plant s aib uneleă ă ă p r i bune de mâncat, iar altele d un toare. Probabil c po i g si i alte exemple...ă ţ ă ă ă ţ ă ş

Hugh î i st pâni un oftat. Nu putuser vorbi niciodat deschis, fiind prea con tient deş ă ă ă ş obliga iile pe care le avea fa de Jack (orfan la paisprezece ani, în urma unei insurec iiţ ţă ţ urbane, ad postit întră -un c min pentru adolescen i, luat, aparent la întâmplare, pentru a fiă ţ ad ugat familiei în cre tere a acestui b rbat dolofan, zâmbitor, ce adoptase opt fii), însă ş ă ă existau momente în care g sea enervant maniera lui de a vorbi. Manierismul unui profesoră ă slab, care descoperise poanta de a-i face pe copii s g seasc singuri r spunsul, nu i tehnicaă ă ă ă ş de a-i face s doreasc s pun întreb ri potrivite.ă ă ă ă ă

R spunse, plictisit:ă— Tulpinile de cartofi...— Foarte bine, îl b tu pe um r domnul Bamberley i ar t , înc o dat , podeauaă ă ş ă ă ă ă

fabricii.— inând seama de complexitatea tratamentului necesar pentru ca tuberculii deŢ

manioc s devin un produs comestibil...ă ăOf, rahat! începuse iar o lec ie plicticoas !ţ ă— ... i imposibilitatea descoperirii sale din întâmplare, mi sş -a p rut întotdeauna că ă-i o

dovad clar a interven iei divine în treburile omenirii, declama domnul Bamberley. Aiciă ă ţ nu-i vorba de ceva banal, ca oxidul oxalic, ci de cea mai ucig toare otrav , cianura deă ă potasiu! Dar, de secole, oamenii au folosit maniocul ca hran sigur , au supravie uit i să ă ţ ş -au dezvoltat! Nu-i minunat s vezi lucrurile astfel?ă

Poate... Numai c eu ă nu v d lucrurile astfel. Îmi imaginez oameni dispera i,ă ţ zb tânduă -se la marginea înfomet rii, încercând orice puteau, în speran a c urm toareaă ţ ă ă persoan care se va hr ni cu planta aceea ciudat nu va pica mort.ă ă ă

— Cafeaua reprezint un alt caz. Cine să -ar fi gândit, f r s i se spun , s usuceă ă ă ă ă boabele, s le pr jeasc , s le cur e, s le macine i ă ă ă ă ăţ ă ş apoi s le fiarb în ap ?ă ă ă

Vocea domnului Bamberley se în l a spre nivelul predicii. Apoi, brusc, reveni laă ţ nivelul obi nuit.ş

— A numi a a ceva „un proces chimic" e o gre eal . În realiş ş ă tate, g tim mâncarea.ă Exist îns un inconvenient în transforă ă marea maniocului în produs de baz . i lă Ţ -am men ionat?ţ

— Lipsa de proteine, spuse Hugh, gândindu-se la el însu i ca la o juc rieş ă întreabă- iş -r spunde, din acelea d ruite copiilor i la care se aprinde o lumini str lucitoareă ă ş ţă ă când se apas pe butonul corect.ă

— Corect! radie domnul Bamberley. De aceea compar treaba noastr cu f cutulă ă brinzei... Iat , zise el, deschizând u a c tre sec ia urm toare a fabricii, o camer uria ,ă ş ă ţ ă ă şă puternic luminat , în care un p ienjeni de suporturi din metal sus ineau l mpi cuă ă ş ţ ă ultraviolete, aici dezvolt m proteinele con inute în amestec. Cu substan e complet naturale:ă ţ ţ drojdii i ciuperci cu înalt valoare nutritiv . Dac totul merge bine, transform m opt la sutş ă ă ă ă ă din manioc în proteine. Îns chiar i ase la sut , procenă ş ş ă tul minim, reprezint o cre tereă ş considerabil .ă

Mergând în timp ce vorbea, c tre alt sec ie, în care proă ă ţ dusul final era str ns înă ghemuri uria e pe instala iile de uscare, apoi tocat în buc i de m rimea unui deget.ş ţ ăţ ă

— Să- i spun ceva extraordinar! Maniocul este o planta tropiţ cal , bineîn eles. Însă ţ ă cre te mai bine aici decât în a a zisele condi ii „naturale". tii de ce?ş ş ţ Ş

Hugh scutur din cap.ă— Pentru c ob inem majoritatea rezervelor de ap din z pad topit . Aceasta con ineă ţ ă ă ă ă ţ

mai pu in hidrogen greu – deuteriu. O mul ime de plante nuţ ţ -l suport .ăAjunseser în sec ia de ambalare, în care b rba i i femei, cu m ti i combinezoane,ă ţ ă ţ ş ăş ş

aranjau cantit i gata cânt rite în cutii de carton c ptu ite cu polietilen , apoi înc rcau cutiileăţ ă ă ş ă ă în camioane. Mul i dintre ei f ceau semne, v zânduţ ă ă -l pe domnul Bamberley. Acesta rinji cu

gura pân la urechi, în timp ce le r spundea.ă ă

Oh, Doamne! El e tat l meu, nu altul! Nuă -i un pater fami-lias vesel, înalt i frumos, cuş piele alb i barb lung , c runt . Individul a pl tit hainele pe care le port, colegiul pe careăş ă ă ă ă ă -l urmez, ma ina pe care o conduc – chiar dacş ă-i una lent , elecă tric . A a că ş ă-mi place de el. Daca nu- i plac oamenii care sunt buniţ cu tine...

Dar face ca totul s fie atât de dificil! Ai mereu impresia c nuă ă -i ceva în regul . Cumă ar fi faptul că- i ofer tot sprijinul societ ii Earth Community Chest, c furnizeaz hranş ă ăţ ă ă ă ieftin societ ii Globe Relief i c , din cei opt fii adopta iă ăţ ş ă ţ , nici unul nu-i vietnamez olog...

G unos. staă Ă -i cuvântul. G unos...ă

Dar nu era momentul s înceap o ceart . Alt întrebare,ă ă ă ă— Unde sunt duse l zile umplute acum?ă— Cred c în Noshri, spuse domnul Bamberley. Programul de ajutor de dup r zboi.ă ă ă

S verific m...ă ăStrig o negres , care înscria destina ia pe cutiile goale. Aceasta ridic una, pe careă ă ţ ă

abia o terminase, ca s poat fi citit de pe culoar.ă ă ă— Nu în Africa! exclam surprins domnul Bamberley. Oamenii au f cut o mul ime deă ă ţ

ore suplimentare – o s aflu cine i o să ş ă-i r spl tesc. Au început deja noul contract cu Globeă ă Relief.

— Pentru cine?— Un sat din Honduras, în care culturile de cafea au fost distruse.

Spa iul pentru acest textţa fost donat de editur ,ăca un serviciu adus comunit iiăţ

Acolo unde un copil plânge — sau e prea sl bit pentru a plânge... Acolo unde o mamă ă jele te — dup cel ce nu va mai plânge...ş ă

Acolo unde molima, foametea i pr p dul r zboiului sş ă ă ă -au dovedit mai grele decât poate îndura o fiin uman ...ţă ă

NOI ADUCEM SPERANŢĂDar nu putem s-o facem f r ajutorul t u. Gânde teă ă ă ş - te la noi.Aminte teş - i de noi în testamentul t u. D ruie te cu geneţ ă ă ş rozitate celei mai mari

organiza ii umanitare din lume: GLOBE RELIEF*ţ

*Toate dona iile sunt scutite de taxe.ţ

Din sector în sector

Imprimate cu aur pe pl cile din piele verde ale podelei – imita ie, bineîn eles —ă ţ ţ semnele zodiacului se aflau i pe pere ii sufrageriei executivului. Aerul era plin de zgomotulş ţ vocilor i de clinchetul cuburilor de ghea . A teptând s fie atacat când va ap rea iş ţă ş ă ă ă ş pre edintele companiei (promisese s se iveasc exact la ora unu), o mas înc rcat cuş ă ă ă ă ă mânc ruri scumpe: ou fierte, cu coaja intact , s se vad c era cafenie, risipite laă ă ă ă ă ă întâmplare, bogate în carotin ; l ptuci ale c ror frunzeă ă ă exterioare fuseser roase de melci;ă mere i pere purtând urme de viermi, ca ni te cicatrice ale unor duelgii (în acest caz, natuş ş -rale, de i se tia c , de obicei, cultivatorii de fructe le falsificau cu ajutorul unor sârmeş ş ă înro ite, în zonele în care insectele disp ruser de mult); unci întregi, f r gr sime, mândreş ă ă ş ă ă ă de lipsa lor de antibiotice i sulfat de cupru; pui pipernici i; pâine grosolan , ca gresia,ş ţ ă neagr ca noroiul, împodobit cu boabe de grâu...ă ă

— Hm! Arat de parc ar fi cump rat cineva filiala local a lui Puritan! spă ă ă ă use o voce la urechea lui Chalmers, iar acesta fu încântat.

Se mi ca din sector în sector, m surând cu precizie câte trei minute" la fiecare oprire.ş ă

Fecioar : nu era prezent nici o femeie, cu excep ia lui Felice, cu care avea o leg tur , i aă ă ţ ă ă ş dou fete ce serveau la bar. În încercarea de a p stra imaginea progresist , Angel Cityă ă ă numise femei ca manageri, dar din primele dou una se m ritase i demisionase, iar cealaltă ă ş ă suferise o depresiune nervoas . Uneori se întreba dac Felice se culcase cu el în speran a deă ă ţ a urca spre stâlpul totemic al corpora iei.ţ

Oricum, politica fusese schimbat .ă

Balan : „Acum m ocup de îmbun t irea p mântului i de construc ii de instala ii deţă ă ăăţ ă ş ţ ţ udare. Sunt industriile în cre tere ale anilor optzeci. Î i vezi investi iile dublâş ţ ţ ndu-se peste noapte."

Scorpion: „ obolani? Nu, avem un terrier i un motan. Îi inem fl mânzi. DarŞ ş ţ ă furnicile! Am cheltuit dou mii s izolez buc t ria i continu s p trund ! A a c neă ă ăă ş ă ă ă ă ş ă -am întors la vechile metode. Dac ai nevoie, am o surs discret de apă ă ă rovizionare..."

S get tor: „Da, i am stabilit un ă ă ş modus vivendi cu sindicatul2. Sigur, interesul lui e legat de Puritan. E foarte puternic în jurul bazei noastre. Oricine încearc s aib preten iiă ă ă ţ nepotrivite cap t imediat o ripost dur ."ăă ă ă

Nimeni la Capricorn.V rs tor: „F r ghea , mul umesc. Am spus F R GHEA ! Nu în elegi englezaă ă ă ă ţă ţ Ă Ă ŢĂ ţ

obi nuit ? Dispozi ia medicuş ă ţ lui. S nu m ating de nimic, cu excep ia apei minerale la cutie.ă ă ţ Pierd o mul ime din timpul de lucru din cauza tulbur rilor digestive..."ţ ă

Pe ti: „De ce nu acceptam propunerile de via condi ionat instalând un purificator deş ţă ţ ă ap aprobat în casa individului, a a cum am insistat să ş ă-i instal m un purificator aprobat înă ma in ? Am sunat la câteva firme mari i sş ă ş -au ar tat dispuse s coopeă ă reze."

Nimeni la Berbec.

Taur: „Dac ne vom extinde în statele cu vite, trebuie s avem documenta ii serioaseă ă ţ privind inciden a natural a deform rilor la na terea animalelor domestice. Am reu it sţ ă ă ş ş ă-i reduc preten iile, f g duind s finan m o cresc torie de cai, dar i a a am ajuns la cinci mii,ţ ă ă ă ţă ă ş ş iar el insista c iapa care murise la f tare valora de dou ori pe atât. A trebuit s insist multă ă ă ă asupra costurilor procesului, ca s accepte în elegerea."ă ţ

Gemeni: „Am avut o mul ime de cereri pentru asigur ri împotriva foetu ilorţ ă ş strangula i. M tot întreb dac nuţ ă ă -i ceva în spatele acestei spaime. Poate vreo scurgere de la vreun laborator de cercet ri..."ă

Nimeni la Cancer... bineîn eles.ţ

Leu: „Da, motivul pentru care am întârziat... individul la nebun..."ă

Chalmers î i morm i simpatia auzinduş ă -l pe Philip i schimb imediat vorba, spre unş ă subiect mai pu in deprimant.ţ

— Voi merge cu Tania în Colorado, în vacan ... S schiem.ţă ă— Aha! Unde v duce i? În Aspen?ă ţ— Oh, Aspen e plin de oameni care au citit despre el în Playboy. Nu, la baza noastr ,ă

Towerhill!— Nu-mi vine s cred! S m suni! Poate te opre ti la noi, la mas ...ă ă ă ş ăAsudând u or, din cauza referirii la ş Playboy...Încheierea peregrin rii meticulos cronometrate a lui Chalmers îl aduse doar la oă

întindere de bra de Grey, la unu f r cinci.ţ ă ă— Omul din Denver, zise Grey. Philip Mason!

2 Syndicate – termen folosit pentru asocia ii criminale, spre deosebire de ţ trade union, asoca iile muncitore tiţ ş

— Ce-i cu el?Anticipând ce urma, se bucur c putea oferi un r spuns defensiv, impenetrabil.ă ă ă

Chalmers mizase pe omul acesta. Conducerea votase cu trei la doi, iar votul lui fusese favorabil.

— Ceva nu-i în regul . Nuă -i el însu i, ast zi...ş ă— Nu e. A v zut un om ucis chiar lâng el, în diminea a asta.ă ă ţ

iŞ -i povesti totul.Grey se potoli un pic. Chalmers a tept , u or nesigur. Îl tulbura sş ă ş ă-l priveasc pe omulă

acela gândind. Avea impresia c lumea r suna de zgomotul ro ilor din ate ce se învârteau.ă ă ţ ţ— Cineva ar trebui s fie cu ochii pe el, spuse, în cele din urm , Grey.ă ă— Dar e unul dintre oamenii no tri cei mai buni! protest Chalmers, sim induş ă ţ -se

afectat personal. Aproape a dublat afacerile biroului din Denver. A fost primul care iş -a dat seama de noua dezvoltare a Towerhill-ului i neş -a introdus în problem , încât acumă acoperim trei sferturi din ora . Pe de alt parte, ideea lui de a trimite formularele deş ă propuneri pentru asigur ri de r niri pe termen scurt, împreun cu confirmarea rezerv rii laă ă ă ă hoteluri, a adus un profit de o mie la sut !ă

— Nu m refer la asta, zise Grey. Vreau s tiu de ceă ăş -a venit cu ma ina în Losş Angeles ast zi. E distan mare din Denver pân aici. M a teptam s vin cu avionul...ă ţă ă ă ş ă ă

U a se deschise, l sând s intre pre edintele companiei. Ascuns în spatele lui,ş ă ă ş Chalmers se întreba – nu pentru prima oar – ce să -ar întâmpla dac ar îndr zni să ă ă-i spun luiă Grey „Mike", prescurtare de la „Mycroft", fratele mai mare al lui Sherlock Holmes. Doar e alonul intern al conducerii supeş rioare folosea apelativul de fa cu el.ţă

Morala secolului dou zeciă

Ultimii ie i i dintrş ţ -un magazin general, ai c rui clien i p r siser centrul comercial,ă ţ ă ă ă ase Mo Cr ciun coborâr în drum.ş ş ă ă

— Ho-ho-ho! i sunet de clopo ei.ş ţMergeau pe trotuarul aglomerat. Majoritatea privitorilor erau negri, mul i copii aiţ

c ror ochi dezv luiau vise neîmpliă ă nite. Inima ora ului murea înaintea carcasei, iar trec torii,ş ă s raci, purtau haine uzate i podoabe roase de oareci. Dac ar fi vrut s plece, nu puteauă ş ş ă ă fura o ma in cu care s c l toş ă ă ăă reasc , pentru c noul sistem de filtrare al gazelor deă ă e apament era foarte scump. Ultima oar când Peg venise aici, fusese din cauza nego ului cuş ă ţ filtre false, fabricate manual, din o el de slab calitate, de un mecanic plin de ini iativ .ţ ă ţ ă

De i circulau doar câteva ma ini, aerul duhnea. Ea î i scosese masca, nedorind sş ş ş ă atrag aten ia. Nu mai mult decât c era alb . În cartierul acela, oamenii nu le purtau. P reauă ţ ă ă ă imuni la fum. Copiii aveau piepturile înguste, ca pentru a evita inspira ia puternic .ţ ă

Se uit la cei ase Mo Cr ciun. Nu le putea distinge tr s turile, în spatele b rbiloră ş ş ă ă ă ă cândva albe, acum cenu ii, din cauza excursiei în exterior. Observ totu i c al doilea b rbatş ă ş ă ă din ir î i mi ca buzele f r s strige „hoş ş ş ă ă ă -ho-ho". Avea ochii congestiona i de efortul de aţ - iş st pâni tu ea.ă ş

Lucru complet nepotrivit pentru Mo Cr ciun.ş ăIndivizii rupser irul, pentru a distribui foi cu reclame, majoritatea aruncate imediat,ăş

apoi se r spândir întră ă -o alee întunecat , în care pancarte anun au că ţ ă-i permis doar intrareaă „persoanelor autorizate".

Unul dintre cei ase era, dup cum fusese asigurat , Austin Train.ş ă ăIdeea p rea nebuneasc , în aparen . Analizat în profună ă ţă ă zime, nu era deloc absurd .ă

Nu-l mai v zuse pe Austin de când acesta î i revenise din depresiunea nervoas . Iar cândă ş ă disp ruse din v zul publicului, o f cuse cu promisiunea c va vie ui preă ă ă ă ţ cum s racii, chiară dac asta însemna s ri te ceea ce riscau ei. Aceast hot râre f cuse ca unii comentatori aiă ă ş ă ă ă posturilor de televiziune catolice s men ioneze posibilitatea ca biserica s recunoasc oă ţ ă ă nou categorie de „sfin i laici". Privise un proă ţ gram împreun cu Decimus i Zena. Seă ş amuzaser teribil.ă

Dar asta fusese calea aleas de Austin, diferit de cea a lui Decimus. Principiile lui, înă ă tab ra din Colorado, sem nau cu cele ale Lumii a Treia. Comunitatea tr ia, sau încerca să ă ă ă tr iasc , din hrana produs de membrii ei. Recoltele aveau obiceiul prost s se pr p dească ă ă ă ă ă ă din cauz defolian ilor adu i de vânt sau a ploilor contaminate industrial. Î i eseau singuriă ţ ş ş ţ

hainele, iar principala lor surs de venituri provenea din me te uguri. Ideea subîn eleas eraă ş ş ţ ă de a dramatiza mesajul c tre majoritatea omenirii. Deseori, înainte de prânz, se ineauă ţ predici scurte: „Primi i fiecare, la aceast mas , cam de dou ori cât prime te pe zi cinevaţ ă ă ă ş din mun ii Boliviei". Uneori se ofereau mânc ruri ciudate, neatr g toare: sosuri cleioase,ţ ă ă ă din okra bine tocat , pr jituri f r gust, din semin e necunoscute, trimise în ajutor deă ă ă ă ţ simpatizan i care le cump raser i le expediaser în tab r .ţ ă ăş ă ă ă

— Asta trimitem în exterior, spusese Decimus. Nu carne de pui sau cartofi mari de Idaho. Asta-i f cut din... – putea fi din alge, drojdie, frunze de iarb sau, întră ă ă -o anumită ocazie, incredibil, din rumegu . Vezi cât de mult î i place i gânde teş ţ ş ş -te la cei care trebuie să fie mul umi i c au parte de un asemenea rahat!ţ ţ ă

Dar asta fusese cu mult timp în urm ...ăÎn spatele magazinului, Peg g si o parcare pe jum tate goal . V zu o u pe care scriaă ă ă ă şă

Doar pentru angaja i. ţ Descoperi c era z vorât pe din untru. Al turi, o fereastr cu geamă ă ă ă ă ă lustruit. Putea să- i vad imaginea deformat , dac se apropia. În untru, siluete ro ii ceş ă ă ă ă ş deveneau albe, pe m sur ce Mo i Cr ciunii î i scoteaă ă ş ă ş u costumele.

Ascult , sperind s aud vocea lui Austin.ă ă ă— iŢ -e sete, amice? Asta e! Nu tu i pe mine. Am copii acas i o gr mad de facturiş ăş ă ă

de la doctor. Ca to i ceilal i.ţ ţi a a mai departe. Unii dintre ei ie ir pe o u din fundul camerei, iar zgomotul apeiŞ ş ş ă şă

ce curgea indica locul du urilor. Ap ru un b rbat în costum negru, care strig :ş ă ă ă— Încet cu apa! Avem ra ie!ţ— Pe dracu' ra ie!ţR gu it , obosit , vocea p rea a fi a b rbatului ce nu putuse s cânte. Apoi ad ug ,ă ş ă ă ă ă ă ă ă

mai tare:— E cald ?ă— Bineîn eles c nu, îi r spunse cineva. C lâie!ţ ă ă ă— În cazul sta, pl ti iă ă ţ -m , c plec. Doctorul miă ă -a atras aten ia s nu r cesc. i nţ ă ă Ş -o să

v irosesc apa pre ioas !ă ţ ă— Nu m învinov i. Nu stabilesc eu regulile.ă ăţÎn bezn , b rba ii nă ă ţ -o observar pe Peg, în timp ce se îndreptau spre ma inile lor.ă ş

Cinci dintre ei urcar în trei vehicule. Ultimul l s o dâr de fum în parcare. Tocmai bună ă ă ă ă pentru ca proprietarul s fie arestat. Al aselea b rbat nu se îndrept spre vreo ma in .ă ş ă ă ş ă

— Austin! opti Peg.şEl nu- i pierdu cump tul i privş ă ş i iute în jur.— Fata-reporter! Te-ai decis, în sfâr it, s m arunci lupilor?ş ă ă— Ce?I se al tur , remarcânduă ă -i pa ii pe careş -i inuse minte, prea mari pentru un om deţ

în l imea lui, doar de cinci picioare i zece inci. Î i chinuiai mu chii, inânduă ţ ş ţ ş ţ -te dup Austină Train!

— Vrei s spui c nu e ti aici cu treburi?ă ă şVocea lui era plin de sarcasm.ăPeg evit să ă-i r spund , ar tând în dreapta, spre parcare. Îi venea greu s se audă ă ă ă ă

spunând tirea pe care venise sş -o aduc .ă— Ma ina mea e acolo. Pot s te conduc? ş ă E o Hailey.— Aha! P strezi principiile! Aburul e mai curat ca benzina. Nu, mul umesc, merg peă ţ

jos. Ai uitat?Îl prinse de mân iăş -l oblig s se întoarc , să ă ă -o priveasc în fa . Uitânduă ţă -se la el, în

lumina slab , v zu pu ine schimb ri. Doar că ă ţ ă ă- i r sese barba pe careş ă -o purtase în perioada de notorietate. Pome ii înal i erau la fel, sprâncenele ciudat arcuite,ţ ţ aproape semicirculare, buzele sub iri, strânse... Parc p rul des, castaniu, se mai r rise... Trecuser trei ani...ţ ă ă ă ă

Gura lui imit un zâmbet: o deplasare cu câteva grade a unui col . Înfuriinduă ţ -se brusc, decis să ă-i înl ture atitudinea complezent , fata izbucni:ă ă

— Am venit să- i spun c Decimus a murit!ţ ăIar el r spunse:ă— Da. tiam.Ş

Toate orele de c utare, f r mâncare, f r odihn , con tient c fiecare clip m reaă ă ă ă ă ă ş ă ă ă ă

posibilitatea de a- i pierde slujba – toate fuseser zadarnice? Peg spuse, f r vlag :ş ă ă ă ă— Dar s-a întâmplat azi-diminea ...ţă— Îmi pare r u.ăIronia disp ruse din vocea lui.ă— L-ai iubit, nu-i a a? Bine, vin în ma ina ta.ş şEa merse ca un automat. Acum, ca o schimbare, el mergea al turi, de i se vedea c eraă ş ă

un lucru frustrant pentru structura lui energic . Nu scoaser nici o vorb pân ajunser înă ă ă ă ă locul în care Peg î i l sase mica Hailey, sub lumina strident a l mpii cu vapori de mercur.ş ă ă ă

— M întreb dac lă ă -am iubit, spuse ea, deodat .ă— E ti genul de persoan care crede despre sine c nu tie? În realitate, tii. Faptul cş ă ă ş ş ă

ai venit s m cau i dovede te asta. Nu iă ă ţ ş ţ -a fost u or...ş— Nu, n-a fost.Degetul la care- i rupsese unghia era înc sensibil. Se chinui s vâre cheia în broasc .ş ă ă ă— Amuzant, zise Austin, privind ma ina.ş— Ce anume?— Oamenii spun c aburul e curat. Bunica mea locuia întră -o cas , lâng calea ferat .ă ă ă

Nu- i punea rufele la uscat afar , din cauza funinginii. Am crescut cu ideea c aburul eş ă ă murdar...

— E momentul predicii? morm i Peg, încercând s deschid u a pentru pasager. i tu,ă ă ă ş Ş numit Train, ai ajuns la o asemenea concluzie?

— O coinciden amuzant , spuse el, intrând. Un nume de origine foarte veche. Ini ialţă ă ţ însemna curs , capcan ...ă ă

— Da, mi-ai spus. Îmi pare r u. Rândul viitor, o să ă-mi cump r o ma in cu vapori deă ş ă freon. Of, drace, am luat-o razna! Te superi dac fumez?ă

— Nu.— Vrei s zici da...ă— Vreau s zic nu. Ai nevoie de un tranchilizant, iar tutunul nuă -i soiul cel mai

periculos.Se întoarse în scaunul îngust.— Peg, te-ai vârât într-o mul ime de necazuri. Apreciez asta...ţ— Atunci de ce m-ai primit ca pe cineva care aduce ciuma? De altfel, cum ai aflat?— Trebuia s ne întâlnim azi diminea . Când am v zut c nu apare, am f cut uneleă ţă ă ă ă

investiga ii...ţ— Puteam să-mi fi dat seama...— Nu venea doar s m vad . Are o sor care lucreaz în LA i voia s rezolve uneleă ă ă ă ă ş ă

probleme de familie.— Nu tiam. Nu miş -a spus niciodat c are o sor .ă ă ăÎmpinse puternic bricheta de bord.— Se certaser . Nu se întâlniser de ani de zile. Peg, îmi pare cu adev rat r u. Naturaă ă ă ă

slujbei tale m-a f cut s ac ionez nepotrivit. Am tr it sub reflectoare prea mult timp, tii, iă ă ţ ă ş ş nu mai pot sta iar, din moment ce mi-am dat seama ce-mi f ceau — se foloseau de mineă pentru a dovedi c le pas de lume, când, de fapt, nu d deau doi bani pe ea. Dup noi,ă ă ă ă potopul! A a c am declan at o perdea de fum i am disp rut. Dar dac lucrurile vor mergeş ă ş ş ă ă a a cum au mers în ultimul timp...ş

Î i întinse mâinile. Fuseser primul lucru careş ă -i sugerase lui Peg c trebuie să ă-l plac ,ă a a epos cum era, pentru c ar tau supradimensionate pentru trupul lui, aveau înf i areaş ţ ă ă ăţş mâinilor pe care natura le rezerva pentru un sculptor sau pianist i, cu toate c aveauş ă încheieturi groase, erau, într-un fel, frumoase.

— Dac un reporter tie cum s m g seasc , poate afla i altul, iar mai târziu, iă ş ă ă ă ă ş ş poli ia.ţ

— iŢ -e fric s nu fii arestat?ă ă— Crezi c nă -ar trebui? Nu tii ce sş -a întâmplat în Wilshire, în diminea a asta?ţ— Da, dar tu nu organizezi demonstra ii!ţBricheta ie i în afar , dar lui Peg îi tremura mâna, încât abia reu i sş ă ş -o duc spre igar .ă ţ ă— Adev rat. Dar eu leă -am scris biblia i crezul, iar dac va trebui s fac declara ii subş ă ă ţ

jur mânt, nă -a putea nega c sunt de acord cu fiecareş ă cuvânt.— Sper s nu se întâmple asta, opti ea, slobozind un nor de fum cenu iu.ă ş şGustul nu era pl cut, ci iritat, pentru c st tuse în col mai mult deă ă ă ţ -o jum tate de or ,ă ă

f r masc de gaze. Dup un al doilea fum nepl cut, stinse igara.ă ă ă ă ă ţ— Ce vârst ai, ă Austin?— Poftim?— Te-am întrebat câ i ani ai. Eu am dou zeci i opt, e un lucru cunoscut public.ţ ă ş

Pre edintele Statelor Unite are aizeci i ase. Pre edintele Cur ii Supreme, aizeci i doi.ş ş ş ş ş ţ ş ş Redactorul meu, cincizeci i unu. Decimus împlinise treizeci, îş n septembrie.

— iŞ -acum e mort...— Da. Isuse, ce irosire!Peg privi în gol, prin parbriz. Z ng nind i boc nind, se apropia un camion de optă ă ş ă

tone, folosit pentru ridicarea automobilelor f r filtre legale. Capturase o prad exotic : ună ă ă ă Fiat i o Karmannş -Ghia atârnau de lan urile magnetice.ţ

— Aproape patruzeci, opti Austin.ş— Balan , nu?ţă— Da, dac întrebareaă -i în glum .ă— Ce vrei s spui?ă— Pot s spun orice. Exist mai mult de dou sute de dubluri ale mele...ă ă ă— Glum ? Ce naiba, nu în elegi? Decimus este oribil, groaznic, dezgust tor de mort!ă ţ ă— i nimeni nŞ -a descoperit lucrul sta în horoscopul lui?ă— E ti inuman! De ce naiba nu pleci? Doar ur ti ma inile!ş ăş şO secund mai târziu:ă— N-am vrut s spun asta! Nu pleca!ăB rbatul nu se mi case. Alt pauz .ă ş ă ă— Ai idee cine a f cută -o? întreb ea, în cele din urm .ă ă— E ti sigur c a f cutş ă ă ă -o cineva?— Trebuie! Nu-i a a?ş— Presupun c da.ăAustin î i încrunt sprâncenele rotunjite, f r sş ă ă ă -o priveasc , dar ea vedea c sem nauă ă ă

cu schi a unui pesc ru f cut de un copil. (Cât timp va dura pân nu vor mai exista copiiţ ă ş ă ă ă care s tie ceăş -i acela un pesc ru ?)ă ş

— Îmi imaginez c exist o mul ime de oameni încânta i de faptul că ă ţ ţ -a disp rut. Aiă anun at poli ia?ţ ţ

— M preg team să ă -o fac, când m-am gândit că-i mai bine s discut întâi cu tine. Să -o anun i tu pe Zena...ţ

— Am f cută -o. Mai bine zis, am sunat la comunitate i mş -am asigurat c o s afle deă ă la cineva cunoscut.

— S rmanii copii!ă— Mai bine s nu ai, îi reaminti Austin.ăUn lucru adev rat... Politica dogmatic a traini ilor era s nu aib copii, atâta vremeă ă ţ ă ă

cât existau orfani care trebuiau îngriji i.ţ— Presupun c ..., zise Peg, trecânduă - i, f r vlag , mâna peste fa . Ar fi trebuit sş ă ă ă ţă ă-mi

dau seama că-mi irosesc timpul. Nu tiu dac tirea a ajuns în ziare, la TV sau în alt parteş ăş ă ...Conduse ma ina dincolo de curb .ş ă— Unde s te las?ă— Drept înainte, dup zece blocuri. iă Ţ -e team că ă- i pierzi slujba, Peg?ţ— M gândeam să ă-mi dau demisia.El ezit .ă— Cred c ar fi o idee mai bun s r mâi.ă ă ă ă— De ce? Pentru c dore ti s existe cineva în massă ş ă -media de partea ta? N-am nici un

merit. Datorit lui Prexy, toat lumea e al turi de tine – cu excep ia patronilor.ă ă ă ţ— Nu m gândeam la asta. Poate la faptul c ai putea să ă ă-mi dai, ocazional,

informa ii...ţ— iŢ -e fric , nu? zise ea, oprind la stop. Bine, dac pot, o fac. Iar dac o să ă ă ă-mi p streză

slujba... Cine o s ocupe locul lui Decimus?ă— Nu tiu. Nş -am nici un amestec.— Îmi pare r u. E teribil de u or s crezi c tu r spunzi de toate, când oameniiă ş ă ă ă

pomenesc mereu de „traini i". m încercat sţ ă-i conving s spun „comeseni", dar toat lumeaă ă ă prescurteaz „commie"ă 3, iar asta-i calea cea mai sigur de a declan a un conă ş flict. Nu te

3 prescurtare de la "Comunisti"

îngrijoreaz c iă ăţ -e luat numele în derâdere?— De ce crezi că-s speriat? ripost el.ă— Evident c nu din cauza comunit ii. Poate din cauza demonstra iilor, ca aceea deă ăţ ţ

diminea ...ţă— Din cauza lor? Nu. Îi agaseaz pe oameni, dar nu produc r u cu adev rat. Fac oă ă ă

publicitate serioas , dau lec ii tic lo ilor care distrug planeta pentru a câ tiga bani. i permită ţ ă ş ş Ş demonstran ilor s se simt constructivi! Nu, lucrurile la care m gândeam sunt de alt fel. Sţ ă ă ă ă presupunem c o persoan decide c un ora întreg reprezint o ofens pentru biosfer iă ă ă ş ă ă ăş declan eaz o bomb nuclear ...ş ă ă ă

— Crezi că-i posibil? Ar fi o nebunie!— Nu spune morala secolului dou zeci c suntem nebuni? oft Austin. Mai r u, dacă ă ă ă ă

se întâmpl un asemenea lucru, orice dovad de nebunie a individului care a s vâr it faptaă ă ă ş — sau a indivizilor, ai observat c participarea colectiv devine tot mai r spândit ? –ă ă ă ă dovada deci va fi distrus . Împreun cu orice altceva, pe o raz de multe mile în jur...ă ă ă

Peg nu tia ce s spun .ş ă ăDup dou blocuri, o b tu pe bra .ă ă ă ţ— Aici!— Ce? întreb Peg, privind în jur.ăO zon dezolant , demolat , în parte ras pentru reconă ă ă ă struc ie, restul men inânduţ ţ -se

într-o semivia vampiric . Câ iva negri î i treceau unul altuia un chi toc, sub porticul uneiţă ă ţ ş ş cl diri în ruine. În afar de ei, nu se vedea nimeni.ă ă

— Nu fi îngrijorat , zise Austin. iă Ţ -am spus: exist peste dou sute de alde mine!ă ă— Nu în eleg..ţ .— Oamenii au o asemenea tendin . Trebuie sţă ă-mi accep i vorbele ad litteram. Existţ ă

cel pu in dou sute de persoane care au decis sţ ă ă- i zic Austin Train, dup ce am disp rut –ş ă ă ă jum tate în California, restul r spândi i prin ar . Nu tiu dac să ă ţ ţ ă ş ă ă-i iubesc sau să-i ur sc.ă Cred c , de fapt, m ap r de necazuri.ă ă ă ă

— Umbrele de soare!— Bine, umbrele de soare. N-ar trebui s faci asemenea compara ii, Peg! Teă ţ

îmb trânesc... Când ai v zut ultima oar pe cineva cu o umbrel de soare?ă ă ă ăSe preg ti s ias din ma in . Peg îl strig :ă ă ă ş ă ă— Cum te nume ti acum? Nimeni nu miş -a spus.Cu un picior pe osea, Austin chicoti:ş— Nu iţ -au spus s întrebi de Fred Smith? Mul umesc penă ţ tru c mă -ai adus acas .ă

Apropo...— Da?— Dac lucrurile merg r u, te po i bizui pe Zena. tii asta, nu? Po i g si oricândă ă ţ Ş ţ ă

ad post în comunitate.ă

Amestec eronat

Anumite tipuri de medicamente, în principal tranchilizante, nu trebuiesc luate de cei care au mâncat de curând brânz sau ciocolat .ă ă

Sprijin

Deodat , se sim i întră ţ -o lume diferit . Ap ruse un sfâr it al succesiunii nesfâr ite deă ă ş ş ochi rotunzi, cu margini albe, plini de speran , pe fe e întunecate; al oferirii cupelor f rţă ţ ă ă mâner, cutiilor goale, farfuriilor murdare i palmelor palide ale celor ce erau prea apatici sş ă caute vreun ambalaj gol pe post de vas, pentru c tot ce posedaser vreodat le fusese luat iă ă ă ş nu mai credeau c merit s investeasc energie pre ioas în achizi ionarea altor lucruri. iă ă ă ă ţ ă ţ Ş mai r m sese o gr mad , cel pu in un kilogram, în cutia din care împ r ise, iar alte cutiiă ă ă ă ţ ă ţ z ceau a ezate în stive lâng zidul din spatele ei. Mai multe, incredibil de multe, erauă ş ă desc rcate pe rampa ce ie ea din silueta întunecat , uria , a unui DCă ş ă şă -10 vechi, care reu iseş s aterizeze pe pista improvizat .ă ă

F r să ă ă-i vin s cread , Lucy Ramage î i d du la o parte o uvi de p r blond ceă ă ă ş ă ş ţă ă -i

atârna peste ochi i se întoarse s examineze un fragment din substan a ciudat pe careş ă ţ ă -o împ r ise la lumina l mpii cu acetilen , atârnat de un stâlp, la cap tul mesei din scânduri.ă ţ ă ă ă ă

Avea un nume. Un nume comercial, f r îndoial notat corect „Bamberley Nutripon".ă ă ă Bucata pe care o luase era lung cât degetul ei mic, de culoare alb i având consisten aă ăş ţ brinzei cedar. Conform instruc iunilor de pe cutie, cel mai bine era sţ -o fierbi, pentru a fi mai u or digerabil , sau sş ă -o dizolvi fii ap , s ob ii un terci, apoi să ă ţ -o coci sub form de pr jituriă ă mici sau chiar pe gr tar.ă

Oricum, chestia cu g titul r m sese pentru mai târziu. Acum conta doar faptul că ă ă ă putea fi mâncat a a cum era, iar pentru prima oar de când venise aici, cu patru luni înă ş ă urm , nu se sim ea vinovat c o s m nânce seara o hran potrivit , în locuin a eiă ţ ă ă ă ă ă ă ţ confortabil , pentru c toat lumea primise îndeaă ă ă juns pentru a- i umple stomacul. Îi v zuseş ă venind la mas unul câte unul, privind la cantitatea uria ce fusese desc rcat : fo ti solda i,ă şă ă ă ş ţ f r un bra sau f r un picior; b trâni cu albea la ochi; mame cu prunci, care se str duiauă ă ţ ă ă ă ţă ă să- i fac odraslele s mestece mâncarea, pentru c fl mânziser dincolo de punctul în careş ă ă ă ă ă puteau s plâng ...ă ă

Unul îndeosebi, în fa a mea, când mama lui încercase sţ ă-l ridice i sş ă-l hr neasc ...ă ăOh, Doamne! Nu, nu poate exista vreun Dumnezeu. Cel pu in nu unul în care sţ ă

merite s crezi. Nu pot accepta un dumnezeu care las o mam s descopere că ă ă ă ă-i murise copilul la sân tocmai când g sise hran cu care lă ă -ar fi putut salva!

Negreala — a cerului, solului, a pielii omene ti — se agloş mera în ea, construindu-i în minte o camer de tortur mare cât Africa.ă ă

O mân o prinse de bra , sprijinindă ţ -o, iar ea sim i c tremur , în timp ce o voceţ ă ă lini tit îi vorbea întrş ă -o englez corect :ă ă

— Cred c a i exagerat cu munca, domni oar Ramage!ă ţ ş ăClipi. Maiorul cel dr gu , Hippolyte Obou, care înv ase la Sorbona i p rea a nu fiă ţ ăţ ş ă

mai în vârst decât ea, la ceiă dou zeci i patru de ani... Era extrem de frumos, daca nu ineaiă ş ţ seama de cicatricele tribale ce-i dungau obrajii. P ruse, întotă deauna, s aib o p rereă ă ă deta at despre r zboi.ş ă ă

Ceea ce nu se putea spune despre generalul Kaika...Dar nu se afla aici pentru a critica sau a se al tura vreuneia dintre p r i. Venise pentruă ă ţ

a aduna buc ile i a le pune la un loc. i, de i fuseser momente când munca i se p ruseăţ ş Ş ş ă ă insuportabil , ast zi fuseser hr ni i to i, r m sese mâncare i penă ă ă ă ţ ţ ă ă ş tru a doua zi, iar alt transport urma s soseasc imediat dup Anul Nou.ă ă ă

O lume deosebit .ă— Ve i veni în biroul meu pentru o b utur , spuse maiorul, f r ca vorbele lui s suneţ ă ă ă ă ă

a întrebare. Apoi v voi duce, cu jeepul meu, la locuin a dumneavoastr .ă ţ ă— Nu-i nevoie s ...ăEl îi ignor cuvintele, luândă -o iar de bra , de data asta cu o urm de galanterie.ţ ă— Nu-i mare lucru pentru cineva care ne-a adus un asemenea cadou de Cr ciun! Peă

aici, v rog!ă

„Biroul" lui, o colib din scânduri i lut, fusese unul din multele puncte de comandă ş ă ale conduc torilor invadatorilor districtului. Luptele continuaser în Noshri înc oă ă ă s pt mân dup încheierea armisti iului oficial. Pe un zid r m sese linia g urilor f cute deă ă ă ă ţ ă ă ă ă salva unei mitraliere de calibrul cincizeci. Pe cel opus, linia avea dou întreruperi. Gloan eleă ţ se opriser înainte de a traversa c m ru a... Lucy încerc s nu priveasc în direc ia aceea,ă ă ă ţ ă ă ă ţ strecurându-se printre lucrurile îngr m dite.ă ă

Era teribil de cald, chiar dac trecuse mult timp de la apusul soarelui. Aerul p reaă ă saturat de umezeal . Se gândise s umble pe jum tate goal , ca fetele din partea locului, iă ă ă ă ş se apropiase de acest punct culminant. Uniforma ei de asistent medical disp ruse din ziuaă ă ă sosirii. Halatul cel nou, curat, fusese rupt pentru bandaje de urgen , dup aceea rochia,ţă ă boneta i, întrş -o zi disperat , cracii blugilor. Umbla, de s pt mâni întregi, în ceă ă ă -i r m sese,ă ă cu zdren e atârnânduţ -i pe genunchi, iar bluza avea atâ ia nasturi lips , c trebuise sţ ă ă -o înnoade în fa ... Cel pu in resturile erau sp late cu regularitate de fata Maua – nu oţă ţ ă localnic , un fel de femeie de trup – ce ac iona ca servitoare personal a ei. Nu avusese înă ă ţ ă

via a ei servitori i, la început, se împotrivise s i se repartizeze unul. Nici acum nu seţ ş ă împ case cu ideea. Totu i, al i membri din echipa ONU subliniaser c fata era neinstruită ş ţ ă ă ă i, preluând sarcinile de rutin , iş ă -ar fi permis lui Lucy să- i folosesc preg tirea laş ă ă

maximum.i toate astea pentru c o mare, pe care nŞ ă -o v zuse nicioă dat , murise...ă

La una dintre cele dou mese pe c priori, reprezentând tot mobilierul biroului, în afară ă ă de scaune, un sergent slab, înalt, scria cifre pe un formular tip rit. Maiorul Obou îi aruncă ă un ordin, iar sergentul scoase, dintr-o lad de muni ii verdeă ţ -m slinie, o sticl de coniac bun,ă ă fran uzesc, i o can din cositor. Dup ceţ ş ă ă -i turn lui Lucy dou degete de b utur , maiorulă ă ă ă duse sticla la buzele lui groase.

— A a ne desc rc m! Sta i jos...ş ă ă ţSe supuse. B utura era prea tare pentru ea. Dup o înghi itur , puse cana pe genunchiă ă ţ ă

i o inu cu ambele mâini, pentru a se împiedica s tremure de oboseal . Se gândi s cearş ţ ă ă ă ă ap , să -o dilueze, dar consider c nă ă -ar fi corect să-l deranjeze din nou pe sergent. Apa potabil se g sea greu în Noshri. Cea de ploaie, strâns în bazine i butoaie, era bun , dacă ă ă ş ă ă ad ugai o tablet de purificare, dar cea din r uri era plin de defoliantele folosite înă ă ă ă campania din vara trecut , iar invadatorii umpluser majoritatea fântânilor cu mort ciuni,ă ă ă când se retr seser .ă ă

— V va aduce – dacă ă-mi scuza i remarca – un pic de culoare în obraji, o încurajţ ă maiorul Obou.

Se for sţă ă-i zâmbeasc i se întreb , pentru a năş ă -a oar , ce să ă-i spun b rbatului acelaă ă negru, frumos, care se chinuia să- i condimenteze engleza cu expresii livre ti, bune sauş ş nepotrivite. Î i sim ea ochii obosi i de c ldura i praful zilei, a a cş ţ ţ ă ş ş ă-i închise. F r folos. Înă ă spatele pleoapelor vedea imaginile pe care le întâlnise când venise în ora ul cândvaş înfloritor:

O intersec ie în care un obuz de mortier explodase chiar întrţ -un autobuz, l sând înă urm o groap c ptu it cu buc i de metal zdrobit; buc i de acoperi ars în l ânduă ă ă ş ă ăţ ăţ ş ă ţ -se peste cenu a a ceea ce fusese marf sau chiar oameni; arbori scurta i de aripile unui avionş ă ţ pr bu it, doborât de o patrul aerian penă ş ă ă tru c fusese suspectat c transporta arme, de iă ă ş v zuse cu ochii ei c fusese înc rcat doar cu medicamente... Î i atinse baza unghieiă ă ă ş degetului mare de la mâna stâng . Încercând s salveze ce se putea din dezastru, se t iase iă ă ă ş avusese nevoie de trei copci la ran . Un nerv fusese atins i r m sese cu o zon de un sfertă ş ă ă ă de inci într-o parte, care nu va mai sim i niciodat nimic.ţ ă

M car se alesese cu vaccinarea antitetanic ...ă ă

Într-un col al biroului, un radio, emi torţ ţă -receptor, spuse ceva în limba local , dină care Lucy înv ase doar câteva cuvinte. Maiorul Obou r spunse i se ridic .ăţ ă ş ă

— Be i, domni oar Ramage. Întrţ ş ă -o or vine un avion guvernamental i trebuie să ş ă-l primesc. Înainte de asta, trebuie să-mi in promisiunea de a v conduce acas .ţ ă ă

— Nu-i nevoie s ...ă— Ba da, r spunse el, cu figura brusc sever . tiu c nă ă Ş ă -are rost s blamez pe cineva,ă

iar motivele r zboiului nostru sunt foarte complexe. Dar oamenii de aici au în eles un lucru,ă ţ c l comia i incon tien a — ierta iă ă ş ş ţ ţ -m — oamenilor de culoarea dumneavoastr au otr vită ă ă Mediterana i au declan at lan ul de evenimente care iş ş ţ -au f cut pe vecinii no tri din nord să ş ă ne invadeze. Atâta timp cât au fost apatici, din cauza foamei, au r mas lini ti i. Dar acum,ă ş ţ când au fost hr ni i, m tem s nuă ţ ă ă - i aminteasc vorbele agitatorilor. tiu c a i venit dinş ă Ş ă ţ Noua Zeeland , de foarte departe, cu inten ii bune. Dar un om plin de furie pentru c iă ţ ăş -a pierdut casa, so ia, copiii, nu se va opri s v întrebe de unde sunte i, dac v va întâlni peţ ă ă ţ ă ă drum.

— Da, zise Lucy, dând din cap i, aproape înecânduş -se, sorbi b utura.ă— Minunat, spuse maiorul, revenind la înf i area amabil i conducândăţş ăş -o afar .ăJeepul a tepta lâng u . Obou f cu semn oferului s treac în spate, al turi deş ă şă ă ş ă ă ă

mitralior, i ocup el locul de la volan, cu Lucy al turi. Pornir cu zgomot, traversarş ă ă ă ă suprafa a pistei de aterizare cu vreo patruzeci de mile la or i ajunser , hurduc ind, peţ ăş ă ă drumul plin de cartu e goale. Se îndreptar spre ora , cu farurile aprinse.ş ă ş

— Ah, într-o zi, domni oar Ramage, strig el, dup ce vom reconstrui ara, sper sş ă ă ă ţ ă am norocul s v tratez mai convenabil. Am auzit azi c v preg ti i de plecare. Dac vă ă ă ă ă ţ ă -ar

interesa s vede i aspecte mai pl cute ale patriei mele, a fi încântat s v ajut. Nu dorim caă ţ ă ş ă ă str inii s plece gândind c în ara asta oamenii nu tiu decât s se împu te între ei!ă ă ă ţ ş ă ş

Lucy î i d du seama, cu întârziere, pentru c asemenea lucruri p reau s apar in altuiş ă ă ă ă ţ ă univers, că-i f cea curte. Se sim i, brusc, uimit . Acas nimeni nu intra în leg tur cu negrii,ă ţ ă ă ă ă nici m car cu maorii. Apoi i se f cu ru ine de propriaă ă ş -i uimire. C ut o formul politicoasă ă ă ă pentru a- i exprima r spunsul, dar, înainte de a reu i, în timp ce traversau ceea ce fuseseş ă ş strada principal din Noshri, iar acum devenise un bulevard al ruinelor, maiorul frin brusc.ă ă

— Aha, i altcineva iş ş -a dat seama c am primit un cadou de Cr ciun!ă ăPe marginea drumului fusese ridicat o parodie de pom de Cr ciun. Probabil c duraseă ă ă

ore în ir pân f cuser rost de ramuri, pentru c terenul înconjur tor fusese sterilizat deş ă ă ă ă ă ier-bicide. Le legaser de un par i aprinseser trei lum n ri. Pe o fâ ie de pânz alb ,ă ş ă ă ă ş ă ă probabil un bandaj, scriseser : VIVE LA PAIX JOYEUX NOEL.ă

— Sunte i cre tin , domni oar Ramage?ţ ş ă ş ăLucy era prea obosit pentru a discuta despre dubii teoă logice. D du din cap.ă— i eu, bineîn eles.Ş ţObou acceler , în direc ia unor case aparent nedistruse, ce fuseser oferite lucr toriloră ţ ă ă

de asisen social din str in tate, observatorilor ONU i func ionarilor guvernamentaliţă ă ă ă ş ţ superiori care supravegheau opera iunile de izgonire a inamicului.ţ

— Mi s-a p rut ciudat, când am fost prima oar în Europa, s descop r c atât deă ă ă ă ă pu ine persoane de acolo mergeau la biseric . Aici fusese întotdeauna, pentru mine iţ ă ş familia mea, lucrul corect, lucrul cel mai bun. În provincie, chiar aici, de exemplu, oamenii î i mai fac înc idoli, cred în stafii i feti uri. Dar cei cu educa ie sunt, cu certitudine,ş ă ş ş ţ musulmani sau cre tini. Cred c va fi greu pentru cre tini, în ara noastr ... Din cauzaş ă ş ţ ă l comiei rilor cre tine care... Ah! Privi i! Vede i ce schimbare a f cut muncaă ţă ş ţ ţ ă dumneavoastr în locul acesta trist?ă

Încetinind din nou, ar t spre un grup de vreo zece oameni, între care i câteva femei;ăă ş aprinseser un foc în aer liber, în fa a a ceea ce fusese cândva o cas aspectuoas , i dansauă ţ ă ă ş în cerc, b tând din palme drept muzic . To i erau descul i. Lucy b nui c una din femei eraă ă ţ ţ ă ă beat . Rochia jerpelit , înf urat în jurul trupului, îi alunecase de pe umeri i sânii fle c i iă ă ăş ă ş ş ă ţ i se scuturau, în timp ce ea s rea i op ia.ă ş ţ ă

— Sunt oameni buni, spuse maiorul Obou. Poate cam simpli, dar cu suflet bun. Sunt fericit c r zboiul sta blestemat să ă ă -a terminat! i încântat c neŞ ă -a adus prieteni din afar , caă dumneavoastr , ad ug el, curtenitor.ă ă ă

Opri ma ina. Ajunseser la locuin a ei, una din grupul conş ă ţ struit de o companie cu sediul la Paris, pentru func ionarii de rang inferior care lucrau aici. Se bucuraser de lini teaţ ă ş verde ei abundente. Acum, tufi urile i copacii disp ruser , victime ale defoliantelor, iarţ ş ş ă ă solul era scobit de g uri de obuze. Când venise Lucy, locul duhnea de hoituri, majoritateaă umane. Pu ea i acum, dar îndeosebi din cauza gazelor de la ma ini i avioane.ţ ş ş ş

Maiorul o ajut s coboare din jeep, cu un formalism de mod veche. Aproape că ă ă ă-i veni s râd de spectacolul pe careă ă -l oferea, murdar i obosit . i u or ame it de coniac.ăş ă Ş ş ţ ă

— V ve i aminti ce vă ţ -am sugerat? opti el, inânduş ţ -i mâna.Apoi o l s s plece, salut i s ri înapoi în ma in .ă ă ă ăş ă ş ă

Servitoarea Maua preg tise o mas respectabil : fasole conservat , omlet din praf deă ă ă ă ă ou , fructe conservate. Între timp, Lucy î i schimbase hainele murdare cu un halat i seă ş ş cur ase cu un ervet umed. Apa de sp lat era aproape la fel de rar ca i cea potabil . Auzeaăţ ş ă ă ş ă zgomote, pe m sur ce al i ocuă ă ţ pan i ai irului de case se întorceau – medici suedezi i cehi,ţ ş ş un agronom mexican, func ionari ONU de la Comisia pentru Refugia i, vecinii ei maiţ ţ apropia i. Ceva mai departe locuiau ni te c lug ri e italiene. Nu se obi nuise s le vad înţ ş ă ă ţ ş ă ă tricouri i pantaloni scur i, dar cu bonetele caraghioase pe cap. Pentru ce le purtau? Pentru aş ţ descuraja aten iile b rba ilor?ţ ă ţ

Care pe ea o b gau în seam , î i zise, în timp ce începu s m nânce. Obou îi f cuse oă ă ş ă ă ă invita ie. Nu avea chef sţ -o accepte. De ce nu? Pentru c era negru? Credea c nu. Spera că ă ă nu. Pentru c acum nu se putea gândi la a a ceva cu o aten ie adev rat ? Probabil. Maiorulă ş ţ ă ă ar ta, la urma urmei, foarte bine, era educat i inteligent (din moment ce vorbea engleza iă ş ş franceza la fel de bine ca limba-i matern )...ă

Mama...

Stomacul i se crisp . Cel mai r u lucru de careă ă - i putea aminti în timp ce mânca...ş Alerg în grab la latrina din spatele casei i arunc hrana pe care se obligase să ă ş ă -o m nânce.ă Poate nu amintirea mi-a f cut grea , gândi ea, ci coniacul. Nă ţă -avea importan .ţă

Atât de mul i copii, mor i la na tere, din fericire, pentru c erau anormali! Credeai c ,ţ ţ ş ă ă dup Vietnam... Dar oamenii nu gândesc, în majoritatea timpului. Gaze împotrivaă tulbur rilor stradale, fumigene, lacrimogene, somnifere, defoliante, paraliă zante, toată armureria chimic folosit în r zboaiele moderne, saturaser esuturile oamenilor, ca iă ă ă ăţ ş solul. Odat , mo ise trei prunci cu malforma ii, unul dup altul, întră ş ţ ă -un grup de refugia iţ care credeau c ajunseser , în sfâr it, în siguran . Dar pe drum se hr niser doar cu frunzeă ă ş ţă ă ă sau r d cini...ă ă

Se întoarse, dar nu intr în sufragerie, ci în dormitor, i se pr bu i întră ş ă ş -un somn letargic.

Crezu, în miez de noapte, c zgomotul pe careă -l auzea f cea parte dintră -un co mar –ş visele ei erau bântuite de teama c luptele ar putea reîncepe oricând – i se sili s seă ş ă trezeasc . Descoperi c era treaz . Zgomotul era real. Focuri de arm .ă ă ă ă

Îngrozit , se ridic iă ăş - i ciuli urechile. În camer era întuneric complet, perdelele de laş ă ferestre trase. Momentul de panic trecu. Se auzeau, întră -adev r, împu c turi, dar laă ş ă întâmplare, ca pocnetele dintr-un foc. i, la marginea audiŞ bilului, surprinse b t i de tobe —ăă poate chiar i cântece.ş

Î i croi drum c tre fereastr i fu distras de descoperirea c avea coapsele umede.ş ă ăş ă ă Isuse! Îi venise menstrua ia. Ciudat, de când ajunsese în Noshri, încetase s mai aib dureriţ ă ă de avertizare, dureri cu care se obi nuise acas , de parc mintea îi era atât de prins deş ă ă ă problemele vie ii i mor ii, încât nu mai avea timp de irosit cu propriileţ ş ţ -i probleme trupe ti.ş

G si ni te ervete s se tearg i o chem pe Maua. A teptând s vin servitoarea, seă ş ş ă ş ăş ă ş ă ă duse la ferestr i privi printre perdele. Da. Focuri în aer liber. O risip , dar scuzabil . Seăş ă ă g sise undeva b utur , f r îndoial – v zuse femeia beat dansând – sau fusese fabricată ă ă ă ă ă ă ă ă din resturi alimentare. Cr ciunul fiind atât de aproape...ă

Focuri în aer liber?Modelele de lumin c p tar , brusc, perspectiv . Fl c rile galbene nu erau mici iă ă ă ă ă ă ă ş

apropiate, ci îndep rtate i uria e. În direc ia aeroportului.ă ş ş ţUn avion ce ardea!— Maua! strig ea i se gr bi s caute lanterna pe care o inea lâng pat.ă ş ă ă ţ ăO g si i se repeză ş i în camera în care dormea fata. Patul era gol.— Oh, Doamne! opti Lucy.şSe întoarse în dormitor, cu inten ia s ia haine, Tampax, pistolul mic, de 22, pe care iţ ă -l

d ruise tat l ei i pe care nuă ă ş -l folosise niciodat . Dup un moment, auzi un zgomot înă ă sufragerie, ca i cum ar fi fost deschis u a exterioar , a a c lu doar pistolul. Era doar înş ă ş ă ş ă ă halatul în care dormise.

Cu gura uscat , cu mâinile tremurând, stinse lanterna i merse în sufragerie, f ră ş ă ă zgomot, cu picioarele goale.

— Mâinile sus! strig ea, aprinzând iar lanterna, i se lini ti sim ind cum degetul seă ş ş ţ încordase pe tr gaci.ă

Peste prag z cea o siluet , în care se amestecau kaki, cafeniuă ă -închis, ro uş -str lucitor.ă Ro ul era sânge. Maiorul Obou z cea pe burt , cu mâna dreapt lâng automat, cu um rulş ă ă ă ă ă stâng despicat pân la os.ă

— Domnule maior! încerc ea s spun , i descoperi c nă ă ă ş ă -are glas.V zu mâna lui teaf r târânduă ă ă -se, ca un p ianjen colosal, c utând pistolul pierdut.ă ă— Maior Obou!O auzi i întoarse capul, pe pre ul de pe podea.ş ş— Vaut rien, spuse el, sec, i se corect : Nuş ă -i de folos. Nu mai are gloan e.ţ— Ce s-a întâmplat?Puse jos pistolul ei iş -i lumin rana cu lanterna, mintea fuginduă -i în treizeci de direc iiţ

diferite, spre lucruri la fel de urgente: să-l chem pe doctorul suedez vecin, s cur t ietura,ă ăţ ă s închid u a, s m asigur c nu fusese urm rit de atacator...ă ş ă ă ă ă

El f cu un efort cumplit i o prinse de mân , încercând s se ridice, s închid u a.ă ş ă ă ă ă ş— Nu pleca, domni oar ! Nu te duce acolo! Au înnebunit cu to ii! Uitş ă ţ ă-te la bra ulţ

meu! Unul din oamenii mei a f cută -o! L-am prins luând mâncarea de la o v duv cu copil,ă ă iar caporalul mi-a spus c f cea un asemenea lucru a treia oar în noaptea asta, a a c iă ă ă ş ă -am

ordonat, amenin ânduţ -l cu arma, s înapoieze hrana, apoi i s se duc la pista de aterizaă ş ă ă re iş s aduc i pentru ceilal i pe careă ăş ţ -i jefuise. Asta trebuia s fac un ofi er, nu? Hrana adusă ă ţ ă de voi nu era pentru solda i, ci pentru s rmanii înfometa i din ora . Iar el a luat securea iţ ă ţ ş ş m-a lovit! Oh, ce doare!

— Dă-mi drumul, s aduc bandaje! strig Lucy, dar el p ru c nă ă ă ă -o aude.Ochii lui mari priveau în gol. Înt ri strinsoarea, iar cuvină tele curser frenetic, sintaxaă

european îngrijit l sând loc graă ă ă maticii propriei sale limbi.— Nu, nu te duce! ip c ora uŢ ă ă ş -i plin de fantome, fantome peste tot, trag în ele, trag

cu pu ca în umbre, în orice! Spun c ucid fantome, ucid fantome, ucid, ucid fantome!ş ăAfar se auzeau pa i. Lucy încerc să ş ă ă- i elibereze mâna, ca s închid u a. Nu reu i iş ă ă ş ş ş

se gândi s sting lanterna, s nu atrag vreun jefuitor nebun. Ceă ă ă ă -i spusese Obou nu avea nici un în eles, dar împu c turile se auzeau tot mai aproape, mai puternice, iar prin u aţ ş ă ş deschis vedeau tot mai multe fl c ri, de parc ora ul se transformase în vulcan.ă ă ă ă ş

Iar pa i. Mai aproape... La 22ş -ul ei nu putea ajunge, pistolul lui Obou era desc rcat...ă La început cu blânde e, apoi cuprins de panic , se zb tu s se elibereze. O lumin puternicţ ă ă ă ă ă ă str luci în u . Înainte ca aceasta să şă -o orbeasc , v zu un b rbat alb, în halat alb, inând înă ă ă ţ mân un pistol. În clipa urm toare, î i d du seama ce se vedea la lumina lanternei: o fată ă ş ă ă alb în bra ele unui negru, cu picioarele dep rtate, pline de sânge — un viol.ă ţ ă

Începu s strige:ă— Nu...Prea târziu. Pistolul bubui. Glon ul o împro c , instantaneu, cu buc i din Oboţ ş ă ăţ u...

Mai târziu, cineva încerc să ă-i explice – era doctorul suedez, Bertil.— N-am tiut c erai acolo! Când au început tulbur rile, am v zutş ă ă ă -o pe Maua i juraş

c nu e ti în cas . Neă ş ă -am dus în ora i nebunii sşş -au luat dup noi, cu pu ti i securi, ipândă ş ş ţ c suntem spirite rele, c trebuie s ucid fantomele!ă ă ă ă

Am mai auzit asta... F r s asculte, Lucy se leg na, cu ochii închi i, frecând cu mânaă ă ă ă ş dreapt , în mod mecanic, locul de pe bra ul stâng în care i se f cuse o injec ie, cele două ţ ă ţ ă mi c ri suprapunândş ă u-se peste sunetul vocii lui Bertil.

— Fii mul umit c nţ ă ă -ai v zut ceă -am v zut noi: un ora întreg înnebunind, urlând,ă ş incendiind i ucigând!ş

Singura persoan pe care am v zută ă -o ucigând, ai fost tu. Ai împu cat un om dr gu .ş ă ţ M în elegeam bine cu el. Îmi pl cea cum zâmbe te. Avea o figur rotund , neagr , cuă ţ ă ş ă ă ă dungi amuzante pe obraji. E mort. Tu l-ai ucis!

Gemu i se pr bu i pe podea.ş ă ş

I A N U A R I E

Ordin de marş

Mergi i iute du luminaşLa s lbatici de departe,ăLegea Dreapt o împarteăCelor ce nu- i tiu hodina.ş ş

*R i pagini, ca i evrei,ă şi de idoli iubitorul,Ş

Fă- i s tie, dac vrei,ăş ăCe a spus Mântuitorul.

Du-te unde Domnul blândE complet necunoscut,

Unde triburi f r gândă ăStau sub al Satanei scut.

i înfrunt f r fricŞ ă ă ă ăIndian i canibal,şOmul ce tr ie te, cic ,ă ş ăLa nivel de animal.

Îmbrac trupuri dezbr cate,ă ăÎncalţă- i pe cei desc l a i,ă ţ ţOpre te odele spurcate,ş

i frângeŞ - i pe cei dezm a i.ăţ ţ

Învaţă- i credin a iubiriiţCredin a Celui F r Vin ,ţ ă ă ăZdrobe te semnul p gânimii,ş ăDă- le sc parea lor divin .ă ă

«Sem n torul sfânt – colec ie de imnuri i cântece reliă ă ţ ş gioase adaptate pentru folosul Societ ilor Misionare», 1887. Versurile marcate cu * pot fi omise, dac se dore te.ăţ ă ş

Aproape de viteza sunetului

RM-l808, din Phoenix c tre Seatle, a raportat zdrună cin turi puternice – vârtejuri deă aer – în vecin tatea lui Salt Lake City. Aflând acest lucru, navigatorul de pe TWă -6036, cursă direct SST Montreal – Los Angeles, a atins tastele cală culatorului i a transmis o corec ie aş ţ cursei pilotului automat. Apoi iş -a continuat somnul.

Vor fi în siguran înc o mie de mile.ţă ă

Z padă ă

F r să ă ă-l priveasc nimeni, televizorul color cu diagonal de dou zeci i nou de inciă ă ă ş ă ar ta imagini ale violen elor de ast zi. Camera dezv luia an urile din îndep rtatul Noshri,ă ţ ă ă ş ţ ă oprindu-se, din când în când, asupra cadavrelor. Un câine, supravie uitor ca prin minune alţ perioadei din vara trecut , când oamenii pl teau o sut de franci locali pentru un obolan sauă ă ă ş cincizeci pentru o mân de f in , mirosea cadavrul unui copil. Un soldă ă ă at negru, înalt, îi frânse spinarea cu patul carabinei.

— Drace! Ai v zut ce iă -a f cut tic losul de negru s rmaă ă ă nului câine?— Ce?Dar pe ecran ap ruse deja pr bu irea unui avion.ă ă ş

Towerhill era ultima sta iune la mod în privin a sporturilor de iarn . Locuiau înţ ă ţ ă Apennine Lodge, cel mai aspectuos i mai scump dintre hotelurile de acolo. Nouş -nou , de iţ ş se str duia s par vechi. Schiuri atâmate de funii din plastic, ună ă ă foc simulat, din bu teni, ceş ardea într-o vatr de piatr . În spatele unei ferestre cu geam dublu, ce ocupa cea mai mareă ă parte a unui perete, reflectoare electrice puternice luminau pantele înz pezite, magnifice, cuă dungi negre, ce ajungeau pân la culmea muntelui Hawes. Pân în urm cu un an, de iă ă ă ş ora ul se afla doar la cincizeci de mile de Denver, doar o mân de vizitatori se aventurauş ă să-l viziteze, deoarece drumul era prost. Tendin a în cre tere a oamenilor de a petreceţ ş vacan a la munte, de când marea devenise prea murdar pentru a fi suportabil , nu putuseţ ă ă r mâne ignorata. Drumul era, acum, excelent, iar zona se dezvoltase brusc. Existau treiă schi-lifturi ultramoderne i o filial a lui Puritan Health Supermarket. i posibilitatea de aş ă Ş schia în spatele unor vehicole pentru z pad . Colorado Chemical Bank pl nuia s dublezeă ă ă ă volumul tranzac iilor. Se putea patina i se puteau practica jocuri pe ghea , iar Americanţ ş ţă

Express î i exprimase dorin a de a deschide birouri. Pentru anul urm tor, era planificatş ţ ă ă construirea unei trambuline de s rituri, conform normelor olimpice.ă

Pe ecran, un grup de b rba i, femei i copii tremurau lâng câteva cl diri cu formeă ţ ş ă ă imposibile. Îmbr ca i s r c cios, dar cu înf i are s n toas . Poli ia cu câini c uta ceva.ă ţ ă ă ă ăţş ă ă ă ţ ă

Oh. Traini i. Ce naiba?ţ

Dup a doua b utur , Bill Chalmers se sim i mai bine. Fusese o zi mizerabil :ă ă ă ţ ă condusese din Denver pe un drum ce fusese cur at cu plugurile i pres rat cu nisip, darăţ ş ă r m sese alunecos; transpirase la prânzul acela groaznic, de la familia Mason, con tient de oă ă ş anumit „atmosfer ", dar incapabil să ă ă-i descopere cauza; plecaser , în cele din urm , cândă ă fiul lor, Anton, de ase ani, se înc ierase cu copii lui Mason, care aveau patru i cinci ani, iş ă ş ş venise la ei, plângând...

Dar se întorseser cu bine iă ş -i pl cea în Towerhill: atmosfera de bun stare, ca o palmă ă ă dat profe ilor nenorocirii, aerul proasp t,ă ţ ă binecuvântat, incredibil. Se vedeau turi ti dinş ora e mari, abia sosi i, cu m ti de gaze, neconvin i c se vor sim i bine f r ele.ş ţ ăş ş ă ţ ă ă

Ecranul ar ta o hart a Americii Centrale, cu o s geat ce indica o zon , apoiă ă ă ă ă fotografiile a doi b rba i, amândoi albi.ă ţ

— Tania!— Da, mai vreau unul, spuse so ia lui i se duse sţ ş ă- i comş pare simptomele cu so iaţ

avocatului din Oakland, pe care o cunoscuse cu o zi înainte. Am spuzeala aceea ciudat i oăş senza ie de mânc rime peste tot...ţ ă

Doamne! Nu se poate discuta i despre altceva, în afar de alergii i nevroze? Cândva,ş ă ş un b rbat era mul umit dacă ţ ă- i câ tiga existen a. Acum trebuia s scoat bani i de medicaş ş ţ ă ă ş -mente. i niciodat nu f cea ceva bine...Ş ă ă

— Da, r spunse nevasta avocatului. Eu am senza ii de fierbin eal i frig, iar uneoriă ţ ţ ăş ame eli.ţ

Brusc, î i d du seama c discutau despre graviditate i, în loc s se enerveze, se treziş ă ă ş ă tremurând. Sigur că- i f cuse asigurarea de anormalitate, când Anton se afla pe drum, dar,ş ă cu toat pozi ia pe care o avea la Angel City, nuă ţ -l costase pu in, iar când Anton se n scuseţ ă cu bine, Tom Grey îi povestise ce ciud enii înregistraser . Cuvintele pe care i le reaminteaăţ ă ş îl f ceau s tremure: degenerare fibrotic , fenilchetonie, hemofilie, hipotiroidism,ă ă ă mongolism, tetralogia lui Fallot, alexie, dicromatism... O list f r sfâr it, de parc numaiă ă ă ş ă printr-un miracol ajungea cineva un adult normal.

În elegea de ce Grey r m sese burlac. Nici el nţ ă ă -ar fi riscat un al doilea copil.

Televizorul ajunsese la rezultatele sportive. Pentru prima oar , mai multe persoaneă devenir atente.ă

— Tania!În cele din urm , se întoarse. So ia avocatului profit i se duse la b rbatul ei, înă ţ ăş ă

cealalt parte a camerei.ă— Ai avut o discu ie la fel de intim i cu Denise?ţ ăş— Oh, Doamne, gemu Tania, rezemându-se de speteaz i încruciăş ânduş - i bra ele.ş ţ

Deci de aceea am venit aici – s spiă onezi familia Mason!— Nu.— Atunci, la ce naiba te agi i atât? Nu trebuie s te întorci la birou decât luni. i de ceţ ă Ş

nu m-ai întrebat în ma in , în loc s m întrerupi din discu ie?ş ă ă ă ţÎn jur, aten iona i de vocile ridicate pân aproape de nivelul scandalului, oamenii seţ ţ ă

întorceau să-i priveasc . Groaznic de stânjenit, Chambers adopt o manier împ ciuitoare.ă ă ă ă— Tania drag , îmi pare r u, dar este vorba de ceva imporă ă tant...— Evident! Mult mai important decât mine sau Tony! Mult mai important decât faptul

c , dup ani de zile, pot s m relaxez i să ă ă ă ş ă-mi g sesc prieteni! Uită ă-te la ce-ai f cut! Aiă gonit-o pe Sally!

B rbatul se mul umi s tac .ă ţ ă ăDup un moment, femeia se potoli. Cu patru ani în urm , trecuser printră ă ă -o perioadă

de omaj. tia ce înseamn ca so ul sş Ş ă ţ ă- i piard slujba.ş ă— Oh, drace... Da, m-a scos din s rite. E icnit ! Practic, o trainit .ă ţ ă ăChalmers ciuli urechile.— Ce vrei s spui?ă— Vreau s spun că ă-i icnit . Nuţ ă -l las s zboare. Spune c vrea ca nepo ii ei s vadă ă ă ţ ă ă

soarele. Care-i diferen a, dac un avion zboar cu un loc liber? Crede îns c Phil areţ ă ă ă ă necazuri pentru c lă -a obligat s mearg cu ma ina pân în LA, iar el nă ă ş ă -o acuz direct.ă Încearc , disperat , s afle ce necazuri are. De fapt, mă ă ă -a întrebat. Eu nu tiam nimic. Se pareş c Phil să -a purtat groaznic de Cr ciun. Mai mult, caut scuze ca s nă ă ă -o reguleze. N-o s-o fac nici de Anul Nou, spunea ea, dac nă ă -o să-l seduc ...ă

Ultimele cuvinte fur acoperite de un zgomot puternic, izbucnit din cer, de parc ună ă uria ar fi b tut din palme, s striveasc ân ari. To i tres rir . O voce anonim spuse:ş ă ă ăţ ţ ţ ă ă ă

— Oh, ce bubuit sonic scârbos! Nu-l pot suferi!Dar dura mai mult ca de obicei. Continua.Dup bubuitul ini ial urm un sunet de pr bu ire, ascu it, chinuitor, ca acela scos deă ţ ă ă ş ţ

ni te pietre frecate de curentul unui r u iute sau ca al unei marei viguroase pe un rm cuş ă ţă prundi . Dornici sş ă- i reînceap discu iile, oamenii î i d dur seama c lucrurile nu erau înş ă ţ ş ă ă ă ordine. Zgomotul devenea mai puternic, mai amenin tor. Se întoarser i privir peţă ăş ă fereastr .ă

Tania ip .ţ ăCu o maiestuozitate implacabil , în acompaniamentul b t ilor unui num r infinit deă ăă ă

tobe, o jum tate de miliard de tone de z pad i ghea se îndrepta spre ora ul Towerhill!ă ă ăş ţă ş

Socoteli

Reporterul: Domnule general, nu exager m cu nimic dac spunem c lumea a fostă ă ă uimit de decizia dumneavoastr de aă ă -i aresta i expulza pe lucr torii americani aiş ă societ ilor de bineăţ facere din Noshri...

Generalul Kaika: V a tepta i să ş ţ ă-i l s m s ramân , când au otr vit mii dintre oameniiă ă ă ă ă no tri, iş -au ucis sau, i mai r u, iş ă -au f cut să ă- i piard min ile?ş ă ţ

Reporterul: Nu-i nici o dovad ...ăGeneralul Kaika: Ba da, exist o dovad . To i oamenii din ora au înnebunit. Auă ă ţ ş

atacat trupele noastre, care-i eliberaser de for ele de ocupa ie. Au fost otr vi i de hranaă ţ ţ ă ţ trimis sub form de ajutoare alimentare.ă ă

Reporterul: Dar ce motiv ar fi existat...Generalul Kaika: O mul ime de motive. Se tie c ameriţ ş ă canii fac totul pentru a

împiedica existen a vreunei ri indeţ ţă pendente al c rei guvern nuă -i compus din oameni cu pielea alb . Guvernele de culoare trebuie s se supun Washingtonului. Gândi iă ă ă ţ -v la China.ă Gândi iţ -v la Vietnam, Cambodgia, Laos, Thailanda, Ceylon, Indonezia. Dac am avea oă ă ar puternic , unit , a oamenilor negri, în Africa, America nţ ă ă ă -ar mai fi în stare să- i in înş ţ ă

frâu supu ii ei negri!şReporterul: Vre i s spune i c a fost un complot deliberat, pentru a v sl bi for ele iţ ă ţ ă ă ă ţ ş

a face ca invadatorii s câ tige r zboiuă ş ă l?Generalul Kaika: Fac cercet ri pentru a dovedi acest lucru. Doar oamenii albi au f cută ă

s izbucneasc r zboiul!ă ă ăReporterul: Dar n-au fost mercenari albi cei care...Generalul Kaika: Negrii au umplut Mediterana cu otrav ? Nu, a fost distrus deă ă

de eurileş din fabricile europene!Reporterul: Da, dar digul Aswan...Generalul Kaika: Da, digul Aswan ar fi restabilit echilibrul, dar înainte ca marea să

moar . R zboiul a început pentru c mul i urmau s fl mânzeasc pe coastele Africii. Deă ă ă ţ ă ă ă aceea am spus c rile albilor sunt responsabile. E obiceiul tipic al albilor s distrug ce au,ăţă ă ă apoi s se duc i s fure de la al ii.ă ăş ă ţ

Reporterul: Oh, domnule general, deforma i un pic faptele!ţGeneralul Kaika: Nu-i adev rat că ă-i periculos s îno i în Mediterana? Nuă ţ -i adev rat că ă

pe tii au murit?şReporterul: Da, dar...Generalul Kaika: Nu mai am nimic de ad ugat.ă

obolaniŞ

Jeannie ajunsese deja acas . Stephensonul ei electric fusese vârât întră -un col alţ garajului. Pete lucra de la zece la ase, iar slujba ei, la Bamberleyş , se termina la cinci.

Pete Goddard nu dorea ca so ia lui s lucreze. Voia s stea acas , s aib grij deţ ă ă ă ă ă ă copii. Dar copii trebuiau s a tepte pân ce va fi promovat. În zilele astea, nimeni întreg laă ş ă minte n-ar întemeia o familie înainte să- i permit îngrijirea medical potrivit copiilor. Înş ă ă ă mun i nu era atât de r u ca în ora e. Oricum, trebuia s fii atent...ţ ă ş ă

În timp ce- i tergea cizmele, înainte s urce pe treptele din fa a casei, auzi un zgomotş ş ă ţ puternic în cer. Privi în sus, tocmai la timp s vad o mân de z pad scuturânduă ă ă ă ă -se de pe pervazul porticului. Ah, rahat, un bubuit sonic! N-ar fi trebuit s fie atât de puternic. Teă obi nuie ti cu unulş ş -dou pe zi, dar slabe, care nu f ceau pagube, poate doar s tresari i să ă ă ş ă- iţ ver i cea ca de cafea. Jos, la sec ie, sergentul Chain primea o mul ime de reclama ii. Deş ş ţ ţ ţ parc poli ia ar fi putut face ceva... De parc ar fi existat cineva care s poat face ceva...ă ţ ă ă ă

Jeannie se afla în buc t rie. Nu prea mare, cu aparate recondi ionate. Dar, de obicei,ăă ţ func ionau. Treb luia la plit . O fat frumoas , mai slab ca el, cu un an mai în vârst ,ţ ă ă ă ă ă ă sortit s ajung dolofan înainte de treizeci de ani. Ce s fac ? Lui îi pl cea s m nânceă ă ă ă ă ă ă ă ă bine. Îi transmise un s rut, î i lu pastilele de sear , ceva împotriva alergiei, i se duse să ş ă ă ş ă bea ap .ă

Ea îl opri, strigând:— Nu, Pete! Am g sit o noti s nu bem, când am venit acas . E pe mas .ă ţă ă ă ăUimit, b rbatul se întoarse i examina hârtia de un ro u aprins, cu text tip rit cu litereă ş ş ă

mari, negre. Fraza familiar : defecte în uzina dă e purificare – a nu se bea înainte de fierbere — vom remedia defectul cât mai curând posibil...

— Rahat! exclam el. O s ajungem mai r u ca în Denver!ă ă ă— Nu, nu, drag . Jos, în ora , au parte de a a ceva tot timpul, cel pu in o dat peă ş ş ţ ă

s pt mân , iar aici e doar a doua oar de când a început iarna. Nă ă ă ă -ar merge o bere?— O bere? Sigur c da!ă— Vezi în frigider. Scoate i pentru mine una. Încerc s fac re eta aia complicat , ziseş ă ţ ă

ea, agitând o t ietur din ziar.ă ăZâmbi, f cânduă -i semn c a în eles – iar mâna îi zbur spre old, c utând revolverulă ţ ă ş ă

inexistent.— Ce-i? se întoarse Jeannie. Oh, nu, alt obolan?ş— Cel mai mare pe care l-am v zut vreodat ! Nu iă ă ţ -am spus s chemi deratizarea?ă— Am chemat-o, dar mi-au spus c au atâta de lucru, c treă ă buie s a tept m pân laă ş ă ă

sfâr itul s pt mânii viitoare.ş ă ă— Ce s facem, oft Pete. To i cei pe careă ă ţ -i întâlnesc...Nu termin fraza i deschise frigiderul. Pe dou rafturi, pachete cu o marc familiar :ă ş ă ă ă

o fat inând un spic de gr u între sâni, realizând modelul unui penis căţ ă u testicule.— Iar ai fost la Puritan!— Da, mi-am cheltuit prima, spuse Jeannie, ap rând în u . Lucrurile nuă şă -s prea

scumpe. Pe de alt parte, au cu adev rat un gust mai bun.ă ă— Ce prim ?ă— Doar iţ -am spus! Toate fetele de la sec ia de ambalare, care am lucrat pesteţ

program, ca s expediem transportul înainte de Cr ciun, au primit în plus dou zeci de dolari,ă ă ă din partea domnului Bamberley.

— Mda...Lu dou cutii de bere, pentru el i pentru ea, dintră ă ş -un pachet de ase buc i. Dou zeciş ăţ ă

de dolari, în ziua de azi, însemnau un scuipat în ocean. I-ar fi pus, totu i, deoparte, pe poli aş ţ de Ia Angel City, pentru timpul când î i vor permite un copil. Toate pove tile aceleaş ş groaznice despre chimicale... Doar o scuz ca s dubleze pre urile la Puritan...ă ă ţ

Amintindu- i de fabric , întreb :ş ă ă— Scumpo, ce- i face piciorul?ţPetecul neted de piele, de parc o parte din coapsa ei ar fi fost lustruit ...ă ă— Oh, au avut dreptate, pentru prima oar . E o ciuperc . tii c trebuie s purt mă ă Ş ă ă ă

m ti împotriva actinoăş -nu- tiuş -cum. M-am ales cu ceva de felul la. Dar unguentele îi vin deă hac!

Pete î i st pâni un fior. S te pricopse ti cu o ciuperc ! Isuse, ca întrş ă ă ş ă -un film de groaz ! Jeannie o avea de mai mult deă -o lun , iar el se trezea controlânduă - i, obsedat,ş propriul trup... Sorbi din bere.

— Drag , voiam să ă- i spun ceva, zise deodat Jeannie. Teţ ă -am v zut la TV!ă— În tab ra traini ilor? Da, lă ţ -am observat pe individul cu camera...— Ce f ceai acolo?ă— N-au explicat?— Am prins doar sfâr itul.ş— Aha! Am primit un telefon din LA. Î i aminte ti c tipul care conducea tab ra a fostţ ş ă ă

ucis înainte de Cr ciun? Se pare c a fost drogat sau nebun. A a c au zis s scotocim locul,ă ă ş ă ă dup droguri...ă

— Credeam c traini ii nu folosesc a a ceva.ă ţ ş— E adev rat c nă ă -am g sit nimic... Un loc caraghios, iubito! De parc ar fi fost f cută ă ă

din buc i. Ceva me te ug resc. Iar oamenii, un fel de... nu tiu ce. Ciuda i.ăţ ş ş ă ş ţ— Am v zut câ iva dintre ei la Puritan, spuse Jeannie. Arat destul de banal. Iar copiiă ţ ă

sunt bine îngriji i!ţPrea devreme ca s discute despre feluă l în care se îngrijesc copiii. Într-o zi, cândva...— Pot ar ta nev t m tori, zise Pete. Dar astaă ă ă ă -i din cauz c nuă ă -s destui s provoaceă

necazuri serioase. Adic , altceva decât s picteze craniile alea scârboase i oaseleă ă ş încruci ate. În LA blocheaz str zile, distrug ma ini, sparg magazine...ş ă ă ş

— Carl spunea c tot ce fac e s atrag aten ia oamenilor asupra pericolelor ce neă ă ă ţ amenin .ţă

La dracu' cu Carl! Dar Pete î i p str p rerea pentru sine, tiind cât de mult ineaş ă ă ă ş ţ Jeannie la el, la fratele mai mic, de nou sprezece, dou zeci de ani, cel de tept întră ă ş -o familie cu cinci copii, care p r sise colegiul dup un an, plângânduă ă ă -se de slabul nivel al înv turii.ăţă Acum lucra la fabrica Bamberley.

— N-au decât s tr iasc dup plac, morm i el. Dar slujba mea e s opresc pe oricineă ă ă ă ă ă stric , jefuie te sau se amestec în felul în care vor al i oameni s tr iasc !ă ş ă ţ ă ă ă

— Carl a fost în tab r de mai multe ori i, dup cum spune el... Oh, hai s nu neă ă ş ă ă cert m!ă

Î i consult re eta.ş ă ţ— Bun, trebuie s mai a tept m zece minute. S mergem în sufragerie, s st m jos...ă ş ă ă ă ă

tii ceva, drag ?Ş ă— Ce?— A vrea s am un aparat de g tit instantaneu. Cu microunde. Atunci nş ă ă -ar avea

importan când te întorci, prânzul ar fi gata întrţă -o clip .ăSun telefonul.ă— Stai jos, r spund eu.ăEl rânji i se supuse. Dar, înainte s se a eze, Jeannie îl chem , aproape tipând:ş ă ş ă— Pete! Pete! Ia- i haina i cizmele!ţ ş— Ce naiba s-a întâmplat?— O avalan ! A îngropat toate cl dirile noi din cealalt parte a ora ului!şă ă ă ş

Memento Laurae

Niciodat în via nu se sim ise Philip Mason mai mizerabil. Mergea f r încetare prină ţă ţ ă ă apartament, ipând la copii, spunânduţ -i Denisei să-l lase în pace, pentru numele lui Dumnezeu, când, în realitate, ar fi vrut să-i spun c o iubea cu disperare.ă ă

Dar consecin ele Revelionului...ţCând se sim ise deprimat ultima oar , lucrurile fuseser mai u or de suportat: o cas ,ţ ă ă ş ă

mult mai departe de centrul ora ului – lâng râu – cu propriaş ă -i gr din . Atunci fusese înă ă

stare s se ascund i s se simt mizerabil de unul singur. Dar focurile de pe râu fuseseră ăş ă ă ă groaznice anul trecut, nu putuse s se duc la slujb , pentru c podul fusese închis, iară ă ă ă jum tate din timp fumul f cea imposibil folosirea gr dinii, chiar i deschidereaă ă ă ă ş ferestrelor...

A a c se mutaser întrş ă ă -un apartament cu aer condi ionat, dintrţ -un bloc. Mai aproape de serviciu. i, bineîn eles, de spiŞ ţ tal, unde- i trata Josie strabismul. Iar mu chii scur i de laş ş ţ piciorul lui Harold începuser s se întind .ă ă ă

Nu putea explica! Nu îndr znea! i nici nu putea s g seasc o explica ie, de fapt...ă Ş ă ă ă ţCel pu in avea câteva minute pentru el însu i. Copiii dormeau, aveau nevoie de multţ ş

timp s se lini teasc dup întâmirea dezastruoas cu Anton Chalmers: b g re , arogant,ă ş ă ă ă ă ă ţ grosolan, agresiv, prost dispus – dar, bineîn eles, complet s n tos. „Supravie uitor al tuturorţ ă ă ţ testelor i al întregului rahat", ca sş ă-l citeze pe nesuferitul de taică-s u.ă

Iar Denise se dusese în apartamentul familiei Henlowes, de la etajul doi. Acolo te informai, în cl direa aceea. Fiecare p rea a ti un mod de a afla orice, de la oricine. Cel maiă ă ş bine era s r mâi în afara conflictelor. Ajunseser la fel de grave ca acelea din c r ile deă ă ă ă ţ istorie, din perioada prohibi iei, cu bande de negri luptând pe str zi pentru dreptul de aţ ă distribui khat african, i bandele de albi aruncânduş - i casele în aer pentru dreptul de aş comercializa marijuana mexican .ă

Se întoarse dup o jum tate de or de discu ii iă ă ă ţ ş -i ar t ce aflase, spunând:ăă— Drag , nu fi îngrijorat, oricare ar fi problema, o s ajungi la o solu ie, lasă ă ţ -o s seă

deruleze, relaxează-te!Dennie, te iubesc teribil i, dac o s fii iar bun i blând cu mine în noaptea asta, oş ă ă ăş ă

s plâng...ă

Lu telefonul. Form num rul, cu degete tremur toare. R spunse imediat o femeie.ă ă ă ă ă— Cu doctorul Clayford, v rog. E urgent!ă— Doctorul Clayford e în biroul lui, ca în fiecare luni, r spunse femeia.ă— Sunt Philip Mason. Directorul zonal al...— A, domnul Mason!Brusc cordial . Clayford era unul dintre medicii la care Philip trimitea clien ii luiă ţ

Angel City, pentru a fi examina i, înainte de încheierea unei poli e de asigurare pe via .ţ ţ ţă Doctorul avea interes s fie cooperant.ă

— Doar o secund , s v d dac so ul meu e liber...ă ă ă ă ţ— Mul umesc.ţAprinse nervos o igar . Dublase cantitatea pe care o fuma, de la c l toria în LA.ţ ă ă ă

Încercase s se ab in i, în loc de asta, ajunsese la dou pachete pe zi.ă ţ ăş ă— Da?O voce r gu it . Tres ri.ă ş ă ă— Ah, doctore!Nu-i spui „doc" lui Clayford, eventual îi spui pe numele mic. F cea parte dintră -o

familie de medici de mod veche. La aizeci de ani purta costum negru i c ma alb , dină ş ş ă şă ă acelea ce-l desemnaser pe tân rul sobru ca „având un mare viitor", pe vremea când era laă ă colegiu. Când vorbeai cu el, parc vorbeai unui preot, sim eai o distan , o barieră ţ ţă ă intangibil . Dar acum ă trebuia să-l consulte...

— Am nevoie de un sfat i... de ajuş tor.— Da?Philip oft din greu.ă— Iat despre ceă -i vorba... Chiar înainte de Cr ciun, am fost chemat la LA, deă

conducerea companiei i, pentru c so iei mele nuş ă ţ -i plac avioanele – tii, poluarea –, mş -am dus cu ma ina i am f cut un popas în Vegas. Iar acolo... ei bine, mş ş ă -am încurcat cu o fat .ă Absolut întâmpl tor. Timpul i ocazia, tii...ă ş ş

— i?Ş— i... am avut unele dubii, dup câteva zile, dar acum nu mai am. MŞ ă -am îmboln vită

de gonoree...Rufele atârnate în jurul lui se roteau, ca ni te lilieci batjoş coritori...

— În eleg, spuse Clayton, f r a p rea deloc mai în eleg tor. Trebuie s te duci laţ ă ă ă ţ ă ă clinica din Market. Cred că-i deschis s mb t diminea a.ă ă ăă ţ

Philip o tia. Era întrş -o zon deprimat i deprimant . Ru inat de func ia ei,ă ăş ă ş ă ţ persecutat de majoritatea corect , plin de tineri cu atitudine provocatoare...ă ă ă

— Dar, doctore...— Domnule Mason, acesta-i sfatul meu profesional, i cu asta am terminat!ş— Dar so ia mea?ţ— A i avut rela ii de la escapada aceea?ţ ţ— Da, de Revelion, începu Philip, cu mintea plin de motiva ii: nu se putea altfel, eraă ţ

ziua anului, e un fel de simbol, o tradi ie de când neţ -am cunoscut...— Atunci, ia-o cu dumneata, zise Clayton i închise, f r s spun m car „bunş ă ă ă ă ă ă

seara".Tic losul! Jigodia încrezut !ă ăCe ob inuse?ţPuse telefonul în furc , gândinduă -se la orice sugestie posibil : o minciun nevinovat ,ă ă ă

de exemplu c în California e epidemie de hepatit , orice ar necesita un tratament cu antibiă ă -otice... Doamne! La urma urmei, am boala cea mai r spândit dup pojar! Scrie în toateă ă ă ziarele!

Distrac ie. Orice. S se uite la TV. Poate medicul de la clinic îi va fi de ajutor iţ ă ă ş -l va acoperi. Dac ar trebui doar s m rturisesc c am regulaă ă ă ă ţ-o pe Laura, n-ar fi nimic, Denise nu m-ar p r si pentru asta. Dar să ă ă-i spun c am molipsită -o prin bun voin a unei str ineă ţ ă lacome de b rba i...ă ţ

Prin tranzistori sunetul venea mai repede decât imaginea, iar urechile surprinseră brusc sensul a ceea ce ascultase. Sumarul tirilor. Sim i c p mântul se despic i seş ţ ă ă ăş pr bu e te la o adâncime de câteva mile...ă ş ş

— ...despre m rimea dezastrului avalan ei din seara trecut , din Towerhill.ă ş ăSe ivi imaginea. Ma ini ale poli iei. Reflectoare. Elicoptere. Pompieri. Ambulan e.ş ţ ţ

Buldozere. Pluguri de z pad .ă ă— Apennine Lodge, care se afla chiar aici, este complet îngropat, spunea o voce, cu

un ton înc rcat de compasiune.ăO mas inform de z pad , în care s pau oameni...ă ă ă ă ă— Alte cabane sau hoteluri din apropiere au fost târâte la vale, aproape un sfert de

mil . Pagubele dep esc cincisprezece milioane, se zice c ajung chiar ă ăş ă la cincizeci de milioane de dolari...

— Phil, m-am întors! strig Denise, dup ce descuiase broa tele complicate de laă ă ş intrare. Am reu it s scap de Jed i Beryl i...ş ă ş ş

— A avut loc o avalan la Towerhill! ip el.şă ţ ă— Ce?Intrase în sufragerie, o femeie zvelt , cu oase delicate i mers gra ios, purtând o perucă ş ţ ă

ro cat ce sem na leit cu buclele pe care le avusese i careş ă ă ş -i ascundea perfect cicatricile. Uneori, Phil credea că-i cea mai frumoas femeie pe care o v zuse vreodat ...ă ă ă

— Doamne! gemu ea, iar pe ecran se v zu un cadavru scos din z pad . Acolo locuiauă ă ă Bill i Tania!ş

Se a ez pe bra ul fotoliului. El îi prinse mâna iş ă ţ ş -i spuse cu groaz , disperare i grea :ă ş ţă— Spun că-s pagube de cincisprezece milioane, poate chiar cincizeci! i tii cineŞ ş

pl te te asiguă ş rarea? Noi!Îl privi ocat .ş ă— Phil, gânde teş -te la pagube când e ti la birou! Trebuie s suni i s afli dac Bill iş ă ş ă ă ş

Tania au sc pat i Anton. Acum să Ş ă- i pese de oameni, nu de bani!ţ— Îmi pas . De tine i de mine!ă ş— Phil...— N-am reasigurat zona. Am avut prea mult treab ... i nimeni din echip nă ă Ş ă -a trecut

iarna f r s se îmboln veasc . Am reasigurat doar jum tate din riscuri!ă ă ă ă ă ăDenise începu s în eleag i o cuprinse groaza.ă ţ ăş— Am încurcat-o, zise Phil. Doamne, mai bine a fi murit!ş

În fruntea tirilorş

— Globe Relief? Cu domnul Thome, v rog, spuse expertul Departaă mentului de Stat în problemele Americii Centrale. Bun diminea a, Gerry, aici Dick. Cum te sim i în privin aă ţ ţ ţ ochiului? Bine... Eu? Perfect. Cam obosit. Uite de ce te-am sunat... Am considerat c trebuieă s fii printre primii care s afli c lă ă ă -am g sită pe fiul t u, Ross. Aruncat pe o stânc de riulă ă care trece prin San Pablo... Nu, nici urm de doctorul englez, înc ... Spun c are capulă ă ă zdrobit... Ar putea fi din cauza pietrelor din ap , dar vor face o autopsie, ca s avemă ă confirmarea. Da, dac avem noroc... Împu i ii de tupamaro i iă ţ ţ ş ş -au f cut prea mult de cap.ă Avem, în sfâr it, un motiv s ripostam. O s te in la curent..ş ă ă ţ

Planuri

Paznicii înarma i care patrulau în sediul principal al firmei Angel City Interstateţ Mutual, în perioada de zece zile a vacan ei, au fost surprin i s descopere c unul dintre conţ ş ă ă -duc torii corpora iei le inea tov r ie.ă ţ ţ ă ăş

Nu i s afle c acesta era dr. Thomas Grey. Se obi nuiser cu excentricit ile lui.ş ă ă ş ă ăţ— E nebun! spuneau oamenii, încânta i s explice c , din cauz c era atât de devotatţ ă ă ă ă

profesiei sale i nu se însurase, treş buia s fie icnit.ă ţDe fapt, o asemenea presupunere nu era corect , Grey fiind, probabil, unul dintre ceiă

mai lucizi oameni în via .ţă

„C tre ă redactorul revistei The Christian Science Monitor. Domnule..."Dactilografia lui, de obicei impecabil , provoca invidia secretarelor profesioniste.ă

St tea în mijlocul t cerii de la etajul patru, înconjurat de carcasele metalice aleă ă calculatoarelor.

„Suntem dezam gi i s descoperim întră ţ ă -o revist cu reputa ie mondial pomenireaă ţ ă unei crize despre care afirm m, f r ezitare, c reprezint scornelile unor oameni care ară ă ă ă ă dori s ne întoarcem în stare de s lb ticie, f r a avea m car privilegiul oamenilor dină ă ă ă ă ă pe teri, de a ne îmbr ca în bl nuri."ş ă ă

Privi în jur, s se asigure c nici un semnal de defec iune nu era aprins i profita deă ă ţ ş ocazie s se scarpine. Avea o dermatit u oar , dar enervant , din cauza enzimelor dină ă ş ă ă praful de sp lat.ă

„S admitem c modific m ordinea lucrurilor prin felul în care tr im. Dar acela i lucruă ă ă ă ş poate fi spus i despre un orgaş nism. Câ i dintre cei care ip dup sume mari pentru a ap raţ ţ ă ă ă recifurile de corali de stelele de mare î i dau seama c recifuş ă rile reprezint ele înseleă impactul unei specii vii asupra ecologiei planetei? Iarba a revolu ionat total «echilibrulţ naturii». La fel i evolu ia arborilor. Fiecare plant , animal, pe te — putem spune chiar cş ţ ă ş ă fiecare microorganism umil – are o influen sesizabil asupra lumii."ţă ă

Z ri o lumin . Se întrerupse, se duse i schimb o rol de band , se întoarse pe scaun.ă ă ş ă ă ă Dup ce citi înc o dat editorialul din Monitor careă ă ă -l sup rase – dup p rerea lui, fuseseă ă ă scris chiar de pref cutul la, Austin Train – î i ascu i urm toarea s geat a replicii.ă ă ş ţ ă ă ă

„Dac extremi tii î i vor impune punctul de vedere, vom sta i vom jeli, acceptând caă ş ş ş patra din cinci copii s moar penă ă tru c nucile i fructele au înghe at, pe distan a unei zile deă ş ţ ţ mers pe jos..."

Pierdea timp, redactând scrisoarea. Nu se a tepta s ob in ceva. Se afla aici pentru aş ă ţ ă ad uga câteva c r mizi la structura monumental a întreprinderii particulare la care seă ă ă ă angajase de ani de zile. Început ca un hobby, se dezvoltase în ceva apropiat de manie iă ş constituia principalul motiv pentru care continua s lucreze la Angel City. Compania avea oă capacitate mare a calculatoarelor disponibile, exista o industrializare na ional în aceastţ ă ă privin . Ca urmare, nimeni nu obiecta când o folosea seara sau în weekţă -end. Fusese bine pl tit tot timpul cât lucrase i, datorit gusturilor sale simple, ajunsese bogat. Dar dac ar fiă ş ă ă închiriat calculatoarele de care avea nevoie, iş -ar fi irosit averea într-o lun .ă

Bineîn eles, pl tea cu scrupulozitate firmei materialele consumate: benzi, hârtie,ţ ă curent electric.

Proiectul lui pornea de la faptul c , fiind întră -adev r un om ra ional, se înfuria la fel deă ţ r u ca i un trainit fanatic v zând cum cele mai spectaculoase fructe ale unei descopeririă ş ă umane promi toare se transformau întrţă -un dezastru. Calculatoarele, sus inea el, f cuserţ ă ă posibil ca fiecare progres virtual s fie studiat înainte de a fi pus în func iune, în sufiă ţ ciente variante de situa ii, pentru a permite o exploatare sobr , constructiv . Sigur, închirierea lorţ ă ă era costisitoare — dar la fel era i angajarea avoca ilor ca s te apere când erai acuzat c aiş ţ ă ă înc lcat Legile Mediului. La fel, ca s lup i împotriva unei condamn ri a Departamentuluiă ă ţ ă Hranei i Medicamentelor. Sau împotriva reclama iilor unui nimeni, cu un grup puternic deş ţ presiune în spate. Iar dac ad ugai banii cheltui i în încerc ri zadarnice pentru a închideă ă ţ ă u ile unor organiza ii precum Earth Community Chest, Globe Relief sau Fondul „Salva iş ţ ţ Mediul", costurile deveneau zdrobitoare. Ce risip !ă

Când, la treizeci i trei de ani, p r sise cariera de consultant independent în domeniulş ă ă hranei i medicamentelor i decisese s fie contabil, sperase vag ca o companie de asigur ri,ş ş ă ă preocupat de efectele vederilor limitate ale omenirii, s organizeze un departament specială ă pentru a-i dezvolta proiectul i, bineîn eles, sş ţ ă-i pl teasc echipa. Nu reu ise. Trebuise să ă ş ă r mân omul care le f cea singur pe toate.ă ă ă

A a c avea un drum lung, lung, pân la elul final: nimic altceva decât un program deş ă ă ţ simulare al lumii.

Dar era un om r bd tor, iar ocul unor catastrofe precum crearea de ertului Mekongă ă ş ş condusese tot mai mult lume spre concluziile la care ajunsese cu mult timp în urm .ă ă Programul putea fi sau nu f cut, dar ă trebuia neap rat f cut.ă ă

Sigur, se afla în aceea i situa ie în care se g siser meteoş ţ ă ă rologii înainte de apari iaţ calculatoarelor, sufoca i continuu de date noi care necesitau o prelucrare ce nu putea fi decâtţ lent , par ial . Dar pusese la punct multe tehnici de testare a erorilor pentru actualizareaă ţ ă automat a programului, iar dup al i dou zeci de ani... Avea s n tate bun iă ă ţ ă ă ă ăş - iş supraveghea alimenta ia.ţ

Pe de alt parte, nu c uta o acurate e perfect . Ceva la fel de precis ca prezicereaă ă ţ ă vremii s-ar fi potrivit perfect. Atât timp cât ar fi permis unor oameni care nu erau nici nemilo i, niciş la i, s dirijeze progresul uman. (Folosea deseori expresia în discu ii. Dinş ă ţ cauza asta, multe cuno tin e îl considerau de mod veche.)ş ţ ă

„Când cineva din apropiere se plânge c folosirea insectiă cidelor a produs o maladie a gr dinilor, în urma c reia iă ă -au pierit magnoliile, să-i amintim c , pentru a avea o livadă ă cur at de viermi i deci o hran mai bun , nu poate avea i o gr din în care s plantezeăţ ă ş ă ă ş ă ă ă magnolii. Verb. sap.

Al dumneavoastr etc,ăT.MGreyDoctor în medicin , master în tiin eă ş ţ

S fim cura iă ţ

Pute i spune un lucru despre proprietarul unui Hailey: are un respect deosebit pentruţ ceilal i oameni.ţ

Un Hailey nu ocup mai mult spa iu din drum decât e nevoie.ă ţZgomotul unui Hailey se reduce la un morm it blând.ăLas aerul mult mai curat decât ma inile cu benzin .ă ş ăChiar dac acestea sunt pline de Filtre.ăA a c un conduc tor de Hailey poate merge destul de aproape de ceilal i încât s leş ă ă ţ ă

vad zâmbetul i s le aud mură ş ă ă murul aprobator.Cum contribuie ma ina ta la rela iile interumane?ş ţ

Sap !ă

Lopata p trundea, sco ând alt picior cub de z pad – i nu aveai unde să ţ ă ă ş -o pui, decât peste alt z pad .ă ă ă

Cel pu in nu lovise nici un trup, când o înfipsese.ţPete Goddard suferea. Îl durea tot ce-l putea durea, începând de la t lpi, dup ceă ă

st tuse în z pad o jum tate de or . Apoi durerea urcase la glezne. Când îi cuprinseseă ă ă ă ă gambele, pierduse orice contact cu t lpile. Nă -avea decât să- i închipuie c se aflau înc înş ă ă cizme.

La fel, mâinile îl usturau, pline de b ici, în ciuda m nu ilor. Erau minus dou zeci deăş ă ş ă grade, b tea un vânt aspru. Ochii îl ardeau i dac lacrimile pe care le linsese nă ş ă -ar fi fost s rate, ar fi crezut că ă-i înghe aser pe obraji.ţ ă

Se afla în anticamera iadului. Reflectoare puternice, p trunz toare ca blestemul,ă ă fuseser instalate pe movile în el toare de z pad , cuplate la generatoare de urgen , aleă ş ă ă ă ţă c ror motoare suprasolicitate umpleau aerul cu un zgomot ca al din ilor scrâ ni i. Tot timpulă ţ ş ţ se auzeau ipete:ţ

— Aici, repede!Fiecare strig t însemna alt victim , majoritatea moarte, dar i unele doar cu un picioră ă ă ş

rupt, cu coloana vertebral rupt , cu pelvisul rupt. Avalan a ac ionase ca o pres . Striviseă ă ş ţ ă cl dirile de lâng muntele Hawes, aducânduă ă -le într-o stare asem n toare pl cilor presate:ă ă ă resturi omene ti, cheresteaua structurii, ma ini, echipament sportiv de iarn , hran , b uturi,ş ş ă ă ă mobil , covoare, alte resturi omene ti, toate fuseser presate pân la limita posibilului, iară ş ă ă întreaga mas oribil , dezgust toare, fusese împins în jos, pentru a muta ap sarea în alteă ă ă ă ă locuri, mai îndep rtate.ă

Ro u în z pad . S p cu degetele, de team s nu loveasc pe cineva cu lopata, iş ă ă ă ă ă ă ă ş descoperi o bucat de carne de vit .ă ă

— Hei! Domnule poli ist!ţO voce de copil. O clip , îl cuprinse groaza c st tea pe un copil îngropat. Dară ă ă

chemarea venise de undeva, de la suprafa , puternic , acoperind zgomotul unui elicopter.ţă ă Se uit în sus. În fa a lui, pe un zid d râmat, un b iat cu pielea deschis la culoare, vreo deă ţ ă ă ă unsprezece-doisprezece ani, cu pantaloni negri din lân i canadian . Îi oferea o can deăş ă ă tabl , ce fierbea caă un gheizer.

— Nu vre i ni te sup ?ţ ş ăStomacul lui Pete îi reaminti c se preg tea de mas , când fusese chemat. L s lopata.ă ă ă ă ă— Sigur c vreau.ăNu era locul potrivit pentru un copil – f r a mai pomeni de groz viile pe care le puteaă ă ă

vedea – dar ideea de a aduce hran fusese bun . Mai avea mult de lucru. Lu cana i vru să ă ă ş ă soarb , dar supa frigea mai puternic decât crezuse. Copilul tr gea o sanie, pe care se afla ună ă termos mare. Un lucru eficient.

— A i g sit mul i mor i? se interes b iatul.ţ ă ţ ţ ă ă— Câ iva, morm i Pţ ă ete.— Pân acum nu v zusem mor i. Ast zi am v zut vreo zece.ă ă ţ ă ăTonul îi era nep s tor, iar Pete fu ocat. Dup o pauz , spuse:ă ă ş ă ă— Presupun c m mica ta tie unde e ti...ă ă ş ş— Sigur, ea a f cut supa. Când a auzit de accident, a pus o oal mare la fiert i neă ă ş -a

spus la to i s ne îmbr c m gros i s venim s d m o mân de ajutor.ţ ă ă ă ş ă ă ă ăÎn regul ! Nu le spui altora ceă -i bine i ceş -i r u pentru copiii lor. Iar ideea fusese bun .ă ă

Pete gust din nou din sup , descoperi c se r cise repede în vântul înghe at, sorbi lacom.ă ă ă ă ţ Avea un gust delicios. Buc i mari de legume, ierburi puternic aromate...ăţ

— Am vrut s v d mor i, spuse deodat b iatul. Tat l meu a fost ucis cu câteva zile înă ă ţ ă ă ă urm .ă

Pete se uit la el.ă— Nu tat l meu adev rat. Îi spuneam a a pentru c m adoptase. Pe mine i pe celeă ă ş ă ă ş

dou surori ale mele. A ap rut în ziare, iă ă -au dat fotografia la TV.— Din ce-a f cut mama ta supa? încerc Pete s schimbe vorba. E nemaipomenit !ă ă ă ă— O să-i spun c iăţ -a pl cut. A folosit un extras din drojdie, ni te legume i – b iatulă ş ş ă

d du din umeri, ca un adult – ap , toate fierte cu sovârv i alte plante... Ai terminat?ă ă ş— Înc nu.ă

— N-am decât o can , a a c , dup ce bei, o să ş ă ă -o sp l în z pad , s ucid microbii, i oă ă ă ă ş s m duc s g sesc pe altcineva, spuse b iatul, cu seriozitate. Ai v zut imaginea tat lui meuă ă ă ă ă ă ă la TV?

Pete c ut repede un r spuns.ă ă ă— Nu prea am timp s m uit. Sunt foarte ocupat, din cauza slujbei...ă ă— Da, bineîn eles... Mţ -am gândit c poate lă -ai v zut, ad ug el, cu un strop deă ă ă

nefericire în glas. Îi simt lipsa... Ai terminat?Pete d du pe gât ce mai r m sese iă ă ă ş -i înapoie cana.— Să-i spui mamei tale c face o sup nemaipomenit ! spuse el, b tânduă ă ă ă -l pe b iat peă

um r.ăÎn subcon tient, se gândea la Jeannie. Ea avea pielea mai deschis la culoare ca a lui,ş ă

copiii lor ar fi avut înf i area b iatului din fa a lui. Doar s fie s n to i...ăţş ă ţ ă ă ă ş— O să-i spun, îl asigur b iatul i ad ug : Nă ă ş ă ă -ai nevoie de ajutor? Ai f cut mult, deă

unul singur... .— A trebuit s ne împr tiem, pentru că ăş ă-i foarte mult de s pat.ăPete nu se sim ise niciodat în largul lui discutând cu copiii, pentru c avuseseţ ă ă

probleme când fusese el însu i copil. Tat l lui nu murise, nu ap ruse în ziare. Disp ruse, purş ă ă ă i simplu.ş

— Noi suntem mul i, jos, la ambulan e.ţ ţ— Voi?— Cei din tab ra traini ilor – cea pe care o conducea tata, înainte de a muri. O să ţ ă

trimit pe cineva s te ajute – poate pe Harry. E puternic. Cum te cheam , ca s tie cum s teă ă ăş ă g seasc ?ă ă

— Pete. Pete Goddard.— Eu sunt Rick Jones. Bine, o s vin cineva, întră ă -un minut. – Hei!Dar b iatul plecase, c rânduă ăţă -se i alunecând pe movilele de z pad . Pete î i luş ă ă ş ă

lopata, îngrijorat. În diminea a aceea îi p zise pe locuitorii taberei, în frig, în timp ceţ ă detectivii c utau droguri. Iar acum, s aib un partener trainit...ă ă ă

N-avea nici o importan . Singurul lucru important era s scoat vreun am rât îngropatţă ă ă ă sub greutatea rahatului alb.

Era în regul . Harry nu f cea parte dintre cei pe careă ă -i întâlnise în diminea a aceea. Nuţ p rea mai puternic decât Pete, dar era mai odihnit. Nu spusese nimic, doar îl salutase înainteă de a începe s sape în z pad . Se concentraser asupra lucruă ă ă ă lui, pân descoperiser primaă ă victim . Moart , învine it de cianoz i frig. Venir brancardierii i un ofi er tân r, dină ă ţ ă ăş ă ş ţ ăavia ie — aduseser i coala de ofi eri, bineîn eles — scoase actele din buzunarulţ ăş ş ţ ţ b rbatului. Un localnic. Pete îl amendase o dat , pentru parcare în loc nepermis. Unul dintreă ă brancardieri avea un radio cu tranzistori, la care auzir ceva, în genul c Towerhill fuseseă ă declarat zon sinistrat .ă ă

— Prima dintre multe altele, morm i Harry.ă— Ce-ai spus?— Am spus „prima dintre multe altele". S nu crezi că ă-i prima avalan declan at deşă ş ă

avioanele supersonice! Elve ienii nu le las s zboare pe deasupra rii lor între octombrie iţ ă ă ţă ş mai – se spune c le doboar f r avertisment. La fel procedeaz i austriecii.ă ă ă ă ăş

Pete lu lopata.ă— Hai s s p m, oft el.ă ă ă ăDup zece minute, descoperir c nimeriser întră ă ă ă -un loc plin, o întreag cameră ă

pr bu it , poate chiar o cl dire. Mai sus, un zid din piatr grosolan oprise impactul cel maiă ş ă ă ă ă puternic al avalan ei, dar fusese smuls din temelie i r sucit, alc tuind o linie neregulat deş ş ă ă ă fragmente aflate într-un echilibru instabil. Deasupra lor, acoperi ul îndoit, dar înc întreg,ş ă l sând un mic spa iu liber, în care...ă ţ

— Doamne! exclam Harry. Tr ie te!ă ă şCeva se mi ca încet în întuneric. În întunericul alb. Z pada p trunsese pe fereastr , seş ă ă ă

împr tiase pe podea.ăş— Ah-ah!

Strig tul teribil al unui copil.ă— Fii atent, tâmpitule! url Pete, când Harry vru s înfig lopata i s sape chiar subă ă ă ş ă

grinda încovoiat . Îl apuc de mân .ă ă ă— Ce vrei? E un copil! Ia- i mâinile!ţ— Uită-te, uită-te, uită-te!Pete ar t cantitatea uria de z pad ce vibra, oprit în zidul de piatr , ca un val. Dină ă şă ă ă ă ă

cauza s p turilor lor, se apropia de spa iul în care fusese prins în capcan copilul – copiii, î iă ă ţ ă ş d du el seama, auzind un al doilea ip t, diferit de primul.ă ţ ă

— Aha... da...Harry î i reg si st pânirea de sine i privi în gaura întunecat . Un pat r sturnat. Oş ă ă ş ă ă

gr mad de z pad .ă ă ă ă— În eleg ce vrei s spui. Puteam s tragem toat gr mada peste noi. Ai o lantern ?ţ ă ă ă ă ă— Am împrumutat-o cuiva. Du-te i caut alta. i multe ajutoare. Vezi grinda?ş ă ŞPete nu îndr znea să -o ating . Acum, vizibil , singura bârn serioas careă ă ă ă -i ap rase peă

copii ar ta ca un b de chibrit, iar pe acoperi ul turtit, ce se sprijinea de ea, se aflau doară ăţ ş Dumnezeu tia câte tone de z pad i stânci.ş ă ăş

— Sigur. M întorc imediat!ăSe r suci i fugi.ă ş— Rezista i, copii! strig Pete în întunericul rece. V scoatem imediat ce putem! Unaţ ă ă

dintre siluetele abia vizibile se mi c . Se ridic . Împinse z pada.ş ă ă ăMi c z pada.ş ă ăÎncerc s se ca re spre lumin .ă ă ţă ă— Doamne! Harry, HARRY, GR BE TEĂ Ş -TE!Plânsete. Plânset acoperit de trosnetul greut ii ce frângea bârna. Bârna care sus inuseăţ ţ

incredibila mas de z pad . V zu cum sar din ea a chii m runte, albe, ca praful, ce dansauă ă ă ă ş ă în lumina farurilor îndep rtate...ă

Doamne... Jeannie, Jeannie, ar fi putut fi copilul nostru acolo – nu, n-ar fi fost, cu cincizeci de dolari pe zi, dar e un copil, iar noi putem avea copii i...ş

Gândurile astea se roteau iute, n-aveau nici o leg tur cu mi c rile lui. Sc p lopata.ă ă ş ă ă ă Bârna pârâi. Se r suci astfel încât umerii lui ajunser sub ea. O prinse cu mâinile amor ite.ă ă ţ Greutatea, insuportabila greutate... Privi în jos i v zu cum cizmele i se înfigeau adânc înş ă z pada b t torit .ă ă ă ă

i auzea înc plânsul...Ş ă

Cea mai mic urmă ă

— A mers bine, Peg? strig Mel Torrance, în timp ceă - i croia drum prin labirintul deş birouri, pere i de sticl , dulapuri.ţ ă

Ziarul lucra în pierdere. Majoritatea ziarelor lucrau în pierdere. Chiar i Mel avea caş birou o c m ru , a c rei u r mânea deschis , cu excep ia momentului când î i luaă ă ţă ă şă ă ă ţ ş pilulele. Se sim ea stânjenit, din anumite motive...ţ

Ridicol. De unde tii c nu trebuie s iei, în anumite situa ii, pilule de un anumit fel?ş ă ă ţ Îmi aminte te c trebuie s le iau pe ale mele...ş ă ă

— Grozav, morm i Peg.ăFusese s fac un reportaj despre explozia unei conducte. Cineva turnase ce nu trebuiaă ă

în canal, ceva ce intrase în reac ie cu altceva... Mare groz venie! Se întâmpla mereu. Deţ ă data asta nu murise nimeni.

— Rod a f cut vreo poz frumoas ?ă ă ă— O s-o aduc peste dou ore.ă ă— N-a folosit Polaroidul? Sigur c nu, să -au terminat rezervele..., oft Mel.ăZilele în care puteai folosi Polaroidul începuser a fi dep ite de cele în care nu puteai.ă ăş— Bine, dou ore ajung... Ai un mesaj. Pe birou.ăNoti a o anun a s contacteze morga municipalit ii, a a c form num rul, în timp ceţ ţ ă ăţ ş ă ă ă

punea hârtie în ma ina de scris. Dup cinci încerc ri ratate, auzi r spunsul:ş ă ă ă— Stanway.— Peg Mankiewicz.— Oh, da, spuse Stanway, coborând tonul. Avem raportul final în privin a prietenuluiţ

t u, Jones.ă— Isuse! înseamn c a i lucrat la el tot timpul?ă ă ţPeg î i auzi vocea furioas . Nu puteau l sa cadavrul în pace? Nu se mul umiser sş ă ă ţ ă ă-i

insulte memoria? „Acest auto-proclamat profet al unei lumi mai bune s-a dovedit a fi doar un drogat". Citat/necitat.

— Dureaz mult c utarea urmelor reduse de drog, zise Stanway, f r să ă ă ă -o în eleag .ţ ă Lucru de cromatografie. Uneori, coloane lungi de date...

— Bine, ce-a i g sit?ţ ă— Un halucinogen. Nu LSD, psilocibin sau ceva obi nuit, dar cu o structură ş ă

molecular similar . Nă ă -am în eles raportul – sunt anatomist, nu biochimist. Dar miţ -am imaginat c vrei s tii.ă ăş

S vrea! Era lucrul pe care ar fi dorit cel mai pu in să ţ ă-l tie!ş— Vreun motiv special pentru care s-au chinuit atât?Stanway ezit . Spuse, în cele din urm :ă ă— Poli i tii au insistat...ţ şPorcii! N-au g sit droguri în ma in !ă ş ăNu era a lui, o închinase. Traini ii se str duiau s nu conţ ă ă tribuie la poluare, iar întreaga

comunitate din Denver, peste aizeci de persoane, avea un singur vehicul, un jeep. În afarş ă de biciclete.

Dar nu foloseau droguri, nici marijuana, de i tolerau berea i vinul.ş şDeschise un sertar al biroului, în care inea dosarul pe careţ -l întocmise despre moartea

lui Decimus, i reciti lista lucrurilor g site în ma in — lucruri banale, mai mult sau maiş ă ş ă pu in. O valiz cu haine de schimb, un brici, periu de din i, un teanc de documente despreţ ă ţă ţ chimicalele din hran , altul despre afacerile de familie careă -l aduseser în LA, să -o vad peă sora lui, Felice, i un fel de co pentru picnic. Un lucru de în eles: î i adusese hrana cu el,ş ş ţ ş hran de soi bun, s n tos, pe careă ă ă -l consuma comunitatea, din produc ie proprie.ţ

Stanway tu i în telefon. Un zgomot politicos, pentru aş -i atrage aten ia. Dup câtevaţ ă secunde, se transform întră -o tuse adev rat , întrerupt de scuze. Când î i reveni, zise:ă ă ă ş

— Mai era cineva cu el?— Nu. Mul umesc pentru ce miţ -ai spus.Dup ce puse receptorul în furc , r mase mult timp privind în gol. Mintea îi eraă ă ă

cuprins de furie, ca de o flac r întins . Credea, f r sa aib vreo dovad , c Decimusă ă ă ă ă ă ă ă ă fusese otr vit.ă

Dar cum? De cine? îi urm rise drumul, descoperise o pereche de camionagii careă -l v zuser dormind întră ă -o parcare, lâng un restaurant, unde se opriser s m nânce. Îlă ă ă ă v zuser apoi treaz, când plecaser , b rbierânduă ă ă ă -se în toaleta pentru b rba i. Fusese v zut laă ţ ă o sta ie de benzin , când î i f cuse plinul... asta era tot. Se p rea c nuţ ă ş ă ă ă -l v zuse i nuă ş -i vorbise nimeni pe drum.

Nici sora lui Decimus nu tia nimic folositor. Refuzase s fie intervieş ă vat direct după ă moartea lui, pretinzând, cu justific ri serioase, c din moment ce nuă ă - i întâlnise fratele deş ani de zile, abia-l cuno tea. Articolul ei, din num rul din 23 decembrie, fusese scurt, deş ă -o jum tate de coloan , iar Peg realizase un fel de poveste de Cr ciun moralizatoare despreă ă ă Decimus, pe care Mel o acceptase f r chef, doar cu schimb ri minore. Felice o citise iă ă ă ş -i telefonase să-i mul umeasc . Dar nu se întâlniser i, din felul în care îi vorbise, se vedea cţ ă ăş ă nu împ rt ea opiniile fratelui ei.ă ăş

Mâncarea. Fusese analizat ? Nu, cu siguran nu... Oricum, r m seă ţă ă ă ser doar resturi...ă probabil c le aruncaser ...ă ă

O decizie brusc . Lu iar telefonul i, de data asta, printră ă ş -un miracol m runt, prinseă Angel City la prima încercare. O ceru pe Felice.

— Se afl întră -o conferin . Sţă ă-i transmit vreun mesaj?Peg ezit .ă— Da, spune iţ -i c a c utată ă -o Peg Mankiewicz. C fratele ei a fost otr vit.ă ă— Îmi pare r u, nu în eleg...ă ţApoi un str nut, urmat de scuze.ă— Nu-i nimic, spuse Peg, obosit .ăAvea privirea împ ienjenit . Lacrimi? Nu. O usturau ochii. Iar fruntea o durea.ă ă

Blestem i nenorocire, iar o criz de sinuzit !ş ă ăSe repezi la r citorul de ap , s înghit pastilele pe care uitase s le ia la timp.ă ă ă ă ă

i sŞ -a dus...

...iar dr. Isaiah Williams, al c rui trup a fost scos dintră -o râp , de lâng San Pablo.ă ă Cercet rile sunt împiedicate de ceea ce un reprezentant al armatei nume te „atitudineaă ş înc p ânat a localnicilor". „Nu vor s spun nici m car careă ăţ ă ă ă ă - i dreapta iş care-i st nga",ă a declarat el. Aici, acas , senatorul Richard Howell (republican, Colorado) a lansat ast ziă ă un atac puternic împotriva, cit m, p tima ilor clorofilei, încheiat citatul, care, pretinde el,ă ă ş saboteaz afacerile Americii, i a a afectate de povara omajului ridicat i a recesiunii,ă ş ş ş ş insistând c fabrican ii no tri sunt obliga i s respecte legi nerecunoscute de concuren iiă ţ ş ţ ă ţ str ini. În Italia de sud continu r scoalele din multe ora e mici, în care se practica,ă ă ă ş înainte, pescuitul. Între timp, furtunile de praf din Camargue...

Cel ce zguduie p mântulă

— Salut, Fred!— Salut.Austin Train/Fred Smith continu s urce sc rile. În locul acela era un zgomotă ă ă

incredibil — copii care ipau, sunete de televizor, radio, magnetofon, cineva b tea toba, iarţ ă peste toate, vocile vecinilor s i, Blore, care se certau iar i. Apartamentul lor ar ta de parcă ăş ă ă ar fi fost bombardat. Acolo va avea loc o crim , iar eventualul înving tor va mo teni oă ă ş gr mad de moloz.ă ă

Str nsese o gr mad de informa ii în ziua aceea. S le ia dracu'! Îl cuprinseseă ă ă ţ ă oboseala, iar t ietura de la picior, cu care se alesese cu câteva zile înainte, se umflase. Ar taă ă de parc se infectase.ă

Oprindu-se s vâre cheia în broasc , observ c ap ruse o nou inscrip ie pe perete –ă ă ă ă ă ă ţ sloganul traini ilor: M OMORÂ I.ţ Ă Ţ

Cu ruj de buze purpuriu. Foarte potrivit.

Privi în jur, f r a fi îngrijorat cu adev rat de faptul c ar fi p truns cineva în lipsa luiă ă ă ă ă i lş -ar fi jefuit, cu excep ia nepl cerii c ar fi trebuit sţ ă ă ă- i cumpere alte lucruri. Toate acesş tea

îi apar ineau lui Fred Smith, nu lui Austin Train. Dulapul i frigiderul erau pline cu hranţ ş ă ieftin (dac se putea vorbi de hran ieftin ): conservat , congelat , uscat , iradiat , semiă ă ă ă ă ă ă ă -preparat sau chiar semidigerat . Zidurile scorojite trebuiau zugr vite. Ferestrele ar tauă ă ă ă bine, dar una fusese acoperit cu carton. Existau purici pe care dezinsec ia nuă ţ -i putea ucide, obolani care scobeau zidurile, oareci care alergau de coloş ş -colo, parc dânduă -i cu tifla,

gândaci care rezistau la orice insecticid, chiar i la cele ilegale. Nş -ar fi folosit a a ceva – ar fiş însemnat s împing rolul lui Fred Smith prea departe — dar oricine din cas tia de unde să ă ăş ă procure DDT, dieldrin sau altele, îns nu ob inuser nici un rezultat.ă ă ţ ă

De fapt, nu vedea cu adev rat ceă -i în jur. Se putea tr i a a, iar el demonstra lucrul sta.ă ş ă Însemna ceva s se afle aici. Implica...ă

Speran ? Posibil. S presupunem c marele eretic Sf. Francisc din Assisi ar fi fost pusţă ă ă (a a cum se întâmplase cu el, Austin Train) în fa a a dou zeci i opt de milioane de teleş ţ ă ş -spectatori, în emisiunea Petronellei Page, i i sş -ar fi cerut să- i expun motivele pentru careş ă se purta a a cum se purta. Se spune „cei blânzi vor mo teni p mântul". Adic ei sunt ale iiş ş ă ă ş lui Dumnezeu. Trebuie s încerc s fiu blând nu pentru c a dori p mântul – pute i să ă ă ş ă ţ ă-l p stra i, dup ce lă ţ ă -a i distrus, nuţ -l mai vreau – ci din cauz c i mie miă ăş -ar pl cea s fiuă ă alesul lui Dumnezeu. QED.

În afar de asta, iubesc mai mult animalele decât pe voi, tic lo ilor!ă ă ş

Dintre toate viciile de care-i capabil fiin a uman , Austin Train detesta cel mai multă ţ ă ipocrizia. Nu- i d duse seama de asta decât în urm cu vreo trei ani, în urma perioadei deş ă ă

notorietate început cu doi ani înainte, o dat cu publicarea Agendei pentru anul 3000. Până ă ă atunci, se bucurase de un succes moderat. Câteva dintre c r ile lui fuseser retip rite în edi iiă ţ ă ă ţ populare i atr seser aten ia unui num r crescut de cititori uimi i, dar acelea fuseser doarş ă ă ţ ă ţ ă materiale inferioare. Brusc, puteai zice c peste noapte, devenise o celebritate, i se soliciă tau interviuri la TV, primise comenzi s scrie pentru un ziară cunoscut, fusese primit, în calitate de consultant, în comitete guvernamentale. Apoi, la fel de brusc, încetase totul.

Avea ase sute de mii de dolari în banc i tr ia întrş ăş ă -o ruin , în mijlocul unui oraă ş muribund.

Acolo – începuse s gândeasc despre acel loc ca fiind o alt lume – minciuna iă ă ă ş falsitatea constituiau un mod de via . Sponsorul programelor în care ap rea pe post deţă ă Casandra: o companie produc toare de mase plastice, ce rev rsa zilnic o jum tate de milionă ă ă de galoane de ap fierbinte, otr vit , întră ă ă -un fluviu ce trecea prin apte ora e înainte de aş ş ajunge la ocean. Pentru tip rirea articolelor pe care le scria folosea o companie care defri aă ş o jum tate de p dure în fiecare lun . Iar ara ceă ă ă ţ -l prezenta ca un exemplu de exprimare a dreptului de a vorbi liber era condus de nebuni ceă -o transformaser întră -un de ert pe careş -l numeau pace.

Îl îmboln viser .ă ăLiteralmente.Z cuse în spital dou luni, tremurând f r încetare, scuipânduă ă ă ă -i pe cei care veneau să-i

ureze s n tate, rupând telegramele de la necunoscu ii ceă ă ţ -i transmiteau speran a lor c se vaţ ă face bine repede, aruncând mâncarea pe podea, pentru c era otr vit , apuca asistentele deă ă ă gât i le inea prelegeri despre bioxid de sulf, s ruri de plumb, DDE, men inânduş ţ ă ţ -le ghemuite, într-o pozi ie ovoid , de foetus. Nu c ar fi în eles mare lucru din ce le spunea.ţ ă ă ţ

ipau prea tare...ŢCând i-au dat drumul, îndopat cu tranchilizante, s-a dus s tr iasc printre oameni careă ă ă

nu- i f cuser un obicei profeş ă ă sional din a nu ti stânga ce f cea dreapta. iş ă Ş -a g sit o locuină ţă în zona cea mai murdar din ora ul în care se'n scuse. Avusese în vedere mai multeă ş ă alternative: Barcelona, lâng haznaua descoperit a Mediteranei; cresc toria de iepuri aă ă ă Romei, aproape permanent aflat sub inciden a legii mar iale; Osaka, unde se vindeau filtreă ţ ţ de aer pentru a fi puse la u i. Dar dorise s fie în stare s le vorbeasc oamenilor din jur –ş ă ă ă a a c se întorsese acas .ş ă ă

— Sunt om, spusese, de multe ori, pe când fusese celebru. Sunt la fel de vinovat ca iş voi, iar voi sunte i la fel de vinova i ca i mine. Ne putem c i sau putem muri împreun .ţ ţ ş ă ă Trebuie s fie decizia noastr comun .ă ă ă

Nu se a teptase s lase în urm , în lumea pe careş ă ă -o p r sise, o mo tenire atât deă ă ş surprinz toare: traini ii, ce nu reprezentau o organiza ie oficial , nu aveau nici m car ună ţ ţ ă ă ziar, se manifestau doar din când în când – mai degrab ca urmare a unei declan riă şă telepatice, a unei manifest ri a subcon tienă ş tului colectiv — pentru a opri o fabric sau oă companie care puneau în pericol omenirea. Evident, nu-i crease el. Existaser , a teptând.ă ş Majoritatea, fo ti studen i radicali, pentru care era o chestie de principiu s afirme: „Da, suntş ţ ă un commie!" Acest obicei ap ruse în urma dezastrului din Vietnam, când mii de tone deă ierbicide, defoliante, gaze, substan e toxice, transforţ maser ara întrăţ -un pustiu. Brusc, într-o singur var , plante moarte, animale moarte, râuri moarte.ă ă

Oameni mor i.ţCând popularizase termenul „comesean", pu in mai târziu, denumirea se r spândiseţ ă

iute. Dar nu prinsese. În locul ei, mass-media inventase denumirea „traini i", care deveniseţ universal .ă

Era pe jum tate încântat de m gulirea implicat de nume, pe jum tate îngrozit, dină ă ă ă motive complexe. Îi descrisese unul lui Peg. Visa, uneori, că-i întâlnea pe oamenii care-i luaser numele, renun ând la ale lor, proprii, i se trezea transpirat, gemând, pentru că ţ ş ă ajungea la viziunea a milioane de oameni identici, imposibil de diferen iat.ţ

Acum se afla într-o camer de la etajul superior al unei cl diri d r p nate dină ă ă ă ă mahalalele LA-ului, fost cl dire de birouri, transformat în locuin e în urm cu cinci ani iă ă ă ţ ă ş de atunci niciodat reparat sau zugr vit . Cei din jur nu min eau decât ca să ă ă ă ţ ă- i protejezeş

eul, iar el considera acest lucru suportabil. Ceea ce detesta era o fapt pe care nă -o mai definea de mult drept crim , ci p cat. General Motors, î i vei isp i l comiaă ă ţ ăş ă pân la a treia iă ş a patra genera ie. AEC, pân la a dou spreţ ă ă zecea, pentru c ai sucit membrele copiilor i leă ş -ai închis ochii. Pân la dispari ia omului, tu, cel care neă ţ -ai blestemat, Tat . Tat l nostru. Tat lă ă ă nostru care e ti în Washington, dş ă-ne nou propionatul de calciu, monogliceratuldiaclotat deă sodiu, bromatul de potasiu, fosfatul de calciu, cloramina monobazic T, sulfatul potasic deă aluminiu, benzoatul de sodiu, monoisopropilul citrat, axeroftolul i calciferulul de toateş zilele. Cu un pic de f ina i sare...ă ş

Amin!

Ceva îi infectase r d cina p rului i sprâncenele, f când pielea să ă ă ş ă ă-i cad în cojiă galbene, uscate, ce l sau s se vad petece m runte de came. Se frec ion cu o lo iune peă ă ă ă ţ ă ţ care i-o recomandase doamna Blore. Ea i so ul ei sufereau de aceea i boal , la fel i pu tiiş ţ ş ă ş ş de la parter. Lo iunea ajuta, scalpul nuţ -i era la fel de inflamat cum fusese cu o s pt mân înă ă ă urm .ă

Apoi mânc absent, nu atât hran , cât combustibil. Gust de bumbac sau carton, parteaă ă cuvenit omului din cauza îngr mintelor ce erau turnate pe p mântul ce devenea, zi după ăşă ă ă zi, tot mai sterp, mai tare, mai scorojit, se transforma în praf... Ca scalpul lui... F cuse cevaă ce sim ea cţ ă-i important. D ruise c r ile, chiar i pe cele favorite: Biblia, Bhagavadă ă ţ ş -Gita, înv turile lui Patanjali, I Ching, Popul Vuh, Cartea Mor ilor...ăţă ţ

Dac nu cunosc suficient acum, nu voi cunoa te niciodat destul. Nu pot suporta a aă ş ă ş ceva.

În timp ce mânc , se gândea. În timp ce lucrase în ziua aceea, gândise. Lucra laă departamentul municipal de salubrizare, iar hâr oagele se aflau întrţ -o stare ce te f cea să ă tragi concluzii: declara ii prin scrumiere, registre prin toalete... Cei din echip îl considerauţ ă bizar, poate icnit. Poate. Ceea ceţ -l impresionase, ce gândise, ce sim ise, i se p ruseţ ă impresionant. Ajunsese, în ultimele s pt mâni, la o convingere: am imporă ă tan . Valoare. Oţă viziune. Gândesc ceea ce nu gânde te nimeni.ş

Cred cu siguran a credin ei. Trebuie sţ ţ ă-i fac pe ceilal i s aud , s în eleag .ţ ă ă ă ţ ăCred că-i momentul potrivit.

Noaptea, în timp ce st tea întins, sim ea creierul s u în rezonan cu b t ile inimiiă ţ ă ţă ă ă planetei.

Explica iiţ

— Dă-mi o peruc ! Iuă te!Tres rind din cauza strig tului, Terry Fenton ridic privirea de pe materialele lui deă ă ă

lucru: vopsele, pudre, coloran i, lacuri – toate de cea mai bun calitate, bineîn eles,ţ ă ţ peruviene i mexiş cane, bazate pe esen e din ierburi, ceruri vegetale i pigmen i florali, f rţ ş ţ ă ă urm de substan e sintetice. Pentru Terry Fenton, doar ceă ţ -i mai bun! Se afla în culmea realiz rii profesionale, eful machiorilor de la complexul de studiouri din New York ală ş ABS, mult mai bine îmbr cat i mai elegant decât majoritatea starurilor care ofereau noapteaă ş hran spiritual spectatorilor.ă ă

— Pet! Doamne, ce-ai f cut cu p rul t u?ă ă ăÎn vârst de patruzeci de ani, dar fermec toare i, datorit unui regim riguros, zvelt ,ă ă ş ă ă

Petronella Page n v lise spre scaunul ei obi nuit. Purta un costum magnific, cu pantaloni cuă ă ş motive abstracte, stacojii i galbene, iar figura ei nş -avea pic de riduri. Terry, de obicei, îi f cea doar un machiaj sumar. Dar p rul ei era, acum, pres rat cu pete neregulate, noroioase.ă ă ă

Conducea discu iile din nop ile de luni i joi, era celebr i se a tepta s preia iţ ţ ş ăş ş ă ş noaptea de vineri, pentru c moderatorul transoceanic, englezul Adrian Sprague, se afla înă pragul unei crize nervoase, de mult timp previzibil – lipsise de la trei emiă siuni, în ultimele trei luni, speriat de posibilitatea ca avionul cu care urma s zboare s con in o bomb .ă ă ţ ă ă

— Îl dau în judecat pe tic los! uier ea printre din ii încle ta i, când î i v zuă ă ş ă ţ ş ţ ş ă înf i area groaznic în oglinda ceăţş ă -o reflecta f r mil .ă ă ă

— Ce s-a întâmplat? întreb Terry, pocnind din degete spre asistentul lui obi nuit,ă ş Marlon, un tân r cu pielea de un castaă niu deschis, care-l adora, îl adora absolut, i care aveaş o p rere bun despre Petronella – atât cât putea avea despre o femeie – iar acesta veniă ă alergând.

Dup un moment ap ru i Lola Crown, asistenta lui Ian Farley, regizorul, cu un teancă ă ş de noti e despre invita ii din noaptea aceea. Emisiunea urma s înceap peste dou zeci deţ ţ ă ă ă minute.

— Slav Domnului c ai sosit, în sfâr it! strig Lola. Ian se pi ase pe el!ă ă ş ă ş— Gura! S nu te aud! r cni cu asprime Petronella, aruncând hârtiile pe care i leă ă

întinsese Lola. Nu dau un ban pe cine-i invitat, chiar de-ar fi vorba de împu itul de rege alţ Angliei! Sunt sigur deă -un lucru: n-o s apar ar tând a a!ă ă ş

— N-o s apari, iubito, oft Terry, verificând uvi ele p tate.ă ă ş ţ ăLola, gata s izbucneasc în plâns, umbla în patru labe s strâng hârtiile împr tiate.ă ă ă ă ăş— Doamne, de ce nu iţ -ai aranjat p rul la Guido, ca de obicei?ă— La Guido s-a întâmplat!— Ce? exclam Terry, îngrozit.ăInsista ca fiecare persoan pe care o machia să ă- i spele p rul, sş ă ă-i fie aranjat i tuns laş

Guido, pentru c acolo era sină gurul loc din New York care garanta c amponarea se f ceaăş ă cu ap de ploaie importat . O c rau tocmai din Chile.ă ă ă

— Azotat de argint, oft Petronella. Lă -am c utat pe Guido acas i miă ăş -am v rsată amarul, iar el s-a interesat i mş -a sunat mai târziu, aproape plângând. Se pare c acolo auă produs ploaia în mod artificial – î i aminte ti c anul trecut am avut invitat un aduc tor deţ ş ă ă ploaie? Guido crede c a intrat în reac ie cu fixativul...ă ţ

Marlon aduse un teanc de peruci. Terry alese una, lu o perie, un piept n i un sprayă ă ş cu fixativ. Distruse brutal crea iaţ lui Guido, transformând-o într-un strat lipit de scalp, apoi recrea acela i lucru, pe peruc .ş ă

— Dureaz mult? se interes Petronella.ă ă— Câteva minute, r spunse Terry.ăSe st pâni să ă-i spun c putea copia orice coafur f cut de cel mai bun artist al luiă ă ă ă ă

Guido într-o zecime din timpul necesar acestuia. Toat lumea tia cât era de bun.ă ş— Slav Domnului! Lola, târfo, undeă -mi sunt noti ele?ţ— Aici, se smiorc i fata.ăPetronella r sfoi iute paginile.ă— Ah, da! Mi-l amintesc pe Jacob Bamberley...— Îi place s i se spun Jack, o întrerupse Lola.ă ă— Nu-mi pas de ceă -i place! Eu conduc emisiunea! Terry, dr gu ule, îl avem peă ţ

individul care a trimis rahatul la otr vit în Africa. tii ceă ă Ş -o să-i fac? O să-l pun s m nânceă ă un castron din el la începutul emisiunii, apoi o s revin la sfâr it, ca oamenii s vad ceă ş ă ă -a p it!ăţ

Lu urm toarea noti i ad ug , gânditoare:ă ă ţăş ă ă— i o sŞ ă-i spun tot timpul Jacob!

Aceasta era o ac iune Globe Relief în ajutorul lui Globe Relief. Când devenise evidentţ c acuza iile lui Kaika nu erau doar propagand , se produsese panic . Nă ţ ă ă -avea nici un rost să fie ascuns adev rul, faptul c Globe, cea mai mare organiza ie de ajutorare de pe planet , seă ă ţ ă afla în pragul dezastrului. Doar pentru c avea sediul în America i c era întemeiat deă ş ă ă americani, trebuia s sufere efectul complexului de vinov ie provoă ăţ cat de ceea ce se întâmplase cu vegeta ia din Vietnam. Mai mult ca sigur c urma s aib loc o anchet ONU.ţ ă ă ă ă

Statele Unite declaraser clar c , dac Globe nu apare iute cu o ap rare conving toare,ă ă ă ă ă organiza ia va fi l sat f r nici un sprijin. Deja fuseser provocate pagube inestimabile deţ ă ă ă ă ă c tre militan i negri, dispu i s cread întră ţ ş ă ă -un genocid chimic.

Pa ii necesari fuseser f cu i. Probe de Nutripon, luate din stoc, fuseser analizate iş ă ă ţ ă ş g site în regul . Se b nuia c de vin ar fi fost drojdiile i ciupercile din uzina hidroponic .ă ă ă ă ă ş ă Poate o boal , asem n toare cornuluiă ă ă -secarei, afectase produc ia, infectase o parte din hranţ ă cu o otrav psihedelic natural ... Ar fi fost de folos o prob din Noshri, pentru a o studia,ă ă ă ă dar, dup cât se p rea, toat marfa fusese consumat sau ars în timpul r scoalelor. A a că ă ă ă ă ă ş ă treaba dura... C utând ceva care să ă-i dezvinov easc , directorii de la Globe descoperiserăţ ă ă

c Jacob Bamberley plecase la New York, pentru vizita lunar la sediul principal al trustuluiă ă Bamberley, i descoperiser în acest lucru posibilitatea de a arunca vina pe o singurş ă ă persoan . Tr seser tot felul de sfori. Emisiunea Petronellei Page avea un auditoă ă ă riu nocturn de vreo treizeci de milioane de persoane. Uneori, lunea, când oamenii st teau acas , dup ceă ă ă petrecuser zdrav n în weekă ă -end, cifra ajungea chiar la patruzeci de milioane. A ap rea înă respectivul program însemna i a avea parte de puş blicitate în ziare i reviste. Doreau apari iaş ţ imediat . „De trei ori e înarmat cel a c rui cauză ă ă-i dreapt , dar de patru ori cel ceă -i atacat f r a fi atins".ă ă

Pe de alt parte, dac r zboiul e un iad, la fel e i pacea.ă ă ă ş

Acum se afla sub luminile puternice ale reflectoarelor din studio, flancat de Gerry Thorne, de la Globe, mic, încordat, cu un tic la obrazul drept, i de Moses Greenbriar,ş trezorier principal al trustului Bamberley, un b rbat gras i vesel, care putea r spunde laă ş ă orice întrebare privind func ionarea uzinei hidroponice.ţ

Terry i peruca lui f cuser un miracol. Cu toate astea, Petronella se afla întrş ă ă -o dispozi ie proast , când î i ocup locul. Se mai potoli în timpul primei pauze publicitare,ţ ă ş ă pentru c aveau sponsori minuna i la emisiunea aceea i, întrucât era mândr de felul ei, seă ţ ş ă f lea cu cei din seara aceea: Puritan Health Supermarkets, Hailey Cars – sau, mai bine zis,ă agen ia ce le importa din Anglia, unde costau prea mult pentru a fi des r spândite – iţ ă ş compania de m ti de gaze Johnson & Johnson. Dar zâmbetul pe careăş -l adres auditoriuluiă fu for at.ţ

— Salut, lume!i, con tien i de statutul lor de exemplare reprezentative ale speciei numite „om", ceiŞ ş ţ

prezen i îi r spunser cu entuziasm.ţ ă ă— De data asta, avem aici câteva persoane care au constituit obiectul tirilor, precumş

i alte persoane despre care se va discuta mâine. Nu numai aici, ci pe jum tate din glob, deş ă exemplu în Africa.

Aha, bine! Nu trebuia să-i spun lui Ian Farley decât o dat . Imediat, camerele seă ă îndreptar spre domnul Bamberley, ignorânduă -i pe cei din dreapta i stânga lui. Se apropiarş ă ca evile armelor unui pluton de execu ie.ţ ţ

— Am fost cu to ii oca i i îngrozi i de tirea c ... ei bine, o nebunie în mas aţ ş ţ ş ţ ş ă ă izbucnit în Noshri, înainte de Cr ciun. Chiar când credeam c teribilul r zboi să ă ă -a sfâr it, amş v zut imagini i am auzit povestiri despre oameni cuprin i de nebunie. Am aflat c a fostă ş ş ă vorba i de cazuri de canibalism, printre supraş vie uitori... Sţ -a adus acuza ia c otravaţ ă existent în ajutorul alimentar iă -ar fi f cut pe oamenii aceia să ă- i ias din min i. Adic înş ă ţ ă cantitatea de Nutripon, produs de uzina hidroponic Bamberley, de lâng Denver,ă ă ă Colorado...

Bravo, Ian, iubitule!Farley fixase o camer asupra n rilor domnului Bamberley. Sigur, imaginea nuă ă

r mânea pe monitor tot timpul, era întreă rupt , din când în când, de cea a auditoriului sau deă cea a Petronellei. Dar Bamberley nu tia asta, se vedea cş ă-i este fric s se mi te i s se uiteă ă ş ş ă la imagine, în cazul c ap rea în ea.ă ă

Oh, Ian, iubitule, nu trebuie s te înv meserie!ă ăţ

— Jacob! Nu te superi dacă- i spun Jacob? Cu un zâmbet fermec tor...ţ ă— De obicei, oamenii...— Sunt sigur c a a î i spun. Cineva care are reputa ia s vâr irii unor opere deă ă ş ţ ţ ă ş

caritate nu poate fi decât în cele mai bune rela ii cu toat lumea!ţ ăVoce siropoas , un pic sentimental .ă ă— Deci, Jacob, substan a aceea despre care se vorbe te, Nutripon, ce con ine de fapt?ţ ş ţ— Manioc...Venise momentul ca zâmbetul s lase loc unei încrunt ri u oare.ă ă ş— Nu sunt expert în asemenea probleme – de i noti ele fuseser bine întocmite, ca deă ş ţ ă

obicei, iar ea prinsese totul din zbor – dar îmi amintesc c maniocul este o plant foarte periă ă -culoas ... Boli de ochi, nu?ă

— Presupun c te referi la ambliopia maniocului, care este...ă

— O stare a ochilor?Observ , cu toate c imaginea nuă ă -l ar ta pe individ, c Gerry Thorne î i atinse, în modă ă ş

reflex, un ochi. Avusese recent o conjunctivit . Purta ochelari de soare, din cauza reflecă -toarelor puternice. Splendid! Ar ta sinistru cu ei. R spunzând prompt la indica ia nespus ,ă ă ţ ă Ian îndrept camera spre el.ă

— Da, dar vede i, Nutriponul e preg tit...ţ ă— O secund !ăCuvântul se afla pe teleprompter, dar nu avea nevoie să-i fie reamintit. Deschidea prea

multe posibilit i.ăţ— Nu mi-ai r spuns la întrebare. Maniocul nu con ine cianur ?ă ţ ă— În stare crud , nu dup ceă ă -i prelucrat!Domnul Bamberley transpira. Petronella a tepta momenş tul în care va începe s seă

agite. Înso itorii lui ajunseser dejţ ă a la starea aceea...— Sus ii c prelucrarea îl transform în ceva sigur?ţ ă ă— Bineîn eles!ţ— Am nuntele prelucr rii sunt secrete, nu pot fi aflate de toat lumea?ă ă ă— Doamne, nu-i nimic secret! Totu i, m tem c , dac dori i date tehnice, trebuie s ...ş ă ă ă ţ ă— Da, tiu c nu e ti expert în hidroponic . Cultiva i plantele în mod hidroponic, nu?ş ă ş ă ţ— Exact.— Asta înseamn cultivare în mod artificial, în nisip sau celulit , în condi iiă ă ţ

controlate, udate cu o solu ie de nutrien i chimici. Asta înseamn hidroponie, nu?ţ ţ ăÎnfipt în urechile auditoriului, care abia urm rise reclama pentru Puritan, care l udaă ă ă

hrana cultivat în aer liber, în sol natural.ă— Da. Mda...Domnul Bamberley se z p cise. Lâng el, Greenbriar, gr sanul, îi f cea semn cuă ă ă ă ă

sprinceana: apeleaz la mine, m dă ă escurc eu!Nu, nu, dr gu ule! Nu suntem aici s ajut m Globe Relief s se justifice fa de negriiă ţ ă ă ă ţă

care cred c marfa noastr le exteră ă min verii din Africa! Nici nu suntem aici s v ajut mă ă ă ă să-i lini ti i pe ac ionarii de la trustul Bamberley, care nu se simt în largul lor v zânduş ţ ţ ă - iş profitul amenin at de tic lo ii nerecuţ ă ş nosc tori de peste mare. Nu, dr gu ule! Nu de aiaă ă ţ suntem aici!

Mi-ar pl cea s tiu de ce suntem, de fapt, aici...ă ăş

Zâmbi din nou, dulce.— F r îndoial , exist motive pentru care cultiva i maniocul în felul acela. Are vreoă ă ă ă ţ

leg tur cu reducerea cantit ii de cianur din el?ă ă ăţ ă— Nu, nu! Motivul cel mai important este c avem nevoie de ceva care s fie acceptată ă

în regiunile cele mai afectate de foamete, iar maniocul...— Da, i expedia i tot ce produce i în str in tate, nu? interş ţ ţ ă ă veni Petronella, cu precizia

scalpelului unui chirurg.Avântul pe care-l luase domnul Bamberley, pentru a se lansa în urm torul segment ală

expunerii sale preg tite, urma a fi deturnat pentru alt scop.ă— Da, tot ce fabric m e destinat proiectelor de ajutorare.ă— iŞ -i o activitate non-profit? întreb Petronella, tiind r spunsul oficial. E ti, la urmaă ş ă ş

urmei, unul dintre cei mai boga i oameni din lume. Dup ultimul bilan anual, trustulţ ă ţ Bamberley a realizat beneficii de o jum tate de miliard de dolari. Nu ob ii nici un profit dină ţ contractele de ajutor?

— Cu certitudine, nu! Abia se acoper cheltuielile. Uzinei hidroponice i se cere s nuă ă ob in nici un profit.ţ ă

— De ce?

Discu ia se opri aici, ca un cu it aruncat ce întâţ ţ lnise un sprijin în aer. Domnul Bamberley clipi:

— Poftim?— Am întrebat de ce nu? Toate celelalte afaceri ale trustului trebuie s aducă ă

beneficii, sau se renun la ele. Anul trecut, de exemplu, ai vândut un lan de magazine dinţă ţ

Tennessee, care nu adusese nici un profit vreme de doi ani, i ai renun at la toateş ţ întreprinderile aviatice. Deci?

— Eh...Domnul Bamberley f cu exact ceea ce sperase ea c va face, iar Thorne i Greenbriară ă ş

se rugaser s nu fac : scoase o batist din buzunar iă ă ă ă ş - i terse fa a. Sub reflectoare eraş ş ţ foarte cald, în mod inten ionat.ţ

— Ei bine, o consider ca... Vede i, ca pe o activitate cariţ tabil . Un mod practic de aă ajuta oamenii cu averea mea.

— Presupun c nuă -i singura exprimare a impulsului t u cariă tabil, murmur Petronella.ă— Nu, sigur c nu. Eu cred – sunt cre tin i to i cre tinii ar trebui s cread acela iă ş ş ţ ş ă ă ş

lucru – c suntem to i copiii Domnului, f cu i dup chipul S u, c nici un om nuă ţ ă ţ ă ă ă -i o insul ...ăTeribil de jenat, ca mul i dintre practican ii unei religii, când sunt obliga i sţ ţ ţ ă

recunoasc acest lucru în fa a a milioane de indivizi anonimi. Dar sincer. Dureros de sincer.ă ţ— Da, mi s-a spus c teă -ai înconjurat de b ie i orfani. Opt la num r...ă ţ ă— Te referi la fiii mei adoptivi... Da. Una e s trimi i ajuă ţ toare în ri îndep rtate i altaţă ă ş

să-i aduci în propria- i cas pe cei ce au nevoie de sprijin!ţ ăClipea la fiecare cuvânt.În acvariul lui, Ian f cu gesturi violente: nu exagera cu partea ciudat a individului!ă ă

Să-l ia dracu'! Adep ii Bibliei se duceau la culcare devreme, nici o ans sţ ş ă ă-i priveasc .ă— Am discutat, recent, destul de mult despre adopt ri la aceast emisiune – din cauzaă ă

succesului planului Dublu-V, bineîn eles. Sprijini Dubluţ -V?— Ah... De fapt, nu, pentru c exist foarte mul i orfani chiar aici, în ar ... Sau, maiă ă ţ ţ ă

r u, copii p r si i de p rin ii lor.ă ă ă ţ ă ţ— Da, e o problem alarmant ... Am avut în emisiune, luna trecut , o asistent socială ă ă ă ă

care a amintit de acest lucru, în leg tur cu bandele de tineri negri care terorizeaz centreleă ă ă ora elor. Neş -a spus c mii dintre ei au suferit la fel de mult ca i copiii asiatici care au fostă ş adopta i. Dar nici unul dintre... fiii t i nuţ ă -i negru, nu?

O t cere mormântal . Suficient de lung pentru a l sa s fie în eleas poanta. Apoiă ă ă ă ă ţ ă relu , cu un ton indiferent:ă

— Oricum, asta e! Via a ta particular te prive te i probaţ ă ş ş bil c un protestant alb areă dreptul s prefere b ie i albi, proă ă ţ testan i. S ne întoarcem la tema discu iei noastre...ţ ă ţ

Aceasta era una dintre expresiile ei favorite. Invita ii cu limb ascu it aveau dreptul laţ ă ţ ă termenul mai potrivit, „interogatoriu", dar în seara asta era în vârf de form i, de i Thorneăş ş p lise i tremura, iar Greenbriar se agita furios, nici unul nu îndr znise să ş ă -o întrerup . Poateă c nă -o să-l dea în judecat pe Guido...ă

— Deci, ce-ai de spus în privin a acuza iei c hrana pe care ai trimisţ ţ ă -o în Noshri era otr vit ?ă ă

— Dumnezeu mi-e martor c Nutriponul este nev t m tor i delicios!ă ăă ă şDomnul Bamberley se îndrept iăş - i înfipse b rbia înainte, încercând s arate caş ă ă

Wiston Churchill.— M bucur s aud asta. Dar ai fost în Noshri s faci investiă ă ă ga ii? Sau m car vreunulţ ă

dintre asocia ii t i?ţ ăSigur c nu. Kaika izgonise din ar lucr torii de la asoă ţ ă ă cia iile de ajutor americane iţ ş

rupsese rela iile diplomatice.ţ— Ah...Domnul Bamberley tremur suficient cât s fie surprins de camer .ă ă ă— N-a fost posibil, dar controlul de calitate e la cel mai înalt nivel, test m produseleă

în fiecare stadiu al fabrica iei.ţ— Deci produsele respective ar fi putut fi otr vite dup ce au fost expediate dină ă

fabric ?ă— Nu consider c au fost otr vite!ă ăÎl prinsese! Folosise cuvântul. i se vedea ce efect îngroziŞ tor avusese asupra lui

Thorne i Greenbriar. Telespectatorii vedeau i ei. Ian î i tr sese camerele înapoi. Omulş ş ş ă r stignit între doi ho i. Toat lumea, oricine tia cineă ţ ă ş -s cei doi: conace, ma ini de lux,ş avioane proprii...

— Nici o problem . Noi — pluralul de identificare, pentru cei c rora le vorbesc –ă ă dorim s facem o mic experien , care nu va fi riguros tiin ific , dar care va ar ta ceva...ă ă ţă ş ţ ă ă

Camera 1 se a inti asupra ei, iar Petronella vorbi, plin de încredere, spre ea.ţ ă

— În diminea a aceasta am trimis pe cineva din echipa noastr la aeroportulţ ă interna ional Kennedy, unde se înc rca, întrţ ă -un avion închiriat, manioc prelucrat. Am cump rat un pachet.ă

Nu cutie. S nu se ă confunde cu cerealele pentru micul dejun.— Am pl tit pre ul de pe documentul de livrare, optzeci i trei de dolari — nu teă ţ ş

speria, n-am jefuit pe nimeni, am înlocuit pachetul cu hran de aceea i valoare, lapte praf,ă ş praf de ou i f in , pe care leăş ă ă -am înc rcat în avion, în locul hranei pe care am luată -o. Apoi am adus pachetul aici i am urmat cu riguş rozitate instruc iunile de pe pachet. Iat rezultatul.ţ ă Lola!

Lola, eare- i revenise dup emo iile de dinaintea emisiunii, ap ru pe scen purtând oş ă ţ ă ă tav pe care se afla un castron mare, aburind u or, o lingur , o furculi i o sticlu . Ună ş ă ţăş ţă pahar cu ap se afla deja în fa a domnului Bamberley.ă ţ

— Jacob, ai aici un e antion luat la întâmplare din alimentele trimise ca ajutor! Po iş ţ să-l m nânci în fa a mea?ă ţ

— Sigur!Î i vârî un deget sub guler, dar putea spune altceva?ş— Eu am...— Da?Voise s spun : am mâncat zdrav n. Dar nu putea recunoa te a a ceva, când subiectulă ă ă ş ş

discu iei era hr nirea miliţ ă oanelor înfometate. ( i în toat ara auzeai oamenii spunând:Ş ăţ „Optzeci i trei de dolari? Pentru terciul la?")ş ă

F cu un compromis:ă— Am mâncat înainte s vin în studio, a a c nu prea am poft de mâncare, dar suntă ş ă ă

încântat s demonstrez c substan a e comestibil .ă ă ţ ăThorne i Greenbriar ar tau îngrozi i. i mai ales ultimul, ceş ă ţ Ş - i dorea s nuş ă - i fiş

îndopat patronul atât. Dac i să -ar fi f cut r u, nu din cauza Nutriponului, ci a salatei deă ă vinete cu ulei, sau a homarului! Alimentele marine reprezentau un risc, chiar dac aveauă certificat al Departamentului Hranei i Medicamenteloş r...

— Bravo, Jacob! îl felicit Petronella, ironic . Lume, o imagine să ă -o ine i minte: unulţ ţ dintre cei mai boga i oameni ai unei ri bogate mâncând un e antion de alimente pe care leţ ţă ş trimitem rilor de peste mare, lovite de s r cie i bântuite de foamete! Mai târziu, laţă ă ă ş sfâr itul emisiunii, o sş ă-l chem m iar pe Jacob i o să ş ă-l întreb m cum iă -a pl cut gustareaă nea teptat .ş ă

Nu rezist tenta iei ca, sub mas , în afara razei de ac iune a camerei, să ţ ă ţ ă- i freceş mâinile...

Dar...— Ce naiba?Vorbise foarte încet în microfonul din bra ul drept al scaunului ca un tron, cel rezervatţ

pentru urgen e. Ian f cea semne frenetice din acvariul lui. Brusc, vocea lui r sun dinţ ă ă ă difuzorul de sub ferestre:

— Doamnelor i domnilor, miş -e team c trebuie s întrerupem emisiunea. V rug mă ă ă ă ă s v îndrepta i calmi spre ie ire. Am fost avertiza i c în cl dire se afl o bomb . Suntemă ă ţ ş ţ ă ă ă ă siguri că-i o minciun , dar...ă

Spectatorii ipar . Intrar în panic .ţ ă ă ăLuptar ca ni te animale înnebunite, n v lind spre u i. Una se rupse din balamale i,ă ş ă ă ş ş

în c dere, lovi o fat peste fa . Ceilal i o împinser din cale, fata se împiedic i c zu, restulă ă ţă ţ ă ăş ă o c lcar , o strivir , îi rupser coastele i nasul, îi zdrobir mâna stâng .ă ă ă ă ş ă ă

Dar ie ir deş ă -acolo, singurul lucru care-i interesa.

— Bomba e pentru dumneata, domnule Bamberley, zise Ian Farley, în timp ce el, Petronella i ceilal i din echip ie eau în strad , pe u a din spate.ş ţ ă ş ă ş

— Ce?Se f cuse mai alb decât Nutriponul lui. i moale, ca un aluat.ă Ş— Da. Cineva a sunat i a spus cş ă-i negru, v r cu oamenii pe care iă -ai otr vit înă

Africa, i c vrea sş ă ă-i r zbune.ă

F E B R U A R I E

Prosl virea biociduluiă

Apoi le scoase m runtaieleăi se sim i bine.Ş ţ

În ucidere g si putereăCe-l îndemn s vânezeă ăTot ce vie uia.ţIat ceă - i de spus:Vulpi iu i,ţPorumbei iş ciori,C prioare sfioaseăMurir împreun .ă ăMerse la apăS vad r ni de lupt ,ă ă ă ăApoi veni mul imeaţPentru a se bucura de r zboi.ăA a c zur saxoni,ş ă ăA a ajunser erbi.ş ăşAl ii fugirţ ăDe st pânii p mântuluiă ăCe-i fug reauăCu securi i topoare.şÎi urm ri bineăIzbindu-i în goan .ăÎi învinse pe cei mai buniTransformându-i în inte.ţPentru astaC zur îndr zne ii,ă ă ă ţÎi str punse pe cei curajo i,ă şSe pr bu ir ă ş ăÎn diferite locuri.Nici lupi, nici broa te,şNici erpi nu sc par ,ş ă ăPentru bucuria lui.Paisprezece zile dură,Iar m celulăÎnsp imânt regatul...ă ă

«Cronica marei victorii ob inute de st pânul nostru regele prin teritoriile din est înţ ă vara trecut », 938 (text fragmentar, copie târzie a unui scrib de dup Cucerirea normand )ă ă ă

M doare i mai multă ş

Ziua trecut , Phelan Murphy asistase, cu sufletul scârbit, la cearta func ionariloră ţ guvernamentali cu doctorul Advowson, în privin a vitelor. Era foarte frig, cea maiţ friguroas i mai lung iarn din ultimii zece ani. P unile se aflau întrăş ă ă ăş -o stare groaznic .ă Unele erau sub z pad , de la ninsoarea din noiemă ă brie, iar cele curate fuseser p scute preaă ă mult. Trebuise, pentru a p stra animalele în via , s cumpere baloturi de fân i s leă ţă ă ş ă împr tie pe câmp. Costaser mult, pentru c p mântul fusese întrăş ă ă ă -o situa ie proast i varaţ ăş

trecut . Se zicea – ap ruse i în ă ă ş The Independent – c lucrul acesta se datora fumului de laă fabricile de lâng aeroportul Shannon.ă

Dar func ionarii spuseser c nu tiu de a a ceva.ţ ă ă ş ş

Acum se întorsese, cu solda i. Târgul din Balpenny nu se inea. Aduseser pancarte, peţ ţ ă care scria CARANTIN LIMITAT i le puseser la marginea drumului. Multe vaciĂ Ă ş ă muriser în timpul nop ii, cu bur ile umflate, cu sânge curgânduă ţ ţ -le din gur i n ri, cuăş ă cheaguri de sânge înghe at sub cozi. Înainte de plecarea la coal , copiii trebuiau sţ ş ă ă- iş cufunde cizmele de cauciuc în butoaie cu dezinfectant l ptos. Cu aceea i substan fuseseră ş ţă ă stropite i ro ile autobuzului.ş ţ

Solda ii luaser lope i i cazmale, s paser gropi în p mântul înghe at i aduseser saciţ ă ţ ş ă ă ă ţ ş ă cu var nestins. Vacile, prea sl bite pentru a încerca s fug , permiteau uciga ilor umani să ă ă ş ă vin la capul lor. O izbitur . Apoi, dup un minut, alt izbitur . Iar i iar.ă ă ă ă ă ş

Bridie plânsese aproape toat noaptea, iar copiii, f r s tie de ce, o imitaser .ă ă ă ăş ă— Nebuni blestema i! repeta întruna doctorul Advowson, mestecânduţ - i pipa, lângş ă

Phelan. Am f cut tot ceă -am putut să-i opresc, dar... Idio ii!ţ— O s primi i compensa ii, spusese func ionarul, în irând pe un formular tipizată ţ ţ ţ ş

am nunte despre animalele ca urmau s fie ucise.ă ăApoi solda ii târir cadavrele în gropi.ţ ă

Dezbaterea continuă

...plecat în Honduras, în diminea a asta. Întrebat asupra acestei decizii, chiarţ înaintea banchetului anual de ziua sa de na tere i a adun rii restrânse la care urmeaz sş ş ă ă ă in un disţ ă curs important despre ajutorarea rilor de peste mare, Prexy a spus, cit m,ţă ă

ace ti tupamaro i trebuie s în eleag c , dac mu c m na careş ş ă ţ ă ă ă ş ă ă - i hr ne te, pot s seă ş ă aleag cu un pumn în gur . Sfâr itul citatului. Presiunile pentru o anchet ONU privindă ă ş ă tragedia din Noshri continu s creasc . Traini ii i grupuri de militan i negri amenin să ă ă ţ ş ţ ţă ă atace avioanele care transport alte înc rc turi cu ajutoare, dac ancheta nă ă ă ă -are loc imediat. Acest lucru rezult din scrisori i telefoane anonime primite recent la studiourileă ş noastre. Exist mari speran e ca problema s fie rezolvat f r o asemenea anchet . Ast zi,ă ţ ă ă ă ă ă ă la Paris, celebrul savant dr. Louis-Marie Duval, care a examinat un grup de supravie uitori...ţ

Trage când e ti preg titş ă

— Nu, Peg, n-o s mearg , spuse Mel Torrance, i explod în str nuturi.ă ă ş ă ăSe uit la el, cu durere în ochi. tiind c se vedea, urânduă Ş ă -se c-o l sa s se vad ,ă ă ă

incapabil s se ascund . Mel îi adusese schi a reportajului pe care iă ă ă ţ -o ceruse. Întrucât ea nu f cuse nici un gest să -o accepte, îi d duse drumul, iar foaia alunecase de pe birou, c zând peă ă podea ca o pas re obosit .ă ă

— M-am s turat de obsesiile tale în leg tur cu tic losul de Jones! A murit înă ă ă ă decembrie. S-a dovedit c era drogat. Nă -o s ofer spa iu fanteziilor tale nebune ti, cum c aă ţ ş ă fost otr vit!ă

— Dar...— Vrei s m ascul i? o repezi el. Jones a fost trainit. Iar traini ii reprezint o belea!ă ă ţ ţ ă

Blocheaz traficul, opresc întreă prinderi, se in de sabotaje, au ajuns chiar la crime!ţ— Aiureli!— i b rbatul din San Francisco, în iarna trecut ?Ş ă ă— Împu case o fat , o fat neînarmat !ş ă ă ăPeg tremura din cap până-n picioare.— A murit din cauza arsurilor cu acid! Vrei să-mi spui c un tic los are dreptul să ă ă

aplice singur legea? Ce-s ei, trupe de vigilen i? O ceat care lin eaz ?ţ ă ş ă— Eu...— Da, da, da! explod Mel. Orice adun tur de traini i reprezint o poten ial ceat deă ă ă ţ ă ţ ă ă

lin are! Nu dau un ban pe motivele lor, eu judec rezultatele i v d c pun piedici, disş ş ă ă trug, iar când se ajunge la o situa ie critic , ucid!ţ ă

— Uciga i sunt indivizii care au distrus lumea, ca sş ă- i umple buzunarele,ş otr vinduă -ne i îngropânduş -ne sub gunoaie!

— E ti trainit , Peg?ş ăD du înapoi iă ş - i trecu mâna peste fa .ş ţă— Cred că-i simpatizez, spuse ea, în cele din urm . În LA trebuie s faci asta. Plajeleă ă

sunt pline de petrol i gunoi, aerul e atât de r u c nu po i ie i afar f r masc de gaze, apaş ă ă ţ ş ă ă ă ă de acas pute a clor...ă

O durea fruntea. Problema cu sinusurile o chinuia f r încetare.ă ă— Sigur, exist ceva adev r în ceă ă -ai spus. În Sherman Oaks am pierdut jum tate dină

florile din gr din , vara trecut . Vântul a adus defolian i de undeva, nici m car compostă ă ă ţ ă n-am mai putut s fac din resturi. Sigur, nu tr im chiar întră ă -un paradis. Dar sta nuă -i un motiv s transform m locul întră ă -un iad. Cum fac traini ii. Nu ofer nimic mai bun decât ceeaţ ă ce avem. Dac ar oferi, a semna pe o peti ie oarecare, i a a ar face toat lumea. Dar ei doară ş ţ ş ş ă distrug i las numai resturi în loc...ş ă

Str nut iar, înjur i apuc un inhalator, de pe col ul biroului. Peg spuse, sim induă ă ăş ă ţ ţ -se neajutorat :ă

— Nu în elegi ce vor s fac . Dac lţ ă ă ă -ai fi cunoscut pe Decimus...— Am auzit tot ce doream s aflu despre Decimus! r cni Mel. Î i ofer o ultim ans ,ă ă ţ ăş ă

Peg! Las balt preocuparea asta, apucă ă ă-te de treab , cum f ceai pe vremuri, sau pleac !ă ă ă— Plec!— Bine. La revedere. O s am grij ca administra ia să ă ţ ă- i dea salariul pe o lun , în locţ ă

de preaviz. Acum ia murd ria aia de jos i strângeă ş - i lucrurile. Am treab !ţ ăAfar , ridicânduă -se de pe un scaun, o fat frumoas , de culoare, îi spuse:ă ă— Trebuie s fii Peg Mankiewicz. Eu sunt Felice Jones. Să -a întâmplat ceva r u?ă— Am fost concediat , spuse Peg, cu am r ciune.ă ă ă— Nu, n-ai fost, r cni Mel. Teă -am auzit! Tu iţ -ai dat demisia!

Aspect natural

A i examinat vreodat inscrip iile de pe ambalajul cosmeţ ă ţ ticelor? A i încercat sţ ă pronun a i cuvintele acelea, care v încurc limba? Vţ ţ ă ă -a i sim it inferior partenerului la oţ ţ petrecere – sau la o întâlnire cu o persoan deosebit — întrebânduă ă -v ce puteau fiă chimicalele acelea complicate?

Pute i pronun a oricând numele substan elor peţ ţ ţ care le folosim în MAYAPURA.Încerca i chiar acum. Spune i „naturale ". Spune i „petale de flori ". Spune i „ esen eţ ţ ţ ţ ţ

din ierburi ".Vede i?ţBineîn eles. i pentru c vede i, vor remarca i al ii.ţ Ş ă ţ ş ţ

Posedare

— Retro me, Satanas! r cni preotul neîngrijit, neras, cu rasa murdar de p mânt iă ă ă ş sânge uscat.

Ridicase crucifixul în fa a jeepului care înainta. În spatele lui, oamenii din sat, speria iţ ţ sau hot râ i, mul i înarma i cu pu ti vechi, iar ceilal i cu ce le picase în mân : topoare,ă ţ ţ ţ ş ţ ă machete, cu ite.ţ

Din jeep coborâr doi b rba i, pe u i diferite. Unul se numea Irving S. Hannigan.ă ă ţ ş Venise din Washington s cerceteze condi iile mor ii lui Leonard Ross. Nuă ţ ţ -l încânta sarcina. Era ca i cum ar fi încercat s prind o mân de fum, pentru c orice om cu care vorbea, careş ă ă ă ă ar fi putut ti ceva folositor, p rea s piard brusc leg tura cu realitatea i pleca bomb nindş ă ă ă ă ş ă despre îngeri i Regina Cerurilor.ş

Cel lalt era maiorul Josă é Conceptión Madariaga de Crizo García, fiul mai tân r ală celui mai mare mo ier din regiune, crescut din leag n s comande i s ob in supunereaş ă ă ş ă ţ ă imediat a gloatei.ă

— Dă-te din drum, nebun b trân! se r oi el. Iute!ă ăţPreotul r mase pe loc, privinduă -l cu ochi s lbatici, injecă ta i. Sim ind ceva la care nu seţ ţ

a teptase, maiorul se uit la american, c utând un sfat. Hannigan sta p rea a fi un fel deş ă ă ă ă detectiv sau spion, un agent guvernamental, putea s aib „contactul cu oamenii de rând",ă ă inaccesibil unui ofi er i unui aristocrat.ţ ş

— Oamenii tia nu seam n cu un grup de rezisten tupamaro, opti Hannigan.ăş ă ă ţă ş Încearc s le explici c aducem hran .ă ă ă ă

S-ar putea s aib dreptate, gândi maiorul. Problema tupamaro ilor era c sem nau cuă ă ş ă ă oricine — valet, buc tar, vânz tor întră ă -un magazin — pân începea lupta. Oricum, ideea i seă p ru bun . Pleava era interesat îndeosebi de pântec.ă ă ă

Spuse, cu un ton blând:— P rinte, am venit s ajut m oamenii. Guvernul neă ă ă -a trimis cu hran iăş

medicamente.— Am mai primit asemenea ajutor i înainte, r cni preotul, care ar ta ca i cum nş ă ă ş -ar fi

dormit de-o lun . De ce nu aduce i agheasm de la Vatican?ă ţ ă— Ce?— A i adus relicve sfinte, care s izgoneasc diavolii?ţ ă ăMaiorul scutur din cap, uluit.ă— Sunt i ei agen i ai diavolului! strig un b rbat solid, care se afla în spateleş ţ ă ă

mul imii, i purta o pu c de vân toare.ţ ş ş ă ăÎ i croi drum în fa , al turânduş ţă ă -se preotului.— Ora ul e plin de spirite spurcate! strig el. B rba i, femei, chiar i copiii suntş ă ă ţ ş

poseda i! Am v zut demoni trecând prin pere i, intrând în case, chiar traversând biserica!ţ ă ţ— E-adev rat, spuse preotul, ridicând crucifixă ul.— iŞ -au ie it din min i, morm i maiorul. Sau pretind asta. S vedem cum le place oş ţ ă ă

rafal pe deasupra capetelor...ăHannigan opti:ş— Dacă-s nebuni, nu folose te la nimic. Dac nuş ă -s, o s afl m mai multe discutând cuă ă

ei. Mai încearc .ăOftând, dar con tient de cine comand , maiorul se întoarse iar spre preot care, brusc,ş ă

scuip în praful de la picioarele lui.ă— Nu vrem s avem deă -a face cu tine. Nici cu st pânii t i str ini. Duă ă ă -te la episcop,

dac poate s renun e o clip la amanta lui. Duă ă ţ ă -te la cardinal, dac nuă -i prea ocupat să- iş umple burta. Spune-le c s rmanul sat San Pablo e n p dit de diavoli. S ne aduc pe cinevaă ă ă ă ă ă care să-i exorcizeze. Între timp, ne vom îndeplini datoria. Vom posti i ne vom ruga.ş

— Da, îl sprijinir în cor s tenii.ă ă— Da, dar în timp ce ve i posti, interveni Hannigan, întrţ -o spaniol destul de corect ,ă ă

copiii vo tri vor fl mânzi.ş ă— Mai bine s fl mânzeasc i s ajung în cer, decât s tr iasc poseda i de Satana,ă ă ăş ă ă ă ă ă ţ

r spunse aspru b rbatul solid. Agheasm de la Roma, de asta avem nevoie! Folosi i avionulă ă ă ţ s-o aduce i!ţ

— Pute i binecuvânta hrana pe care am adusţ -o, insist Hannigan. Stropi iă ţ -o cu apă sfin it , din biseric ...ţ ă ă

— Suntem blestema i! izbucni preotul. Agheasm de aici nţ ă -are nici un efect! A venit timpul Antichristului!

Se auzi o împu c tur . Hannigan i maiorul se aruncar , din reflex, pe burt . Deasupraş ă ă ş ă ă lor, solda ii din jeep r spunser cu foc puternic, iar preotul i credincio ii lui c zur ca griulţ ă ă ş ş ă ă sub secer .ă

Se p rea c , la urma urmei, erau tupamaro i...ă ă ş

Oferta rezisten eiţ

Era a treia oar când Philip Mason venea în camera de a teptare a clinicii din Marketă ş Street, camer decorat doar cu afi e de avertizare. Dar era prima oar când o g sea goal .ă ă ş ă ă ă Alt dat fusese plin de tineri. Azi, doar un pacient. Nu un adolescent sau un tân r, ci ună ă ă ă individ trecut de treizeci de ani, bine îmbr cat, dolofan, ar tând ca apar inând aceleia i cateă ă ţ ş -gorii sociale ca i Philip.ş

Înainte ca Philip s se refugieze, ca de obicei, în spatele unui exemplar zdren uit dină ţ Scientific American sau The National Geographic, str inul îi prinsese privirea iă ş -i rânjise. Avea p rul negru i ochii c prui. Bine ras. În general, nu ie ea în eviden a prin nimic, cuă ş ă ş ţ excep ia a dou lucruri: evidenta prosperitate, atipica, i o cicatrice mic , rotund , pe dosulţ ă ş ă ă palmei de la mâna st ng . O urm de glon ?ă ă ă ţ

— 'M'nea a! zise el, exact cu acel ton nep s tor pe care dorise sţ ă ă ă-l aib Philip, dar nuă reu ise.ş

Întreaga lume era împotriva lui. Denise se sim ea tot timpul r nit de purtarea lui.ţ ă ă Avalan a din Towerhill provoş case atâtea cereri de desp gubiri încât nu îndr znise s facă ă ă ă totalul de o s pt mân ... i...ă ă ă Ş

Scârbosul de Clayford! Îns ob inuse o victorie ă ţ à la Pyrrus, tiind cş acesta î i vaă ş pierde veniturile din examin rile pentru asigur ri.ă ă

Se cufund în revistele ă pe care le citise deja.

Dup pu in timp, îi fu strigat num rul i se duse s fac tratamentul obi nuit, umilitoră ţ ă ş ă ă ş – un masaj la anus cu un deget într-o m nu steril , un strop de secre ie prostatic pe oă şă ă ţ ă lamel . Lucrurile merseser bine zilele trecute, apoi în dimiă ă nea a asta se înr ut iser iar, iţ ă ăţ ă ş Dennie...

Opre teş -te! Se afla în biroul doctorului McNeil, iar doctorul era tân r, degajat, f ră ă ă prejudec i. Lui Philip îi pl cea b rbatul acela, mai tân r cu câ iva ani decât el, care p straăţ ă ă ă ţ ă pe col ul mesei o p pu caraghioas , a unui cimpoier din Highland. Venise aici prima oar ,ţ ă şă ă ă aproape incapabil s voră beasc , iar McNeil aflase totul întră -un minut, f cânduă -l s simt –ă ă doar cât fusese în cabinet – c era vorba întră -adev r de o boal de care putea suferi oricine,ă ă c nu trebuia s se simt ru inat, c putea sc pa de ea repede. Dar c nu trebuia, în nici ună ă ă ş ă ă ă caz, s-o neglijeze.

— Cum merge? întreb McNeil, luând mapa pe care o adusese cu el Philip, extr gândă ă rezultatul testului din diminea a aceea, pentru aţ -l ad uga dosarului lui Mason Philip, A. nr.ă 605-l93.

Philip îi spuse.— V d, zise McNeil, mu cânduă ş - i buza de jos. Nuş -i ceva surprinz tor. Tipul de G peă

care-l ai – spunea întotdeauna G, nu gonoree – pare s fie rezistent.ă— Oh, Doamne! Înseamn c nu mă ă -am vindecat?— Nu, înc nu. A a spun analizele.ă şMcNeil închise dosarul cu zgomot, marcând alt etap în dezvoltarea dezastrului.ă ă— Oricum, nu exista nici o indica ie de sifilis, ceea ceţ -i un lucru bun – uneori,

spirochetii ia sunt foarte puternici. Ei, nu face figura asta, nu să -a sfâr it lumea!şChicoti, l sânduă -se pe speteaza scaunului.— Problema dumitale devine din ce în ce mai obi nuit . E ti un adept al hraneiş ă ş

s n toase?ă ă— Nu în mod serios, morm i Philip. De i cump r m destul de des de la Puritan.ă ş ă ăSe întreba ce leg tur putea avea acest lucru cu bolile venerice.ă ă— Ai fi sc pat mai u or, dac ai fi fost. Uit ce i să ş ă ă ţ -a întâmplat. Te-ai pricopsit cu o

infec ie subţ -clinic – nu m refer doar la boli venerice, ci la orice, de la panari iu la oă ă ţ inflama ie a gâtului – dar, în acela i timp, aveai în mâncare urme de antibiotice. Mai ales înţ ş carnea de pui, dar i în cea de porc sau chiar în cea de vit . Suficient cât s selecteze unş ă ă virus rezistent, dintre milioanele de organisme din trupul t u. Iar când am încercat să ă-l trat m, neă -a dat cu tifla. M-ai în eles?ţ

Philip d du din cap, gândinduă -se la Denise i copii.ş— Totu i nu trebuie s fii îngrijorat, concluziona McNeil, deschizând iar dosarul. De iş ă ş

am mers destul de departe, mai avem dou , trei mecherii la îndemân .ă ş ă— So ia mea, opti Philip.ţ ş— Judecând dup analize, spuse McNeil, p rând c nu lă ă ă -a auzit, mai trebuie s facemă

ni te teste. Po i s vii mâine? A vrea s verific culturile de viru i. Exist un risc, dac vomş ţ ă ş ă ş ă ă continua injec iile... Vom alege cel mai bun ţ tratament, nu te teme.

În momentul acela, p ru să ă- i aminteasc de întrerupere.ş ă— A, da. So ia ta. Nu tie?ţ ş— Nu, m rturisi Philip. Am avut grij s ia penicilin , iă ă ă ă -am spus c am hepatit . Vreaă ă

s tie de ce năş -am dat i copiilor. Am reu it s ocolesc r spunsul. Dar Josie, fiica mea, sş ş ă ă -a sim it r u în timpul nop ii i...ţ ă ţ ş

— i nŞ -ai nici o speran c vei reu i sţă ă ş ă-i ascunzi adev rul, spuse sec McNeil. Ar fiă trebuit s te avertizez c pot fi necazuri. De ce s nu rezolv m problema? Pot trimiteă ă ă ă diagnosticul i analizele de laborator propriului t u doctor i...ş ă ş

— Clayford, îl întrerupse Philip, furios.— Drace! exclam McNeil, mu cânduă ş - i buzele. Am uitat. Da, individul acelaş

îngâmfat. Tipul celui ce se teme de Dumnezeu... N-ar trata o boal veneric , a a cum ună ă ş preot ar refuza s viziteze pe cineva arestat pentru vr jitorie.ă ă

D du din umeri.ă— În cazul acesta... Probabil c nuă -i etic, dar nu mi se pare r u s scap oamenii deă ă

griji. Dac vrei, v iau, pe tine i pe so ia ta, ca pacien i particulari. Lucrez la clinic doară ă ş ţ ţ ă jum tate de norm . O chestie de principiu. De educa ie, preă ă ţ supun. Am f cut facultatea înă Anglia.

Philip d du din cap. Remarcase multe întors turi de fraz tipic engleze ti la McNeil,ă ă ă ş de i accentul era pur american.ş

— Ce te-a adus aici?— Nu lacunele serviciului sanitar de acolo, cum î i închipuie mult lume, chicotiş ă

McNeil. Poate-i o prostie, dar jum tate din medicii pe care iă -am întâlnit aici – Clayford, de exemplu – se consider jigni i dac oamenii se îmboln vesc în afara orelor de serviciu.ă ţ ă ă Încearc s refuzi solicit ri acas în Anglia, i vei fi ters din registrul medical! Nu, mamaă ă ă ă ş ş s-a n scut aici, iar când tata a murit, a decis s se întoarc în ora ul ei natal. A a c , dup ceă ă ă ş ş ă ă am implinit dou zeci i ase de ani, am venit dup ea.ă ş ş ă

De ce dup dou zeci i ase de ani? Oh, bineîn eles! Dep irea vârstei de recrutare!ă ă ş ş ţ ăşMcNeil b tu în birou i se ridic .ă ş ă— Gânde teş -te. Voi face tot posibilul s fie cât mai u or pentru so ia ta. Dar miă ş ţ -e

team c va trebui s aducem lucrurile la lumin . Bun ziua!ă ă ă ă ă

— Ve ti proaste? întreb o voce de lâng Philip, în timp ce acesta cobora sc rile.ş ă ă ăClinica se afla deasupra unui magazin ce vindea echipament sportiv i produse dinş

piele.— Poftim? întreb Philip, privind în jur.ăCel ce-i vorbise era b rbatul pe careă -l v zuse în sala de a teptare.ă ş— Ai primit tiri rele. Am observat asta dup forma umerilor.ş ă— Nu-i treaba ta, morm i Philip.ă— Corect. În aceea i situa ie sunt i eu. Hai s bem ceva!ş ţ ş ă— Du-te dracului!— Sunt deja la el, spuse str inul, devenind brusc serios. Tu nu? Ce rahat! Am treizeciă

i apte de ani, i nş ş ş -am avut niciodat nimic, nici m car o r ceal !ă ă ă ăAcum avea una, dup voce. Nă -urile sem nau mai mult a dă -uri, de parc se inea deă ţ

nas.— Împu itul la de virus e rezistent M chinui de patru luni.ţ ă ă— Patru luni!Philip era zdrobit, dându- i seama cât de nesfâr it ar fi p rut o asemenea perioadş ş ă ă ă

pentru el.— Acum îmi administreaz ase milioane de unit i pe zi, dintrăş ăţ -un medicament nou,

miraculos. În cur. Arde ca focul, dar m car se pare c am început s m vindec. Ce zici deă ă ă ă -o b utur ?ă ă

Philip ezit .ă— M numesc Alan Prosser, zise str inul. Întreprinderile Prosser. Echipament pentruă ă

instala ii sanitare, evi de scurţ ţ gere, sisteme de evacuare a gunoiului, rahaturi de felul sta...ă— Isuse! exclam Philip. Am cump rat materiale de la voi, pentru locuin a noastr .ă ă ţ ă

Îmi amintesc. Dar nu te-am v zut... A sunat cineva...ă— Bud Burkhardt?— Exact! Partenerul t u?ă— Fostul partener. M-a p r sit. Să ă -a dus în Towerhill, s conduc noua filial aă ă ă

Puritan-ului. Ai zis locuin a „noastr "?ţ ă

— Da.— Deci e ti însurat... Poate c nş ă -ar fi trebuit să- i vorbesc de necazurile mele...ţ— Tu nu e ti?ş— Am fost.Figura lui Prosser deveni brusc obosit , de parc ar fi treă ă cut peste el zece ani într-o

clipa. Ridic mâna stâng iă ăş -i ar t palma. O urm rotund , ce se potrivea cu cicatricea deăă ă ă pe dosul palmei, ca un stigmat.

— Ce s-a înt mplat? întreb Philip, z p cit.ă ă ă ă— A fost împu cat . Acela i glon miş ă ş ţ -a l sat semnul... Am nimerit în mijlocul uneiă

demonstra ii trainite, iar un individ din Garda Na ional , iute de tr gaci... Rahat, e o povesteţ ţ ă ă veche... Noroc c Belle nu putea avea copii... Ce zici deă -o b utur ?ă ă

— Da. Doar una. Se zice că-i... nepotrivit pentru starea în care ne afl m.ă ă— Rahat! Dac nu bem, e mai r u pentru minte...ă ă

Ajutoare indispensabile

ALBINE MEXICANE, CATEGORIA A – 165,95 dolari galonul!ALBINE EUROPENE, CATEGORIA A – doar 220 dolari galonul!RÂME IRLANDEZE de cea mai bun calitate – 67, 50 dolari sfertul de galon!ăGARANTAT vii la livrare!Plant Fertility Corp., San Clemente, Calif.(Autorizat de Departamentul de Stat pentru Agricultur din California)ă ă

Cu mintea zdruncinată

Dup teribila nebunie colectiv din ajunul Cr ciunului, din Noshri, Lucy Ramageă ă ă reu i s r mân un timp al turi deş ă ă ă ă acei membri de început ai lui Globe Relief, care nu fuseser izgoni i. Se p rea c munca din precedentele patru luni disp ruse, tears precumă ţ ă ă ă ş ă creta de pe o tabl . Întră -adev r, lucrurile st teau mai r u ca înainte. Când venise acolo,ă ă ă oamenii obi nuiau s vin de bun voie, din locul în care î i g siser ad post – ruineş ă ă ă ş ă ă ă pr bu ite, ma ini zdrobite, autobuze sf râmate, gropi în p mânt – i cereau hran i primă ş ş ă ă ş ăş ajutor. Acum se retr seser , st teau ascun i, priveau lumea cu figuri nebune ti,ă ă ă ş ş neîncrez toare, cu ochi mari, încercui i cu alb. Pentru a convinge pe cineva s ia hran ,ă ţ ă ă trebuia s gu ti tu întâi o îmbuc tur . Puteai bandaja o ran , dar nu i se permitea s apliciă ş ă ă ă ţ ă alifii sau s administrezi medicamente pe cale bucal . To i erau de acord asupra a ceea ce liă ă ţ se întâmplase: fuseseră victimele unei magii terifiante.

Se p rea c unii r m seser complet nebuni. Urmau, penă ă ă ă ă tru tot restul vie ii, sţ ă r t ceasc gemând, s izbucneasc f r motiv în plâns sau s ipe pân li se inflama gâtul, laă ă ă ă ă ă ă ăţ ă vederea unor insecte nev t m toare.ăă ă

Acum ap ruser din nou insecte în Noshri. În timpul r zboiului disp ruser complet.ă ă ă ă ăImediat dup momentele cele mai dificile, Lucy fusese interogat de func ionariă ă ţ

guvernamentali ostili, asupra naturii nebuniei. Gr bit s se reîntoarc la oamenii nenoroci iă ă ă ă ţ care aveau nevoie de ajutor, condensase ce avusese de spus într-o versiune cât mai scurt iăş o relatase cu o voce lipsit de expresie.ă

— Simptome caracteristice? Transpira ie violent , ticuri faciale, spasme ale mu chilorţ ă ş lungi de pe olduri i gambe, precum i o dilatare evident a pupilelor. Vom ? A fost obserş ş ş ă ă -vat doar la un num r redus de cazuri. Dar to i sufereau de diaree i, uneori, scaunul eraă ă ţ ş amestecat cu sânge proasp t.ă

Cât de mult a durat pân au ap rut efectele? De obicei, între una i trei ore de laă ă ş apari ia transpira iei i dilat rii pupilelor, se ivea o senza ie de plutire. Victimele au fostţ ţ ş ă ţ v zute uitânduă -se la mâinile i picioarele lor, de parc ar fi fost incapabile s cread c leş ă ă ă ă apar ineau. Aceast faz a fost urmat iute de o teroare isteric , cu halucina ii vizuale iţ ă ă ă ă ţ ş auditive, iar în majoritatea cazurilor, de lipsa complet a autoă controlului. Izbucnirile de furie s lbatic , ce duceau, uneori, la distrugerea sistematic a lucrurilor din jur sau la incendieri,ă ă ă iar mai târziu, la atacuri împotruiva oricui, a orice mi ca – mai ales a copiilor care plângeau,ş uci i de multe ori în b taie de propriii p rin i, pentru c zgomotul produs de copii li se p reaş ă ă ţ ă ă

insuportabil – au durat între ase i treizeci i ase de ore. Mul i suferinzi nş ş ş ş ţ -au dormit. Dacă nu descopereau alt int , î i ab teau furia asupra propriului trup i se loveau sau se r neauăţ ă ş ă ş ă singuri. Am v zut persoane alergând la râu i s rind în el, strigând c mor de sete. Probabilă ş ă ă o leg tur cu deshidratarea puternic produs de diaree.ă ă ă ă

Con inutul halucina iilor? Remarcabil de uniform. La început voci, îndeosebi aleţ ţ rudelor i, în cazul fo tilor solda i, ale ofi erilor i cadrelor de conducere. Întrucâtş ş ţ ţ ş majoritatea acestora erau mor i, a urmat, logic, convingerea c auzeau fantome. Mul i dintreţ ă ţ cei uci i au fost considera i duhuri rele. Pentru c aspectul persoanelor fusese modificat (deş ţ ă exemplu, ochii m ri i, mersul ciudat datorat crampelor musculare) rudele apropiate nu seă ţ recuno teau între ele i fugeau, ipând, chiar de so ul, respectiv so ia persoanei în cauz .ş ş ţ ţ ţ ă

Efecte ulterioare? Melancolie, hipnofobie acut – adic teama de a dormi, din cauzaă ă num rului mare de co maruri — team , izbucniri nea teptate de violen ... Un om a fostă ş ă ş ţă ucis pentru c umbra lui atinsese piciorul altcuiva.ă

Tratament? Am avut oarecare succes punând medicamente în ap – ti i c aducemă ş ţ ă apa de b ut cu ma inile i, punând o jum tate de livr de tranchilizante în fiecare butoi, seă ş ş ă ă pare c lucrul a ajutat... Dar ducem lips de tranchilizante, a a c ...ă ă ş ă

i d du din umeri.Ş ă

i ei îi era fric s doarm . Visa mai ales buc elele însângerate de carne omeneasc ,Ş ă ă ă ăţ ă r spândite peste ea. Se îndopa cu amfetamine sau – dup ce acestea încetaser s maiă ă ă ă aibă efect, iar pleoapele începuser să -o ard — cu suficiente barbiturice cât s ajung în com ,ă ă ă ă pentru a se feri de vise. Când era treaz , abia mânca i umbla de coloă ş -colo, sco ând oameniţ din ascunz tori, sp lând r ni cangrenate sau ajutând la ridicarea unor acoperi uriă ă ă ş improvizate. La început, solda ii negri ce cur au ora ul fuseser ostili. Când v zuser cât deţ ăţ ş ă ă ă greu muncea, se obi nuiser cu ea i, de multe ori, se pomeş ă ş nea adormind în bra e negre,ţ anonime, ce-o c rau acas . De multe ori, b rbatul era surprins când o auzea spunânduă ă ă -i maior, de i era doar soldat.ş

Aflase de la Bertil despre acuza ia c hrana trimis în ajutor ar fi con inut unţ ă ă ţ halucinogen, c fusese infestat cu cornă ă -de-secar sau ceva asem n tor. Suedezul povesteaă ă ă c din aceast cauz avusese loc izbucnirea, în Evul mediu, a maniei dansului. I se povestiseă ă ă acela i lucru i de c tre ofi erii din armat care f ceau investiga ii privind calamitatea, darş ş ă ţ ă ă ţ care credeau c otrava fusese pus în mod deliberat.ă ă

Ea nu avea nici o p rere.ă

Reporterii, bineîn eles, venir în valuri. Dup ce valoarea tirilor despre r zboiţ ă ă ş ă sc zuse, mai mult sau mai pu in, o dat cu armisti iul, generalul Kaika dorea ca întreagaă ţ ă ţ lume s vad întinderea dezastrului ce continua, încât pusese avioane guvernamentale laă ă dispozi ia reporterilor i a echipelor TV. Sl bise chiar i embargoul antiamerican, de dragulţ ş ă ş unei echipe ABS de la filiala din Paris, cu condi ia ca aceasta s fie condusa de un francez.ţ ă Când aflaser despre Lucy, î i f cuser o imagine: o blond minunat , prins întră ş ă ă ă ă ă -o noapte a ororilor. Se p rea c nimeni nu tia exact unde se afl , a a c ă ă ş ă ş ă s-au apucat s-o caute.

O descoperir s pând în ruinele unei case. Dezgropa un cadavru pe careă ă -l v zuseră ă solda ii, al unui b iat de vreo zece ani. Scormonea p mântul cu un briceag.ţ ă ă

Când î i d du seama c interviul era luat de un american, î i ar t din ii iş ă ă ş ă ă ţ ş -l atac . Aă fost nevoie de opt copci pentru a-i prinde t ietura ce pornea de la gât i ajungea la stem.ă ş

Au trimis-o, sub sedative, în Anglia, la un spital de stat pentru boli mintale, unde se trezi descoperind p uni verzi, florile de prim var ivinduăş ă ă -se sub cerul limpede, vaci p scând pe un câmp, în cealalt parte a v ii, i bare de otel la ferestre ce nu se deschideau.ă ă ă ş

M nânc s n tosă ă ă ă

Special, în aceast s pt mân , la Puritan Health Supermaiket!ă ă ă ăDovlecei de Okinawa, de obicei 0,89$ = 0, 75$!Ou de pinguin (cu nivel sc zut de DDT, PCB), de obicei 6,35$ duzina ă ă = 6,05$!Cartofi de Pacific (nesp la i), de obicei 0,89$livra ă ţ = 0,69$!

Unt din însorita Nou Zeeland , de obicei 1,35$ sfertul de livr = 1,15$!ă ă ăI TU Î I PO IŞ Ţ Ţ PERMITE HRAN S N TOASĂ Ă Ă Ă

DE LA PURITAN!

Cei puternici merg mai departe

Visele chinuitoare se potoliser , în cele din urm , i Pete Goddard putu s doarm iară ă ş ă ă ca lumea. Prima trezire dup colaps fusese, totu i, îngrozitoare: teroare, paralizie, durere.ă ş

Numai c nu paralizase. Îi puseser picioarele în aparaă ă tur de sus inere, îi prinseseră ţ ă partea inferioar a trupului în leg turi strânse din plastic, îl întinsesere cu greut i atârnateă ă ă ăţ de scripe i prin i de tavan. Când se trezise suficient pentru a în elege, iţ ş ţ -au explicat ce-i f ceau i de ce, iar lui nuă ş -i venise s cread .ă ă

Spuneau c inuse, de unul singur, o greutate de trei sferăţ turi de ton .ă

Nu fusese nici un fel de record. Fizioterapista care-l îngrijea zilnic pomenise de o femeie care, isterizat de team pentru via a copilului ei, ridicase o ma in cânt rind o tonă ă ţ ş ă ă ă i jum tate. Iar un artist de circ s ltase fix dou tone, legate cu o curea de mijlocul lui. Eraş ă ă ă

ceva legat de propriet ile femuăţ rului. Îi ar taser o schem pe care se chinuia să ă ă -o în eleag .ţ ăCiudat c surorile p reau a fi speriate de el iă ă ş -l tot întrebau dac se antrenase caă

halterofil. Se antrenase, dar cu mai mult de un an în urm , înainte de a o cunoa te peă ş Jeannie. Le r spundea c se p strase în form .ă ă ă ă

Evident, nu putuse face un asemenea lucru f r s fie v t mat serios. To i mu chiiă ă ă ăă ţ ş umerilor suferiser hemoragii subcutanee, încât avea o vân taie uria , lung de un picior,ă ă şă ă iar suportarea greut ii propriilor bra e îl obosea în câteva secunde. Discurile cartilaginoase,ăţ ţ care separau vertebrele, fuseser strivite, când ira spin rii se transformase întră ş ă -o coloană solid , ceă -i permisese s sus in greutatea. Toate membranele sinoviale de la încheieturileă ţ ă picioarelor fuseser suprasolicitate, încât genunchii i gleznele ar tau rigide, iar t lpile de laă ş ă ă ambele picioare deveniser plate. Pentru scurt timp, devenise un stâlp din oase, i nuă ş - iş amintea acest lucru. tiuse doar atât, în acel moment teribil: nu putea face altceva decât sŞ ă stea drept.

În primele zile din spital fusese îngrozit de cât de mult va trebui s pl teasc pentru totă ă ă ce se f cuse pentru el, i cu toate acestea nu va fi în stare s mearg din nou. Fusese drogat,ă ş ă ă s reziste la dureri, iar acest lucru îl z p cise, a a c , atunci când Jeannie c p taseă ă ă ş ă ă ă permisiunea să-l vad , nu putuse să ă-i explice ce probleme avea i, în cele din urm ,ş ă izbucnise în plâns, din cauza frustr rii. Crezuser c era din cauza durerii iă ă ă ş -i administraseră o doz dubl .ă ă

Dar, dup o zi sau dou — nu prea avea atunci no iunea timpului – îi permiseser să ă ţ ă ă primeasc i al i vizitatori, iar lucrurile se limpeziser . Veniser reporteri, fotografi, unăş ţ ă ă b rbat din California – unchiul celor doi b ie i pe careă ă ţ -i salvase. Harry se târâse sub grindă iş -i tr sese afar , dar el inuse acoperi ul.ă ă ţ ş

P rin ii copiilor muriser . Unchiul lor, un importator de albine, c ruia îi mergeauă ţ ă ă afacerile foarte bine, urma să-i adopte pe b ie i i s pl teasc pentru spitalizarea lui – celă ţ ş ă ă ă mai bun tratament, spusese el, pân la cincizeci de mii de dolari. Insistase că ă- i puteaş permite. Fusese ruinat când, în anii aizeci, disp ruser albinele din California. Acum conş ă ă -ducea o afacere de un milion de dolari.

Mai spusese, p r nd foarte uimit, c încercase să ă ă ă-i ofere lui Harry o r splat , dar tipulă ă nu acceptase nici un cent. Spusese ceva despre mânc tori de cadavre. O prejudecat trainit .ă ă ă

Apoi, dup o s pt mân sau dou , un senator, numit Howard sau Howell, ceva înă ă ă ă ă genul sta, îi adusese un sul din pergament, o citare pentru curaj, semnat chiar de Prexy. Oă ă desf uraser i o atârnaser în fa a patului s u.ăş ăş ă ţ ă

— Bun , drag ...ă ă— Bun !ă

Î i atinser buzele. Jeannie venise ca de obicei, punctual ca un ceas. Îns exista cevaş ă ă ă ciudat în înf i area ei. Z când înconjurat de ziare i c r i, cu careăţş ă ş ă ţ - i pierdea timpul – bra eleş ţ se mi cau liber, mul umit masajelor fizioterapistei, i putea întoarce singur paginile – seş ţ ă ş uit înc o dat . Bra ul ei stâng era bandajat.ă ă ă ţ

— Te-ai t iat, iubito? întreb el.ă ăEa încerc să ă-i ascund adev rul, apoi se r zgândi.ă ă ă— Nu, am fost mu cat .ş ă— Mu cat ? De un c ine?ş ă ă— Nu, de un obolan. C utam în dulap o pung cu f in ... Am chemat deratizatorul,ş ă ă ă ă

dar nu poate veni, are prea multe solicit ri... Hei, ce faci?ăPete ap sase pe butonul soneriei de lâng pat.ă ă— Chem sora. Te-ai pansat singur ?ă— Da.— E ti incon tient ! Nu tii ce poart obolanii? Uneori chiar cium ! Trebuie s teş ş ă ş ăş ă ă

dezinfectezi!Asistenta sosi imediat, din cauza banilor binef c torului, i o lu cu ea pe Jeannie,ă ă ş ă

care protesta. În timpul sta, el gândea furios: obolani? Atât de mul i încât deratizarea nuă ş ţ f cea fa ? Drace!ă ţă

Fusese exact ce b nuise. Jeannie avea o febr subclinic , datorit septicemiei. Cândă ă ă ă aflar că ă-l s rutase, îi f cur i lui o injec ie, profilactic.ă ă ăş ţ

Încercând să-i îmbun t easc dispozi ia, îi zise, când se întoarse cu mâna înf uratăăţ ă ţ ăş ă cum se cuvine, în alb:

— Ve ti bune, iubito! Mâine m las s încerc s merg!ş ă ă ă ă— Dragule, asta-i ceva grozav!Ochii îi sclipeau. În principal din cauza lacrimilor...— Va fi...— Va fi ca înainte?Ea d du din cap.ă— Spun c da. Dar în timp. La început, trebuie s port un corset pentru spate...ă ă— Cât timp?Ezit , apoi îi spuse estimarea fizioterapistei:ă— Doi ani...— Oh, Pere!— Dar restul e în regul , ad ug el, dezv luinduă ă ă ă - i cea mai teribil spaim . Nş ă ă -am

nimic la... Adic sunt înc ă ăb rbat.ăSlav Domnului! Slav Domnului! Se rugase, se rugase cu adev rat ca acest lucru să ă ă ă

se împlineasc . Iar unul dintre medici, de care va trebui să ă- i aminteasc de fiecare datş ă ă când se ruga, îi spusese c , atât cât putea să ă- i dea seama, lucrurile vor fi în regul . Îndat ceş ă ă vei avea putere în bra e, încearc de unul singur. Î i trimit ni te c r i porcoase, poate te ajut .ţ ă ţ ş ă ţ ă

Jeannie îl lu de mân i începu s plâng .ă ăş ă ă

Mai târziu fu în stare să-l întrebe despre viitor. Evident, un infirm nu se putea întoarce în poli ie. Sau putea?ţ

Scutur din cap. Gestul nuă -i provoca nici o durere. Îl îngrijiser minunat.ă— Nu. Dar am primit o ofert de slujb . Mă ă -a sunat un b rbat, aziă -diminea , de la careţă

am aflat c nu m pot întoarce în poli ie. Unul Prosser, prieten cu unul dintre docă ă ţ tori. A spus să-l anun când m vindec, sţ ă ă-mi dea o slujb de birou pe care pot să -o fac.

— În Towerhill?— Nu, aici, în Denver. Bineîn eles c va trebui s ne mut m, dar salariul va fi bun.ţ ă ă ă

Nu- i face griji, iubito! Totul va fi bine!ţ

Degetele mele sunt verzi i uneori cadş

Drag domnule,ăMul umesc pentru scrisoarea din data de 18 i anexe.ţ şE antionul de praf con ine un procent extrem de crescut de plumb i mercur, urme deş ţ ş

molibden si seleniu i o cantiş tate mic de s ruri de argint. Nu exist cadmiu detectabil.ă ă ă E antionul de ap e contaminat cu plumb, arseniu, seleniu i s ruri de sodiu i potasiu,ş ă ş ă ş îndeosebi cu nitra i de sodiu. B nuim c gr dina casei pe care a i cump ratţ ă ă ă ţ ă -o e situat peă o groap umplut cu de euri miniere. V suger m s rezolva i problema cu fo tiiă ă ş ă ă ă ţ ş proprietari. Nu men iona i dac ave i copii, dar dac ave i, v atragem aten ia asupraţ ţ ă ţ ă ţ ă ţ pericolelor pe care le vor înfrunta având de-a face cu plumb i nitra i de sodiu în asemeneaş ţ cantit i.ăţ

Vom aprecia virarea banilor din contul dumneavoastr .ăCu stim .ă

Dezv luirea adev rului urâtă ă

Dup ceă -i dusese pe Harold, pe Josie i pe b ie ii familiei Henlowes la gr dini –ş ă ţ ă ţă comportarea social trebuie încurajat la o vârst timpurie, la naiba cu riscul de a seă ă ă îmboln vi, careă -i f cuse pe unii p rin i, precum Bill i Tania Chalmers (odihnească ă ţ ş ă-se în pace, victime, împreun cu Anton, ai avalan ei din Towerhill) să ş ă- i in copiii acas cât deş ţ ă ă târziu le permitea legea; ce personalitate r ut cioas avusese bietul Anton! –, Denise Masonă ă ă se duse la biroul doctorului Clayford.

Camera dezv luia perfect personalitatea acestuia. Doctorul st tea în spatele unui birouă ă de mahon, unul vechi, cu înveli din piele cu incrusta ii aurite. A ezat întrş ţ ş -un fotoliu tot din piele, ce se rotea, era posac, intimidant i dur. Se mândrea c apar ine perioadei pe care,ş ă ţ într-un moment de jovialitate, o numise, de fa cu Denise, „genera ia sulfamidei". Femeiaţă ţ f cea parte din lista lui de pacien i de mul i ani, cu mult înainte de c s torie, de i nuă ţ ţ ă ă ş -i pl ceaă prea mult faptul c era distant iă ş -i era greu s i se dest inuie. Totu i, exista ceva lini titor înă ă ş ş manierele de mod veche...ă

Îi amintea, destul de mult, de tat l ei.ă

Pentru prima oar , nu se ridic în momentul în care intr , ci îi f cu semn c tre scaunulă ă ă ă ă din fa a lui. Se a ez , uluit .ţ ş ă ă

— Care-i problema?Sim i, în mod absurd, c ro e te.ţ ă ş ş— M-am sim it bine, în ultimul timp. Dar acum miţ -a ap rut o infec ie. O irita ie.ă ţ ţ— Vaginal , vrei s zici. Astaă ă -i gonoreea pe care iţ -a transmis-o b rbatul t u.ă ă— Ce?— I-am spus s se duc la clinica din Market. E specialiă ă zat în chestii din astea. Nuă

iţ -a spus?Reu i doar s scuture din cap, f r nici un cuvânt. Foarte multe lucruri îi deveniserş ă ă ă ă

imediat limpezi.— Tipic, zise cu dispre Clayford. Absolut tipic. Produs al a aţ ş -numitei genera ii careţ

în elege! Necinsti i, lacomi, lene i, f r sim autocritic, gata în orice moment s mintţ ţ ş ă ă ţ ă ă pentru a se ap ra de consecin ele ac iunilor lor. Sunt cauza tuturor necazurilor lumii deă ţ ţ ast zi!ă

Se aplec brusc peste birou, îndreptând stiloul spre ea.ă— Ar trebui s vezi ce v d eu zilnic în practica mea! Copii din familii bune, anormaliă ă

din cauza otr virii cu plumb! Sau orbi din cauza sifilisului congenital! Sufocânduă -se din cauza astmei! Cancer osos, leucemie i Dumnezeu mai tie ce!ş ş

Începuse s împr tie stropi m run i de saliv de pe buze. Denise se uit la el, de parcă ăş ă ţ ă ă ă l-ar fi v zut pentru prima oar .ă ă

— L-ai tratat pe Philip de o boal veneric ? întreb ea, în cele din urm .ă ă ă ă— Bineîn eles c nu! Iţ ă -am spus unde poate g si tratament, pentru el i pentru tine. Euă ş

n-am de gând să-l ajut să- i ascund faptele! Felul sta de a refuza sş ă ă ă- i recuno ti responţ ş -sabilitatea a adus lumea în halul în care a ajuns!

— iŢ -a cerut ajutorul i ai refuzat?ş— iŢ -am spus, se încrunt Clayford, c iă ă -am recomandat clinica potrivit .ăBrusc, nu mai suport să ă-l vad . Ochii i se umplur de lacrimi. Se ridic dintră ă ă -o

singur mi care, careă ş -i întinse coloana vertebral ca o coard de arc, când sloboze teă ă ş

s geata.ă— Tic losule! Diavol îngâmfat! Mincinosule! B trân mură ă dar i necinstit! Tu ai otr vitş ă

lumea, tu i genera ia ta! Tu miş ţ -ai f cut copiii invalizi! Teă -ai asigurat c nă -or s m nânceă ă niciodat hran curat , s bea ap pur , s respire aer pl cut! Iar când vine cineva după ă ă ă ă ă ă ă ă ajutor, îi întorci spatele!

Deodat , începu s plâng i s arunce lucruri: o c limar mare, din sticl , plin cuă ă ăş ă ă ă ă ă cerneal neagr , ceă ă -i f cu o pat mare, frumoas , pe c ma a lui alb . O carte, un teanc deă ă ă ă ş ă hârtii. Orice...

— Philip nu-i cum ai spus! Nu-i! Nu-i! E so ul meu iţ ş -l iubesc!Se întoarse. În fa a ei, un dulap înalt, cu o oglind , plin cu c r i medicale. Apuc unaţ ă ă ţ ă

din u i, o deschise, împinse cu toat greutatea i r sturn dulapul, întrş ă ş ă ă -un miracol minunat de zgomot de spart i plesnit.ş

Apoi ie i.şOricum, totul era asigurat la Angel City.

Dizgra ieţ

— O, Doamne, spuse domnul Bamberley, cu capul plecat, în fruntea mesei lungi, din stejar uscat, intr în sufletele noasă tre, te rug m, i a a cum aceast mâncare ne hr ne teă ş ş ă ă ş trupurile, sufletele nostre s fie hr nite de cuvântul T u! Amin!ă ă ă

Amin, r spunse corul gr bit, întrerupt de z ng nitul por elanului i al argintului.ă ă ă ă ţ ş Negresa t cut , care lucra ca servitoare – se numea Christy i era gras – îi oferi lui Hugh ună ă ş ă co cu chifle i baghete. Alese o chifl . Ca de obicei, în salat era prea mult o et. Î i f ceaş ş ă ă ţ ţ ă gura pung .ă

Venise acas , de la colegiu, în weekă -end, iar acesta era ritualul prânzului de duminic .ă Se p rea c servitorii, în cosă ă mosul domnului Bamberley, nu aveau timp pentru rug ciune,ă de i atât Christy, cât i Ethel, buc t reasa, erau credincioase. Puteau fi auzite cântândş ş ă ă melodii religioase în buc t rie, mare parte din zi.ăă

Dar duminica diminea a lucrau ca ni te sclave, de la ase, pentru a preg ti prânzulţ ş ş ă familiei.

În partea opus so ului ei, dolofan , cu un zâmbet pe fa , eap n ca o p pu dină ţ ă ţă ţ ă ă ă şă cear , st tea doamna Bamberley – Maud. Era cu zece ani mai tân r ca so ul ei i cuă ă ă ă ţ ş dou zeci de puncte mai jos pe scala indicelui de inteligen . Credea că ţă ă-i un om minunat iş uneori inea cuvânt ri în grupurile locale feminine, despre cât de minunat e. F cea parte dinţ ă ă juriile concursurilor de aranjamente florale i era intervievat cu regularitate de presa iş ă ş televiziunea local , când vreun veteran cu con tiin a înc rcat se al tura planului deă ş ţ ă ă ă adoptare Dublu-V. Datorit bun voin ei so ului ei adoptase mul i copii i, când i se puneauă ă ţ ţ ţ ş întreb ri nepl cute despre ras i religie, r spundea prompt, cu replica potrivit : un copil cuă ă ăş ă ă o culoare diferit de restul familiei devine con tient de sine întră ş -un mod jalnic i nu dorescş oare to i p rin ii ca urma ii lor s fie crescu i în credin a lor?ţ ă ţ ş ă ţ ţ

În spatele scaunului ei, pe un perete acoperit cu tapet foarte scump, din catifea, portretul bunicului ei. Fusese episcop episcopalian, dar tabloul îl prezenta în haine de gen-tleman din Noua Anglie, ce- i p strase vechiul obicei englezesc de a vâna cu câini: hainş ă ă ro ie, cizme cafenii, deoseş -bindu-se de al ii din categoria lui prin gulerul alb, strâns, iţ ş jaboul de m tase neagr .ă ă

Hugh iş -l imagina ca fiind dresat s ucid .ă ăSalata fusese înlocuit – de i Hugh luase doar o înghi itur – cu o farfurie cu pe teă ş ţ ă ş

rece cu maionez . Nici nu se atinse de el. Îl îngrozise brusc gândul c provenea din mare.ă ă

Se afla aici pentru prima oar de la interviul dezastruos pe careă -l d duse domnulă Bamberley în emisiunea Petronellei Page. Ca urmare a acestui interviu, închisese uzina hidroponic . To i erau dispu i s cread , de îndat ce exper ii de la Paris publicaseră ţ ş ă ă ă ţ ă verdictul lor despre victime, c exist cu adev rat otrav în Nutripon. Ajunsese acas vineriă ă ă ă ă sear . Pân în momentul acela, nu se f cuse nici m car o singur referire la eveă ă ă ă ă nimente.

Petronella Page era nemiloas cu orice fel de fals. Hugh fusese interesat s afle dacă ă ă

ea avea o opinie asem n toare cu a lui: domnul Bamberley era un mincinos la scar mare!ă ă ă

În spatele scaunului domnului Bamberley, alt portret, al bunicului s u. Îl arata – ună b rbat cu picioarele înfipte în p mânt, la un yard distan unul de cel lalt, cu mâinile înă ă ţă ă olduri – comi ând un viol. Cel pu in astaş ţ ţ -i sugera lui Hugh. Oamenii care nu tiau povesteaş

puteau fi mul umi i s recuţ ţ ă noasc sonda de petrol din ă fundal.Pe tele fusese înlocuit cu platouri cu carne fript , farfurii cu cartofi cop i sau fier i,ş ă ţ ţ

morcovi, varz , maz re. i sosiere cu sos de carne i crem de hrean, importat din Anglia.ă ă Ş ş ă ă T cut ca întotdeauna, Christy aduse un ulcior cu bere, de un soi care nuă ă -i pl cea lui Hugh,ă o trata ie s pt mânal pentru b ie ii mai mari, i o caraf cu limonad , pentru Maud iţ ă ă ă ă ţ ş ă ă ş „copiii".

Pân în momentul acela, nu se spusese nimic important.ă

Ceilal i de la mas erau fiii adoptivi ai domnului Bamberley, cu unele lipsuri. Cyril,ţ ă cel mai în vârst i cel dintâi adoptat, se afla la Manila. Absolvise cu distinc ie West Point iăş ţ ş acum, la dou zeci i patru de ani, era aghiotantul personal al unui general, comandant pesteă ş ceea ce Prexy denumea „bastionul din Pacific" – cu alte cuvinte, o alian a albilor ceţă includea Australia, Noua Zeeland i câteva ri latinoăş ţă -americane cu dictaturi de dreapta, decise s opreasc valul prochinez, neomarxist, ce se ridicase în jurul planetei.ă ă

Hugh îl întâlnise pe Cyril doar o dat , imediat dup propriaă ă -i primire în familie, i nuş -l putuse suferi din prima clip . Dar în momentul acela fusese prea cople it de noile saleă ş perspective pentru a spune ceva.

Al doilea care lipsea era Jared. Jared, la doar dou zeci i unu de ani, se afla înă ş pu c rie. Nu se vorbea de el în prezen a domnului Bamberley. Fusese condamnat pentru cş ă ţ ă ajutase la organizarea unei mi c ri protupamaros printre mexicanii din New Mexico. Hughş ă nu-l cunoscuse. Condamnarea era pe cinci ani.

Probabil c lă -ar fi pl cut.ăNoel, âncul de cinci ani, st tea în pat, avea febr . Dar ceilal i erau acolo. L ng Maudţ ă ă ţ ă ă

edea Ronald, aisprezece ani, cam prost nac. Cornelius, harnic i inteligent, dar victimş ş ă ş ă ocazional a unor crize, de când împlinise doisprezece ani, provocate nu de epilepsie, ci deă ceva în leg tur cu enzimele care dirijau schimbul de energie dintre oricare celul nervoasă ă ă ă i cea de al turi. Îl ineau sub control printrş ă ţ -o diet special . Norman, în vârst de opt ani, cuă ă ă

un tic facial. Claude, de zece ani, cu din ii strica i, care plesneau uneori la margini iţ ţ ş -i c deau din gur . O familie destul de tipic , de i fusese adunat din surse atât de diferite.ă ă ă ş ă Adolescen i cu o s n tate fizic bun , copii extrem de boln vicio i... Hugh cuno tea oţ ă ă ă ă ă ş ş coleg de la colegiu ce avea un frate mai mic care vomita orice mâncare g tit cu ulei deă ă ă porumb.

Iar tic lo ii tia nu recuno teau c distruseser lumea!ă ş ăş ş ă ă

— Hugh, zise domnul Bamberley, ai spus ceva?Nu voise s spun nimic. Dar î i aminti ecoul cuvintelor lui. F r s priveasc înă ă ş ă ă ă ă

dreapta, se întinse dup bere.ă— Îmi pare r u, Jack. Mă -ai întrebat ceva?— Da, spuse domnul Bamberley, punând jos cu itul i furţ ş culi a, lâng buc ile masiveţ ă ăţ

de carne de vit , par ial t iate. Am avut impresia c ai murmurat un cuvânt pe careă ţ ă ă -l dezaprob...

Hugh î i goli paharul iş ş -l puse jos, oftând.— i ce dac ?Ş ăDomnul Bamberley se înro i încet, pân la linia p rului.ş ă ă— Ce motiv ai avut s folose ti un asemenea cuvânt?ă ş— Motivul se afl în jurul t u, zise Hugh, f când un gest ce cuprindea sufrageriaă ă ă

luxos mobilat , mâncarea îngr m dit pe mas , servitoarea ce a tepta întră ă ă ă ă ş -un col , ca unţ manechin.

— Fii mai clar!Domnul Bamberley era gata s se sufoce din cauza eforă tului de a- i controla furia.ş

— Bine, o să- i explic.ţBrusc, Hugh sim i c nu mai poate rezista presiunii. S ri în picioare, iar scaunul c zuţ ă ă ă

pe spate.— Stai aici, îndopându-ti hoitul gras, cu hran din toat lumea asta împu it , dup ceă ă ţ ă ă

ai otr vit mii de cer etori negri în Africa! Leă ş -ai împ rt it suferin a, ajutânduă ăş ţ -i? Pe naiba! Ai luptat cu ghearele i cu din ii pentru singurul lucru care te putea ine deasupraş ţ ţ dezastrului, ipând c o anchet ONU „nţ ă ă -ar servi unui scop folositor" — am citit asta în ziare! Stai la masa ta minunat , îndopânduă -te i cerând bun voin a lui Isus, de parc teş ă ţ ă -ai a tepta ca Dumnezeu sş ă- i mul umeasc pentru to i oamenii pe care iţ ţ ă ţ -ai ucis sau i-ai scos din min i!ţ

Domnul Bamberley întinse spre u o mân tremurând , de care atâma ervetul, ca unşă ă ă ş steag mototolit.

— P r se te camera asta! r cni el. P r se te casa asta! S nu te întorci pân nu e tiă ă ş ă ă ă ş ă ă ş dispus să- i ceri scuze!ţ

— Exact asta m-am a teptat s spui, zise Hugh, cu o voce lipsit de expresie.ş ă ăSe sim i brusc crescut, maturizat, aproape b trân.ţ ă— P strezi tradi ia: pocne ti oamenii în boa e i te a tep i să ţ ş ş ş ş ţ ă- i cear scuze. Din cauzaş ă

ta i a oamenilor ca tine ne afl m, în cea mai bogat ar din lume, înconjura i de copiiş ă ăţ ă ţ bolnavi...

— Ai o minte pervers i folose ti cuvinte perverse!ăş ş— Nu-mi spune c lă -ai adoptat pe Norman din cauza ticului lui! Scute teş -m de ună

asemenea rahat! Am aflat de la Maud – ai descoperit asta abia dup ce semnase i actele.ă ş Uită-te la din ii lui Claude, cad ca ni te a chii dintrţ ş ş -un bu tean putred! Uitş ă-te la Corny, care ne invidiaz c putem mânca hran obi nuit . Tu...ă ă ă ş ă

În acel moment, tensiunea îl doborî pe Corny. De obicei, stresul îi provoca atacurile. Se pr bu i peste farfurie, cu fa a în jos, r spândinduă ş ţ ă - i terciul special peste tot. În timp ceş Maud i Christy se repezir sş ă ă-l ajute, Hugh î i slobozi s geata part :ş ă ă

— Tu i str mo ii t i a i tratat planeta ca pe un imens cloş ă ş ă ţ set. V-a i c cat în el i vţ ă ş -a iţ mândrit cu porc ria pe care a i f cută ţ ă -o. Acum e plin i d pe dinafar , dar tu e ti gras i feriş ă ă ş ş -cit, în timp ce copiii negri înnebunesc, ca tu s r mâi bogat! La revedere!ă ă

Trânti u a dup el cât putu mai tare, când ie i în grab , sperând ca ocul s d râmeş ă ş ă ş ă ă portretul lui Jacob Holmes Bamberley I.

Dar cuiul fusese prea solid înfipt în perete.

F r titluă ă

...vinovat de folosirea uleiului vegetal cu brom, un agent emulsionar ilegal. Cu toată declara ia ap r rii c nu sţ ă ă ă -a dovedit c acei care au mâncat hrana respectiv ar fi p ită ă ăţ ceva, compania va fi amendat cu o sut de dolari. Acum, vremea. Bioxidul de sulf, ozonulă ă i s rurile de plumb r mân la nivel înalt...ş ă ă

Chemare sub arme

Lâng cl direa din piatr cenu ie, pe care Michael Advowson o numea cas , peă ă ă ş ă drumul cenu iu, se afla o ma in verde, oficial . Ploaia murdar îi mânjea vopseaua aspecş ş ă ă ă -tuoas . O ignor . A a cum îl ignor i pe b rbatul în hain de ploaie, care se ridic să ă ş ăş ă ă ă ă-l întâmpine în hol – sau ar fi vrut s-o fac , dar str inul bloca u a spre sala de opera ii, iară ă ş ţ Advowson c ra un copil ce sângera i ipa cu toat puterea.ă ş ţ ă

— Dă-te din drumul meu! mârâi el iş -l împinse pe b rbat cu um rul.ă ă— Dar, doctore, acesta este...Vocea menajerei, doamna Byme.— Îl cunosc pe domnul Clark. A fost aici luna trecut . A teapt , drag , durerea o să ş ă ă ă

înceteze curând! Stai lini tit !ş ăA ez fetita pe canapeaua de consulta ii. Imediat, cearceaful alb deveni de un ro uş ă ţ ş

aprins în jurul picioarelor ei.— Vino în untru i d o mân de ajutor sau ie i dracului afar , îi spuse el b rbatului înă ş ă ă ş ă ă

hain de ploaie. Mai bine ajută ă-m . Spală ă- i iute mâinile!ţÎntre timp, lu din dulapuri bandaje, prafuri, o sering , foarfec pentru t iatulă ă ă ă

pantofilor i hainelor.şF când un pas nesigur în camer , Clark întreb :ă ă ă— Ce s-a întâmplat?— Sticl . Folose te s punul ro u. E antiseptic!ă ş ă ş— Nu în eleg...ţ— Am spus sticl !ăMichael mângâie feti a pe obraz. Era atât de speriat , încât se sc pase pe ea, dar astaţ ă ă

se putea cur a întrăţ -o clip . Continu s vorbeasc , în timp ce introducea acul seringii prină ă ă ă dopul de cauciuc al flaconului:

— Se juca la ferma lui Donovan, care a fost folosit , ani de zile, ca depozit de gunoi.ă A c lcat pe o sticl spart i...ă ă ăş

Cu o for perfect controlat , apuc piciorul copilului iţă ă ă ş -l inu pân înfipse acul.ţ ă Aproape imediat, pleoapele feti ei se închiser .ţ ă

— Se pare că- i va pierde degetul mare. i va face i o infec ie a sângelui, dac nuş Ş ş ţ ă ac ionez repede. Ma ina de afar , cea guvernamental , e a ta?ţ ş ă ă

— Da.— Atunci poate c nă -ar trebui s a teptam o ambulan . Ma ina mea e la reparat.ă ş ţă ş

Acum vino i ajutş ă-m . F ceă ă - i spun, doar atât.ţClark veni. Probabil prea tân r s fie tat . Degetul mare fusese t iat în întregime.ă ă ă ă

Michael i-l d du să ă-l in , în timp ce oprea sângerareaţ ă .Avea curaj. Reu i s pun degetul pe mas , înainte s fug din camer . Îl auziş ă ă ă ă ă ă

vomitând în toalet .ăDar se întoarse, la fel de curajos, i inu degetul în timp ce Michael îl cosea la loc –ş ţ

conform principiilor enun ate întrţ -o revist medical din China (asigură ă ă-te c men ii, cuă ţ orice pre , circula ia sângelui, dup aceea te ocupi de nervi i mu chi) – apoi veni oţ ţ ă ş ş ambulan i Michael nu trebui s rechizi ioneze ma ina guvernului.ţăş ă ţ ş

— Când un copil nu se poate juca în siguran pe un câmp..., zise Michael.ţăÎl dusese pe Clark în sufragerie, iar acesta accept ceva de b ut. Câte dou degeteă ă ă

pentru fiecare. Uneori era necesar să-i dai i medicului o doctorie...ş— S n tate!ă ă— S n tate!ă ă— De ce-ai venit? se interes Michael, a ezânduă ş -se pe scaunul lui favorit. Te-au trimis

s ceri scuze pentru scandalul de la ferma lui Murphy?ăFunc ionarul guvernamental vu bunul sim s par jenat.ţ ă ţ ă ă— Nu. Dar mi s-a spus c ai avut dreptate.ă— Dr gu din partea lor s recunoasc ! mârâi Michael. Nuă ţ ă ă -s veterinar, doar un b iată

crescut la ferm , dar recunosc otr virea cu dicomarin din fânul stricat. Îns nu m crezi. A aă ă ă ă ş cum nu m-au crezut nici ei. Probabil c nici nă -au auzit de dicomarin. Sunt atât de pro ti, cş ă m fac s v d s v d ro u în fa a ochilor! tii c , dac ar fi fost dup ei, nu iă ă ă ă ă ş ţ Ş ă ă ă -a fi salvatş degetul lui Eileen?

Clark se uit la el. Îl g sea ciudat de impresionant pe ro catul agresiv, cu ochii verziă ă ş prea apropia i.ţ

— E un fapt. Am înv at metoda corect dintrăţ ă -o revist medical chinez , dup ceă ă ă ă încercaser s m împiedice s m abonez la ea, sub motivul c asta aduce valut Chinei!ă ă ă ă ă ă ă

Goli paharul, enervat.— Nu m intereseaz , spuse cel lalt, c utând în buzunarul interior al costumuluiă ă ă ă

albastru, ce p rea englezesc. Mi să -a spus să- i dau asta.ţÎi întinse un plic oficial, cu un sigiliu din cear verde.ă— Poate că- i trimit scuzele în scris, morm i Michael, rupând sigiliul.ş ăO pauz lung . Apoi ridic privirea, zâmbind cu am r ciune.ă ă ă ă ă— M înva c nuă ţă ă -i bine s atac guvernul. Chiar dac vei câ tiga, vor g si o cale s teă ă ş ă ă

doboare. tii c miŞ ă -am petrecut cinci ani din via ca ofi er medic, în armat ? Nu? Am f cutţă ţ ă ă iş -a a ceva... Iar acum m cheam din rezerv , pentru a merge cu o echip ONU s anchetezş ă ă ă ă ă

problema hranei otr vite din Noshri. Presupun că ă-i o metod de a m scoate din circula ie...ă ă ţ

Arunc furios scrisoarea pe podea.ă— i cine o s îngrijeasc urm torul copil care va p i ceva, precum Eileen Murphy?Ş ă ă ă ăţ

M A R T I E

Înmul ire în timpţ

Prive te ranul harnic, ce zilnic str bateş ţă ăOgorul iş - l îngrije teşS nu iroseasc s mân a, îl plive te,ă ă ă ţ şCercetând r zoarele separate.ăSmulge atent plantele infectate,Pe cele bolnave le pune pe foc,

i le arde îndat , pe loc,Ş ăL sând câmpurile curate.ăIar dup seceri ul bogată şAlege doar boabele s n toaseă ăDin pleav , le usuc de rou .ă ă ăPe el, cât tiu, eu îl cânt,şPentru grija fa de p mânt,ţă ăIar unde-a fost un spic, cresc acum dou .ă«Muza Agricol », 1710ă

Un cadou de râmeLa în l imea aceea exista înc mult z pad . Peg conă ţ ă ă ă ă ducea cu grij deă -a lungul

drumului în pant , b tut de vânt. Nu v zuse alt ma in de mai mult timp. Îns existaă ă ă ă ş ă ă posibilitatea de a întâlni vreun idiot care s cread c drumul îi apar ine.ă ă ă ţ

Idiot.Sunt i eu a a?ş şNu inten ionase s pun întrebarea asta retoric în gura mare. Totu i Felice — careţ ă ă ă ş

tremura, de i înf urat în bl nuriş ăş ă ă pân la urechi (bl nuri naturale, b nuia Peg, de i nuă ă ă ş fusese atât de nepoliticoas să -o întrebe), din cauz c fereastra din partea oferului eraă ă ş deschis — spuse, strâmbânduă -se:

— M întreb acela i lucru în ceea ce m prive te. Dar a treă ş ă ş buit s plec din postul peă care-l aveam la Bill Chalmers, dup moartea acestuia, pentru c tic losul de Halkin mă ă ă ă s pa...ă

Peg d du din cap. tia exact ce sim ea Felice. i ei îi p rea r u că Ş ţ Ş ă ă ă- i pierduse slujba,ş dar dincolo de decizia ei se afla o mândrie aprig , care o sus inea.ă ţ

— Nu m gândeam la asta, zise ea. M refeream la faptul c suntem pe drum, c vomă ă ă ă ajunge dup l sarea întunericului, iar noi nă ă -am dat m car un telefon...ă

— Se poate telefona în tab r ?ă ăFelice p rea surprins .ă ă— Bineîn eles. Au un num r trecut în cartea de telefon, unul pentru to i cei cincizeci iţ ă ţ ş

ase...şPe numele lui Jones. Poate de aceea nu sunase. Încerca s nu se gândeasc prea multă ă

la faptul c Decimus murise, chiar dac sora lui se afla în ma in cu ea, chiar dacă ă ş ă ă parcurgeau drumul str b tut de el ultima oar , dar în sens invers.ă ă ă

De parc să -ar fi a teptat sş ă-l g seasc la sfâr itul c l toriei, viu i s n tos...ă ă ş ă ă ş ă ă— Nu mi-am imaginat c ar avea telefon, zise Felice.ăNormal, cunoscut fiind dispre ul lor pentru tehnologia modern . Mai mult, nu preaţ ă

aveau de-a face cu lumea din exterior. Un motiv era faptul c lumea din exterior îi dezaă -proba. Un scurt moment de în elegere urmase dup avalan a din Towerhill, când însu iţ ă ş ş

guvernatorul le mul umise pentru efortul depus pentru salvarea supravie uitorilor. Darţ ţ trecuse i acesta...ş

Se f cuse târziu i Peg îi suger lui Felice, când ajunser la o ramifica ie a oselei ceă ş ă ă ţ ş ducea în Towerhill, să- i petreac noaptea acolo. Nu era un secret c , dup avalan , turi tiiş ă ă ă şă ş disp ruser . Puteau s g seasc o mul ime de camere libere. Doar stafiile bântuiau prin ora .ă ă ă ă ă ţ ş

Dar Felice r spunsese c prefer s nu fie stafie.ă ă ă ă

Deodat , chiar la cap tul luminii farurilor, Peg z ri alt ma in , tras la margineaă ă ă ă ş ă ă drumului. Un Stephenson electric mic, care nu putea parcurge distan e lungi, doar de o sutţ ă de mile, între reînc rcarea acumulatorilor. Un tân r îi verifica motorul. Auzind torsul ca deă ă pisic al Haileyă -ului, se întoarse i le f cu semn cu mâna.ş ă

— Crezi c trebuie s oprim? o întreb pe Felice.ă ă ăÎn mod normal, nu i-ar fi venit o asemenea idee. Ar fi condus mai departe i nu iş -ar fi

p sat dac individul ar fi fost g sit înghe at, diminea a. Dar, dup ce trecuse de în l imea deă ă ă ţ ţ ă ă ţ o mie de picioare, fusese în stare s conduc oprind ventilaă ă torul i deschizând fereastra, iarş aerul proasp t, rece, de munte, o ame ise. Chiar i frigul era pl cut, nuă ţ ş ă -l mai sim ise de aniţ de zile în LA, unde singura ans de aş ă - i trata sinuzita consta în a purta o masc de gaze, aş ă schimba purificatorul de aer din ma in la fiecare mie de mile i a petrece cât mai mult timpş ă ş în cas .ă

Se p rea c Felice fusese afectat în acela i fel. În loc să ă ă ş -o avertizeze, cu în elepciune,ţ asupra pericolului de a fi jefuite i p r site în z pad , în timp ce ho ul ar fi plecat cu ma ina,ş ă ă ă ă ţ ş zise:

— Arat destul de nepericulos. i nuă Ş -mi place ideea de a-l l sa aici, în frig...ăA a c Peg opri, al turi de cealalt ma in .ş ă ă ă ş ă— Merge i cumva în tab ra traini ilor? întreb tân rul, aplecânduţ ă ţ ă ă -se spre fereastr iăş

dându- i pletele pe spate.ş— Da.— i eu. Numai c mŞ ă -a l sat ma ina. Împu itul ala de schimb tor de viteze... Mă ş ţ ă ă

pute i lua cu voi?ţPeg arunc o privire ezitant spre scaunul îngust din spatele Haileyă ă -ului, o cochilie

m runt , f cut pentru ca o pereche cu un copil s nuă ă ă ă ă - i doreasc o ma in mai mare. Eraş ă ş ă plin cu valizele lui Felice i cu un bidon purtând o etichet care spunea, prin intermediulş ă unor litere ro ii i negre: TR I I CU GRIJ .ş ş Ă Ţ Ă

— Am doar o geant , insist tân rul.ă ă ă— Bine...— Grozav, mul umesc!ţIe i de pe locul ei – Haileyş -ul avea doar dou u i – îl urm ri atent i observ c încuieă ş ă ş ă ă

ma ina electric . Însemna c era a lui. Î i imaginase c o furase. Se relax iş ă ă ş ă ăş -i deschise portiera, când se apropie ducând o saco de m rimea celor pentru avion.şă ă

— Trebuie s mu i canistra, zise ea. E grea.ă ţTân rul se supuse.ă— Ce con ine? se interes , dup ce citi eticheta.ţ ă ă— Rime importate, îi r spunse Felice. Neă -am gândit c ar fi un cadou folositor pentruă

comunitate.— Da, bun idee!ăSe a ez cu grij , strângânduş ă ă - i picioarele lungi.ş— M numesc Hugh. Hugh Pettingill.ăNumele fusese spus de parc ar fi trebuit s însemne ceva.ă ă— Eu sunt Peg. Ea e Felice...Trânti portiera i porni ma ina.ş ş— Locui i în tab r ?ţ ă ă— Nu. Dar tu?— A vrea s încerc...ş ăLa lumina slab a instrumentelor de bord îi v zu figura reflectat în parbriz, ca oă ă ă

fantom , pe fondul drumului negru i al mormanelor albă ş -cenu ii de z pad murdar .ş ă ă ă— M învârt în zon de c teva s pt mâni. Încerc s m l muresc cum stau lucrurile.ă ă ă ă ă ă ă ă

i eu.Ş

Peg se gândi la orele îndelungate irosite în apartamentul ei, uitându-se la TV, de parcă ar fi fost o sfer de cristal în careă -ar fi putut citi mersul corect al evenimentelor, pân cândă survenise telefonul nea teptat al lui Felice, care dorea sş -o întâlneasc la mas , dorea să ă ă discute despre felul în care îl v zuse pe r posatul ei frate, dorea s tie dac gre iseă ă ăş ă ş certându-se cu el, când se l sase convins de idealul trainit.ă

Îi spuse c dorea s tie acest lucru de când aflase c speă ăş ă ran a de via în Statele Uniteţ ţă sc zuse.ă

Declara ia expus cu calm o zguduise pe Peg. St tuser la mas pân dincolo deţ ă ă ă ă ă miezul nop ii, discu ia alunecând de la un subiect la altul, apoi revenind la cel ini ial, pânţ ţ ţ ă când, în cele din urm , f cuser un plan: s viziteze colonia din Denver, s discute cu Zena,ă ă ă ă ă v duva lui Decimus, s uite p rerea oficial despre traini i („Întemeietorul mi c rii aă ă ă ă ţ ş ă înnebunit, iar principalul lui discipol a murit drogat") i s încerce sş ă ă- i fac o impresieş ă proprie despre o posibilă schimbare.

Peg acceptase propunerea cu un sim mânt al fatalit ii.ţă ăţIdeea de a revedea tab ra, pe Zena, Rick i ceilal i copii, f r Decimus, o îngrozea.ă ş ţ ă ă

Dar trebuia s fac asta, î i d dea seama. La urma urmei, lumea nu se sfâr ise o dat cuă ă ş ă ş ă moartea unui om. Nu chiar.

Î i d du seama c b iatul din spate – adolescent, poate tân r — vorbea de parc nuş ă ă ă ă ă discutase cu nimeni de zile în ir, c avea o nevoie disperat de aş ă ă - i desc rca sufletul.ş ă

— Vreau s zic, puteam s accept lucruri de la el, dup aceea? Puteam?ă ă ăScormoni în memorie i recunoscu deodat numele. Pettingill. Clic! Unul dintre fiiş ă

adopta i de Jacob Bamberley, cel care disp ruse de la colegiu. Se p rea c Felice ascultaseţ ă ă ă cu mai mult aten ie, pentru că ţ ă-i r spunse:ă

— Ai v zut hrana aceea, substan a despre care să ţ -a pretins că-i otr vit i a ucis to iă ăş ţ oamenii din Noshri?

— Am v zută -o, bineîn eles, dar nu pe mas ! zise Hugh, cu venin în glas. Nu! Pentruţ ă el, doar oaie de cea mai bun caliă tate! Un tic los egoist, preocupat doar de binele lui! Careă se a teapt sş ă ă-i lingi cizmele pentru fiecare favoare pe care iţ -o face, indiferent dac iă -o ceri sau nu. Î i dore te s fie înconş ş ă jurat de miliarde de oameni care s spun : „Da, domnuleă ă Bamberley! Nu, domnule Bamberley! Ave i dreptate, domţ nule Bamberley!" Îmi face grea !ţă

Scotoci în scurta lui groas i scoase ceva, întrăş -un plic de plastic.— Am ni te khat. Vre i o gur ?ş ţ ă— Bineîn eles, zise Felice, întorcânduţ -se spre el.Peg î i st pâni un fior de repulsie. S vâri în gur ceva muiat în saliva altuia... Chiarş ă ă ă

dac se spunea c substan a con inea un bactericid natural, c riscul de infectare era maiă ă ţ ţ ă redus decât în cazul unui s rut...ă

Nu se omora nici cu s rutatul, de altfel...ăSpuse, cu voce aspr :ă— Mai bine consuma iţ -l pe tot! Dincolo de vale se v d luminile taberei. i ti i ceă Ş ş ţ

p rere au cei deă -acolo despre droguri...— Peg, feti o! Peg, ce minunat! Iar aceasta trebuie fie Felice, nu?ţ şăÎnalt , foarte neagr , cu o prezen impun toare. Peg o invidiase pentru c putea să ă ţă ă ă ă

potoleasc b rba ii enervan i. Zena o îmbr i i le gr bi s plece din frig, conducânduă ă ţ ţ ăţşăş ă ă -le într-o pe ter ciudat , ce reprezenta locuin a ei. Minunat de c lduroas , doar cu c teva buleş ă ă ţ ă ă ă luminoase, pentru c era perfect izolat , plin de aroma delicioas a fasolei i aă ă ă ă ş zarzavaturilor.

— Ce face Rick? Ce fac fetele?— Foarte bine. S-au dus la culcare acum câteva minute. N-o s le trezesc, dar vor fiă

încântate s v vad mâine diminea . Drag Felice, sunt fericit s te întâlnesc, în sfâr it.ă ă ă ţă ă ă ă ş Decimus mi-a povestit despre tine, îi p rea atât de r u c vă ă ă -a i desp r it...ţ ă ţ

i o s rut i pe ea.Ş ă ăş

În acest timp, Hugh a tepta la u , cu o înf i are pe care Peg, ocat , o caracterizaş şă ăţş ş ă drept un fel de foame. De parc nă -ar mai fi existat nici un loc pe p mânt în care s mearg iă ă ăş s fie primit cu o asemenea efuziune. F cu tot ce putu, prezentânduă ă -l celorlal i membri aiţ

comunit ii, pe m sur ce ace tia ap reau: solidul Harry Molton; b rbosul Paul Prince iăţ ă ă ş ă ă ş frumoasa lui so ie, Sue; Ralph Henderson, care chelise de când nuţ -l mai v zuse, plus câ ivaă ţ mai noi. Bineîn eles c le ofereau ospitalitate. F cea parte din natura lucrurilor. i f curţ ă ă Ş ă ă gestul ad litteram, oferindu-le pâine i sare.ş

Mai târziu, preg tinduă -i un pat ce era liber în noaptea aceea, Zena îi povesti câte necazuri aveau din partea unor oameni care pretindeau că-s traini i i nu erau. Voiau sţ ş ă distrug , s ard , s ucid . Plecau dup o s pt mân , dou , dup ce descopereau c nu voră ă ă ă ă ă ă ă ă ă ă ă g si acolo nici un sprijin penă tru planurile lor violente.

Un pai pentru un om care se îneacă

...identificat cu certitudine ca uruguayan. Ca urmare, guvernul din Honduras a solicitat un credit standby de un milion de dolari, care urmeaz a fi folosit pentruă cump rarea de arme i alte materiale urgent necesare, i a apelat la Washington pentruă ş ş ajutor în combaterea amenin rii tupamaro ilor. Pentagonul a anun at, cu o or în urmi, cţă ş ţ ă ă portavionul Wounded Knee a fost retras de pe ruta de patrulare de rutin din Atlantic,ă pentru a efectua misiuni de zbor de supraveghere deasupra zonei controlate de rebeli. Comentând acest lucru chiar înainte de a pleca în vacan la Honololu, Prexy a spus,ţă cit m, pot smulge exact atâtea pene din coada vulturului, cât să ă- l fac să ă- i înghit .ă Sfâr itul citatului.ş

Contactat la locuin a sa din Virginia de Vest, pre edintele societ ii Audubon, dr. Ikeţ ş ăţ Mostyn, a declarat c ultimele rapoarte referitoare la un cuib cu o pereche de vulturiă ple uvi sş -au dovedit a fi false. New York: profesorul Lucas Quarrey, de la Universitatea Columbia, atacat pentru declara iile sale, s le zicem antiamericane, f cute recent în presţ ă ă ă i la TV, a spus la o conferin de pres , aziş ţă ă -diminea , ca lucr rile lui de cercetare pentruţă ă

îmbun t irea ventila iei din avioane au fost întrerupte f r a fi anun at. Întrebat dacaă ăţ ţ ă ă ţ hot rârea are un subă strat politic, profesorul a afirmat...

Ripostă

La patruzeci de mile de Medano, exact la vest de grani a dinţ tre California i Bajaş California, alupa naviga strecurânduş -se încet prin circula ia deas de pe Pacific.ţ ă

Chiar la distan a aceea de rm, noaptea putea. Marea se mi ca lene , valurile ei fiindţ ţă ş şă avortate, înainte de a se ridica, de stratul de reziduuri petroliere ce înconjurau nava, imper-meabil ca o fâ ie de plastic, un amestec de detergen i, îngr minte, chimicale industriale iş ţ ăşă ş fibre microscopice de celuloz din hârtie igienic i ziare. Nu exista zgomot de pe ti ceă ăş ş ie eau la suprafa . Nu existau pe ti.ş ţă ş

Cârmaciul alupei era chior. A a fusese din na tere. Fiu nelegitim al unei femei ceş ş ş venise în California s culeag struguri, inhalase ceva ce fusese împr tiat pe vi , pentruă ă ăş ţă uciderea insectelor, i murise. Ocrotit de un preot cumsecade, b iatul supravie uise, merseseş ă ţ la coal i ob inuse o burs guvernamental . Acum cuno tea fizic i chimie, meteoroloş ăş ţ ă ă ş ăş gie i combustie, precum i ac iunea otr vurilor. Era i tupamaro, dar asta se în elegea de laş ş ţ ă ş ţ

sine.Calendarul ar ta c în noaptea aceea urma s fie lun plin . Probabil c era. Nu puteaiă ă ă ă ă ă

s-o vezi. Aproape nimeni nu putea – nici soarele, de altfel. Pe puntea din spate, dou zeci iă ş patru de baloane dezumflate z ceau ca ni te piei goale de pe ti, sclipind u or când le atingeaă ş ş ş lumina reflectoarelor. Al turi, cilindri cu hidrogen comprimat. i dou zeci i patru deă Ş ă ş înc rc turi precis calculate. Purtânduă ă -le, baloanele puteau fi în l ate la dou sute de metri iă ţ ă ş zburau spre rm cu nou sau zece kilometri pe or . Urmau s ating coasta lâng ora ul Sanţă ă ă ă ă ă ş Diego.

Roger Halkin era epuizat. Încordarea din ultimele zile îi agravase diabetul. Dar acum totul fusese preg tit pentru diminea . Toate lucrurile fragile împachetate, înregistr rile,ă ţă ă c r ile, iar casa gemea de cutii de carton ce a teptau oamenii care s le transporte.ă ţ ş ă

— Un coniac, drag ? îl întreb so ia lui, Belinda.ă ă ţ

— Cred c pot risca s beau unul mic, morm i el. Am nevoie.ă ă ăNu ar ta i nu vorbea ca un om ce fusese promovat vicepre edinte al companiei. Aveaă ş ş

motive întemeiate. Dup cum îi spusese, cu umor negru, Belindei, urma s fieă ă vicepre edinte doar pentru o noapte. Ziua adusese ve ti proaste, mai proaste decât seş ş a teptase cineva. Cu excep ia, probabil, a lui Tom Grey. Individul rece, cu o în elegereş ţ ţ aproape simbiotic a calculatoarelor, tiuse sau m car b nuise cu mult tă ş ă ă imp în urma.

Nu reprezenta un secret faptul c Angel City fusese afecă tat teribil de povestea dină Towerhill, dar desp gubirea, o dat asumat , ar fi trebuit s fie împ r it – de obicei seă ă ă ă ă ţ ă reasigurau în alte p r i, chiar la Lloyd's în Londra – i, oricum, aveau dovezi clare pentru aă ţ ş pretinde daune de la compania aerian al c rei supersonic dezl n uise avalan a. Dar înă ă ă ţ ş diminea a aceea aflase c societatea aviatic avea de gând s lupte, pretinzând c nuţ ă ă ă ă bubuitura provocase dezastrul, ci un cutremur de p mânt. Acestea începuser s seă ă ă declan eze în jurul Denverului în 1962 i deveniser obi nuite. Oricum, procesul ar fi duratş ş ă ş un an i ar fi costat un milion. Deci, când luase locul lui Bill Chalmers, prima sarcin fuseseş ă împ r irea în dou a sec iei de care ar fi trebuit s r spund , adic opera iunile Angel Cityă ţ ă ţ ă ă ă ă ţ din afara statului.

— Dac a pune mina pe idiotul la împu it din Denver, Philip Mason, uier elă ş ă ţ ş ă printre din ii încle ta i, lţ ş ţ -a sfâ ia bucat cu bucat ! i nuş ş ă ă Ş -s singurul!

Fu întrerupt de un strig t venind din spatele casei, loc unde trebuia s doarm b iatulă ă ă ă lor, Teddy. Avea opt ani i era un copil norocos: nu suferea de nimic grav, doar de o astmş ă ocazional . Dar, de când aflaser tirea inerentei mut ri în LA, le fusese fric s nu fac oă ăş ă ă ă ă criz . Pân acum sc paser .ă ă ă ă

— Tat ! Mam ! Privi i! Focuri de artificii!ă ă ţ— Doamne, copilul sta nu doarme? s ri în picioare Halkin. Îi dau eu focuri deă ă

artificii!— Rodge, nu fi r u cu el! strig Belinda i alerg dup el.ă ă ş ă ăCopilul nu era în pat, nici m car în camer . Se afla în curtea din spate, privind cerul.ă ă

Deasupra ora ului nu se vedea nimic, doar reflect rile obi nuite, galbene, ale luminilor sale,ş ă ş în cea a joas care ascunsese stelele, din octombrie trecut.ţ ă

— Intr imediat în cas ! spuse amenin tor Belinda, trecând pe lâng so ul ei iă ă ţă ă ţ ş zgâl âind copilul. De câte ori sţ ă- i spun? Nu ie i ţ ş niciodat ă afar f r masca de gaze!ă ă ă

— Dar am v zut focuri de artificii! hohoti b iatul. Chiar în fa a ferestrei! Am ie it să ă ţ ş ă v d i restul spectacolului.ă ş

— Nu v d nici un fel de artificii, morm i Halkin, privind în jur. Poateă ă -ai visat. Hai să intram!

Aerul nop ii îi irita pleoapele. Se i vedea f când de gard lâng patul lui Teddy, cuţ ş ă ă ă masca de oxigen preg tit . Era ultimul lucru pe care iă ă ş -l dorea. A doua zi urma s aib oă ă gr mad de treburi...ă ă

— Uite, acolo! strig Teddy i începu s tu easc , s se sufoce, în timp ce striga.ă ş ă ş ă ăPrivir în mod automat. Da, deasupra capului! Ceva foarte str lucitor, o floare dină ă

fl c ri...ă ăApoi, pe acoperi ul turtit al casei, un pocnet i un val de foc â ni, le usca hainele, seş ş ţ ş

lipi de pielea lor iş -i ucise în timp ce ipau. Napalm de cea mai bun calitate, cea mai bunţ ă ă marc american , fabricat de Bamberley Oil!ă ă

M suri de precau ieă ţ

De dou ori, s pt mâna trecut , îl urm rise un b rbat pân acas . Acela i care, înă ă ă ă ă ă ă ă ş urm cu zece zile, se ivise la sta ia penă ţ tru gunoaie a Societ ii Californiene de C i Ferate,ăţ ă acolo unde vagoanele erau înc rcate pentru transportul în interiorul continentului. P rea că ă ă venise în acel loc pentru c era curios s vad cum se realiza ideea de a utiliza resturiă ă ă menajere, f r metal sau plastic, pentru refacerea deserturilor, prin impregnarea solului sterpă ă cu humus. Dovedise îns mai mult interes pentru oameni, decât pentru munca pe careă -o f ceau.ă

Dac nu era poli ist, atunci era reporter. Încercase să ţ -o g seasc pe Peg Mankiewicz,ă ă dar la ziarul unde lucrase aceasta tiau doar c p r sise ora ul. Înainte de a fi urm rit a treiaş ă ă ă ş ă oar , Austin Train p r si camera închiriat , l sând banii pentru restul lunii întră ă ă ă ă -un loc unde

îi putea g si proprietarul, i lu un autobuz spre San Francisco. i acolo se g sea o gr madă ş ă Ş ă ă ă de gunoi...

În minte i se ivise ceva i nu avea nevoie de str lucirea unei publicit i ren scute.ş ă ăţ ă

Revino- i i iaţ ş -o de la început

Obosit, Philip Mason intr în apartament iă ş - i atârn în cuier pardesiul i masca.ş ă ş Îndat ce auzi u a, Denise veni să ş ă-l s rute i, în loc de îmbr i area formal , îl prinse înă ş ăţş ă bra e iţ ş -i vârî limba, violent, în gur .ă

— Cum po i s m supor i, dup ce iţ ă ă ţ ă ţ -am f cut? opti el când, în cele din urm , buzeleă ş ă li se desp r ir .ă ţ ă

— Prostule!Vocea ei suna de parc ar fi plâns, dar avea figura lipit de obrazul lui i nă ă ş -o vedea.— Acum, totul e clar. Am fost concediat, au vândut sucursala altei companii...— Idiotule! M-am m ritat cu tine pentru c te iubesc, nu ca ca să ă ă- i atârn ca o ghiuleaţ

de picioare, i mş -am m ritat cu ă tine, nu cu slujba ta! „La s n tate, la boal ", i tot rahatul...ă ă ă ş— Nu te merit. Jur c nu... Stai, se întrerupse el, trecânduă -i un gând prin minte. iŢ -ai

amintit să-l suni pe Douglas?Îi spuneau doctorului McNeil pe numele mic.Figura ei se întunec .ă— Da.— Ce-a spus?— S-a îmbun t it, dar nu săăţ -a vindecat. Alta lam ... Oricum, o tire mai bun decâtă ş ă

cele dinainte. Hai în sufragerie, dragule! Alan e aici, tocmai îi preg team ceva de b ut.ă ă— Alan Prosser? Ce vrea?— Să- i vorbeasc . Hai!ţ ă— Unde-s copiii?— La familia Henlowe. E ziua de na tere a Lydiei. Se întorc peste o or .ş ă

Dup ceă -l salut , Alan se a ez înapoi pe scaunul mare, ceă ş ă -i fusese oferit, i acceptş ă b utura pe care iă -o preg tise Denise.ă

— E ti un om norocos, îi spuse el lui Philip.ş— Oare? zise trist Philip, pr bu induă ş -se pe un scaun.— Da. S ai o so ie atât de minunat ! O cas frumoas , mobilat cu gust... Doamne,ă ţ ă ă ă ă

casa mea arat ca un grajd!ă— N-ai o menajer , ceva? întreb Denise.ă ăÎl întâlnise pe Alan doar de câteva ori i acesta nuş -i vorbise prea mult despre sine.— Am încerpat, r spunse Alan, lugubru. O fat din Dominica...ă ă— Insula de pe care au t iat to i copacii? întreb Philip, mai mult din polite e, decâtă ţ ă ţ

din interes.— Exact. Se zice c acum furtunile de praf bântuie mai tot timpul, ajungând pân înă ă

Trinidad. Pare ceva ca un iad... Oricum, tipa nu muncea. Dr gu , dar... A trebuit să ţă ă-i ar tă cum se folose te baia, pricepe i? A a c atunci când a venit timpul s se întoarc acas , sş ţ ş ă ă ă ă ă- iş îngrijeasc mama care se îmboln vise, nu miă ă -a p rut r u... Presupun c te gânde ti mai pu ină ă ă ş ţ la norocul t u i mai mult la necazuri. Ai necazuri, nu?ă ş

— iŢ -a spus Denise sau ai ghicit?— Nici una, nici alta. Am contacte financiare bune, de la un rm la altul. Iarţă

zvonurile despre Angel City sunt atât de puternice, încât nu le po i ignora. Am avut ac iuniţ ţ la firma ta – ân calitate de companie de asigur ri, luau ce era mai bun, dar leă -am vândut cu câteva s pt mâni în urm . Vor da fală ă ă iment sau vor vinde filialele din afara statului i se vorş restrânge la California?

— Vor vinde, bineîn eles.ţPhlip se uita la Alan cu respect. Compania se str duise din greu pân în elesese că ă ţ ă

pierderile totale o zdrobeau, c ac iunile sc zuser la dou zeci, treizeci la sut , în loc deă ţ ă ă ă ă probabil nou zeci...ă

— Asta m include i pe mine. Am fost concediat, iar afaceă ş rile de aici vor fi vândute

unei companii din New York, care- i va folosi proprii oameni. Acum sunt omer.ş ş— Nu, nu e ti.ş— Poftim?— Ai vreun ban? Sau po i s împrumu i?ţ ă ţ— Nu te în eleg.ţ— Dar vorbesc engleze te! î i agit Alan paharul în aer. Ai ceva bani? O asigurare peş ş ă

via pe care o po i vinde? O ipotec ? Un împrumut la banc ? Economii?ţă ţ ă ă— Nu ne-am atins de ce i-a l sat Denisei tat l ei... Daă ă r despre ce-i vorba?— Î i explicam c nu e ti omer. Doar dac vrei. Î i aminte ti c iţ ă ş ş ă ţ ş ăţ -am povestit despre

partenerul meu, Bud Burkhardt, care m-a p r sit?ă ă— Da. Ce-i cu el?— Cred c a fost un prost acceptând postul acela de la Puritan, a a c nu miă ş ă -a p rută

r u s scap de el...ă ă— E la Puritan acum, îl întrerupse Denise. B rbatul pe care lă -am întâlnit când am

f cut instala iile la ultima noastr cas , nu?ă ţ ă ă— El, d du din cap Alan. Conduce filiala din Towerhill.ă— În eleg ce vrei s spui, zise ea, mu cânduţ ă ş - i buzele. Locul a devenit... nu chiar unş

ora fantom , dar...ş ăProsser f cu un semn cu mâna elegant îngrijit .ă ă— Nu m refeream la asta. Profiturile pe care le ob ine Puritan din tot ce vinde...ă ţ

probabil c acum câ tig de dou ori cât ar fi câ tigat dac r mânea cu mine. Dar traini iiă ş ă ă ş ă ă ţ sunt porni i împotriva Puritanţ -ului. Nu tia i?ş ţ

— Nu, zise Philip, aplecându-se spre el. Am i eu ceva ac iuni Puritan. Credeam cş ţ ă-s solide ca stânca... Se zice că-i o companie a sindicatului mafiot...

— Este. Dar traini ii sunt o for de care trebuie s se in seama iţ ţă ă ţ ă ş -s destul de înc p âna i s se ia de oricine. Pe de alta parte, ce poate s le fac sindicatul?ă ăţ ţ ă ă ă

— Spune-mi totul! zise Philip, ner bd tor. Am avut destul ghinion i nu vreau s pierdă ă ş ă i ce miş -a r mas...ă

— O mul ime de traini i lucreaz pentru mine – e felul de slujb pe care o aprob , cumţ ţ ă ă ă ar fi aprovizionarea cu ap curat sau transportul îngr mintelor în locurile în care pot fi deă ă ăşă folos, chestii din astea... Eu n-am treab cu ideile lor alarmiste, dar sunt con tiincio i, deă ş ş încredere, vin la timp la serviciu...

Paharul i se golise. Când îl duse la gur , Denise se ridic s iă ă ă -l umple.— Mul umesc. Mul i dintre cei ce lucreaz pentru mine vin din tab ra de lângţ ţ ă ă ă

Towerhill. Am auzit că-s implica i întrţ -un proiect, la scar na ional , care const înă ţ ă ă cump rarea m rfurilor de la Puritan i analizarea lor.ă ă ş

— Pot face asta? întreb Denise.ă— Cred c da. Nuă -s ignoran i: jum tate din ei au p r sit colegiul, dar înv aserţ ă ă ă ăţ ă

destul, înainte s plece. Se pare c fiecare tab r are un chimist, care le analizeaz hrana, să ă ă ă ă ă se asigure că-i s n toas .ă ă ă

— Pare un lucru bun, î i exprim Philip p rerea. Mai ales pentru s n tatea copiilor.ş ă ă ă ă— S nu crezi c le resping toate ideile. Mul umesc, zise el, luând paharul plin de laă ă ţ

Denise. Doar pe cele extremiste. Trebuie s recunosc c , dac a avea copii, miă ă ă ş -ar conveni analiza de rutin a hranei pentru ei.ă

— i nou ! interveni Denise. Numai c noi facem sondaje, iar costurile...Ş ă ă— Nu trebuie să-mi spune i ţ mie, se strâmb Alan. Am cump rat o cas , când mă ă ă -am

c s torit cu Belle i am vândută ă ş -o când... când a fost împu cat . (Strânse absent degetele, sş ă ă ating cicatricea.) Peste câteva zile am primit o scrisoare de laă individul care-o cump rase,ă prin care m anun a c a analizat praful din gr din , că ţ ă ă ă ă-i plin de otrav , pentru c se afl peă ă ă locul în care au fost depozitate resturile dintr-o min , i c o s m dea în judecat .ă ş ă ă ă ă

— Nu-i corect! exclam Denise.ă— Cred c i eu a fi f cut la fel dac ... Avocatul miăş ş ă ă -a spus că-i un caz de caveat

emptor, a a c nu trebuie sş ă ă-mi fac probleme. Dar când m gândesc ce să -ar fi întâmplat cu copiii mei...

Se cutremur .ă— Vorbeai despre fostul t u partener, îndr zni s intervin Philip.ă ă ă ăPosibilitatea de a ajunge, nu f r slujb , ci de neangajat, ca multe mii de oameni, îlă ă ă

îngrozea. Aceast semipromisiune tentant a lui Alan îl intriga, dorea s tie mai multe.ă ă ăş

— Ah, da! Voiam să- i spun c m descurc greu, de când a plecat. Nuţ ă ă -s un vânz tor.ă Sunt un tip practic. E vina mea c nă -am angajat pe nimeni s fac un lucru pe care nuă ă -l pot face eu. Am început prin a instala evi i s pa canale, iţ ş ă ş -i pot l sa oricând în urm peă ă puturo ii pe care iş -am angajat. Dar capul mi-e plin de proiecte de care n-am timp s mă ă ocup! De exemplu, mi-ar pl cea s m rec s toresc, dar nu g sesc timp s caut o fat !ă ă ă ă ă ă ă ă

— Da, ar trebui s te rec s tore ti, spuse Denise. Ai fi un so bun.ă ă ă ş ţAlan se strâmb .ă— Sigur, grozav so ! Ajung acas la miezul nop ii, plec la apte... Dar nu astaţ ă ţ ş -i

problema. Problema este — i goli paharul din dou înghi ituri — c am nevoie de ajutor.ş ă ţ ă De cineva care s în eleag partea administrativ a afacerilor. Dac ai fi dispus s cumperiă ţ ă ă ă ă ac iuni de zece mii, chiar de cinci, miţ -ar pl cea s fii partenerul meu. S am un ochi asupraă ă ă lucrurilor pe care tiu c nu le pot rezoş ă lva singur...

Se aplec i continu , mai înainte ca Philip s apuce s vorbeasc :ăş ă ă ă ă— Gânde teş -te la ce se întâmpl în toat ara, în toat lumea! Ai fost de curind în LA.ă ăţ ă

Cum e apa?— Te face s vomi i.ă ţ— Te-ai dus la plaj ?ă— Cine-o face?— Exact. Cine-o face? Masochi tii care vor s se aleag cu o faringit i cu o infec ieş ă ă ăş ţ

intestinal ! Cine înoat în alt parte, decât întră ă ă -un bazin particular? Altfel nu-i s n tos.ă ă Cunosc fete care nu se spal pe fa decât cu ap îmbuteliat , pentru cazul c leă ţă ă ă ă -ar intra vreun strop în gur ...ă

Philip privi spre Denise, care d du din cap.ă— Fac lucrul sta pentru copii. S fiu sigur .ă ă ă— Atunci, ia privi i! Ce naiba, credeam c miţ ă -am adus servieta cu mine!— E sub scaun, i-o ar t Denise.ă ă— Aha, mul umesc!ţScoase o map neagr , iar din ea un teanc de bro uri colorate.ă ă ş— Uite, asta-i ultima inven ie de la Mitsuyama. Un purifiţ cator casnic pentru ap . Cuă

sistem de filtre înlocuibil. Ieftin. Cred c o sut aizeci de dolari, cu instalare cu tot. Ună ăş cartu de filtre, cinci dolari. Dureaz , în medie, o lun pe familie. Se vând în pachete de aseş ă ă ş buc i. Pot fi recondi ionate prin fierăţ ţ bere într-o solu ie care cost cincisprezece cen iţ ă ţ galonul. Asta nu trebuie s tie clientul... Cu o reclam corespunz toare, putem instala câteăş ă ă unul în fiecare cas din Denver, întră -un an, apoi s ne extindem în tot statul!ă

— O sut aizeci de dolari? tres ri Philip, r sfoind paginile lucioase ale bro urii. Nuăş ă ă ş pare a l sa prea mult profit, având în vedere pre ul for ei de munc ...ă ţ ţ ă

— Pot instala o chestie din asta în treizeci de minute, socotind din momentul în care am intrat pe u !şă

— Aha, umbli dup scutire de taxe municipale!ăPhilip sim i cum îi bate inima în piept. Alan avea drepţ tate. A a ceva avea un poten ialş ţ

comercial imens.— O s cap t scutirea de taxe, dac pot, morm i Alan. Mai mult, cred c o am deja.ă ă ă ă ă

Fostul meu partener, Bud... l-am convins că-mi e dator o favoare i nuş -i atât de prost să nu- i dea seama c sş ă -ar putea s aib i el, cândva, nevoie de un sprijin... Are rela ii laă ăş ţ Colorado Chemical. Am fost să-i v d, leă -a pl cut ideea, iar dac reu esc să ă ş ă-i conving c potă face fa volumului de afaceri, îmi vor sprijini o ofert cu cinci la sut mai mare decâtţă ă ă oricare alta.

Se a ez la loc, cu un rânjet satisf cut.ş ă ă— Nu tiu dac m vor accepta, spuse Philip, dup o pauz . Angel City nş ă ă ă ă -o să-mi dea

cele mai bune referin e...ţ— Rahat! d du Angel din mâini. Leă -am explicat programul meu publicitar i leş -a

pl cut atât de mult, încât lă -a putea angaja i pe Fidel Castro, f r s le pese!ş ş ă ă ă— i careŞ -i trucul?— Î i aminte ti de negrul care a ajuns un erou, din cauza pove tii de la Towerhill?ţ ş ş

Poli istul... cum îl cheam ? Ah, da: Peter Goddard.ţ ă— Nu-i paralizat? întreb Denise.ă— Starea i s-a ameliorat. Merge deja, dintr-o parte a camerei în alta. Mai are mult de

tras. A a c nuş ă -l vor primi înapoi în poli ie. Am fost la spital, am vorbit cu un doctor peţ

care-l cunosc, m-am întâlnit cu unchiul copiilor pe care i-a salvat. Un împu it bogat!ţ Importator de albine. Se preocupa de s rmanul am rât care nuă ă - i putea relua slujba, îi pl tiseş ă spitalizarea, dar nu po i avea un pensionar permanent pentru c iţ ăţ -a f cut un serviciu, a a că ş ă m-am gândit: Doamne, un erou, i ş negru, ce s vreau mai mult? Atunci, bang! Miă -a venit inspira ia. Vom face de ru ine albii gra i – ca tine i ca mine, de exemplu — iţ ş ş ş ş -i vom obliga s ne cumpere filtrele, iar ceilal i se vor lua dup ei.ă ţ ă

Alan î i frec încântat mâinile.ş ă— Da! Nu se potrivesc toate perfect?

Raport de laborator

REZUMAT: În prezen a dr. Michael Advowson, observator ONU, au fost luate probeţ din transportul de „Bamberley Nutripon", anterior extras din depozitele pr bu ite dină ş Noshri. Nu au fost extrase dintr-un container sigilat, deci probabilitatea unei contamin riă ulterioare nu poate fi exclus . Buc i din prob au fost tratate cu o varietate de solven i, iară ăţ ă ţ în fiecare caz solu ia a fost analizat prin tehnica standard a hârtiei cromatografice (hârtia deţ ă analiz Hansen, tip III). În toate cazurile au fost descoperite urme ale aceluia i alcaloidă ş complex care fusese izolat din urina i plasma sanguin a fiin elor umane din Noshri,ş ă ţ asem n tor unui derivat hidrolizat al cornuluiă ă -de-secar . Administrarea substan eiă ţ animalelor de laborator a provocat spasme musculare, comportare aberant , panică ă ira ional i scaune cu sânge. Pare, întrţ ăş -un grad foarte mare de probabilitate, c această ă substan a fost agentul care a provocat dezastrul din Noshri. Dar nţă -a fost posibil deteră -minarea momentului în care a fost introdus în hran .ă

Paris, Institutul PasteurL.-M. DUVAL (doctor în medicin , doctor în chimie)ă

Minunile civiliza iei moderneţ

Secretara micu , o fat îmbr cat în cel mai modern stil, inclusiv o fust despicatţă ă ă ă ă ă pân la brâu, pentru a expune perineul cu un smoc de blan din o el scânteietor, prins deă ă ţ chilo i, asculta la intercomul modern de pe biroul ultralustruit. Sunetul era direc ionat,ţ ţ bineîn eles. În camer era r coare i lini te, pentru c în locul ferestrelor se aflau proiec iiţ ă ă ş ş ă ţ cosmoramice, ultimul dintre cele mai recente aparate destinate prevenirii p trundeă rii realit ii nepl cute din exterior. De i furnalele func ionau dou zeci i patru de ore pe zi,ăţ ă ş ţ ă ş imaginea ar ta nori albi, cura i, cer albastru, soare galben, nu atât de str lucitor s teă ţ ă ă orbeasc ... Superior articolului natural.ă

De asemenea, între dou straturi de geam zburau p s ri sau st teau coco ate pe ramuriă ă ă ă ţ adev rate, întră -un mediu de aer condi ionat. Un lucru neobi nuit s vezi p s ri... Cu adev ratţ ş ă ă ă ă neobi nuit...ş

— Domnul Hideki Katsamura, spuse fata.Domnul Hideki Katsamura se ridic de pe scaunul din plastic, imita ie impecabil deă ţ ă

blan natural , f r risc deă ă ă ă boal sau asocieri peiorative cu dispari ia atâtor specii regreă ţ tate. Un familist serios, autoritar, st pânind excelent engleza, îmbr cat corect, cu haine din stofă ă ă în culoare sobr . F r grab . F r a fi dornic de a pl cea întră ă ă ă ă ă ă -un fel exagerat, f r s facă ă ă ă plec ciuni în fa a secretarei, ca al ii.ă ţ ţ

A teptase mult, dar în elegea: presiunea afacerilor urgente.ş ţÎntr-un fel foarte modern, fata îi deschise u a spre biroul doctorului Hirasaku, ap sândş ă

un buton ascuns.

Mai târziu, dup ce doctorul Hirasaku i codirectorii lui îi d duser instruc iuni clareă ş ă ă ţ pentru vizita în America, pentru livrarea noului purificator de ap , precum i liste întregi deă ş produse concurente, pentru a fi explicate drept oferte inferioare celor înregistrate până atunci, ca i alte detalii ce treş buiau analizate cu grij , domnul Katsamura se duse în noua luiă

locuin , dintrţă -o suburbie din Osaka, unde g seai u or tr suri, iar centrul str zii strângeaă ş ă ă excesul de ap din locuin e în râule e încânt toare, peste care se arcuiau, la interval de ună ţ ţ ă cvartal, poduri cu motive antice chineze ti, foarte artistice, tipice pentru o zonş ă supramodern , pietonal , proiectat penă ă ă tru a nu fi deranjat de ma ini. Totul excelent. Totulă ş din nailon.

Mâneca împodobită

Avionul care-l ducea pe Michael Advowson de la Paris la New York f cea escal laă ă Londra. Subsonic. Insistase. O tr s tur minor , dar obi nuit , a muncii lui deă ă ă ă ş ă -acas ,ă con-stase în pansarea arsurilor oamenilor care tres riser , din cauza bubuitului sonic, peă ă când î i luau oalele de pe foc.ş

Avionul fusese planificat s plece din Orly la ora 21 i 29 de minute. Întârziaseă ş nou sprezece minute. Se anun ase periă ţ colul unei bombe i o c utaser prin bagaje.ş ă ă

C l torea la clasa întâi, pentru c nu pl tea el biletul. Când ajunse la bord, era singurulăă ă ă pasager dincolo de perdeaua desp r itoare. Clasa I devenea din ce în ce mai mic , tot maiă ţ ă greu de umplut, iar companiile aeriene erau încântate când o organiza ie interna ional vastţ ţ ă ă sau o corpora ie important rezervau locuri, cu reduceri serioase, penţ ă tru a recompensa pe cineva pe care-l trimiteau în locuri în care n-ar fi vrut s mearg .ă ă

Dar nici la clasa a doua nu era mult lume. Oamenii nu mai zburau peste Atlantic,ă dac puteau evita acest lucru. Doar din bravad . Chiar dac avionul nu era sabotat sauă ă ă deturnat, puteai fi sigur c o s întârzii.ă ă

Nu exista mare avantaj nici în cazul naviga iei oceanice, de la scufundarea lui ţ Paolo Rizzi, vara trecut , i înecarea a o mie trei sute de pasageri întră ş -o mare plin de cele o sută ă optzeci de tone de petrol, scurse din petrolierul cu care se ciocnise transatlanticul.

Morala: stai acas .ă

Când opriser îngrozitorul Muzak, încerc s a ipeasc i aproape reu ise, dar fu trezită ă ă ţ ăş ş de ordinul de a- i prinde centura de siguran , pentru aterizarea la Londra, lucru careş ţă înl tura, pentru moment, orice ans de a dormi.ă ş ă

Urcar doi pasageri noi, care se a ezar pe scaunele de dincolo de culoar. În cel maiă ş ă apropiat, o blond dr gu , cu o expresie trist . La fereastr , un b rbat cu p rul negru, cuă ă ţă ă ă ă ă câ iva ani mai mare decât ea, ce începu s sfor ie aproape înainte ca avionul sţ ă ă ă- i ia zborul.ş

În cabina uria , izolat , sim induşă ă ţ -se ca Iona în pântecul pe telui uria , Michael înjuraş ş soarta.

De ce eu? De ce s m ia ă ă pe mine din câmpurile lini tite ale Irlandei i s m trimitş ş ă ă ă pe câmpurile de lupt oribile ale lumii?ă

Intelectul lui cuno tea foarte bine motivul pentru care fusese ales. Irlandeziiş reprezentaser , de multe ori, baza for elor ONU de men inere a p cii. În calitate de medică ţ ţ ă militar, înc în rezerv , ajunsese în aten ia publicului larg pentruă ă ţ c afirmase c viteleă ă fuseser m cel rite f r a suferi de o boal infec ioas . Peste tot fusese calul de b taie ală ă ă ă ă ă ţ ă ă reporterilor, incompetent ajuta i de func ionarii m run i de la Organiza ia Mondial deţ ţ ă ţ ţ ă Ajutorare i/sau de la Comisia pentru Refugia i. Detesta via a public , de aceea optaseş ţ ţ ă pentru munca lini tit de la ar , în locul posturilor pe care leş ă ţ ă -ar fi putut g si în spitale dină ora e mari, unde ar fi avansat la rangul de conş sultant înainte de patruzeci de ani, dar ar fi fost condamnat s se implice în politica spitalului, s se supun comitetelor de func ionari...ă ă ă ţ Nu, mul umesc, ţ spusese el, foarte ferm.

Dar nu putuse împiedica asta.Îndat ce închidea ochii, o vedea pe s rmana Eileen, care aproape că ă ă- i pierduseş

degetul, multiplicat de mii de ori i transformat în negres . Nu în elesese pân atunci, înă ş ă ă ţ ă profunzime, suferin a pe care o poate provoca un r zboi modern...ţ ă

Îi ar taser starea în care se aflau înc oamenii din Noshri, victime ale unei teroriă ă ă incon tiente, z p ci i, incapaş ă ă ţ bili s se concentreze asupra celor mai simple sarcini, deseoriă incapabili s se hr neasc singuri. Dup care îl trimiseser înapoi la Paris, s întâlneasc alteă ă ă ă ă ă ă victime, îngrijite în condi ii bune, în spital, pe care le studia profesorul Duval. Luase cu el,ţ într-o serviet , prins cu un lan de mân , o prob de Nutripon pe care o descoperise, înă ă ţ ă ă

perioada cât st tuse în Noshri, întră -o c mar – de fapt, o simpl groap în p mânt – o ladă ă ă ă ă ă pe jum tate plin , o rezerv ascuns de cineva care nu crezuse c va g si hran i a doua zi,ă ă ă ă ă ă ăş dar care înnebunise sau murise înainte de a se întoarce s m nânce i restul hranei ceă ă ş -i fusese fatal . Luase parte la examinarea ei, v zuse analizele, supraveghease administrareaă ă dozelor oarecilor din laborator i maimu elor... Nu mai exista nici o îndoial : hrana fuseseş ş ţ ă otr vit . R mânea s afle cum, când, unde.ă ă ă ă

Deci, acum c tre New York, la ONU. Pân atunci nu p r sise Irlanda decât pentru aă ă ă ă - iş vizita rudele din Glasgow, Liverpool sau Londra. Deseori, în timpul serviciului militar, care-i adusese gradul de c pitan i uniforma pe care trebuia să ş -o poarte de când c l torea cuăă îns rcin ri oficiale, discutase cu oameni care serviser în for ele de men inere a p cii,ă ă ă ţ ţ ă sim ise mândria ascuns pe care o aveau pentru c fuseser recruta iţ ă ă ă ţ pentru o cauz abiaă inventat i pe care ri mai mari i mai puternice o dispre uiau.ăş ţă ş ţ

Încercase să- i dezvolte i el o asemenea mândrie. F r prea mult succes.ş ş ă ă— Ce uniformă-i asta?O întrebare nea teptat din partea fetei de dincolo de culoar, în timp ce avionul luaş ă

în l ime.ă ţ— Armata irlandez , domni oar .ă ş ă— Americanii accept să ă-i invadeze solda i str ini?ţ ăCu un zâmbet larg pe fa , cu o urm de sarcasm în voce.ţă ăOft iăş - i întoarse tunica – atârnat în cuierul de lâng scaun – pentru aş ă ă -i ar taă

brasarda verde cu alb, a ONU, de pe bra . Stema cu harta lumii devenea tot mai cunoscut ,ţ ă pe m sur ce oamenii planetei deveneau tot mai îngrozi i de ei în i i.ă ă ţ ş ş

— Te duci la ONU?— Da.— i eu. PentrŞ u ce?— Depun m rturie în ancheta privind dezastrul din Noshri.ă— i eu.ŞO privi surprins.— Nu m crezi? întreb ea. Înseamn c nu tii cine sunt. Lucy Ramage. Asistentă ă ă ă ş ă

medical . Am lucrat în Noshri. ă Am v zut ă ce au f cut tic lo ii ia.ă ă ş ăCuvintele ei aveau ceva nep mântean, în z ng nitul cilindrilor avionului.ă ă ă— i vreau s spun întregii lumi. tii c mŞ ă Ş ă -au închis, s m opreasc ? Au spus că ă ă ă-s

nebun i măş -au vârât într-un ospiciu. Poate că-i adev rat. Oricine ar înnebuni, dac ar treceă ă prin ce-am trecut eu. Cel ce sfor ie e individul care mă -a scos de acolo. F r el, a sta înc înă ă ş ă spatele z brelelor. Senor Arriegas, a a se nume te, dar miă ş ş -a permis să-i spun Fernando. Face parte din ambasada Uruguayului la Londra.

Men ionarea numelui ei atinsese o coard a memoriei lui Michael. Auzise de fat de laţ ă ă un medic din Noshri, un suedez solid, numit Bertil, sau ceva asem n tor... Dar referirea laă ă Uruguay schimba întreaga problem . De ce naiba se interesauă tupamaro ii de o asistentş ă medical din... parc Noua Zeeland ... care lucrase în Africa? Doar pentru c nu voiau să ă ă ă ă piard o ocazie de a dezvolta sentimentele antiamericane? Toat lumea tia c erau porni iă ă ş ă ţ împotriva lor. Când preluaser puterea, în mijlocul haosului creat de sabotajele i atacurileă ş gen Robin Hood, Statele Unite înl turaser Uruguayul din Organiza ia Statelor Americane,ă ă ţ ca pe Cuba, i încercaser sş ă ă-l înl ture i din ONU. Mul umit unui complot organizat deă ş ţ ă secretarul general, care ob inuse sprijinul nu numai al ambelor blocuri comuniste, ci i alţ ş câtorva state teoretic neutre, mo iunea fusese respins cu o majoritate covâr itoare.ţ ă ş

A a c , plin de furie, Washingtonul avusese de ales între a îndep rta ONU de peş ă ă teritoriul s u — o mi care ce ar fi produs riposte, bineîn eles – sau a permite acestoră ş ţ marxi tiş -maoi ti s p trund în Statele Unite. Se ajunsese la un compromis: li se d dea voieş ă ă ă ă s intre doar cu pa aport ONU, nu cu cel al proă ş priei lor ri. O aiureal , toat lumea tiaţă ă ă ş adev rul, dar asta împiedicase restul lumii s se coalizeze împotriva Ameriă ă cii.

Lucy continuase s vorbeasc , în timpul în careă ă - i amintise toate acestea. O auziş spunând:

— tii, acas , în Noua Zeeland , nu mŞ ă ă -a preocupat politica. N-am votat niciodat .ă Dac a fi f cută ş ă -o, cred c a fi fost de partea liberalilor. Am acceptat s lucrez pentru Globeă ş ă Relief doar pentru c asta însemna o ans de a c l tori, de a vedea lumea, înainte s mă ş ă ăă ă ă

m rit, s m a ez la casa mea. Noua Zeeland e un loc bun pentru copii. Am trei nepoate iă ă ă ş ă ş un nepot. To i sunt s n to i. Dar, când am v zut toate ororile din Noshri, miţ ă ă ş ă -am dat seama c ceea ce se spune despre America nuă -i propagand , ci adev rat. Ai fost în Noshri?ă ă

— Da.Vocea lui Michael îi suna în gât ca pietri ul. Îi devenea tot mai clar c fata eraş ă

dezorientat mintal, ca s spun a a... Avea toate simptomele: privire r t cit , vorbire f ră ă ă ş ăă ă ă ă întrerupere, cu glas ascu it, incoeren în idei, toat gama. Cum s întrerup discu iaţ ţă ă ă ă ţ nedorit , f r s par jignitor? Lucru care ar provoca scandal...ă ă ă ă ă

— Da, am v zut în Noshri ce fac imperiali tii, continu Lucy. rile bogate au mâncată ş ă Ţă ce-au avut, a a c acum fur de la al ii pu inul care leş ă ă ţ ţ -a r mas. Vor cupru, zinc, cositor,ă petrol. i, bineîn eles, cherestea, care devine greu de g sit...Ş ţ ă

P rea c recit un text înv at pe dinafar . Probabil asta i f ceă ă ă ăţ ă ş ă a.— Acum au descoperit o nou cale de a ob ine ce vor: să ţ ă-i înnebuneasc pe to i, s nuă ţ ă

poat avea guverne independente politic. Aproape c ar fi reu it la Noshri, dac nă ă ş ă -ar fi fost generalul Kaika. Acum încearc în Honduras...ă

Michael tres ri. tia c avusese loc un fel de rebeliune acolo, c guvernul solicitaseă Ş ă ă ajutor american, dar era pentru prima oar când auzea aceast acuza ie deosebit .ă ă ţ ă

— Aha, nu vrei s discu i despre asta! zise fata. iă ţ Ţ -ai f cut o p rere i nu vrei s fiiă ă ş ă confruntat cu alte fapte!

Izbucni în râs iş -i întoarse spatele, ghemuindu-se pe scaun, cu genunchii strân i laş piept, cu mâinile strânse în jurul lor.

Avionul zbura pe cerul negru, deasupra norilor ce ascundeau Atlanticul. Brusc, lui Michael îi trecu prin minte c ar trebui s se uite la lun . Nă ă ă -o v zuse în timpul în care fuseseă la Paris. Nici stelele. Trase perdeaua de la fereastr i privi afar . Nu se vedea nici urm deăş ă ă lun . Când î i consult jură ş ă nalul, descoperi c r s rise, o secer sub ire, chiar în momenă ă ă ă ţ tul în care avionul plecase din Londra.

Întoarce-te, du-te acas ! (Î i d du seama c se afla în fusul s u orar.)ă ş ă ă ăDac a putea...ă ş

A P R I L I E

Cântec pentru erou

Hei, b rbat cu mu chi puternici!ă şDa, tu!Cu puteri de abur, gaze, electricitate!Tu, cel cu t lpi mară i, din ciment!Cel ce înconjori globul, îmblânzind continente, punândplanetei obezi,Te salut!P strezi hrana în cutii indestructibile,ăOpre ti vlntul iernii cu c r mizi i mortar,ş ă ă şTrasezi drumuri din ine str lucitoare,ş ăÎnmul e ti bunuri i averi, înl turi p duri,ţ ş ş ă ăTragi brazde pe câmpii pustii,Zbori mai sus ca vulturii, îno i mai iute decât pe tii,ţ şR spânde ti bog ia lumii, produc torule de miracole!ă ş ăţ ăTe onorez, î i cânt slav ...ţ ă«Cântecul Statelor Nen scute», 1924ă

O victim a primului r zboi mondială ă— Am f cut ă tot ce se putea, spuse Gerry Thorne, p rând mâhnit. i chiar era...ă ŞEl i Moses Greenbriar se descurcaser bini or cu transporturile de ajutoare de laş ă ş

uzinele Bamberley – o jumătate de cent de persoan hr nit constituise, în atâ ia ani, o sumă ă ă ţ ă considerabil . Mai mult, o parte din grupul de stânga i de centru din Congres, mic, dară ş puternic, sus inuse cumpţ ărarea Nutriponului de organiza ii precum Earth Communityţ Chest, pentru a men ine aloca ii de asisten în ora ele prinţ ţ ţă ş cipale, în care primarii de dreapta î iş bazau bugetele de asisten pe economii. Acolo fusese o foamete serioas , în iarna trecut .ţă ă ă

— Nu pot face minuni, ad ug el.ă ăPoate doar vr ji. Precum a doua lui cas , în Insulele Virgine, splendid cu zidurile eiă ă ă

din lemn i piatr , cu verand în care puteai sta afar , dac vântul b tea dinspre sud, nuş ă ă ă ă ă dinspre smârcul fetid al Golfului Mexic sau dinspre cloaca uria , scârboas , a Sargaselor.şă ă Nu se sinchisise c traini ii venino i ajunseser pân acolo i c exista un ir de simboluriă ţ ş ă ă ş ă ş ale craniului i oaselor încruci ate pe zidul dinspre mare. Nimeni nu repro a cu adev ratş ş ş ă luxul unui om care f cuse avere lucrând pentru Cauza Dreapt . Ar fi putut s lucreze pentruă ă ă Du Pont...

Cel mai grozav lucru era c acolo puteai înota. De i Curentul Canarelor aducea uneoriă ş mizeria Europei atât de departe, Curentul Antilelor venea dinspre coastele relativ curate ale subdezvoltatei Americi de Sud. Buletinul de diminea al G rzii de Coast spunea c apaţă ă ă ă -i în regul , a a c Elly Greenbriar i Nancy Thorne o încercaser .ă ş ă ş ă

— Dar de unde naiba a venit substan a? Drogul, sau ce o fi fost...ţÎntrebarea lui Thorne era pur retoric . Ancheta ONU urm rea s descopere acestă ă ă

lucru.— N-a fost din fabric , zise Greenbriar i sorbi iar din gin. Am cerut de la Biroulă ş

Federal pentru Narcotice un chimist de frunte, care a testat cincizeci de probe luate la întâmplare, din depozit. Toate curate. L-am pus să- i trimit raportul la anchet , s pt mânaş ă ă ă ă viitoare, dar nu cred c va ajuta prea mult.ă

— A a cred i eu. Acum to i sunt împotriva noastr , de la împu i ii de izola ioni ti,ş ş ţ ă ţ ţ ţ ş care nu v d de ce am d rui hrana noastr pre ioas unor tic lo i nerecunosc tori, pân laă ă ă ţ ă ă ş ă ă tic lo ii nerecunosc tori în i i. De altfel, o dezmin ire nu poate lupta cu un zvon. Deă ş ă ş ş ţ exemplu, ai auzit de raidul dinSan Diego? Ni te pu ti nebuni, mexicani tupamaro i. Petronella Page leş ş ş -a zis, în emisiunea de noaptea trecut , pu tii Mexă ş -Tup! Am crezut că-i un soi de vite!

— De ce zici raid? morm i Greenbriar. Raiduri, la plural. Pân acum trei, dup câteă ă ă spune veri oara mea Sophie...ş

— Câte?— Trei. Sophie locuie te acolo de dou zeci de ani i, când mş ă ş -a sunat alalt ieri, spuneaă

c vrea s se mute pe coasta de est. Dup primul raid a urmat altul – nu cred c a fostă ă ă ă aceea i band , pentru c înc rc tura a fost din tş ă ă ă ă ermit, nu din napalm — apoi un al treilea, care a ars un bloc închiriat de negri.

— Tic lo ii! exclam Thome. S ard oamenii în casele lor!ă ş ă ă ăUrm rea cu privirea o nav care ap ruse din cea a de la nord: nou , frumoas , unaă ă ă ţ ă ă

dintre ultimele fabrici de pescuit la adâncime, proiectat s scoat calmari din apele relativă ă ă sigure de la fund. Pe tele de suprafa era atât de rar, încât capturarea lui devenise prohibitivş ţă de scump , ca în cazul codului i al heringului, sau con inea prea multe substan eă ş ţ ţ periculoase, de exemplu, mercur organic. Dar, pân acum, calmarul fusese în regul .ă ă

— Ea doua sau a treia pe care-o vedem azi? întreb Greenbriar.ă— A treia. Probabil că-i un sezon bun pentru pescuit. Îmi imaginez c iă -ai spus

veri oarei tale s se mute...ş ă— Oh, îi spun asta de la cutremurul din '71, dar nu s-a îndurat să- i lase casa... Acumş

cred c să -a hot rit.ă— Dac tot vorbim de pierderi, ai avut ac iuni la Angel City? opti Thorne.ă ţ şÎn loc de r spuns, Greenbriar zâmbi jalnic.ă— i eu. Am ajuns la p mânt. LeŞ ă -am schimbat pe ac iuni Puritan, dar iţ ş -a a amş

pierdut destul...— Ascultă-mi sfatul, zise Greenbriar, scap ă repede de Puritan!— De ce? E o afacere a sindicatului, nu? Ceea ce le face ac iunile cele mai solide deţ

pe pia ...ţă— Sigur, tot ce atinge sindicatul se transforma în aur. Dar – aici Greenbriar cobori

glasul — am auzit ni te zvonuri. Poateş -s doar aiureli. Dar i a a...ş ş— Despre ce?— Traini ii sunt împotriva lor!ţ— Imposibil! strig Thorne, s rind de pe scaun. Traini ii sunt de partea lor,ă ă ţ

întotdeauna au fost!— Atunci de ce fac analize masive ale produselor Puritan?— Cine spune c fac? i chiar dac fac, ce înseamn asta? tii că Ş ă ă Ş ă-s paranoici în

privin a lucrurilor pe care le m nânc !ţ ă ă— Atât de paranoici încât să-l angajeze pe Lucas Quarrey, de la Columbia?Thorna se uit la el.ă— E adev rat. Cunosc pe cineva careă -l cunoa te, la rândul lui. De fapt, a f cut câtevaş ă

lucr ri pentru contracte minore cu trustul, din când în când. Se pare c a fost contactată ă discret alalt ieri i întrebat dac vrea s coordoneze proiectul pe care chimi tii traini iloră ş ă ă ş ţ l-au început deja.

Thorne r mase cu gura c scat .ă ă ă— Asta-i o schimbare de orientare... Dar ce sper s ob in atacând singura companieă ă ţ ă

dedicat exclusiv hranei curate? Doar s zdrobeasc sindicatul...ă ă ă— Presupun c vor s încerce s coboare pre urile. Poate adun date despre diferiteă ă ă ţ ă

gafe posibile – într-o afacere de dimensiunile astea, unele produse pot fi, din când în când, mai pu in bune decât sus in reclamele – i s le foloseasc drept pistol a intit asupra capuluţ ţ ş ă ă ţ i companiei.

Thorne î i frec b rbia.ş ă ă— Da, asta se poate. Îmi amintesc de un articol al lui Train, în care era foarte pornit

împotriva celor ce profit de îngrijoă rarea oamenilor privind calitatea hranei. Cine-i în spatele pove tii? Nu poate fi chiar Traiş n, nu?

— Greu de crezut. Train e mort. S-a sinucis. tiu dintrŞ -o surs bine informata. Nu iă ş -a revenit din criza nervoas . Presupun că ă-i unul dintre cei care i-au preluat numele...

Greenbriar î i în l capul i aspir profund.ş ă ţă ş ă— Hei, s-a f cut cu adev rat prim var !ă ă ă ă— Poftim? întreb celalalt, uluit atât de lipsa de leg tur a observa iei cu ceea ceă ă ă ţ

discutaser , cât i din cauz c în Insulele Virgine exista vegeta ie luxuriant tot timpulă ş ă ă ţ ă anului.

Greenbriar chicoti.— Aspir ! Violete!ăThorne îl imit : hmfă f, hmff.— Ai dreptate, r spunse, surprins. Dar, dac mirosul e atât de puternic, nu poate fi deă ă

la flori!— Presupun c nu... Foarte ciudat... Din ce parte bate vântul? A, înc dinspre ap !ă ă ăPrivi c tre plaja unde Elly i Nancy se b l ceau în valuri, în drum spre cas .ă ş ăă ăLumea era plin de mistere... Thorne d du din umeri.ă ă— Se pare c vin la mas ... Voiam...ă ăFu întrerupt de un ip t.ţ ăEl i Greenbriar s rir de pe scaune. În ap , Nancy se zb tea s lbatic, iar Elly, care seş ă ă ă ă ă

afla la oarecare distan de ea, se întorsese i alerga sţă ş -o ajute.— Repede! spuse Thorne, aruncând paharul pe mas i fugind pe trepte, spre rm.ăş ţăP trunse în ap , în timp ce Elly încerca să ă -o ridice în picioare pe Nancy.Mirosul de violete era incredibil de puternic.— Prive te! ip Nancy, în timp ceş ţ ă -o inea pe Elly pe dup umeri, ar tând spre unţ ă ă

obiect ce abia se ivea din ap .ăF r form , acoperit cu scoici, puteai să ă ă ă-l confunzi cu o stânc . Dar ceva g lbui seă ă

risipea printr-o cr p tur de la cap t... Thorne î i privi so ia, îngrozit. Ochii i se umflaser ,ă ă ă ă ş ţ ă se balonau literalmente în timp ce se uita la ea, toat partea superioar a figurii seă ă transformase într-o mas hidoas ... i pe buze îi ap ruser pustule, pe umeri, pe piept...ă ă Ş ă ă

— Moses! Telefoneaz la un doctor! Cheam serviciul de ambulan e prin elicopter!ă ă ţB rbatul gras se întoarse i intr , împleticinduă ş ă -se, în casa. În acela i moment, Nancyş

se aplec , vomitând, apoi se pr bu i.ă ă şAjuta i de un servitor localnic, care ap ruse în urma strig telor frenetice ale luiţ ă ă

Greenbriar, Thorne i Elly reu ir sş ş ă -o care în cas , o a ezar pe canapea, trimiser buc tarulă ş ă ă ă

dup ap curata, alifie i setul de prim ajutor.ă ă ş— Trimit imediat o ambulan , împreun cu un doctor, zise Greenbriar, întorcânduţă ă -se

de la telefon. Ce s-a întâmplat? O meduz ?ă— Nu!Sigur, el nu fusese pe plaj , s vad containerul, sau butoiul, sau ceă ă ă -o fi fost, pe

jum tate cufundat în nisip.ă— iŢ -au spus ce s facem pân sosesc?ă ăGreenbriar î i duse mâna la gur , întrş ă -o atitudine absurd de copil.ă— N-am întrebat...— Idiotule! Du-te înapoi i...şThorne fusese deja cuprins de panic .ăGreenbriar fugise spre telefon.— Ce naiba poate fi? gemu Elly.

— Lewisita, spuse doctorul, dup ce termin să ă ă-i administreze oxigen.Cu elicopterul venise nu numai doctorul, ci i o asistent i un sergent de poli ie.ş ăş ţ— Ce-i asta? întreb Thome, uluit.ă— Un gaz otr vitor.ă— Ce?— Mirosul de violete e caracteristic. Am v zut dou , trei cazuri ca acesta – nu aici, înă ă

Florida, unde am locuit. Un compus al arsenicului, inventat în Primul R zboi Mondial. Nă -au ajuns să-l foloseasc , a a c lă ş ă -au aruncat în ocean. În Florida au scufundat o înc rc tur înă ă ă Canionul Hatteras, iar una dintre navele noi de pescuit la adâncime a scos la iveal oă mul ime de butoaie. Nu tiau peste ceţ ş -au dat – dup aizeciăş de ani, fuseser acoperite deă scoici i alte chestii — i au spart un container, crezând c vor g si vreo comoar . Cândş ş ă ă ă iş -au dat seama că-i ceva periculos, au aruncat, pur i simplu, totul peste bord. Dar erauş

într-o zon cu ap pu in adânc , iar unele containere să ă ţ ă -au sf râmat de fundul stâncos. Oă mul ime au fost duse de valuri spre mal.ţ

— N-am auzit de asta niciodat , opti Thorne.ă ş— Ce te a teptai? Ar fi ruinat afacerile vacan ei de iarn – oricum nş ţ ă -a r mas mareă

lucru din ele. Am plecat de acolo pentru că-mi doream o plaj s n toas pentru copii, nuă ă ă ă pentru c Florida ar fi fost atât de s n toas încât nu mai aveam clien i!ă ă ă ă ţ

Cu un chicotit ironic, se întoarse s-o examineze pe Nancy. Oxigenul î i f cuse efectul,ş ă femeia respira mai u or.ş

— Cred c putem să -o lu m... Nu v îngrijora i prea mult. Nă ă ţ -o s r mân cu cicatriciă ă ă permanente. Totu i a inhalat sau a înghi it din substan ... O s vedem...ş ţ ţă ă

— De data asta, zise Thorne, ca i cum nu lş -ar fi auzit, tirea va fi r spândit . O s amş ă ă ă eu grij !ă

Nu te atinge

...afirmând, cit m, spionaj pentru o ar proscris . Încheiat citatul. E acuzat c aă ţ ă ă ă încercat s ob in date despre poluarea aerului din surse cubaneze. Protestând împotrivaă ţ ă arest rii, circa dou sute de studen i de la Columbia, împreun cu aproximativ o mie deă ă ţ ă traini i, ţ au organizat o demonstra ie pe care poli ia a împr tiatţ ţ ăş -o cu gaze lacrimogene. Au fost raportate optzeci i opt de spitaliz ri, dar nici un deces. Cerânduş ă - i-se s comenteze,ă înaintea plec rii sale la Hollywood, unde va prezida din nou decernarea premiilor Oscar,ă Prexy a spus, cit m, dac staă ăă - i individul ce pretinde c ne lipse te oxigenul, spune iă ş ţ - i că eu n-am dificult i s respir. Încheiat citatul. Lupte grele, din nou, ast zi în provinciaăţ ă ă anagua, unde for ele guvernamentale din Honduras, cu sprijin aerţ ian american...

Repeti ieţ

Hugh Pettingill nu putea spune cu exactitate ce se a tepş tase s g seasc în tab r .ă ă ă ă ă Dup scurt timp, tia deja c acel lucru nu se afl acolo. Zi dup zi, se plimba peste tot,ă ş ă ă ă

privind z pada cum se tope te i prim vara venind, ezitant , în v ile dintre mun i. Nu seă ş ş ă ă ă ţ încadra. Nu se potrivea. Se sim ea exclus. i, cu toate c nu era sigur dac voia sau nu s seţ Ş ă ă ă potriveasc , sim ea c i se refuzase alegerea.ă ţ ă

Fizic, mediul era confortabil: s r c cios, cârpit din resturi, dar practic i, în multeă ă ă ş privin e, atractiv. Îl agasa totu i modul în care to i cei din tab r considerau c aceastaţ ş ţ ă ă ă -i o repeti ie, nu pentru ce va fi dup un r zboi atotcuprinz tor, ci pentru desfţ ă ă ă ă urarea vie iiş ţ obi nuite în secolul XXI. Nu a a vedea el lucrurile. Pentru el sem na mai mult aş ş ă evazionism, a fug de lumea adev rat .ă ă ă

Aveau i lucruri bune: hrana, de exemplu, de i banal , era delicioas , mai bun decâtş ş ă ă ă cea pe care o avusese la Bamberley. Mânca lacom supa gustoas , pâinea f cut în cas ,ă ă ă ă legumele i salata cultivate în sere. Asta îl interesase, un timp. Nu mai v zuse legumeş ă crescând, cu excep ia unor semin e de cânep pe care le plantase la colegiu. O vreme,ţ ţ ă participase la lucr rile rutiniere de prim var , în exterior. Când trebuise s împr tie galonulă ă ă ă ăş de râme adus de Felice, g sise treaba destul de dezgust toare — s presare viermii iaă ă ă ă anonimi, în grupuri de zece, doisprezece, i sş ă-i pândeasc vârânduă -se în ceea ce urma să devin hran pe care să ă -o m nânce — motiv pentru care trecuse la alte munci. Exista ună atelier me te ug resc. Ajuta la fabricarea unor scaune i mese grosolane, pentru c anulş ş ă ş ă trecut, pentru prima oar , mai mul i americani î i petrecuser vacan a în interiorulă ţ ş ă ţ continentului decât la mare. De aici ap ruse ideea, pentru vara ce venea, a unui restaurantă destinat turi tilor, în care s se serveasc hran complet natural ,ş ă ă ă ă în speran a de aţ -i face să- iş dea seama ce le lipsea. Dar fabricarea unor scaune identice i se p rea monoton . Se mută ă ă iar i.ăş

Tot timpul, senza ia c lumea era ţ ă nevoita s se duc naibii! Bun, e adev rat c tic lo iiă ă ă ă ă ş ia transformaser marea întră ă -o hazna uria i ridicaser ziduri de ciment, acolo undeşăş ă

fuseser p duri. Bine, să ă ă-i oprim! S nuă -i l s m s ne calce în picioare!ă ă ăSă-i zdrobim noi, mai înainte s-o fac ei!ă

Aceast ciudat , rece, Peg. Concluzion c era lesbian , pentru c nă ă ă ă ă ă -o f cea – nuă numai cu el, cu nimeni. (Nici m car cu Felice, despre care crezuse că ă-i tipa ei, dar care-o f cea, de i nu cu el. Rahat!) Totu i p rea fericit ...ă ş ş ă ă

G sise aici ă ceva. Ce? Resemnare? Putea fi mul umit , cu o existen atât de banal , oţ ă ţă ă fost reporter ce luptase pentru libertatea femeilor?ă ă

Faptele contau. Chiar dac Felice plecase dup vreo s pt mân , în irând un fel deă ă ă ă ă ş scuz incredibil oricui i spunând c avusese o vacan fantastic – pe naiba ă ă ş ă ţă ă vacan ,ţă într-un loc în care munca nu înceta niciodat ! – Peg r m sese i p rea mul umit , cel pu ină ă ă ş ă ţ ă ţ dup cât puteai să ă- i închipui ce gândea ea în spatele figurii frumoase, dar rece ca piatra...ţ

Dac ar fi fost întrebat, înainte de a veni aici, „e ti trainit?", Hugh ar fi r spunsă ş ă afirmativ, f r s ezite, din cauz c luase parte la demonstra iile trainite din colegiu.ă ă ă ă ă ţ Recrutori pentru marile corpora ii veneau acolo tot timpul, nu numai prim vara i toamna,ţ ă ş pentru c num rul studen ilor ce studiau tiin ele i ingineria sc zuse la 60 %, iar cei intereă ă ţ ş ţ ş ă -sa i de tiin ele economice abia ajungeau la 30 ţ ş ţ %. Cât despre cei care nu voiau s intre înă ceva constructiv, ca agricultura i silvicultura (ceea ce însemna, bineîn eles, s emigrezi)ş ţ ă preferau s se retrag . A a c recrutorii aceia frenetici însemă ă ş ă nau o belea, iar din când în când câte unul dintre ei jignea grav pe cineva i era necesar s fie aruncat întrş ă -un râu murdar sau s fie dezbr cat i s i se vopseasc pe burt craniul i oasele încruci ate.ă ă ş ă ă ă ş ş

Oamenii de aici, în schimb, nu sem nau deloc cu traini ii pe careă ţ -i cunoscuse afar . iă Ş era evident c f ceau mai mult decât avusese în minte chiar Austin Train. Individulă ă

la,Jones, fusese un prieten personal al lui Train iă ş -l avusese ca oaspete de mai multe ori, înainte ca acesta s dispar . (Nu murise. Hugh aflase cu certitudine. Totu i nimeni nuă ă ş recuno tea c tie unde se afl .)ş ăş ă

Se str duia întruna s în eleag ce se întâmpla în jurul lui, iar buc ile de informa ii seă ă ţ ă ăţ ţ legau. Numai c , atunci când crezu c descifrase întregul model, ceva se schimb iă ă ăş -l z p ciă ă complet.

Gustul vie ii simple, hrana natural – foarte bine. La fel i în privin a hainelor esuteţ ă ş ţ ţ din fibre naturale care putrezeau: bumbac, in, lân . Grozav. Îngr area natural a gr diniloră ăş ă ă de zarzavat, cur area de cutiile ce nu se distrugeau, ducerea materialelor plastice la cea maiăţ apropiat companie de preluă crare, ceea ce prilejuia c l toria lunar a jeepului comun. Foarteăă ă

bine. Dar dac era o via simpl , de ce foloseau elecă ţă ă tricitate? Puteau să-i r spund c era oă ă ă energie curat , ce putea fi produs de c deri de ap sau maree. Dar faptul r mânea: nu era oă ă ă ă ă via simpl . Iar insisten a lor c mâine va fi, c (acela i argument împu it) se preg teauţă ă ţ ă ă ş ţ ă pentru mâine, ceea ce implica o via f r chinuri i gre eli, nuţă ă ă ş ş -l convingea deloc.

aizeci i ceva de persoane în tab ra aceea, cea mai mare dintre cele patru, cinci suteŞ ş ă aflate în Statele Unite i Canada – câ i dintre membrii rasei umane vor înv a acest mod deş ţ ăţ via înainte s vin pr p dul? tirile de fiecare zi aduceau mereu alte semne amenin toare!ţă ă ă ă ă Ş ţă

Sigur, era bine c aveau electricitate, altfel ma ina lui ar fi r mas acolo undeă ş ă -l g siseră ă Peg i Felice. Luaser bateriile i le înc rcaser , aduseser ma ina aici i putea s pleceş ă ş ă ă ă ş ş ă oricând voia. Îl tenta tot mai mult să-i p r seasc . Toat treaba sem na prea mult cu o piesă ă ă ă ă ă de teatru...

Ascultau tirile la radio i vorbeau mult despre lucruri pe care – era sigur – nu leş ş în elegeau prea bine, precum r zboiul din Honduras i foametea din Europa, dup ceţ ă ş ă Mediterana devenise o ap st t toare. i nuă ăă Ş -l b gau în seam . În nici un fel. Nici m cară ă ă copii. Cel mai mult îl enerva Rick, fiul adoptiv al Zenei (mai înainte al lui Decimus; individul fiind mort, ai fi putut presupune c încetaser s vorbeasc despre el, dară ă ă ă ici gând, mai ales Rick, care pretindea c o s descopere el, când va cre te, cine iă ă ş -a otr vit tat l!) –ă ă acest Rick se inea toat ziua dup el, pentru c restul oamenilor erau ocupa i, iţ ă ă ă ţ ş -i punea întreb ri tâmpite, la care nu putea r spunde, cum ar fi: de ce nuă ă -i întotdeauna soarele deasupra capului, când ceasul arat că ă-i amiaz , iar dac nu tii, în ce carte a putea g siă ă ş ş ă r spunsul? Voia s devin astronom, când va cre te. Pu ine anse. Închideau observatoareleă ă ă ş ţ ş unul dup altul.ă

Ce leg tur aveau toate astea cu a fi trainit? Iar tic lo ii ia violau, ucideau, otr veau...ă ă ă ş ă ă Isuse! Nici un pistol? Nici o bomb ?ă

Încercase s citeasc lucr rile lui Austin Train. Aveau setul complet. Erauă ă ă plictisitoare.

Singura persoan cu care discutase, în timpul cât st tuse în tab r , fusese un str in,ă ă ă ă ă concediat de la uzina hidroponic Bamberley: un individ cu pielea destul de deschis laă ă culoare, numit Carl Travers. Avea impresia că-l mai v zuse, dar nu era sigur.ă

Carl îl c uta des iă ş -i vorbea prietenos, dar nu ar ta vreo înclina ie s r mân acolo –ă ţ ă ă ă n-ar fi venit atât de des dac nă -ar fi fost omer. Avea khat bun, pe care Hugh nuş -l agrea prea mult, pentru că-i intensifica sentimentul c are prea mult energie închis în el, f ră ă ă ă ă posibilitatea s-o desc tu eze. i marijuana. Mergeau, din când în când, s trag câte un fum.ă ş Ş ă ă Trebuiau s ias din tab r , traini ii nu leă ă ă ă ţ -ar fi dat voie.

— Ai familie? îl întreb Hugh întră -o zi, când se sim eau foarte bine în ma ina lui Carl,ţ ş un Ford la mâna a doua, pe un drum sinuos de munte, privind soarele ce se scufunda, ro u,ş în cea a de pe coast .ţ ă

— Fra i i surori, r spunse Carl.ţ ş ă— Mai în vârst , mai tineri?ă— Mai mici, cu excep ia lui Jeannie. Nţ -o v d prea des. Să -a m ritat cu un poli ist. laă ţ Ă

care s-a comportat ca un erou în timpul avalan ei.ş— Aha!Timpul trecea. Imposibil de spus cât anume... Era grozav.— Dar tu?— Nu.Nu considera grupul Bamberley ca pe o familie. Nu-i pomenise niciodat lui Carl deă

nenoroci ii ia.ţ ă— De-aia stai în tab r ?ă ă— Drace, nu tiu de ce stau în tab r ...ş ă ă— Nu- i place?ţ— Deloc. Locuie ti cu familia?ş— Nu. Stau într-o camer mobilat , în cealalt parte a ora ului fa de ei. M între ină ă ă ş ţă ă ţ

singur. Lucrez. Adic am lucrat.ăIar t cere. Cât s ruleze alt igar .ă ă ăţ ă— M gândesc s plec. O s dureze mult pân vor deschide iar fabrica. Oricum nuă ă ă ă -mi

place s muncesc...ă— Unde?— Poate în Berkeley.

— Rahat! În California nu vezi soarele de la începutul pân la sfâr itul anului! Totă ş statul pute!

— Poate, dar or s aib ei parte de cutremurul l mare întră ă ă -o bună-zi i miş -ar pl cea să ă fiu pe-aproape, s m distrez... Am prieteni în Berkeley. Am fost un an la colegiu.ă ă

— i eu.Ş— Ai renun at?ţ— Am renun at.ţDin nou t cere. S fumeze igara.ă ă ţ— Ne sim im bine împreun ?ţ ă— Da.— Omule, m simt grozav! ă Vrei s te reguleă zi?— Da.

Înainte s fim întrerup i brutală ţ

— Am o întâlnire cu domnul Bamberley, spuse Michael, uitându-se la ceasul de pe perete. Cred c am venit cu câteva minute mai devreme.ă

— Trebuie s fi i c pitanul Advowson, spuse amabil fata de la recep ie — dar nuă ţ ă ă ţ foarte limpede, avea ceva în gur , iar vocea îi era r gu it .ă ă ş ă

Pe col ul biroului, un pachet cu pastile pentru gât. În jur mirosea puternic a ment .ţ ă— Sta i jos, o sţ ă-l anun pe domnul Bamberley c a i venit. Pot s v iau masca deţ ă ţ ă ă

gaze?— Mul umesc.ţDesf cu leg tura i iă ă ş -o întinse, iar ea o atârn întră -un cuier, unde se aflau alte opt sau

zece.Ducându-se spre un scaun din cealalt parte a anticamerei spa ioase, privi spre ea. Fataă ţ

observ iăş -i zâmbi, crezând c se uitase pentru c era frumoas . De fapt, îi amintise de infiră ă ă -miera din Noshri – aceea i nuan de p r blond, acela i aspect general al tr s turilor. Darş ţă ă ş ă ă mai dolofan i f r cearc nele negre ce deformau înf i area lui Lucy Ramage.ăş ă ă ă ăţş

O v zuse de dou ori, dup întâlnirea lor din avion. O dat în persoan , în cl direaă ă ă ă ă ă ONU, o dat noaptea târziu, la televiă zor, într-o emisiune condus de o femeie numită ă Petronella Page. R m sese lini tit , nep s toare la cele mai jignitoare atacuri verbale, iă ă ş ă ă ă ş recitase cu o voce joas istoria ei despre suferin e incredibile, pe care moderatoareaă ţ încercase s-o întrerup , încercase înc o dat i nu reu ise. Reci ca z pada care cade,ă ă ăş ş ă transformându-le într-o greutate moart a ororii, uria , masiv , cuvintele urmaser unulă şă ă ă dup altul pân când camerele fur îndreptate spre auditoriu, f r a fi suficient de iu i pentruă ă ă ă ă ţ a ascunde imaginea unei fete din rândul al doilea, care le inase i c zuse de pe scaun.ş ş ă

Când începuse acuza iile despre un genocid deliberat, declan aser reclamele.ţ ş ăCine naiba otr vise ă hrana trimis în ajutor? Cineva care ar fi vrut s discreditezeă ă

programul de ajutor vestic ar fi trebuit s se duc în depozite, s desfac l zile, s stropească ă ă ă ă ă ă hrana din ele, s le sigileze la loc... Chiar Duval insistase c acest lucru era incompatibil cuă ă distribu ia uniform a droguţ ă lui în interiorul buc ilor pe care le examinase...ăţ

Cât de mult va dura blestemata asta de anchet ? Dorea, mai mult ca oricând, s seă ă întoarc acas , dar primise ordin s r mân pân când distin i juri ti din toat lumea, careă ă ă ă ă ă ş ş ă examinau acum dovezile, vor redacta raportul final. Dac va supravie ui pân atunci...ă ţ ă

Atinse cu grij o vân taie de la col ul b rbiei. Cu o s pt mân în urm fusese la oă ă ţ ă ă ă ă ă petrecere, la ase blocuri distan de hotel, i fusese destul de incon tient s se întoarcş ţă ş ş ă ă acas pe jos, dup miezul nop ii. Cineva se repezise la el cu o m ciuc . Din fericire, lucrulă ă ţ ă ă cel mai grav cu care se alesese fusese vân taia. Iar la dou zile de la sosire, se alesese cu oă ă conjunctivit . Ca urmare, purta un pansament negru, ca de pirat, peste ochiul stâng. După ă aceea, fusese avertizat să- i rad barba, pentru c poli iei nuş ă ă ţ -i place a a ceva, iar o t ieturş ă ă minor – în partea opus vân taii – se infectase i fusese asigurat c asta se întâmplaseă ă ă ş ă pentru c fusese destul de prost s se rad cu ap de la robinet. To i cei pe careă ă ă ă ţ -i întâlnise la ONU foloseau doar aparate de ras electrice. De fapt, vânz torul din pr v lia de undeă ă ă cump rase briciul i crema de ras p ruse uluit i insistase să ş ă ş ă-i vând i o lo iuneăş ţ antibacterian , pentru a se unge dup ce se r dea. Crezuse c individul dorise doar s ob ină ă ă ă ă ţ ă un profit suplimentar...

Acum t ietura se transformase întră -un furuncul în miniatur , cu un vârf urât, alb. Îlă protejase cu un pansament dar, mai devreme sau mai târziu, va trebui să-l opereze...

Incredibil. I se spusese c to i str inii p eau acelea i lucruri la New York. Localnicii,ă ţ ă ăţ ş bineîn eles, erau mai rezisten i, dar oricine venea de la o distan mai mare de o sut deţ ţ ţă ă mile, nu avea imunitatea pe care o dobândiser b tina ii.ă ăş ş

i nici b tina ii nu erau prea ferici i... La una dintre mulŞ ăş ş ţ tele petreceri din cercul diplomatic la care fusese obligat s participe, întâlnise o fat , de vreo dou zeci i cinci deă ă ă ş ani, frumoas , cu p r negru i figur pl cut , foarte beat , de i petreă ă ş ă ă ă ă ş cerea începuse doar de o or . C uta pe cineva care să ă -o asculte i Michael, din polite e – sau din plictiseal — îi f cuseş ţ ă ă pe plac. Lucra la ONU ca secretar , pentru c , zicea ea, dorea s fac ceva pentruă ă ă ă îmbun t irea lumii. Descoperise c nuăăţ ă -i posibil. Pretindea c sperase s se m rite cu ună ă ă b rbat pe careă -l cunoscuse la colegiu, dar care o p r sise când aflase c ea dorea s lucrezeă ă ă ă pentru tic lo ii împu i i din frontul comunist.ă ş ţ ţ

Nu fusese singurul, î i pierduse prieten dup prieten, iar acum via a ei social ajunseseş ă ţ ă la acest nivel, petreceri formale nesfâr ite, în care oameni de diferite na ionalit i nu seş ţ ăţ în eleg unul cu altul, de i r cnesc în gura mare.ţ ş ă

— Dar suntem to i împro ca i cu acela i noroi, nu?ţ ş ţ şAuzea din nou vocea ei în amintire, aproape un suspin...— Iar singurii oameni care par a se sinchisi sunt cei r i, adic aceia cu care nu trebuieă ă

s te împrietene ti. Am întâlnit un uruguayan, Fernando Ari... i nu mai tiu cum. Ai auzită ş ş ş ce-a p it?ăţ

Michael scuturase din cap.— Se ducea acas , întră -un bloc în care locuiesc uruguayenii – tii, nu li se permite sş ă

ias din Manhattan, a a c locuiesc în blocul de lâng Pia a ONU – ploua, iar patru b rba iă ş ă ă ţ ă ţ care p reau c se ad postiser sub o. arcad au s rit pe el. Lă ă ă ă ă ă -au lovit în testicole i iş -au scos patru din i...ţ

— Doamne! exclamase Michael. i poli ia?Ş ţ— Poli ia? râsese ea cu am r ciune, ca un geam t. ţ ă ă ă Erau de la poli ie! Au g sit urmaţ ă

t lpii unei cizme de poli ie pe figura lui!ă ţÎn momentul acela se potolise, ca prin farmec, pentru c venise timpul ca petrecerea să ă

se termine, iş -i spusese:— Mul umesc c miţ ă -ai ascultat bolboroselile de be iv . Dac nţ ă ă -a g si pe cineva careş ă

s m ia în serios, din când în când, a crede c totul e un vis. Pot s te invit la mas ? Meri i.ă ă ş ă ă ă ţV zânduă -l c ezit , ad ugase:ă ă ă— tiu un restaurant minunat, cu hran adev rat .Ş ă ă ăO momeal la care nu rezistase. Tot ce mâncase pân atunci avusese gust de plastică ă

sau de hârtie mestecat .ăLa mas — care fusese bun , cu toat descoperirea uluiă ă ă toare c lucrurile pe care leă

considera acas drept obi nuite, necesare zilnic, precum unca sau heringii, ap reau aici înă ş ş ă meniu la sec ia „gourmet", cu pre exagerat – fata îi vorbise, calm i rezonabil , despreţ ţ ăş ă lucruri înfior toare. Despre sora ei mai mare care n scuse în New York doi copii, amândoiă ă anormali, nu idio i, dar înce i la minte, cel mare începând s citeasc abia la nou ani.ţ ţ ă ă ă Despre florile pe care încercase s le cultive la ferestra apartamentului i care se ofiliseră ş ă dup o s pt mân . Despre costul asigur rii de spitalizare. Despre cer etorul pe careă ă ă ă ă ş -l g siseă gâfâind lâng un zid, cerând un ban pentru oxigen. Despre ploaia care f cea g uri înă ă ă îmbr c minte.ă ă

Michael tr ise experien a ploii din New York. Îi distrusese o uniform . Dar reu ise să ţ ă ş -o transforme în hain civil ...ă ă

Apoi, când o înso ise acas – cu taxiul, bineîn eles – îi spusese, în prag:ţ ă ţ— Mi-ar pl cea s te invit în untru i s facem dragoste. R mâne pe alt dat . Mai amă ă ă ş ă ă ă ă

de a teptat o s pt mân , pân voi fi în regul ...ş ă ă ă ă ăSe gândise că-i vorba de o form de precau ie. Dar îl l murise.ă ţ ăCea mai r spândit boal , dup pojar...ă ă ă ă

— C pitanul Advowson!ăSe ridic i intr pe u a pe care iăş ă ş -o deschisese, zâmbind, secretara.Biroul lui Bamberley ar ta ca orice camer în care fusese, de când venise aici: blindată ă ă

împotriva realit ii exterioare. Ferestre care nu se deschideau. Aer purificat i înmiresmat.ăţ ş Tablouri originale, scumpe dar proaste. Multe aparate modeme. Un bar în perete, cu u ileş deschise. Nici o carte.

Cât va dura, se întreb Michael, pân va înnebuni de dorul brizei dinspre Atlantic, ceă ă b tea pe mile întregi de grozam înflorit , de culoare galbenă ă ă -untoas ?ă

Domnul Bamberley, care-i întindea amabil mâna, nu era singur. Cu el se afla b rbatulă acela slab, Gerry Thorne, pe care Michael îl întâlnise la ancheta ONU, unde reprezentase Globe Relief, i Moses Greenbriar, contabilul ef al trustului. Thorne p rea ab tut. Michaelş ş ă ă scutur mâini, refuz un trabuc, accept un strop de whisky irlandez dintră ă ă -o sticl procurat ,ă ă probabil, în cinstea lui.

O dat încheiate preliminariile, domnul Bamberley, care nu p rea s controlezeă ă ă situa ia, se uit implorator la Greenbriar, care tu i discret. O gre eal , pentru c , dup oţ ă ş ş ă ă ă secund , tu i cu adev rat i se sufoc , trebui s se tearg cu un erve el i s aspire un felă ş ă ş ă ă ş ă ş ţ ş ă de medicament dintr-un tub alb, din plastic. Michael a tept . Individul î i reveni, dup unş ă ş ă timp, i se scuz .ş ă

— C pitane, î i imaginezi de ce iă ţ ţ -am cerut s irose ti cu noi un pic din timpulă ş dumitale pre ios. Ne afl m întrţ ă -o situa ieţ mposibila. Uzina din Colorado a fost închis , după ă cum tii, personalş ul concediat...

— Iar oamenii care mor de foame sunt lipsi i de ceea ce face deosebirea dintre via iţ ţăş moarte! izbucni domnul Bamberley.

— Îmi pare r u, oft Michael, dar la Noshri am v zut oameni pentru care ar fi fost maiă ă ă bine dac ar fi murit!ă

Urm o pauz stânjenitoare.ă ă— Probabil, spuse, în cele din urm , Greenbriar. Dar faptele r mân: hrana de ajutorareă ă

Bamberley a salvat mii, poate milioane de vie i, în alte ocazii, iar sabotarea unui transportţ nu trebuie s opreasc definitiv munca noastr . Iar dac blestema ii de tupamaro i vor reu iă ă ă ă ţ ş ş să- i strecoare acuza iile lor, indiferent de rapoartele oficiale, asta se va întâmpla!ş ţ

— Ai auzit ce afirm ? întreb domnul Bamberley. Mină ă ciuni, bineîn eles, minciuniţ neru inate! Nu se dau în l turi de la nimic, pentru a lovi în ara noastr !ş ă ţ ă

În afara cl dirii ONU, era pentru prima oar când Michael auzea pe cinevaă ă referindu-se la acuza ia c hrana trimis în Honduras ar fi fost otr vit , ca i cea din Noshri.ţ ă ă ă ă ş Uruguayenii depuseser o cerere oficial de anchet i solicitaser ca o echip de mediciă ă ăş ă ă neutri s fac investiga ii la fa a locului, dar nu se întreprinsese nimic. Michael se uitase laă ă ţ ţ TV i prin pu inele ziare din New York, a teptânduş ţ ş -se s g seasc m car o respingereă ă ă ă indignat a acuza iei, dar, spre uimirea lui, proă ţ blema fusese ignorat . I se spusese acas , deă ă cineva care se întorsese dup ceă - i vizitase un v r din SUA, c massş ă ă -media era de acord cu celebra zical a pre edintelui: „Dac ziarele tiu ceă ş ă ş -i bine pentru ele, atunci vor tip ri ceă -i bine pentru America!" Nu crezuse. Încerca i acum s nu cread . Dar îi era tot mai greu, peş ă ă m sur ce zilele treceau...ă ă

— Dup câte am aflat în timpul anchetei, se aventur el, Nutriponul trimis înă ă Honduras a fost produs i ambalat în acela i timp cu cel trimis în Africaş ş ...

— Da, i nuş -i nici o îndoial c urm torul pas al tupamaro ilor, se vârî Greenbriar, vaă ă ă ş fi s produc ni te Nutripon otr vit i s pretind c a fost g sit la San Pablo! Dac ar fiă ă ş ă ş ă ă ă ă ă fost adev rat, de ce nu să -a tiut nimic pân luna trecut ? De ce medicii guvernului din Hondurasş ă ă n-au raportat psihoze în mas , asem n toare celor din Noshri? De ce func ionarii ofiă ă ă ţ ciali au acordat Nutriponului depozitat certificate de s n tate, de i stocurile noastre provin de laă ă ş sfâr itul vacan ei dintre Cr ciun i Anul Nou, reprezentând produsul imediat urm tor celuiş ţ ă ş ă incriminat?

— Asta încearc s descopere ancheta, spuse Michael. Se presupune fie c a venită ă ă cineva la bazinele voastre i a ad ugat, în mod deliberat, drogul — iar voi insista i c a aş ă ţ ă ş ceva nu-i posibil – sau c o ciuperc natural , de tipul cornuluiă ă ă -de-secar , a contaminată produc ia obi nuit .ţ ş ă

— Pare a fi singura explica ie acceptabil , zise domnul Bamberley, dând din umeri. iţ ă Ş nu-i un lucru pentru care s putem fi blama i. Nu putem face altceva decât s lu m m suriă ţ ă ă ă pentru a împiedica repetarea situa iei i, bineîn eles, s oferim compensa ii pentru pagube.ţ ş ţ ă ţ

— Pentru a realiza acest lucru, interveni Greenbriar, am reproiectat sistemul de purificare al aerului din fabric . Am apelat la o firm specializat în spa ii de lucru cur ateă ă ă ţ ăţ de microbi. Cred c e ti de acord c asta va respecta toate standardele.ă ş ă

— Sper c da, r spunse sec Michael. Dar standardele sunt a a cum sunt oamenii careă ă ş le aplic . Am v zut, odat , un b iat f când cangren întră ă ă ă ă ă -un spital modern, pentru c ună medic, care-ar fi trebuit s tie mai bine ce avea de f cut, a desf cut un pansament, pentru aăş ă ă verifica o incizie, f r să ă ă- i pun masca. A respirat un microb rezistent peste ran . Copilul aş ă ă murit.

O alt pauz , de data asta una nepl cut . În timpul ei, Michael decise c nuă ă ă ă ă -i place Moses Greenbriar. Hot râse, mai înainte, c nuă ă -i place nici Gerry Thorne.

De ce? C ut un motiv. Probabil c avea l g tur cu fapă ă ă ă ă ă tul c ace ti indivizi incredibilă ş de boga i tr seser foloase de pe urma unor ac iuni caritabile. Lui Michael — crescut ca unţ ă ă ţ catolic, de i nu mai era de mult credincios – imaginea pe care iş -o evocau era cea a papei Borgia.

— Bineîn eles, ne vom str dui s înl tur m asemenea opinii, spuse, în cele din urm ,ţ ă ă ă ă ă Greenbriar. Dar problema principal e aceasta, c pitane: înainte de a pune din nou uzina înă ă func iune, trebuie s avem aprobarea noilor modific ri din partea unor persoaneţ ă ă dezinteresate. Nu putem solicita o echip ONU – dup cum tii, orice amestec al ONU înă ă ş afacerile interne ale acestei ri provoac un scandal uluitor. Pe de alt parte, exist oţă ă ă ă simpatie tradi ional , a putea spune chiar o mare dragoste, pentru Irlanda, a a c neţ ă ş ş ă -am gândit c teă -am putea invita...

Ajunsese aici, când se auzi, brusc, un bubuit zdrav n, ca i cum cl direa ar fi fostă ş ă lovit de un gigant în trecere, unul înalt de o mie de picioare, iar ferestrele care nu trebuiauă deschise c zur în cioburi mari, scânteietoare, tavanul se pr bu i peste ei, i aerul din strad ,ă ă ă ş ş ă care- i întorcea stomacul pe dos, n v li în untruţ ă ă ă .

Cu câteva minute înainte, o ma in , pe care era pictat craş ă niul i oasele încruci ate,ş ş fusese parcat ilegal în fa a cl dirii, pe strada 42. oferul – cu masc , precum oricine din jură ţ ă Ş ă – s rise din ea i alergase spre cea mai apropiat farmacie. Un poli ist care patrula pe stradă ş ă ţ ă îl observase, dar nu-i d duse . aten ie. Traini ii desenau tot timpul cranii i oase încruci ateă ţ ţ ş ş pa ma ini, iar oamenii nuş - i puteau permite s iroseasc timp i bani s le cure e. Pe de altş ă ă ş ă ţ ă parte, dac individul fugise întră -o farmacie, probabil c avea nevoie urgent de vreună ă medicament.

A a cş ă- i propusese sş ă-i atrag aten ia, când va ie i, c parcase întră ţ ş ă -un loc nepotrivit.Numai c individul nu se întorsese. Ie ise din farmacie pe alt u i coborâse înă ş ă şăş

pântecul lui Grand Central Station, unde se aflase la ad post, când fitilul din ma ină ş ă ajunsese la ceea ce a fost estimat mai târziu ca alc tuind o înc rc tur de peste cincizeci deă ă ă ă batoane de dinamit .ă

Binecuvântat fie cel curat în m runtaieă

Se dovedi c Doug McNeil fusese în Japonia. Denise p l vr gea în biroul lui, dup ceă ăă ă ă doctorul o tratase pe Josie de viermi intestinali – probabil îi luase de la câine, dar po i opriţ un copil s s rute un c tel sau un pisoi? – iar acesta men iona c participase la o conferină ă ă ţ ă ţă medical ă în Tokio.

A a c , atunci când sş ă -a pus problema cum să-l distreze pe acel domn Hideki Katsamura, care venise în America pentru a oferi dreptul de vânzare pentru noul purificator de ap , lă -au consultat. Katsamura f cea un turneu lung, pornind din California – undeă dreptul de vânzare urma să-i revin , eviă dent, lui Roland Bamberley, i slav Domnului c seş ă ă mul umea s ac ioneze întrţ ă ţ -un singur stat, pentru c altfel nimeni nă -ar fi avut nici o ans —ş ă continua, prin Texas i pe rmul Atlanticului, c tre New York i Noua Anglie, iar apoi seş ţă ă ş întorcea, prin Chicago i Denver. Speriat s nu fie înl turat, pentru c o corpora ie mare, cuş ă ă ă ţ sediul în Chicago, solicitase drepturi exclusive pentru ase state, Alan se dezl n uise:ş ă ţ Denver Hilton, un restaurant în Larimer Square, cel mai bun club de noapte din ora ... undeş s g seasc o fat , care s fac pe ghei a?ă ă ă ă ă ă ş

Dar Doug zisese: stai o clip , nu Hilton, ci Brown Palace, partea veche a acestuiaă dovede te c a fost reparat dup cutremur. Japonezii sunt înnebuni i dup tradi iile din alteş ă ă ţ ă ţ

ri. Nuţă -l duce la restaurant. O mul ime de japonezi invidiaz liberţ ă tatea cu care europenii iş americanii invit oaspe i la ei acas , în loc să ţ ă ă-i distreze la restaurante, care-i procedura

standard japonez .ăOricum, Alan nu-l putea invita pe individ la mas în apartamentul lui de burlac, iar laă

început se p rea c nici Philip, pentru c Denise devenise prea nervoas . Nu se sină ă ă ă chisise când fusese gazda superiorilor lui Philip, de la Angel City, dar un japonez însemna altceva... Pomenea tot timpul c nu tie s g teasc tempura sau sukiyaki.ă ş ă ă ă

— Fii serioas ! o potoli Doug. Dac te duci la Tokio, iă ă ţ -ar pl cea s fii tratat cuă ă ă hamburgheri i cartofi pr ji i? Recunosc c , probabil, iş ă ţ ă ţ -ar pl cea, pentru c acum patru ani,ă ă când am fost acolo, ne-au oferit multe dintre mânc rurile lor tradi ionale, precum pe te crud.ă ţ ş Am gustat din ceva ce p rea a fi în regul , dar a doua zi mă ă -am ales cu o dezinterie. Ce crampe am avut! Dar nu asta-i important. Faci o friptur , cu mult ceap pr jit , poateă ă ă ă ă începi cu o budinc din scoici din Noua Zeeland , care au acela i gust cu cele din Nouaă ă ş Anglie, dar sunt mult mai s n toase, iei o gr mad de salat de la Puritan i...ă ă ă ă ă ş

— O s coste enorm! se sperie Denise, f când lista de cump r turi.ă ă ă ă— Trecem totul pe socoteala firmei, spuse Alan. Tu preg te te mâncarea...ă ş

Deci, pentru că-i ajutase atât, l-au invitat i pe Doug, împreun cu frumoasa lui so ieş ă ţ englezoaic , Angela, i, inevitabil, pe mama lui, o femeie cu ochi str lucitori, de aizeci iă ş ă ş ş cinci de ani, numit Millicent de oricine, inclusiv de fiul i nora ei, cu care p rea a fi înă ş ă rela ii minunate. Alan, bineîn eles, i individul de la Colorado Chemical, care sprijineaţ ţ ş cererea lui Prosser Enterprises, Sandy Bollinger, împreun cu so ia lui, Mabel. Pentru aă ţ forma un num r potrivit, deoarece japonezul c l torea singur, f r secretar , o invitar i peă ă ă ă ă ă ăş mâna dreapt a lui Alan, Dorothy Black, de treizeci i trei de ani, femeie singur , dar care seă ş ă pricepea s între in conversa ia cu o mul ime de glume.ă ţ ă ţ ţ

Toate avioanele întârziau, dar nu se a teptaser ca acela al japonezului. s dep eascş ă ă ăş ă atât de mult ora stabilit . Când Philip, obosit de o or de a teptare la aeroport, se interesă ă ş ă care-i cauza, afl c printre bagajele înc rcate la O'Hara din Chicago fusese i o lad pe careă ă ă ş ă erau desenate un craniu cu ni te oase încruci ate. Când o deschiseser , descoperiser c nuş ş ă ă ă con inea nimic, în afar de o foaie tip rit , cu rezultatele profesorului Quarrey privindţ ă ă ă împr tierea reziduurilor toxice la înalt altitudine. Concluzionaser c aceasta avuseseăş ă ă ă menirea s le distrag aten ia de la altceva, poate de la o bomb . Scotociser peste tot, iar înă ă ţ ă ă loc s ajung la 16 i 50, domnul Katsamura ateriza la 19 i 12.ă ă ş ş

În timpul a tept rii, Alan îl întrebase:ş ă— Cum mai stai?— Doug spune c mai dureaz cel pu in o s ptamân .ă ă ţ ă ă— Nu-i un infern, s irose ti a a timpul? E cea mai lung perioad în care nă ş ş ă ă -am

f cută -o, de când aveam aisprezece ani.şOricum, era o u urare s po i discuta normal despre asta. O boal atât de r spândit ,ş ă ţ ă ă ă

încât ar fi fost absurd s pretinzi c nu exist .ă ă ă

Num rul zborului ap ru pe tabelul de sosiri. Se îndreptar spre barier , s se uite.ă ă ă ă ă Philip se a tepta, întrş -un fel, la cineva mic, galben, cu ochelari cu ram de baga, i cuă ş obiceiul de a face continuu plec ciuni, oprite la jum tate. Nici urm de a a ceva. Doar ună ă ă ş b rbat de vreo patruzeci de ani, întră -un costum negru, solid, înalt cât el, u or g lbui, cuş ă pielea din jurul ochilor întins pe oase.ă

— Domnul Katsamura? întreb Alan, întinzând mâna.ă— Da, domnule, r spunse Katsamura, care înv ase foarte multe în timpul celor două ăţ ă

s pt mâni i jum tate petrecute în Statele Unite, în principal în privin a comport rii corecteă ă ş ă ţ ă în societate i a folosirii exacte a jargonului (rectificare, ş slang).

D du mâna cu el, zâmbi, îi fu prezentat lui Philip, se scuz că ă ă-i face s mai a tepte ună ş moment.

O problem înjositoare. Dar de neocolit. A a fusese i în avion. Tulbur toare iă ş ş ă ş îngrijor toare. Mai mult, de o durat excesiv de lung : din prima zi a turneului!ă ă ă Medicamentele cump rate în Texas se terminaser i nuă ăş -l vindecaser . Trebuia s consulteă ă un medic...

Trinti în urma lui o u pe care scria B RBA I.şă Ă Ţ

Nervoas , întră -o rochie cump rat special pentru aceast ocazie, cu o peruc nou ,ă ă ă ă ă Denise servea cocktailuri i alte b uturi, când aduser musafirul de la hotel, undeş ă ă - iş aruncase bagajele i folosise aparatura american excelent . Nervoş ă ă zitatea ei disp ru întră -un minut. Japonezul vorbea fluent i cuş oricine: cu Doug despre reac iile fat de o ar str in ;ţ ă ţ ă ă ă cu Sandy Bollinger despre impactul depresiunii europene asupra finan elor interna ionale;ţ ţ cu Denise despre alimentarea copiilor, pentru c ai lui sufereau continuu de alergii minore,ă febre i alte necazuri asem n toare. În spatele lui, Millicent prinse privirea lui Philip i f cuş ă ă ş ă un cerc din degetul mare i ar t tor: în regul ! Philip rânji, gândinduş ă ă ă -se ce noroc avusese că-l întâlnise pe Doug.

Iar Katsumara fugi din nou la baie.— Ceva nu-i în regul cu individul, opti Alan. Să ş -a dus la toalet i la aeroport, i laăş ş

hotel!— Schimbare de mediu? suger Angela McNeil.ă— E în ar de peste dou s pt mâni, obiect Mabel Bollinger. Chiar i în Braziliaţ ă ă ă ă ă ş

n-am suferit mai mult de trei, patru zile.— Avem un doctor aici, interveni, practic , Dorothy Black.ăDoug î i mu c buzele.ş ş ă— S v d dacă ă ă-l pot ajuta, spuse el, cu îndoial . Phil, ai ceva împotriva diareei?ă— Nu. De obicei folosesc khat, dar nu-i putem oferi a a ceva. Nuş -i legal. Scumpo,

n-ai ceva pentru copii?— Nu, r spunse Denise. Am folosit i ultimele rezerve. Trebuia s cump r altele, daă ş ă ă r,

în nebunia asta, am uitat.— Khat? întreb Dorothy. Ce leg tur are?ă ă ă— Ca efect secundar, produce constipa ie, r spunse Doug. Efect secundar! pocni elţ ă

din degete. Cred c am ceva folosiă tor în serviet !ă— Dac nuă -s nepoliticos, îi opti el la ureche oaspetelui, dup câteva minute. tii cş ă Ş ă-s

medic...Katsumara ro i u or.ş ş— Înghite dou pastile din astea. F r ap de la robinet, o s aduc ni te apă ă ă ă ă ş ă

îmbuteliat , din buc t rie. Poftim! Mâine o să ă ă ă- i trimit prin Phil Mason ceva mai bun, darţ asta o s te ajuteă câteva ore...

i strecur un pache el alb în mâna celuilalt.Ş ă ţR mas singur, Katsumara gândi c asta ar însemna cea mai potrivit , cea mai bună ă ă ă

cale de a reduce riscurile unor necazuri ulterioare, mai rele. Se tia c exist fonduriş ă ă substan iale în spatele cererii lui Prosser, chiar dac nu la fel de mari ca ale celor dinţ ă Chicago. Asta îl f cuse s accepte invita ia la mas întră ă ţ ă -o cas particular i alte lucruriă ăş neprotocolare.

Se decise subit. Voi recomanda s fie acordate drepturile pentru Colorado acestoră oameni. Mi-ar pl cea s le aib ei. Foarte necomercial. De un fel antiafaceristic. Nu trebuieă ă ă s permi i sentimentelor personale s intervin în judecat . Da!ă ţ ă ă ă

Cât timp va dura pân tabletele î i vor face efectul? S sper m c în dou minute, să ş ă ă ă ă ă nu stric m petrecerea... În grab , se duse iar la toalet .ă ă ă

Judecata

Latro, California: O diaree teribil , doctore, m simt foarte sl bit... / Ia pilulele asteaă ă ă i vino peste trei zile, dac nu te sim i mai bine.ş ă ţ

Parkington, Texas: O diaree teribil ... / Ia piluleă le astea...Hainesport,Louisiana: O diaree.../Ia...Baker Bay, Florida:...Washington, D.C.:...Philadelphia, Pennsylvania:...New York, New York:...Boston, Massachusetts:...

Chicago, Illinois: Doctore, tiu cş ă-i duminic , dar copiii sunt întră -o stare groaznic ,ă ajută-m ! / Dă ă-le ni te aspirine pentru copii i aduş ş -i la mine mâine. La revedere!

PRETUTINDENI, SUA: o cre tere brusc a cererii penş ă tru co ciuge foarte mici, deş m rime potrivit pentru un prunc mort de enterit infantil acut .ă ă ă ă ă

M A I

Apuc atât timp cât po i s apuciă ţ ă

Când am venit, numai p duriăCoyo i urlând spre norii suri,ţCimpuri întinse c tre vale,ăBizoni, curcani i c prioare.ş ăSă-mi iau partea ce-mi revineToat ziua, toat ziua – heiă ă

i cu toporul miŞ -am croitLoc pentru cas , pentră u odihnit.Am ridicat tot ce mi-a trebuit

i Domnului iŞ -am mul umit.ţSă-mi iau partea...

Cu arma mea i-am împu catşPe cei ce griul mi-au furat.Cu pâine i came tr iam bineş ă

i miŞ -am adus nevasta cu mine.Să-mi iau partea...

B iatul mi lă -am înv atăţS foloseasc pu ca, i cazmaua la s pat.ă ă ş ş ăT ind copacii, câmpul să -a întinsF când loc unui târg cuprins.ăSă-mi iau partea...

Acum avem biseric m rea ,ă ă ţăSe strânge lume multă-n pia ,ţăO banc , ni te cârciumi, b c nie,ă ş ă ăIar locuitori, vreo mie.Să-mi iau partea...

Iar eu, la b trâne e,ă ţV d vaci, în turme, pe fâne e,ă ţ

i c tre cimitirul nou din satŞ ăDuce un drum bine pavat.Să-mi iau partea...

Sunt fericit c am l sat cevaă ăAcolo unde nimeni nu gândea

i voi fi îngropat, întrŞ -un târziu,În locuri ce fuseseră-un pustiu.Să-mi iau partea...«Cântecul de tab r al lui Boelker», 1873ă ă

Mu amalizareş

— Unde sunt? r cnea Gerry Thome, în timpul funeraliilor lui Nancy, din micul oraă ş din Pennsylvania în care se n scuse i în care locuiau înc p rin ii ei. Unde sunt porcii?ă ş ă ă ţ Asta-i o conspira ie scârboas !ţ ă

Toat lumea în elegea c era nefericit. Totu i limbajul nu se potrivea cu serviciulă ţ ă ş funebru pe care-l inea înlocuitorul preotului (preotul titular avea enterit ). A a c oameniiţ ă ş ă se f ceau c nuă ă -l aud.

Nu la invita i se referea. Veniser o mul ime, unii dintre ei importan i i/sau faimo i.ţ ă ţ ţ ş ş Jacob Bamberley zburase special în est, s participe, împreun cu Maud, dar f r copiiă ă ă ă (aveau enterit ). De asemenea, în capel se aflau func ionari de la ambasadele sauă ă ţ delega iile ONU ale rilor care fuseser ajuţ ţă ă tate de Globe Relief. Moses Greenbriar inten ionase s vina, împreun cu Elly, dar erau bolnavi (enterit ). Se aflau de faţ ă ă ă ţă vechi prieteni ai familiei, care ocupau pozi ii proeminente în comunitate, precum primarul iţ ş directorul colii pe care o urmase Nancy (liber în ziua aceea, pentru c coala fusese închis ,ş ăş ă din cauza enteritei). Nu la ei se referea.

— Isuse, nici m car un reporter! morm i el. Nici m car o echip TV! i leă ă ă ă Ş -am tras atâtea uturi în cur lora de la ABS!ş ă

Gre ea. Exista un reporter. O fat trimis de un s pt mânal local, cu un tiraj deş ă ă ă ă aproape dou zeci de mii de exemplare.ă

A avut loc un incident m runt chiar înainte de incinerare. O doamn , încercând s seă ă ă strecoare la toalet , c zuse între scaune. Au f cut totul s ignore faptul. În cele din urm ,ă ă ă ă ă sicriul fu încredin at fl c rilor, i ie ir cu to ii sub cerul galbenţ ă ă ş ş ă ţ -cenu iu.ş

Gerry fusese, la început, împotriva inciner rii. Din, cauza fumului. Î i schimbaseă ş p rerea când v zuse ce r ni avea Nancy.ă ă ă

Soarele str lucea ca o cea luminoas , difuz . Vremea fusese deosebit de frumoas laă ţă ă ă ă sfâr itul acelei s pt mâni. F r s arunce vreo umbr , cu figura alb ca hârtia, cu mu chiiş ă ă ă ă ă ă ă ş f lcilor încorda i, Thorne continua s spun :ă ţ ă ă

— Unde-s tic lo ii? Îi omor pentru asta!ă ş— E o epidemie, îi zise domnul Cowper, socrul lui, care reu ise s se st pâneasc iş ă ă ăş

doar tremurase, în costumul lui negru, tot timpul slujbei. Se zice c în New York e foarteă puternic ...ă

So ia lui, careţ -l plictisise smiorc induă -se Iâng el, suficient de tare ca să -o aud oricineă din capel , nu de mâhnire, ci din cauza r celii, se scuz un moment. Necazul obi nuit.ă ă ă ş

— Epidemie pe dracu'! bomb ni Thome. Interven ii ofiă ţ ciale! Nu le place ce vreau să scot la iveal !ă

Era adev rat. Profitase cu o arogan s lbatic de pozi ia lui de func ionar principal laă ţă ă ă ţ ţ Globe Relief pentru a face public moartea lui Nancy i cauza ei. Ca urmare, pe coastaă ş

Atlanticului, în Caraibe, în ocean, pân în Bermude, fuseser anulate zeci de mii deă ă rezerv ri. Oficialit ile insistau c lewisita aruncat în 1919 nu putea afecta o zon atât deă ăţ ă ă ă întins , c doar din întâmplare traulerele scoseser la iveal dou gr mezi separate, c ,ă ă ă ă ă ă ă oricum, aerul f cuse nev tă ă ă-m toare containerele întră -o zi, dou . Thorne f cuse public un altă ă deces pricinuit de gaz, ascuns pân atunci – d duse de urma rudelor altor opt victime, dară ă cineva luase leg tura cu ele i nu voiau s vorbeasc – iar asta fusese suficient pentru public,ă ş ă ă care descoperise c fusese min it. Vacan a urma s fie petrecut în alt parte. Undeva undeă ţ ţ ă ă ă americanii s nu fie b tu i cu pietre de mul imea ce urla. Spania, Grecia? Nu, mai bine s teă ă ţ ţ ă fere ti de haznaua Mediteranei...ş

Se p rea c era preferabil s r mâi acas .ă ă ă ă ă

Preotul înlocuitor, reverendul Horace Kirk, veni s li se al ture.ă ă— O ceremonie foarte impresionant , domnule reverend, zise domnul Cowper.ă— Mul umesc.ţ— O să-i dau în judecat pe tic lo i, spuse brusc Thorne. Dac a a vor s procedez...ă ă ş ă ş ăDomnul Cowper îi atinse bra ul, plin de solicitudine.ţ— Gerry, e ti prea încordat. Vino la noi acas i încearc s te relaxezi!ş ăş ă ă— Nu, m duc direct la avoca ii mei. Chiar dac o s chelă ţ ă ă tuiesc ultimul ban, o s leă

vin de hac canaliilor care au aruncat gazul!— În elegem c ai fost afectat de aceast tragedie, zise domnul Bamberley, imitândţ ă ă

tonul blând al domnului Cowper. Dar trebuie să- i dai seama...ţ— Jack!Spre mirarea tuturor, întreruperea venea din partea lui Maud, care- i ascunsese înş

mânec batista pe care o udase cu lacrimi în timpul serviciului religios.ă— Garry are dreptate! E groaznic! E dezgust tor! Nuă -mi pas cu cât timp în urmă ă

spun c au fost aruncate substan ele alea în mare, apar in guvernului i ucid oameni, deciă ţ ţ ş responsabil e guvernul!

— Maud, drag ...ă— Jack, ie nuţ - i pas ! Din punctul t u de vedere, cel mai r u lucru care i sţ ă ă ă ţ -a

întâmplat a fost c gândacii iă ţ -au mâncat pre iosul t u cumţ ă -naiba-îi-zice. Tu nu- i petreciţ fiecare or din zi întrebânduă -te care dintre b ie i se va îmboln vi! Astaă ţ ă -i tot ce fac, de la începutul pân la sfâr itul anului – dac nuă ş ă -i o criz , e febr , dac nuă ă ă -i grea , e diaree! Câtţă crezi c o s rezist m a a? Parc tr im în iad!ă ă ă ş ă ă

Se întrerupse, plângând cu sughi uri, i se îndrept orbe te spre preot, s se sprijine, înţ ş ă ş ă timp ce so ul ei o privea de parc o vedea pentru prima datţ ă ă-

Domnul Kirk tu i u or, ceea ce se dovedi o gre eal . Invariabil se dovedea o gre eal ,ş ş ş ă ş ă chiar i în ora ele mici. Domnul Cowper trebui sş ş -o ia pe Maud de l ng el. Dar reverendulă ă î i reveni, f r sş ă ă ă- i piard aplombul, i spuse:ş ă ş

— Domnule Thorne, nu cunosc am nuntele tristei pieră deri...— Nu? izbucni Thome. Nu-i vina mea! Am informat televiziunea, am scris la ziare iş

reviste!— Dup cum voiam s spun... (Cu o voce rece. Suntem înc în prezen a mor ii, nuă ă ă ţ ţ -i

potrivit s ipi.) Am impresia c nuăţ ă -i bine s da i în judecat un organ guvernamental. ansaă ţ ă Ş de a ob ine compensa ii e nul ...ţ ţ ă

— S le ia dracu' de compensa ii! r cni Thorne. Eu vreau dreptate! S nuă ţ ă ă -mi spui că atunci când au aruncat gazul nu tiau c oamenii pescuiesc în ocean, fac baie în el,ş ă construiesc case pe malul lui! S nuă -mi spui c tic lo ii nu tiau ce fac — au avut doar grijă ă ş ş ă s nu fie de fa când vor începe necazurile! A a c o s le fac eu necazuri! O să ţă ş ă ă ă-i pun pe generalii ia împu i i s scoat la suprafa containerele cu mâinile goale!ă ţ ţ ă ă ţă

Se întoarse i fugi c tre ma in .ş ă ş ăDup o pauz lung , domnul Kirk spuse, nesigur:ă ă ă— Cred c o s plou ... Poate ar trebui s plec m...ă ă ă ă ă— Da, fu de acord domnul Cowper. Cine ar vrea s fie surprins de o avers ?ă ă

Pân acum: f r tată ă ă ă

Mai târziu, când r maser singuri, domnul Bamberley se r oi la Maud:ă ă ăţ— Ce vrei s fac cu b ie ii? S m ocup eu de ei, a a cum face Roland cu Hector,ă ă ţ ă ă ş

încât nu- i d seama cât de jalnic arat , când îl vede?ş ă ă

Ve ti releş

Ca multe blocuri cu apartamente scumpe, cl direa în care locuia familia Mason eraă protejat de u i glisante din o el, geamuri rezistente la gloan e i de un om înarmat cu pu c ,ă ş ţ ţ ş ş ă ce patrula la orice or din zi sau noapte. Doug McNeil prezent documentele de identificareă ă negrului suspicios care se afla în cabina izolat contra gazelor. Era sâmb t , ceea ce justificaă ăă faptul c nuă -l mai v zuse pe paznic pân atunci. Din cauza pre ului crescut al vie ii, mai alesă ă ţ ţ

al hranei, o mul ime de oameni c utau slujbe de felul sta doar pentru s rb tori sau pe timpţ ă ă ă ă de noapte.

— Face i o vizit acas sâmb ta? întreb paznicul, neîncrez tor.ţ ă ă ă ă ă— De ce nu? r spunse t ios Doug. E vorba de un copil bolnav!ă ă— Bine, f cu paznicul, cl tinând din capul mare, cu barb c runt .ă ă ă ă ăDeschise grilajul. Doug se afla la jum tatea drumului spre ascensor când b rbatul îlă ă

strig :ă— Ei, doctore! Se uit înapoi.ă— Doctore, ave i i pacien i de culoare?ţ ş ţ— Bineîn eles, de ce nu?ţ— Ei bine...Ie i jenat din cabin , de parc iş ă ă -ar fi fost fric s nu fie refuzat. Era mult mai b trână ă ă

decât ar ta la prima vedere. În form bun , dar peste aizeci de ani.ă ă ă ş— E vorba de so ia mea. Nimic clar, dac în elege i, doar ni te crize de sl biciune, a aţ ă ţ ţ ş ă ş

c , dac nu cost prea mult...ă ă ăÎncheie cu un ton plin de speran .ţăDoug încerc s nu ofteze. Putea s stabileasc diagnosticul f r s vad femeia: hrană ă ă ă ă ă ă ă ă

proast , ce dusese la subalimentare subclinic , ap proast , ce provocase crize minore,ă ă ă ă recurente, ale intestinelor, debilitate general i toate celeăş lalte... Dar spuse:

— Bine, m g se ti în cartea de telefon. Douglas McNeil.ă ă ş— Mul umesc, doctore! Mul umesc de un milion de ori!ţ ţ

R mase uimit de ceea ce g si când intr în apartamentul familiei Mason. Deniseă ă ă fusese atât de gr bit să ă ă-l vad , c descuiase deja toate broa tele, l sând u a doar cu lan ulă ă ş ă ş ţ de siguran . Nici nu apuc s bat la u , cţă ă ă ă şă ă-l i pofti în untru.ş ă

— Slav Domnului c ai venit! A trebuit să ă ă-i schimb patul lui Harold de dou ori, deă când te-am sunat!

O urm , resemnat. Era ceea ce b nuia. Dup trei minute, scrisese o re et , identică ă ă ţ ă ă altor – câte? – vreo nou zeci, eliberate în s pt mâna aceea. Sp lânduă ă ă ă - i mâinile, recitş ă sfaturile obi nuite privind regimul alimentar i o îndemn s nu se îngrijoreze din cauzaş ş ă ă crampelor stomacale minore.

În momentul acela ap ru Philip i întreb careă ş ă -i diagnosticul.— Nimic serios, r spunse Doug, ag âă ăţ nd prosopul în cârlig.— Nimic serios! Doug, au închis colile în tot ora ul, to i copiii din cartier sş ş ţ -au

molipsit, chiar i mul i dintre adul i...ş ţ ţ— Iar copiii mici, uneori, nu rezist , morm i Doug. tiu.ă ă ŞSe st pâni.ă— Îmi pare r u, zise el, trecânduă - i mâna peste figura obosit . E a asea vizit azi,ş ă ş ă

pentru aceea i boal . Sunt obosit.ş ă— Sigur, spuse Philip, cu un ton de scuz . Numai c atunci când e vorba de propriulă ă

t u copil...ă— Ai t i nu mai sunt mici, sublinie Doug. Se vor face bine, în câteva zile.ă— Da, dar... Oh, m port proste te! Po i s pierzi pu in timp pentru o b utur ? Există ş ţ ă ţ ă ă ă

câteva persoane care ar vrea s te vad .ă ă— Cred c am nevoie, spuse Doug, obosit, iă ş -l urm .ă

În sufragerie, o tân r dolofan , dr gu , de culoare, cu pielea destul de alb , st teaă ă ă ă ţă ă ă stânjenit pe marginea scaunului. Lâng ea un b rbat, ceva mai întunecat la culoare, cu oă ă ă în epeţ neal caracteristic , pe care Doug o atribui imediat unui corset. Figura îi era vagă ă cunoscut , iar când Philip f cu prezent rile, î i aminti unde o v zuse.ă ă ă ş ă

— Domnul Goddard! Sunt foarte încântat s te cunosc, foarte încântat!ăApoi, c tre Denise, careă -i întinse obi nuita votc cu ghea :ş ă ţă— Mul umesc.ţ— Copii se simt bine, doamn Mason? întreb tân ra.ă ă ă— Doug spune c se vor vindeca în câteva zile.ă— Ce-i epidemia asta? întreb Pete. Am suferit i eu un pic, s pt mâna trecut . Ceeaă ş ă ă ă

ce mi-a creat probleme, rinji el. ti i, nu pot merge prea repede.Ş ţDoug zâmbi, dar for at. Se pr v li întrţ ă ă -un fotoliu i spuse:ş— De fapt, e vorba de o variant anormal dă ă e E. coli. O bacterie ce tr ie te, în modă ş

normal, în intestin. Dar tipurile difer de la un loc la altul, unele au fost modificate deă excesul de antibiotice, de aceea produc diaree. Ceva asem n tor ă ă bolii turi tilor ş sau, cum îi spunem în Anglia, „pântece de Delhi". Cu timpul, te adaptezi la noul tip. Mai devreme sau mai târziu.

— Dar copiii mici..., insist Jeannie, ezitând.ă— Da, ei sunt vulnerabili. Se deshidrateaz , iar hrana trece prin sistemul digestiv preaă

repede... Î i imaginezi ce se întâmpl .ţ ă— Cineva mi-a spus c bacteria a fost r spândit în mod deliberat, se aventuraă ă ă

Jeannie.— Z u? morm i Doug i sorbi din b utur . Nu trebuie s inventezi agen i inamici caă ă ş ă ă ă ţ

s explici boala. Nuă -s expert în s n tate public , dar îmi imaginez că ă ă ă-i un simplu proces de cerc vicios. tii c ne afl m la limita resurselor de ap ?Ş ă ă ă

— Nu-i nevoie să-mi spui, oft Denise. Am primit chiar acum o noti s nu bem ap .ă ţă ă ă De fapt, b nuiesc c a a să ă ş -au pricopsit copiii cu bacteria. Sunt atât de încânta i cţ ă-s în stare s se duc la robinet i s umple un pahar cu ap ... Îmi pare r u c teă ă ş ă ă ă ă -am întrerupt, continu ...ă

— Imaginează- i c opt sau zece milioane de oameni...ţ ă— Opt sau zece milioane? izbucni Philip.— A a se spune i nu sş ş -a atins înc punctul culminant. Deci, cu atât de mult lumeă ă

care trage apa la toalet de zece, cincisprezece, dou zeci de ori pe zi, folosim mult maiă ă mult ap ca de obicei i cel pu in jum tate din ar e alimentat cu ap care a fost dejaă ă ş ţ ă ţ ă ă ă folosit . Deci, asta e. Un cerc vicios. Va dura, probabil, toat varaă ă .

— Dumnezeule atotputernic! exclam Philip.ă— De ce te îngrijorezi? spuse cu am r ciune Doug. Tu i cu Alan a i c p tat licen aă ă ş ţ ă ă ţ

pentru purificatoarele de ap , nu?ăPhilip se încrunt .ă— Asta-i cea mai proast glum pe care am auzită ă -o! Totu i, cred c ai dreptate – dacş ă ă

ne uit m la partea bun a lucrurilor. iă ă Ş -i pl cut s existe i o parte bun a lucrurilor...ă ă ş ă Apropo, Pete!

— Da?— Nu iţ -a spus Alan c o s te recomand lui Doug?ă ă— E ti un prieten deş -al Iui Alan? se interes Doug.ă— Sigur, d du din cap Pete. O s lucrez pentru el.ă ă— E un om grozav! exclam Jeannie. Neă -a g sit un apartaă ment. Am fost ast zi să ă-l

vedem i e nemaipomenit!ş— Nu-i ca atunci când ai o cas , spuse Pete. Dar...ăÎncerc s dea din umeri, cu tot corsetul lui. Jeannie se încrunt la el. Dup o clip ,ă ă ă ă ă

zise:— A vrea s v întreb un lucru, doamn Mason...ş ă ă ă— Denise, te rog!— Da, Denise... Ai necazuri cu obolanii?ş— Nu, de ce?— E r u în Towerhill... Mă -au mu cat. Iar ziua trecut ...ş ă— Ce s-a întâmplat? o gr bi Philip.ă— Au omorât un copil, se încrunt Pete. Lă -au ros pân a murit.ă

Se a ternu t cerea. În cele din urm Doug î i goli paharul i se ridic :ş ă ă ş ş ă— Nu tiu de vreo n val a obolanilor în Denver. Dar ve i avea necazuri cu puricii iş ă ă ş ţ ş

p duchii. Aproape jum tate din casele pe care le vizitez au. Sunt rezisten i, bineîn eles.ă ă ţ ţ— Chiar i la insecticide... puternice? întreb Philip, foloş ă sind eufemismul pentru

„interzise".— În special la acelea, zâmbi f r veselie Doug. Sunt supravie uitorii. Au rezistat laă ă ţ

ce-a fost mai r u din ce leă -am oferit i acum se întorc rânjind. Singurul lucru de care se temş e o lovitur în cap, cu o c r mid . i nuă ă ă ă Ş -s sigur c asta are efect... Mul umesc pentruă ţ

b utur . S pornesc iar la drum...ă ă ăÎl amuz s observe, când se îndrepta spre ie ire, c to i ceilal i încercau s nu seă ă ş ă ţ ţ ă

scarpine.Dar nu g si de loc amuzant faptul că ă-l apuc o mânc rime psihosomatic , în timp ceă ă ă

cobora cu ascensorul...

Efecte secundare

...oficial atribuite efectelor epuizante ale enteritei din rândul trupelor abia venite din ar . Aceasta înseamn singura mare cucerire teritorial a tupamaro ilor, de la începutulţ ă ă ă ş

revoltei. Nu s-a ob inut nici un comentariu din partea pre edintelui referitor la aceastţ ş ă b t lie, din cauza indisă ă pozi iei sale. Epidemia continu s se întind în toate statele,ţ ă ă ă exceptând Alaska i Hawaii, iar multe corpora ii lucreaz cu personal diminuat. Serviciileş ţ ă publice au fost lovite foarte puternic, mai ales salubritatea. Circula ia autobuzelor i aţ ş metrourilor a fost redus în New York, pe anumite rute, la o curs pe or , iar eful poli ieiă ă ă ş ţ din New Orleans prevede un val de criminalitate f r precedent, din cauza îmboln virii aă ă ă peste jum tate din personalul s u. Demonstra iile trainite din diminea a aceasta...ă ă ţ ţ

Întunecare

— Cartofii tia arat cam f r vlag , ca i mine, încerc s glumeasc Peg, în timp ceăş ă ă ă ă ş ă ă ă l sa jos co ul cu compost, pe care urma să ş ă-l r spândeasc printre plantele bolnave.ă ă

Prima ei zi de lucru, dup criza de enterit . Se sim ea sl bit i un pic ame it , dar nuă ă ţ ă ăş ţ ă mai putea sta degeaba.

— Cred c au nevoie de soare, r spunse absent Zena.ă ă ăSuflecându- i mânecile, se încrunt spre norii înal i, cenu ii, care acopereau întregulş ă ţ ş

cer.Peg auzi cuvintele i tr i un moment subit de iluminare, un fel de proiec ie astralş ă ţ ă

rapid . Avu impresia, pentru o clip , c se vedea pe ea îns i, nu numai în spa iu, dar i înă ă ă ăş ţ ş timp. Dar momentul trecuse, iar acum se uita la mun ii familiari, care înconjurau tab ra, laţ ă acoperi urile ciudat de neregulate ale cl dirilor în form de creste, cupole, cuburi sauş ă ă piramide. Unul dintre arhitec ii comunit ii studiase în Anglia, cu Albam.ţ ăţ

— Peg drag , te sim i bine? întreb Zena.ă ţ ă— Sigur, încerc să -o conving Peg.ăSe cl tinase un pic, f r să ă ă ă- i dea seama.ş— Nu te suprasolicita, auzi? Odihne teş -te cât ai nevoie!— Sigur, morm i Peg iă ş - i apuc s p liga, începând s fac a a cum fusese înv at :ş ă ă ă ă ă ş ăţ ă

s sape o gropi lâng fiecare plant bolnav , s arunce în ea o uncie de compost, să ţă ă ă ă ă -o acopere cu p mânt.ă

Mai târziu, urma s toarne îngr mintele.ă ăşăÎnainte s termine prima groap , auzi o exclama ie puteră ă ţ nic a Zenei i privi în jur.ă ş

Descoperi – cu un tremur de scârb – c aceasta dezgropase ceva sub ire, erpuitor.ă ă ţ ş— Hei, privi i aici!ţPeg se supuse, f r chef, i nu g si ceva mai bun s spun decât:ă ă ş ă ă ă— Are o culoare ciudat pentru o rim . Nuă ă -s de obicei roz?Chestia era albicioas , oarecum alb struie, de parc să ă ă -ar fi îndopat cu sânge otr vit.ă— Da, opti Zena. M întreb dac nş ă ă -a fost afectat de vreun fel de otrav , ca iă ă ş

cartofii, sau dac ...ăManevr , cu o mân , s p liga, în a a fel încât s scoat la iveal r d cinile planteiă ă ă ă ş ă ă ă ă ă

învecinate.— Da, iat careă -i r spunsul, zise ea, am rit .ă ă ăTuberculii, care ar fi trebuit s ajung , în momentul acela, la dimensiuni serioase,ă ă

aveau doar un inci sau doi în diametru. i erau plini de g uri. Iar fiecare gaurŞ ă ă avea în jur pete de putregai albastru...

— Dac asta neă -a distrus întregul câmp...Zena se întoarse încet, privind suprafa a pe care o îns mân aser cu cartofi.ţ ă ţ ă

— S fim convin i că ş ă-i a a... Ceva din ploaie sau din sol... A aş ş -i de obicei...Da. A aş -i de obicei.Atunci, privind la chestia erpuitoare, Peg fu cuprins de o b nuial groaznic .ş ă ă ă ă— Zena! Oh, nu! Aveau o culoare diferit !ă— Ce?— Râmele din bidonul adus de Felice. Am crezut o clip ... Dar neă -am uitat la ele în

magazin, erau roz...— i provin de la Plant Fertility, spuse Zena. Am mai cump rat de la ei. AlbineleŞ ă

noastre. (În tab r existau o duzin de stupi). Mda... Nu cred c avem destul suc de ustuă ă ă ă roi s trat m o zon de dimensiunile astea...Tot ce putem face e s anun m Departamentul deă ă ă ă ţă Stat al Agriculturii i s descoperim dac putem planta ceva între r d cini care s atragş ă ă ă ă ă ă d un torii. Hai în untru. Nu mai avem ce face aici.ă ă ă

— Zena! spuse brusc Peg.— Da?— Cred c o s plec.ă ăCum să-i explice c asta se potrivea cu vedenia avut cu un moment înainte? Seă ă

v zuse în rolul unui pasager pe cursulă timpului. Fusese mul umit , s pt mâni întregi, s steaţ ă ă ă ă izolat în tab r , pentru c acolo via a era atât de neap s toare, de armonioas . Dar, înă ă ă ă ţ ă ă ă timpul acesta, afar se întâmplau lucruri rele. Ca lucrul r u careă ă -o adusese aici. Crime iş distrugeri. Otrav în ploaie, careă - i distruge recolta.ţ

— M a teptam, r spunse Zena. Nuă ş ă -i felul t u de via . Ai nevoie de competi ie, iară ţă ţ noi nu avem a a ceva aici.ş

— Nu, nu chiar, se chinui Peg s g seasc vorbele potriă ă ă vite, rezemându-se de s p lig . Mai degrab vreau s las un semn. Mai degrab doresc s fac ă ă ă ă ă ă ă un lucru pentru a schimba mersul lumii, în loc s m preg tesc s supravie uiesc când lumea va ajunge r u deă ă ă ă ţ ă tot.

— Presupun c de aceea teă -ai f cut reporter...ă— Cred c da.ăPeg se sim ea mai relaxat , mai capabil sţ ă ă ă- i dezv luie sentimentele prin expresii sauş ă

prin mi c ri ale trupului. Tab ra preg tea vin din via proprie, dup re etele tradi ionaleş ă ă ă ă ţ ţ europene, iş -l vindea nu numai turi tilor, în timpul verii, ci i prin post . Noaptea trecutş ş ă ă avusese loc o petrecere, pentru a gusta un soi ce avusese un succes deosebit. Durase ore în ir i se sim ise minunat – pân fusese doborât de enterit . i nu existase nici un b rbat sş ş ţ ă ă ă Ş ă -o

plictiseasc , cerânduă -i s vin cu el, cu excep ia b iatului acela z p cit, Hugh, pe care nuă ă ţ ă ă ă -l puteai considera înc b rbat, i poate din cauza aceea se întrebase de ce nă ă ş -ar încerca iar, de ce nu s-ar bucura de asta. În ocaziile anterioare fusese încuiat , ca un seif de banc .ă ă

În momentul acela, se întoarse tân rul Rick iă ş -i ar tar viermele ce erpuia, iar el seă ă ş îns rcina să ă-l compare cu toate pozele de d un tori pe care le putea descoperi în bibliotec .ă ă ă Împins deă -un impuls, îi spuse:

— Rick, m gândesc s plec.ă ă— S te întorci s lucrezi la ziar? întreb el absent, examinând atent viermele.ă ă ă— Nu tiu. Poate.ş— Aha. S te întorci s ne vezi cât mai des, da?ă ăÎnf ur cu grij creatura în batist i plec . Înainte s dispar , o strig :ăş ă ă ăş ă ă ă ă— Vezi dac po i s descoperi cum a fost otr vit tata!ă ţ ă ăParc ar fi aruncat ap rece peste ea. R mase înlemnit un timp, pân fu în stare să ă ă ă ă ă

spun :ă— Eu nu i-am spus c Decimus a fost otr vit, Zena!ă ă— Bineîn eles.ţ— Dar sunt convins c a fost.ă ă— i eu, zise Zena. To i credem asta.Ş ţApoi, în mintea lui Peg ap ru ideea c lipsa de soare i ploaia nu hr nesc plantele, ci leă ă ş ă

ucid. Brusc, l s sapa s cad i începu s plâng , cu fa a ascuns în palme. O parte a ei seă ă ă ăş ă ă ţ ă desprinse, uluit , gândind: Peg Mankiewicz plânge? Nuă -i adev rat!ă

Era îns o purificare, o cur ire.ă ăţ— Nu mai pot s suport! spuse ea dup un timp, sim ind bra ele Zenei în jurulă ă ţ ţ

umerilor.Î i terse lacrimile i se uit la cartofii ce mureau: un soi selectat pe ideea c fiecareş ş ş ă ă

plant va fi ajutat cu îngr minte artificiale, insecticide, stropit cu plastic pe frunzeă ă ăşă ă pentru a reduce pierderile de ap , f r să ă ă ă-i pese cuiva ce gust aveau tuberculii, cât timp ar tau bine i cânt reau mult. Întoarse la resursele naturii, se pr p diser , pentru c resurseleă ş ă ă ă ă ă fuseser furate.ă

— Ce viitor avem, Zena? Câteva mii dintre noi tr ind în pe teri cu aer condi ionat,ă ş ţ hr ninduă -ne cu produse ale unor fabrici hidroponice, ca a lui Bamberley? îÎ timp ce restul descenden ilor no tri se vor chinui pe suprafa a otr vit , cu copii bolnavi i infirmi, mai r uţ ş ţ ă ă ş ă decât bo imanii, dup atâtea secole de civiliza ie demn de mândrie?ş ă ţ ă

O sim i pe Zena tres rind. Cea mai mic dintre fetele adoptate de ea suferea de alergiiţ ă ă i jum tate din timp se chinuia tu ind, gâfâind, sufocânduş ă ş -se.

— Trebuie s facem ceva s ne asculte! Nuă ă -i acesta mesajul transmis de c r ile luiă ţ Austin? Nu po i blama oamenii c nţ ă -au auzit avertismentul. Trebuie să-i blam m pe cei careă l-au auzit i lş -au ignorat. Am un singur talent, acela de a în ira cuvinte, unul dup altul.ş ă Austin a disp rut, Decimus a murit, cineva trebuie s strige!ă ă

Pe punctul de a pleca, morm i:ă— Transmite-le copiilor dragostea mea!

i ad ug , spre propriaŞ ă ă -i surpriz , în oapt :ă ş ă— i ine minte c i pe tine te iubesc!Ş ţ ăş

Din pântecul pamântului

Produce i acas celebrele ţ ă APE MINERALE ALE LUMII!Râde i de afi ele cu „nu be i"! V furniz m s ruri din principalele sta iuni balneare,ţ ş ţ ă ă ă ţ

sub form de pachete – ă VICHY! PERRIER! FONTANELLA! APOLLINARIS! MALVERN! TOTUL PENTRU 9, 95 dolari uncia!

Bidoane de ap PUR : 1,50 dolariiă ĂAP GAZOAS Ă Ă i alte ş AMESTECURI celebre, ÎN STOC!P stra i s n tatea familiei! ă ţ ă ă NU RISCA I BÂND AP !Ţ Ă

Zile de câine

Doamne! Mu te!şAustin Train înlemni, ascultând bâzâitul aripilor în jurul gr mezii de gunoi. Nu seă

f cuse cur enie de cinci s pt mâni. Epidemia f cuse ca echipa de gunoieri s lucreze cuă ăţ ă ă ă ă jum tate din for e, i se primise ordin de sus ca zonele prospere s fie cur ate înaintea celoră ţ ş ă ăţ s race.ă

— Ce naiba, tia arunc gunoiul pe fereastr ! exclamase cineva.ăş ă ăLucrurile ar tau de parc avea dreptate. Fiecare cutie de gunoi vizibil deă ă ă -a lungul

aleii înguste, care se strecura în spatele a dou cl diri înalte de patru, cinci etaje, era plin ,ă ă ă iar al turi de fiecare se aflau l zi uria e. Peste toate gr mezile acelea trona un strat de gunoiă ă ş ă care, probabil, fusese aruncat pe ferestre. Totul putea.

Dar ap ruser mu te. Incredibil. Vara trecut nu v zuse nici una în LA, dup câte î iă ă ş ă ă ă ş amintea.

Îl durea spatele, picioarele i se inflamaser , starea scalpului f cuse să ă ă-i cadă majoritatea p rului, capul îl mânca groaznic, dar deodat se sim i vesel i fluier , în timp ceă ă ţ ş ă vârî vârful macaralei sub prima lad , să -o care spre camionul care a tepta pe stradaş principal .ă

— Hei, domnule!Un strig t de sus. Un b iat aplecat pe o fereastr de la etajul trei. Sem na a mexican. Îiă ă ă ă

f cea semn cu mâna.ă— A teapt un minut! Nu pleca!ş ăCopilul disp ru. Ce voia? D du din umeri i continu s încerce s ridice lada. Dificil,ă ă ş ă ă ă

cu atât de mult mizerie în drum. Pân la urm , trebui să ă ă ă- i foloseasc cizmele, pentru aş ă elibera baza l zii.ă

U a spre alee se deschise i ap ru b iatul, întrş ş ă ă -un tricou rupt, cu pantaloni ro ii, cu unş bandaj murdar la mâna dreapt . Ochii inflama i, de parc ar fi plâns mult.ă ţ ă

— Domnule, vrei să-mi iei câinele? A... a murit.Of!Austin oft iăş - i terse mâinile de pantaloni.ş ş— E sus? E prea greu să-l cari cu mâna r nit ?ă ă— Nu, e dup col , pe alee. Nu mi să ţ -a permis să-l in în apartament, zise b iatul,ţ ă

smiorc induă -se. A fi vrut sş ă-l iau i sş ă-l... Înmormântez cum se cuvine. Dar mama s-a opus.— Mama ta are dreptate, o aprob Austin.ăAici, în centrul înghesuit al ora ului, nu îngropi cadavre, de i un câine sau o pisicş ş ă

putrezind în p mânt nă -ar fi f cut nici pe jum tate r u cât tot gunoiul sta neridicat.ă ă ă ă— Bine, hai să-l vedem.Urm copilul dup col . Acolo se afla un fel de cu c încropit din buc i de lemn iă ă ţ ş ă ă ăţ ş

plastic. Botul câinelui se ivea pe u . Austin se ghemui s priveasc i fluier .şă ă ăş ă— A fost un câine frumos!Copilul oft .ă— Da. Îi spuneam Rey. Mama zice c asta înseamn rege, în spaniol . Pe jum tateă ă ă ă

ciob nesc german, pe jum tate chow... Numai c să ă ă -a înc ierat cu al ii... Iar unde a fostă ţ mu cat, a ap rut un fel de putregai, ar t el.ş ă ăă

Austin v zu, la gâtul câinelui, o ran infectat . Trebuie să ă ă ă-l fi durut groaznic...— Am f cut tot ceă -am putut. F r folos. Îl durea atât de tare, c mă ă ă -a mu cat, ad ugş ă ă

el, ar tând mina bandajat . Noaptea trecut a urlat i a urlat, deă ă ă ş -l auzeai chiar cu fereastra închis . Pân la urm mama a trebuit s ia pilule de dormit i a zis să ă ă ă ş ă-i dau i lui una. Maiş bine n-o ascultam! Dar vecinii se enervaser din cauza g lă ăăgiei...

Austin d du din cap, apreciind greutatea animalului. Vreo aptezeci de livre, poateă ş optzeci... Greu. Cum putea hr ni o familie s rac o gur suplimentar ? S încerce să ă ă ă ă ă ă-l tragă afar ... Se aplec să ă ă-l apuce, iar mâna atinse ceva care z ng ni sub acoperi ul cu tii.ă ă ş ş

Oh, nu!Î i dezlipi lucrul de pe deget iş ş -l trase afar . O fâ ie de omorât mu te. Cu numeă ş ş

spaniol. F r tar de fabrica ie, bineîn eles.ă ă ă ţ ţ— De unde ai asta?— Mama a cump rat o cutie. Mu tele au devenit foarte rele, de când nă ş -au mai venit

gunoierii. i se str ngeau peste rana lui Rey, a a c am pus asta...Ş ă ş ă— Mama ta a pus din astea în apartament?— Sigur. În buc t rie, în dormitor, peste tot. Au efect.ăă— Du-te i spuneş -i s le scoat . Sunt periculoase.ă ăB iatul î i mu c buzele.ă ş ş ă— Bine. O să-i spun c a a ai zis. Când o s se scoale.ă ş ă— Ce?— Nu s-a trezit înc . Am auzită -o sfor ind când am coborât. Nuă -i place s-o deranjez.Austin strânse pumnii.— Ce fel de somnifere ia? Barbiturice?— Nu tiu, r spunse b iatul, cu team i îngrijorare în priviş ă ă ăş re. Pilule...Ce prostie s întrebe! tia oricum despre ce era vorba.ă Ş— Du-m repede la apartamentul t u!ă ă— Smith! r cni eful echipei, n v lind pe alee. Ce naiba faci aici? Unde te duci?ă ş ă ăAustin îi flutur fâ ia pentru mu te sub nas.ă ş ş— E o femeie bolnava sus! Aluat barbiturice într-o camer cu ferestrele închise i cuă ş

chestii din astea atârnate de tavan! tii ce pun în împu iciunile astea? Diclorvos! UnŞ ţ antagonist al colinesterazei! Amestecat cu barbiturice...

— Ce-i cu vorb ria asta f r sens? morm i efulă ă ă ă ş .— Asta a omorât câinele! Hai, iute!I-au salvat via a. Dar, bineîn eles, reporterii au vrut s discute cu gunoierul nea teptatţ ţ ă ş

de bine preg tit, a a c a trebuit s plece înainte ca ei s apuce să ş ă ă ă ă-l vad .ă

Un plan de a face harta planetei

Pân la urm hot râr s fac doar repara ii superficiale la fa ada cl dirii trustuluiă ă ă ă ă ă ţ ţ ă Bamberley. Ferestrele sparte fuseser astupate — nu puteai l sa aerul de pe strad s intreă ă ă ă în untru — dar magazinul de la parter fusese închis. Lips de mân de lucru, concluzionă ă ă ă Tom Grey.

— Arat de parc a lovită ă -o cutremurul! zise, vesel, oferul taxiului.ş— Nu chiar, îl contrazise Grey. Un cutremur produce pagube de un tip caracteristic,

u or de distins de cele produse de o bomb .ş ăÎntârziase destul la întâlnirea cu Moses Greenbriar, a a c nuş ă - i expuse mai departeş

punctul de vedere.Strada ar ta deprimant. Gunoiul se strânsese la curbe i lâng pere ii cl dirilor. Aerulă ş ă ţ ă

era incredibil de lipicios, din cauza sistemelor pentru condi ionarea aerului, f r îndoial , iarţ ă ă ă oamenii din sta iile de autobuz tu eau iţ ş ş - i tergeau ochii, din cauza fumului. Pe drumul deş ş la aeroport v zuse o înc ierare, întră ă -o sta ie, între doi b rba i în salopete care, uluitor, seţ ă ţ loveau cu umbrele!

oferul taxiului îi oferise, de bun voie, informa ia c ruta aceea de autobuze fuseseŞ ă ţ ă afectat puternic de epidemia de enterit , iar oamenii trebuiau s a tepte în strad mai multă ă ă ş ă de-o or , ceea ce avea efecte negative asupra nervilor. Întrebase de umbrele, iar individulă chicotise.

— Ploaia din New York! spusese el, cu un fel de mândrie pervers . Am i eu umbrel ,ă ş ă nu po i ie i f r ea. O s p r sesc slujba luna viitoare. Mţ ş ă ă ă ă ă -am s turat de traini i. Ai v zută ţ ă craniul i oasele încruci ate vopsite pe ma in ?ş ş ş ă

Grey nu le observase. Probabil c erau în partea opus celei prină ă care urcase.— M-am s turat. O să ă-mi vâr economiile într-o firm de cur torie uscat . Dup cinciă ăţă ă ă

minute în ploaie, cu umbrel sau f r umbrel , dac nu te duci imediat la cur torie, treă ă ă ă ă ăţă buie să- i cumperi un costum nou.ţ

Multe stopuri fuseser sparte i nereparate. Solda i din Garda Na ional , cu m ti deă ş ţ ţ ă ăş gaze i c ti, dar înarma i numai cu pistoale, controlau traficul. Aflase, la rubrica de tiri cş ăş ţ ş ă primarul rezervase to i poli i tii ap i de munc pentru sarcini esen iale, precum patrule deţ ţ ş ţ ă ţ noapte pentru lupta împotriva criminalit ii.ăţ

La aeroport existau afi e imense ale Departamentului de Stat pentru S n tate, careş ă ă -i avertizau pe noii veni i, str ini de ora , s cumpere un soi de tablete profilactice pentruţ ă ş ă stomac i s nu bea, în nici un caz, ap nepurificat .ş ă ă ă

— N-am c rat niciodat în via a mea atâ ia oameni be i, spuse oferul. De parcă ă ţ ţ ţ ş ă oamenii ar interpreta avertismentul sta drept recomandare s se umple cu alcool!ă ă

— Eu nu beau, zise Tom Grey.Era un pic nervos, pentru c întârziase cu înmagazinarea datelor necesare programuluiă

de simulare a lumii. Da la reculul financiar al lui Angel City, la început din cauza avalan eiş din Towerhill, apoi din cauza epidemiei de enterit – avuă seser un succes enorm în aă convinge clien ii tineri s fac asigur ri pe via pentru copii, la na tere, iar în ultimul timpţ ă ă ă ţă ş peste zece mii ceruser daune – încercaser s foloseasc orice mijloc pentru aă ă ă ă - i îmbun t iş ă ăţ situa ia, inclusiv prin închirierea calculatoarelor, la pre redus, unor utilizatori care lucrauţ ţ noaptea sau în week-end. Grey avea nevoie de alt sponsor.

Dup ce examinase toate companiile importante, decisese c trustul Bamberleyă ă îndepline te toate cerin ele. Avea capiş ţ tal suficient, capacitate de calcul îndestul toare –ă fiind, în principal, o firm de investi ii, folosea calculatoarele doară ţ pentru analiza pie ii. iţ Ş avea nevoie disperat de cineva care să ă-i îmbun t easc imaginea public . Ancheta ONUăăţ ă ă despre dezastrul din Noshri nu putuse demonstra cum fusese introdus drogul în Nutripon, dar lipsa unor concluzii ferme permisese ca suspiciunile s continue.ă

Preg tise o prezentare detaliat a proiectului s u, cu anexe descriind exemple deă ă ă aplica ii ale programului exisţ tent. Se p rea că ă-i interesase, din moment ce fusese invitat la New York, pentru discu ii.ţ

i, la cinci minute dup ce intrase în biroul lui Greenbriar, tia – ca s folosim oŞ ă ş ă metafor potrivit în domeă ă niul lui Bamberley – c descoperise petrolul din prima înceră care.

Bineîn eles, cu New Yorţ -k-ul într-un asemenea hal, te a teptai ca oamenii s apreciezeş ă avantajele poten iale.ţ

S dai foc podurilor înainte s le treciă ă

Pre edintele comitetului: ş Scuze pentru amânarea repetat a acestei întâlniri,ă doamnelor i domnilor, dar ti i c acest lucru sş ş ţ ă -a datorat faptului c soarta nă -a vrut ca diferitele noastre necazuri s aib loc în acela i timp. Pentru cei ce nu m cunosc, suntă ă ş ă Edward Penwarren, reprezentantul special al pre edintelui în aceast problem . Cred cş ă ă ă toat lumea îl tie pe domnul Bamberley, dar in s viă ş ţ ă -l prezint pe c pitanul Advowson –ă pardon, maiorul Advowson – delegat special al echipei de observatori ONU care a fost în Noshri. Felicit ri pentru avansare, domnule maior, cred că ă-i recenta. Da, domnule senator?

Senatorul Howell (republican, Colorado): Vreau s fie înregistrat faptul c protesteză ă vehement împotriva prezen ei acestui str in. Am afirmat, atât în public cât i în particular,ţ ă ş c aceastaă -i o afacere intern i ONU nu are de ce s se amestece...ăş ă

Advowson: Domnule senator, am încercat al naibii de mult, luna trecut , s plec dină ă ara asta. Pute, literalmente. Nţ -am fost niciodat atât de bolnav în via a mea. Nu mă ţ -a durut

nicicând atât de mult gâtul i nş -am avut atâta diaree. i pân aici nŞ ă -am fost niciodat atacată cu bombe!

Pre edintele comitetului: ş Domnilor, v rog!ăHowell: Nu-i aceast interven ie o dovad c omul sta e plin de prejudec i?ă ţ ă ă ă ăţAdvowson: Pe naiba prejudec i! Lucruri bazate pe expeăţ rien a primei i, sper, singureiţ ş

vizite...Pre edintele comitetului: ş Lini te! Domnule maior, trebuie s v reamintesc faptul cş ă ă ă

sunte i aici în calitate de invitat? Domnule senator, v atrag aten ia c pre edintele înţ ă ţ ă ş persoan a aprobat componen a acestui comitet, ca fiind cea mai potrivit cerin elor situa ieiă ţ ă ţ ţ de fa . Mul umesc! Motivul imeţă ţ diat al acestei reuniuni îl constituie un raport ce n-a fost f cut înc public, dar care va fi, probabil, distribuit delega ilor ONU în urm toarele zile,ă ă ţ ă pentru c o copie a ajuns, în mod nejustificat, pe mâini str ine. Nu intru în detalii, problemaă ă este subjudice. Un raport confiden ial al Corpului Medical al SUA, referitor la starea unorţ supravie uitori din... ... satul San Pablo. Îmi pare r u, domnule maior, a i spus ceva?ţ ăăă ă ţ

Advowson: Doar „aaaa!"Howell: Dac asta e p rerea dumitale referitoare la conă ă tribu ia constructiv la acesteţ ă

discu ii...ţAdvowson: Auzisem ni te zvonuri despre...şPre edintele comitetului: ş Lini te! Mul umesc. Deci, dup cum spuş ţ ă neam, acest raport

ajunge la concluzia c supraă vie uitorii din San Pablo prezint multe simptome identice cuţ ă acelea observate în Noshri. Trebuie s subliniez ceva. A trecut mult timp de când doctorul.ă Duval din Paris a analizat Nutriponul din Noshri. Credem c să -au întâmplat urm toarele:ă tupamaro ii au preg tit o substan asem n toare, cu efecte identice, i au administratş ă ţă ă ă ş -o, în mod deliberat, civililor neajutora i, pentru a discredita interven ia SUA în Honduras. A iţ ţ ţ spus ceva, domnule maior?

Advowson: Nimic. Continua i!ţPre edintele comitetului: ş În sprijinul acestei presupuneri, va atrag aten ia asupraţ

urm torului aspect: Dac spun că ă ă Nutriponul ar fi iar cauza necazurilor, simptomele ar fi trebuit s fie remarcate cu mult timp în urm , poate în ianuarie, când începuse c utareaă ă ă doctorului Williams i a lui Leonard Ross. Dar prima men iune despre deregl ri mintale,ş ţ ă conform investiga iilor Corpului Medical, au ap rut abia în martie i au fost... atât deţ ă ş neremarcabile în împrejur rile respective, când trebuiau interoga i to i cei suspec i a fiă ţ ţ ţ tupamaro i, încât... Ei bine, important este c doar o mic parte dintre persoanele re inuteş ă ă ţ pentru interogatoriu dovedeau anomalii mintale, iar pân la începutul lui aprilie nici unulă dintre simptomele recunoscute n-a fost suficient de serios pentru a fi f cute examin riă ă psihiatrice serioase, analize serologice i a a mai departe. Nu sunt expert în asemeneaş ş probleme, doar citez din raport. Da, domnule Bamberley?

Bamberley: San Pablo a fost primul loc în care ni s-a cerut s trimitem Nutripon.ă Globe Relief l-a solicitat înainte de Cr ciun i am reu it să ş ş ă-l livr m, datorit muncitoriloră ă no tri, care au f cut ore suplimentare. Nş ă -am auzit ca lucr torii de la Globe s fi remarcată ă efecte nepl cute...ă

Pre edintele comitetului: ş Nu în eleg. Agentul vostru local a fost domnul Ross. Iar el aţ murit. Da, domnule maior...

Advowson: Pot să-l întreb pe domnul Bamberley pentru câte persoane a fost f cută contractul? Câ i oameni urmau s fie hr ni i, pentru cât timp?ţ ă ă ţ

Bamberley: Cred c am aceste informa ii... Da. O sut de adul i i optzeci de copii,ă ţ ă ţ ş ini ial doar pentru dou zile, pentru a aduce un ajutor imediat.ţ ă

Advowson: Chiar dac au revenit câteva livre de fiecare, cantitatea nu pare s fi fostă ă mare...

Bamberley: V aten ionez c închideam fabrica, pentru vacan a de s rb tori. Amă ţ ă ţ ă ă folosit ceea ce r m sese de la contractele anterioare — dup cum a i spus, câteva sute deă ă ă ţ livre, sau a a ceva, pentru satul cel mai r u lovit din zon . Imediat dup Anul Nou, amş ă ă ă trimis cantit i mult mai mari, tone înăţ tregi, i nş -a existat nici o reclama ie în privin a aceluiţ ţ lot!

Advowson: Pot s întreb ceva, domnule pre edinte? Câ i dină ş ţ tre supravie uitoţ ri prezentau semne de deranjamente mintale?

Pre edintele comitetului: ş Doar cincisprezece, inclusiv copii.Advowson: Asta pentru c doar cincisprezece au fost re inu i ca simpatizan iă ţ ţ ţ

tupamaro i, sau pentru c restul au fost uci i?ş ă şHowell: Îi simpatizeaz pe tupamaro i! Drace, tot ce spune provine direct dină ş

propaganda lor mincinoas ! Domnule pre edinte, cer înl turarea lui din comitet!ă ş ăPre edintele comitetului: ş Domnule senator, v rog s nuă ă mi da i ordine! Considerţ

întrebarea bine venit , chiar dac nu aprob modul în care a fost formulat , pentru c la acestă ă ă ă fel de întreb ri va trebui s r spundem i la ONU. Domnule maior, raportul nu men ioneaz ,ă ă ă ş ţ ă dar v mul umesc c miă ţ ă -a i atras aten ia i voi încerca s aflu adev rul. Cred c domnulţ ţ ş ă ă ă Bamberley cunoa te puncş tul despre care vom discuta în continuare.

Bamberley: Da. Se pare c nu avem alt alternativ . În depozit exist o mare cantitateă ă ă ă de Nutripon, preg tit înainte de instalarea noului sistem de filtrare. Să -a sugerat ca acesta să fie distrus, cu publicitate maxim , iar distrugerea s se fac de fa cu martori deă ă ă ţă necomb tut – domnul maior aici prezent, dac dore te, i un savant cu reputa ie mondial ,ă ă ş ş ţ ă Lucas Quarrey, de exemplu...

Howell: Tic losul antiamerican! Trebuie s fii nebun!ă ăPre edintele comitetului: ş Domnule senator, nu în elege i problema. Noua instala ieţ ţ ţ

trebuie aprobat de cineva despre care s nu poat spune nimeni că ă ă ă-i un lacheu al imperia-li tilor – sau careş -i expresia folosit . Profesorul Quarrey e cunoscut pentru faptul c nuă ă - iş ascunde opiniile, dup cum corect a i remarcat. Opinia sa va da mai mult greutate deciziei.ă ţ ă S continu m...ă ă

Howell: N-am terminat! Jack, marfa depozitat valoreaz o gr mad de bani. Cât?ă ă ă ăBamberley: În jur de o jum tate de milion de dolari. Iar modific rile din fabric , tă ă ă ot

atât.Pre edintele comitetului: ş Bineîn eles, se vor acorda compensa ii...ţ ţHowell: Din al cui buzunar? Al contribuabilului, ca de obicei?Pre edintele comitetului: ş Domnule senator, cred c treă buie s ne gândim la acest lucruă

nu ca la un premiu sau ca la o poli de asigurare. V da i seama în ce situa ie disperat seţă ă ţ ţ ă g se te ara? Trebuie s punem uzina în func iune i s înl tur m orice prejudec i înă ş ţ ă ţ ş ă ă ă ăţ privin a Nutriponului, înainte de venirea toamnei, pentru c va trebui, cu siguran , sţ ă ţă ă distribuim substan a aici, acas . În ultimele s pt mâni, treizeci i cinci de milioane deţ ă ă ă ş oameni au fost bolnavi o s pt mân sau mai mult. Fabrici, ferme, tot felul de serviciiă ă ă publice au fost închise sau iş -au redus activitatea. Conform previziunilor, vom avea o a doua epidemie, pentru c nu vom reu i s steriliz m complet rezervele de ap . Toate anun urileă ş ă ă ă ţ „nu be i" din lume nu vor împiedica oamenii s se îmboln veasc a doua oar . ti i ce sţ ă ă ă ă Ş ţ -a întâmplat în Honduras?

Advowson: Probabil c nu. M îndoiesc c domnia sa cite te relat rile preseiă ă ă ş ă uruguayene, iar aici lucrurile nu-s f cute publice...ă

Pre edintele comitetului: ş Taci, maiorule! Îmi cer scuze... Într-un fel, ave i dreptate,ţ de i miş -e greu s recunosc. Publicitatea nă -ar fi fost bun pentru moral.ă

Howell: Despre ce naiba vorbi i?ţAdvowson: Presupun c despre Corpul Zece Antiă -insurgen i...ţPre edintele comitetului: ş A aş -i, fir-ar s fie! Domnule senator, nă -au avut de luptat

împotriva unei ac iuni de ariergard i nu sţ ăş -au predat din cauza sl biciunii lor, dup cum să ă -a anun at în pres . Nţ ă -a mai existat un asemenea caz din Primul R zboi Mondial. Au fugit!ă

Erau bolnavi. Aveau febr , mul i dintre solda i delirau. Presupun c astaă ţ ţ ă -i o scuz . Dară întregul echipament al Corpului Zece a fost capturat de tupamaro i. Ca urmare, Tegucigalpaş trebuie aprovizionat aerian i să ş -ar putea s fie nevoie s evacu m guvernul oricând.ă ă ă Bineîn eles, toate ghettourile din ora ele mari sunt pline de militan i negri, protupamaro i,ţ ş ţ ş a a c v pute i imagina ce se va întâmpla dac nu reu im s înl turam orice b nuial înş ă ă ţ ă ş ă ă ă ă privin a Nutriponului, înainte de a începe alte livr ri. Nu neţ ă -am mul umit s otr vim raniţ ă ă ţă hondurasieni nevinova i i negri africani, începem un genocid deschis i împotriva negrilorţ ş ş americani! Asta va fi propaganda i trebuie sş -o împiedicam cu orice pre !ţ

Mi care subteranş ă

Lem Walbridge î i construise averea pornind de la cei cinci sute de acri pe careş -i mo tenise de la tat l lui, iar acum avea peste trei mii, to i cultiva i: cartofi, fasole, sfecl ,ş ă ţ ţ ă ceva grâu i floareaş -soarelui – pentru ulei – i câteva delicatese pentru gurmanzi, precumş zucchini i scorzonera. Individul de la Departamentul de Stat pentru Agricultur îl cuno teaş ă ş bine.

— N-am v zut niciodat a a ceva! spuse Lem, pentru a zecea oar , s rind din jeep laă ă ş ă ă marginea unui câmp cu sfecl ce p rea bolnav .ă ă ă

Smulse una, la întâmplare, i iş -o ar t . Plin de viermi oriă ă ă bili, erpuitori.ş— Dumneata ai mai v zut?ăCel lalt d du din cap.ă ă— Da. Cu câteva zile în urm . De cealalt parte a dealurilor.ă ă— Ce dracu' sunt? Isuse, dac se r spândesc, sunt ruinat! O s scot pe pia doară ă ă ţă

jum tate din recolta obi nuit i, dac nu opresc viermii tia blestema i...ă ş ăş ă ăş ţArunc sfecla, morm ind furios.ă ă— Ai cump rat râme, anul sta? Lem clipi.ă ă— Sigur! Trebuie. Pentru recondi ionarea solului..ţ .— Ai pus i aici?ş— Probabil aizeci, aptezeci de sferturi de galon, ca de obicei. Aveau licen , erauş ş ţă

aprobate!— Le-ai luat de la Plant Fertility, din San Clemente?— Bineîn eles. Întotdeauna am cump rat de acolo! Se ocup de treaba asta de maiţ ă ă

mult vreme decât oricine. Cea mai bun calitate. i la albine!ă ă Ş— Da... Marfa lor se distribuie în toat ara. Pân în Noua Anglie.ăţ ă— Ce importan are?ţă— Dup cum merg lucrurile, se pare c exist o leg tur foarte important .ă ă ă ă ă ă

Lâng marea moartă ă

Vântul era r u, în ziua aceea. Masca de gaze a lui Hugh se uzase, se rosese i îiă ş lipsiser cei aptezeci de cen i s cumpere alta, de la distribuitorul automat de pe margineaă ş ţ ă oselei. Oricum calitatea era proast , nu rezista nici m car ora garantat ... Proast ...ş ă ă ă ă

Absent, se sc rpin între picioare. Se obi nuise cu p duchii. Se p rea c nu aveai cumă ă ş ă ă ă s scapi de ei. Pentru orice r u sub soare exist un remediu sau nu exist nici unul. Dacă ă ă ă ă exist , încearc să ă ă-l g se ti. Dac nu, nu te mai sinchisi.ă ş ă

Probabil c existau al naibii de multe rele în lumea de azi, pentru care nu existauă remedii. Oricum, care soare? Nu mai v zuse soarele de s ptamâni...ă ă

Totu i era cald. Stând pe zidul dinspre Pacific, se întreba dac plaja fusese tot a a cândş ă ş era el copil. Poate fusese plin de fete dr gu e... Tineri puternici, ar tânduă ă ţ ă - i mu chii, s leş ş ă impresioneze... Acum...

Apa ar ta ca petrolul. Deă -un cenu iu închis, abia se mi ca sub b taia brizei. Deş ş ă -a lungul marginii de nisip, o linie grosolan de demarca ie, din gunoaie, în principal plastic.ă ţ Pancarte mari, ro ii: ACEAST PLAJ NUş Ă Ă -I S N TOAS PENTRU ÎNOT.Ă Ă Ă

Multe fuseser puse anul trecut. Anul sta, nu era nevoie de pancarte. Un pas pe plajă ă ă

i auuu!şOricum, era grozav s fii în aer liber. Fusese r u când ajunsese în California. Diareea.ă ă

Toat lumea o avea. În Berkeley, pe Telegraph, v zuse oameni z când i v itânduă ă ă ş ă -se, cu ezutul pantalonilor p tat cu "cafeniu, i nimeni nu se oprea sş ă ş ă-i ajute. Existase o clinică

gratuit , care trata i boli venerice, dar guvernatorul spusese c încurajeaz promiscuiă ş ă ă tatea, a a c o închisese.ş ă

Cel pu in nu mori de diaree, mai ales dac ai mai mult de ase luni. Carl g sise oţ ă ş ă slujb cu jum tate de norm , îndat dup ce sosiser , pentru câteva s ptamâni. Fabricarea deă ă ă ă ă ă ă sicrie ieftine pentru copii. Banii le prinseser bine.ă

Uneori îns , diareea te f cea s te sim i ca i cum ai muri.ă ă ă ţ şUnde dracu' disp ruse Carl? Aerul era fierbinte, aspru. Se duse la un stand deă

r coritoare, s bea o Cola. S piard timă ă ă ă pul. Tic losul! Probabil ag ase pe cineva...ă ăţ

Locuiau la o fat , una Kitty, care împr tiase vreo ase saltele pe podea i nuă ăş ş ş -i p saă cine dormea pe ele, câ i, de ce sex. Ea i Carl fuseser noroco i, sc paser de boal i, cuţ ş ă ş ă ă ăş ceea ce procuraser lucrind, cer ind, furând, îi hr niser pe ceilal i. Când Hugh dep iseă ş ă ă ţ ăş criza, î i promisese c va c uta o slujb decent . Poate gunoier... S curate plaja. Cevaş ă ă ă ă ă constructiv, oricum...

Nici urm de Carl. Un ziar alunec spre el, împins de vânt. Aproape intact, prea greuă ă ca briza să-l poat mi ca mai mult de câ iva inci, la fiecare rafal . Se aplec iă ş ţ ă ăş -l lu . Grozav!ă Un exemplar din Tupamaro USA!

Rezemându-se de zid, se uit pe prima pagin iă ăş -i s ri în ochi un nume: Bamberley.ă Nu Jacob. Roland. Ceva despre purificatoare de ap japoneze. Hugh privi peste um r, laă ă oceanul murdar, i râse.ş

Alt lucru, mai interesant. Traini ii din Washington conţ struiser o catapult , în felulă ă celor romane, i bombardaser Casa Alb cu saci din hârtie, plini cu purici – ce nebunie, arş ă ă fi vrut s fi fost acolo! i un articol despre Puritan, care spunea c hrana lor nuă Ş ă -i deloc bun ,ă cost mai mult din cauza reclamei...ă

— Hugh!Se întoarse iş -l v zu pe Carl. Nu era singur. O clip , fu cuprins de gelozie. Dar oă ă

f cuser , iar Carl era un tip bine... Kitty îi permisese doar să ă -o in de mân ...ţ ă ă— Vino să-l cuno ti pe tipul sta! spuse Carl, str lucind, în timp ce se întindea dupş ă ă ă

sticla de Cola pe care-o cump rase el. Hugh Pettingill, Austin Train!ăAustin Train?Hugh fu atât de ocat, încât sc p ziarul i era gata s scape i sticla de Cola, dar î iş ă ă ş ă ş ş

reveni i strânse mâna întins de str inul slab, în tricou ro u aprins i pantaloni alba tri,ş ă ă ş ş ş ponosi i, careţ -i rânjea, ar tând un ir de din i cafenii din cauza khatului.ă ş ţ

— Carl spune c vă -a i întâlnit în tab ra din Denver...ţ ă— Da.— Ce crezi despre cei de-acolo?— Plini de aere, se vârî Carl. Nu-i a a, Hugh?şNu i se p rea corect s bârfeasc o ramur a traini ilor fa de Train, dar, dup ună ă ă ă ţ ţă ă

moment, Hugh d du din cap. Era adev rat. i la ceă ă Ş -ar fi folosit s spun c nuă ă ă -i?— Al naibii de adev rat, spuse Train. Vorb rie i medita ie. Nici un fel de ac iune.ă ă ş ţ ţ

Aici, în California, lucrurile stau altfel. Locuie ti în Berkeley? Ai v zut deci ş ă Telegraph-ul...Hugh d du iar i din cap. De la un cap t la cel lalt, mai ales în intersec ii, era plin deă ăş ă ă ţ

relicvele demonstra iilor trainite. Cranii i oase încruci ate, pe orice zid liber.ţ ş şPrecum cel de pe pieptul oaspetelui. Nu un tatuaj, ci un ab ibild, vizibil când î i ridicaţ ş

tricoul, pentru a- i sc rpina pieptul p ros.ş ă ă— Carl spune c ai p r sit tab ra pentru c vrei ac iune, continu Train, c rânduă ă ă ă ă ţ ă ăţă -se

pe zid, lâng Hugh.ăDeasupra se auzi un zgomot puternic. Privir în sus, dar avionul nu se vedea prină

cea .ţă— Trebuie f cut ceva, morm i Hugh. Demonstra iile nu ajung. Trebuie să ă ţ ă-i oprim să

scufunde lumea în rahat!— Ai perfect dreptate, d du din cap b rbatul.ă ă ăHugh observ , pentru prima oar , c avea o umfl tur — nu un mu chi încordat —ă ă ă ă ă ş

sub mâneca tricoului i, f r s se gândeasc , o atinse. B rbatul se retrase, cu o grimas .ş ă ă ă ă ă ă— Încet! E înc proasp t !ă ăă— Ce s-a întâmplat?Recunoscuse moliciunea: un strat absorbant de bumbac i bandaj.ş— M-am ars, zise el, dând din umeri. Am f cut ni te napalm din vaselin i alteă ş ăş

chestii. M-am gândit s înv m i noi ceva de la tupamaro i. Ai auzit c lă ăţă ş ş ă -au prins pe mexicanul care f cuseă raidurile din San Diego?

Hugh sim i un fior de excitare. Acesta era felul de discu ii dup care tânjea: lucruriţ ţ ă practice, cu un scop clar. Spuse:

— Da. O patrul împu it , de la paza piscicol .ă ţ ă ă— A aş -i. Pretutindeni se pescuie te în ape ilegale. Au g sit baloanele pe puntea dinş ă

spate, gata să- i ia zborul...ş— Dar, dup cum îi spuneam lui Austin, inteveni Carl, ne aflam în aceea i ar cuă ş ţ ă

tic lo ii. Nu putem lovi la întâmplare,de la distant . Trebuie sa identific m i s pedepsimă ş ă ă ş ă indivizii vinova i.ţ

— Numai c nă -o facem, izbucni Train. M refer la indiă vidul acela, Bamberley...— Are atâtea necazuri câte merit , d du Hugh din umeri. Iă ă -au închis uzina

hidroponic i...ăş— Nu Jacob! Roland! f cu semn Train spre ziarul pe careă -l sc pase Hugh. O s fac oă ă ă

avere teribil cu filtrele Mitsuyama. Înainte ca el i cei de felul lui s distrug lumea, teă ş ă ă serveai din cel mai apropiat pârâu, dac iăţ -era sete!

— Adev rat, îl aprob Hugh. Au folosit râurile drept haznale i ce să ă ş -a întâmplat? Milioane de oameni zac gemând din cauza diareei!

— Asta-i, zise Train. Trebuie să-l oprim. Ai auzit c o molim a lovit recolta dină ă Idaho – ni te viermi – i c sş ş ă -a cerut permisiunea s se foloseasc otr vuri vechi, precumă ă ă DDT-ul?

— Ce rahat! f cu Hugh, albinduă -se.— Astea-s faptele. Nu exist c i mai bune de rezolvare a problemei? A a cum înă ă ş

China n-au probleme cu mu tele. Dac vezi o musc , o strive ti. Curând, nu mai r mâne niciş ă ă ş ă o musc !ă

— Îmi place mecheria pe care au folositş -o în Cuba, spuse Carl. Ca s salveze trestiaă de zah r... Au plantat ceva între iruri, la care d un torii să ş ă ă -au repezit imediat; atunci au t iată plantele i leş -au transformat în compost, cu d un tori cu tot.ă ă

— Foarte bine! în loc de asta, aici se cac în ap , până ă ă-i periculos s-o bei, apoi fac o avere nemaipomenit vânzând dispozitive ca să -o purifici iar! De ce s nuă -i facem să- i filş -treze propriul c cat?ă

— tii ce miŞ -ar pl cea s fac? exclam Carl. Să ă ă ă-i cufund pe tic lo i în rahatul lor,ă ş pân devin cafenii!ă

— Suntem to i vâri i în el, zise sumbru Train. Negri, albi, ro ii, galbeni, suntem to i înţ ţ ş ţ rahat. Sau ne ajut m reciproc, sau ne scufund m.ă ă

— A a e, dar îi tii pe tic lo i! Cu cât e ti mai închis la culoare, cu atât te reguleazş ş ă ş ş ă mai tare! Ca bomba atomic . Au aruncată -o peste nem i? Nu, nem ii sunt albi, ca i ei. A a cţ ţ ş ş ă au aruncat-o peste omule ii galbeni! i când au descoperit c exist negri care stau peţ Ş ă ă picioarele din spate i r spund, iş ă ş -au unit for ele cu galbenii, pentru c ace tia erau destul deţ ă ş palizi i aproape la fel de buni în distrugerea mediului. E adev rat sau mint?ş ă

— Vrei s m faci să ă ă-mi fie ru ine cş ă-s alb, drag ? mârâi Hugh.ă— Rahat! Sigur c nu! zise Carl iă ş -l prinse pe Hugh de talie. Dar au trimis hrană

otr vit întră ă -o ar alb ? Nu, au trimisţ ă ă -o în Africa i indienilor din Honduras, ca s g seascş ă ă ă motivul pe care-l c utau pentru a p trunde acolo cu pu ti i bombe, napalm i tot rahatul!ă ă ş ş ş

Urm o pauz îndelungat , plin de cl tin ri din cap, aprobatoare.ă ă ă ă ă ăÎn cele din urm , Train se ridic i c ut un stilou în buzunar.ă ăş ă ă— Acum trebuie s ne desp r im. Gagica la care stau miă ă ţ -a promis c face deă

mâncare... Am impresia c vorbim aceea i limb . Lucrez la un plan care o s v plac . S vă ş ă ă ă ă ă ă dau un num r la care m pute i g si...ă ă ţ ă

Hugh se aplec dup ziarul abandonat i rupse o fâ ie din margine, ca Train s aib peă ă ş ş ă ă ce s scrie.ă

I U N I E

Un punct de vedere la care s-a aderat destul de mult

Exist un loc ca raiul, în Malacca,ăCu un oribil nume, p gânesc,ă

i fata a venit ca vacaŞIar eu n-am vrut s o gonesc.ăSingur te sim i, de e ti b rbatţ ş ăPrintre paginii ia negriăA a c nu a fost p cat.ş ă ăNici al ii nuţ -s integri.

Nu am motive de ru ine.şI-am tras o mam de b taieă ăS tie cum e dac st cu mine.ăş ă ăAm înv atăţ -o s se laie,ăI-am ars idolii pe care-i adoraS tie c nu m distrez,ăş ă ăAm speriat-o i cu pu ca ş ş mea

i am l satŞ ă -o cu un fiu englez.«Pove ti despre navig ri îndelungate», 1905ş ă

Vremea motoarelor cu aburi

De i soarele ar ta doar ca o pat luminoas pe un cenu iu deschis, în via a lui Philipş ă ă ă ş ţ Mason era o zi însorit . Toate relele se transformaser în lucruri bune. De parc ar fi fostă ă ă vorba de binecuvânt ri deghizate.ă

Aveau licen a. Primiser prima livrare de o mie de dispoţ ă zitive. Primul spot publicitar la postul TV local, ar tânduă -l pe Pete Goddard, care f cuse o treab excelent , având înă ă ă vedere c nu ayea preg tire de actor, adusese ase sute de cereri prin po ta de luniă ă ş ş diminea .ţă

F când o pauz în sortarea cererilor în serioase i frivole – multe dintre ele jignitoare,ă ă ş din partea unor traini i anonimi – privi spre magazinul de îmbr c minte din col ulţ ă ă ţ întreprinderii Prosser. Un om în salopet tergea un slogan care fusese pictat pe fereastraăş principal , în timpul weekă -end-ului. R m sese doar A PUTREZI E NATU. Craniul i oaseleă ă ş încruci ate disp ruser .ş ă ă

Organizaser o s pt mân a es turilor f cute artificial. Traini ii se opuneau orlonului,ă ă ă ă ţ ă ă ţ nailonului, dacronului, oric rui produs care nu provenea din plant sau animal.ă ă

Nu le p sa dac o oaie r cea, gândi el cinic, atâta timp cât ei nu p esc nimic – iă ă ă ăţ ş vorbind de r ceal ... Î i terse cu o batist ochii plini de lacrimi iă ă ş ş ă ş - i sufl nasul.ş ă

U a biroului se deschise i ap ru Alan.ş ş ă— Hei! exclam Philip. Credeam c azi stai acas ! Dorothy spunea...ă ă ăAlan se strâmb .ă— Da, am iar diaree. Dar am auzit tirile bune i am decis c nu pot s lipsesc.ş ş ă ăPrivi mald rul de coresponden de pe biroul lui Philip.ă ţă— Isuse, sunt cu adev rat ase sute!ă ş— i cinci, rânji Philip.Ş— N-a fi crezut, zise Alan, a ezânduş ş -se pe un scaun. Se pare c Doug avea dreptate...ă— Despre enterita care-i de partea noastr ? Am crezut că ă-i o glum proast .ă ă— Nu te l sa impresionat de asemenea lucruri. tii ceă Ş -mi place la munca mea?

Oamenii vorbesc despre omul de afaceri, despre întreprinz tor ca fiind „du man ală ş omenirii", că-i un rahat – i este un rahat. Dac are cineva motive s urasc societatea i sş ă ă ă ş -o

distrug , eu sunt acela, zise el, ridicând mâna cu cicatricea. Dar nu vreau asta. Profit deă ansa de a m îmbog i — cel pu in, a a se pare c se va întâmpla – i nş ă ăţ ţ ş ă ş -am nici un motiv

să-mi fie ru ine de ceea ce fac. Ofer un produs pe care oamenii îl doresc cuş -adev rat i cuă ş ocazia asta creez slujbe pentru cei care, altfel, ar tr i din ajutorul de omaj. Am dreptate?ă ş

— Ai dreptate, spuse Philip, clipind.Mai ales în privin a noilor slujbe. omajul era foarte mare în vara aceea, teribil deţ Ş

mare în zona Denverului, i a a va r mâne pân vor termina modific rile la uzinaş ş ă ă ă hidroponic i vor reangaja cei ase sute de muncitori care lucraser acolo.ăş ş ă

Situa ia era în avantajul lui Prosser Enterprises. Oricine avea un dram de preg tireţ ă putea fi angajat s instaleze purificatoare.ă

— Bine, zise Alan, întorcând scaunul spre fereastra dinspre strad . Ia te uit , alt grupă ă de tineri! Ora uş -i plin. De unde or veni?

Pe strad , un grup de opt, zece tineri – mai mul i b ie i decât fete – se opriser să ţ ă ţ ă ă strige la omul care tergea sloganul de pe vitrina magazinului de îmbr c minte.ş ă ă

— Da, am v zut o mul ime coborând din autobuz la sta ia Trailway, zise Philip. Erauă ţ ţ vreo treizeci. M-au întrebat care-i drumul spre Towerhill.

— Se pare c to i se îndreapt spre acela i loc, morm i Alan. M întreb careă ţ ă ş ă ă -i atrac ia...ţ

— Te po i duce sţ ă-i întrebi.— Mul umesc, nu m intereseaz chiar atât de mult. De ceţ ă ă - i sortezi singur scrisorile?ţ

Ce s-a întâmplat cu fata pe care am angajat-o?Philip oft .ă— A sunat s se scuze. R ceal . Aă ă ă bia putea vorbi.— P cat. Să ă-mi reaminte ti: prioritate de instalare a filş trelor pentru casele celor din

echipa noastr . S vedem dac reducem un pic rata bolilor. Caritatea începe acas .ă ă ă ăR sfoi curios câteva scrisori.ă— Câte din ele sunt reale i câte aiş ureli?— Cred c raportul e de zece la unu în favoarea celor adev rate.ă ă— Nemaipomenit! Grozav!U a se deschise iar i intr Dorothy, inând un teanc de noti e întrş ş ă ţ ţ -o mân , iar înă

cealalt o batist , cu careă ă - i tergea nasul.ş ş— Vin tot felul de cereri, zise ea. Înc treizeci în diminea a asta.ă ţ— Fantastic! exclam Alan, luânduă -i hârtiile.De afar se auzi zgomot de trafic greu, iar Dorothy întreb :ă ă— Ce naiba-s astea?Se uitar afar . Oprite la col , pentru a coti spre Towerhill, un ir de camioane mari, deă ă ţ ş

culoare m slinie, fiecare c rând ceva acoperit cu prelate, de sub care se iveau ni te eviă ă ş ţ scurte, cu aspect amenin tor. Nu erau tunuri.ţă

— Le-am v zut la TV, spuse Alan. Ni te chestii noi, le testeaz în Honduras – lasereă ş ă de lupt .ă

— Isuse, ar fi trebuit s ghicesc! s ri Philip la fereastr , s vad mai bine. Dar de ceă ă ă ă ă le-au adus aici? Fac manevre?

— N-am auzit s fi fost planificate... Dar nu po i s tii niciodat ... Ascult ! Nu creziă ţ ăş ă ă c pu tii ia care au venit în ora au auzit de manevre i vor s le ă ş ă ş ş ă împiedice?

— Da, e felul de tâmpenie pe care-s în stare s-o fac , îl aprob Philip.ă ă— În cazul sta, merit ceă ă -or s p easc , zise Alan, frecânduă ăţ ă - i absent mâna cuş

cicatrice. Par r i, nu? Ai grij s nu le stai în cale când or s fug . C veni vorba de fug –ă ă ă ă ă ă ă scuză-m !ă

i alerg din camer .Ş ă ă

Dac mi c , împu că ş ă ş ă-l

... c armata folose te defoliante în Honduras, pentru a crea zone de foc libere.ă ş Aceast acuza ie a fost respins de Pentagon. Rugat s comenteze, înainte de a pleca înă ţ ă ă Hawaii, unde va petrece o convalescen de dou , trei s pt mâni, Prexy a spus, cit m, bine,ţă ă ă ă ă dac nuă - i vedem, nu-i putem împu ca! – sfâr itul citatului. Cre te sprijinul pentru o lege peş ş ş care o va propune în curând senatorul Richard Howell, pentru interzicerea eliber riiă

pa aportului oric rui b rbat între aispreş ă ă ş zece i aizeci de ani, care nuş ş - i în posesia unui certificat valabil de trecere în rezerv sau a unei scutiri medicale. Consideă rând binevenită propunerea, un purt tor de cuvânt al Pentagonului a recunoscut ast zi c , din ă ă ă ultimul contingent chemat la recrutare, mai mult de o treime nu s-a prezentat. Fripturile vor fi mai scumpe. Acest avertisment vine din partea Departamentului Agriculturii. Pre ul furajelorţ animalelor, cit m, ă s-a ridicat ca o rachet , sfâr itul citatului, ă ş ca urmare a misterioasei...

Un loc s staiă

— O doamn i un domn vor s v vad , domni oar Mankiewicz, spuse func ionarulăş ă ă ă ş ă ţ de la recep ia hotelului, un portorican c ruia îi pl cea formalismul de mod veche. Nu tiuţ ă ă ă ş dacă-i a tepta i...ş ţ

— Cine sunt? întreb Peg.ăP rea nervoas , tia asta, i nu era surprins . În timpul s pt mânilor trecute ini iase oă ă ş ş ă ă ă ţ

tentativ foarte viclean i era sigur c în ultimele zece zile fusese urm rit de cel pu in oă ăş ă ă ă ă ţ persoan . Exista posibilitatea s fi înc lcat una dintre legile, în continu cre tere iă ă ă ă ş ş complicate, de neloialitate. Situa ia începuse s semene cu aceea din Anglia secoluluiţ ă optsprezece, orice lege nou care implica o pedeaps aspr pentru o vin v ie vag trecea cuă ă ă ă ăţ ă u urin prin Congres i c p ta imeş ţă ş ă ă diat aprobarea preziden ial .ţ ă

Cu siguran , Canada nu era înc o ar interzis . Dar, în ritmul sta, nu va mai duraţă ă ţ ă ă ă mult...

— Un domn Lopez, r spunse func ionarul, i o domni oar Ramage. Sau Raă ţ ş ş ă -maige?Inima lui Peg p ru a se opri. Când î i reveni, spuse:ă ş— Cobor imediat.— Au spus c prefer s urce.ă ă ă— Cum vor...

Când a ez telefonul în furc , îi tremura mâna. Tr sese tot felul de sfori, dar nu seş ă ă ă a teptase ca Lucy Ramage s vin la ea. Incredibil!ş ă ă

Ascunse în grab ni te rufe murdare aruncate pe pat, goli scrumierele... Oricum, eraă ş un hotel pr p dit. Dar nuă ă - i putea permite unul mai bun. Treizeci de dolari pe zi, asta eraş limita superioar .ă

Venise în New Y6rk pentru că- i f cuse un plan. Dup cum îi spusese Zenei, avea unş ă ă singur talent, iar acum utilizarea lui logic p rea a fi c utarea de scandaluri. Î i pusese oă ă ă ş întrebare cheie: care ar fi scandalul cel mai important? (Definise problema în termeni care nu i-ar fi pl cut lui Decimus. Dar, la urma urmei, rezultatul era acela i.)ă ş

Î i r spunsese singur : „F celorlal i ş ă ă ă ţ ce..."Foarte bine, punctul de pornire va fi afirma ia profesoruţ lui Quarrey, care ap ruse înă

ziare la începutul anului, anume c exportul principal al rii consta în gaze toxice. Cui iă ţă -ar conveni reluarea problemei? Evident, canadienilor, înghesui i întrţ -o fâ ie îngust la nord deş ă mult mai puternicul vecin, care deveneau cu fiecare zi mai furio i din cauza prafului adus deş vânt, distrugându-le recoltele, provocând boli pulmonare, murd rind rufele puse la uscat.ă Sunase deci revista Hemisphere din Toronto, iar redactorul- ef îi oferise imediat zece mii deş dolari pentru trei articole.

Con tient c toate convorbirile cu str in tatea puteau fi ascultate, formulaseş ă ă ă ă propunerea în termeni foarte generali: riscul ca Baltica s aib aceea i soart ca Mediterana,ă ă ş ă pericolul unor furtuni de praf, ca în de ertul Mekong, efectul unor posibile schimb ri deş ă clim ... Lucruri asem n toare se g seau în pres — ru ii reluaser planul de a întoarceă ă ă ă ă ş ă cursul fluviilor Ienisei i Obi. Mai era i problema Dun rii, mult mai grav decât fusese ceaş ş ă ă a Rinului, iar na ionali tii galezi sabotaser conductele care urmau s transporte apa „lor" înţ ş ă ă Anglia. R zboiul de grani din Pakistanul de vest dura de atâta timp, încât mult lumeă ţă ă uitase c fusese provocat de un râu.ă

i altele...ŞÎndat ce începuse s fac cercet ri, avusese impresia c nu va fi în stare s seă ă ă ă ă ă

opreasc . Nu se punea problema de a acoperi întreaga planet . Î i f cuse socoteala că ă ş ă ă dou sprezece mii de cuvinte erau necesare doar pentru tematica din America de Nord.ă

Printre contactele ei cele mai folositoare se afla Felice, n scut Jones. Dup ceă ă ă c utase, vreme de dou luni dup ce plecase din tab r , o nou slujb , se resemnase să ă ă ă ă ă ă ă r mân omer i se m ritase cu un b rbat pe careă ăş ăş ă ă -l cuno tea de mul i ani. Acesta avea oş ţ slujb banal , dar sigur , iar Felice avea posibilitatea s dedice o mare parte din timpul eiă ă ă ă activit ii de corespondent nepl tit al lui Peg, pe coasta de vest. Cu toateăţ ă c înainteă respinsese ideile fratelui ei, p rea acum foarte ata at de ele. Ceea ceă ş ă -i schimbase p rereaă fusese, se pare, dorin a so ului ei de a avea copii.ţ ţ

Printre altele, Felice îi atr sese aten ia lui Peg asupra unor probleme mai pu ină ţ ţ evidente...

Din ce cauz c zuser brusc ac iunile lui Plant Fertility? În timpul prim verii, fusese oă ă ă ţ ă cerere atât de mare de albine i râme, încât ac iunile crescuser imens. Ini iaser o anchet ,ş ţ ă ţ ă ă s hot rasc dac s se extind i în domeniul furnicilor i al buburuzelor. (Felice spusese că ă ă ă ă ăş ş ă exist o firm în Texas care controla pia a în domeniul viespilor, dar Peg nu încercase să ă ţ ă afle pentru ce erau ele cump rate.) Nu se f cuse nici un comentariu oficial privind declinulă ă companiei dar, f r îndoial , cineva din interior vânduse un stoc imens de ac iuni.ă ă ă ţ

Exista vreo leg tur între problemele firmei Plant Fertility i cre terea pre uluiă ă ş ş ţ cartofilor, fa de cel din prim var ?ţă ă ă

Iar hrana animalelor fusese chiar atât de afectat , încât s produc o cre tere a pre uluiă ă ă ş ţ c rnii, de la exorbitant la proă hibitiv? (Trecuser ani de zile de când vitele nu mai p teau înă ăş aer liber nic ieri în ar .) Sau, dup cum se zvonea, un val de avorturi decimase cirezile, iă ţ ă ă ş nici un antibiotic nu avea efect?

Peg meditase: probabil c ambele cauze erau reale.ăAlt întrebare: Era adev rat c Angel City decisese s m reasc ratele la asigur rile peă ă ă ă ă ă ă

via i s reanalizeze situa ia propriet ilor sale din afara statului, pentru c speran a deţăş ă ţ ăţ ă ţ via sc zuse atât de mult, încât amenin a s reduc profitul?ţă ă ţ ă ă

Alta: Stephenson Electric Transport era singurul produc tor de ma ini din Stateleă ş Unite ale c rui produse se bucuă rau de aprobarea complet a trainitilor. ă I se f cuse oă propunere colosal de preluare de c tre Ford. Negocierile fuseser aprinse. Era adev rat că ă ă ă ă acest lucru se datora amenin rii de c tre Chrysler c va fi acuzat de înc lcarea Legiiţă ă ă ă Mediului, pentru generare excesiv de ozon? (Ceea ce ar fi l sat câmp liber companiiloră ă str ine: Hailey, Peugeot – care tocmai scosese prima ma in cu aburi – i ma iniloră ş ă ş ş japoneze cu vapori de freon.)

Era adev rat c traini ii se sup raser pe Puritan i c utau ceva murdar în opera iunileă ă ţ ă ă ş ă ţ acestei firme?

Nu tia. i devenea, cu fiecare zi, tot mai speriat de imposibilitatea de a afla.ş Ş ăBineîn eles, existau motive pentru ca firmele care aveau necazuri cu traini ii s lupteţ ţ ă

cu ghearele i cu din ii pentru aş ţ - i ascunde de public secretele murdare. Guvernul nu puteaş s se pun ve nic cheza pentru corpora iile gigantice, chiar dac acestea îl sprijineau,ă ă ş ş ţ ă protestând împotriva „amestecului ONU" i „socialismului ce se strecura pe furi ", dar ipauş ş ţ dup ajutor federal de câte ori ajungeau în vreo încurc tur . Gândinduă ă ă -se la urm toarea serieă de articole, alc tuise o list de companii de inute de stat doar cu numele i care ar fi dată ă ţ ş faliment peste noapte dac guvernul iă ş -ar fi cerut înapoi împrumuturile. Lista includea o companie chimic , prins c înc lcase restric iile privind producerea insecticidelor „puteră ă ă ă ţ -nice"; o companie farmaceutic , ce devenise un fel de sucură sal a lui Maya Pura, firmaă mexican cu succes enorm ce producea cosmetice din ierburi; ase produc tori importan i deă ş ă ţ calculatoare care acaparaser pia a pentru produsele lor scumpe i, inevitabil, mai multeă ţ ş companii aeriene.

În fiecare zi, senatori i congresmani care, în public, sş -ar fi înfuriat doar la simpla men ionare a controlului de stat, tr geau sfori, în spatele scenei, pentru a asigura statelor lorţ ă de origine contractele cele mai bine finan ate de stat pe care le puteau apuca sau sus ineauţ ţ c , dac anumite firme (care fuseser date gata de directorii lor incompeten i) nu vor fiă ă ă ţ ajutate, indicele omajului va cre te iar.ş ş

Ca i cum întreaga ar sş ţ ă -ar fi transformat într-o lad cu mâncare, iar dou sute deă ă milioane de oameni se b teau pe con inutul ei. To i vorbeau de tic lo ia altora ca ni teă ţ ţ ă ş ş termite ce m nânc excrementele predecesorilor.ă ă

Problema cea mai important nu era ce se întâmplase, ci ceea ce îngrozea oamenii că ă se va întâmpla. De luat în considerare teribila pr bu ire a transporturilor aeriene de pasageri.ă ş Cu 60 % în zece ani. De luat în considerare c un singur om, Gerry Thorne de la Globeă

Relief, ruinase tot turismul de var , din M ine pân în Trinidad, doar f când publică ă ă ă ă moartea so iei sale.ţ

Un om cu o bomb putea distruge o companie aerian . Un om cu o motiva ie puteaă ă ţ aduce în stare de faliment zece mii de proprietari de hoteluri. Un om cu o influenţă corespunz toare...ă

Sau o femeie. Peg c uta o pârghie a sa. De aceea voia s discute cu Lucy Ramage.ă ă

În acel moment se auzi o b taie în u . Se uit prin vizor, înainte de a deschide. Unulă şă ă dintre trucurile favorite ale bandi ilor din hotelurile din New York consta în a se învârti peţ lâng recep ie, pân când era invitat cineva întră ţ ă -o camer , apoi s pocneasc vizitatorul înă ă ă ascensor i s se duc în camera respectiv .ş ă ă ă

Dar o recunoscu pe Lucy Ramage, pe care o v zuse la TV...ăO l s s intre, împreun cu înso itorul ei, un b rbat oache , cu r ni abia vindecate peă ă ă ă ţ ă ş ă

fa , c ruia îi lipseau din i atât de pe falca de sus, cât i de pe cea de jos. Le lu m tile deţă ă ţ ş ă ăş gaze, îi întreb dac voiau ceva de b ut, ambii refuzar i trecu direct la treab , sim induă ă ă ăş ă ţ -i ner bd tori.ă ă

— M bucur c am reu it s lu m leg tura. A fost un chin. Parc m împotmolisemă ă ş ă ă ă ă ă într-o mla tin ...ş ă

— Probabil c a p rut mai dificil decât a fost în realitate, zâmbi u or b rbatul. Îmi ceră ă ş ă scuze. Întârzierea a fost provocat de noi. Avem... unele necazuri aici i a trebuit s teă ş ă verific m, înainte de a r spunde.ă ă

Peg în elese întrţ -o clipit :ă— Nu te nume ti Lopez! Ci..., pocni din degete, frustrat . E ti uruguayanul care a fostş ă ş

b tut i a sus inut c a fost atacat de poli i ti ă ş ţ ă ţ ş în civil!— Fernando Arriegas, d du din cap b rbatul.ă ă— iŢ -ai revenit? întreb Peg, sim ind c ro e te de ru ine pentru propriaă ţ ă ş ş ş -i ar .ţ ă— Am avut noroc. Mi-au distras doar unul dintre testicule. Pot spera înc s devin tată ă ă

– dac merit s aduci copii în lumea asta bolnav ... Totu i, sa nu vorbim despre mine. Aiă ă ă ă ş încercat s iei leg tura cu Lucy. Ai încercat din greu...ă ă

Peg d du din cap.ă— De ce? întreb Lucy, aplecânduă -se spre ea.Purta o hain din plastic, cu toat c ldura verii. inea mâinile în buzunare, ascunseă ă ă Ţ

vederii. Nimic surprinz tor: plasticul era cea mai bun arm împotriva ploii din New York.ă ă ă Cauciucul putrezea.

— Eu...Peg tu i. Se sim ea teribil de emo ionat .ş ţ ţ ă— Lucrez la o serie de articole pentru Hemisphere, din Toronto. Tema general : ceă

fac rile bogate celor s race, chiar f r inten ii du m noase. Bineîn eles, tragedia de laţă ă ă ă ţ ş ă ţ Noshri...

— F r a men iona tragedia din Honduras, morm i Arriegas.ă ă ţ ăO privi pe Lucy, iar aceasta scoase din buzunarul mare al hainei o pung transparent ,ă ă

plin cu ni te obiecte, ca ni te macaroane moi.ă ş ş— Le recuno ti? întreb ea, ar tânduş ă ă -i-le lui Peg.— staĂ -i Nutripon?— Bineîn eles. Mai mult, e Nutripon din San Pablo, un e antion din produsul care aţ ş

înnebunit oamenii i iş -au f cut s omoare un englez i un american, crezând că ă ş ă-s diavoli. Pentru aceast crim involuntar , au fost uci i zece, dou sprezece mii de hondurasieni.ă ă ă ş ă

Avea vocea lipsit de intona ie, ca a unei ma ini.ă ţ ş— Am recapturat, adic tupamaro ii din Honduras au f cută ş ă -o, dar cauza lor este cauza

noastr – au recapturat San Pablo i au scotocit cu aten ie. O parte din hrana livrat ini ial aă ş ţ ă ţ fost g sit în ruinele bisericii. Se pare c oamenii o duseser acolo în speran a c vor scoateă ă ă ă ţ ă r ul din ea. Trebuie s fi fost groaznic de fl mânzi... Am trimis o parte pentru analiz laă ă ă ă Havana, iar restul l-am rezervat pentru alte scopuri importante, cum ar fi acela de a-l pune la dispozi ia oric rui american care va scrie despre tragedie – accentu cuvântul, cu o ironieţ ă ă dur – pentru a ti despre ceă ş -i vorba.

Peg r mase cu gura c scat .ă ă ă— Vrei s m nânc din ea?ă ă

— Exact. Mul i dintre reporterii vo tri cu creierii sp la i au repetat minciuna cţ ş ă ţ ă acuza iile noastre nuţ -s adev rate. Dorim ca m car unul s fie în stare s sus in contrariul.ă ă ă ă ţ ă

Rupse banda de celuloz de pe pung , cu un zgomot ascu it.ă ă ţ— Pe cutie scrie c poate fi mâncat crud. S nuă ă - i faci griji, nu sţ -a stricat. Cutia din

care l-am luat era intact , când am g sită ă -o.— Gr be teă ş -te! uier Lucy.ş ăPeg privi spre ea iş - i d du brusc seama c buzunarele hainei erau destul de mari sş ă ă ă

încap în ele un pistol. i întră Ş -unui din ele fusese, cu adev rat, un pistol. Acum se afla înă mâna lui Lucy, iar eava p rea larg , cât un tunel de metrou.ţ ă ă

T cere.ă— Sunte i nebuni! opti Peg. Se tie c sunte i aici, v vor prinde întrţ ş ş ă ţ ă -un minut, dacă

folose ti chestia aia!ş— N-avem de ce, mârâi Arriegas. Nu e ti atât de proast ca s te opui. Am studiatş ă ă

otrava cu mult grij . Cunoa tem c o anumit cantitate produce efectul unei doze de LSD.ă ă ş ă ă Nu mai mult. Sau, poate, ar fi trebuit s spun STP, pentru c vedeniile nuă ă -s prea pl cute.ă Poate c vei fi mai norocoas , dac ai con tiin curat ...ă ă ă ş ţă ă

— i vei tr i i mâine, în loc s mori acum, zise Lucy. Dar nu vei muri. Eu am mâncatŞ ă ş ă mai mult . Mult mai mult ...ă ă

— Când? întreb Peg, tremur nd, incapabil s nu priveasc , fascinat , punga.ă ă ă ă ă ă— Am g sit o cantitate întră -o cas ruinat . Lâng cadavrul unui copil. Nu tiu dac eraă ă ă ş ă

b iat sau fat , era prea zdrobit. Atunci miă ă -am dat brusc seama c trebuia s m nânc dină ă ă lucrul acela. A fost ca o viziune, ca linsul r nilor unui lepros. Credeam c am încetat s credă ă ă în Dumnezeu. Poate am încetat... Poate am f cut gestul pentru c acum cred doar în Satana...ă ă

Se aplec spre ea cu o sinceritate subit , tem toare.ă ă ă— Ascult , ia o bucat i m nânc , te rog! Pentru c treă ăş ă ă ă buie! Te vom obliga să

m nânci, dacă ă-i nevoie, dar ar fi mult mai bine dac iăţ -ai da seama singur ce trebuie să ă în elegi. Trebuie s vezi, s sim i, s suferi ce li sţ ă ă ţ ă -a f cut acelor oameni s rmani, neajutora i,ă ă ţ care veneau la masa mea, crezând c li se d o hran s n toas , dup atâta timp f ră ă ă ă ă ă ă ă ă mâncare, doar cu frunze otr vite i r d cini. Nu po i scrie despre asta, nu po i m car vorbi,ă ş ă ă ţ ţ ă pân nu afli ce tic lo enie oriă ă ş bil , scârboas , dezgust toare, leă ă ă -a fost f cut !ă ă

Aproape ca i cum ar fi ac ionat singure, degetele lui Peg apucar o bucat de hran .ş ţ ă ă ă Se sim ea condamnat . Se uit cercet tor la Arriegas, dar nu descoperi urm de mil în ochiiţ ă ă ă ă ă reci ca piatra.

— Lucy are dreptate, zise el. Gânde te astfel: sunt atât de sl bit de foame, încât abiaş ă ă pot sta în picioasre. Gânde te: miş -au trimis ajutoare, în seara asta, dup luni de zile, voiă dormi lini tit , cu burta plin , iar mâine voi avea i mai mult mâncare, iar poimâine la fel.ş ă ă ş ă Iadul viu a ajuns, în cele din urm , la cap t. Gânde te a a, în timp ce m nânci. Poate maiă ă ş ş ă târziu vei în elege imensitatea acestei cruzimi.ţ

Dar de ce eu? Nu-i vina mea! Sunt de partea lor!Î i d du seama, în aceea i clip , c gândurile pe care le formulase erau gre ite.ş ă ş ă ă ş

Fuseser gândite mereu, de mai multe ori decât î i putea imagina, de milioane de al i oameniă ş ţ înaintea ei... i ce impact avuseser asupra lumii? Nu petrecuse ultimele trei s pt mâni întrş ă ă ă -o groaz continu , dânduă ă - i seama de în elegerea gre it , de incompeten a i nebuniaş ţ ş ă ţ ş omenirii?

Cei doi erau nebuni. F r îndoial . Dar însemna o nebunie mai mare ca a lor s creziă ă ă ă c lumea, a a cum era, putea fi considerat „s n toas "!ă ş ă ă ă ă

Poate dac ar mânca o bucat , dou , cât s le fac pe plac... Peg vârî între buze bucataă ă ă ă ă pe care o inea în mân i începu sţ ăş -o mestece. Dar gura îi era uscat , din ii i se înfundauă ţ într-o mas pe care nă -o putea înghi i.ţ

— Încearc mai cu suflet, spuse, pe un ton medical, Arriegas. Te asigur c nă ă -ai de ce s fii îngrijorat . Aici sunt doar dou uncii, am mâncat i eu cantitatea asta. Cei care auă ă ă ş înnebunit în Noshri au consumat mai mult de-o jum tate de kilogram.ă

— Dă-i ap , zise Lucy.ăCu grij , ca i cum nă ş -ar fi vrut s-o deranjeze, Arriegas se întinse dup o sticl i ună ăş

pahar, aflate pe masa al turat . Peg înghi i supus , iar mâncarea coborî pe esofagă ă ţ ă .— Înc .ăMai lu o bucat .ă ă— Înc .ă

Lu înc o bucat . Era doar o iluzie sau i se întâmpla deja ceva? Se sim eaă ă ă ţ nep s toare, indiferent fa de consecin ele a ceea ce f cea. Mâncarea avea un gust foarteă ă ă ţă ţ ă pl cut, îi sim ea savoarea pe limb , saliva îi revenise, putea mânca foarte repede. Lu vreoă ţ ă ă ase buc i i le vârî pe toate în gur .ş ăţ ş ă

Iar camera p rea c se rostogole te dintră ă ş -o parte în alta, în ritmul mi c rii f lcilor ei.ş ă ă— Eu..., spuse ea, suspin , iar cei doi o privir cu ochii ca ni te raze laser.ă ă ş— Cred c o s cad, continua ea, dup o pauz .ă ă ă ăSe întoarse spre mas , s pun pe ea paharul cu ap , dar nă ă ă ă -o nimeri. Paharul c zu peă

covor i nu se sparse, scoase doar o limb cristalin , restul con inutului de ap . Se aplecş ă ă ţ ă ă să-l ridice.

— Stai unde e ti! ordon Lucy, agitând pistolul. Fernando, ineş ă ţ -o! Trebuie să-i b g mă ă pe gât i restul!ş

Peg încerc să ă-i explice c nă -are rost, dar lumea se leg na. Alunec pe podea. Întră ă -un col al min ii î i spuse c asta nu se datora vreunui drog din hran . Izvora doar din team .ţ ţ ş ă ă ă

În urechi îi r sun un zgomot puternic.ă ăOchii îi r m seser deschi i, vedea totul întră ă ă ş -o perspectiv ciudat , distorsionat , deă ă ă

parc purta lentile mari, cu marginile foarte curbate. V zu u a deschizânduă ă ş -se i cineva – unş b rbat — intr în untru. Avea propor ii oribile, cu picioare ca ni te be e de chibrit, cu torsulă ă ă ţ ş ţ umflat grotesc, cu capul de dimensiunile unui dovleac. Nu voia s vad ceva atât de urit.ă ă Închise ochii. În aceea i clip , auzi dou pocnituri i o greuş ă ă ş tate îi c zu pe picioare. Înfuriat ,ă ă o apuc i încerc săş ă -o împing .ă

Umezeal ?ăSe sili s deschid iar ochii i v zu, de data asta printră ă ş ă -o negur ce se agita, ca un voală

b tut de vânt. Ro u aprins înconjurat de auriu deschis. Da, sigur. Ceafa unui cap. Al luiă ş Lucy Ramage. Cu o gaur în el. O împu c tur perfect intit .ă ş ă ă ţ ă

C zuse întră -o parte, peste gambele lui Peg. Lâng ea se afla Arriegas, încovrigat. Dină el curgea spum roz i pic turi ro ii. Peste ea, pe hainele ei. Mai pu in auriu, mai mult ro u.ă ş ă ş ţ ş Mereu mai mult ro u. Acoperea limitele vizibilit ii ei, i a a ce oas . Apoi întuneric...ş ăţ ş ş ţ ă

Semnalul de pornire

— Ei, drag , cum merge? întreb Jeannie, mândr , în timp ceă ă ă -l conducea pe Pete în sufragerie.

Nu putea s conduc ma ina, trebuia să ă ş ă-l duc ea la slujb , i să ă ş ă-l aduc înapoi. Dar ă se descurca foarte bine cu cârjele, iar apartamentul lor era la parter, nu avea prea multe trepte de urcat.

Apartamentul fusese murdar, r m sese gol mai multe luni – pu ini oameni doreauă ă ţ locuin e la parter, cele mai accesibile bandi ilor – i, a a cum fuseser avertiza i, plin deţ ţ ş ş ă ţ purici. Dar cei de la dezinsec ie le spuseser c acum exist i în cele mai bune famili, he,ţ ă ă ăş he! i avuseser grij de ei. Dup aceea vopş ă ă ă siser totul, iar Jeannie muncise zdrav n azi,ă ă pentru c pusese perdele noi i huse pe mobilă ş a veche.

— Arat grozav, drag . Grozav!ă ăiŞ -i trimise o s rutare.ă

— Vrei o bere?— Mi-ar prinde bine una.— Stai jos, î i aduc imediat.ţSe duse în buc t rie. Echipat cu lucrurile lor din Towerhill. Doar cu alt frigider. Celăă ă

vechi se stricase i singura firm din Denver care mai f cea repara ii avea o list de a teptareş ă ă ţ ă ş de dou luni. Întreb , din u :ă ă şă

— Cum a fost prima zi de slujb ?ă— Foarte bine. Nu m simt prea obosit.ă— Ce face un supraveghetor de stocuri?— E un fel de dispecer. Se asigur c a fost înregistrat tot ceă ă -a fost trimis la instalat,

ine socoteala la ceţ -a fost folosit i ceş -a fost adus înapoi... O pâine u oar .ş ăCând Jeannie se întoarse, v zu c Pete nu st tea pe scaun, c se îndrepta spre cealaltă ă ă ă ă

u .şă— Unde te duci?

— La baie. Vin imediat.Când se întoarse, î i lu berea. Deja în pahar! Urcaser pe scara social !ş ă ă ă— Am nout i, zise Jeannie. Ai aflat c redeschid uzina? Au f cut modific rile i,ăţ ă ă ă ş

curând...— Drag , nă -o s te întorci în fabric !ă ă— Nu chiar acum, dragule, sigur c nu. Când o s fii în stare s conduci din nou. Dară ă ă

aici, în Denver... Pl tim chirie prea mare, i toate celelalte...ă ş— Nu, spuse Pete i scotoci cu dou degete în buzunarul de la piept al c m ii.ş ă ă ăşPachetul cu pilule anticoncep ionale. Nou, neatins. Ciclul lunar începea ţ în ziua aceea.— S ui i de ele!ă ţ— Pete!— Potole teş -te, drag . tii cu cât m pl tesc...ă Ş ă ăEa d du din cap.ă— Adaug i ceăş -o s primesc pentru reclamele de la TV...ăAlt semn din cap.— Nu-i de ajuns s cre tem un copil?ă şEa nu spuse nimic.— Hai, drag ! Acum, când avem o ans , s profit m de moment! tii cum o s arateă ş ă ă ă Ş ă

noua reclam pe care o fac? Stau în mijloc, înconjurat de copii, ca Mo Cr ciun, spunândă ş ă indivizilor din tot statul c marele erou, care a salvat vie ile unor copii, le cere s cumpereă ţ ă filtre de ap , ca să ă- i salveze copiii de dureri de burt !ş ă

Tonul lui devenise amar. Apoi, brusc, redeveni normal.— Ei, e un lucru bun s fii vânz tor, dac ai ceva de vândut, ca să ă ă ă- i câ tigi existen a.ţ ş ţ

Am vorbit cu doctorul McNeil i miş -a spus c instala iile noastre ar fi ajutat o gr mad deă ţ ă ă copii, care au murit de enterit ...ă

— Da, scumpule, spuse Jeannie. Dar s presupunem...ă— Drag , iă ţ -am spus c am vorbit cu doctorul McNeil. Miă -a spus să-i d m drumul. Aă

zis...— Ce? întreb ea, aplecânduă -se spre el.— C , dac o s cad pe sc ri sau o s mi se întâmple ceva, să ă ă ă ă -ar putea... s nu maiă

avem alt ans ...ăş ăUrm o t cere îndelungat . În cele din urm , Jeannie puse paharul deă ă ă ă -o parte.— Te-am în eles, drag , opti ea. Îmi pare r u, nu mţ ă ş ă -am gândit niciodat ... Ceă -ar fi să

începem acum?— Da, i chiar aici. Doctorul a spus cş ă-i mai bine s stau pe spate, pe podeaua goal ...ă ă

Chiar acum

Un DC-10, care urma s aterizeze în Tegucigalpa a fost lovit de proiectile tupamaroă i sş -a strivit de tumul de control, care confirmase decizia de aterizare. Ultimul record de

durat a anun urilor de a nu bea ap a fost doborât în New Orleans (acolo este un fluviuă ţ ă lung, pe care-l folose te mult lume). Doctorul familiei Bamberley a fost chemat s tratezeş ă ă ultima criz a lui Comelius, care va c p ta o b taie de mod veche, dup ce se va vindeca,ă ă ă ă ă ă pentru c tia c năş ă -are voie s m nânce bomboane. Epidemia de enterit a fost declarată ă ă ă oficial terminat , pentru a patra oar . A fost efectuat autopsia doctorului Stanway, chiară ă ă la morga la care lucra. Verdictul: unul extrem de comun, nefrit degenerativ .ă ă

E adev rat c avea doar treizeci i unu de ani. Dar î i petrecuse toat via a în Losă ă ş ş ă ţ Angeles i Orange County.ş

Nimic surprinz tor.ă

Tovar i în adversitateăş

— Încântat s te întâlnesc, domnulă e Thorne, spuse profesorul Quarrey.Hainele atârnau pe el, de parc ar fi pierdut zece livre în ultimele s pt mâni.ă ă ă— Stai jos. Vrei ni te sherry?şO b utur cu adev rat academic . Thorne zâmbi i se a ez pe scaunul cel maiă ă ă ă ş ş ă

apropiat, în timp ce so ia profesorului, ce ar ta i mai epuizat decât so ul ei, având cearc neţ ă ş ă ţ ă la ochi, umplu paharele iş -i oferi un vas cu alune. Avea un plasture pe ceaf . Formaă umfl turii de dedesubt sugera un furuncul.ă

— Suntem colegi de suferin , zise Quarrey.ţăThorne râse f r veselie i b u.ă ă ş ă— Felicit ri pentru achitare, spuse el. M rturisesc c m a teptam s fii pus la stâlpulă ă ă ă ş ă

infamiei.— Au existat ni te... târguieli în spatele scenei. tii c pl nuiesc s reia produc ia laş Ş ă ă ă ţ

uzina hidroponic Bamberley?ă— Da, l-am în âlnit de curând pe Moses Greenbriar i miţ ş -a spus.— Au nevoie de cineva care s nu poat fi acuzat că ă ă-i un ling u al guvernului, pentruă

a le aproba noul sistem de filtrare. Dup cum tii, acestaă ş -i domeniul meu i am fost întreş bat, foarte discret, dac voi coopera, în schimbul retragerii acelei acuza ii ridicole. Nă ţ -am fost prea curajos, am acceptat, oft el.ă

— Dar n-au încetat s ne persecute! gemu so ia lui, a ezânduă ţ ş -se lâng el, în fa a luiă ţ Thorne. Sunt sigur c teleă ă fonul e ascultat!

— iŞ -mi deschid coresponden a, mârâi Quarrey. Nu mţ -ar deranja, dac ar aveaă bun voin a s înl ture din ea scrisorile insult toare. Ai primit i tu? Îmi imaginez c da...ă ţ ă ă ă ş ă

Thorne d du din cap.ă— Acesta-i exemplarul cel mai pre ios, ar t Quarrey spre peretele din spateleţ ă ă

oaspetelui. L-am înr mat, să ă-mi reaminteasc faptul că ă-i important s continuu...ăThorne se întoarse. Într-o ram nou , frumoas , o foaie galben , rupt dintră ă ă ă ă -un bloc de

noti e ieftin. Citi majusculele prost scrise, care o acopereau:ţ„C TRE DOMNUL LINGE CURURI COMMIE QUARREY DAC MAI SPUI UNĂ Ă

CUVÂNT ÎMPOTIVA AMRICA TE SPÂNZUR DE PUL DE UN STÂLP DE STEAGĂ PLEAC ORI Î I ARD CASA I NEVAST TA CARE SE FUTE CU NEGRI LA FELĂ Ţ Ş Ă SAU ÎI DESCARC PU CA ÎN PIZD ACUM TI CE CREDE AMRICANI LOIALI DEŞ Ă Ş TR D TORI"Ă Ă

— Chestia cu „stâlp de steag" are ceva original, zâmbi obosit Quarrey iş - i goliş paharul cu sherry.

Urm o t cere îndelungat . Thorne voia să ă ă ă-i pun cap t, dar nu g sea cuvinteleă ă ă potrivite. Îi era din ce în ce mai ru ine, din ziua în care murise Nancy – ru ine pentru c nuş ş ă în elesese mai înainte ce înseamn cu adev rat suferin a. Fusese o munc grea sţ ă ă ţ ă ă administreze sumele uria e pe care con tiin a vinovat a rilor din vest le turna în Globeş ş ţ ă ţă Relief, i nimeni nu nega asta, inclusiv el. Avusese deş -a face cu sume care erau dep iteăş doar de bugetele celor mai mari ri europene sau ale unor corpora ii americane. Dar asta nuţă ţ justifica veniturile pe care le avusese, chiar dac reprezentau mai pu in de o jum tate de centă ţ ă pentru fiecare persoan ajutat . Se ascunsese în spatele justific rii c are o so ie de între inută ă ă ă ţ ţ i c , întrş ă -o zi, va adopta un copil. (Existau ansa de dou zeci i doi la unu ca el i Nancy sş ă ş ş ă

aib , amândoi, gene recesive pentru fibroz cistic , iar un copil al lor ar fi fost debil mintal.)ă ă ăF r Nancy, parc îi disp ruse albea a de pe ochi. Totul devenise subit limpede: laă ă ă ă ţ

conducerea rii se aflau nebuni, care trebuiau opri i.ţă ţCitise cu frenezie, începând cu celebrele c r i de baz ale lui Austin Train, careă ţ ă

avusese nevoie de un an, doi, poate chiar trei s se documenteze pentru fiecare, urm rindă ă cursul organo-clora ilor în biosfer , fumul fabricilor în vânt, dezv luind unele – nu toate,ţ ă ă pentru c , în multe cazuri, informa ia era ascuns publicului larg – din locurile în careă ţ ă fuseser aruncate substan e periculoase. Printre primele lucruri pe care le c utase fuseseă ţ ă descrierea programului de aruncare a gazului, în 1919. În frunte, cel al resturilor radioactive, apoi al gazelor paralizante, compu ilor de fluor, solu iilor cianurice...ş ţ

Ca i cum ai ridica podeaua dintrş -un apartament i ai descoperi un cadavru cu din iiş ţ rânjind...

Dar mult mai instructive erau lucrurile pe care nu le putuse g si. În biblioteca publică ă din New York, lucr rile lui Train se g seau în rafturi – dac nă ă ă -ar fi fost, s-ar fi declan atş r scoale – dar, din totalul de 1130 de c r i citate în diferite bibliografii, 167 fuseser retraseă ă ţ ă sau aveau acces restrictiv.

Întrebase din ce cauz , iar r spunsurile fuseser banale: „A avut loc un proces deă ă ă calomnie. General Motors, cred..." sau „Cineva a distrus singurul exemplar, iar lucrarea n-a fost retip rit ".ă ă

Î i amintea mai ales de o carte, una privind accidentele cu arme nucleare, careş -i fusese adus imediat, de bibliotecarul zâmbitor. Când a deschisă -o, a descoperit c fusese t iat cuă ă ă grij , de la prima la ultima pagin .ă ă

— tii ce sŞ -a întâmplat cu Austin Train? întreb deodat doamna Quarrey.ă ăThome clipi.— De fapt, asta era una dintre întreb rile pe care voiam s le pun so ului t u. Amă ă ţ ă

în eles c traini ii teţ ă ţ -au contactat, cu câtva timp în urm , i iă ş ţ -au cerut să-i aju i întrţ -o cercetare la nivel na ional pe care o fac despre produsele Puritan. E adev rat?ţ ă

Quarrey d du din cap.ă— Am cercetat în dreapta i în stânga, sperind s dau de Train, dar am g sit doarş ă ă

dubluri ale sale. Crezi c a murit? întreb Thorne, dup o ezitare.ă ă ă— Nu afli decât zvonuri, oft Quarrey. Nă -a avut nici o leg tur direct cu traini ii.ă ă ă ţ

Ultima tire pe care am auzitş -o provenea de la un trainit, demn de încredere. Sus inea c aţ ă ars într-un apartament de mahala, din San Diego.

— Am auzit i eu. Dar cred cş ă-i alt caz de fals identitate. tii, întâmpl tor, de undeă Ş ă avusese pescarul la nebun napalm?ă

— Nu.— F cea parte din lotul trimis mexicanilor, s ard câmpurile de marijuana.ă ă ă— De fapt, de ce-l cau i pe Train? Mai vrei sherry?ţ— Te rog, e foarte bun... Mi se pare a fi singura persoan care ne poate scoate dină

rahatul sta. Adic mult lume îl respect , sau cel pu in îi sus ine principiile. E ti de acord?ă ă ă ă ţ ţ ş— Într-un fel, spuse profesorul, gânditor. Avem nevoie de cineva care s ne scoat dină ă

izola ionismul în care neţ -am compl cut. Nu folosesc cuvântul în sensul obi nuit. M refer laă ş ă un izola ionism fa de ţ ţă timp. Ne-am desp r it de realitate, a a cum romanii au continuat să ţ ş ă se cread invincibili i inataă ş cabili, mult timp dup ce acest lucru încetase a fi adev rat. Înă ă fa a noastr se afl cele mai îngrozitoare avertismente – Mediterana st t toare, moart ca iţ ă ă ăă ă ş Marile Lacuri – dar ne mândrim atâta c suntem cei mai boga i, cei mai puternici, ceiă ţ mai grozavi, încât nu mai vedem faptele. Nu recunoa tem c avem rezerve reduse de ap , deş ă ă cherestea, de...

— Hran , îl complet Thorne. Vom fi în situa ie de criz , în iarna care vine. De aceeaă ă ţ ă sunt gr bi i s reia produc ia de Nutripon. Am întâlnit un individ interesant, ziua trecut ,ă ţ ă ţ ă care lucrase la Angel City, un contabil numit Tom Grey. S-a stabilit în New York, l-am întâlnit la Moses Greenbriar. Strânge o mul ime de informa ii sociale, pentru un proiect alţ ţ lui, care-l obsedeaz . Moses iă -a cerut s extrapoleze problema distrugerii recoltei din acestă an. tii c recolteleŞ ă -s slabe peste tot...

— Slabe? Dezastruoase! Idaho, Dakota, Colorado, Wisconsin... Ai amintit de ancheta pe care mi-au cerut traini ii sţ -o coordonez. Sincer vorbind, nu vreau s m bag!ă ă

— Nimic surprinz tor, spuse cu asprime so ia lui. Domnule Thome, a fost amenin ată ţ ţ cu moartea! Nu, drag , nă -o s tac! E dezgust tor! Am primit câteva telefoane anonime, ceă ă -l amenin au pe Lucas c va fi ucis, dac preia problema. Întrucât poli ia ne supravegheazţ ă ă ţ ă telefonul, tie c a a este, dar nu face nimş ă ş ic.

— Asta-i o treab serioas ! exclam Thorne. tiu – toat lumea tie – c Puritan e oă ă ă Ş ă ş ă firm a sindicatului, iar dac încerci s le scazi pre urile...ă ă ă ţ

— Nu-i chiar a a, îl întrerupse Quarrey.şThorne îl privi un moment, apoi se rezem de speteaza scaunuluă i.— Îmi pare r u. Se pare c am ajuns la concluzii gre ite. Am crezut c se dore teă ă ş ă ş

urm rirea hranei vândute de Puritan, care nu îndepline te condi iile pretinse, pentru a seă ş ţ ob ine o reducere a pre urilor exagerate.ţ ţ

— Nu se pune problema de a c uta hran care nu respect standardele avizate.ă ă ă Posibilitatea de a o descoperi e redus .ă

T cere îndelungat . Pân la urm , Thorne zise:ă ă ă ă— Nu în eleg...ţ— E foarte simplu. Te mir c , de i are pre uri exorbitante, Puritan vinde o cantitateă ă ş ţ

colosal de hran ?ă ă— Da, e fantastic! Reprezint un indice al nivelului de spaim al oamenilor. Mai alesă ă

al p rin ilor cu copii mici!ă ţ— Un trainit — nu tiu cine, totul a fost f cut pe ascuns – a descoperit ce se petrece.ş ă

Dac împ r i cantitatea de produse naturale pe care le vinde Puritan pe an la suprafa a deă ă ţ ţ

p mântă necesar pentru ob inerea ei, descoperi c nu exist suficient p mânt agricol înă ţ ă ă ă America de Nord. Nu dup programul de dezierbicidare din anii aizeci. Deci a analizată ş produsele. Jum tate din ele nuă -s mai bune decât ceea ce po i cump ra întrţ ă -un magazin obi nuit. Verific înc socotelile lui, dar sunt sigur c are dreptate.ş ă ă

— M întreb, zise doamna Quarrey, dac nă ă -o fi chiar Austin Train...Thome se uit la ea, apoi la so ul ei.ă ţ— Nu în eleg de ce nu publici toate astea! exclam el. Dac ai fost amenin at,ţ ă ă ţ

publicitatea ar fi cea mai bun protec ie!ă ţ— A a iş -am spus i eu, spuse cu fermitate doamna Quarrey.ş— Inten ionam sţ -o fac, zise profesorul. Pân în momentul în care traini ii miă ţ -au spus

ce se întâmpl cu recoltele care se pr p desc. tii ce avem în ar ?ă ă ă Ş ţ ă— Un fel de gâng nii, cred. Sau o molim , având în vedere c distruge soiuri diferiteă ă ă

de plante.— E viermele care a produs foametea în Honduras i a dus, indirect, la r zboi.ş ă— Oh, nu! Dar cum a ajuns aici? întreb Thorne, sim ind c i se usuc gura.ă ţ ă ă— Importat cu licen federal , spuse Quarrey, cu o veselie sinistr , ca un predicatorţă ă ă

la mormântul unui be iv ce nu se c ise. A fost descoperit în tab ra traini ilor din Colorado,ţ ă ă ţ iar cineva, care avea leg turi cu tupamaroă ii, lş -a identificat. Se pare c una dintre firmeleă mari, importatoare de râme, a sub-contractat afacerea unui individ care trebuia s aducă ă râmele din Argentina. stuia nu iĂ -a p sat, leă -a adunat din dreapta i din stânga, a umplut miiş de bidoane cu pacostele alea, apoi a tulit-o în Australia, cu banii...

— Incredibil! oft Thorne. i nu iă Ş ş -au dat seama c nu erau râme obi nuite?ă ş— Fuseser amestecate cu râme obi nuite. i, în afar de faptul că ş Ş ă ă-s pu in alb strui iţ ă ş

au o form u or deosebit , acei ă ş ă jigras, cum li se spune, arat ca orice rim ...ă ă— Dar exper ii companiei importatoare? zise Thorne, strângând pumnii. Dar vame ii?ţ ş

Nu s-au mirat c râmeleă -s albastre?— Bineîn eles c nu. Tipul le vopsise în roz!ţ ă— Bineîn eles, spuse Thome, cu am r ciune.ţ ă ă— Traini ii sunt convin i c vame ii i inspectorii firmei au fost mitui i, dar eu nuţ ş ă ş ş ţ

cred. Oricum, indiferent ce s-a întâmplat, paguba a fost f cut . Iar blestema ii rezist la oriceă ă ţ ă insecticid cunoscut, legal sau interzis.

— Deci iţ -e team de consecin ele îndep rt rii oamenilor de Puritan, zise încetă ţ ă ă Thorne.

— Exact. Ne îndrept m spre o iarn a foametei. Contactele mele din rândul traini iloră ă ţ gândesc la fel. Indiferent dac jum tate din hrana de la Puritan nuă ă -i chiar atât de bun pe câtă se pretinde, vom avea nevoie de orice-i comestibil.

— De fiecare f rimitur , spuse doamna Quarrey.ă ă

Din nou t cere. Dup un timp, Thorne î i goli paharul.ă ă ş— Cred că-i momentul s plec. Iau masa cu avocatul meu. Va încerca, probabil, s mă ă ă

conving s renun la procesul împotriva Departamentului Ap r rii. Ce naiba s faci, cândă ă ţ ă ă ă nici avocatul t u nu crede c vei câ tiga?ă ă ş

— Am în eles c i sţ ăţ -a oferit sprijinul... alt sprijin.— Vrei s spui Angel City? Da, îmi pusesem multe speă ran e în ei. Nuţ -i nici un secret

c am o poli de asigurare penă ţă tru via a lui Nancy, în valoare de o jum tate de milion deţ ă dolari. Dar o vor pl ti iă ş - i vor ine gura. Ca i pentru cele nou cazuri din Florida.ş ţ ş ă

— Nou !ă— Sunt sigur. Poate chiar un caz în plus. Dar cei cu care am discutat au fost pl ti i să ţ ă

nu fac scandal, spuse Thorne, cu un zâmbet amar. Mie nă -au ce-mi face. Sunt bogat, iar Angel City m va face i mai bogat.ă ş

Se uit la ceas.ă— Vre i sţ ă-mi da i umbrela, doamn Querry? i masca, v rog.ţ ă Ş ă

Când femeia deschise u a apartamentului, sş ă-l lase s ias , lâng peretele din faă ă ă ţă st teau trei b rba i, în haine de culoare închis . Thorne sim i c i se opre te inima.ă ă ţ ă ţ ă ş

Acela i lucru îl sim ir profesorul i so ia lui.ş ţ ă ş ţ

— Pe teleş -i în plas , zise batjocoritor unul dintre uciga i, îndemnânduă ş - i înso itorii.ş ţ

Desf urare de for eăş ţ

Doug i Angela McNeil v zur trupele cantonate lâng drumul spre Towerhill, în timpş ă ă ă ce se duceau s prânzeasc la restaurantul lor favorit din mun i. Hot râser s plece dintră ă ţ ă ă ă -un impuls de moment. Î i permiteau s fac asta, pentru c nu aveau copii. O mul ime deş ă ă ă ţ medici nu aveau copii.

De-a lungul drumului, trecuser pe lâng grupuri de tineri ciuda i, care ap ruser înă ă ţ ă ă Denver în zilele anterioare. Veniser , între timp, sute. Mul i cu autobuzul. Câ iva aduseă ţ ţ seră cu ei biciclete pliante, care puteau înc pea în compartiă mentul pentru bagaje al autobuzului, dar majoritatea mergeau pe jos. Se vedea c provin din ora e mari. Aveau m ti de gaze laă ş ăş gât, ca turi tii din timpul iernii, ce nu credeau c aerul din Colorado e respirabil.ş ă

— Ce naiba fac aici? întreb Angela, în timp ce treceau pe lâng un grup de vreo zeceă ă in i, care se odihneau lâng o pancart mare, pe care se afla silueta uria a unui vierme i oş ă ă şă ş inscrip ie: A I V ZUT A A CEVA? DAC DA, INFORMA I IMEDIAT POLI IA.ţ Ţ Ă Ş Ă Ţ Ţ

— Am crezut la început că-i o reuniune a traini ilor, care merg din tab r în tab r .ţ ă ă ă ă Dar nici vorb de a a ceva. Ai observat c poart haine din materiale sintetice? Traini ii nuă ş ă ă ţ poart .ă

Angela d du din cap. Avea dreptate: toat gama, de la c m i din nailon la cizme diă ă ă ăş n plastic.

— Presupun că-s varianta munteneasc a trândavilor de pe plaj .ă ăF r s se gândeasc , Doug opri ma ina, s se uite mai atent. Dânduă ă ă ă ş ă - i seama c nu leş ă

place s fie privi i, acceler iar.ă ţ ă— Nu prea pot s se duc în California, anul sta.ă ă ă— Cred c nu, d du Angela din umeri.ă ă— Nu se pot duce în Florida, din cauza spaimei provocate de gazele otr vitoare. A aă ş

c au venit în mun i. Probabil acela i lucru se întâmpl iă ţ ş ăş -n est, în masivul Pocono, de exemplu.

— Nu cred că-s primi i cu bun voin .ţ ă ţăAngela p rea tulburat .ă ă— A aş -i. Iar for ele de ordine au aceea i p rere, îi ar t Doug în fa .ţ ş ă ă ă ţăDou ma ini de patrulare blocaser o curb a oselei, iar un grup de poli i ti b o iă ş ă ă ş ţ ş ăţ ş

fotografiau tinerii, cu polaroide. În spatele unei ma ini, al ii perchezi ionau un tân r palid,ş ţ ţ ă de vreo dou zeci de ani. Îl dezbr caser pân la lenjeria de corp. Unul dintre poli i ti îl ineaă ă ă ă ţ ş ţ de bra e, de i nu opunea nici un fel de rezisten . Altul îl pip ia între picioare, cu o pl cereţ ş ţă ă ă evident . Al treilea scotocea în sacul pe cară e-l purtase.

La scurt distan , v zur trupele. Ridicaser , pe o fâ ie serioas de teren, corturi caă ţă ă ă ă ş ă ni te ciuperci portocalii. Cinci camioane, verziş -m slinii, fuseser parcate lâng drum.ă ă ă

Doug se uit atent.ă— Astea nu-s lasere de lupt ?ă— Care?— Chestiile din camioane. Isuse, se a teapt la un r zboi civil? Nş ă ă -or s le folosească ă

împotriva unor copii!— Sper c nu, îl aprob Angela.ă ă

La urm toarea cotitur , o poart grea, din o el, întră ă ă ţ -un zid din beton, cu vârfuri ascu ite deasupra. Al turi, o pancart mare, pe care scria: BAMBERLEY HYDROPONICSţ ă ă INC. – SERVE TE NEVOILE CELOR NEVOIA IŞ Ş

O alt pancart , prins chiar de poart , anun a c grupurile de vizitatori suntă ă ă ă ţ ă binevenite zilnic, între 10 i 15. Dar acum fusese acoperit cu o bucat de pânz de sac.ş ă ă ă

Situa ie criticţ ă

Cel pu in putea respira. Chiar dac nu vedea stelele. Michael Advowson se mul umiţ ă ţ cu ce avea. Bucurându-se de eliberarea din tirania m tii de gaze – de i sim ise iritarea, ca oăş ş ţ arsur u oar a fundului gurii, ceă ş ă -l chinuise de la sosirea din Europa – se îndep rtase deă uzina hidroponic . Îi pl cea s mearg prin iarb , chiar dac era uscat i epoas , printreă ă ă ă ă ă ăş ţ ă tufi uri, chiar dac aveau frunze cenu ii. Mai ales c era sinş ă ş ă gur. O mare u urare.ş

Isuse! De ce nu-l l sau s plece, chiar acum?ă ăCe-l durea cel mai tare iş -l f cea s se simt ca un copil bolnav, con tient de un r uă ă ă ş ă

teribil, dar incapabil să-l explice cuiva care l-ar fi putut ajuta, era faptul c , în ciudaă dovezilor din jur, în ciuda a ceea ce le transmiteau ochii i urechile — uneori chiar carnea,ş prin arsuri, r ni infectate, r celi, t lpi inflamate – oamenii de aici credeau c felul lor deă ă ă ă via era cel mai bun din lume i se preg teau sţă ş ă ă-l exporte, cu ajutorul armelor.

În Honduras, de exemplu. În numele cerului! Cromwell f cuse ceva asem n tor înă ă ă Irlanda — dar asta fusese cu secole în urm , întră -o alt epoc , mai barbar !ă ă ă

Purta uniforma în majoritatea timpului. Aceasta ar ta mai mult c era un str in, că ă ă ă avea un anumit grad, iar oamenii de aici respectau puterea. Recunoscându-i statutul, îl tratau cu o polite e rece. Nu. ţ Cu corectitudine.

Dar nu la asta se a teptase. Avea rude, care se tr geau din fratele str bunicului lui, ceş ă ă venise aici s scape de opresiunea britanic . Se a teptase s fie primit ca un v r. Nu ca ună ă ş ă ă tovar de conspira ie.ăş ţ

Singur tatea din New York îl f cuse s caute tot mai mult compania fetei bete pe careă ă ă o întâlnise la o petrecere a diploma ilor. Se numea Silvya Young. G sise ceva casnic,ţ ă melancolic, dincolo de fa ada ei provocatoare, de parc ar fi c utat un vis din care nuţ ă ă - iş aducea aminte decât atmosfera general , nu i am nuntele.ă ş ă

Ultima lor întâlnire avusese loc cu dou nop i în urm . Se vindecase, spusese ea, iă ţ ă ş -l invitase în pat. Dar subcon tientul lui fusese atât de afectat încât nu putuse face nimic, iarş când ea ipase la el, frustrat , ipase i el, spunânduţ ă ţ ş -i c nu cunoscuse niciodat o fat careă ă ă fusese bolnav , la care ea risese cu am r ciune i jurase c nu cunoscuse pe nimeni care să ă ă ş ă ă nu fi fost.

— Copilul oric rei persoane pe careă -o cunosc e bolnav de ceva! Oricine are necazuri cu unul dintre copii!

Ca doctor, Michael tia c nuş ă -i adev rat. Indicele de anomalii congenitale r m sese,ă ă ă chiar în Statele Unite, doar de trei, patru la sut . Îns oricine se asigura împotriva uneiă ă asemenea lucru, ca fiind ceva obi nuit, i vorbea de parc orice indispozi ie, orice început deş ş ă ţ boal a copilului ar fi însemnat sfâr itul lumii.ă ş

— Trebuie s existe o solu ie! Trebuie! Trebuie!ă ţÎi trecuse prin minte: nu- i pot oferi îţ n întregime un loc curat unde s tr ie ti, pentru că ă ş ă

lâng Balpenny, când vântul bate din direc ia zonei industriale de lâng aeroportul Shannonă ţ ă i aspiri puternic, te treze ti tu ind. Dar patronii f g duiser c vor rezolva problema.ş ş ş ă ă ă ă

i animalele se nasc, uneori, diforme. Dar po i ucide aniŞ ţ malele, cu con tiin a mai multş ţ sau mai pu in curat .ţ ă

Ar fi putut să-i spun : hai să ă- i ar t lacuri care nuţ ă -s pline de gunoaiele omului. Să- iţ ar t recolte crescute din baleg i ploaie curat . S te hr nesc cu mere din copaci care nă ăş ă ă ă -au fost stropi i niciodat cu arsenic. Sţ ă ă- i tai pâine dintrţ -o bucat care salut mâinile cu c lduraă ă ă plin de afec iune a cuptorului. Să ţ ă- i fac copii care s nu se team decât de sticle aruncate deţ ă ă be ivi, care s aib membrele drepte, care s fie zâmbitori, cu vorbire limpede. iţ ă ă ă Ş - i va p saţ ă dac acea vorbire va fi plin de ecourile unei limbi pe care o folosea civiliza ia cu o mie deă ă ţ ani în urm ?ă

Dar nu-i spusese, doar se gândise. Probabil c nuă -i va spune niciodat . Dup ce mâineă ă vor arde hrana suspect , inten iona s se duc direct acas , cu un avion al companiei Airă ţ ă ă ă Lingus, din Chicago.

Pe creasta dealului se opri i privi în jur. Uzina hidropoş -nic se întindea, ca o omidă ă uria , deşă -a lungul în l imii. Putea s vad ferestrele luminate, f r perdele, ale caseiă ţ ă ă ă ă administratorului uzinei, un om agreabil, numit Steinz. Ceea-ce nu putea spune despre gazda

lui, Jacob Bamberley... A sta în conacul mare, cas de ferm m rit , de pe terenul cump rată ă ă ă ă de bunicul s u, era ceva ă r u, ă chiar dac se înconjurase de o gr din botanic minunat ,ă ă ă ă ă renumit . Abia o privise. ă I se p ruse banal i prost între inut .ă ăş ţ ă

Trebuia s plece deă -aici curând. Se apucase de preg tirile finale, împreun cu ofi eriiă ă ţ americani, colonelul Saddler, c pitanul Aarons i locotenentul Wassermann, i cu un altă ş ş observator ONU, un venezuelean, c pitanul Robles. Lui Michael nuă -i pl cea nici unul i,ă ş dup întâlnirea cu ei, sim ise nevoia s se limpezeasc la minte. De aceea se afla acolo, laă ţ ă ă miez de noapte, sub cerul liber.

F r stele. Se p rea c nu fuseser v zute în vara aceea. Domnul Bamberley spusese,ă ă ă ă ă ă la prânz: „un an r u".ă

Anul urm tor va fi mai bun?ăTremur , cu toat c ldura brizei u oare. În clipa urm toare, se sperie cum nu se maiă ă ă ş ă

speriase în via a lui. O voce spuse, de nic ieri:ţ ă— Rahat! Cine-i tic losul sta?ă ăPrivi gr bit în jur i abia atunci v zu o siluet întunecat , la mai pu in de zece pa i: ună ş ă ă ă ţ ş

negru în haine negre, foarte înalt i solid. În mina dreapt avea ceva lucitor, un cu it inut înş ă ţ ţ pozi ia de lupt a cuiva care tie sţ ă ş ă-l foloseasc , nu ridicat proste te, la în l imea um rului,ă ş ă ţ ă ci jos, unde putea sfârteca mu chii moi ai pântecului.ş

— Ce naiba... Cine e ti? întreb Michael.ş ăUn moment de t cere. În timpul ei, alte siluete se materiă alizar acolo unde p ruse că ă ă-i

doar p mânt gol.ă— Nu e ti american, constat b rbatulş ă ă negru.B rbat? Poate b iat. Avea o voce sub ire.ă ă ţ— Nu, sunt irlandez.O lantern îl lumin , ca pe un fluture prins întră ă -un ac. Cât timp va trece pân cândă

expresia nu va mai avea nici un în eles? Nu v zuse nici un fluture în ara asta...ţ ă ţAlt voce, de fat , spuse:ă ă— E în uniform !ă— Potole teş -te, zise b iatul negru. Zice că ă-i irlandez. Ce faci aici, Paddy? (Paddy –

nume ironic dai irlandezilor (n.tr.).Michael sim i sudoarea alunecânduţ -i pe piele.— Sunt observator ONU.— i ne observi pe noi?ŞIronic.— Nu mi-am dat seama că-i cineva aici. Am ie it s m plimb.ş ă ă— Omule! Cu siguran e ti str in!ţă ş ăB iatul negru î i vârî cu itul în teac i p trunse în zona luminat .ă ş ţ ăş ă ă— Ai putea fi poli ai. Dar ia vâneaz în ceat ...ţ ă ă ă— E un sold oi! mârii fata, iar Michael se sim i amenin at.ăţ ţ ţ— Dar nu poart arm , zise negrul.ă ăVocea fetei se schimb , pe dat :ă ă— Rahat! Ai dreptate! Paddy, ce fel de armată-i aia în care nu se poart arme?ă— Sunt medic militar, reu i s spun Michael, cu gâtul uscat. Vre i sş ă ă ţ ă-mi vede iţ

actele?B iatul negru se apropie, privinduă -l din cap până-n picioare.— Da, spuse el, dup un timp. Cred c da.ă ăMichael le scoase din buzunar. B iatul le examin .ă ă— Ei drace! Un maior! Fii binevenit în mormanul de rahat în care tr im! Cum î iă ţ

place, Mike?— A da orice s pot pleca, bomb ni Michael. Dar ei nu m las !ş ă ă ă ă— Ei — puternic accentuat – n-or s te lase s faci nimic!ă ăÎi d du actele înapoi i se trase la o parte din drumul lui Michael.ă ş— Eu sunt Fritz, ad ug el. Eaă ă -i Diana. Hal. Curt. Bernie. Vino s stai joă s!

e p rea c nu exist alt alternativ . Michael se apropie. Grupul î i f cuse tab rŞ ă ă ă ă ă ş ă ă ă acolo, abia acum observ : saci de dormit ascun i de tufi uri, câ iva t ciuni pe o vatr deă ş ş ţ ă ă stânc ...ă

— Un fum? întreb Fritz. Ceva de mestecat?ă— Fritz! interveni fata, Diana.

Fritz chicoti.— Îl doare-n cur pe Mike de cum ne regul m noi! Nuă -i a a, Mike?şReferirea la mestecat îl f cu pe Michael s în eleag de ce. vocea lui Fritz avea un tonă ă ţ ă

înalt – aproape strident. Se îndopase cu khat, care era r spândit printre negrii americaniă pentru c provenea din Africa: o frunz stimulatoare, ce putea fi mestecat , fumat sau b ută ă ă ă ă ă sub form de infuzie, exportat de Kenia, în cantit i enorme, unde o cultiva popula ia meru,ă ă ăţ ţ ce o numea meru-ngi.

— Nu, mul umesc, zise el, dup o pauz .ţ ă ă— Omule, nu tii la ce renun i!ş ţAsta era Bernie. Da, Bernie. Care chicoti:— Unul dintre marile medicamente naturale! Ai avut diaree?— Bineîn eles.ţ— Nu „bineîn eles". Se zice c au avut treizeci i cinci de milioane de oameni. Noi nu.ţ ă ş

Unde-i mestecuşul?— Aici!Curt, urm torul în ir, scoase ghemotocul ud din gur i iă ş ăş -l întinse. Michael î i st pâniş ă

o tres rire. Interesant metodă ă ă de a sc pa de diareea universal ... F r îndoial , din cauzaă ă ă ă ă efectului constipant al drogului. Întreb :ă

— Ce v aduce aiciă ?— Turi ti, r spunse Fritz, chicotind. Doar turi ti. Dar tu?ş ă ş— Vor s ard mâine hrana aceea suspect . Sunt aici s v d dac treaba va fi f cută ă ă ă ă ă ă ă

corect.T cere. Apoi cel numit Hal zise:ă— Ei bine, n-o s vezi.ăFata, Diana, îi arunc o privire speriat . Era foarte fruă ă moas , de i cam dolofan .ă ş ă— Hal, ineţ - i gura!ţ— E un fapt. Nimeni n-o s ne opreasc !ă ăMichael spuse încet, neîncrez tor:ă— Sunte i aici s pune i mâna pe hrana aia?ţ ă ţEzit ri. Apoi cl tin ri din cap. Ferme.ă ă ă— De ce?Se gândi la to i tinerii pe careţ -i v zuse în Denver. Sute. Iar Steintz, de la fabric ,ă ă

spusese c veneau întruna.ă— De ce nu? r spunse, printră -o întrebare, Curt.— Da, de ce nu? interveni i Hal. Va fi pentru prima oar când guvernul rii steiaş ă ţă ă

nenorocite va da din ea unor cet eniăţ .Spusese cuvântul „cet eni" întrăţ -un fel în care sunase obscen.Diana î i linse buzele. Avea buze pline i limb lat , lung .ş ş ă ă ă— Sunte i nebuni? izbucni Michael, înainte s se poat st pâni.ţ ă ă ă— Nu-i nebunia singura cale de a rezista în lumea asta scârboas ? replic Fritz.ă ă— Dar nu exist drog în hrana din magazii! Am v zut analizele!ă ă— Sigur, ai dreptate. A a au spus i despre chestia trimis în Africa, ca i de cea dinş ş ă ş

Honduras. Mincino i împu i i!ş ţ ţ— Nu tii despre ce vorbe ti! ş ş Eu am fost în Noshri! Am v zuă t!Deodat , îl cople ir amintirile imaginilor, sunetelor i mirosurilor, plesc ituluiă ş ă ş ă

picioarelor în noroi, sim mântul de disperare. Povesti despre copiii b tu i pân la moarte deţă ă ţ ă propriii p rin i. Despre solda ii care alergau s se ascund în tufi uri, plângând i ipând.ă ţ ţ ă ă ş ş ţ Despre femeile care nu mai puteau vedea un obiect casnic obi nuit, cum ar fi un cu it, f rş ţ ă ă s nu fug , cuprinse de teroare. Despre duhoare, boli i foamete. Le spuse totul, cuvinteleă ă ş curgeau din el ca apa printr-un dig g urit. i, când i se usc gâtul vorbind, î i d du seama că Ş ă ş ă ă spusese tot timpul: „hrana american a f cut asta, a f cut aia..."ă ă ă

Lucy Ramage i prietenul s u uruguayan ar fi fost încânta i. Dar ei muriser .ş ă ţ ăSe opri brusc i, pentru prima oar dup multe minute, se uit la cei ceş ă ă ă -l ascultau, în

loc s se uite la amintirile din Africa. Aveau, cu to ii, zâmbete identice, triste.ă ţ— Oho, omule, oft Diana. S te droghezi atât de tare...ă ă— Da, zise Curt. Ceva ce nu înceteaz niciodat ...ă ă— Dac vor s m împiedice s am o bucat din chestia aia, spuse Hal, o s trebuiască ă ă ă ă ă ă

s m ard i pe mine, înainte s ard rahatul la.ă ă ăş ă ă ă

— Dar nu se poate s vre i s înnebuni i! explod Michael, c utând cuvintele potrivite.ă ţ ă ţ ă ă Nu pute i dori un drog care dureaz toat via a!ţ ă ă ţ

— Nu se poate, drag ? Gre e ti complet! zise Fritz, cu o voce rece, serioasa, ă ş ş moart .ă Ascult , Mike, pentru c nu în elegi i trebuie s în elegi. Cine poate r mâne s n tos înă ă ţ ş ă ţ ă ă ă aceast ar , când tii c fiecare respira ie, fiecare pahar cu ap , fiecare scufundare întrăţ ă ş ă ţ ă -un râu, fiecare îmbuc tur de mâncare pe care o înghi i, te ucide? i tii i de ce, tii cine iă ă ţ Ş ş ş ş ţ -a f cut asta, dar nu po i ajunge la tic lo i!ă ţ ă ş

Se ridic brusc în picioare, privinduă -l de sus pe Michael, chiar i dup ce acesta seş ă ridicase, la rândul lui. Avea cam ase picioare i trei inci, poate chiar ase i cinci. Ar ta caş ş ş ş ă figura medieval a mor ii: f r mil , slab, fl mând...ă ţ ă ă ă ă

— Nu vreau s mor, drag . Dar nu pot sta degeaba, dac vreau s tr iesc. A vrea să ă ă ă ă ş ă scap de parazi ii ia nenoroci i, unul câte unul. S le scot ochii. S le umplu gurile cuţ ă ţ ă ă propriul lor c cat. S le scot ma ele prin cur i s le înf or în jurul gâturilor, până ă ţ ş ă ăş ă-i sugrum. A vrea s fiu atât de nebun încât s pot s m gândesc la toate lucrurile pe care ar merita sş ă ă ă ă ă li le fac! Acum, poate în elegi...ţ

— Da, spuse Diana, foarte încet, i scuip mestecu ul de khat în cenu a focului, undeş ă ş ş sfârâi.

— Pleac , Mike, spuse Fritz, cu voce brusc obosit . Cât de departe po i. Duă ă ţ -te acas .ă Lasă-ne pe noi s avem grij deă ă tic lo i. Poate întră ş -o zi o s te întorci – singur sau cu nepo iiă ţ t i – ca s g se ti un loc bun unde s tr iasc oameni, negri sau albi.ă ă ă ş ă ă ă

— Sau verzi, chicoti, un pic isteric, Diana. Irlandezi verzi.Privi îndelung în ochii lui Fritz i ceea ce v zu îl f cu s se întoarc i s fug .ş ă ă ă ăş ă ă

De i majoritatea lucr torilor necalifica i sau semicalifica i din uzin fuseser trimi i sş ă ţ ţ ă ă ş ă m reasc grupul de omeri din Denver, o mân de muncitori fuseser p stra i. Cu ajutorulă ă ş ă ă ă ţ lor, verific , împreun cu Robles, actele depozitului i se asigur c toate cutiile cu Nutriponă ă ş ă ă fuseser scoase din interiorul fabricii. Solda i cu c rucioare le c raser întră ţ ă ă ă -o parcare goal ,ă din beton, i le gr m diser în fa a laserelor de lupt , preg tite s le transforme în cenu .ş ă ă ă ţ ă ă ă şă

Actele erau în regul , precise. Treaba mergea repede. Asculta comentariile solda iloră ţ f cute special s se aud – de ce trebuie s ne spun nou str inul sta puturos ce s facem?ă ă ă ă ă ă ă ă ă Un individ, în special,un sergent numit Tatum, slab, neîndemânatic, cu p rul ca fuiorul,ă p rea a încuraja grupul s fac tot felul de remarci, de fiecare dat când Michael se afla înă ă ă ă apropiere. Î i st pâni r spunsurile aspre, furioase. Curând va termina i se va întoarce acas .ş ă ă ş ă

Când i când, privea dealul cenu iuş ş -verzui de lâng parcare, a teptânduă ş -se să-l vadă plin de figuri omene ti: Fritz, prietenii lui i alte sute de persoane. Dar, de i avuseseş ş ş impresia c z re te mi c ri prin tufi uri, nu v zuse nici o figur ... Mai să ă ş ş ă ş ă ă ă-i vin s cread că ă ă ă experien a teribil din noaptea trecut fusese un vis...ţ ă ă

S vrei s fii nebun! i erau doar ni te copii...ă ă Ş şDar, în cele din urm , magazia în form de cupol se goli, în fabric nu ramaser decâtă ă ă ă ă

noile purificatoare de aer, str lucind pe tavan, i certificatele de calitate ale firmei speă ş -cializate în amenajarea teatrelor, vârâte sub grilajele de ventilare... Îi permise lui Robles să plece, să-l anun e pe colonelul Saddler. Robles se str duia deţ ă -o jum tate de or să ă ă-l conving c nu mai au nimic de f cut, dar Michael sim ise o pl cere pervers să ă ă ţ ă ă ă-l întârzie.

Se l murise, inând seama de cele spuse de Fritz, c unul dintre motivele pentru careă ţ ă nu-i pl cea Robles era acela c venezueleanul purta tot timpul un pistol automat.ă ă

— A durat prea mult! r cni colonelul Saddler. Credeam c o s termin m totul înainteă ă ă ă de mas !ă

Povestise, seara trecut , c spera s primeasc un post în Honduras.ă ă ă ăLa distan de betonul cenu iu, sub cerul cenu iu, lâng ma ini i furgonete, a teptauţă ş ş ă ş ş ş

reporterii, gata s înregistreze actul de distrugere, dovad a bunelor inten ii fa de omenire.ă ă ţ ţă— Acum cred c ar fi mai bine s mânc m mai înainte s ne apuc m de treab ,ă ă ă ă ă ă

continu colonelul, prost dispus. Sergent!ăEra vorba de Tatum, individul de culoarea fuiorului, care nu-l putea suferi pe Michael.— Sergent, spune-le s rup rândurile, pentru mas , i s aib grij ca echipa de laă ă ă ş ă ă ă

furtunurile de incendiu s fie aici cu zece minute înainte de... ă Ce naiba?!Se întoarser cu to ii i descoperir ceea ce Michael a teptase toat diminea a s seă ţ ş ă ş ă ţ ă

întâmple. Probabil fuseser ascun i în tufi uri, cu îndemânarea i r bdarea unor lupt tori deă ş ş ş ă ă

gheril antrena i. Când î i d duser seama c fusese scoas toat hrana din magazie, ie iseră ţ ş ă ă ă ă ă ş ă la iveal i acum înaintau spre îngr ditura ce delimita teritoriul fabricii. Ar tau ca o armatăş ă ă ă medieval . Dou sute? Trei? Cu c ti de motocicli ti, cizme înalte, iar la bra e scuturiă ă ăş ş ţ improvizate, pe care erau desenate, ca un blazon, craniul i oasele încruci ate.ş ş

— Goni i nebunii lora de acolo! r cni colonelul. Aduce iţ ă ă ţ -mi un megafon! Sergent, nu l sa oamenii s plece la mas ! Spuneă ă ă -le idio ilor ia c , dac nu pleac în cinci minute...ţ ă ă ă ă

— Domnule colonel! explod Michael. Nu pute i face asta!ă ţ— Ce nu pot? se întoarse Saddler la el. Nu cumva îmi dai ordine, maiorule?Micheal se st pâni cu greu.ă— Nu pute i s incendia i hrana cu copiii tia aici.ţ ă ţ ăş— Nu voi risca nimic, zise Saddler. Nu reprezint o pierdere pentru ar . Pun pariu că ţ ă ă

jum tate să -au eschivat s fac serviciul militar, iar restul se afl pe listele de recrutare. Dar îiă ă ă fac eu s-o tearg de aici! Mul umesc, sergent, spuse el,ş ă ţ luând megafonul pe care-l ceruse, apoi îl ridic i ip : Voi, de acolo! în cinci minute s nu v mai v d!ăş ţ ă ă ă ă

Se îndrept spre îngr ditur .ă ă ăÎn spate, sim ind c se întâmpl ceva nea teptat, reporterii veneau în grab , cuţ ă ă ş ă

camerele i microfoanele preg tite.ş ăPe panta dealului, lâng o fat blond , o siluet neagr , sub ire, foarte înalt . În mână ă ă ă ă ţ ă ă

inea ceva. Un cu it? Nu, un cle te de t iat sârm .ţ ţ ş ă ăSaddler termin de recitat avertismentul i se întoarse, uitânduă ş -se la ceas.— O s punem furtunurile de incendiu pe ei, sergent, morm i el. Nu vreau ca ga caă ă ş

asta împu it ...ţ ăApoi î i d du seama c Michael se inuse dup el iş ă ă ţ ă ş -l auzea. Ro i, dup care ridicş ă ă

glasul.— Sper s am aprobarea dumitale! l tr el. Pun pariu c majoritatea au nevoie de oă ă ă ă

baie!— Poate vin din locuri în care nu-i s n tos s faci baie, r spunse Michael.ă ă ă ăSe sim ea u or ame it. Dormise foarte prost dup întâlnirea cu tinerii, pe deal.ţ ş ţ ă— Ce vrei s zici?ăMichael privi cu coada ochiului spre armata ciudat care cobora panta. În jur, sergen iiă ţ

î i aranjau oamenii pentru ap rarea perimetrului îngr dit. Furtunurile fuseser desfş ă ă ă ă urate.ş Le aduseser din precau ie, pentru cazul în care laserele ar fi incendiat iarba uscat iă ţ ăş tufi urile. Sus, la bazinele cu ap – uzina avea propriile fântâni, cinci, pentru c prelucrareaş ă ă hidroponic avea nevoie de o cantitate imensa de ap – inginerii st teau lâng pompe, gataă ă ă ă s le porneasc la semnal. Cu un zgomot surd, un elicopter se ridic din spatele uzinei. Ună ă ă b rbat atârna de u a deschis , inând un aparat de filmat. Pe o latur aă ş ă ţ ă elicopterului se vedeau literele ABS.

— Lasă-m s vorbesc cu copii tia, domnule colonel, spuse Michael. Am întâlnită ă ăş câ iva asear , cred c pot sţ ă ă ă-i potolesc.

Mergând f r fric , ignorând strig tele subofi erilor din interiorul îngr diturii, primulă ă ă ă ţ ă val de tineri ajunsese la gardul din sârm ghimpat . Se auzi strig tul unui soldat dină ă ă apropiere, care-i privea nervos:

— Tic losul la are o arm !ă ă ă— Pune i baionetele! strig colonelul, prin megafon. Nuţ ă -i l sa i s treac de gard!ă ţ ă ăClic-clic-clic! Un ir de vârfuri ascu ite se îndrept spre bur ile de dincolo de gard.ş ţ ă ţ— Domnule colonel, spuse Michael, apucându-l pe Saddler de mânec . Am o idee!ăUn strig t:ă— Domnule colonel! Domnule colonel Saddler! Aici! C pitanul Wassermann se agitaă

undeva, în apropiereareporterilor.— Du-te dracului! mârâi Saddler la Michael i plec .ş ăBine... Michael aspir puternic i se duse spre îngr ditur , ocolind marginea gr meziiă ş ă ă ă

de hran în cutii. Aceasta avea, la mijloc, o în l ime de dou zeci de picioare, dar la marginiă ă ţ ă cutiile fuseser aruncate la întâmplare. Unele se sp rseser .ă ă ă

— Hei, domnule maior! îl strig soldatul care strigase c v zuse o arm , un voluntar.ă ă ă ă Nu v apropia i, or s v omoare!ă ţ ă ă

— Taci, soldat, ordon Tatum, care p zea, cu plutonul lui, gardul în apropierea luiă ă Fritz. Lasă-l pe maior s fac tot ce dore te. E moartea lui...ă ă ş

Michael merse mai departe. Trecu printre solda i iţ ş -l înfrunt pe Fritz, care st tea la ună ă yard distan , cu gura strâmbat întrţă ă -un rictus, leg nând u or cle tele de t iat sârm .ă ş ş ă ă

— Deci a a ar i la lumina zilei, maiorule, zise el, iar fata, Diana, chicoti lâng el.ş ăţ ă— Vrei s m nânci din hran , zise Michael.ă ă ă— Da. i?Ş— Din care cutie?— Ce?— Te-am întrebat din care cutie.To i cei din jur se întoarser spre el. Ridic vocea, dorinduţ ă ă - i s fi aş ă vut un megafon.— Noaptea trecut iăţ -am spus c hrana asta a fost supus analizelor i g sit în regul .ă ă ş ă ă ă

Nu m-ai crezut. Nici ceilal i. A a c alege o cutie iţ ş ă ş - i dau o parte din ea. Dac nu seţ ă întâmpl nimic, pleca i!ă ţ

Urm un moment de t cere. În cele din urm , Fritz d du din cap.ă ă ă ă— Bine. În eleg. Pot s aleg orice cutie doresc?ţ ă— Oricare.— Ne-am în eles!ţ— Bine. Soldat, dă-mi, te rog, cu itul, spuse Michael, întorcânduţ -se spre omul din

dreapta lui.— Domnule maior! interveni iar Tatum. Nu pute i face a aţ ş ceva!— De ce? Tinerii au venit aici din cauza drogului b nuit c ar exista în hran . Dacă ă ă ă

vor descoperi c nu exist , vor pleca. Nuă ă -i a a, Fritz?şO ezitare. Apoi:— Bineîn eles!ţ— Iar solda ii se vor duce s m nânce, înainte s ard morţ ă ă ă ă manul. Soldat, cu itul!ţ— Nu i-l da! se repezi sergentul.— Am eu unul, strig Fritz. Aleg cutia în care se înfige!ăScoase cu itul iţ ş -l arunc întră -un arc de cerc, pe deasupra îngr dituă rii. Arma lovi o

cutie din apropiere i se înfipse în ea.ş— Bine, morm i Michael i f cu o gaur în cartonul înt rit cu polietilen .ă ş ă ă ă ăDeja se strânseser zeci de tineri în locul acela, lâng gard, iar tirea despre ce f ceaă ă ş ă

Michael se r spândise printre ei ca focul. Unii râdeau iă ş -l aplaudau, ironici, iar cei înarma iţ – majoritatea cu pistoale i cu ite, dar existau i pu ti de vân toare – î i puser armele în teciş ţ ş ş ă ş ă sau le a ezar pe jos. Tatum, furios, privi un timp, apoi plec brusc i fu auzit strigânduş ă ă ş -l pe Saddler, de dup mormanul de cutii.ă

Michael se întoarse la gard, ducând o înc rc tur de Nutripon. V zânduă ă ă ă -l c vine,ă Fritz t ie sârma gardului cu cle tele, ignorind ordinul de a se opri, al soldatului voluntar.ă ş F cu o deschiz tur de un picior p trat, prin care s treac hrana. Ca i cum ar fi hr nită ă ă ă ă ă ş ă animalele la gr dina zoologic , gândi deta at Michael, privind mâncarea ce ajungea înă ă ş mâinile întinse, în gurile c scate.ă

— Mai mult ! strig unul, care nu fusese suficient de noroă ă cos s capete ceva dină primul transport.

— A tepta i s vede i ce se întâmpl , r spunse Michael. Nş ţ ă ţ ă ă -o s aib nici un efect, dară ă degeaba v spun...ă

— Mai mult !ăDe data asta, un mârâit amenin tor. Da, ca i cum ar hr ni animale. Animaleţă ş ă

s lbatice, periculoase...ăD du din umeri iă ş -l v zu pe Saddler, ro u de furie.ă ş— Maiorule, ce dracu' faci?— Copiii tia cred c hranaăş ă -i otr vit . Nu vor s ne lase să ă ă -o ardem pân nu seă

conving c nuă -i!— S m ia dracu' dac ...ă ă ă— Sau crede i cţ ă-i otr vit ? Crede i c a fost folosit pentru a înnebuni mii de oameniă ă ţ ă ă

nevinova i în Africa, în Honduras? r cni Michael, cu toat puterea.ţ ă ăUn strig t de surpriz din spatele lui. Al lui Fritz.ă ă— I-ai spus-o, Mike! I-ai spus-o! Bravo, b iete!ăO clip , Saddler nu reac ion . Apoi deschise tocul i scoase pistolul.ă ţ ă ş— E ti arestat, spuse el, scurt. Sergent, î i încredin ez omul sta!ş ţ ţ ă— Hei, nu!

O voce de fat . A Dianei, poate. Strig tul ei fu repetat imediat. Un zumzet de întreb riă ă ă i r spunsuri se r spândi pe deal, ca vaietul surd al unor insecte. Ajungând la un punctş ă ă

culminant brusc, nea teptat, manifestat printrş -o singur voce ascu it , nep mântean ,ă ţ ă ă ă asexuat :ă

— Ucide i porcii!ţ

Mai târziu, l-au trecut pe Michael Advowson num rul 1 din cei aizeci i trei. Când auă ş ş testat laserele de lupt pe hran , au func ionat bine.ă ă ţ

I U L I E

Boal ce se întindeă

Paisprezece octombrie i-o zi s neă -o reamintim:Un duce-a pus în func iune, împingând pu inţ ţManeta, termocentrala, înconjurat de personalit i,ăţÎn timp ce lumea se înghesuia în p r i,ă ţ

inut la distan deŢ ă ţă -un soldat frumos,Trimis din Darlington, i ar tosş ăCa al i colegi ai lui solda iţ ţÎn uniforme stacojii, noi, îmbr ca i.ă ţS-a citit scrisoarea Lordului LocotenentCe vorbea de noile roade ale naturii în mod pertinent.De-atunci, exist curent în orice ferm s r cit ,ă ă ă ă ăCeea ce va duce la o via fericit .ţă ăCând îl va folosi, oricare omS se gândeasc ă ă la Thomas Alva Edison.«McGonigal Redivivus», 1936

Siguranţă

... acum tim c trebuie s adun m înc cincizeci i nou la cei patru solda i aiş ă ă ă ă ş ă ţ armatei SUA, anun a i ini ial. Comentând soarta acestora din urm , înainte de a pleca spreţ ţ ţ ă Gettysburg, unde va s rb tori Ziua Independen ei recitind Discursul de la Gettysburg, subă ă ţ înf i area lui Abe Lincoln, în fa a unui auditoriu estimat c va dep i o sut de mii deăţş ţ ă ăş ă persoane, Prexy a spus, cit m, s nu uit m c au sfin it p mântul american cu sângele lor.ă ă ă ă ţ ă Sfâr itul citatului. Printre primele lucruri pe care le va l muri ancheta este i afirma ia cş ă ş ţ ă tulbur rile au fost provocate din cauz c Nutriponulă ă ă con inea un drog halucinogen. Se tieţ ş c o parte din hran a fost distribuit , împotriva ordinelor ofi erului american supeă ă ă ţ rior prezent, de nefericitul observator ONU din Irlanda, maiorul Advowson. Acum Europa. Frontiera dintre Fran a i Italia a fost închis la miezul nop ii, pentru a opri hoarda deţ ş ă ţ refugia i înfometa i din sud, precum i r spândirea tifosului...ţ ţ ş ă

Scâr âitţ

Din ziua teribil a ă tulbur rilor ă de la uzina hidroponic , Maud r m sese mai mult înă ă ă camera ei, refuzând s discute cu so ul i s fac altceva decât minimul necesar pentru copii.ă ţ ş ă ă Domnul Bamberley fusese obligat s-o angajeze pe sora mai mare a servitoarei lor, Christy, pentru a o ajuta. Aceasta avea nevoie de bani, pentru c so ul ei nu putea munci, suferind deă ţ o form de paralizie datorat chimicalelor cu care lucrase. Femeia era foarte priceput .ă ă ă

Oricum, exista cineva care preluase efectiv conducerea casei. Cei aizeci i trei deş ş mor i de pe p mântul lui — chiar dac la fabric , nu pe mo ie — îl cufundaser întrţ ă ă ă ş ă -o stare de z p ceal , ca i pe Maud. Uitase de c l toria lunar la New York, de vizitele ocazionaleă ă ă ş ăă ă la clubul de ar , chiar i de preţ ă ş ocup rile în leg tur cu biserica. St tea, în fiecare zi, oreă ă ă ă îndelungate, privind pe ferestrele camerei pe care o preluase când mo tenise casa, din cauzaş vederii splendide.

Vara nu fusese ce-ar fi trebuit s fie. Cu toat munca gr dinarilor, straturile de floriă ă ă care se întindeau în fa a terasei, pe optsprezece picioare de la pervaz, erau pr fuite, ofilite.ţ ă Iarba se uscase i trebuiser s r s deasc diferite p r i ale peluzei, la un pre enorm. Nu dinş ă ă ă ă ă ă ţ ţ cauz c ar fi lipsit apa... Ar fi trebuit s cheme un expert în sol i s descopere dac de vină ă ă ş ă ă ă era lipsa soarelui sau vreo deficien a p mântului. Dar nu apucase s se ocupe.ţă ă ă

Iar frunzele celor mai minuna i arbu ti erau pline de pete uscate, de m rimea unorţ ş ă monezi, florile p reau a se ofiliă înainte de a se deschide, i în spate, peste mun i, atârna unş ţ voal permanent de cea cenu ie.ţă ş

În vara asta nu v zuse cer albastru. Doar din avion.ă

Se sim ea obosit. Se sim ea zdrobit. Se sim ea epuizat. Pân s pt mâna trecutţ ţ ţ ă ă ă ă participase, în toat via a, doar la înmormântarea câtorva persoane: bunica lui, p rin ii, deă ţ ă ţ curând Nancy Thorne. i, deodat , la cei dinainte fuseser ad uga i aizeci i trei.Ş ă ă ă ţ ş ş Înmormântarea în mas fusese îngrozitoare!ă

Dar partea cea mai rea fusese când cortegiul funerar ajunsese la por ile cimitirului.ţ Poli ia estimase, mai târziu, c se strânseser peste dou mii de persoane, majoritatea dinţ ă ă ă Denver i de la Academia de Avia ie. St teau pe marginile drumului iş ţ ă ş - i exprimau dispre ulş ţ fa de Jacob Bamberley. Aduseser steaguri i pancarte pe care scria: LA DRACU' CUţă ă ş ONU i LUA I MÂINILE DE PE AMERICA.ş Ţ

Mai târziu, cineva pusese o cruce aprins pe mormântul comun.ă

Pe de alt parte, ofi eri din departamentul juridic al armatei ce c utau dovezi, FBIă ţ ă -ul, un avocat republican vorb re ce ac iona ca reprezentant special al guvernatorului, chiară ţ ţ guvernatorul, pe care-l întâlnise la dineuri pentru strângerea de fonduri, senatorul Howell, care nu-i era chiar str in, st tuse pe scaunul de colo i spusese c era încântat că ă ş ă ă (obscenitate, scuze) de Advowson primise ce i se cuvenea, c probabil chiar el puă sese drog în hran , fiind pl tit de tupamaro i s fac asta...ă ă ş ă ă

To i întrebaser de Maud. To i.ţ ă ţ

Acum scandalul se mai potolise. Trebuia să- i care povara înc un timp, dup cum leş ă ă spusese b ie ilor care puneau tot felul de întreb ri, dar numai a a se putea face dreptate. Înă ţ ă ş ara asta exist o tradi ie serioas a drept ii, le explicase el, bazat pe legea cutumiarţ ă ţ ă ăţ ă ă

englez , ce data de oămie de ani. Dac era cineva vinovat de mor ile acelea, va fi pedepsită ţ .

Cit despre Maud...Încordarea, f r îndoial ... A a spusese doctorul Helpern. Ca urmare, nuă ă ă ş -i f cuse niciă

un repro c se retr sese în camera ei, c insistase s m nânce i s doarm singur , cş ă ă ă ă ă ş ă ă ă ă refuza să-l salute când se întâmpla s se întâlneasc ...ă ă

Venise timpul s pun cap t acestei farse. La urma urmei, azi era o zi deosebit . Înă ă ă ă familia Bamberley exista o tradi ie legat de 4 iulie, tradi ie pe care o mo tenise de la tat l,ţ ă ţ ş ă de la bunicul lui. În l ase, în zori, drapelul, iar b ie ii – cu excep ia lui Cornelius – seă ţ ă ţ ţ adunaser să ă-l vad . Mai târziu, la gustarea de diminea , cadourile: pentru cei mici, imita iiă ţă ţ de pistoale Colt i cu ite Bowie, pentru ceilal i, copii dup pergamentul cu Declara ia deş ţ ţ ă ţ Independen , Legea Drepturilor, Cuvântarea de la Gettysburg. Dup aceea, un prânzţă ă s rb toresc, la care va ine o cuvântare, a a cum obi nuia i tat l lui, în care s expliceă ă ţ ş ş ş ă ă în elesul anivers rii, iar dupţ ă ă-amiaz , îl vor privi împreun , la TV, pe pre edinte. În sfâr it,ă ă ş ş seara, înainte de culcare, focuri de artificii. O firm din Denver preg tise totul, pe peluz .ă ă ă F ceau treaba asta în fiecare an.ă

Se f cuse dou sprezece i jum tate. Deci, spre chinuri...ă ă ş ă

Domnul Bamberley înghi i înc o capsul din sticlu a cu tranchilizanţ ă ă ţ te, pe care i-o d duse doctorul Halpern, i se îndrept spre sufragerie.ă ş ă

Maud se afla deja la locul ei. Pentru prima oar în s pt mâna aceea. Zâmbind, o s rută ă ă ă ă pe obraz – ea abia se clinti — i se duse spre scaunul lui ca un tron, salutând pe fiecareş b iat. Exista o urm de încordare, dar va trece imediat, cu siguran .ă ă ţă

Se a eza, verific dac Christy se afla lâng masa de serviciu, unde se aflauş ă ă ă castroanele cu salat – da, totul era în regul – iă ă ş - i plec fruntea.ş ă

— O, Doamne...— Nu, Jacob, îl întrerupse Maud.Uluit, descoperi c se uitaă fix la el.— Nu, Jacob, zise ea, din nou.Era prima dat , de când se c s toriser , când îi spunea "Jacob", nu "Jack" sau „drag ".ă ă ă ă ă— Ai sânge pe mâini. Voi spune eu rug ciunea...ă— Ce?— Ai ucis sute de oameni nevinova i. Poate mii. Nu cred c ai dreptul s spuiţ ă ă

rug ciunea pentru noi!ăO ap sare uria , arz toare, îi cuprinse capul domnului Bamberley. Tun :ă şă ă ă— Maud, iţ -ai pierdut min ile?ţÎ i aminti, prea târziu, c servitorii nu trebuiau s asiste la o ceart între st pânii lor. Îiş ă ă ă ă

f cu semn lui Christy s ias . Dar, înainte ca aceasta s ajung la u , Maud vorbi din nou:ă ă ă ă ă şă— Gre e ti, Jacob! Abia acum mi leş ş -am g sit. tiu de ce nă Ş -ai servit niciodat hrană ă

f cut în fabric la propriaă ă ă - i mas . Am citit, cât am stat închis în camer . Am descoperitţ ă ă ă ce le-ai f cut s rmanilor copii negri din Africa. i celor din Honduras. i, bineîn eles,ă ă Ş Ş ţ oamenilor înmormânta i s pt mâna trecut . Am aflat c ceea ce spusese Hugh despre tine eţ ă ă ă ă adev rat...ă

Domnului Bamberley nu-i venea s cread . R m sese cu gura c scat , ca un pe teă ă ă ă ă ă ş proasp t prins.ă

— A a c , de aici înainte, eu voi spune rug ciunea. Con tiin a mea e relativ curat . O,ş ă ă ş ţ ă Doamne, Tu care...

— T cere!ăsta a fost semnalul pentru Cornelius s se pr bu easc .Ă ă ă ş ă

Maud nu f cu nici un gest să ă-l ajute, când b iatul c zu pe podea. Îl privi în ochi peă ă so ul ei, peste argint rie i por elaţ ă ş ţ nurile minunate.

— Chem doctorul, spuse, în cele din urm , domnul Bamberley. Se vede c nu iă ă ţ -ai revenit din... indispozi ia recent .ţ ă

Se îndrept spre u .ă şă— Dup aceast izbucnire incredibil , nu mai am chef de mâncare. Dac are cinevaă ă ă ă

nevoie de mine, sunt în birou!

Tremura, din cap până-n picioare. Aproape se pr bu i pe u , când o închise.ă ş şăDoamne! Ce-o apucase pe femeia asta? Niciodat , în to i anii de c s torie, nuă ţ ă ă - iş

permisese asemenea... asemenea prostii!Scotoci pe biroul – elegant, englezesc, vechi – dup stiă clu a cu tranchilizante i luţ ş ă

alt doz : dou capsule. Se p rea c doza anterioar nu fusese suficient . Era mai gras decâtă ă ă ă ă ă ă media...

Lâng birou, un scaun acoperit cu catifea. Se pr bu i pe el, gâfâind un pic. Să ă ş -o audă pe Maud spunând a a ceva în fa a b ie ilor! Ce otrav strecurase în urechile lor nevinovate!ş ţ ă ţ ă Nemaivorbind c , dintre toate zilele, o alesese tocmai pe asta pentru a fi... deprimat .ă ă

Era prea mult. Abandon chinul de a gândi. Iar trupul îi aminti c spusese o minciună ă ă la mas . Îi era foame. Îi ghior iau ma ele.ă ă ţ

Ce s fac ? Nu putea telefona la buc t rie, din moment ce Christy îl auzise spunând că ă ă ă ă n-are chef de mâncare. Oricum, probabil c era ocupat să ă ă-l ajute pe Cornelius...

Comelius. Bineîn eles. Stocul secret de bomboane pe care i le confiscase, cel care îiţ provocase ultima criz . O tablet de ciocolat iă ă ă -ar potoli arsurile cumplite... Poate dup ceă va suna doctorul Halpern, Maud se va lini ti sau se va duce în camera ei, i vor putea prinzi,ş ş

pretinzând c totul era normal...ăMu c lacom din ciocolata rânced .ş ă ă

Ame eal ?ţ ăAer!Ferestra!

Optsprezece picioare pân la lespezile de piatr lustruita, ale terasei.ă ă

— Dar spunea c nu m nânc niciodat dulciuri, morm i doctorul Halpern, cu minteaă ă ă ă ă plin de imagini ale anchetei de practic eronat . Lă ă ă -am avertizat în privin a brinzei, dar miţ -a spus c nă -a mâncat niciodat ... Nă -a pomenit de asta?

inând în mân o batist ud de lacrimi, Maud opti:Ţ ă ă ă ş— Da, mi-a spus c lă -ai întrebat... Dar a crezut c din cauz c era... supraponderal...ă ă ăEra în regul . Slav Domnului! Doctorul Halpern se ridic .ă ă ă— Cred că-i mai bine să-l ducem în untru. E cineva pe aici?ă— Doar servitoarea i buc t reasa...ş ă ă— Se vor descurca.

Recul

— L-am copiat, spuse obosit chimistul cubanez.Fusese o treab teribil de lung i obositoare. Dar o f cuse.ă ăş ă— Iat . E exact, pân la ultima leg tur chimic . Nuă ă ă ă ă -i mult, nu avem posibilit i deăţ

fabricare a gazului halucinant. A a c ai grij cum îl folose ti.ş ă ă ş— Mul umesc. O s am grij .ţ ă ă

La cincisprezece minute de la plecarea din Mexico City spre Tokio, un pasager de la bordul unui 747 ip cţ ă ă- l m nânc furnici ro ii i reu i s deschid u a de urgen , la 23ă ă ş ş ş ă ă ş ţă 000 de picioare în l ime. Fusese la toalet i b use de la robinetul de acolo, înainte s aibă ţ ă ş ă ă ă criza.

E adev rat c avea eticheta AP DE B UT.ă ă Ă Ă

— Ce naiba, spuse fostul soldat, e americana, nu? i tii ceŞ ş -au f cut tic lo ii înă ă ş Noshri!

Au g sită -o în lumina sp l cit a zorilor. Conform experă ă ă tului în medicin legal ,ă ă fusese violat de cel pu in trei b rba i, posibil pân la doisprezece. Nu putea spune dacă ţ ă ţ ă ă asta se întâmplase înainte sau dup ce fusese strangulat .ă ă

Durase trei zile pân o g siser . Pielea ei neagr se vedea greu în tufi uri.ă ă ă ă ş

O ma in intr întrş ă ă -o sta ie de benzin din Tucson. Doi negri coborâr i se duser laţ ă ăş ă toaleta b rba ilor. Când ie ir , o luar la goan .ă ţ ş ă ă ă

Sta ia de benzin arse dou ore.ţ ă ăDinamit .ă

La fel în Peoria, Milwaukee, Philadelphia, San Bemardino, JacksonviUe, Albany, Evanston, Dallas i Baton Rouge.ş

Prima zi.

O intersec ie supraetajat , în construc ie, lâng Huntsville, Alabama. Cimentul abiaţ ă ţ ă începuse s se înt reasc , în momentul exploziei. Să ă ă -a dovedit a fi mai ieftin s-o d râme,ă decât s-o repare.

Acela i lucru în alte opt locuri, în care se lucra la drum. F r nimic care s le fi f cutş ă ă ă ă cunoscute pân atunci.ă

La fabrica de hârtie din Georgia, sabotorul fusese un chimist. Un butoi cu substan aţ obi nuit de încleiere fusese înlocuit cu unul ce con inea un soi de catalizator, iar valuriş ă ţ imense de fum coroziv distruseser instala ia. Un telefon anonim la televiziunea locală ţ ă pretindea c actul fusese f cut penă ă tru salvarea copacilor.

În acea i zi, în California de nord, fuseser puse dou pancarte întrş ă ă -o dumbrav deă sequoia, a c rei t iere o autoriă ă zase guvernatorul. Dou sute din ultimii ase sute r ma i înă ş ă ş stat. Pancarta anun a: PENTRU FIECARE COPAC PE CAREţ -L VE I UCIDE, VA MURIŢ UNUL DINTRE VOI.

F g duiala a fost îndeplinit cu ajutorul pistoalelor autoă ă ă mate Schmiesser. Scorul actual e de optsprezece oameni la aptesprezece copaci.ş

Destul de strâns.

În Little Rock, doamna Mercy Cable, care g sise un craniu i oase încruci ate pictateă ş ş pe ma ina ei când ie ise din cabiş ş netul doctorului, cu copilul bolnav, a murit sus inând cţ ă inten iona cu adev rat sţ ă ă- i spele ma ina.ş ş

Oricum, era doar o negres ... Mul imea să ţ -a dus acas , s m nânce.ă ă ă

Cea mai ingenioas lovitur a fost preg tit în spatele u ii unui mexican care lucra laă ă ă ă ş Biroul de Stat pentru Educa ie din California. (Din fericire pentru el, când sţ -a aflat nu se mai g sea în spatele u ii. Emigrase, prin Mexic, în Uruguay.) Folosise înregistr rile pe calculatoră ş ă despre studen i pentru a organiza expedierea gratuit a mii de plicuri identice, oricui urma oţ ă form de colarizare public . Nă ş ă -au aflat niciodat câte fuseser pentru c , de i fuseseră ă ă ş ă expediate toate pe 1 iulie, po ta func iona atât de încet, încât plicurile au ajuns la destiş ţ na ieţ pe parcursul întregii s pt mâni, iar la sfâr itul acestei perioade, p rin ii, alerta i să ă ş ă ţ ţ ă- i apereş copii de propaganda commie, distruseser plicurile înainte ca destinatarii s le deschid . Seă ă ă presupune c cincizeci de mii ajunseser unde trebuia.ă ă

Pe fiecare plic era imprimat: UN CADOU PENTRU TINE, DE ZIUA INDEPENDEN EI, DIN PARTEA LIGIIŢ „FII UN AMERICAN MAI BUN". În untru seă afla o ilustra ie frumoas , în stilul gravurilor în cupru, reprezentând un b rbat înalt, cu maiţ ă ă mul i înso itori, ce înmânau haine unui grup de indieni aproape goi.ţ ţ

Dedesubt, explica ia: ţ Prima din seria de comemorare a valorilor tradi ionaleţ americane. Guvernatorul din Massachusetts distribuind p turi infectate de v rsat de vântă ă indienilor.

Taci din gur ctnd e ti afară ş ă

În jurul golfului era agita ie – o mare vân toare a celor ce nu se prezentaser laţ ă ă recrutare. Oricine de pe strad (cine ar fi vrut s fie, când vântul împr tia mormanele deă ă ăş gunoi ce blocau golful?) care era tân r, b rbat sau avea o înf i are corespunz toare, seă ă ăţş ă putea trezi înc rcat întră -o ma in a poli iei i inut la r coare pân prezenta un certificat deş ă ţ ş ţ ă ă l sare la vatr sau documente valabile pentru scutire de serviciul militar. To i erau îngrozi iă ă ţ ţ iş - i doreau s fi fugit în Canada sau Mexic, înainte ca icnitul la s fi lansat raidurile cuş ă ţ ă ă

baloanele incendiare în San Diego. Dup aceea, situa ia de pe rm devenise mai strânsă ţ ţă ă decât curul unui mânc tor de khat.ă

Î i imaginase c treaba are vreo leg tur cu Hondurasul, de i nu ap ruser prea multeş ă ă ă ş ă ă tiri de când tupamaro ii cuceriser Tegucigalpa i izgoniser guvernul legal în San Pedroş ş ă ş ă

Sula. Pentagonul o luase peste bot.Problema devenise mai simpl de când Hugh i Carl, împreun cu prietenii lor – maiă ş ă

bine zis, ai lui Kitty — Chuck i Tab, se b tuser cu câ iva fo ti marinari i le luaser cerş ă ă ţ ş ş ă -tificatele de demobilizare. Individul pe care-l numeau în continuare Ossie, de i î i d duserş ş ă ă de mult seama c nuă -i adev ratul Austin Train, tia unde puteau fi copiate i modificate.ă ş ş Aveau deci documente cu care s dovedeasc faptul că ă ă- i f cuser datoria... cel pu inş ă ă ţ poli i tilor locali. Încercarea de a le folosi la un post de la grani a statului sţ ş ţ -ar fi dovedit riscant , de aceea nu plecaser în interiorul conă ă tinentului.

Cel ce pretinsese că-i Train nu le spusese numele lui adev rat, dar discutaser despreă ă ideea lui de a face dubluri ale lui Train. Se scârbise de fostul lui idol. De ce naiba, întreba el, nu iese tic losul din ascunz toare i nu preia conducerea for elor revolu ionare, care a teaptă ă ş ţ ţ ş ă o conducere central ? O întrebare rezonabil . În vara aceea, na iunea fierbea. Oamenii careă ă ţ plecau pentru un timp din stat spuneau to i acela i lucru, de i nu puteai afla adev rul dinţ ş ş ă tirile oficiale. Nu puteai s mergi pe str zile unui ora important f r s nu vezi craniul iş ă ă ş ă ă ă ş

oasele încruci ate. Oamenii puneau semnul pe u ile din fa . Se vindea sub form deş ş ţă ă ab ibild, ca acela pe careţ -l purta Ossie când îl întâlniser Hugh i Carl. Modele luminoase,ă ş din plastic, pentru atârnat la por i. Întreaga zon agricol a rii fierbea, din cauza molimeiţ ă ă ţă care distrugea recolta, iar asta însemna ceva nou – în mod obi nuit, comunit ile rurale erauş ăţ loiale orbe te. Mai mult, actele de sabotaj men ionate în ziarele ilegale aveau loc în toateş ţ statele. De la zah r turnat în rezervoare la distrugeri pe c ile ferate.ă ă

i bombe – de i, strict vorbind, acestea nu f ceau parte din tradi ia trainit .Ş ş ă ţ ăLa întrebarea lui Ossie, Carl avusese un r spuns ce p ruse a fi adev rat:ă ă ă— P rerea mea e c tipul a fost lichidat. F cea prea multe necazuri efilor. Uită ă ă ş ă-te

ce-au p it Lucas Quarrey i Gerry Thome!ăţ ş

Totu i lucrurile nu st teau chiar atât de r u s nu po i da o petrecere, iar pe 4 iunieş ă ă ă ţ deciser s organizeze una. Un fel de plimbare la miez de noapte. Optsprezece in i înă ă ş mijlocul drumului, sim induţ -se bine, din cauza marijuanei sau khatului. Mai aveau i vin,ş dar abia s-au atins de el. Turnau tot felul de chestii pe struguri, iar culeg torii mureau. Kittyă nu se ivise, dar ce conta? Erau alte gagici. Hugh o f cuse cu dou pe careă ă nu le întâlnise pân atunci, prietene ale lui Tab, se sim ea sigur de sine i fericit. Se plictisise să ţ ş -o fac doară cu Carl, dar Tab procurase ni te LSD i treaba mersese...ş ş

Exista i un telefon. Pentru c nu pl tiser abonamentul, puteau fi suna i, pân veneauş ă ă ă ţ ă s liă -l ia. Sun i tot sun pân când, în cele din urm , Hugh îl ridic , s spun săş ă ă ă ă ă ă ă-i lase în pace. Dar, dup ce ascult un timp, strig s se fac lini te.ă ă ă ă ă ş

— E vorba de Kitty, explic el.ăMai mul i prieteni ai prietenilor întrebar unde era. Le zise s tac .ţ ă ă ă— A fost la petrecerea cu focuri de artificii din campus.Cineva d du magnetofonul mai încet, pân când forma ia înregistrat se auzi ca i cumă ă ţ ă ş

ar fi cântat la un telefon, la mare distan .ţă— E bine?— F cut praf. Nu ă ă chiar distrus . B tut .ă ă ă— Rahat! or c i Carl. Ea sau toat ga ca? Cine a sunat?ă ă ă ş— Chuck. Spune c to i. Iă ţ -au b tut unii, pentru c au bomă ă bardat sta iile de benzin dinţ ă

jur cu un fel de tor e romane.ţ— Omule, de ce nu ne-am gândit i noi la asta! se plesni Tab cu palma peste frunte.ş— Dar de ce-au atacat campusul? întreb una din fetele pe care le avusese Hugh maiă

devreme.O chema Cindy. Student . Negres .ă ă— Cineva a ridicat drapelul cu craniul i oasele pe stâlpul de lâng decanat.ş ă— Oh, fantastic! izbucni Cindy în râs, l sânduă -se pe spate, iar c ma a, singurul lucruă ş

pe care-l purta, se desf cu, l sând s se vad un tatuaj negativ: un craniu, ai c rui ochi erauă ă ă ă ă sfârcurile ei, din ii r nji i pe burt , oasele încruci ânduţ ă ţ ă ş -se pe pubisul ei ras.

Fusese f cut printră -o opera ie minor i putea fi înl turat. Tot timpul asigura lumea cţ ăş ă ă putea fi înl turat.ă

— Da, morm i Hugh. Au fost ciom gi i i înc rca i în ma iniă ă ţ ş ă ţ ş .Se f cu t cere, când puse telefonul în furc . Ossie spuse, deodat :ă ă ă ă— Trebuie s ripost m! ă ă Trebuie!— Nu folose te la nimic s lovim i s fugim! mârii Carl. Trebuie sş ă ş ă ă-i facem s sufereă

pe cei ce dau ordinele!— Bine. i cine d ordine? se întoarse OssiŞ ă e spre el.— Cei boga i, cine al ii?ţ ţ— Corect. i avem o cale spre boga i – nŞ ţ -a i observat? M gândesc de mult la asta.ţ ă

Hugh, cât de bogat e Roland Bamberley?Câ iva dintre cei ce ascultaser se întoarser la ceea ce f cuser înainte, mai ales s seţ ă ă ă ă ă

reguleze. Câ iva r maser , sim ind c se petrecea ceva interesant.ţ ă ă ţ ă— Milioane. Treizeci? Cincizeci? Nu tiu.ş— L-ai întâlnit vreodat ?ă— O singur dat . La Jacob Bamberley.ă ă— Fiul lui... cum îl cheam ?ă— Hector, chicoti Hugh.Era îndopat cu marijuana i khat, poate i LSDş ş -ul î i f cea efectul... Toate trei luptauş ă

în capul lui iş -l f ceau s pluteasc .ă ă ă— Rahat, ce individ ridicol! Î i ine b iatul ca i cum lş ţ ă ş -ar fi înf urat în saran! tii căş Ş ă

nu avea voie s m nânce cu noi? Doar hran special , verificat de chimistul lor! Umblă ă ă ă ă ă numai înso it de un paznic. Ziua i noaptea. Unul înarmat. Jur c abia iţ ş ă -am v zut figura!ă Merge cu masc de gaze peste tot, chiar când a fost în Colorado!ă

— Ce vârst are? Cincisprezece ani?ă— Cred c da. Aproape aisprezece.ă şLui Hugh îi trecu chicoteala i începu s se mire.ş ă— De ce vrei s tii toate astea?ăş— Un moment. O clip ... Ai citit c a ob inut licen a, penă ă ţ ţ tru tot statul, pentru

purificatoarele japoneze?— Da, au instalat unul acolo unde mânc m uneori. i afi e pe pere i.ă Ş ş ţ— Nu crezi c Hector ar merita s fie mai pu in protejat, iar noi ceilal i, mai mult?ă ă ţ ţ

Ce-ar fi s mergem la el i să ş ă-l invit m s vad cum tr iesc al ii?ă ă ă ă ţAr t spre camera plin de fum, implicând prin gest întreg ora ul din spate.ăă ă şUrm o t cere plin de z p ceal . În cele din urm , Carl spuse:ă ă ă ă ă ă ă— Vrei să-l r pim? S cerem o r scump rare?ă ă ă ă— Ce naiba..., începu Hugh, dar Ossie îl întrerupse.— Nu bani, dr gu ule! Nu r scump rare în bani ghea . M gândeam la dou zeci deă ţ ă ă ţă ă ă

mii de purificatoare de ap instaă late gratuit, dac vrea să ă- i vad b iatul înapoi!ş ă ă— Asta-i muzica ce-mi place! exclam Tab. Da, are sens! Pleac deă ă -aici! îi zise el lui

Cindy, care-i umbla la prohab.Imediat, discu ia deveni general . Ideile ap reau câte zece pe minut, majoritateaţ ă ă

absurde.În timpul sta, Hugh st tea rezemat de perete i se gândea: Doamne, e o nebunie, dară ă ş

poate s mearg ! Chiar ă ă poate!Ar fi fost în spiritul evenimentelor întâmplate pe plan na ional — ceea ce ar fi adusţ

sprijin mai ales în ora e — i al naibii de apropiat de idealurile ini iale trainite, mai multş ş ţ decât aruncatul cu bombe.

Dac nă -ar fi fost Ossie, n-ar fi trecut niciodat la punerea planului în practic . Hugh nuă ă tia prea bine cum se desf uraser lucrurile – în momentul în care î i d du seama c urmaş ăş ă ş ă ă

s fie personajul principal era drogat i r mase astfel pân în ziua faptei. Ossie petrecuseă ş ă ă cincisprezece ani în lumea subteran , locuind ici, colo, f r s r mân mult timp în cas ,ă ă ă ă ă ă ă pentru c avea un instinct de autoconservare apropiat de paraă noia. Avea diferite leg turi i leă ş folosise.

Roland Bamberley divor ase de mama lui Hector cu ani în urma i avusese de atunciţ ş un ir de amante respectabile, nedorind s se rec s toreasc , pentru a de ine controlul deplinş ă ă ă ă ţ al averii. El i fiul lui locuiau la Conacul Citadel (unde în alt parte?) lâng Point Reyes,ş ă ă ă construit în jurul unui lac artificial, cu ap limpede, proasp t , cu o mul ime de copaci înă ăă ţ

vecin tate, pentru a p stra aerul curat. Evident, nu puteau face treaba acolo. Nu cu inta ii,ă ă ţ ş fo ti în infanteria marin , care ş ă patrulau tot timpul.

Hector ie ea din când în când, înso it, invariabil, de paznicul lui înarmat. Un prieten alş ţ lui, de la aceea i coal scump , pe careş ş ă ă -l vizita, locuia pe dealul de lâng Sansalito, careă devenise o zon foarte c utat în ultimii ani, pentru c verdea a r m sese înc deas i ună ă ă ă ţ ă ă ă ăş efect micrometeorologic f cea aerul mai bun decât media. Ossie avea o cuno tin care lucraă ş ţă la o sta ie TV local . Amabil, individul povestise c , dac nu pleca în vacan a de var ,ţ ă ă ă ţ ă Hector î i vizita prietenul o dat pe s pt mân , pentru a juca tenis (ân untru, bineîn eles),ş ă ă ă ă ă ţ dup care r mânea la mas .ă ă ă

Au studiat zona, în timp ce Ossie lucra cu alte rela ii ale lui, preg tind un dram deţ ă întoarcere în Berkeley prin nord, care s ocoleasc podurile principale i f cu o gr mad deă ă ş ă ă ă curse, pentru a verifica fiecare am nunt. Trebuiau s fure o ma in , pentru opera iune, apoiă ă ş ă ţ s-o abandoneze.

Apoi, deodat , ziua stabilit n v li peste ei.ă ă ă ă

Hugh tr ia ca în vis. Dac ar fi crezut c era adev rat, să ă ă ă -ar fi pi at pe el de groaz .ş ă A a, se sim ea foarte calm.ş ţ

Chiar la col ul casei prietenului lui Hector, ferit de dram de copaci de i i tufi uri, seţ ă ş ş ş afla un stop. Acolo opri, respectând regulamentul, Cadillac-ul albastru, cu aer condi ionat.ţ Hugh ie i la iveal , zâmbi, f cu semn cu mâna i cioc ni în fereastra ma inii. Î i pusese celeş ă ă ş ă ş ş mai bune haine — sau, mai bine zis, ceea ce fuseser , cu o zi sau dou în urm , hainele celeă ă ă mai bune ale cuiva – se r sese, se f cuse prezentabil.ă ă

— Hei, nu e ti Hector? Hector Bamberley? strig el.ş ăLa volan, paznicul se r suci, cu o mân sub hain , dup pistol. În ma in nu purtaă ă ă ă ş ă

masc – Cadillacă -urile aveau cele mai bune filtre — iar Hector ar ta u or uimit, un pică ş stingherit

— Sunt Hugh! Hugh Pettingill! Al unchiului t u Jack!ăÎl recunoscu. Un cuvânt c tre paznic, care se încrunt , dar î i aminti i el de întâlnireaă ă ş ş

anterioar . Se relaxa, apoi se încord când Hector atinse butonul ferestrei.ă ă— Pune- i masca, dac ie i în aer liber!ţ ă şPrea târziu. Hugh aruncase grenada cu gaze somnifere în ma in . Chiar pe scaunul dinş ă

fa . Se întoarse i fugi spre marginea drumului.ţă şGrenada f cea parte din ultimul tip de arme antir zmeri ale armatei SUA. Fuseseă ă ţă

trimis în ar din Honduras. Ossie cuno tea pe cineva, care cuno tea pe cineva... Oricum, înă ţ ă ş ş zon fusese întotdeauna o cerere grozav de arme.ă ă

A teptar cele trei minute necesare. Piciorul paznicului alunecase de pe frin , darş ă ă ma ina rulase deş -a latul oselei i se oprise în trotuarul opus. Se preg tiser s înfrunte risculş ş ă ă ă ca individul să- i aminteasc mai târziu de Hugh. În dou cazuri din trei, gazul produceaş ă ă amnezie par ial . Ca o lovitur în cap. Probabil c , atunci când se va trezi, nuţ ă ă ă - i va amintiş nimic.

Ap rur i ceilal i, din tufi uri, iar Ossie aduse ma ina pe care o furaser , îl ascunseră ăş ţ ş ş ă ă pe Hector sub o p tur i fugir .ă ăş ă

— Arat cam verde la fa , morm i Hugh, când îl aruncar în camera — mai degrabă ţă ă ă ă un dulap mare – pe care i-o preg tiser la Kitty.ă ă

Fata nu se întorsese, de când fusese ridicat de politie, la petrecerea din 4 iulie, iă ş nimeni nu tia undeş -i, poate la pu c rie. Dar erau convin i c iş ă ş ă -ar fi aprobat, dac ar fi tiută ş ce f ceau.ă

O v g un f r ferestre, dar bine ventilat – se asiguraser de lucrul sta – cu ziduriă ă ă ă ă ă ă ă din ciment, u solid , ce se putea încuia, i un robinet ce func iona. Aduseser un divan, oşă ă ş ţ ă oal de noapte i ziare, c r i i reviste, care să ş ă ţ ş ă-l ajute să- i iroseasc timpul. Nş ă -o să-i plac .ă Dar nu urma s-o duc mai r u ca al i oameni, care tr iau a a tot timpul.ă ă ţ ă ş

— Pare bolnav, spuse Hugh.— Sigur c e, morm i Ossie, aranjând picioarele b iatului pe pat. A a se întâmplă ă ă ş ă

dup o doz de gaz. Avem îns f g duiala Pentagonului c nuă ă ă ă ă ă -i va fi fatal.Rânji, f r veselie.ă ă

— M duc s transmit cererea de r scump rare.ă ă ă ă

Când Hector Bamberley î i reveni din adâncurile comei, îl v zu pe Hugh sprijinit deş ă zid, înconjurat de gândaci, unii vii, i de buc i umede de khat. Po i sş ăţ ţ ă-l mesteci, să-l faci infuzie, să-l fumezi — po i s iţ ăţ -l bagi în cur, dar Hugh nu încercase i chestia asta. Dintreş toate variantele, decisese că-i pl cea mai mult să ă-l fumeze. Î i puse în grab masca de gaze.ş ă

— Ce..., spuse Hector.Încerc s se ridice. C zu înapoi. Încerc iar. Era mare pentru vârsta lui, cu un fizică ă ă ă

excelent. A a i trebuia s fie, dup cum î i organizase via a.ş ş ă ă ş ţAproape r sturn oala de noapte, pe care iă ă -o l saser la îndemân . La a treia încercare,ă ă ă

se a ez iş ăş -l privi. Era foarte palid. Reu i s opteasc .ş ăş ă— Eu... Te cunosc? Am crezut c lă -am v zut pe...ăSe întrerupse.— Unde sunt? Ce caut aici?Hugh îl privi lini tit.ş— Te cunosc.Î i duse mâinile la tâmple i gemu.ş ş— E ti... Nu, nu te cunosc...şUrm o perioad de t cere, în timpul c reia î i reveni din cele mai rele efecte aleă ă ă ă ş

gazului. Reu i sş ă- i coboare mâinile, îi reveni un pic de culoare în obraji.ş— Unde sunt? întreb el, din nou.ă— Aici.— Ce vre i s face i cu mine?ţ ă ţ— S avem grij de tine, se încrunt Hugh. Foarte mult grij . Cheltuind mul i bani.ă ă ă ă ă ţ

Uită-te!Scotoci sub pat, aproape lovindu-se de picioarele lui Hector, i scoase o tav dinş ă

plastic, pe care fuseser aranjate cârna i, salat , pâine, fructe, brinz i un pahar cu ap . Nuă ţ ă ăş ă exista nici un anun „nu be i", pentru moment, a a c interţ ţ ş ă pretaser lucrurile ad litteram.ă

— Totul e de la Puritan.— Nu în eleg...ţ— E simplu, oft Hugh. În primul rând, nă -o s mori de foame. Nici nă -o s fii b tut.ă ă

Nimic de felul sta.ă— Dar...Hector se st pâni. Printre lucrurile pe care le înv ase la coala lui scump era iă ăţ ş ă ş

autocontrolul.— Bine. Nu-s aici s fiu înfometat, nici s fiu b tut. Atunci, pentru ce?ă ă ă— Pentru c tat l t u a f cut avere distrugând P mântul. Acum se str duie te s facă ă ă ă ă ă ş ă ă

alta, din rahatul str bunilor. A a c te vom ine aici, te vom hr ni — cu marf de la Puritan,ă ş ă ţ ă ă de cea mai bun calitate — pân tat l t u va fi de acord s instaleze gratuit dou zeci de miiă ă ă ă ă ă de purificatoare de ap .ă

Hector nu-l asculta atent.— tiu cine e ti! spuse el, deodat . TeŞ ş ă -ai certat cu unchiul Jack i ai plecat!ş— Ai în eles ce iţ ţ -am spus? zise Hugh, s rind în picioare. Drace! Deă -aia purta mască

de gaze?— Da, cred c da...ăHector p rea nervos. Nu era de mirară e.— Am nevoie s m duc la toalet .ă ă ăHugh îi ar t oala de noapte.ăă— Ce? Nu m l sa i s m duc la baie?ă ă ţ ă ă— Nu. Po i s te speli la chiuvet . Ai un prosop. Nu tiu de ce vrei neap rat la baie.ţ ă ă ş ă

Nu avem un purificator de ap aici. Trebuie s ne descurc m cu ap obi nuit . Gânde teă ă ă ă ş ă ş -te la asta, o s ai destul timp!ă

Se duse i b tu, cu degetele îndoite, în u . De dou ori. Ossie pusese la punct un plan:ş ă şă ă nimeni un intra în camer f r masc , nimeni nu intra f r să ă ă ă ă ă ă-l a tepte cineva în fa a u ii,ş ţ ş care nu va deschide decât dup ce va auzi num rul de lovituri asupra c rora se în eleseseră ă ă ţ ă i care urma s fie schimbat mereu.ş ă

Imediat, Tab îi deschise. În spate era Carl, gata s opreasc vreo încercare de fug .ă ă ă

Amândoi, cu masc .ăHugh ie i, u a fu încuiat .ş ş ă— În regul ? întreb Carl.ă ă— Pe dracu'! M-a recunoscut, zise Hugh, aruncând masca, enervat. Cred c să -a

obi nuit cu m tile. Adic oamenii le poart tot timpul, îi recuno ti dup ochi, dup frunte.ş ăş ă ă ş ă ă Oricum, tiam ce risc îmi asum. Isuse, khatul îmi face sete! Ave i o Cş ţ oca sau altceva?

— ine, îi întinse Chuck o cutie. SŢ -a uitat la c r i?ă ţ— Bineîn eles c nu. De ce?ţ ăChuck rânji.— I-am ales o gr mad de chestii porno. S le aib la îndemân , când e singur...ă ă ă ă ă

Trezirea p mântuluiă

— Ce naiba faci?Un cot în coaste. Philip Mason se r oi la nevasta lui. Era întuneric. i cald. Însăţ Ş ă

ferestrele fuseser închise, din cauza fumului de la focurile de pe râu. Apoi î i d du seama.ă ş ă Alt cutremur împu it. Se scul .ţ ă

— E unul r u? morm i el, frecânduă ă -se la ochi.— Nu, dar Harold plânge.Denise coborî din pat, c utând cu picioarele papucii. Alt zguduire scurt . Cevaă ă ă

z ng ni pe noptier . Sticlele de pară ă ă fum, probabil. Un vaiet. Nu, un r cnet cu toat puterea.ă ă— Bine, vin i eu, oft Philip iş ă ş - i puse picioarele pe podea.ş

Nu-i sfâr ituş l lumii, nu?

De obicei, Moses Greenbriar împ r ea cu generozitate zâmbete, în fiecare diminea ,ă ţ ţă când ajungea la birou. De data asta, împ r i mârâituri. Era leoarc de transpira ie – aerul deă ţ ă ţ afar era îngrozitor de umed i de fierbinte – i întârziase mai mult deă ş ş -o or . N v li în birouă ă ă i trânti u a.ş ş

— Doctorul Grey v a teapt deă ş ă -o jum tate de or , îi transă ă mise secretara, nervoas ,ă prin interfon.

— Gura! tiu!ŞSmulse capacul unui flacon cu pilule, înghi i una i, dup câteva minute, se sim i maiţ ş ă ţ

bine. Dar în camer era groaznic de cald i de umed. Sun secretara.ă ş ă— Ce naiba s-a întâmplat cu aerul condi ionat?ţ— Instala ia e suprasolicitat , domnule. E la maximum. Au promis s trimit peţ ă ă ă

cineva s-o regleze, s pt mâna viitoare...ă ă— S pt mâna viitoare?ă ă— Da, domnule. N-au reu it s recupereze întârzierile datoş ă rate epidemiei de enterit .ă— Of, drace!Greenbriar î i terse fa a iş ş ţ ş - i scoase haina. Cui îi p sa c avea c ma a ud ? Toatş ă ă ă ş ă ă

lumea o avea, pe vremea asta.— Bine, trimite-l pe doctorul Grey.Când Grey ap ru în u , reu ise să şă ş ă- i revin , cu ajutorul altei pilule.ş ă— Tom, ia loc. Îmi pare r u c teă ă -am f cut s a tep i. Iar traini ii tia murdari!ă ă ş ţ ţ ăş— N-am tiut cş ă-i o demonstra ie, zise Grey, încruci ânduţ ş - i picioarele.şGreenbriar îl privi cu invidie. Individul n-avea hainele mototolite, doar o pat deă

transpira ie.ţ— Nu o demonstra ie. Se pare c au renun at la asemenea ac iuni nev t m toare. Credţ ă ţ ţ ă ă ă

c ai auzit de r pirea lui Hector Bamberley...ă ăGrey d du din cap.ă— Necazurile tale au vreo leg tur cu...ă ă— Nu, r spunse Greenbriar, luând un trabuc i mu cânduă ş ş -i cap tul cu furie. De i nuă ş

pot spune c nu neă -a adus destule necazuri — acum, când Jacob Bamberley e mort, iar Maud tratat cu sedative, ne a teptam ca Roland s treac la conă ş ă ă ducere, s ne ajute să ă p str m organiza ia la un nivel rezoă ă ţ nabil, s opreasc pr bu irea asta dezastruoas a pre uluiă ă ă ş ă ţ

ac iunilor... Mie mi sţ -a întâmplat altceva. Poli ia a aflat c un maniac are de gând s arunceţ ă ă în aer tunelul Queens Midtown, mergând prin el cu o bomb în ma in . Presupun c urma să ş ă ă ă sar i el în aer. Oricum, au oprit i au scotocit toate ma inile. Pun pariu c a fost doar unăş ş ş ă zvon împu it!ţ

— Da, amenin area reprezint , în sine, un sabotaj tehnic excelent. Ca în cazulţ ă bombelor zbur toare germane VI. Aveau înc rc turi prea mici pentru a produce pagubeă ă ă mari, dar oricine le auzea fugea la ad post, încât au influen at, cu o efiă ţ cien remarcabil ,ţă ă produc ia de muni ii i serviciile publice.ţ ţ ş

Greenbriar se uit la el. Dup o pauz , spuse:ă ă ă— Da, poate... Oricum e o belea... Cred c ar fi trebuit s încep prin a spune c mă ă ă ă

bucur c ar i mai bine. Am auzit c ai fost bolnav.ă ăţ ă— Nimic serios, r spunse Grey.ăDar ar ta r u i era mâhnit. F r a fi b utor sau fum tor, celiă ă ş ă ă ă ă batar, cu o dietă

echilibrat , suferea de siguran a incon tient c microbii î i d deau seama c reprezenta ună ţ ş ă ă ş ă ă adversar greu de învins, deci îl vor l sa în pace. În loc de asta, fusese doborât de bruceloză ă — el, Tom Grey, care nu se atinsese niciodat ă de lapte nepasteurizat i mânca doarş margarina în loc de unt!

Acum se vindecase, bineîn eles. Existau medicamente excelente i cu ac iune urgent .ţ ş ţ ă Îl enerva îns c pierduse trei s pt mâni pre ioase, pe care ar fi trebuit s le dedice proiecă ă ă ă ţ ă -tului s u. La Angel City avusese destul timp sa urm reasc aspectele cele mai importanteă ă ă ale proiectului. Aici, dimpotriv , tocmai din cauz c fusese angajat s lucreze la acesta, caă ă ă ă sarcin principal , nu o ac iune particular , trebuia s suboră ă ţ ă ă doneze preferin ele sale celor aleţ patronilor lui.

— Credeam c voiai s m vezi din cauza tristei dispari ii a lui Jacob, zise el.ă ă ă ţGreenbriar studie vârful ig rii cu o aten ie critic .ţ ă ţ ă— Da. Nu-i nici un secret c reprezint ultima dintră ă -o serie de lovituri foarte

puternice. Chiar i o organiza ie enorm , s n toas , ca trustul Bamberley, are limite înş ţ ă ă ă ă m rimea loviă turilor pe care le suport . Mai întâi povestea din Africa, apoi cea din Honduras,ă dup aceea tulbur rile de la uzina hidroă ă -ponic , iar acum decesul... toate astea au întorsă opinia public împotriva noastr i a distrus încrederea în ac iunile noastre. Avem nevoieă ăş ţ disperat de ceva, ceva spectaculos, care s ne îmbun t easc imaginea. La ultima edin aă ă ăăţ ă ş ţă consiliului de administra ie am ridicat problema programului t u de anticiţ ă pare i to i iş ţ ş -au dat seama c are posibilit i mari de aplicare. Exist vreo ans de aă ăţ ă ş ă -l pune la dispozi iaţ publicului în viitorul apropiat?

Grey ezit . Îi fusese fric de asta. Dar...ă ă— Asta îmi aduce în minte o sugestie f cut de Anderson, s pt mâna trecut .ă ă ă ă ă

Programatorul acela tân r, pe care lă -ai numit asistentul meu. Cred c a spusă -o ca o glum ,ă dar m-am gândit la ea serios, cât am stat în pat. De fapt, a sus inut c avem mai pu in nevoieţ ă ţ de analize extrapolatorii pentru a preveni s vâr irea de noi erori, cât de solu ii de urgenă ş ţ ţă pentru problemele existente. Bineîn eles, nţ -a formulat propunerea chiar a a...ş

— Cum a formulat-o?— De fapt, a zis a a...şNu era pentru prima oar când Greenbriar observa c Grey era lipsit de sim ulă ă ţ

umorului. Dacă-i pusese o întrebare, se sim ea obligat s r spund am nun it.ţ ă ă ă ă ţ— A zis: „Doctore, în loc s c ut m c i de a ocoli alte belele, de ce nu c ut m o caleă ă ă ă ă ă

s ie im din beleaua în care ne afl m acum? Dup cum merg lucrurile, nă ş ă ă -o s avem timp să ă facem alte gre eli". Dup cum iş ă ţ -am spus, am presupus c glumea.ă

— Glum sau nu, crezi c are dreptate?ă ă— Ei bine... tii, am fost acuzat c locuiesc întrŞ ă -un turn de filde , dar sunt la curent cuş

tirile, chiar dac gusturile mele m fac s înclin spre o via lini tit . Nu m pot împiedicaş ă ă ă ţă ş ă ă s cred c publicul larg va considera binevenit ceva asem n tor propunerii lui Anderson. Nuă ă ă ă pot accepta c liderii no tri politici au dreptate sus inând c îngrijorarea privind deterioă ş ţ ă rarea mediului reprezint un moft, care sun învechit întră ă -un discurs de campanie electoral iăş -i plictise te pe ascult tori. Concluzia mea e c , din cauz c politicienii par plictisi i de asta,ş ă ă ă ă ţ publicul reac ioneaz prin m suri extreme. Ai observat câte acte de sabotaj au fost comise înţ ă ă ultimul an?

— Bineîn eles, firţ -ar s fie! r spunse scurt Greenbriar. Multe dintre posesiunileă ă importante ale trustului suferiser , fiind concentrate în zonele industriale.ă

— Exist un lucru care poate fi spus în ap rarea sabotoă ă rilor. Lovesc industriile cu grad mare de poluare. Petrol, plastic, sticl , ciment, produse care nu se descompun. i,ă Ş bineîn eles, hârtia, care consum copaci ce nu pot fi înlocui i.ţ ă ţ

— Aveam impresia c e ti de partea progresului, morm i Greenbriar. În diminea aă ş ă ţ asta vorbe ti ca un apologet al traini ilor!ş ţ

— Greu de crezut, zâmbi Grey. Sigur, am recitit lucr rile lui Train, pentru a leă încorpora în datele programului meu, al turi de ale altor gânditori, care au avut influenă ţă important asupra lumii moderne: Lenin, Ghandi, Mao i al ii. i am ajuns la o concluzie.ă ş ţ Ş Am avut secole de progres neplanificat, iar rezultatul poate fi caracterizat drept haotic. Oameni nein-forma i, con tien i doar c vie ile lor pot fi schimbate f r nici un avertisment, se simt,ţ ş ţ ă ţ ă ă normal, lipsi i de siguran . i ajung s nu mai aib încredere în conduc torii lor, pentruţ ţă Ş ă ă ă motive care pot fi exemplificate de ceea ce s-a întâmplat la uzina hidroponic , unde hran deă ă o jum tate de milion de dolari a fost distrus , cu toate afirma iile guvernului c era perfectă ă ţ ă comestibil , iar în Asia, Africa sau Europa se moare de foame. Mai mult, în ceea ce prive teă ş distrugerile provocate de jigras în statele agricole – a fost organizat o campanie uria deă şă avertizare, cerându-se ca toat lumea s fie atent , s anun e noi apari ii – dar cine o ia înă ă ă ă ţ ţ serios, când guvernul autorizeaz distrugerea unei asemenea cantit i de hran , doar pentru aă ăţ ă marca un punct în jocul politic?

Greenbriar d du din cap. Friptura, în restaurantul lui favorit, urcase de la 7,5 dolari laă 9,5 în vara aceea...

— B nuiesc, continu Grey, c tinerii, în general, vor s cread în buna credin aă ă ă ă ă ţă conduc torilor. La urma urmei, mul i dintre ei sunt mândri c organiza ia caritabil cea maiă ţ ă ţ ă mare din lume e american . Dar, în loc s valorifice acel fond de bun voin care exist ,ă ă ă ţă ă guvernul îl calc în picioare. În loc să ă- i exprime oroarea fa de soarta so iei prietenuluiş ţă ţ t u, doamna Thorne, refuz să ă ă- i recunoasc vreo responsabiliş ă tate, încearc s nege că ă ă pericolul e real. i, revenind la înc ierarea de la fabrica voastr , nŞ ă ă -a fost o teribil eroareă tactic folosirea laserelor de lupt ? Să ă -a protestat enorm împotriva folosirii lor în Honduras iş trebuie s m rturisesc c nuă ă ă - i face pl cere s cite ti rapoarte despre efectele lor. Î i po iţ ă ă ş ţ ţ imagina c tinerii au fost profund impresiona i de descrierea faptului c o persoan aflat laă ţ ă ă ă marginea razei se poate trezi c i să -a amputat i cauterizat un bra sau un picior...ş ţ

— Începi să-mi aminte ti de Gerry Thorne, spuse încet Greenbriar, pe care discursulş lui Grey îl atinsese într-un punct sensibil. Sigur, el spunea lucrurile mult mai direct. Zicea: „avem nebuni la conducere i trebuie sş ă-i oprim".

Se uit la Grey, iar b rbatul slab d du scurt din cap.ă ă ăDa, avea dreptate. Ce se va întâmpla dac nu va veni cineva – foarte repede – cu ună

plan practic, ra ional, tiin ific, pentru a vindeca bolile na iunii? Nu te po i a tepta din parteaţ ş ţ ţ ţ ş tâmpitului de Prexy i a guvernului lui de mediocrit i, la nimic mai mult decât platitudiniş ăţ pioase. Atitudinea lor p rea a fi: „chiar dac nă ă -a mers ultima oar , trebuie s mearg , a a că ă ă ş ă mai încerc m o dat !" Între timp, ceea ce fusese sprijin necondi ionat aluneca spreă ă ţ extremi ti ca trainitii, radicalii de dreapta sau marxi tii. Ca i cum publicul ar fi ocupat oş ş ş pozi ie, cea mai la îndemân , numai ca s ocupe o pozi ie i s pun cap t bramburelii de ziţ ă ă ţ ş ă ă ă cu zi...

Spuse, privindu- i mâinile groase de pe birou, remarcând c luceau de transpira ie:ş ă ţ— Crezi c programul t u poate fi adaptat pentru a oferi... solu ii valabile lumii?ă ă ţGrey se gândi. În cele din urm spuse:ă— Voi fi cinstit. De la începutul proiectului am pornit de la premisa c ceea ce a fostă

f cut a fost f cut, iar cel mai bun lucru pe careă ă -l putem spera e s evit m repetareaă ă gre elilor. Îns datele acumulate pot fi folosite i pentru alte scopuri, de i e nevoie deş ă ş ş anumite adapt ri, care necesit timp...ă ă

— Dar e ti de acord s anun m c trustul Bamberley finan eaz un studiu peş ă ţă ă ţ ă calculator care poate scoate la iveal unele idei noi, folositoare? Garantez c ne vom limitaă ă la „poate". S fiu cinstit, Tom, suntem la mila ta. Avem necazuri teribile. Iar anul viitor va fiă i mai r u dac nu vom face nimic care s schimbe opinia public în favoarea noastr .ş ă ă ă ă ă

— Am nevoie de bani în plus, de oameni în plus, zise Grey.— O s ai. M ocup eu.ă ă

tersŞ

— Da?... Îmi pare r u s aud a a ceva. Te rog să ă ş ă-i transmi i îns n to ire grabnic .ţ ă ă ş ă Pre edintele mş -a rugat s transmit acest mesaj cât mai curând. E foarte afectat. Sigur,ă ne tiindş dac zvonurile sunt întemeiate, nă -a vrut s trateze problema în mod oficial... Da, voiă fi recunosc tor dac ambasadorul va afla, cu prima ocazie... V rog să ă ă ă-i transmite i c oriceţ ă încercare de nominalizare a lui Austin Train pentru premiul Nobel pentru pace va fi considerat un grav i — citez expresia pre edintelui – calculat afront adus Statelor Unite.ş ş

Prima oar la intă ţ ă

Petronella Page:... fi i bineveni i la noul nostru spectacol de vineri, când înc lc mţ ţ ă ă obiceiul i cuprindem întreaga planet . Mai târziu vom merge în Honduras, s lu mş ă ă ă interviuri chiar în prima linie, iar prin satelit, în Londra, pentru a afla opinii despre r zmeri ele, din cauza mânc rii, în rindurile celor cinci milioane de omeri. În cele dină ţ ă ş urm , vom ajunge la Stockholm, unde vom vorbi cu noul secretar al Funda iei „Salva iă ţ ţ Baltica" i vom afla ce încearc acesta s fac pentru marea în pericol. Dar chiar acum avemş ă ă ă în vedere o întâmplare foarte trist , r pirea lui Hector Bamberley, în vârst de cincisprezeceă ă ă ani. Leg tura cu studioul nostru din San Francisco. Ah, v d imaginea pe monitor. Domnulă ă Roland Bamberley! Bun ziua!ă

Bamberley: Bun ziua.ăPage: Oricine urm re te tirile a aflat c fiul dumitale a disp rut în urm cu oă ş ş ă ă ă

s pt mân . tim c ai primit o cerere de r scump rare foarte ciudat . Exist vreun indiciuă ă ă Ş ă ă ă ă ă pentru identificarea criminalilor?

Bamberley: Unele lucruri au fost evidente de la început. E o crim cu motiva ieă ţ politic . În timpul r pirii a fost folosit o grenad cu gaz soporific, iar astea nu se g sescă ă ă ă ă prin tufi uri! Deci avem deş -a face cu un grup subversiv bine echipat. Iar ni te r uf c toriş ă ă ă obi nui i nş ţ -ar fi stabilit o r scump rare atât de ridicol !ă ă ă

Page: Unii sus in c o asemenea grenad poate fi ob inut foarte u or i c oriceţ ă ă ţ ă ş ş ă persoan exasperat de calitatea execrabil a apei din California ar fi...ă ă ă

Bamberley: Palavre!Page: E singurul dumitale comentariu?Bambedey: Da.Page: Am aflat c prima livrare, de patruzeci de mii de filtre de ap Mitsuyama,ă ă

destinate companiei dumitale, au sosit ieri. Inten ionezi s ...ţ ăBamberley: Nu, nu voi folosi nici unul pentru nenorocita aia de r scump rare! Nă ă -o să

m supun antajului, nă ş -o s îndeplinesc planul tr d torilor! Am spus poli iei c această ă ă ţ ă ă r pire e opera unei mi c ri subversive bine organizat , ce inten ioneaz s def imeze Stateleă ş ă ă ţ ă ă ă Unite, iar dac poli i tii î i cunosc meseria, ar trebui să ţ ş ş ă-i aib înregistra i pe infractori.ă ţ Refuz s colaborez cu ei în vreun fel.ă

Page: Cum î i vei r scump ra fiul, dac nu colaborezi?ţ ă ă ăBamberley: La sfâr itul anilor aizeci i începutul anilor aptezeci a existat oş ş ş ş

campanie masiv de def imare a Statelor Unite. Lumii i să ă -a spus c ara asta e iadul peăţ p mânt. Neă -am recâ tigat mândria i îndr znim s nu pierdem ceş ş ă ă -am cucerit! Dac vomă ceda, du manii no tri vor considera gestul ca o recunoa tere a faptului c aprovizion mş ş ş ă ă cet enii cu ap nes n toas . Gândi iăţ ă ă ă ă ţ -v ce capital politic se poate ob ine din asta!ă ţ

Page: Dar ai recunoscut deja un asemenea lucru, importând purificatorul!Bambedey: Eroare! Sunt om de afaceri. Dac exist cerere, m str duiesc să ă ă ă -o satisfac.

i exist cerere pentru purificatoare!Ş ăPage: Nu vor fi îns oameni care s sus in c existen a cererii dovede te că ă ţ ă ă ţ ş ă

autorit ile nu furnizeaz ap curat ? i c prin r scump rarea fiului dumitale vei îmbun t iăţ ă ă ă Ş ă ă ă ăăţ situa ia?ţ

Bambedey: Unii oameni spun orice...Page: Cu tot respectul, sta nuă -i un r spuns la întrebarea mea.ăBamberley: Orice persoana respectabil tie c exist situa ii când e nevoie de apăş ă ă ţ ă

ultrapur – pentru hrana sugarilor, de exemplu. De obicei, se fierbe. Prin folosirea filtreloră nu mai e nevoie de atâta b taie de cap. Astaă -i tot.

Page: Dar e vorba de unicul dumitale fiu... Alo, domnule Bamberley! Alo, San Francisco! ... Îmi pare r u, se pare c am pierdut temporar leg tura... Doar un moment, să ă ă ă facem o pauz pentru... identificare postului...ă

(Întrerupere a transmisiei de aproximativ 38 secunde)Ian Fadey: Pet, treci la urm torul subiect. Cineva a distrus transmi torul din Sană ţă

Francisco. Se pare c a folosit o bomb de mortier.ă ă

Înapoi în focar

Fusese o perioad nesfâr it – f r trup – a vie ii ei, când totul ar ta plat, ca oă ş ă ă ă ţ ă fotografie proast . Nimic nu se lega. Nimic nu avea în eles. Era con tient de unele fapte,ă ţ ş ă precum: nume, Peg Mankiewicz; sex, feminin; na ionalitate, american . Dincolo de asta, unţ ă vid. Un vacuum teribil în care, când cobora garda, n v leau emo ii necontrolate, precumă ă ţ teama i chinul.ş

Se uit pe fereastr . Putea s vad un petic mic de cer. Cerul era la fel de cenu iu i deă ă ă ă ş ş neted ca i lumea în care fusese – penş tru cât timp? Nu tia. Dar ploua. Abia se pornise. Ca iş ş cum cineva nev zut golea o linguri înc rcat cu mâl diluat. O pic tur pe geam: o pată ţă ă ă ă ă ă neregulat , elipsoidal . Alta, un pic mai mare. i una mai mic . Fiecare strop murdară ă Ş ă provoca scurgerea murd riei acumulate deja pe exteriorul geamului.ă

Nu-i p sa de ploaia murdar . Se uit la podea i descoperi c unele lucruri fuseseră ă ă ş ă ă mutate. Exista un birou, de la care o privea un negru de vreo patruzeci de ani. Îi amintea de Decimus, dar ceva mai gras.

— Ar trebui s tiu cine e ti? întreb ea.ăş ş ă— Sunt doctorul Prentiss. Te tratez de o lun .ă— Oh... Sigur...Tres ri, î i duse mâna la frunte. ă ş I se p rea c are prea mult p r.ă ă ă— Nu-mi amintesc cum...Se uita în camer , c utând vreo informa ie. Î i aminti vag de acel loc, ca i cum îlă ă ţ ş ş

v zuse mai înainte la un televizor de tip vechi, albă -negru... Dar covorul ar ta cu adev rată ă verde, pere ii albi, o biblioteca din pin natural, în care se aflau c r i albastre, negre, cafenii,ţ ă ţ ro ii i multicolore, iar în spatele biroului negru st tea – o secund , sş ş ă ă ă- i aminteasc ... –ş ă doctorul Prentiss, într-un costum cenu iu. Bine. Totul se potrivea.ş

— Da. Îmi amintesc. La hotel.— Aha!Prentiss scosese sunetul singur, ce nu era cuvânt, ca pe o parantez . Se l s peă ă ă

speteaza scaunului, încruci ânduş - i degetele lungi, dar dolofane.ş— i?ŞParc p trunsese întră ă -un basm. Nu din cele dr gu e, ca ale lui Anderă ţ sen, ci în stilul

fra ilor Grimm, ceva extras din hazţ naua subcon tientului colectiv. O otrav magic . Nu voiaş ă ă s se gândeasc la ea, dar se gândea, i dac tot se gândea, era mult mai suportabil să ă ş ă ă vorbeasc , decât s p streze t cerea.ă ă ă ă

— Da, spuse ea, obosit . Îmi amintesc totul. Au n v lit în untru, nu? Cine eră ă ă ă au? FBI?Prentiss ezit .ă— Ei bine... Da. Cred c ai fi aflat oricum. Îi urm reau pe cei doi care te sunaser .ă ă ă— Arriegas, zise Peg. i Lucy Ramage.ŞS rmanii copii din p dure! Jungla din New York însemna mult mai mult. Teroarea deă ă

neimaginat disp ruse. Se sim ea izolat de ea, ca i cum ar fi încercat să ţ ă ş ă- i aminteasc totulş ă prin procur . Poate cu mintea lui Lucy Ramage. Îi v zuse fruntea, dup ce iă ă ă -o zdrobise glon ul, sau inventase imagineaţ in mintea ei? Oricum, fusese ceva resping tor. Pentru aă - iş distrage aten ia, se uit la hainele pe care le purta: c ma i pantaloni deţ ă ă şăş -un albastru deschis. Nu erau ale ei. Detesta albastrul.

— Cum te sim i acum, Peg? se interes Prentiss.ţ ăAproape se înfurie, din reflex, pentru c detestase întotdeaunab rba ii careă ă ţ - iş

permiteau imediat familiarit i. Apoi î i d du seama: fusese pierdut timp de patruăţ ş ă ă s pt mâni. Incredibil! Timp retezat din via a ei, ca dintră ă ţ -o band pentru emisie. Se foră ţă

să- i dea seama în ce stare era i tr i un moment de surpriz .ş ş ă ă— Foarte bine. Un fel de sl biciune, ca atunci când te ridici din pat, dup ce ai fostă ă

bolnav. Odihnit . Relaxat .ă ă— Catharsis. Cuno ti termenul?ş— Bineîn elers. O desc rcare a încord rii. Ca deschiderea unui abces.ţ ă ă— Da, ai dreptate.— Hrana pe care m-au obligat s-o m nânc..ă .— Te-a adus la spital? opti Prentiss. Da i nu. Nş ş -ai avut timp s absorbi o doză ă

periculoas din substan a pe care o puseser în hran , iar când neă ţ ă ă -am dat seama ce s-a întâmplat, iţ -am f cut sp laturi stomacale. Dar ai fost sub o tesiune puternic . Erai încordată ă ă ă ca un tr gaci ce poate declan a focul la cel mai mic oc.ă ş ş

Da, se potrivea. De i el vorbise despre „substan a pe care o puseser în hran "... Sigurş ţ ă ă nu fusese acolo dinainte? Dar nu avea chef să-l contrazic .ă

— Prezin i lucrurile ca i cum miţ ş -ar fi f cut o favoare, spuse ea, f r s vrea.ă ă ă ă— O imagine foarte nimerit . B nuiesc c a a a fost. Oricum, o mul ime de materială ă ă ş ţ

reprimat a fost eliminat din subcon tient. De aceea te sim i atât de relaxat .ş ţ ă— Ce fel de material?Vag alarmat , de parc ar fi descoperit brusc o gaur în peretele b ii.ă ă ă ă— Cred c tii, murmur Prentiss. Acestaăş ă -i beneficiul unei experien e de tipul sta,ţ ă

oricât de nepl cut ar fi. Începi s admi i tot felul de lucruri pe care le ascundeai de tineă ă ă ţ îns i.ăţ

— Da...Peg privi pe fereastr . Ploaia devenise puternic , geaă ă murile erau opace din cauza apei

murdare.— Da, toat lumea asta împu it m ap sa, nu? Toat apa murdar – i chestii de felulă ţ ă ă ă ă ă ş

sta. P mântul plin de chimicale. Aerul îngro at de fum. Nici un prieten în care s amă ă ş ă încredere, care s m înve e cum s r mân în via ...ă ă ţ ă ă ţă

Acum sc pase. Trebuia s fie adev rat, pentru c doctorul negru, binevoitor, d du dină ă ă ă ă cap. Apoi spuse:

— Ai avut un prieten în care ai avut încredere. Ai vorbit de el tot timpul. tii la cineŞ m refer.ă

Tres rind, Peg r spunse:ă ă— Oh! Decimus Jones!P ruse s fie acolo, undeva, în cenu iul plat al altei lumi.ă ă ş— Da.— Dar el e mort!— Chiar i a a, nu a avut prieteni? Nuş ş -s prietenii lui i priş etenii t i?ăPeg d du din cap, cu grij . Acum, când se sim ea normal , garda începuse s revin laă ă ţ ă ă ă

locul ei. Exista ceva pu in prea degajat în tonul blând al doctorului, de parc ar fi vrut sţ ă -o conduc undeva.ă

— Ai vorbit mult despre ei. Ai l sat impresia că ă- i plac. Ai vorbit despre Jones, dar iţ ş despre sora lui, despre so ia lui, despre copii adopta i, despre o mul ime de oameni care lţ ţ ţ -au cunoscut i care te cuno teau. Lş ş -ai men ionat i pe Austin Train...ţ ş

Deci asta era! Peg se st pâni i zise:ă ş— Da? Ciudat... L-am cunoscut, dar pu in, cu mul i ani în urm ... i am întâlnit oţ ţ ă Ş

mul ime de oameni care îi luaserţ ă numele. Ridicol, nu crezi? De parc ar fi folosit un fel deă magie protectoare...

Dup ce fu dus înapoi în camera ei, b rbatul care asculă ă ă tase în camera al turat intr ,ă ă ă sup rat.ă

— Ai lucrat ca un cârpaci! mârâi el.— Ba nu! îl contrazise Prentiss. Am f cut exact ce mi să -a spus. Dac vei considera că ă

referirile ei la Austin Train se potrivesc cuiva care i-a preluat numele, te prive te! De fapt,ş de ce dore ti atât de mult sş ă-l g se ti pe individ?ă ş

— Tu de ce crezi? explod cel lalt. Nu se pr bu e te ara asta blestemat în jurulă ă ă ş ş ţ ă nostru? i sabotorii ia murdari nu ac ioneaz în numele lui Train? Pân nuŞ ă ţ ă ă -l g sim i nuă ş -l punem la stâlpul infamiei, nu-l facem s arate ca un nebun i tr d tor, cum e, de fapt, poateă ş ă ă

s apar iar în lumina reflecă ă toarelor, oricând are chef, i s preia conducerea unei armateş ă puternice, de un milion de oameni!

A U G U S T

Urm rit de harponul explozivă ă

Iat-o, b ie i, s nă ţ ă -o sc p m,ă ăPânzele sus, s o vân m,ă ăBalena cea mare, balena cea grasăSă-i ducem untura acas .ă

Sunt vân tor de balene, an de an,ăÎmi place s navighez pe oceanăSă-nfrunt talazuri, s vânezăBalene multe, s m distrez,ă ăIat-o, b ie i...ă ţ

Cala e plin , am terminatăLa rm neţă -am înapoiatAcum m plimb pe oseaă şCu bani z ng nină ă d în punga meaIat-o, b ie i...ă ţ

Mergem la bar i bem bere,şFetele se înghesuie, o pl cere.ăSunt fericit ca un împ ratăDe la vân toare când mă -am înapoiat.Iat-o, b ie i...ă ţ

Cântec, aproximativ 1860,pe aria melodiei «O tân r cinstit »ă ă ă

Iarba e tot mai cafenie

...descris drept, cit m, dezastruos, sfâr itul citatului, de c tre companiile aeriene,ă ş ă agen ii de turism i ghizi. Rezervarea de locuri la hoteluri sţ ş -a redus cu patruzeci, în unele cazuri chiar cu aizeci la sut . Comentând raportul, chiar înainte de a pleca la Disneyland,ş ă unde va sus ine un discurs important despre educa ie, Prexy a spus, cit m, nuţ ţ ă - i nevoie să merge i în alt parte pentru a ti c modul nostru de via e cel mai bun din lume. Sfâr itulţ ă ş ă ţă ş citatului. Departamentul Agriculturii a avertizat c stocarea de alimente ar putea deveni oă crim federal , dup alt zi de revolte în multe ora e importante, datorate cre teriiă ă ă ă ş ş substan iale a pre urilor. Atacarea camioanelor cu legume...ţ ţ

Cump na apeloră

Telefonul de pe biroul lui Philip Mason sun din nou. A zecea oar întră ă -o or . Îl ridică ă i r cni:ş ă

— Da?— A a se vorbe te cu so ia? întreb Denise.ş ş ţ ă— Oh! Îmi pare r u! spuse Philip, trecânduă - i mâna peste fa .ş ţă

— S-a întâmplat ceva?— Da. Am primit opt, zece telefoane cerând interven ie imediat . Oameni care spunţ ă

c li să -au înfundat filtrele. Ni te scandalagii, presupun, dar asta înseamn s amân instal riş ă ă ă noi, s repartizez altfel oamenii... Cu ce pot să ă- i fiu de folos?ţ

— M-a sunat Angie McNeil. Ea i Doug nu pot veni la mas , disear .ş ă ă— Doamne, iar? E a treia oar c anuleaz întâlnirea! Ce să ă ă -a întâmplat?Denise ezit . Spuse, dup o pauz , cu vocea încordat :ă ă ă ă— Atât de multe urgen e, încât spunea c Doug va avea noroc dac va ajunge acasţ ă ă ă

dup miezul nop ii. Parc to i să ţ ă ţ -au îmboln vit deodat ! în principal bruceloz , dar i hepatită ă ă ş ă infec ioas , dizenterie, pojar, rubeol , scarlatin i ceva despre care Doug crede c ar puteaţ ă ă ăş ă fi tifos.

— Tifos!Philip aproape sc p telefonul din mân .ă ă ă— Da, confirm sec Denise. Spune — sau mai degrab Angie spune — c totul seă ă ă

întâmpl din cauz c o mul ime de oameni au venit în vacan aici, în loc s se duc laă ă ă ţ ţă ă ă mare. Instala iile sanitare i rezervele de ap nţ ş ă -au f cut fa .ă ţă

— Le-ai spus lui Harold i lui Josie s nu bea ap ?ş ă ă— Bineîn eles c leţ ă -am spus! Îmi pare r u c te deranjez...ă ă— Pare ceva grav, ce anume vrei s fac?ă— Am preg tit masa pentru ase persoane, mă ş -am gândit c iă -ai putea invita pe Pete iş

Jeannie...— Sigur, bun idee! Oricum trebuie s m întâlnesc cu Pete chiar acum, s rezolv mă ă ă ă ă

problemele. A teapt !ş ăAcoperi telefonul cu mâna iş -l strig pe Pete, pe careă -l v zu prin u a deschis aă ş ă

biroului, r mas a a pentru c instaă ă ş ă la ia de aer condi ionat nu f cea fa c ldurii. Peteţ ţ ă ţă ă mergea bine acum, renun ase la cârje, se folosea doar de un baston. Intr în birou, d du dinţ ă ă cap i puse ceva, întrş -o pung de plastic, pe mas .ă ă

— Po i s vii la noi la mas , cu Jeannie, în seara asta? îl întreb Philip, înainte ca Peteţ ă ă ă s apuce s spun ceva.ă ă ă

— Ah... Ne-ar face mult pl cere. Denise e la telefon? Vrei să ă -o rogi s-o sune pe Jeannie acas , i să ş ă-i spun c , dac ea poate, eu sunt de acord? Mul umesc mult.ă ă ă ţ

Se a ez , în timp ce Philip transmitea mesajul. Dup ce puse telefonul în furc , Peteş ă ă ă desf cu punga. Philip privi con inutul, neîncrez tor.ă ţ ă

— Ce naiba s-a întâmplat? exclam el.ăUn filtru de la un purificator Mitsuyama. Î i schimbase culoarea: în loc s fie albş ă

complet, devenise de-un galben purulent, cu pete cafenii, iar foile de plastic, din care era alc tuit, se desprinseser una de alta, ca i cum cineva ar fi suflat aer, la presiune foarteă ă ş înalt , prin tubul din centru.ă

— A a arat toate cele defecte, spuse Pete. Mack a g sit trei, ast zi. Sş ă ă ă -a gândit să discute cu noi, înainte de a schimba i altele.ş

— Isuse!Philip atinse cu grij filtrul. Era soios, dezgust tor.ă ă— Alan l-a v zut?ă— Cred c da. Să -a dus la clinica doctorului McNeil. Au necazuri serioase.

Dou sprezece unit i, toate blocate.ă ăţ— Of, drace! morm i Philip. i cei care au sunat iă Ş ş -au folosit cu-adev rat filtrele deă

rezerv ?ă— Mack spune c leă -au consumat, în cele trei cazuri pe care le-a verificat. Un pachet

de ase buc i în câteva pt mâni. Credeam c trebuie s dureze o jum tate de an.ş ăţ şă ă ă ă ă— A a trebuia!ş— Atunci, ce nu merge?Sun telefonul, Philip r spunse.ă ă— Da?— Te caut Alan, îl anun Dorothy. Dă ţă ă-i drumul, Alan!— Phil, avem probleme!— tiu. Pete miŞ -a ar tat un filtru. Ce Dumnezeu...ă— Bacterii!— Glume ti, zise Philip, dup o pauz .ş ă ă

— Chiar îmi arde de a a ceva! Am mai avut parte de chestia asta, în instala iile dinş ţ uzinele mari de purificare a apei. Dar tic lo ii de la Mitsuyama juraser c marfa lor eă ş ă ă imun la a a ceva! Te rog s trimi i imediat pe cineva de la între inere la clinic .ă ş ă ţ ţ ă

Philip îi transmise cererea lui Pete, care-i r spunse:ă— Nu-i nimeni, doar Mack, iar el mai are opt solicit ri.ăAlan interveni:— Spune-i lui Mack c al ii pot a tepta. S vin imediat aici. Phil, fă ţ ş ă ă ă-mi, te rog,

leg tura cu Dorothy. Vreau s conă ă tacteze Osaka!

— Doar ni te animale micu e, zise Pete, neîncrez tor, r sucind cilindrul de pe o parteş ţ ă ă pe alta. S fac ună ă asemenea rahat!

Se cutremur i l s obiectul s cad .ăş ă ă ă ă— M îngroze te, ad ug el, dup un moment. tii c se r spânde te o nouă ş ă ă ă Ş ă ă ş ă

epidemie? De bruceloz ?ă— Am auzit.— Se spune c provoac avortul, zise Pete, privind în gol. Jeannie are co maruri. E înă ă ş

luna a doua... Ce naiba, n-a p it înc nimic, se încuraj el i se ridic de pe scaun. M ducăţ ă ă ş ă ă să-l trimit pe Mack.

Sun telefonul. Un b rbat, care cerea un set de filtre de schimb. Avusese i el aceea iă ă ş ş problem : un pachet cu ase filă ş tre fusese consumat în ase s pt mâni, iar acum robinetulş ă ă abia picura.

A i v zut viermi?ţ ă

Dac da, anun a i imediat poli ia.ă ţ ţ ţ

Sfâr it de varş ă

Delega ii din cele cinci tabere mai mari se sf tuiau cu Zena i cu Ralph Henderson,ţ ă ş într-o camer rotund , ce ducea în sala mare, în care se strângea la mas întreaga comunitateă ă ă din Denver. Ca o capel lateral lâng nava unei catedrale ovoidale, ce intrase la ap .ă ă ă ă

Ghemuit pe pernele albastre, Drew Henker din Phoenix spuse:— Deci ne-am în eles. Trebuie s distrugem Puritan, indiferent de urm ri!ţ ă ăSe a ternu o t cere deprimant . Pe colinele cafenii ce înconjurau tab ra se vedeauş ă ă ă

petele luminoase, colorate, ale verii. Chiar de la instalare, oamenii care tr iau acolo plană -taser în jur tufi uri cu flori, pentru a înfrumuse a peisajul. Dar fuseser înlocuite deă ş ţ ă corturile i rulotele turi tilor, care culeseser florile, t iaser arbu tii pentru foc, l saserş ş ă ă ă ş ă ă mormane de gunoi peste noapte i poluaser cu resturi singurul izvor curat. Avuseser multeş ă ă necazuri i cu be ivii care se amuzau aruncâş ţ nd cu pietre în ferestrele coloniei.

Cel pu in acum era întuneric, nu puteai vedea pr p dul.ţ ă ăÎn cele din urm Ralph spuse:ă— Ideea m îngroze te, dar simt c lucrul acesta trebuie f cut.ă ş ă ăSe ridic i începu s se plimbe pe sub cupola curbat a acoperi ului, aplecânduăş ă ă ş -se

când ajungea la cap tul înc perii. Era un b rbat înalt.ă ă ă— Pro tii de colo – f cu el semn spre ferestrele întunecate – nu vor reac iona decât laş ă ţ

un oc adev rat. Au fost avertiza i de nenum rate ori, de Austin, de Nader, de Rattrayş ă ţ ă Taylor, de oricine. Au b gat de seam ? Nu, pân nuă ă ă -s implica i direct. Isuse, am transformatţ jeepul în ambulan !ţă

Exagera. Dar de când începuse n vala turi tilor, str inii veneau în tab r ipând după ş ă ă ăţ ă un doctor, cerând s li se panseze r ni sau s li se dea sfaturi în privin a unui copil bolnav.ă ă ă ţ

— i nu ofer nimic în schimb, spuse, moroc noas , Rose Shattock, din Taos.Ş ă ă ăIar t cere. Dur prea mult. Zena zise, la întâmplare:ă ă— Ralph, vreau s te întreb ceva! Rick m plictise te cu întreb ri despre ce a produsă ă ş ă

pete la plantele cu frunze late...— Ce fel de pete? Cele cafenii sunt din cauza lipsei de ap . Dac se intereseaz deă ă ă

cele galbene, de vin e bioxidul de sulf.ă— A a iş -am spus i eu. Am vrut s m asigur c iş ă ă ă -am dat r spunsul corect.ă— Mi-ar pl cea ca poluan ii să ţ ă-i omoare pe jigras, spuse Tony Whitefeather, din

Spokane. Dar rezist , practic, la orice. Crezi că ă-i adev rat ce se spune, c nă ă -au fost adu i dinş gre eal , c tupamaro ii iş ă ă ş -au trimis în mod deliberat?

— De ce s-ar fi obosit? mârâi Ralph. Era suficient s a tepte ca un concern împu ită ş ţ să- i coboare standardele de calitate...ş

— Am mai cump rat de la firma aia, îi reaminti Zena.ă— Sigur, dar numai pentru c am fost nevoi i. Pentru Dumneă ţ zeu, s impor i râme!ă ţ

Albine! Viespi! Uneori cred c la Washington exist un savant nebun, c reă ă ă -l controleaz peă Prexy, prin hipnoz , i care dore te ca noi to i s tr im întră ş ş ţ ă ă -un laborator dr gu , sterilizat,ă ţ din sticl i o el inoxidabil, i s mânc m pilule roz i albastre, ca s nu mai avem nevoie săş ţ ş ă ă ş ă ă ne c c m!ă ă

— Atunci înseamn c vrea, mai întâi, s scape de o mul ime dintre noi, interveniă ă ă ţ Tony Whitefeather. S nu trebuă iasc s construiasc un laborator prea mare.ă ă ă

— A a cum a procedat cu Lucas Quarrey i Gerry Thorne, suger Drew Henker.ş ş ă— N-a avut nevoie să-i înl ture, îl contrazise Ralph. A f cută ă -o sindicatul în locul lui.

Oricum, e nevoie de un oc, în urm toarea perioad de timp. R mâne i aici? S discut mş ă ă ă ţ ă ă despre tirile ce vor fi difuzate în diminea a asta?ş ţ

D dur cu to ii din cap. Apoi începur s se ridice.ă ă ţ ă ă— tie cineva ceva despre noile filtre Mitsuyama? întreb Rose Shattock. MŞ ă ă

gândeam s cump r câteva.ă ă— i noi, d du din cap Ralph. Dar comitetul gospod resc a hot rât s mai amân m. EŞ ă ă ă ă ă

primul an în care n-am produs suficient hran s ne ajung pentru iarn , a a c vom cheltuiă ă ă ă ă ş ă banii cump rând provizii din afar .ă ă

— Oricum, apa nu constituie o problem . Când va veni z pada, ve i avea parte de oă ă ţ purificare natural .ă

— Nu-s foarte convins. Cu cea a asta de în l ime, nu tiu ce z pad vom avea...ţ ă ţ ş ă ă— Murdar , se strâmb Zenă ă a.În momentul acela se auzi zgomotul îndep rtat al unui avion u or, care cre tea înă ş ş

intensitate. Privir spre fereastr . Ralph exclam :ă ă ă— Dac se v d luminile avionului, înseamn că ă ă ă-i jos!— Sigur, confirm Zena, privind peste um rul lui. Poate are probleă ă me...— Motorul func ioneaz bine... Ce naiba face? Se îndreapt spre tab r ! E icnit?ţ ă ă ă ă ţ— Drogat sau beat, decise Drew. Nebun!— S ie im i să ş ş ă-l avertiz m cu o lantern , propuse Zena, îndreptânduă ă -se spre u .şăRalph strig dup ea:ă ă— Nu! Dacă-i drogat, o s cread c te joci cu el i o s zboare i mai jos!ă ă ă ş ă ş— Dar nu putem...Atât reu i s spun . Zgomotul motorului era destul de puternic pentru aş ă ă -i acoperi

cuvintele, dar nu asta-i întrerupse fraza.Un ir de g uri, ca ale unei uria e ma ini de cusut, se ivir în fereastr , în tavan, înş ă ş ş ă ă

podea. În Drew i Ralph.şLa a doua trecere, avionul arunc un m nunchi de cocktailuri Molotov. Apoi disp ruă ă ă

în noapte.

Imposibil s vezi mun iiă ţ

Oare puteai s vezi mun ii de aici, întră ţ -o zi de august?Pete privi în jur. Fuseser obliga i de barierele poli iei s schimbe drumul pe careă ţ ţ ă

doriser s mearg — unul foarte scurt – iar acum fuseser opri i la Colfax, între Lincoln iă ă ă ă ţ ş Sherman, lâng Capitoliul statului, în timp ce un grup de poli i ti tineri mergeau de laă ţ ş ma in la ma in , verificând documentele de identitate i glumind cu fetele. Pe trepteleş ă ş ă ş Capitoliului, grupuri de turi ti, care trecuser de poli i ti, f ceau fotografii, ca de obicei. Seş ă ţ ş ă vedea, pe trotuare, mul imea obi nuit din fiecare sâmb t .ţ ş ă ă ă

Nu i mun ii.ş ţCiudat. Denver p rea a fi pe o scen . Linia dreapt , ca o s geata, a mun ilor Colfax seă ă ă ă ţ

înfigea în cenu iul dens.şPuteai crede c lumea din afara a ceea ce vedeai se dizolvase – ce ar ta televiziunea iă ă ş

scriau ziarele erau falsuri.Pe o pancart atârnat de gardul ce înconjura Capitoliul, se afla o versiune redus aă ă ă

afi ului ce înf i a o ş ăţş jigra, care ap ruse în vest i vestul mijlociu, în ultimele s pt mâni.ă ş ă ă Deasupra, cineva scrijelise, cu ro u, simbolul traini ilor. Poli i tii ajunseser la ma ina lor;ş ţ ţ ş ă ş verificar actele, se uitar în portbagaj, apoi le f cur semn s plece. Pete se uit la afi ,ă ă ă ă ă ă ş r sucinduă - i capul, lucru periculos pentru starea spatelui lui. Alta senza ie ciudat : sa fieş ţ ă pasager. Îi pl cea s conduc . Dar va dura mult pân s poat face asta dină ă ă ă ă ă nou...

Simbolurile alea împu ite erau peste tot... Le fuseser picţ ă tate de trei ori pe ma in , iarş ă Jeannie trebuise s le cur e – încercând s nu zgârie caroseria – pierzând, de fiecare dat ,ă ăţ ă ă mai mult de-o or . Dac ar putea s conduc ma ina, ar p stra Stephensonul... Dar era preaă ă ă ă ş ă mic , iă -ar fi fost greu s intre i s ias , iar pre ul unei ma ini electrice era mai mare decât aă ş ă ă ţ ş uneia cu benzin , i de când le trebuiser bani pentru un frigider nou...ă ş ă

P cat c nu reu iser să ă ş ă ă-l repare pe cel vechi. Dar b ie ii de azi nu voiau s aib deă ţ ă ă -a face cu probleme tehnice, de parc ar fi fost magie neagr i ar fi riscat s ajung subă ăş ă ă st pânirea diavolului. Se a teptase s angajeze tineri care teră ş ă minaser coala, ca ucenici laăş Prosser Enterprises. Nu g siser nici jum tate din cât aveau nevoie, doar vreo zece, în timpă ă ă ce ei se a teptaser la treizeci.ş ă

Iar acum, necazurile cu filtrele stricate... D dea dou pachete de ase buc i, caă ă ş ăţ rezerv pe perioada garan iei, penă ţ tru unul înapoiat de un cump r tor nou. Alan spusese că ă ă-i va da în judecat pe Mitsuyama, dar fuseser doar vorbe. Nu te po i atinge de o corpora ieă ă ţ ţ de un miliard de dolari, fie ea str in sau localnic . Ar fi fost bine dac acele i necazuri leă ă ă ă ş -ar fi avut i Bamberley, în California, sau un alt de in tor puternic al drepturilor de vânzare,ş ţ ă care s organizeze o asoă cia ie pentru proces.ţ

Jeannie nu era la fel de vorb rea ca de obicei. Îi conveă ţă nea, nici el n-avea chef de discu ii. Iar ea trebuia s se conţ ă centreze, traficul era intens. Se îndreptau spre Towerhill, pentru a prinzi la familia ei. Se aflau deci pe un drum ce ducea spre multe locuri pe care ar fi vrut s le vad nu numai turi tii, ci i localnicii: locul avalan ei, cel în care muriser ceiă ă ş ş ş ă aizeci i trei, la uzina hidroponic , resturile arseş ş ă ale taberei trainite...

Era adev rat c sindicatul fusese responsabil, c încercase s opreasc zvonurileă ă ă ă ă despre calitatea hranei de la Puritan? Numai tic lo i de felul lor puteau face a a ceva! Unaă ş ş -i s fii împotriva demonstra iilor trainite i a sabotajelor i altcevaă ţ ş ş -i s ucizi copii careă dormeau...

— Ia uite, drag ! exclam Jeannie. O pas re!ă ă ăSe mi c prea încet i nş ă ş -o v zu.ă

La o jum tate de mil de ora , îl întreb :ă ă ş ă— Pete, ce-i acolo?Îi ar t dealurile galbene pe lâng care treceau. Plantele erau pr fuite, ve tede. Caăă ă ă ş

ni te flori de cas întrş ă -o camer supraânc lzit .ă ă ă— Poluarea, cred, spuse Pete, îngrijorat.— tiu. Dar ce anume?ŞUit să ă-i r spund . La urm toarea cotitur , ap ruse o ma in a poli iei, tras deă ă ă ă ă ş ă ţ ă -o

parte. Doi poli i ti coborâser i verificau ceva, un craniu cu oase încruci ate, monstruoase,ţ ş ăş ş de vreo treizeci de picioare, desenate pe iarba uscat cu un lichid negru, vâscos, probabilă ulei de motor. oferul, r mas în ma in , era o veche cuno tin , iar Pete îl strig iŞ ă ş ă ş ţă ăş -i f cuă semn, dar individul c sca i nuă ş -i observ .ă

Dup un timp, Jeannie spuse:ă— Drag ...ă— Da?— iŢ -ar pl cea să ă-l numim Franklin?Nu asta dorise s spun , dar se f cu c nu observase. R spunse:ă ă ă ă ă— Sigur. Sau Mandy, dacă-i fat .ă— Da, Mandy...Apoi, dintr-o suflare, în grab :ă— Pete, m simt atât de murdar pe din untru!ă ă ă

— Ce vrei s spui?ă— Ca i cum ar trebui sş ă-mi scot toate oasele i s le sp l.ş ă ă— Ce prostie! zise Pete, cu blânde e.ţ— N-am prea multe de f cut, când e ti la serviciu. Nu mai am gr din sau o casă ş ă ă ă

întreag de între inut... Nu m pot împiedica s gândesc, de când copilul cre te în mine...ă ţ ă ă ş— Copilul va fi bine, declar Pete. Nu po i g si un medic mai bun decât McNeil!ă ţ ă— Ai dreptate. i fac întotdeauna ceŞ -mi spune. M nânc hrana potrivit , beau apă ă ă

îmbuteliat , nu m ating de lapte sau unt... Dar, Pete, în ce fel de lume vom aduce copilul?ă ăÎl privi doar o secund , suficient ca el să ă-i observe teroarea din ochi.— Doctorul spune c , probabil, nuă -l voi putea al pta. Practic, nici o mam nu poate.ă ă

Prea mult DDT în laptele lor...— Drag , rahatul la a fost interzis cu ani în urm ...ă ă ă— De câte ori ai amendat pe cineva care-l folosea?Pete nu r spunse. Întră -un singur an ajutase la arestarea a cinci sau ase persoane careş

foloseau chimicale interzise. Nu numai insecticide, ci i ierbicide.ş— Iar hrana s n toas cost mult, continu Jeannie, semă ă ă ă ă -nalând spre dreapta, c treă

Towerhill. Un ban ici, altul colo, i te treze ti c ai cheltuit de dou ori mai mult decâtş ş ă ă pl nuise i. i o s fie i mai r u. Am discutat cu Susie Chain, alalt ieri. Venise în Denver, să ş Ş ă ş ă ă ă cumpere câte ceva...

— Aha!Vorbeau de so ia fostului s u sergent, din Towerhill.ţ ă— Are ni te veri în Idaho. Iş -au povestit c anul acesta vor ob ine abia un sfert dină ţ

recolta de cartofi. Restul a fost distrus de ă jigras...Pete fluier .ă— Spuneau c m nânc orice. Grâu, sfecl , dovleci... Ai v zut tab ra trainit ?ă ă ă ă ă ă ăAr t spre vale. Acoperit de cea , dar suficient de vizibil în toate am nunteleăă ă ţă ă ă

pentru a ar ta îngrozitor, carcasa goal a coloniei p rea un homar copt. Grupuri de curio i seă ă ă ş plimbau prin jur, scotocind prin ruine, dup amintiri...ă

eful pompierilor locali spusese la TV cŞ ă-i avertizase de nenum rate ori s nu maiă ă construiasc folosind fibr de sticl i de euri de plastic. Erau mai rele ca lemnul. Produceauă ă ăş ş un fum otr vitor.ă

— Asta-i a teapt pe copiii no tri? spuse cu am r ciune Jeannie. S ard de vii, caş ă ş ă ă ă ă ace tia?ş

Pete se întoarse i o mângâie, lini titor, pe genunchi. Dar ea îl respinse.ş ş— Gânde teş -te la toate lucrurile pe care n-o s le poat face, Pete! S înoate întră ă ă -un

râu, sau m car s se plimbe cu o barc ! S culeag un fruct dintră ă ă ă ă -un pom i sş ă-l manânce. Să se descal e i s umble prin iarba ud , deas , moale...ţ ş ă ă ă

— Drag , vorbe ti precum Carl!ă ş— De ce nu, mârâi ea. Carl e cel de tept în familia noastr , a fost întotdeauna. A vreaş ă ş

s ne scrie, s tiu cum o duce... tii, întră ăş Ş -un fel a vrea s m molipsesc de bruceloz , s nuş ă ă ă ă mai avem copii...

— S nu mai spui a a ceva! exclam , îngrozit, Pete. Dac nuă ş ă ă -l avem pe acesta, s-ar putea ca niciodat ...ă

În momentul acela, drumul se zgâl âi. De parc toate cele o sut de ma ini de pe oseaţ ă ă ş ş izbiser simultan stânca. Se întoarse c utând radioul iă ă ş -l porni, s afle dac era vorba de ună ă cutremur serios. Nu era. În câteva minute urmau s ajung la casa mamei lui Jeannie. Voră ă încerca s pretind c totul e bine, foarte bine...ă ă ă

Hr nireă

...cantit i de Nutripon, pentru a suplimenta stocurile de siguran , care sunt laăţ ţă nivelul cel mai sc zut din ultimii ani, din cauza impactului neprev zut al omajului înă ă ş zonele de agrement p r site de turi ti, acolo unde slujbele temporare în hoteluri iă ă ş ş restaurante absorbeau surplusul de for de munc , din iunie pân în septembrie.ţă ă ă Contrazicând temerile exprimate de purt torii de cuvânt ai negrilor i ai grupurilor s race,ă ş ă Secretarul pentru Asisten , Barney K. Deane, a subliniat c uzina Bamberley a fostţă ă ref cut dup cele mai înalte stană ă ă darde, apropiate de cele din teatre. Întrebat dac fabricaă

va fi extins , pentru a reduce impactul m ririi pre urilor asupra familiilor s race, aă ă ţ ă r spuns c problema a fost analizat , dar nu să ă ă -a decis înc nimic. O solicitare deă interzicere a exporturilor de hran din Statele Unite a fost f cut ast zi de...ă ă ă ă

Înapoi

Nu prea multe schimb ri. L zi de gunoi mai pline ca niciodat , pu ind. Mu te bâzâind.ă ă ă ţ ş Kitty Walsh era destul de drogat . R mase un timp privind mu tele i întrebânduă ă ş ş -se nu foarte serios – de unde ap ruser . Fuseser importate? Anul trecut, sau acum doi ani, nuă ă ă fusese nici una.

În cele din urm , î i croi drum printre l zi i intr în cas , sco ânduă ş ă ş ă ă ţ - i masca. I seş încurcase în p r. Îl l sase s creasc .ă ă ă ă

i aerul din untru era plin de fum, dar de marijuana. Ferestrele fuseser blocate, sŞ ă ă ă in mizeria afar . Se f cuse foarte cald.ţ ă ă ă

— Isuse, e Kitty! spuse Hugh i se rostogoli de lâng Carl.ş ăErau amândoi goi. i ea, aproape la fel: doar o rochie, despicat în fa , i sandale.Ş ă ţă ş— Unde-ai fost, drag ? întreb Carl.ă ă— În diferite locuri.Arunc geanta din pânz , tot bagajul ei, i se întinse dup chi tocul pe careă ă ş ă ş -l fumau.— Am întâlnit un tip, când am fost b tut la petrecerea cu focuri de artificii, zise ea,ă ă

dup un timp. Neă -am dus în Oregon. Nu tiam cş ă-i atât de bine acolo. Am avut trei zile de cer albastru! Poate patru...

— Ei nu! zise Carl.— Am g sit i un lac în care am putut înota. Mă ş -am bronzat, vede i? i trase rochia înţ ş

jos, s arate c se f cuse un pic cafenie.ă ă ăDup aceea, t cur un timp. Se sim eau bine. Se auzea muzic de la radioul dină ă ă ţ ă

camera din fund, din v g un . Î i limpezi mintea cât putu.ă ă ă ş— Cine-i acolo? se interes ea. A i pus z vor la u !ă ţ ă şăHugh i Carl se privir . La urma urmei, era totu i apartaş ă ş mentul ei.— Hector Bamberley, r spunse Hugh.ă— Cuum?— N-ai auzit de r pire?ă— Isuse, sigur c-am auzit! Vrei s spui...ăÎncerc s se ridice în picioare, dar c zu înapoi pe saltea, râzând neajutorat .ă ă ă ă— E chiar aici? Chiar sub nasul poli iei? Ah, rahat! E fantastic!ţCarl se a ez , cu mâinile în jurul genunchilor, i chicoti. Hugh spuse:ş ă ş— Nu-i nimic de ris. Împu itu' de taţ -su nu mar eaz . i trebuie s st m mereu de paz .ş ă Ş ă ă ă

De exemplu, nu putem l sa casa goal . Pe deasupra e i bolnav!ă ă ş— Se face că-i bolnav, mârâi Carl. A fost una din primele idei pe care le-a avut,

încercând s ne fac să ă ă-i aducem un doctor cu care s vorbeasc . Acum încearc acela iă ă ă ş truc. M-am s turat s arunc m atâ ia bani pe mâncare scump .ă ă ă ţ ă

— Ce?— Numai de la Puritan. A insistat Ossie. El a pl nuit totul.ă— Nu-i timpul să-l hr nim? exclam Hugh.ă ă— S-ar putea, d du din cap Carl. Kitty, ai idee cât e ceasul? Ea scutur din cap.ă ă— Ossie? Vrei s spui Austin? Nu tii c nuă ş ă -i cel adev rat?ă— Bineîn eles, oft Hugh. Neţ ă -am gândit s lu m i noi acela i nume. Zice c să ă ş ş ă -a

s turat s a tepte s ias din ascunz toare cel adev rat i s fac ceva!ă ă ş ă ă ă ă ş ă ă— Dac va ap rea, zise Kitty, va strânge cea mai mare armat din istorie, doară ă ă

pocnind din degete. În Oregon am v zut... nu conteaz ... O s duc eu mâncarea. Am dorită ă ă întotdeauna s întâlnesc un fiu de milionar. Unde a i pusă ţ -o, în frigider?

— Da, preg tit pe o tav . Când ie i, bate în u , s deschiă ă ă ş şă ă dem. O dat , apoi de două ă ori, îi ar t Carl. S tim c e ti tu, nu el.ă ă ăş ă ş

— Bine, spuse Kitty i mai trase din chi toc, înainte de a se duce la buc t rie.ş ş ă ă

Hector dormea, cu spatele spre u . Fata f cu loc t vii în gr mada de c r i i reviste,şă ă ă ă ă ţ ş

majoritatea porno — nem e ti i daneze, cea mai bun calitate. Apoi ocoli patul i descoperiţ ş ş ă ş c b iatul avea prohabul desf cut, c inea mâinile în jurul sulei. Ascuns pe jum tate subă ă ă ăţ ă ă saltea, alt revist , pentru lesbiene. Pe podea, o cârp murdar . Ud . O arunc în oala deă ă ă ă ă ă noapte.

Deci a a arat fiul unui milionar. Destul de obi nuit.ş ă şDar dr gu , decise ea, dup un timp. Un b iat frumos. Cu o urm caraghioas de barbă ţ ă ă ă ă ă

pe obraji. Hmmm. Pisoi...Să-l trezeasc ?ăSă-l a tepte?şSe a ez pe podea, cu spatele rezemat de perete, privinduş ă -l f r s gândeasc la cevaă ă ă ă

anume. Era ame it . Fusese drogat când venise, iar fumurile suplimentare din chi tocul peţ ă ă ş care-l fumau Hugh i Carl o d duser gata. I se p rea obositor s se scoale.ş ă ă ă ă

Dup un timp, prohabul descheiat î i f cu efectul. Î i desf cu picioarele i începu s seă ş ă ş ă ş ă mângâie. Era bine, când se sim ea ca acum, sţ -o fac încet, aproape p trunzând, dar nuă ă chiar... Ca alunecând pe o movil de z pad , alunecând un pic la fiecare pas, dar nu chiară ă ă pân unde fusese...ă

Mai c nu observ când b iatul deschise ochii i o v zu. Nu se opri din ceea ce f cea,ă ă ă ş ă ă chiar dacă-l observ .ă

— Cine e ti? întreb el, cu o voce sub ire.ş ă ţEa se uit la sula lui. Se sculase. B iatul î i d du seama i se acoperi cu un col ală ă ş ă ş ţ

cear afului. Patul era mototolit r u.ş ă— Kitty, r spunse ea. Presupun c te plictise ti aici.ă ă ş— Ce? zise el, încercând s se ridice.ă— A a î i petreci timpul?ş ţAr t cu mâna liber spre revista ce se ivea de sub saltea. O privi clipind, apoi ro i.ăă ă ş— E ti dr gu . i ar i bine. Mş ă ţ Ş ăţ -am încins destul de tare. Tu nu?

— Ce dracu' face acolo? zise Hugh, mult timp dup aceea.ă— Probabil că-l reguleaz , r spunse Carl, indiferent. O tii pe Kitty, nu rateaz nici oă ă ş ă

ans . Ce naiba, pu tiul o merit ! Vreau s spun cş ă ş ă ă ă-i cooperant. Împu itul de taicţ ă-s u seă înc p âneaz ...ă ăţ ă

Verificare i echilibruş

Petronella Page: Lume, lume, iar e vineri noaptea, când înc lc m regulile obi nuite iă ă ş ş colind m planeta. Mai târziu vom discuta cu un ofi er superior din celebra Echip Specială ţ ă ă a Scotland Yard-ului din Londra, despre noul sistem computerizat de control al actelor subversive, considerat printre cele mai moderne din lume. Dup aceea vom merge la Paris,ă pentru a discuta despre vremea uluitoare de acolo, unde ninge în august. Dar acum vom trata un subiect mai aproape de cas . În studiourile ABS din Chicago ne a teapt un psihologă ş ă celebru, cu opinii ferme în privin a problemelor ceţ -i preocup pe to i cei cu copii – sau careă ţ inten ioneaz s aib copii. Prefer s r mân anonim, deoarece opiniile sale suntţ ă ă ă ă ă ă ă controversate, a a cş ă-l vom numi doctorul Doe. E ti acolo, domnule?ş

Doe: Bineîn eles, domni oar Page.ţ ş ăPage: Bine. S începem cu explica iile privind lipsa na ional de tehnicieni, mareleă ţ ţ ă

num r de retrageri de la colegii i altele. Mult lume consider c acestaă ş ă ă ă -i rezultatul neîncrederii în industrie i în efectele ei asupra vie ii noastre, dar dumneata sus ii cş ţ ţ ă problema nu-i chiar atât de simpl .ă

Doe: Dar nici prea complicat , cu toate c intervin o mul ime de factori. Motivul esteă ă ţ foarte limpede. Tinerii din ziua de azi nu sunt mai pro ti decât p rin ii lor, ci mult maiş ă ţ timizi. Mai pu in deci i s ia decizii, s se afirme. Mai degrab prefer s fug din fa aţ ş ă ă ă ă ă ă ţ vie ii.ţ

Page: De ce?Doe: Am f cut unele cercet ri – în principal pe obolani – care demonstrează ă ş ă

importan a crucial a mediului prenatal. Puii n scu i din mame tracasate sau prost hr nite,ţ ă ă ţ ă când cresc, se sperie u or, le e fric s p r seasc o cu c deschis . Mai mult, speran a lorş ă ă ă ă ă ş ă ă ţ

de via e redus .ţă ăPage: Pot dovedi ceva experien ele cu obolani în priţ ş vin a oamenilor?ţDoe: tim multe despre felul în care putem extrapola rezultatele de la obolani laŞ ş

oameni, dar nu ne-am mul umit doar cu atât. Întrţ -un fel, ne-am transformat pe noi în animale experimentale. Suntem prea mul i, prea înghesui i, întrţ ţ -un mediu otr vit de...ă propriile noastre produse. Când acest lucru se întâmpl unei specii s lbatice sau obolaniloră ă ş de laborator,urm toarea genera ie devine mai slab , mai lent , mai timid ... Un mecanism de ap rare.ă ţ ă ă ă ă

Page: Nu cred c te în elege mult lume.ă ţ ăDoe: Ei bine, cei slabi cad mai u or victime animalelor de prad . Asta reduceş ă

popula ia. Competitivitatea scade. i, bineîn eles, duce la distrugerea mediului.ţ Ş ţPage: Dar popula ia noastr nu scade. Vrei s spui c avem prea mul i copii?ţ ă ă ă ţDoe: N-ar fi prea mul i, dac am putea garanta o relaxare adecvat – eliberarea deţ ă ă

team – i hran suficient . Dar nu putem. Apa e distrus , hrana e contaminat de substan eă ş ă ă ă ă ţ artificiale pe care trupurile noastre nu le pot accepta, tot timpul avem sim mântul c neţă ă afl m întră -o lupt , pe via i pe moarte, cu semenii no tri.ă ţăş ş

Page: Mi se pare o afirma ie prea general . Ce alte dovezi ai, în afar de obolani iţ ă ă ş ş animale s lbatice?ă

Doe: Datele colare, nivelul de angajare, panica marilor corpora ii, în acest an, pentruş ţ c nă -au reu it recrut ri de absolven i nici în procent de zece la sut ... Astea nu sunt dovezi?ş ă ţ ă

Page: N-am spus nimic. Te rog, continu !ăDoe: La începutul anului a fost publicat un raport ONU, care ar ta c inteligen aă ă ţ

cre te foarte puternic în rile s race ale lumii, în contrast cu ce se întâmpl în ceş ţă ă ă le bogate...Page: Raportul a fost criticat. S-a dovedit c nu pot fi aplicate acelea i criterii la copiiă ş

din...Doe: Eroare! îmi pare r u... Cunosc criticile, precum i argumentul c , de inândă ş ă ţ

facilit i medicale, inem în via copii subnormali care, în ri subdezvoltate, ar fi murit, înăţ ţ ţă ţă loc s supravie uiasc i s coboare media. Dar nu despre ei voră ţ ăş ă beam. M refeream la copiiiă aparent normali, f r defecte fizice sau mintale evidente. Am convingerea c oamenii sunt,ă ă ă în subcon tient, convin i de ce se întâmpl i sunt alarma i. De exemplu, exist oş ş ăş ţ ă neîncredere total , în societatea noastr , fa de persoanele foarte inteligente, foarte bineă ă ţă preg tite, foarte competente. Ca dovad , uita iă ă ţ -v la ultimele alegeri preziă den iale. Publiculţ dore te o marionet , care s par bun i s scoat sunete suportabile...ş ă ă ă ăş ă ă

Page: Doctore Doe, te aba i de la problem !ţ ăDoe: Dac spui dumneata... Dar eu sus in c asta ilustreaz teama fundamental careă ţ ă ă ă

define te atitudinea noastr social . Afirm c noi am remarcat, în subcon tient, c avemş ă ă ă ş ă copii mai pu in de tep i, mai timizi, i am început s ne întreb m dac nu cumva suntem maiţ ş ţ ş ă ă ă pu in capabili decât au fost p rin ii no tri. Ca urmare, fugim de orice ar putea s ne arate cţ ă ţ ş ă ă asta e adev rat. Când politicienii pretind c publicul nu mai e interesat în p strarea mediului,ă ă ă au, pe jum tate, dreptate. Oamenilor le e fric s se intereseze, pentru c b nuiesc – i credă ă ă ă ă ş c pe bun dreptate — c , dac vom cerceta îndeajuns, vom descoperi c am dep it limiteleă ă ă ă ă ăş pe care le poate suporta planeta, c doar o catastrof important , care va reduce atâtă ă ă popula ia, cât i posibilitatea acesteia de a interveni în biociţ ş -clul natural, va oferi o ans deş ă supravie uire. i asta nţ Ş -o poate face un r zboi, pentru c acesta ar distruge i mai mult dină ă ş p mântul arabil...ă

Page: Mul umim pentru ce neţ -ai spus, doctore Doe! Trebuie s m rturisesc c multă ă ă ă lume va considera teoria dumi-tale cam tras de p r... Dup o întrerupere pentruă ă ă identificarea postului...

Cap tul unui tunel lung, întunecată

Isuse, Oakland-ul fusese r u. Dar New Yorkă -ul era îngrozitor. Chiar în cas , chiar înă holul hotelului, cu u i rotaş tive i aerul condi ionat suflând atât de puternic, încât aproapeş ţ scutura pere ii, ochii lui Austin Train l crimau, iar gâtul îl ardea. Se gândi c o sţ ă ă ă- i piardş ă glasul. i c o sŞ ă ă- i piard min ile. Le mai pierduse o dat i b nuia c fusese mai fericit f rş ă ţ ăş ă ă ă ă ele. Ca tinerii cu care discutase înainte de ancheta privind ciocnirile de la Bamberley Hydroponics, ce spuneau, unul dup altul, f r intona ie în voce, c doreau s fie nebuni.ă ă ă ţ ă ă

Oricum, era aici.În timpul c l toriei se temuse, multe zile, c nu va ajunge la destina ie. Bineîn eles, nuăă ă ţ ţ

îndr znise s zboare la New York cu o carte de identitate fals , pe numele „Fred Smith", deă ă ă aceea fusese silit s urmeze o rut ocolitoare, cu trenul i autobuzul. Felice îi oferise unaă ă ş dintre ma inile ei, dar nu putuse accepta, ma inile fiind mijlocul favorit al sabotorilor pentruş ş a lansa bombe (ma ini pe care le furau sau la închiriau sub nume fals), a a c for ele deş ş ă ţ ordine le verificau îndeaproape. Iar o ma in nş ă -ar fi fost mai iute, cu toate posturile de poli ie la grani ele statelor, cu perchezi ii, zone interzise, nu numai în ora e – cum te a teptaiţ ţ ţ ş ş în august – ci i la ar , în regiunile agricole. Din cauza celor ce jefuiau camioanele cuş ţ ă hran .ă

Probleme de felul sta figuraser printre motivele pentru care amânase decizia de aă ă ap rea iar la lumin . Toat vara se gândise, se hot rise, se r zgândise, se întorsese la strânsă ă ă ă ă gunoiul, înc rcase succesiunea nesfâr it de vagoane care transportau plastic neperisabil înă ş ă mun i, pentru a fi aruncat în galerii de mine abandonate, resturi menajere ce nu fuseserţ ă cump rate pentru a fi transformate în compost pentru proiecă tul de transformare a de ertului,ş trop ind în cizme uria e, pline de transpira ie, prin movile de sticl i gr mezi de cutii deă ş ţ ăş ă conserve strivite. Peste o mie de ani, resturile acelea, pe care le îngropau acum cu ajutorul lui, vor fi v zute în muzee.ă

Dac vor mai exista muzee...ă

Îl decisese atacul asupra taberei din Denver. Când aflase c Zena se refugiase laă Felice, doar la câteva mile de locul în care se afla, o sunase i vorbise cu ea. De aici,ş urmarea logic . Precum o floare ce se deschide.ă

i iatŞ -o venind, dup ceă -o a teptase o or . Începuse s plou – ploaia din New York nuş ă ă ă mai cur a aerul de mult, mai degrab umezea praful –, iar ea intrase pe u ile rotative întrăţ ă ş -un echipament f r form : hain de plastic, o combina ie, tot din plastic, de cizme i pantaloni,ă ă ă ă ţ ş ce se vedea în toate vitrinele magazinelor de îmbr c minte, i, bineîn eles, o masc deă ă ş ţ ăgaze. Nu privise în direc ia lui, ci se dusese direct la recep ie, s ia cheia camerei.ţ ţ ă

Îl v zu pe func ionar aplecânduă ţ -se i optinduş ş -i c o a tepta un anume domn Smith.ă şSe întorsese s priveasc în hol i, prima oar când îl v zu în înf i area aceea,ă ă ş ă ă ăţş

aproape c nuă -l recunoscu. Nimic surprinz tor. Infec ia careă ţ -i transformase scalpul într-o crust galben îi distrusese aproape tot p rul. Acum era pe trei sferturi chel, iar pe locurileă ă ă goale se vedeau pojghi e de esut cicatrizat, gr un os. Boala îi cuprinsese i sprincenele,ţ ţ ă ţ ş pierduse jum tatea exterioar a celei din dreapta. Pentru c a a ceva însemna o tr s tură ă ă ş ă ă ă recognoscibil , o r sese i pe cealalt , s fie amândou la fel. Ochii îi sl biser i Felice îiă ă ş ă ă ă ă ăş procurase ni te ochelari. În total, sem na foarte pu in cu Austin Train care fusese în luminaş ă ţ reflectoarelor, cu câ iva ani în urm .ţ ă

Dar, deodat , ea reac ionase. Alergase la el iă ţ ş -l îmbră i ase. Isuse, ce se întâmplase cuţ ş Peg Mankiewicz, Prin esa Z peţ ă zii?

Plângea!

Mai târziu, Peg î i reveni i se trase înapoi, oftând.ş ş— Doamne, n-am vrut s fac asta! îmi pare r u!ă ă— Ce n-ai vrut s faci?ă— Să- i stric hainele. Uitţ ă-te!Ridic bra ul îmbr cat în plastic iă ţ ă ş -i ar t ici, colo, petele mari, umede, pe care leăă

l sase pe costumul lui cel nou.ă— Oh, lasă-le! zise Austin, pe un ton ce nu admitea s fie contrazis. Peg, drag ,ă ă

ad ug el, privindă ă -o, cred c să -a schimbat ceva!— Da, zâmbi ea, cu un zâmbet dr gu , ce pornea din adâncul ochilor negri. Lumeaă ţ

m-a f cut buc ele. Iar când am fost cârpit la loc, am avut ansa s decid ce bucat va fiă ăţ ă ş ă ă mai important . M plac mai mult acum!ă ă

Î i scoase în grab hainele de strad , scuturânduş ă ă -le pe covor, indiferent la ce seă întâmpla cu acesta – oricum era murdar – le puse pe un bra iţ ş -l prinse pe Austin cu cel lalt.ă

Un gest ce nu figura în repertoriul vechii Peg.— Isuse, ce minunat e s te v d! Hai s ...ă ă ăSe întrerupse în mijlocul propozi iei, iar fa a i se întunec .ţ ţ ă— Am uitat. La ora asta, probabil c barul e închis. Jum tate din personal să ă -a

îmboln vit iar. Hai s ne uit m. Poate avem noroc. Nu putem merge în camera mea, e plină ă ă ă de microfoane. Am fost urm rit pe strad . De obicei, nu m deranjeaz la hotel. Îl au peă ă ă ă ă recep ioner la mân , îl pl tesc s raporteze tot ce fţ ă ă ă ac.

— E acela i hotel...ş— În care i-au ucis pe Arriegas i Lucy Ramage? Bineîn eles!ş ţ— De ce te-ai întors în acela i loc?ş— Poate mi s-a f cut sil i mă ăş -am s turat s tot fiu speriat , s caut un col în care să ă ă ă ţ ă

m ascund. Am decis să ă-mi ap r teriă toriul i nş -are decât să-i ia dracu' pe to i!ţ— i trebuie s mergi atât de departe? Gânde teŞ ă ş -te la oamenii care au încercat înainte:

Lucas Quarrey, Gerry Thorne, Decimus...— i ceŞ -au să- i fac ie? îl întreb Peg, privinduţ ăţ ă -l drept în ochi.Urm o t cere absoluă ă ta, terifiant , ă în timpul c reia figura lui r mase impasibil , ca oă ă ă

masc din piatr , cu via a scurs din ea, exceptând ochii care sclipeau. Peg sim i c i seă ă ţ ă ţ ă deschide gura, c o trece un fior rece pe ira spin rii. În ochii aceia citi judecata.ă ş ă

Când vorbi, parc lovise fulgerul.ă— M vor crucifica.ă

Se instalar la o mas întunecat , întră ă ă -un col , iar un b rbat nemul umit, în jachetţ ă ţ ă alb , le aduse b uturile. Aerul era parfumat cu ceva dezgust tor de artificial, dar asta trebuiaă ă ă s supor i pretutindeni.ă ţ

Era speriat . Abia dup ce chelnerul plec reu i s voră ă ă ş ă beasc i, în loc săş ă-l întrebe despre el – sim ise c aflase prea mult cu pu in timp înainte – zise:ţ ă ţ

— Cum mi-ai dat de urm ?ăÎi explic pe un ton normal, relaxat.ă— În eleg. Cum a suportat Zena pierdeţ rea copiilor?— Foarte greu. Cum altfel? Dar Felice a fost foarte bun cu ea, ca i so ul ei.ă ş ţ— Ai discutat i cu al ii din tab r ? Vor reîncepe activiş ţ ă ă tatea, în alt parte?ă— Nu, s-au r spândit prin celelalte tabere, oft Austin. Iă ă -am telefonat lui Ralph. Se

pare c to i sunt foarte obosi i, foarte frustra i... Atacul a fost ultima pic tur . Nu aveauă ţ ţ ţ ă ă anse s reziste peste iarn . ş ă ă Jigras le-au distrus o mare parte din recolt , iar ce avuseser înă ă

magazii a fost stropit cu chimicale incendiare de lupt . tii care a fost cea mai dur lovitur ?ă Ş ă ăPeg scutur din cap, f r s spun nimic.ă ă ă ă ă— Abia inuser o conferin despre ce aflaser despre Puritan. Drew Henker, Tonyţ ă ţă ă

Whitefeather, Rose Shattock se aflau acolo. Iar singurul exemplar complet al raportului a ars. Sigur, se gândesc s continue munca, dar...ă

— Isuse! exclam Peg, strângând pumnii. Deci a fost o treab a sindicatului? Ca i înă ă ş cazul lui Thome i Quarrey? M întrebam...ş ă

Austin ezit . În cele din urm opti:ă ăş— Se zvone te c avionul a fost închiriat de un tip care lucreaz pentru Rolandş ă ă

Bamberley.Peg r mase cu gura c scat .ă ă ă— Nu poate fi adev rat! Nuă -i chiar atât de nebun! tiu cŞ ă-i convins c fiul lui a fostă

r pit de traini i, dar nuă ţ -mi pot închipui c se a tepta, cuă ş -adev rat, ca fiul lui s fie în tab r !ă ă ă ă— Zvonurile-s de toate felurile, o întrerupse Austin. S-ar putea s nu fie adev rate.ă ă

Dar, dac sunt, gestul trebuie interă pretat ca un avertisment.— Pe de alt parte..., spuse Peg, sorbind din b utur – scoă ă ă bitoarea din cocteil avea, în

vârf, o floare de crin – l-ai întâlnit vreodat pe tic los? Eu lă ă -am v zut, iă -am luat un interviu. Nu m-ar surprinde s prefere să ă- i piard fiul, decât s pl teasc r scump rarea. Dup aceea,ş ă ă ă ă ă ă ă se va ap ra sus inând c b iatul a murit pentru binele rii.ă ţ ă ă ţă

— Adic ine maăţ i mult la profit, decât la fiul lui!— Adev rat. E mândru că ă-i om de afaceri. Oricum, nu putem face mare lucru, zâmbi

trist Peg. tii cine a r pit copilul?Ş ăAustin d du din umeri.ă

— În Oakland am auzit tot felul de zvonuri nebune ti. Nu cred c vreunul eraş ă adev rat.ă

Alt pauz . În timpul ei, î i strânse tot curajul pentru aă ă ş -l întreba ce planuri are. Acum, v zânduă -l atât de schimbat, dar, într-un mod indefinibil, mai mult el însu i decât fusese înş ultimii trei ani – poate pentru că-i revenise încrederea – se convinsese c momentulă îngrozitor din u a barului fusese doar imaginar.ş

Totu i, vocea nuş -i era prea sigur , când întreb :ă ă— De ce ai venit aici, Austin?— Cred c am ajuns la aceea i decizie pe care ai luată ş -o i tu. Sau nu am ajuns. Amş

fost condus. Am o misiune, Peg. N-o vreau. Dar cine altul s-o preia?— Nimeni, r spunse Peg imediat. i exist în ar milioane de oameni care gândesc caă Ş ă ţ ă

mine.El chicoti scurt, cu am r ciune.ă ă— Asta-i ironia situa iei, Peg! î i aminte ti c mţ ţ ş ă -ai întrebat odat dac nu m sup ră ă ă ă ă

c al ii îmi iau numele? Da, m sup r . Doamne, m sup r ! Am descoperit un lucru pe careă ţ ă ă ă ă ă ă nu-l pot suporta: eu nu sunt trainit!

Peg a tept s continue. Tremura iar, de data asta de a â are. Sperase, se rugase pentruş ă ă ţ ţ asta de mult. El privea prin ea, spre infinit.

— Isus n-a fost cre tin, nu?şEa tres ri.ă— Crezi că-s nebun, Peg? Citesc asta pe fa a ta. i eu cred, majoritatea timpului... iţ Ş Ş

totu i... Nuş -s sigur. Poate c , în realitate, sunt foarte s n tos. Dac vrei s afli ce mi să ă ă ă ă -a întâmplat, te voi dezam gi. Nu poate fi descris, i dac nu se realizeaz , nuă ş ă ă -i adev rat. Doară c undeva, sub cupola asta cheal , urât , exist un sim al certitudinii. Al cunoa terii. Ca iă ă ă ă ţ ş ş cum vara asta, în care am transpirat c rind gunoi, mă -a înv at ceva ce nimeni altul nuăţ în elege.ţ

Respir adânc.ă— Peg, cred c pot salva lumea! M crezi?ă ăÎl privi îndelung.— Eu..., încerc ea s spun i descoperi c nu g sea urm torul cuvânt.ă ă ăş ă ă ăContinu să ă-l priveasc . Figur calm . Gur dreapt . Jum t ile acelea ciudate,ă ă ă ă ă ăăţ

nefamiliare, de sprâncene. Ochelarii — unde fuseser când v zuse fulgerul din ochii lui?ă ă P ruser c se topiser , c nu exist , c privise direct în sufletul lui. În cele din urm , reu iă ă ă ă ă ă ă ă ş s spun :ă ă

— Dac poate cineva, acela e ti tu.ă ş— Bine, zâmbi el cu gravitate. Atunci, de unde s încep? Am venit în New Yorkă

pentru c mi să -a p rut logic. Mă -am gândit la emisiunea Petronellei Page. Dac m vrea.ă ă— Dac te vrea? exclam Peg, aproape r sturnânduă ă ă - i paharul. Doamne, lş -ar goni

chiar pe Prexy, pentru a-i face loc lui Austin Train! iŢ -ar da toat emisiunea, f r reclame!ă ă ă— Crezi? Am lipsit atât de mult timp...Ea b tu cu pumnul în mas .ă ă— Austin, în numele Cerului! Nu- i dai seama c e ti acum cel mai puternic om dinţ ă ş

ar ? Orice crezi despre cei careţ ă - i spun traini i, ei au luat acest nume pentru c exi ti! Deş ţ ă ş partea ta sunt to i cei care nuţ - i pot permite îngrijirea medical sub contract pentru copii lorş ă – negri, albi, tineri, b trâni. Abia ai str b tut Statele Unite de la vest la est. Ceă ă ă -ai v zută pretutindeni, din Watts la Tomkins Square? Craniul cu oasele încruci ate! i sloganul:ş Ş „Opri i, m ucide i!" Te a teapt , Austin! Te a teapt cu limba scoas !ţ ă ţ ş ă ş ă ă

— tiu, zise el, aproape plângând. Dar nu asta vreau!Ş— Trebuie! spuse ea, f r mil . Ce vei face, te prive te. Î i spun ceva. Nu tiu ceă ă ă ş ţ ş -i cu

salvarea lumii, dar sunt teribil de singur c , dac nu intervii, ara asta nu va trece de iarnă ă ă ţ ă f r s intre în r zboi civil!ă ă ă ă

Urm o t cere îndelungat , rece. El o accentu printră ă ă ă -un singur cuvânt:— Da!Apoi, din nou t cerea.ăMai târziu, Austin p ru s revin din multe locuri, foarte îndep rtate i zise cu voceaă ă ă ă ş

lui obi nuit :ş ă

— Să- i spun ceva bizar. Nuţ -mi amintesc numele individului care a ales simbolul...— Care, craniul i oasele încruci ate? Credeam c tu lş ş ă -ai ales...— Nu, desenatorul care mi-a fost repartizat pentru c r ile mele de la Internatională ţ

Information. A f cut un mic semn pe care lă -a pus lâng num rul fiec rei pagini. Iar eu iă ă ă -am uitat numele! Nu-i corect. Ar trebui s i se recunoasc meritul!ă ă

— Poate c prefer s nuă ă ă -i fie recunoscut, zise Peg.— În cazul acesta, sunt al turi de el, morm i Austin, privinduă ă - i dosul palmelorş

întinse pe mas . Am sentimentul teribil c am încetat s mai fiu eu însumi. În elegi? Adică ă ă ţ ă am devenit – am fost f cut – sfântul patron al bombelor, sabotaă jelor, incendiilor, crimelor, Dumnezeu tie al ce altceva. Chiar i al violurilor. Dac acest craniu cu oase încruci ate areş ş ă ş un în eles, acesta este de avertizare. Ca semnul interna ional al radia iilor. În loc de asta, esteţ ţ ţ ce vrea oricine îl mâzg le te când sparge o fereastr de magazin, întră ş ă -o izbucnire de furie de be iv, sau fur o ma in ... E o scuz pentru orice.ţ ă ş ă ă

— i ceŞ -i nou în asta? A a sş -a întâmplat i cu sufragetele din Anglia, orice criminalş putea s scrie „vot pentru femei", când p r sea locul crimei. i unii o f ceau în modă ă ă Ş ă deliberat, pentru a discredita mi carea. Mi carea pentru libertatea femeilor a primit i ea oş ş ş doz din acela i medicament...ă ş

— Cred c ai dreptate.ăSchi , absent, forma stilizat a simbolului pe mas , folosind lichidul din ineleleţă ă ă

umede l sate de pahare. Nu exisă tau t vi e pentru pahare. Traini ii le consideraser o risipă ţ ţ ă ă de hârtie, ca i prosoapele de unic folosin , iar acesta era un caz în care se inuse seama deş ă ţă ţ opinia lor.

— Da, continu el, dar dac se poate spune ceva care s m scoat din s rite, este că ă ă ă ă ă ă tiu c am fost transformat întrş ă -o persoan care nu exist .ă ă

— Dar tu exi ti...ş— Cred i eu!ş— Atunci dovede teş -le-o!Peg se uit la ceas.ă— Când vrei s apari în emisiunea lui Page?ă— Chiar crezi c po i s ă ţ ăaranjezi asta?— Încerc să- i explic c ai dep it momentul în care aranţ ă ăş jezi asemenea lucruri. Îl

pretinzi!— Atunci să-l pretind, zise Austin, golindu- i paharul. Undeş -i un telefon?

Lovitur directă ă

int : Baza Ţ ă de rachete Grand Forks, Dakota de Nord.Mijloace: Un drog psihotomimetic, introdus în articolele de b c nie, presupuse sigure,ă ă

livrate acas maiorului Eustace ă V. Barleyman, unul dintre ofi erii responsabili pentru grupulţ de unsprezece rachete Minutemen, cu numele de cod „Cinci Vest Doi". Acesta l-a ingerat într-o por ie de prune fierte, în timp ce prânzea singur, dup ce ie ise din schimb.ţ ă ş

Efect: Aproape iş -a ucis fiul, Henry, în vârst de ase ani, i fiica, Patricia, de patruă ş ş ani.

Suspect: orice simpatizant tupamaro cu acces la mâncare.Implica iile au fost serioase.ţLegea mar ial sţ ă -a întins ca un incendiu într-o p dure.ă

Articolul original

— Isuse, o s aib cea mai mare audien din istoria teleă ă ţă viziunii! Miercuri, dup Ziuaă Muncii, când to i sunt obosi i din cauza s rb torii i stau acas ! Trebuie s ne sprijine!ţ ţ ă ă ş ă ă

— Nu se pune problema sprijinului ABS. Lua-l-ar dracu' pe Prexy gură-mare! Prima oar când avem un pre edinte pe careă ş -l vâneaz ă toate mijloacele de mass-media!

— Atunci trebuie s rezolv m cu Train. Oare e Train? Nu un imitator împu it?ă ă ţ— El e. Am primit un raport din LA, cu luni în urm , c lucra întră ă -o echip deă

gunoieri, sub numele de Smith, dar a disp rut i dup aceea am fost n p di i de treburi. Amă ş ă ă ă ţ

f cut verificarea amprentelor pe care leă -a l sat pe un pahar cu bere. E Train!ă— Ai vreo idee de ce-a ales momentul sta s ias din ascunz toare?ă ă ă ă— Trebuie s fie ceva important, astaă -i tot ce tim.ş— Ce-ar considera el destul de important?— Poate ceva care să-l inculpe pe Prexy.— În cazul sta... Rahat! La i totul pe seama mea...ă ş— Jur c nă -am inten ia! Dar e clar c , atunci când ABS o s înceap anun urile,ţ ă ă ă ţ

dou zeci sau treizeci de milioane de oameni vor alerga la televizoare, a teptând s li seă ş ă spun ce s fac . Acum în eleg ce trebuie s fi sim it germanii când a tepă ă ă ţ ă ţ ş tau s vad ceă ă -a f cut Hitler în alegeri...ă

— În eleg. Atunci trebuie s dispar . Anun Opera iile Speciale i...ţ ă ă ţă ţ ş— S-a gândit la asta.— Ce?— A trimis la ABS o band pentru a fi difuzat , dac nu apare în emisiune. Nu putemă ă ă

s ajungem la ea. Se afl în seiful ABS de la Manufacturers Hanover. Iar dac nu apare înă ă ă emisiune, fii sigur c Page o s scoat profitul maxim din asta.ă ă ă

— Deci ne-a luat prin surprindere.— Da.

Nesusceptibil de o analiz riguroasă ă

Justi ia: ţ Ancheta a stabilit c nu exist nici un drog psiă ă -hotomimetic în Nutriponul din magazie. Nu aceasta e substan a care a provocat înc ierarea de la uzin . Lucru dovedit clar,ţ ă ă chiar dac a fost f cut doar pentru a satisface ONU.ă ă

Ap rarea: ă Pe de alt parte, analiza alimentelor din casa maiorului Barleyman a ar tată ă c un asemenea drog a fost introdus în diferite m rfuri. Caracteristicile corespundă ă

POR IUNE OMIS DIN TRANSCRIEREA STENOGRAMEIŢ ĂACCESIBIL DOAR PERSONALULUI CUĂAPROBARE DE SECURITATE TREI STELE

g sit c produce tulbur ri mintale imprevizibile i alte efecte secundare inacceptabile.ă ă ă ş Ca urmare, nici o cercetare în aceast privin nu să ţă -a f cut dup 1963.ă ă

Informa iile: ţ E relevant faptul c mai mul i informatori neă ţ -au anun at de o pretinsţ ă sintez a substan ei pe care sus in tupaă ţ ţ -maro ii c au g sitş ă ă -o în hrana trimis în ajutor la Sană Pablo, efectuat la Havana, pe baza lucr rilor f cute de Duval la Paris.ă ă ă

S n tatea: ă ă Punând acestea al turi de acum binestabilitul fapt c timpul i locul primeiă ă ş izbucniri a epidemiei de enterit coincid cu c l toria f cut de un str in, cu câtevaă ăă ă ă ă s pt mâni înainte, sub pretextul unor afaceri legale...ă ă

Agricultura: Nimeni nu m poate face s cred c acei ă ă ă jigras blestema i au c p tat, f rţ ă ă ă ă ajutor, imunitate la o gam atât de mare de pesticide. Nici c o firm responsabil iă ă ă ăş respectabil de importatori a ignorat, pur i simplu, prezen a unui soi diferit de viermi în atâtă ş ţ de multe livr ri!ă

Externele: Evident c nu avem deă -a face cu lucrarea unui fanatic izolat, ca în cazul raidurilor cu baloane incendiare din San Diego.

Pre edş intele: Da, exist o singur concluzie posibil . Am apreciat, la edin eleă ă ă ş ţ anterioare, punctele de vedere referitoare la necesitatea de a face sau nu public problema.ă Acum cred c nu mai exist nici o îndoial : Statele Unite au fost atacate!ă ă ă

S E P T E M B R I E

Violatori de mamă

...în abur i fumşCare-mi umplur ochii de lacrimi acum,ăUria i i negri ca maurii, de p mânt,ş ş ăMuncitorii m conduser prin vântă ăÎn întuneric i pornir furnalul.ş ăBrusc, focul î i întinse valulşCe-mi stoarse din trup apa vie

iŞ -mi izbi vederea cu o t rieăCa a soarelui dezl n uită ţSau a fulgerului dup asfin it.ă ţM uitam cum omul slab mereuăPoate fi înzestrat de DumnezeuCu darul de a folosi un salamandric elementAl turi de minereul, în mun i prezent,ă ţPentru a face foarfeci i topoare,şS bii, coifuri pentru cap acoperitoare,ăScalpel de chirurg, pentru s n tateă ă

i uneltele pentru câ tigat pâinea, toate.Ş ş«De Arte Munificente», secolul aptesprezeceş

Impas

...unanim atribuitei frici fa de atrocit ile trainite, de c tre exper ii în trafic dinţă ăţ ă ţ toat na iunea. În multe locuri, pre ul pentru ora de spectacol a fost cel mai sc zut dină ţ ţ ă ultimii treizeci de ani. Cei care au plecat de Ziua Muncii n-au fost primi i atât de bine peţ cât se a teptau. În Bar Harbor, Maine, or enii au alc tuit patrule de paz , care sş ăş ă ă ă împiedice accesul de in torilor de ma ini cu aburi sau electrice, persoanelor ce aveauţ ă ş hran s n toas sau a altor posibili traini i. Au fost raportate dou decese, ca urmare aă ă ă ă ţ ă ciocnirilor dintre turi ti i localnici. Alte dou au avut loc în Milford, Pennsylvania, undeş ş ă clien ii unui restaurant, furio i c nu primesc mânc rurile trecute în meniu, lţ ş ă ă -au incendiat. Proprietarul a pretins, ulterior, c aprovizionarea fusese întrerupt de jefuitori aiă ă camioanelor cu alimente. Comentând»aceste evenimente, pe malul lacului s u particulară din Minnesota, Prexy a spus, cit m, orice om are dreptul la friptur i cartofi, încheiată ă ş citatul. California: exper ii care analizeaz distrugerea, cu lovituri de mortier, a lui Bayţ ă Bridge...

Plin de toate

— Nu putem continua, spuse, înc p ânat, Hugh. Zona e prea aglomerat . Isuse, amă ăţ ă fost oprit i perchezi ionat de patru ori în dou zile!ş ţ ă

— i actele tale nŞ -au fost bune? mârâi Ossie.— Dac nă -ar fi fost, m-a fi aflat aici? Dar cât vor rezista? Nu, Ossie, trebuie s l s mş ă ă ă

b iatul s plece.ă ă— Dar tat l lui nă -a pl tit r scump rarea!ă ă ă— Împu itul la nţ ă -o s pl teasc ă ă ăniciodat l ă se r sti Carl. Sufer de complexul luiă ă

Abraham într-un mod exagerat.— Iar Hector e bolnav, zise Kitty, neobi nuit de treaz . De o s pt mân , abiaş ă ă ă ă

m nânc . Iar rahatul lui... pute iă ă ş -i lichid... Transpir groaznic.ăCeilal i doi prezen i erau Chucki i Tab, care f cuser parte dintre conspiratoriiţ ţ ş ă ă

ini iali. Ossie se întoarse spre ei.ţ— Hugh are dreptate, spuse Chuck, sc rpinânduă -se: p duchii erau mai r i caă ă

niciodat .ăTab d du din cap, aprobânduă -l.— Va trebui s ne mut m, dacă ă ă-i d m drumul, spuse Ossie, dup o pauz .ă ă ăEra încruntat, dar p rea c se a teapt de mult la decizia asta.ă ă ş ă

— Nici o problem , interveni Hugh. Neă -a v zut, dar nu tie cine suntem. Cu excep iaă ş ţ mea, iar asta m prive te.ă ş

Spunând asta, se sim ea un adev rat erou.ţ ă— Ossie, pe tine te cunoa te drept „Austin Train".ş— A i aflat de la ABS c lţ ă -au g sit pe Train? se vârî în vorb Kitty.ă ă— Sigur! r spunser to i în cor, iar Ossie continu :ă ă ţ ă— V spun un lucru! Dac tic losul nă ă ă -o s spun ce trebuie spus, m duc direct laă ă ă

New York iş -l fac buc i! Dac nu miăţ ă -o ia cineva înainte...— Da, zise Hugh i reveni la subiect. Pe ceilal i îi tie dup prenume, dar exist mii deş ţ ş ă ă

Chuck i Tab. i Kitty. Îmi pare r u de l ca , drag !ş Ş ă ă ş ăEa d du din umeri.ă— N-am nimic aici la care s in în mod special. Pot săţ ă-mi strâng bagajele într-o

geant .ă— Dar nu-l putem duce în strad i săş ă-i d m drumul, spuse, îngrijorat, Tab.ă— Plec m când doarme, îi sf tui Hugh. L s m u a deschis . Când o s vrea, o s ias .ă ă ă ă ş ă ă ă ă— Dacă-i prea bolnav? întreb Kitty.ă— Ce dracu', n-o s moar în dou zeci i patru de ore! Ne lu m avansul sta, apoiă ă ă ş ă ă

anun m poli ia s vin sţă ţ ă ă ă-l caute, dac nă -a plecat singur. Ce faci acolo, Ossie?Ossie luase un bloc de hârtie i un stilou. F r sş ă ă ă-i priveasc , r spunse:ă ă— Compun nota pe care o vom l sa în urma noastr . S ne spunem punctul de vedere.ă ă ă

I-am dat b iatului cea mai bun hran , de la Puritan. i ap obi nuit , pentru c nu să ă ă Ş ă ş ă ă -a anun at c nuţ ă -i bun de b ut. Deci, dac să ă ă -a îmboln vit, e din cauza tic lo ilor care auă ă ş distrus lumea...

Aprob ri.ă— Totul pentru c b trânul iube te banii mai mult decât pe fiul lui. Nă ă ş -a vrut s deaă

purificatoare de ap s racilor.ă ă— Poate le-a f cut o ă favoare, zise Carl.— Ce?— În Colorado s-au blocat toate, din cauza bacteriilor. E scandal mare. Se vorbe te deş

darea în judecat a fabrican ilor.ă ţ— N-o s pomenim de asta, zise Ossie.ă

Întuneric. Dar plin de imaginile oribile ale co marului. Îl durea stomacul. Era leoarcş ă de transpira ie. Penisul îl durea, anusul îl durea, burta îl durea. ip s vin cineva.ţ Ţ ă ă ă

Nu-i r spunse nimeni.ăCând încerc s se ridice, c zu din pat. Î i juli cotul i genunchiul stâng. Se împleticiă ă ă ş ş

spre u , s bat în ea, se lovi de oala de noapte i se murd ri pe picioare cu urin i excreşă ă ă ş ă ăş -mente lichide.

Când se izbi de u , aceasta se deschise. Era prea ame it ca sşă ţ ă- i dea seama ce seş întâmplase i vru s bat din nou. Pumnii lovir în gol. C zu, plângând i gemând. În fa aş ă ă ă ă ş ţ lui, o camer cu saltele murdare, ce acopereau podeaua. Pu in lumin , de la un bec de peă ţ ă ă strad . Cerul era întunecat. Îl revedea, dup o eternitate...ă ă

Strig din nou, r gu it, iar lumea se învârti sub el. Avea febr , era sigur. i dureri.ă ă ş ă Ş Scârbo enie în pantaloni, i în fa , i în spate. Iadul. sta era iadul! Lumea trebuia s fieş ş ţă ş Ă ă curat , blând , pur !ă ă ă

Din ce în ce mai sl bit, se târî gemând spre u a din fa a apartamentului, o g si i peă ş ţă ă ş acesta deschis . D dea spre o scar . Cobori, c zând câte dou , trei trepte deodat . La cap t,ă ă ă ă ă ă ă un hol murdar, în care se u uraser copii, poate i adul i. Parc mergea printrş ă ş ţ ă -un canal. Dar se duse c tre u a dinspre strad . Se chinui s apuce clan a. Dincolo de ea o treapt . C zu iar,ă ş ă ă ţ ă ă întinzându-se pe trotuarul tare, ipând:ţ

— Sunt Hector Bamberley! Ajutor! Se d o recompens ! Tat l meu d o recompens !ă ă ă ă ăDar copii droga i sau nebuni se vedeau peste tot. i toat lumea tia c Rolandţ Ş ă ş ă

Bamberley refuzase s ofere vreo recompens pentru g sirea fiului lui, de team s nă ă ă ă ă -o primeasc r pitorii. Abia dup o or , unul dintre rarii trec tori îl lu în serios, iar atunci elă ă ă ă ă ă alunecase deja în delir.

Pe de alt parte, aerul îl lipsise de voce în câteva minute iă ş -i era greu s spun ceva,ă ă între accese de tuse i vom .ş ă

— Ei, doctore?Mai slab decât fratele lui mai mare, Jacob, f când exerci ii i ce sporturi îi permiteaă ţ ş

traiul în aer liber, pentru c era mândru de aspectul s u vânos, vânjos, de pionier al vestului,ă ă Roland Bamberley se adres omului cu masc ce ie ea din sec ia spitalului.ă ă ş ţ

Doctorul î i scoase masca. Î i trecu mâna pe frunte i zise:ş ş ş— Ei bine...— Spune-mi!Aspru, ca un patriarh sigur c Dumnezeu îl aprob .ă ă— O list lung , zise doctorul, a ezânduă ă ş -se i sco ând o agend din buzunarulş ţ ă

halatului alb. A avut câteva momente de luciditate, dar majoritatea timpului e incoerent. Să vedem... Da. Spune c a fost bine hr nit, c r pitorii iă ă ă ă -au dat doar hran de la Puritan, c seă ă plângeau tot timpul cât de scump este. A primit regulat gustare, prânz i cin . Dar a treă ş ă buit s bea ap de la robinet. Ap normal , de la robinet.ă ă ă ă

— i?ŞF r emo ie vizibil .ă ă ţ ă— Are hepatit . Acut . Febr puternic . Diaree violent . Enterit sau dizenterie.ă ă ă ă ă ă

Trebuie s a tept rezultatul coproculturii. Acestea sunt lucrurile cele mai importante.ă ş— i restul?ŞFusese un ordin. Doctorul oft iăş - i umezi buzele.ş— Ei bine... O iritare a pielii. Minor . Impetigo. Ceva endemic în mahalalele de aici.ă

Unul dintre ochi pu in inflaţ mat, probabil conjunctivit . i astaă Ş -i endemic . Iar limba îi eă p tat i umflat – pare a fi moniliasis. O ciuperc . Aft . i, bineîn eles, purici i p duchi...ă ăş ă ă ă Ş ţ ş ă

Masca de autost pânire a lui Roland Bamberley se sf râm , ca un sloi de gheaă ă ă ţă ap sat.ă

— P duchi? ă se r sti el. ă Purici?Doctorul se uit la el, cu un zâmbet amar.ă— Bineîn eles. Ar fi fost un miracol s scape. Aproape treizeci la sut din cl dirile dinţ ă ă ă

centrul ora ului sunt infestate. Cu insecte imune la insecticide, chiar i la cele ilegale. Îmiş ş imaginez c enterita i hepatita se vor dovedi rezistente la antibiotice. Ca de obicei.ă ş

Obrajii lui Bamberley devenir cenu ii.ă ş— Altceva? întreb el, cu vocea cuiva care caut un motiv pentru a începe b taia, careă ă ă

a teapt înc o împuns tur penş ă ă ă ă tru a- i desc rca nervii.ş ăDoctorul ezit .ă— Spune ce mai e!Ca o zgârietur pe lemn tare.ă— Foarte bine. Mai are gonoree, foarte avansat , iar dac are asta, presupun c are iă ă ă ş

sifilis. Trebuie s a tept Wassermannă ş -ul...Urm o t cere îndelungat . În cele din urm , Bamberley spuse:ă ă ă ă— Trebuie s fie mai r i ca animalele! Oamenii nu pot tr i a a!ă ă ă ş— Tr iesc a a, r să ş ă punse doctorul. Nu au de ales.— Mincinosule! Purici? P duchi? Boli venerice? Sigur c au de ales! I tr Bamberley.ă ă ă ăDoctorul d du din umeri. Nu era recomandabil s se certe cu un om bogat. De laă ă

moartea fratelui s u, Jacob, ajunsese incredibil de bogat. Preluase partea f r drept deă ă ă înstr inare a averii. Copiii adopta i de Jacob nu aveau drept la ea.ă ţ

Nici Maud.— Pot să-l v d? spuse Bamberley, dup un timp.ă ă— Nu, domnule. A aş -s regulile. I-am dat un somnifer i trebuie s se odihneascş ă ă

m car dou zeci i patru de ore. Combina ia de medicamente pe care iă ă ş ţ -am dat-o ar putea să-i disturbe puterea de a ra iona.ţ

— Dar antibioticele..., f cu Bamberley, ca un câine de vân toar.e ce simte un mirosă ă nou, i ad ug , b nuitor: Mai e ceva... Nu miş ă ă ă -ai spus tot!

— Of, drace! exclam doctorul, careă - i pierduse r bdarea (lucrase trei ore, f rş ă ă ă întrerupere). Da, domnule Bamberley. Sigur c mai e ceva! Lă -a i crescut întrţ -un mediu practic gnotobiotic – n-are imunit ile naturale obi nuite. Amigdaleăţ ş inflamate. Faringit .ă Alergie produs de rahatul pe careă -l vinde Puritan cu preten ia cţ ă-i hran „curat "!ă ă Zgârieturi infectate, furuncule pe cur, pline de puroi împu it! Exact ceea ce are ţ oricine

tr ie te în condi iile în care a tr it el în ultimele luni!ă ş ţ ă— Oricine? întreb Bamberley, amenin tor.ă ţă— Bineîn eles! Cred c asta au inten ionat s sublinieze r pitorii...ţ ă ţ ă ăÎn momentul în care cuvintele îi ie iser din gur , tiu c mersese prea departe.ş ă ă ş ă

Bamberley s ri în picioare.ă— Simpatizezi cu diavolii ia! S nu negi!ă ă— N-am spus a a ceva.ş ..— Ba asta ai spus! r cni el. Nă -ai decât să- i duci ideile trainite murdare în alt parte!ţ ăDoctorul medit doar o clip dac s spun ce gândea sau să ă ă ă ă ă- i p streze postul i sş ă ş ă- iş

m reasc veniturile. Opt pentru o doua variant , un lucru în elept. Pl nuia s emigreze înă ă ă ă ţ ă ă Noua Zeeland .ă

— N-am vrut s v jignesc, spuse el, cu voce blând . Doar s subliniez c fiulă ă ă ă ă dumneavoastr nă -a suferit nimic extraordinar. N-a fost b tut, înfometat sau torturat. Î i vaă ş reveni.

Bamberley se uit la el, b nuind că ă ă-l ironizeaz . Întreb :ă ă— A vorbit despre r pitori?ă— Nu chiar, oft doctorul.ă— Îmi ascunzi ceva. Nu uita că-s obi nuit s tratez cu oamenii.ş ă— Ei bine – doctorul î i umezi buzele – a men ionat o fat , Kitty. Evident, nu mai eş ţ ă

virgin.— Datorit curvei leia care lă ă -a îmboln vit?ă— Dar, domnule, probabil c a cooperat... Adic , nu po i s violezi un b rbat...ă ă ţ ă ă— E ti ş sigur c nă -a fost violat? mârâi Bamberley.— Poftim? Oh!O clip , doctorul crezu c nă ă -o s se poat st pâni s nu izbucneasc în râs.ă ă ă ă ă— Nu, pute i fi sigur c nţ ă -a fost victima unui atac homosexual...— Nu m-ar fi mirat, din partea tic lo ilor!ă şBamberley se uit la ceas.ă— Ce-a mai spus, de când a fost adus aici? Hai! Poli i tii se vor întoarce imediat ceţ ş

vor termina de perchezi ionat locul în care a fost închis, iar tu vei fi obligat s vorbe ti!ţ ă şDoctorul spuse, f r chef:ă ă— Ei bine, a spus ceva...— Zii, fir-ar s fie!ă— Spune tot timpul c a fost r pit de Austin Train. Nu tiu. Sunt convins c delireaz .ă ă ş ă ă

O metod de a accentua cevaă

Bineîn eles, oricine cunoa te ce ajutor minunat aduce Lenabix pentru un regim deţ ş sl bire, cu combina ia sa echiliă ţ brat de elemente esen iale, vitamine d t toare de s n tate iă ţ ă ă ă ă ş tranchilizante special selectate. Dar v-a i dat seama c reprezint i r spunsul perfect la oţ ă ăş ă întrebare pe care iş -o pun multe gospodine f r probleme de greutate? „Ce s am în casă ă ă ă pentru rarele împrejur ri când rezervele se reduc, inând seama c dispun de un bugetă ţ ă limitat?" Da, r spunsul este Lenabix! Produs extrem de pre ios datorit multor elemente iă ţ ă ş vitamine. Mai mult, poate fi dat pentru a calma copilul care se treze te noaptea, cerând deş mâncare. Va aduce copila ului somnul odihnitor, lini titor. Ia i tu un Lenabix, dac iş ş ş ăţ -e foame! Lenabix!

Du manul neş -a fost dat pe mână

Oh, minunat! Uluitor, terifiant, fantastic, grozav! Petronella Page nu f cea economieă de superlative pentru a descrie situa ia. i fusese cât pe aici s rateze ansa! Un teleţ Ş ă ş fon la care n-avusese chef s r spund , pentru c era furioas , pentru că ă ă ă ă ă-i fusese jefuit apartamentul – alt ă spargere, a treia într-o lun . Isuse, î i imagineaz cineva c traini ii suntă ş ă ă ţ jefui i, în mahalalele în care locuiesc?ţ

Se r zgândise, pentru c Peg Mankiewicz îi atr sese aten ia, i... ă ă ă ţ ş oho! Adev ratulă Austin Train! Omul pe care na iunea – lumea – plângea sţ ă-l aud , care se ascunsese în urmă ă

cu patruzeci de luni i care alesese emisiunea ş ei să- i întrerup t cerea! Departamentul deş ă ă cercet ri ap ruse cu acea cifr evocativ , patruzeci, care era exact i, datorit asocia iiloră ă ă ă ăş ă ţ biblice, era plină, era gravid ă de subîn elesuri. Patruzeci de zile apele acoperiser P mântul,ţ ă ă patruzeci de zile în pustiu, ispitit de Satana...

— Oamenii vor crede că-l ai pe Isus în emisiune, zise Ian Farley, în timpul preg tiriloră dinaintea emisiei.

— Da.Ceea ce-l f cuse s tac . Era adev rat c echipa de cruciă ă ă ă ă ficare era preg tit i f cuseă ăş ă

repeti ii. Nu voia sţ ă-l crucifice pe individ de prima oar . Ian se a teptase să ş -o fac , îiă trebuiser dou zile să ă ă-l conving s se r zgândeasc i s le explice Marilor efi de susă ă ă ăş ă Ş motivul. Crucificarea urma s aib loc în a ă ă doua emisiune — nu auziser de dreptul laă replic ?ă

i vor fi oameni Ş care îl vor cere!Niciodat în istoria sa ABS nu acordase aten ie unui sină ţ gur participant. Nici

Petronella. Dar era esen ial s fac emiţ ă ă siunea. Pusese grupului de cercet ri privind audien aă ţ dou întreb ri: ă ă cât lume va urm ri prima emisiune, pentru c aflase c va participa Train,ă ă ă ă i câ i oameni o vor urm ri pe a doua, pentru c o v zuser pe prima sau pentru c oş ţ ă ă ă ă ă

rataser . ă R spunsul, în ambele cazuri, fusese cifra incredibil de aiă ă ş zeci de milioane.

Normal, amenin rile începuser s curg din clipa primului anun . Mergeau de laţă ă ă ă ţ obi nuitele avertismente de punere de bombe pân la amenin area c studioul va fi ocupat deş ă ţ ă voluntari înarma i, iar emisiunea va fi transformat în triţ ă bunal care să-l judece pe Train pentru tr dare. Pentru situa ii de urgen , alertaser toate studiourile locale pe care le conă ţ ţă ă -trolau, pe o raz de cinci sute de mile în jurul New Yorkă -ului, preg tiser leg turiă ă ă suplimentare pentru emi toarele principale, încât la o jum tate de or dup întrerupereaţă ă ă ă transmisiunii s existe preg tite alte posibilit i de continuare. Apoi preg tiseră ă ăţ ă ă emisiunea real – Train refuzase ideea unei înregistr ri anteă ă rioare — într-un loc pe care nu-l folosiseră niciodat , un teatru p r sit pe careă ă ă -l cump raser pentru repeti ii i care urma, oricum, să ă ţ ş ă devin opera ional înainte de sezonul de toamn . Chiar tehnicienii care instalau microfoaneă ţ ă i cabluri nuş - i d duser seama c locul urma s fie folosit pentru transmisia crucial . tiauş ă ă ă ă ă Ş

doar c primeau salarii nemaipomenite.ăÎns , oricum, în meseria lor nu lucrau prea mul i oameni.ă ţ

— aizeci de milioane? NuŞ -s surprins, spuse Train, nu din vanitate.Avea motive rezonabile. St tea cu Petronella în fort rea a cu securitate maxim , înă ă ţ ă

care Marii efi insistaser s fie dus imediat – pe cheltuiala lor – când aflaser c locuia înŞ ă ă ă ă acela i hotel ieftin în care st tea Peg Mankiewicz. Ea r m sese în spate, întrş ă ă ă -o parte, aproape în acela i loc pe careş -l ocupase de când Petronella îi întâlnise prima oar . Ca ună paznic. Nu ca o amant . ABS verificase c dormea singur . La fel i el. Nimic surprinz tor,ă ă ă ş ă gândise Petronella. Fusese dezam git v zând cum ar ta acum b rbatul: chel, cu cicatriceă ă ă ă ă hidoase pe scalp. Mai mult, considera dezgust toare atitudinea lui, ca de statuie. Abia mi caă ş o mân când vorbea, refuza s se ating de tutun, marijuana, khat, de orice mai tare decâtă ă ă berea sau vinul ( i acestea în cantit i mici).ş ăţ

Peg era extrem de atr g toare. Dar cercet rile ABS spuneau că ă ă ă-i cinstit .ăFoarte r u. Petronella î i îndrept aten ia spre ceea ce spunea Train:ă ş ă ţ— Ar fi fost altfel cu câ iva ani în urm ... Un num r atât de mare de spectatori ar fiţ ă ă

existat doar la un eveniment public major, precum asolizarea pe lun sau funeraliile uneiă celebrit i care fusese asasinat . Acum, oamenii ies rar din cas . În ora e, pentru căţ ă ă ş ă-i periculos, la ar pentru c nţ ă ă -au unde s se duc . Bigo ii au închis jum tate din cinemaă ă ţ ă -tografe, mai ales cele ce reprezentau centre sociale importante. Datorit fricii iscate de crizaă de alimente, oamenii nu mai fac cump r turi decât o dat pe s pt mân , pentru c auă ă ă ă ă ă ă destule rezerve în cas cât s reziste unui asediu. Da, pentru mult lume de azi, televiziuneaă ă ă reprezint singurul contact cu luă mea, în afara muncii zilnice.

Aha! Asta ar putea să-l conduc la ordinea legal ... Petronella îi întinse momeala i fuă ă ş r spl tit .ă ă ă

— Poli ia încurajeaz oamenii sţ ă ă-i fie fric de ea – în unele cazuri, mai mult decât deă

criminali. Cei mai inteligen i dintre tineri cap t acest obicei devreme i cresc cu el. Deţ ă ă ş curând, am v zut o razie gigantic întră ă -o zon de dou zeci de blocuri din Oakland, în careă ă au fost strin i to i b rba ii sub treizeci de ani. Majoritatea iş ţ ă ţ ş -au petrecut noaptea în celule. Nu-i de mirare c dou sprezece ora e se afl sub inciden a legii mar iale!ă ă ş ă ţ ţ

— Dar dacă-i caut pe cei care nu se supun încorpor rii, care sunt, prin defini ie,ă ă ţ criminali...

— Mai exact revolu ionari, indiferent dac tiu sau nu asta. Societatea noastrţ ăş ă între ine criminalii, a a cum sângele oii hr ne te c pu ele de pe spatele ei. Întrţ ş ă ş ă ş -adev r,ă ace tia g sesc deseori mai profitabil s se conformeze societ ii, pân la un anumit punct,ş ă ă ăţ ă decât s i se opun . Banii câ tiga i din contraă ă ş ţ banda cu alcool finan eaz acum firma Puritan,ţ ă a a cum averile ob inute prin piraterie au înnobilat multe familii engleze celebre. Dezertoriiş ţ au ales s ias din acest sistem, care înjose te individul i degradeaz mediul.ă ă ş ş ă

Iuhu!— Deci, oamenii care refuz s se preg teasc să ă ă ă ă- i apere ara...ş ţ— Nu pentru asta-i preg te te armata!ă şSe l s întrerupt . Acesta era un invitat care nu urma s treac prin întreb rileă ă ă ă ă ă

preg tite. Lasă ă-l s se condamne sină gur, cu propria lui gur . F cea o treab mai bun decâtă ă ă ă visase.

— E normal ca un om s apere ceea ce iube te: propriaă ş -i via , casa, familia. Dar,ţă pentru a-l face s lupte pentru conă duc tori, pentru cei boga i i puternici, careă ţ ş -s prea de tep iş ţ pentru a- i purta singuri lupta – pe scurt, nu pentru a se ap ra pe sine, ci pentru a ap raş ă ă oameni pe care nu i-a cunoscut vreodat i care năş -ar suporta s stea în aceea i camer cu el –ă ş ă trebuie condi ionat s iubeasc violen a, nu pentru beneficiile peţ ă ă ţ care ar putea ea s i leă aduc , ci de dragul violen ei în sine. Rezultatul: societatea trebuie s se apere de ap r toriiă ţ ă ă ă ei, pentru c lucrurile de admirat în timp de r zboi sunt considerate psihopatologice înă ă vreme de pace. E mai u or s distrugi un om, decât sş ă ă-l repari. Întreab orice psihoterapeut.ă

i uitŞ ă-te la num rul crimelor s vâr ite de veterani!ă ă şPetronella abia î i înc pea în piele. Dac discu ia reprezenta un exemplu de ceea ceş ă ă ţ

pl nuia s spun în timpul emisiunii, insul reu ea să ă ă ş ă- i fac du mani în ambele partideş ă ş politice importante, în armat , organiza iile de veterani — cu excep ia plâng cio ilor de laă ţ ţ ă ş Dublu-V – cercurile financiare, poli ie, împreun cu cei care aveau încredere în ea. (Poate iţ ă ş în conducerea firmei Puritan, unul dintre sponsorii emisiunii ei – dar majoritatea indivizilor din sindicat erau mai degrab mândri de originea lor romantic de gangsteri i nu se sină ă ş -chiseau dac lumea tia sau nu asta.)ă ş

Da, va fi SENZA IONAL! Aproape c vedea titlurile mari, albastre i ro ii, ce urmauŢ ă ş ş s apar a doua zi.ă ă

S in minte: s aib preg tite linii telefonice supliăţ ă ă ă ă mentare i s angajeze operatori înş ă plus, care s preia apelurile...ă

— i ceŞ -ai f cut tu pentru oamenii care se autonumesc traini i i care ucid, arunc înă ţ ş ă aer, care corespund, în general, descrierii tale a armatei, a unei hoarde de nebuni?

— Nimic. Nu-s mai responsabil de ac iunile traini ilor decât Isus de purtareaţ ţ cre tinilor, asupra c rora Pavel din Tars a proiectat propriile nevroze!ş ă

S ad ug m i biserica pe lista celor jigni i... Mergi tot a a, dr gu ule!ă ă ă ş ţ ş ă ţ— Deci nu le aprobi sabotajele i incendierile?ş— Nu aprob situa iile care aduc oamenii la asemenea m suri disperate. Exist totu iţ ă ă ş

un lucru care se cheam furie îndrept it .ă ăţ ă— Crezi c furia lor e îndrept it , când noi vedem doar anarhism, nihilism, o lume înă ăţ ă

care fiecare lupt împotriva fratelui lui?ă— Nu împotriva fratelui lui. Omul care a fost otr vit de aditivele pe care la puneă

Universal Mills în hrana lui tieş cine-i e frate — un str in înfometat din Africa, c ruia ună ă r zboi nebunesc iă -a distrus câmpurile de cereale. Fratele omului care trebuie s cheltuiască ă jum tate din câ tig pentru a trata un copil ce să ş -a n scut deformat este ranul din Laos, aă ţă c rui nevast a murit avortând un foetus sufocat. Nu, nu împotriva fratelui s u. Împotrivaă ă ă du manilor speciei. O celul canş ă ceroas din plamânul t u, sau din ficat, e binevenit , caă ă ă fiind esut din propriul t u trup?ţ ă

Lucrul sta o impresion în mod surprinz tor. Îi era fric de cancer. Printre motiveleă ă ă ă pentru care nu se c s torise era faptul c privea sarcina ca o cre tere malign , a unui orgaă ă ă ş ă -nism independent, incontrolabil, în burta ei. Vorbi iute, s alunge asemenea gânduri:ă

— Deci consideri violenta un medic...— Oamenii care au provocat-o n-au dreptul s obiecteze împotriva ei, a a cum ună ş

fum tor înr it nă ă -are de ce s obiecteze împotriva cancerului i a bron itei...ă ş ş— Eu a zice c are acela i drept s obiecteze ca i cineva c ruia i sş ă ş ă ş ă -a promis o

opera ie chirurgical i descoper c iţ ăş ă ă -o face m celarul din localitate, îi replic Petronella,ă ă încântat de imagine. H cuind un bra , un picior, un sân – mai bine s nu spun asta înă ă ţ ă ă emisiune – i l sând pacientul infirm... Dac nuş ă ă -i ofer cineva o alternativ mai bun , nă ă ă -are dreptul s protesteze!ă

— Dar exist alternative mai bune, zise Austin Train.ăDe sub sprâncenele ciudat ciuntite, ochii c prui o privir . Deodat , camera p ru a seă ă ă ă

afla la o distan enorm ...ţă ă

Îl v zuse, pân atunci, în persoan – la o conferin acaă ă ă ţă demic important , undeă ă fusese un vorbitor apreciat – i de mai multe ori la televiziune, în timpul vr jii trecutei saleş ă notoriet i. Cu toat chelia sa, fusese sigur c nuăţ ă ă ă -i un escroc, chiar înainte ca agen ii ABSţ să-i verifice amprentele cu cele din dosarul FBI – cu alte cuvinte, mituiser persoana potriă -vit . iă Ş -l amintea ca pe un vorbitor puternic, spiritual, cu replic imediat i voceă ăş p trunz toare. Odat , de exemplu, d duse gata un vorbitor al industriei de pesticide cu oă ă ă ă remarc pe care oamenii o citau la petreceri: „Presupunem c în a opta zi, Dumnezeu teă ă -a chemat i iş ţ -a spus: M-am r zgândit în privin a insectelor".ă ţ

Pân acum, îi confirmase impresia de atunci. Totu i, mii de oameni puteau vorbi clară ş i agresiv, iar dac se dovedea c dedicase o emisiune întreag unei persoane care nu f ceaş ă ă ă ă

nimic mai mult de atât...Apoi, deodat , p ru c prin ochii aceia negri se închise un circuit electric. R maseă ă ă ă

fascinat . Fascinat ca o pas re de un arpe. Dup aceea, nuă ă ă ş ă - i mai aminti detaliile a ceeaş ce-i spusese. Doar c fusese absorbit , r pit , pierdut , timp de zece minute, conformă ă ă ă ă ceasului. Percepuse imagini dintr-un trecut mort: o mân vârât în ap limpede de râu,ă ă ă delicios de rece, în timp ce soarele zâmbea, iar pe ti sub iri îi â neau printre degete. Pulpaş ţ ţ ş crocant a unui m r cules direct din pom, atât de zemoas încât îi murd rise b rbia. Iarbaă ă ă ă ă între degetele picioarelor goale, gazonul ca ni te arcuri ce f cea ca t lpile s nuş ă ă ă -i poarte întreaga greutate, p rind c plutea ca în vis, mi cânduă ă ş -se u or, purtat spre lun . Cerul laş ă ă apus, pictat cu pete emo ionante de ro u, sub albastrul ca o elul al norilor, i stelele ap rândţ ş ţ ş ă pe întunericul dinspre est. Vântul blând în p r, pe obraji, aducând parfumul florilor,ă acoperind-o cu petale. Z pad rece în palm , p rind c are forma unui bulg re. Râsete de peă ă ă ă ă ă o c rare întunecat , pe care mergeau doar îndr gosti i, nu ho i sau tâlhari. Unt ca un lingouă ă ă ţ ţ de aur moale. Stropi de ocean, ascu i i i cura i ca muchia unui topor. Pietricele rotundeţ ţ ş ţ policrome, lâng un lac. Ploaia spre care se putea deschide gura însetat , distilând gustulă ă unui continent al aerului... i deasupra, dedesubt, în untru, o convinŞ ă gere: „Ceva trebuie f cut peă ntru a avea toate acestea înapoi!"

Ea plângea. Lacrimi mici, ca ni te furnici, î i croiau drum pe obraji. Spuse, când î iş ş ş d du seama c t cuse:ă ă ă

— N-am cunoscut niciodat astea! Nici una din ele! Mă -am n scut i am crescut înă ş New York!

— i nu crezi c ar fi trebuit s le cuno ti? o întreb blând Austin Train.Ş ă ă ş ă

Petronella se trezi în diminea a emisiunii — mai degrab dupţ ă ă-amiaz , pentru c zileleă ă ei erau pe dos — cu mu chii fe ei îndurera i. Zâmbise prea mult i prea puternic în timpulş ţ ţ ş somnului.

Apoi î i aduse aminte ce a teptau de la ea s fac în noaptea aceea.ş ş ă ăSe ridic , îngrozit s nu se întoarc în vise, în alt lume, imposibil , în care solul eraă ă ă ă ă ă

curat, copacii verzi i soarele str lucea dup ploaia curat . Se întinse dup o igar de peş ă ă ă ă ţ ă noptier , pentru aă - i abate gândurile i, în loc sş ş -o aprind , o r suci între degeteleă ă -i tremur toare.ă

Lumea de azi se afla aici: aerul de pe str zile din Manhattan era periculos să ă-l respiri,

hrana din magazine nu merita cump rat , ploaia î i distrugea rochia cea nou întră ă ţ ă -o clip iăş d dea de lucru cur toriilor în zilele umede, zgomotul, îngheă ăţă suiala, din când în când câte o bubuitur — un supersonic ce pleca de pe aeroportul Kennedy, un sabotor r zbunână ă du-se pe o cl dire, un poli ist încercând s opreasc un posibiă ţ ă ă l suspect...

Fusese fericit . ă Alta lume nu existase. Doar un vis despre paradis.Îns dac imagina ia lui Train putea invoca asemenea viziuni, nici o mirare c nu seă ă ţ ă

atingea de droguri.Nu avea nevoie.

Orice încerca, viziunea o urm rea. Când disp ru ecoul salutului ei obi nuit – „Salut,ă ă ş lume!" – iar reclamele sponsorilor ap rur pe monitor, se uit la ele f r mândria obi nuit .ă ă ă ă ă ş ă M ti de gaze? Am evoluat pe planeta asta. De ce trebuie s filtr m aerul, înainte de aăş ă ă -l respira? Ma ini cu aburi? De ce ma ini? P mântul a fost f cut pentru a merge pe el. Unş ş ă ă b rbat, un atlet din Anglia, traversase America de Nord pe jos, penă tru a ar ta c lucrul eă ă posibil – de aici, amintirea unor oameni care protestau... Împotriva a ceva. (Se întâmplase cu ani în urm , uitase motivul. Ceva în leg tur cu un r zboi care treă ă ă ă buia s înceteze...)ă

i Puritan. Era îngrijorat . Train spusese, în maniera lui dogmatic , simpl , c traini iiŞ ă ă ă ă ţ vor submina firma. Ar fi fost bine s se disocieze de Puritan... dar nu pân nu se terminaă ă contractul în curs. Sindicatul putea fi brutal...

Ar fi dorit s intervieveze pe cineva din tab ra din Denver, cea care arsese. Dar cuă ă Puritan sponsor, nu putea...

Îns trebuia să -o fac ! Brusc, în mai pu in de un minut, schimb toate deciziile privindă ţ ă felul în care urma s conduc emisiunea. Train veni i se a ez lâng ea, îmbr cat sobru, înă ă ş ş ă ă ă verde – a a era potrivit, nu? Iar ea în albastru i alb. Armonie, drag ! Iar în fundal, imagineaş ş ă unui lan de mun i acoperi i de z pad , pentru prima parte, apoi o plaj uria , m rginit deţ ţ ţ ă ă ă şă ă ă palmieri, dup aceea o p dure, un lan de griu ce se ondula...ă ă

Bine! S-o ia dracu' de echip de crucificare! Rândul ei va veni mai târziu. Mult maiă târziu. S v d mai întâi dac acea charism a lui ă ă ă ă va func iona.ţ

Pentru c să -ar putea s nu mai am alt ans s aflu.ă ăş ă ăSe sim i imediat calm , st pân , de i cu câteva momente în urm fusese mai nervoasţ ă ă ă ş ă ă

decât când i se încredin ase penţ tru prima oar emisiunea. Se uit nu la ecranul cu textul, ciă ă la auditoriu, întrebându-se cum va r spunde. Doar Dumnezeu tia câ i oaspe i distin i aveaă ş ţ ţ ş în noaptea aceea. Recunoscuse, în fiecare rând, zeci de figuri celebre: stele ale ABS, mai mul i conduc tori ai re elei, întreaga forma ie Body English, care ocupa în mod curentţ ă ţ ţ primul loc în topuri, Big Mama Prescott, care se afla acum pe locul trei, câ iva savan i, unţ ţ scriitor, un regizor de film, un fotograf de mod , un psihiatru, un alerg tor medaliat laă ă olimpiad , cea mai scump cocota din New York...ă ă

Îi venea să- i frece mâinile, gândinduş -se la mul imea uria , atras lâng televizoareţ şă ă ă atât de cele treizeci de anun uri pe zi, toat s pt mâna trecut , cât i de lipsa general deţ ă ă ă ă ş ă bani care urma dup Ziua Muncii.ă

O r suflare, nu prea profund , pentru o introducere simpl , alc tuit doar din două ă ă ă ă ă cuvinte: „Austin Train!"

i...ŞO durere fizic . O înjunghiere în spate, chiar sub omoă platul stâng, ajungându-i până-n

inim . Ceva nu era în regul . Ceva se întâmpla în studio, sub privirile a ă ă nu tiu câte ş mili-oane. Paza! Unde naiba era paza? De ce-i l saser s intre pe cei trei b rba i, care mergeauă ă ă ă ţ pe culoarul dintre scaune, atr gând aten ia tuturor? Unul în negru, altul în cenu iu, altul înă ţ ş albastru.

Se desp r ir , cel în negru o lu la dreapta, cel în cenu iu la stânga, iar conduc torul înă ţ ă ă ş ă albastru merse drept spre ea, inând în mân o foaie de hârtie, cu ceva scris pe ea.ţ ă

Zise, înainte ca ea s apuce s spun ceva:ă ă ă— Austin Train?— Ce? opti ea, uluit de întrerupere, incapabil s foloseasc microfonul din spateleş ă ă ă ă

fotoliului, pentru a-l chema pe Ian Farley.— Sunt agent al Biroului Federal de Investiga ii, zise b rbatul.ţ ăAvea o voce clar . Se îndrepta direct spre microfoanele din fa a Petronellei i luiă ţ ş

Austin, pentru a fi auzit de telespectatori.

— Acesta-i un mandat de arestare. E ti acuzat de complicitate la r pirea lui Hectorş ă Rufus Bamberley, minor, i de conspira ie pentru aş ţ -l lipsi de drepturile cet ene ti, în princiăţ ş -pal de libertatea personal i s n tate, permi ând infectarea lui — cobori un pic vocea,ăş ă ă ţ con tient c unele din cuvintele pe care urma s le foloseasc nu erau obi nuite laş ă ă ă ş televiziune — cu hepatit , sifilis, gonoree i alte boli periculoase. Îmi cer scuze c vă ş ă ă întrerup emisiunea, domni oar Page, dar sunt obligat s fac aceast arestare. Domni oarş ă ă ă ş ă Page...

— Cred c domni oara Page a le inat, spuse Austin, ridicânduă ş ş -se i întinzând mâinileş pentru a-i fi puse c tu ele.ă ş

Mai târziu, când î i reveni, Ian Farley spuse furios:ş— R pitor de copii! C l u! Dumnezeu mai tie ce! Poate criminal! i tu voiai s faciă ăă ş Ş ă

un erou din el! S nu m conă ă trazici! V d c asta inten ionezi!ă ă ţ

Pentru a numi doar câteva

Opac i pal, ca o hârtie, cerul acoperea America.ş

Pretutindeni, oameni care spuneau cu îndoial :ă— Nu fusese a a, nu?şIar al ii r spunzând, îmbufna i:ţ ă ţ— Lasă-m cu rahatul sta despre vremurile bune de alt dat !ă ă ă ă

Cenzori mintali rescriind istoria, v zlndă -o nu prin ochelari roz, ci cenu ii.ş

A se citi, dup cum se vede, de sus în jos:ă

Sateli i distru i.ţ şPrima i a doua treapt a rachetelor, în principal a doua.ş ăFragmente de vehicule explodate pe orbit .ăMaterial experimental, de exemplu ace din cupru, reflectorizante.

Gaze de combustie de la rachete.Substan e experimentale ce intr în reac ie cu ozonul stratosferic, de exemplu sodiu.ţ ă ţPulberi radioactive foarte u oare.ş

Bioxid de carbon.

Gaze de e apament de la avioane.şPulberi radioactive de putere medie.

Substan e pentru producerea ploii.ţ

Fum.Bioxid de sulf.S ruri de plumb.ăMercaptan i alte substan e cu miros nepl cut.ş ţ ă

Gaze de e apament de la ma ini.ş şGaze de la locomotive.Din nou fum.Căderi radioactive locale.Produse afectate accidental de teste nucleare subterane.

Floruri oceanice.Acid azotic.Acid sulfuric.

Gunoi.Ap uzat industrial.ă ăDetergen i.ţ

Seleniu i cadmiu din gang minier .ş ă ăFum de la incineratoarele de gunoi ce ard plastic.Azota i, fosfa i, componente cu mercur din fungicide.ţ ţ

Petrol.Insecticide produse din petrol.Defoliante i ierbicide.şSubstan e radioactive din straturile freatice contaminate de explozii subterane, înţ

special tritiu.Plumb, arsenic, sedimente petroliere, cenu , azbest.şăPolietilen , polistiren, poliuretan, sticl , cutii de conserve.ă ăNailon, dacron, rayon, terilen, stilen, orlon, alte fibre artificiale.

Resturi.Gunoi.Beton i ciment.şO mul ime de radia ii pe unde scurte.ţ ţCancerigene, teratogene i mutagene.şOtr vuri sinergistice.ăHormoni, antibiotice, aditive, medicamente.Droguri.Sol amin , acid oxalic, cafeina, cianid , amine sub preă ă siune, sulfat de cupru,

naringin, corn-de-secar .ăBotulin .ă

Iperit , clora i, lewisit , fosgen, acid prusică ţ ă .T, Q, GA, GB, GD, GF, VE, VX, CA, CN, CS, DM, PL, BW,BZ.

CO.

Pentru a numi doar câteva.

Privire generală

Philip Mason, în biroul lui de la Prosser Enterprises: împov rat de munc pân i înă ă ăş zilele de s rb toare, abia reu ind să ă ş -o rezolve, deranjat de câteva zile de dureri u oare, darş recurente, la încheieturi, în special la glezne i genunchi. La marginea con tiin ei, o f rimş ş ţ ă ă de informa ie c p tat în timpul trat rii bolii venerice: printre simptomele minore sunt iţ ă ă ă ă ş dureri la încheieturi.

Dar Doug mi-a spus că-s s n tos! S sper m c nuă ă ă ă ă -i artrit ! La treizeci i doi de ani?ă ş (Spre treizeci i trei).ş

— Fra i i surori, neţ ş -am strâns aici, sub privirile Domnului i în prezen a prietenilor sş ţ ă jelim decesul lui Thich Van Quo, pe care mul i dintre voi lţ -au cunoscut sub numele de Thad. De i nu din vina lui, a fost grav n p stuit în trup, dar a fost iubit de noi to i pentru blânde e,ş ă ă ţ ţ bun dispozi ie i spirit îndaă ţ ş toritor. Am sperat c va petrece mult timp printre noi, dar nă -a fost a a.ş

Oh, rahat, alt paznic s-a îmboln vit! Care din ei, de data asta, i de ce se plânge? (Nuă ş c asta iă -ar face r u. Ceva ca o mahmureal , ca de obicei).ă ă

— E ti domni oara Laura Vincent? Ia loc, te rog. Dup cum tii, exist o ordonan înş ş ă ş ă ţă statul Nevada care cere ca orice persoan împotriva c reia să ă -a f cut o reclamatie privindă transmiterea de boli venerice trebuie internat obligatoriu, îmi pare r u, dar în cazul t uă ă ă exist cinci reclama ii...ă ţ

RE ETŢ ĂDl/Dna/Dra/Copilul: Felice Vaughan (pacient)....................................................................(adresa)30 caps. salveomicin x 250 mg, 4 per diem ă Semn tura ă (doctor)

HALKIN. – În amintirea lui Roger, Belinda i Teddy, victime ale unui crud iş ş neprovocat atac al unui maniac împotriva iubitei noastre patrii. Odihnească-se în pace!

În biroul s u din cl direa trustului Bamberley (avea înc o cr p tur pe tavan, dar nuă ă ă ă ă ă era ceva grav): Tom Grey, blestemând. Nu era un încep tor, dar avea un panari iuă ţ dureros la degetul ar t tor de la mâna dreapt , iar asta provoăă ă case — pentru a noua sau a zecea oar , înă aceea i zi — o tastare gre it la calculatorul pe careş ş ă -l folosea.

Dragi domnule Chalmers, ve i g si al turat cecul de 14075,23 dolari, ca urmare aţ ă ă solicit rii dumneavostr c tre compania noastr , în urma regretabilului deces al fiuluiă ă ă ă dumneavoastr , William. Întârzierea în trimiterea cecului este regretabil , dar bolileă ă repetate ne-au redus, în ultimele luni, capacitatea de munc a personalului.ă

— Angie? Aici Denise. Doug e... Da, sigur, trebuie s fie groaznic pentru el. Va fi laă birou în cursul după-amiezii? ... Bine. Nimic serios. Doar o durere de cap i gre uri... Da,ş ţ dar eu n-am suferit de migren în viata mea!ă

Înc ierare la New Fillmore East. Body English nu să -au prezentat la concertul anun at.ţ Faringit acut .ă ă

— Master Motor Mart. Bun diminea a. Nu, este la spital. Are arsuri grave, de cândă ţ ne-au bombardat traini ii.ţ

NANETTE'S BEAUTY CENTER:ÎNCHIS PÂN LA UN NOU ANUNĂ Ţ

În magazia Prosser: Pete Goddard, cu o indigestie acid . F r îndoial , motiv deă ă ă ă îngrijorare. Nu crezuse c trebuia s ri plictiseasc pe doctorul McNeil, având în vedere epiă ă ă -demia de tifos. A a c înghi ea tablete din cutia pe care o cump rase de la farmacie. Anti...ş ă ţ ă ceva.

— Of, drace! Bine, uite alt pachet cu filtre!

Mul umim pentru recenta scrisoare adresat domnului Stacy. Din nefericire, domnulţ ă Stacy a murit în 1974. F r îndoial , actualul director, domnul Schwartz, va fi încântat să ă ă ă rezolve cererea dumneavoastr îndat ce se întoarce din Mexic. Am aflat că ă ă- i bolnav i nuş va putea c l tori pân la sfâr itul lunii.ă ă ă ş

DECEDAT F R TESTAMENT: Ă Ă Stanway, Brian Alderson, medic. Orice persoană care pretinde bunurile susnumitului s contacteze de urgen ...ă ţă

În camera ei pr p dit de hotel: Peg Mankiewicz, fierbând de furie i exprimând acestă ă ă ş lucru prin intermediul ma inii de scris. Goal pân la brâu, din cauza c ldurii, i abiaş ă ă ă ş suportând chilo ii, pe care trebuia sţ ă-i poarte, pentru c se afla la menstrua ie.ă ţ

Rea, luna asta... Ciudat. De obicei trecea u or, dar acum era în a noua zi de sângerare.ş Va trebui s se duc la un gineă ă colog. Pentru moment, calmante. Avea lucr ri urgente.ă

Îl ineau pe Train f r libertatea de a comunica. Sigur c negau, sus ineau c el refuzţ ă ă ă ţ ă ă s vad pe cineva sau să ă ă-i vorbeasc . Refuzase s întâlneasc vreun avocat. Mincino iă ă ă ş murdari! (Posibil totu i ca ocul s fi provocat o revenire a bolii anterioare, o a doua criz ,ş ş ă ă mai puternic ...)ă

Nu. Min eau. Era convins c trebuie s spun lucrul acesta atât de tare, încât sţ ă ă ă ă -o audă toat lumea. Oricum, jum tate din ar îi împ rt ea opinia.ă ă ţ ă ă ăş

Când i când, se oprea din dactilografiat ca sş ă- i scarpine pata inflamat de laş ă încheietura stâng .ă

— Zena! Zena! Oh, doamne, cât mai dureaz pân ajunge împu itul la de doctor!ă ă ţ ă

N MEMORIAM ISAIAH JAMES PRICE WILLIAMS, N SCUT ÎN 1924 ÎNĂ CARDIGANSHIRE, WALLES, UCIS NEBUNE TE ÎN GUANAGUA, HONDU (restulŞ ters. De un obuz.)ş

...dup cum era de a teptat, conform spuselor medicilor s i personali. Neoficial, seă ş ă spune c pre edintele sufer de...ă ş ă

Stimate senor, de i cunoa tem c situa ia în ara dumneavş ş ă ţ ţ oastr este acum deosebit deă dificil , INSISTAM s ne r spunde i la scrisorile noastre din 2 mai, 3 iunie, 19 iulie i 11ă ă ă ţ ş august. A fost dorin a special a fiului nostru, Leonard, s fie înmormântat în cavoulţ ă ă familiei, dac i se va întâmpla ceă va tragic.

— Crampele astea m omoar ! Fă ă ă-mi alt injec ie sau nă ţ -o s pot ine emisiuneaă ţ disear !ă

— N-o s-o po i ine dacţ ţ ă- i fac alt injec ie, domni oar Page. O s adormi în fa aţ ă ţ ş ă ă ţ camerei de luat vederi.

Trei sute aizeci de mii de fani sş -au strâns la Nashville, la funeraliile lui Big Mama

Prescott, moart la New York de pneumonie, agravat de o obezitate extrem ...ă ă ă

— Urm torul! Ah, iar tu, Train! Bine, stai jos i love teă ş ş -m cu cuvintele taleă zdrobitoare! Eu sunt doar un s rman medic ignorant de închisoare. Ce iă ţ -a provocat dureri de stomac, de data asta? Ceva din pu c rie pe care constitu ia ta delicat nu poate... Hei!ş ă ţ ă Ridică-te! Am spus RIDICĂ-TE! E un ORDIN!

Sor ! Repede!ă

„Un erou american: Jacob Bamberley"...........33 dolari.O relatare personal despre ultimele sale zile, de Gaylord T.ăElliott.(Retip rit din ă ă Colorado Patriot)

Într-un Howard Johnson, care poart urmele unei recente înc ier ri: Hugh Pettingill.ă ă ă Chiar f r masc , pe care nă ă ă -ar fi vrut s-o scoat ca s m nânce, pentru c duhoarea eraă ă ă ă foarte puternic , plasturii pe careă -i pusese să-i apere r nile din jurul gurii îi modificauă tr s turile. Cu toate acestea, privea speriat în jur, în timp ce înghi ea gogo ile, singurul lucruă ă ţ ş comestibil din meniu.

Cafeaua era groaznic . Probabil nici nu era cafea. De când ap ruser ă ă ă jigras, în multe locuri o f ceau din gr un e de grâu coapte sau chiar din ghind .ă ă ţ ă

Înc dou , trei înghi ituri i va pleca. Doamne, numai deă ă ţ ş -ar rezista ma ina...ş

CA URMARE A REGRETABILULUI DECES AL PRE EDINTELUI COMPANIEIŞ DE ASIGUR RI ANGEL CITY INTERSTATE, VÂNZ RILE DE AC IUNI SE SUSĂ Ă Ţ -PEND PÂN MAR EA VIITOARE.Ă Ă Ţ

Nume: BURKHARDT, Baird TolliverAdresa: 2202 S. WidburnMotiv pentru solicitare: DECEDAT (atac de cord)Persoana care beneficiaz : ă V DUVAĂ

Drag Lucy, A trecut atâta timp de când nă -am auzit de tine! tiu c nuŞ ă - i locul cel mai bun din lume în privin a serviciilor po tale, dar avionul apare doar în cursul unui tur, laţ ş doi ani. Te rog să-mi scrii. M gândesc în fiecare zi la momentul în care te voi revedea,ă dup ce m voi întoarce în Auckland, departe de albea a ve nic polar .ă ă ţ ş ă ă

IN RE: Persoanele între inute de OBOU, Hippolyte (maior), ţ vârst ă 24, decedat la Noshri, cauz ă împu cat.ş

HOT RIRE: F r drept la pensie, moartea neavând loc în misiune.Ă ă ă

— Cum te cheam ? Te rog, încerc s te ajut! Numele! Cine e ti? ă ă ş Numele!— Maua! Vrei regulat, b rbat soldat? Dou zeci i cinci de franci o dat , o sut toată ă ş ă ă ă

noaptea.— Oh, Doamne! E icnit , ca i ceilal i! ine... Hei, dţ ă ş ţ Ţ ă-mi drumul, c ea! ăţ Hei!

ACEASTA REPREZINT ULTIMA DORIN I TESTAMENTUL MEU,Ă ŢĂ Ş BERTIL OLAV SVENSSON, cu re edin permanent în 45 Vasagan, Malmo, care, cuş ţă ă mintea s n toas , f r s fi gustat sau mâncat din hrana otr vit din Noshri (contrară ă ă ă ă ă ă ă zvonurilor), dar diagnosticându-m singur ca fiind infectat cu o bacterie de trahomaă

rezistent la toate trataă mentele cunoscute, ceea ce va duce, inevitabil, la orbire, am hot râtă să-mi sfâr esc via a.ş ţ

ÎMPART I LAS PRIN TESTAMENT...Ş

— Isuse, zise el i repet : Isuse! E ca i cum lumea...ş ă ş— Se sf râm ? îl ajut ea i, pentru c nă ă ă ş ă -o contrazise, d du din cap.ăEa nu vedea lucrurile a a. Se uita la tancurile i ma inile blindate ce se apropiau de ceiş ş ş

r scula i din cauz c lipsea mâncarea. O piatr sp rsese fereastra, dar o lipiser cu bandă ţ ă ă ă ă ă ă adeziv , pentru a împiedica p trunderea aerului din strad .ă ă ă

— Nu pot s m duc la Casa Alb cu un ă ă ă tub blestemat înfipt în mine! l tr Howell.ă ă— tiu, oft doctorul. Dar vrei s tr ie ti i s fii guvernaŞ ă ă ă ş ş ă tor, sau s mori în două ă

s pt mâni?ă ă— E chiar atât de grav?— Domnule senator, încearc s nu te pi i o zi sau dou , i dup aia o s vedem dacă ă ş ă ş ă ă ă

preferi sonda.— Despre ce naiba e vorba, de fapt?— Nu tiu. A tept rezultatul analizelor, dar îl voi avea abia peste zece zile.ş ş

Comanda for elor armate a fost preluat ast zi de colonelul Joku Amnibadu, caţ ă ă urmare a indisponibilit ii generalului Kaika. Săţ -a aflat c generalul de brigad Plitso,ă ă considerat urma ul prezumptiv, se g se te în Elve ia, pentru un control medical.ş ă ş ţ

Sp lând parbrizul ma inii ei – a lor: Jeannie Goddard. terg toarele de parbriz nuă ş Ş ă reu iser s înl ture resturile unsuroase l sate de ultima ploaie. Dorea s vad bine drumulş ă ă ă ă ă ă c tre clinica prenatal . S afle dac grea a continu trebuia îndurat , sau avea nevoie deă ă ă ă ţ ă ă tratament.

Dar m rimea facturii...ăLa urma urmei, era pentru s n tatea copilului, nu a ei.ă ă

— Nimic s v îngrijoreze, doamn Mason. Un lucru foarte comun în zilele astea,ă ă ă blefarita, n-are nici o leg tur cu strabismul fetitei. Am v zut dou zeci, treizeci de cazuriă ă ă ă similare în luna ce-a trecut. S v dau o not c tre medicul dumneavoast – nuă ă ă ă ă -i doctorul McNeil?

Num rul pe care lă -a i format nuţ - i disponibil. V rug m s închide i i...ă ă ă ţ şNum rul pe care lă -a i format...ţNum rul pe care lă -a i...ţ— Pot s v ajut cu ceva? ... Da, domnule, dar ine i seama c ducem lips deă ă ţ ţ ă ă

personal... Da, domnule, care-i problema? Avem o mul ime de alte... Da, domnule, doar oţ clip ... Pute i s miă ţ ă -l dicta i? Hţ -E-N-L... Henlowe. Da, domnule, doar o clip . Da, asta e.ă Toate apelurile la acest num r trebuie... Ceă -i asta? Domnule, noti a pe care o am spune cţ ă sora ei va avea grij de feti pân când va ie i din spital... Nu tiu, domnule, dar noti a eă ţă ă ş ş ţ datat ... V rog?... Întotdeauna la dispozi ia... Tic losule!ă ă ţ ă

În birou, la masa lui frumoas , antic : doctorul Clayford. Sun telefonuă ă ă l.— Alo?... Nu, nu accept s vorbesc cu so ia! Spuneă ţ -i s a tepte pân termină ş ă

consulta iile de diminea . tie c nu treţ ţă Ş ă buie s m deranjeze din lucru!ă ăTrânti telefonul i privi spre u , încercând sş şă ă- i dea seama cine era urm torul pacient.ş ă

Dar tr s turile erau neclare... Îl durea col ul ochiului drept...ă ă ţCiudat.

Parc înota...ăi zgomotul sta blestemat... Va trebui s se plâng poli iei...Ş ă ă ă ţ

— Doctore! Doctore!Doare... Nasul i f lcile, simptome caracteristice pentru...ş ă— Sor , cred c doctorul a murit!ă ă

În biroul lui magnific, Roland Bamberley, semnând o scrisoare c tre avoca ii s i,ă ţ ă privind defectele descoperite la purificatoarele de ap Mitsuyama, în care cerea sfatul dacă ă exista posibilitatea să-i dea în judecat pe japonezi pentru înc lcarea contractului. Seă ă întrerupse chiar dup ce scrisese numele de botez, pentru că ă-l apucaser crampe la bra . Seă ţ scutur i continu : Bam...ăş ă

Din nou, f r avertisment, durerea chinuitoare. Se uit la mâna care inea stiloul iă ă ă ţ ş remarc , surprins, cât de albe îi erau degetele. Le îndoi, iar stiloul c zu pe hârtie i l s oă ă ş ă ă pat lung , neagr . Scrisoarea trebuia ref cut .ă ă ă ă ă

Nu- i sim ea degetele. Doar crampa.ş ţRidic mâna stâng i începu să ăş -o maseze pe cea dreapt . Trecu un minut. i durerea.ă Ş

— Las mingea! E a lui Rick!ă— i ce dac ? tiu c a fost a lui Rick, dar Zena spune c a plecat i nu se maiŞ ă Ş ă ă ş

întoarce...— Se întoarce! Las mingea! Puneă -o unde ai g sită -o, ca atunci când se va întoarce

Rick, să- i g seasc lucrurile la locul lor, curate. Nuş ă ă -mi place ce faci!

N-ar fi trebuit să- i spele piciorul în apa m rii, gândi Tab. Dar când calci pe un cuiş ă ruginit ce iese dintr-o scândur , i se înfige în talp , iar tu nuă ş ă - i po i permite s te duci laţ ţ ă clinic ...ă

Se sili s uite de durere, de infec ie i de scurgerea scârboas a puroiului. Dup colă ţ ş ă ă ţ ap ru un trec tor.ă ă

— Prietene, n-ai...— N-am!

LUCRURILE PE AICI NU SUNT LA FEL F R TINE. AM F CUT CEVAĂ Ă Ă TREAB !Ă

Glumeam! Toate cele bune lui Mel, să- i revin repede dup mersul la birou.ş ă ă

Drag domnule sergent Tatum,ăÎmi face pl cere s te anun c , inând seama de durata seră ă ţ ă ţ viciului, ai dreptul la 48 %

din pensia normal . A dori din tot sufletul s prime ti mai mult, dar cred că ş ă ş ă- i dai seamaţ c treă buie s existe o diferen între r nirea în timpul serviciului, care implic o pensionareă ţă ă ă timpurie, i o boal , chiar una atât de grav ca poliomielita.ş ă ă

(Pe toate zidurile, din California în Noua Sco ie, pictat, scris, imprimat, chiar scrijelit,ţ acela i slogan, înso it de acela i semn: OPRE TEş ţ ş Ş -TE, M OMORI!)Ă

— În locul programului prev zut, amânat în mod regretabil din cauza indispozi ieiă ţ membrilor importan i ai echipei stuţ dioului nostru din New York, v oferim ansa de aă ş vedea...

Terry Fenton? Septicemie. (P trunsese ceva întră -o t ietur pe care iă ă ş -o f cuse în timpă ce aranja cu briciul p rul Petronellei. Aceasta încetase s se duc la Guido, dup ce g sise aă ă ă ă ă

treia oar ceva groaznic în ap .)ă ăIan Farley? Bron it . (Î i l sase masca de gaze acas , distribuitoarele din cl direaş ă ş ă ă ă

ABS erau goale, i durase mult pân g sise un taxi.)ş ă ăLola Crown? Dureri de urechi i glanda tiroid umflat . (Nş ă ă -au pus-o s fac terapiaă ă

standard pentru mononucleoz , deci poate nuă -i mono... Nu i-au dat antibiotice. Sulfamidele, dac are noroc, iă -ar ajuta...)

Marlon? Alergând între patul lui Terry i slujb . (Refuzase s se lase internat, pentruş ă ă c medicul f cuse obseră ă va ii nepl cute despre hemoroizii lui. Un asemenea om nţ ă -ar trebui l sat s practice, dac nu vrea s ajute oamenii care sufer cu adev rat. Îi dorea s simt i elă ă ă ă ă ă ă ăş diareea acea acid ie ind dină ş el.)

i al ii, începând cu Marii efi.Ş ţ ŞTo i.ţ

— Domnule Greenbriar, v-ar deranja dac a i avea ca secreă ţ tar un b rbat? Am c utată ă ă la toate agen iile din ora , dar...ţ ş

— Un actor omer, domnule. Concediat din cauza reduş cerilor de programe de la ABS... Cu recomand ri foarte bune, domnule. Da, domnule. Care sunt – pilulele albastre sauă cele verzi?

Nume MURPHY Phelan AugustineMURPHY Bridget Ann, n scut O'Tooleă ă

Adresă „West Farm", lâng Balpenny,ăComitatul Waterford, Irlanda

CERERE PENTRU PRIMIREA ÎN REGATUL UNIT:REFUZAT

Preotul se uit cu îndoial la vân taia mare, de pe anteă ă ă bra . Apoi î i ridic pantalonii,ţ ş ă s le verifice i pe cele de pe picioare. La fel de rele.ă ş

De ce tupamaro ii tia, servitorii lui Satan, nu merg mai departe i nuş ăş ş -l spânzur , caă pe americanul acela, Hannigan, i pe maior?ş

Oh, sigur. Tupamaro ii plecaser . Uitase.ş ăDe când au plecat, mul i oameni din lag r au tot vorbit s se întoarc acas . Dar nuţ ă ă ă ă

f cuser nimic. Unii se a ezaser jos i nu se mi caser . To i cu semne întunecate pe piele.ă ă ş ă ş ş ă ţ Mul i aveau i gurile însângerate.ţ ş

Ceva în leg tur cu mâncarea. Tupamaro ii spuseser ceva... Dar nu trebuie primiteă ă ş ă sfaturi de la servitorii diavolului...

Apoi v zu un ân ar; încerc , f r vlag , să ţ ţ ă ă ă ă ă-l prind , nu reu i, iar dup aceea nuă ş ă - iş aminti ce voise s fac .ă ă

Intrând în birou, dup ce fusese sunat de la spital, unde aveau iar necazuri cu filtreleă blocate: Alan Prosser.

— Dorothy! Ce naiba s-a întâmplat cu ochiul t u? E umflat tot!ă— Un urcior, r spunse am rât Dorothy. Vina mea. Mă ă ă -am sp lat la robinet, cândă

filtrul era stricat. Am p it ceva la r d cina unei gene. De altfel, nici tu nu ar i prea bine.ăţ ă ă ăţ— Nu, suf r de bil . Nă ă -am inut pic de mâncare în burt , de câteva zile. O s m ducţ ă ă ă

să-l v d pe Doug, în după ă-amiaza asta. Sau mâine. Isuse, toate scrisorile astea-s pentru mine? Un teanc de ase inci!ş

— Doctorul Farquhar? ... Bun , Alee. Aici Angie McNeil. Doug zace, cu un începută de tuse. Nu, nimic serios. De ce te-am sunat: Doug are atâ ia pacien i în spital... Ce? Mervynţ ţ a apelat deja la tine? P cat. tii vreun posibil înlocuitor? E ti sigur? Nici unul? Doug seă Ş ş gândise la vreun medic militar de la Academia For elor Aeriene... Cum? Creion? Oh,ţ

Doamne! Cât timp o s in carantina?ăţ ă(De parc ar fi fost aruncat o g leat de nisip întră ă ă ă -o ma in rie complicat . Anul sta,ş ă ă ă

atâ ia oameni importan i sco i din circula ie, chiar dac doar pentru o s pt mân , dou . iţ ţ ş ţ ă ă ă ă ă Ş mult mai mul i – milioane – lucrând sub capacitatea maxim ... La burs , tranzac iileţ ă ă ţ suspendate pentru Angel City, Bamberley Trust Corporation, Plant Fertility, Puritan Health Supermarkets i altele...)ş

— Cucoan , nuă -mi pas nici dacă ă- i intr în pizd ! Am treizeci i cinci de cazuri deţ ă ă ş rezolvat, pân s ajung la obolanii ă ă ş t i!ă

Folosin a casei frumoase îi r m sese lui Maud Bamberley pe durata vie ii, dar Jacobţ ă ă ţ omisese s prevad i fondurile necesare între inerii ei i copiilor. Pus pe ceart în ultimaă ăş ţ ş ă ă diminea dinaintea plec rii, o sun pe Christy. Îi r spunseţă ă ă ă Ethel, buc t reasa, careăă chiop ta un pic din cauza ulcerelor de la glezna dreapt . (Venise cu o zi înainte sş ă ă ă-i ceară

un sfat, dar vederea lor fusese prea dezgust toare. Maud îi spusese s a tepte pân va sunaă ă ş ă doctorul Halpern, uitând c trebuie s se mute.)ă ă

— Christy e bolnav , doamn , spuse Ethel. Pl mânii, cred. Horc ie tot timpul.ă ă ă ă— Unde e? În pat?— Nu, doamn . Îl îngrije te pe domnul Noel. Iar a f cut pe el.ă ş ăDoamne! Doamne Isuse! Maud strânse cearceafurile de m tase de pe pat întră -o

leg tur pe care o lu pe bra ul stâng i începu s boceasc .ă ă ă ţ ş ă ăDoctorul Halpern trebui s vin , cu toate c avea palpiă ă ă ta ii de aproape dou s pt mâni,ţ ă ă ă

iar echipa de mutare plec aproape f r nimic. Poate i pentru c erau doar opt oameni, înă ă ă ş ă loc de paisprezece. Cornelius plec în camionul gol — treă buia internat, avea spuzeal ,ă sinusurile blocate i tremuratul nuş -i înceta. Claude era bine. Încheietura rupt în urm cu treiă ă s pt mâni se vindeca bine, inând seama de incapacitatea lui de a metaboliza corect calciul.ă ă ţ

Dar Maud avu nevoie de o injec ie, iar când Ronald, în calitate de b rbatul cel maiţ ă mare din cas i tat al copilului lui Christy (lucru ne tiut înc de Maud), veni s cearăş ă ş ă ă ă informa ii, doctorul nu consider cţ ă ă-i poate oferi o prognoz favorabil .ă ă

Copilul lui Christy murise în urm cu trei luni, din cauza brucelozei. Mongoă loid. Christy avea patruzeci de ani.

— Sincer vorbind, doamn Byrne, nu tiu cum reu ea docă ş ş torul Advowson – nu, nu mi ca i capul, sta i lini tit ... A a! Acum rezolv m, de i o s v usture un timp. Foarte urâte,ş ţ ţ ş ă ş ă ş ă ă furunculele astea, mai ales la cineva care – m ierta i c spun asta – are un p r facial bogat.ă ţ ă ă Pune i alifie seara i diminea a.ţ ş ţ

Turn ap în lighean, c utând s punul antiseptic.ă ă ă ă— P cat de micu a Eileen... Tetanosul e o boal teribil ...ă ţ ă ă

Cauza mor ii: ţ Inhalare a vomei (fiind beat)Numele decedatului; CLARK...— Brian, numele se scrie cu sau f r e la sfâr it?ă ă ş— F r . B utura lă ă ă -a dat gata?— Într-adev r. A încercat să ă- i înece amarul i nş ş -a tiut s înoate...ş ă

În fa a altarului onorabililor str mo i: domnul Hideki Katsamura. În mâna dreapt ,ţ ă ş ă cu itul necesar. În jurul trupului, roba corect de m tase – de fapt, dacron. Nici o altţ ă ă ă alternativ respectabil , dup anun area procesului din California, unde domnul R.ă ă ă ţ Bamberley avusese atâtea dificult i cu purificatoarele de ap . La fel ca i în Colorado,ăţ ă ş Illinois, New York i Texas.ş

Locul potrivit pentru a lovi – cel al ulcerului despre care un reputat doctor, prieten de familie, îl avertizase cu o zi înainte c se va perfora iă ş -i va produce, în scurt timp, accidente psihice marcante.

S ajung în compania str mo ilor f r povara unor intestine ulcerate.ă ă ă ş ă ă

Arriegas! Acest nume se afl în min ile noastre al turi de cele ale lui Guevara, Unil iă ţ ă ş ale altor mari eroi ai revolu iei permanente, doborâ i de agen ii tic lo i ai conspira ieiţ ţ ţ ă ş ţ imperialiste!

DIN CAUZA INDISPOZI IEI PROFESORULUI DUVAL, URM TOARELEŢ Ă CURSURI NU SE VOR INE...Ţ

— Da, aici Moses Greenbriar. Cum se simte? Cistit ? Atât de grav?ă

...ca urmare a lipsei continue de oameni. Multe for e ale poli iei locale...ţ ţ

(Sunet de cr pare, ca atunci când un copac îmb trâne te i nu mai poate suportaă ă ş ş izbiturile vântului)

Dintre toate porc riile, tocmai asta, gândi Carl, întins sub tufi uri, a teptândă ş ş întunericul pentru a încerca s ocolească ă patrulele de la grani a statului Colorado. Sughi ul!ţ ţ Nu-l putea st pâni. Dura de ore...ă

Dup ce se înfuriase, începuse s se team . Chestia asta îl obosea teribil...ă ă ă

Numele pacientului: YOUNG, Sylvia June (domni oar )ş ăAdresa: Sediul ONUSec ia: ţ BDiagnostic: Intoxicare alcoolic .ă

— Doug...— Da, drag .ă— Nu vreau s te sperii, dar am încercat s vorbesc cu Millicent de zeci de ori i nă ă ş -a

r spuns. Nu crezi c ar trebui s m duc pân acolo, s v d cum se simte?ă ă ă ă ă ă ă

PE PERIOADA INDISPONIBILIT II DOMNULUI BOLLINGER AU LOCĂŢ URM TOARELE REALOC RI TEMPORARE DE RESPONSABILIT I...Ă Ă ĂŢ

— Va trece în câteva zile, domnule Cowper. Vermifugul e foarte eficient. Cred că necazurile v-au fost provocate de carnea de porc r u g tit . Am avut un num r de cazuri deă ă ă ă trichineloz ...ă

Din cauza indispozi iei reverendului Horace Kirk, slujba va fi inut la...ţ ţ ă

— Unde naiba e tic losul la negru? Ar fi trebuit s apar acum dou ore! Nu pot să ă ă ă ă ă-l a tept toat noaptea!ş ă

— A sunat s anun e c iă ţ ă -a murit nevasta.— Of, Isuse! Cine o s dea drumul oamenilor în cl dire? Nu pot s fac i treaba lui, iă ă ă ş ş

pe a mea!

— Mam !ăApoi, mai tare:— Mam !ăCopilul înaint încet spre forma întunecat de pe patul nedesf cut. O musc bâzâiaă ă ă ă

lâng fereastra închis , încercând s intre, împotriva propriului ei interes, pentru c deasupraă ă ă ă patului atârna o panglic de prins mu te. Iar pe scaunul de lâng mas se aflau obi nuiteleă ş ă ă ş somnifere.

B iatul spuse iar:ă— Mam !ăDe data asta, cuvântul se transform în plâns.ăCine ine seama de sfaturile unui gunoier?ţ

— Îmi pare r u, domnule pre edinte, domnul Penwarren nuă ş -i aici. Doctorul a spus că trebuie s se odihneasc pân la sfâr itul s pt mânii. Nu, nimic serios. Nu iă ă ă ş ă ă -a priit ce-a mâncat...

DE VÂNZARE: O ferm imens , de 3241,5 acri, cultiva i cu legume, între Bockvilleă ă ţ i Candida, care apar ine domnuş ţ lui Walbridge. Împreun cu conacul (18 camere, 2 b i,ă ă

condi ii bune), diferite cl diri anex , tot echipamentul neceţ ă ă sar, inclusiv 6 tractoare de ultimul tip, ma ini de cultivat i stropit...ş ş

În camera din spate a unui prieten: Ossie. Face bombe. Din când în când se opre te sş ă se scarpine între picioare. Are urticarie, ca i prietenul lui, cum au to i cei de aici deş ţ -o lun .ă O boal intern . Dar tic lo ii ia nu puteau fi l sa i să ă ă ş ă ă ţ ă-l aresteze pe Austin Train sub o acuza ie fals , în v zul a aiţ ă ă ş zeci de milioane de oameni.

NOT DE TRANSFER: Colonelul Rollo B. SaddlerĂDe la: Baza Militar Wickens, ColoradoăPentru: Serviciu activ în HondurasCU APLICARE IMEDIAT , unitatea dumneavoastr este transferat la...Ă ă ă

Fritz i prietenii lui se aflau printre cei aizeci i Trei. (Num rul se scria acum cuş Ş ş ă majuscule. Martiri.)

— Domnul Steinitz? Îmi pare r u, nuă -i la birou. Nu se simte bine. Acela i lucru eş valabil i pentru adjunct. Avemş ni te defec iuni la tuburile de aerisire, iar unii dintre sporiş ţ s-au r spândit i iă ş -am respirat. O treab nepl cut .ă ă ă

Tremurând i tu ind, Cindy îi l s sş ş ă ă -o dezbrace. Când i-au v zut craniul i oaseleă ş încruci ate tatuate, iş -au zis s ias din clinic înainte să ă ă -o arunce ei.

C tre to i pacien ii doctorului David Halpern:ă ţ ţPân la un nou anun , medicul dumneavoastr va fi dr. Monty B. Murray, de laă ţ ă

Flowerwood Memorial Hospital.

— Te vei vindeca într-o zi sau dou , fiule! Iar atunci o să ă-l aranjam pe diavolul de Austin Train pentru totdeauna!

Chuck, în spitalul închisorii. Pân la urm , documentele de identitate false nuă ă

rezistaser . Infirmierii f ceau o mul ime de glume despre faptul că ă ţ ă-i galben.4

G lbinare.ă

Drag doamn Barleyman, îmi revine trista îndatorire de a v informa c so ulă ă ă ă ţ dumneavoastr nu se simte suficient de bine pentru a se întoarce acas în viitorul apropiat.ă ă

— Kitty Walsh? Stai jos. Am ve ti proaste. Din vina ta. Nş -ar fi trebuit s a tep i atât.ă ş ţ Ai salpingit acut – asta înseamn inflamarea tuburilor fallopiane, de la ovare pân laă ă ă ă pântec. N-o s po i avea copii.ă ţ

— Asta-i tire rea? Cine ar vrea s aduc un copil în lumea asta murdar ?ş ă ă ă

Notă

De la: dr. Elijah PrentissC tre: ă directorul spitaluluiDin cauza acestei fibrozite blestemate, nu voi fi în stare...

Drew Henker i Ralph Henderson, ca majoritatea traini ilor, iş ţ ş -au l sat trupurile,ă prin testament, pentru înv mântul medical. Săţă -a dovedit c nici un spital din stat nu aveaă nevoie de ei. Toate aveau pricite – r ni de arm le trebuiau.ă ă

— Harold! Harold, unde e ti?şCalmantele potoliser migrena, iar Denise a ipise un pic. Se trezise brusc i seă ţ ş

întrebase ce fac copiii. Dar lucrurile erau în regul . Josie st tea întins , iar Harold în col ulă ă ă ţ dormitorului, cu piciorul bolnav sub el, ca de obicei.

— Harold drag , e timpul s ... Harold!ă ăSt tea acolo, privind în gol.ăEl a fost primul.

Imaginea

e a unei case: mare, veche, odinioar foarte frumoas , construit de cineva a c ruiă ă ă ă imagina ie era pe m sura îndemân rii. Dar î i irosise averea i trecea prin timpuri grele.ţ ă ă ş ş Subînchiriat i subsubînchiriat , casa fusese infestat de insecte, de c tre ocupan ii care nuăş ă ă ă ţ erau ata a i de ea, dispu i ve nic s se plâng , f r s accepte vreo responsabilitate penş ţ ş ş ă ă ă ă ă tru între inerea ei.ţ

De la distan se poate vedea c acoperi ul e curbat ca o balen standard. Unele pl ciţă ă ş ă ă de indril cr paser , în uragane de demult, i nu fuseser reparate. Sub ele, lemnul seş ă ă ă ş ă încovoiase i plesnise. Un pas, nu chiar u or – ca al unui copil dolofan — face scândurile deş ş la orice etaj s se mi te, scâr âind.ă ş ţ

i pivni a e zgomotoas . A fost inundat de mai multe ori. Temelia e rezistent . OŞ ţ ă ă ă duhoare permanent aduce aminte de genera ii de be ivi, care se pi au oriunde îi apucaă ţ ţ ş nevoia. Mul i carii. Dulapurile i ifonierele au fost închise de mult, pentru c în ele se aflţ ş ş ă ă corpurile roditoare ale unor ciuperci ce cresc pe putregai i put. Scara mare are lips oş ă treapt la jum tatea drumului spre galeria ce înconjoar holul de la intrare. Unul sau două ă ă ă dintre portretele str mo ilor au r mas. Nu multe. Majoritatea au fost vândute, împreun cuă ş ă ă statuile din marmur care împodobiser , cândva, treptele din fa . Garajul igrasios e folosită ă ţă ca locuin strâmt de o familie deţă ă copii subdezvolta i mintal, orfani, în zdren e, murdari iţ ţ ş incestuo i. Plini de p duchi.ş ă

Paji teaş -i acoperit de gunoi adus de vânt. Pe tii aurii, care înotau printre nuferi înă ş

4 yellow - GALBEN, dar i ş LAŞ

bazinul ornamental, au fost v zu i, întră ţ -o prim var , dup o iarn cu geruri puternice,ă ă ă ă plutind cu burta în sus. Au disp rut. Aleile din lespezi sunt acoperite de p p die i m cri .ă ă ă ş ă ş Poarta de la intrare a fost scoas din balamale de atâta timp, c nuă ă - i mai aduce aminteş nimeni s-o fi v zut altfel. E pe jum tate ruginit . U ile din cas sunt întră ă ă ş ă -o stare jalnic –ă acelea care n-au fost t iate penă tru foc.

Mai mult de jum tate din ferestre au fost sparte i nu pot fi reparate. Au fost astupateă ş cu scânduri sau buc i de carton.ăţ

În aripa mai pu in d r p nat , proprietarul, întrţ ă ă ă ă -o stare de ame eal alcoolic , poartţ ă ă ă discu ii interesante cu ambasadori i duci imaginari. Între timp, locatarii care tiu s scrieţ ş ş ă trimit misive nesfâr ite guvernului, cerând s vin cineva i s repare canalizarea.ş ă ă ş ă

Criză

Mai târziu, se stabili c primele cazuri ap ruser în partea de vest a Denverului, înă ă ă Arvada, Wheatridge, Lakewood i alte zone care se dezvoltaser mult în ultimii ani. Pentruş ă a satisface cererea aproape dubl de ap , Denver o capta de pe o suprafa uria , mii deă ă ţă şă mile p trate, printră -un sistem de conducte complex i cu înf i area unei r d cini de copac,ş ăţş ă ă lacurile i rezervoarele nemaifiind de mult vreme utilizabile: Ralston, Gross, Granbş ă y, Carter, Lonetree, Horsetooth...

Vârâser conducte în straturile poroase din adâncime, s paser g uri uria e în stâncileă ă ă ă ş mun ilor pentru a ajunge la pânza freatic . Sistemul se baza pe urm torul principiu: când seţ ă ă tope te z pada, cantit i imense de ap se scurg la vale i se irosesc inutil. Dac se extr geaş ă ăţ ă ş ă ă apa din stratul freatic de sub mun i, se f cea loc pentru alta i, în felul acesta, în fiecareţ ă şprim var , z pada topit se scurgea în roca poroas i ref cea cantitatea ini ial .ă ă ă ă ăş ă ţ ă

Anul trecut func ionase cum se cuvine. Necazurile înceţ puser când un strat freatică abia descoperit se dovedi contaminat de îngr minte. Trebuiser s distribuie anun uri cuăşă ă ă ţ „nu be i". Dup aceea reclama ii c râurile Boulder, Thompson i Bear avuseser , în varaţ ă ţ ă ş ă aceea, un nivel mai sc zut decât treă buia – dar numai din partea unor oameni cu amintiri din trecut, nu din partea noilor veni i, care p r siser înghesuiala din California pentru nouaţ ă ă ă înghesuial din Colorado.ă

Iar acum...

Black Hawk: Ame it, proprietarul unei case nou construţ ite, cu o priveli te minunat ,ş ă scoase o igar , c ut bricheta, nţ ă ă ă -o g si, folosi un chibrit. Acesta c zu din mâna luiă ă tremur toare pe ziarul din ziua aceea. Privi fascinat flac ra cuprinzând marginea ziarului. Seă ă întindea frumos. Ce frumos! Galben , aurie i portocalie, iar în mijloc neagr , ca o floareă ş ă mi c toare...ş ă

Începu s râd . Ar ta atât de frumos! Apuc ziarul iă ă ă ă ş -l arunc pe covor, s vad dacă ă ă ă arde i el. A ars, iar dup pu in timp, i proprietarul!ş ă ţ ş

Towerhill:— Mam , spuse b ie elul cu voce serioas , te ur sc!ă ă ţ ă ă

i vârî cu itul de m cel rie, pe careŞ ţ ă ă -l luase din buc t rie, în burta ei.ăă

US 72:— Cu cât suntem mai mul i, cânta oferul unui Thunderbird ce n v lea cu nou zeci deţ ş ă ă ă

mile pe or c tre Denver, pe meloă ă dia Ach du lieber Augustin, cu cât suntem mai mul i, maiţ ferici i vom fi! To i îmi sunte i prieteni...ţ ţ ţ

V zu o fat dr gu în ma ina al turat . Trase de volan, să ă ă ţă ş ă ă -o scoat de pe osea, să ş -o salute, să-i împ rt easc i ei feriă ăş ăş cirea entuziast .ă

În locul acela se afla un pode din betţ on. Ciocnire.

Golden: L f induă ă -se în baia cald , sorbi din paharul înalt pe careă -l adusese cu ea.

Cuburile de ghea z ng neau meloţă ă ă dios, în timp ce se topeau. Se afla acolo de o or iăş jum tate, ascultând radioul, morm ind, la un moment dat masturbânduă ă -se, pentru c avea oă întâlnire deosebit în după ă-amiaza aceea. Mai târziu, când paharul se goli, se întinse pe spate i l s apa sş ă ă ă-i acopere figura.

Wheatiidge: Se tot chinuia cu televizorul defect, dar imaginea nu ap rea cum trebuie.ă Era v lurit , iar ă ă culorile schimbate.

Pe m sur ce trecea timpul, î i d dea seama c , de fapt, ar ta mai frumoas decât oă ă ş ă ă ă ă imagine de televizor obi nuit . Se a ez i privi, chicotind când vreuna din figuri deveneaş ă ş ăş verde sau albastr . F r să ă ă ă- i dea seama, duse mâna la gur , vrând sş ă ă- i sug degetul, ca unş ă copil. Întâmpl tor, inea un cablu de testare, vârât în priz ...ă ţ ă

Sssss...Bum!

Arvada:— E timpul s pun masa, altfel împu itul de b rbatuă ţ ă -meu o s ... iar copilul url dină ă

nou...F r să ă ă- i dea seama, cu mintea la emisiunile de la TV pe care la urm rise toatş ă ă

după-amiaza, lu copilul, îl puse în cuptor, regl termostatul i se a ez pe scaun, jumulindă ă ş ş ă puiul.

Îl f cuse s tac . Cu siguran !ă ă ă ţă

Westminster:— Tic los alb împu it! zise negrul iă ţ ş -l pocni cu o cheie fix pe b ră ă batul din spatele

tejghelei.Dup aceea se a ez i începu să ş ăş ă- i umple gura cu tot ceş -i pica în mân : bomboane,ă

aspirine, tablete de ciocolat , tablete împotriva indigestiei. Uneori le înmuia în sângele ceă curgea din capul vânz torului, s le schimbe culoaă ă rea.

Lakewood:— Grozav, omule! N-am avut asemenea marijuana pân acum! Grozav! GROZAV!ă

m simt u or, pot s zbor, nici nu stau pe podea, plutesc purtat de curentul ventilatorului,ă ş ă UAU! Dar zidurile astea patru îmi stau în cale — vreau s ies, s m distrez, m tot lovescă ă ă ă de ele, unde-i u a? U a... Fereastraş ş -i mai aproape. S-o deschid. S m ia vântul i s mă ă ş ă ă duc peste mun i!ă ţ

Locuia la etajul patru, izbitura pe asfalt a fost puternic ...ă

Denver...

Izbucnire

— Alan-n-n!Vocea lui Pete, în depozit. Philip se întrerupse în mijlocul frazei i privi spre Alan iş ş

Dorothy. ineau un fel de consiliu de r zboi, pentru a revedea situa ia financiar a firmei.Ţ ă ţ ă Nu era bun . Înlocuirile din perioada garan iei consumaser o treime din veniturile a teptateă ţ ă ş i afectaser multe dintre afacerile cu instala ii sanitare, de care se ocupau în continuare.ş ă ţ

Singura tire bun era rea: Bamberley avea acelea i necazuri în California i se a teptau sş ă ş ş ş ă dea în judecat Mitsuyama. Dac aveau noroc, rezultatul procesului va fi cunoă ă scut peste optsprezece luni...

O zi c lduroas , noroas , deschiseser u a s p trund un pic de vânt. Auziser ipeteă ă ă ă ş ă ă ă ăţ i zgomote în depozit, dar nu le acordaser aten ie. Oamenii sunt întotdeauna nervo i, pe oş ă ţ ş

asemenea vreme.

— Se pare c să -a întâmplat ceva r u, morm i Alan i se îndrept spre u .ă ă ş ă şăCeilal i îl urmar pe coridorul ce desp r ea compartimenţ ă ă ţ tul administrativ de...— Mack! strig Pete. A înnebunit!ă

Se oprir , înghesui i în u a depozitului: l zi din carton strivite, majoritatea cu filtre înă ţ ş ă cutii verzi i ro ii, cu caractere japoneze la capete. Lâng u a biroului s u mic, din lemn iş ş ă ş ă ş sticl , cu latura de zece picioare, Pete, cu figura îndurerat , ag at de pervaz, pentm c nuă ă ăţ ă putea ajunge la baston. Acesta se afla pe podea, la mic distan de el. Philip îl ridic , iă ţă ă -l d du, îl sprijini pe Pete iă ş -l sim i tremurând. Dincolo de o stiv de l zi, se auzeau zgomote:ţ ă ă lucruri târâte i aruncate.ş

— Ce s-a întâmplat? întreb Alan.ă— A venit acum câteva minute, f r ucenicul lui, reu i Pete s spun , de i din ii îiă ă ş ă ă ş ţ

cl n neau atât de puternic, încât abia putea vorbi. A ipat ceva la mine, despre tic lo ii deă ţă ţ ă ş negri care nu se gândesc decât cum să- i p streze postul, apoi a n v lit acolo i a început sş ă ă ă ş ă zdrobeasc lucruri.ă

— Mai e cineva prin preajm ? întreb Philip.ă ă— Nimeni. E ora patru, lucr torii sunt pleca i, pe Gladys am trimisă ţ -o acas . Eă

bolnav . Amigdalit .ă ă— Dorothy, cheam poli ia, zise Philip.ă ţEa d du din cap i alerg pe coridor.ă ş ă— Nu-l putem l sa s plece! mârâi Alan. Unde e?ă ă— Aici sunt! r cni ă Mack. Bau!Împinse cele dou cutii din vârful unei gr mezi înalte de ase picioare, de la cap tulă ă ş ă

unui culoar între rafturi, i se uit la ei. Un b rbat înalt, cu umeri la i, cu figura lucind deş ă ă ţ transpira ie.ţ

— Bau-bau! Lua iţ -l pe negrul sta scârbos din ă calea mea sau fac totul praf!— Mack...Alan f cu un pas înainte, dar, în aceea i clip , Mack trânti cutia de podea i se auziă ş ă ş

zgomotul produs de carcasele din plastic ale unei duzini de purificatoare care se sp rgeau.ă Apoi Mack începu s op ie pe gr mad . Cânt rea vreo sut i aizeci, poate i optzeci, deăţ ă ă ă ă ăş ş ş livre.

— Opre teş -te, tic losule! r cni Alan.ă ăMack strinse din buze i apuc un lucru din raftul apropiat îl arunc în el. Alan seş ă ă

aplec , iar obiectul sparse geamul biroului lui Pete. Mack chicoti, ca un copil de trei ani, iă ş continu s zdrobeasc filtrele. Dup un moment, începu s cânte:ă ă ă ă ă

— Eu sunt — regele – castelului! O s biciuiesc — g oaza aia!ă ă— E nebun de legat, opti Philip, sim ind c tot sângele i se scursese din cap înş ţ ă

picioare, l sânduă -i creierul gol i f cânduş ă -i picioarele grele ca plumbul.— Da, zise Alan, tergânduş - i fa a. Aduş ţ -mi pistolul. tii undeŞ -l in?ţ— Da.Când Philip se r suci s plece, se ciocni de Dorothy, care se înapoia.ă ă— Phil, linia-i întrerupt ! i am v zut focuri peste tot! Jum tatea din partea de jos aă Ş ă ă

ora ului e în fl c ri!ş ă ăCei trei b rba i înghe ar . Î i amintir brusc lucruri pe care le auziser în ultimaă ţ ţ ă ş ă ă

jum tate de or : sirene de pompieri i de poli ie, împu c turi. Dar a a ceva auzeai în fiecareă ă ş ţ ş ă ş zi, într-un ora marş e...

Între timp, Mack continua s turteasc gr mada. Din când în când, ad uga alte cutii laă ă ă ă morman.

— A izbucnit r zboiul? întreb încet Alan.ă ăAcela i lucru se întrebau i ceilal i.ş ş ţ— Am un radio, ar t Pete spre biroul lui, plin de cioburi.ă ăPhilip se repezi, r suci butonul, c utând un post care s emit i altceva, în afar deă ă ă ăş ă

muzic . Dup un moment, auzir un b rbat spunând:ă ă ă ă— Hei, Morris drag , ce faci, te pi i în cafea sau la hazna? Ur sc ultimul disc! Să ş ă ă-l

spargem! He, he! Scârbo ii de Body English, o ga c de pr p di i i de anormali!ş ş ă ă ă ţ şPostul î i încet emisia, de parc ar fi r sucit cineva un buton. În clipa aceea, Mack seş ă ă ă

plictisi de joaca lui i sparse alt fereastr a biroului. To i se ghemuir , cu excep ia lui Pete,ş ă ă ţ ă ţ

care nu se putea îndoi, din cauza corsetului.— Dorothy, adu-mi pistolul, opti Alan. Pete, tii s umbli cu el? Cred c teş ş ă ă -au înv atăţ

s folose ti o arm , pe când erai poli ist.ă ş ă ţ— M-au înv at, morm i Pete. Toat preg tirea mea a durat ase s pt mâni! Dar tiuăţ ă ă ă ş ă ă ş

s trag destul de bine.ă— Dorothy...Plecase deja.— Ce naiba i s-a întâmplat? întreb Philip.ă— Veni i aici! ip Mack, op ind. E distractiv! De ce nu participa i i voi?ţ ţ ă ţ ă ţ ş— Individul nu pare a fi în toate min ile, opti Pete, privind îngrijorat spre Mack. iţ ş Ş

ce-i cu focurile alea?— R zmeri e, mârâi Alan, Nu te gândi la ele, avem problemele noastre – ah,ă ţ

mul umesc, îi spuse el lui Dorothy, în timp ce aceasta îi înmâna 32ţ -ul pe care-l inea înţ birou, împotriva ho ilor. Pete, ia sta, iar eu i Phil o s încerc m s ajungem în spatele lui.ţ ă ş ă ă ă Dac s rim pe el, poate reu im să ă ş ă-l scoatem din circula ie... Hai, Phil!ţ

În momentul acela, Mack observ pistolul, pe care Alan nuă -l ascundea, întinzându-l lui Pete. Figura i se strâmb imeă diat, într-o masc de furie oarb .ă ă

— Tic lo ilor! url el, repezinduă ş ă - e spre ei.şPhilip strig i d du înapoi, încercând săş ă -o apere pe Dorothy. Alan trase.— Canalie! r cni Mack, privind spre pieptul lui, gol sub c ma a descheiat ; v zândă ă ş ă ă

gaura rotund , expresia i se schimb întră ă -una de uimire complet . De ce... O pat întunecată ă ă se întindea pe pantaloni.

— Ce naiba, zise el ame it, fac pe mine!ţApoi c zu încet în genunchi, iar dup aceea, cu fa a în jos, pe podea.ă ă ţDorothy începu s plâng .ă ăUrm o t cere îndelungat . Sângele se amestecase cu urina.ă ă ă

— Trebuie s contact m poli ia întră ă ţ -un fel, spuse Alan, dup un timp. Fie că ă func ioneaz sau nu telefoanele...ţ ă

Apoi se uit la ceilal i, cercet tor:ă ţ ă— A trebuit s-o fac, nu?— Da, zise Pete, umezându- i buzele. Dac am v zut vreodat porniri uciga e în ochiiş ă ă ă ş

cuiva... Isuse, ce i-a provocat asta? Nu m-a insultat niciodat pentru că ă-s negru, cum fac al ii... i deodat ... asta!ţ Ş ă

— Dorothy, spuse Alan, f r să ă ă- i ia ochii de la cadavru, nu po i s te duci la...ş ţ ă— Nu, îl întrerupse Dorothy, strângând- i mâinile, s nu mai tremure. Nş ă -ai v zut ceă -i

afar , Nu m duc singur nic ieri. Nă ă ă ă -am curajul.Philip i Alan se privir .ş ă— Mai bine s ne uit m i s vedem ce vrea s spun , zise Philip i se întoarse înă ă ş ă ă ă ş

biroul lui – nu în cel al lui Alan, acolo unde discutaser înainte, de acolo se vedea doar ună zid înalt, negru, de cealalt parte a str zii.ă ă

În clipa în care deschise u a, scoase o exclama ie de uluial îngrozit .ş ţ ă ăLa distan , fumul se ridica în nori uria i, zbuciuma i, care se îndreptau spre cerulţă ş ţ

ve nic cenu iu. Deschizând fereastra, sim i miros de ars: cauciuc, plastic, lemn, Dumnezeuş ş ţ mai tie ce. Infinit mai r u decât orice foc de pe râu.ş ă

Dup o clip , ap ru o ma in a poli iei, în vitez , care coti spre zona de jos a ora ului,ă ă ă ş ă ţ ă ş cu sirenele urlând. Z rir un b rbat lâng ofer, alb la fa , r cnind în microfon.ă ă ă ăş ţă ă

Dup aceea, camioane ale armatei, cel pu in opt sau nou , toate înc rcate cu oameniă ţ ă ă cu m ti i arme.ăş ş

— Fugi i întreab ce sş ă -a întâmplat! strig Dorothy, iar Philip se puse în mi care.ă şDar disp ruser înainte s ajung în strad . Se întoarse, tergânduă ă ă ă ă ş - i ochii i tu ind.ş ş ş— Prea târziu! reu i s spun . Trebuie s existe vreo cale de a afla ce se întâmpl ! Nuş ă ă ă ă

avem alt radio?— Ba da, al meu, spuse Dorothy i se gr bi sş ă ă-l aduc .ăPe lungimea de und din Conelrad, o voce de feti care cânta. Oare era o feti ?ă ţă ţă— Castor o avea mai mare decât Polux! A a c atunci când se distrau, Polux îi ofereaş ă

curul lui Castor, care avea o sul uria i trei boa e!ă şăş ş

Vocea cobori o octav i jum tate i ad ug pe un ton normal, de afaceri:ăş ă ş ă ă— Aten ie! R mâne i pe aceast lungime de und , pentru alte informa ii.ţ ă ţ ă ă ţPhilip, agitat, r suci butonul. Alb la fa , Dorothy încerc iar telefonul i confirm că ă ţă ă ş ă ă

nu putea fi folosit, nu avea ton.— Iuhu, omule! zise radioul, sco ând un ris îngrozitor. E gţ rozav! E fantastic! Hei,

canalie împu it , las butonul la! E emisiunea mea! Dac m întrerupi, o s te întrerup iţ ă ă ă ă ă ă ş eu! (Se auzi zgomot de sticl spart .) Pleac de acolo sau te spintec, ai în eles?ă ă ă ţ

Alt post reda Oda Bucuriei, din Simfonia a Noua a lui Beethoven, pe 45 de tura ii, înţ loc de 33, iar cineva g sea lucrul sta atât de amuzant, încât râdea mai tare decât muzica.ă ă Altceva nimic, nici m car pe lungimea de und a poli iei. Ceea ce nu însemna nimic.ă ă ţ Recep ia pe unde scurte era proast aici, iar aparatul de calitate slab .ţ ă ă

Alan se întinse iş -l închise.— Phil, ai so ie i copii. Duţ ş -te acas .ă— Dar...— Ascultă-m ! O s încui, împreun cu Dorothy, dup care o să ă ă ă -o conduc acas . Amă

pistolul, deci o s ne descurc m. În drum, anun poli ia despre Mack.ă ă ţă ţPhilip d du din cap. Inima îi b tea nebune te.ă ă ş— O să-l duc i pe Pete acas , nu poate conduce, zise el, apoi ad ug , dup unş ă ă ă ă

moment de ezitare: Mul umesc.ţ

Coborârea în iad

Lui Pete îi era greu s intre în ma ina lui Philip. Un impuls – o mustrare de con tiin ,ă ş ş ţă poate – îl f cuse s aleag ,când î i cump rase una nou , anul acela, în iunie, o ma in deă ă ă ş ă ă ş ă -o dimensiune mai mic decât cea pe care o folosise pân atunci. Dup ce se asigur c Peteă ă ă ă ă st tea bine, c ut în cutia din bord. M ti de gaze.ă ă ă ăş

— ine! iŢ -o oferi el pe cea utilizat de obicei de Denise – ale copiilor erau prea mici.ăPete o lu , murmurând o mul umire. Chiar cu filtrul de la ventilator, duhoarea era greuă ţ

de suportat. În aer pluteau fulgi negri, unsuro i.ş— Crezi c am fost ataca i? întreb el. Sau sunt doar r scoale?ă ţ ă ă— Dumnezeu tie, r spunse Philip, sco ând înc un lucru din bord – 22ş ă ţ ă -ul Denisei. Ia

i asta!ş— Bine, zise Pete, punându-l în poal , inând mâna neagr pe el.ă ţ ă— S mergem. Întâi la tine.ăPhilip porni motorul i se îndrept spre ie irea din parcare — trebui s se opreasc laş ă ş ă ă

intrarea în osea, pentru c din centru ara ului venea, ca un liliac ie it din iad, un nebun cuş ă ş ş ochii îc i, la volanul unui Maserati.ş

VROOM!— Ce...În urma lui un Mustang, o Camaro, un Lincoln mare.Apoi o pauz . Philip profit de ea. Spre ora , nimeni. Nici ma in , pe distan a a zeceă ă ş ş ă ţ

cvartale, dou sprezece, cincisprezece! Dar, venind din cealalt parte, o mul ime de ma iniă ă ţ ş care umpleau toat jum tatea oselei, trecând i în cealalt jum tate, ignorând stopurile,ă ă ş ş ă ă t induă - i reciproc calea, zgâriinduş -se, f r s se ciocneasc grav.ă ă ă ă

— Am mai v zut asta, spuse Pete. Panic .ă ă— Mda...În fa , o Ecoline ocoli prin dreapta lor, trecând pe ro u, încercând s se al tureţă ş ă ă

traficului ce ie ea din ora . Î i ag aripa de cea a unui Cadillac i se oprir amândou .ş ş ş ăţă ş ă ă— Oho! morm i Philip i ocoli coada Ecolinei, înainte s se fac iar ro u.ă ş ă ă şSe sim ea extraordinar de calm. Ca i cum, în subcon tient, ar fi a teptat acea zi, ziuaţ ş ş ş

în care se va pr bu i cerul, iă ş ş - i golise rezervele de team i groaz . Se va duce acas i îi vaş ăş ă ăş g si pe Denise i pe copii, sau nuă ş -i va g si. În cel din urm caz, îi va g si mai târziu, sauă ă ă nu-i va g si niciodat , pentru c muriser . Totul era stabilit, în afara posibilit ilor lui deă ă ă ă ăţ interven ie. Se uit lţ ă a Pete.

— Jeannie e acas ?ă— A a ar trebui, bomb ni Pete, cu mâinile tremurând pe pistol. Aten ie!ş ă ţLa un cvartal în fa a lor, o sta ie de benzin , în fl c ri. Limbi uria e, galbene, de foc.ţ ţ ă ă ă ş

Cineva încerca zadarnic s trag un furtun. Trec torii, încânta i, ipau i încercau să ă ă ţ ţ ş ă-l opreasc , aruncând cu cutii de conserve i sticle. Philip coti la dreapta i o lu pe o stradă ş ş ă ă lateral , pe care nă -o tia, dar fiind convins c o s ajung , pân la urm , unde voia. Uluitor!ş ă ă ă ă ă Oameni care respectau lumina ro ie a semaforului! O lu pe o strad paralel cu cea pe careş ă ă ă mersese ini ial iţ ş - i continu drumul.ş ă

Tot timpul, vuiet de sirene.Când i când, pocnet de arme.ş— Încerc iar s prind ceva la radio, spuse Pete i ap s pe buton.ă ş ă ăMuzic . Totul p rea normal. Versiunea urlat , nebuneasc , a lui ă ă ă ă Summertime, în

interpretarea lui Mortimer, dublat de un text rostit cu vitez sporit , ca un num r vechi ală ă ă ă lui King Pleasure.

— În timp de var b ie i i fete iar mijlocul de transmitere a uciderilor e respira iaă ă ţ ş ţ zdrav n i haide i e un GAZ un GAZ un BATE Să ş ş Ă-L VEDEM PE JIM! Iu-hu-hu!

Dup aceea, t cere. Pete, surprins, r suci butonul, dar nu mai prinse altceva.ă ă ăFerestrele sparte a cinci, ase magazine. Dar, pân acum, nici unul din simptomeleş ă

obi nuite ale unei revolte, cum erau baraje ce închideau str zile, ma ini ale poli iei, semneş ă ş ţ rutiere de ocolire i... Ce se întâmplase cu camioanele armatei i oamenii din ele? Cei de peş ş trotuar p reau veseli. Încetinind, pe m sura ce traficul din fa devenea mai dens, Philipă ă ţă privea în toate p r ile. Se aflau în apropierea zonei principale a incendiului, cea careă ţ murd rea aerul în halul la. Se afla undeva, între strada 18 i Stout, poate la oficiul po tal.ă ă ş ş V zu un b iat apucând de fust o femeie între dou vârste, iar ea se smunci iă ă ă ă ş -i l să ă ve mântul în mân . Femeia nu avea chilo i, dar merse mai departe, netulburat .ş ă ţ ă

— Toat lumea a înnebunit, opti Pete. Ca Mack!ă ş— Nu cred, se r sti Philip. Uite o ma in de poli ie. S întreb m...ă ş ă ţ ă ăVehicolul era înconjurat de un grup de tineri ce rânjeau. Drace! Philip trecu pe lângă

ma in foarte încet, luând curba, i v zu, f r sş ă ş ă ă ă ă-i vin s cread , de ce se strânseseă ă ă mul imea. oferul i cel de lâng el se luaser în bra e i se s rutau cu patim !ţ Ş ş ă ă ţ ş ă ă

O fat desena pe ma in , cu un ruj de buze, craniul i oasele încruci ate. Frumos,ă ş ă ş ş artistic, cu num rul corect de din i i tot ce trebuia.ă ţ ş

În momentul acela, cineva trase în ei, în acoperi ul ma inii ap ru o gaur , în parteaş ş ă ă stâng , iar fereastra din spate se f cu nd ri.ă ă ţă ă

Philip fu atât de uluit, încât aproape ie i de pe carosabil, dar î i reveni, înainte sş ş ă loveasc vreun pieton. De data asta, un baraj adev rat al poli iei. Fiind ceva obi nuit,ă ă ţ ş reprezenta, în acela i timp, o asigurare i o belea.ş ş

— Îl cunosc pe individ, zise Pete, când un poli ist negru le f cu semn s opreasc .ţ ă ă ăCoborî fereastra iş - i scoase masca, riscând sş ă-l apuce tu ea.ş— Chapie! Chappie Rice! strig el.ă— Cine-i? A, Pete Goddard! Nu te-am v zut de luni de zile, omule!ăPoli istul verific dac nu se apropia alt ma in , apoi se aplec spre fereastr .ţ ă ă ă ş ă ă ă— Chapie, iţ -l prezint pe Philip Mason, pentru care lucrez acum. Ce naiba se

înfâmpl ?ă— Omule, abia am venit! Nu eram în tur , dar iă -au rechemat pe to i pe care iţ -au g sit.ă

Tot ce tiu e c ora ul pare sş ă ş ă- i fi pierdut min ile. În Arvada i Wheatridge au adus armaş ţ ş ta, dou sute cincizeci de oameni din Wickens. Se pare c trei sau patru sute de case sunt înă ă fl c ri, bande de tineri nebuni umbl pe str zi în curul gol, cântând aiurea i sp rgând totul.ă ă ă ă ş ă Lâng oficiul po tal ard patru cl diri mari, magazine i blocuri cu birouri, sta iile de benzină ş ă ş ţ ă au fost aruncate în aer, iar acum avem de-a face cu un tr g tor... Ai v zut c ai o gaur înă ă ă ă ă acoperi ?ş

— Am v zut, morm i Philip. Domnule poli ist, încerc să ă ţ ă-l duc pe Pete acas . Careă -i drumul cel mai potrivit? Locuie te la... oh, rahat! Careş -i num rul?ă

Pete îi spuse. Chappie Rice se gândi un timp.— Omule, dac a vrea s ajung acolo, nă ş ă -a încerca pe aici. Dac te întorci la ultimaş ă

intersec ie i mergi trei cvartale spre sud...ţ şA a f cur .ş ă ă

Zona era lini tit . Tulbur rile ora ului p reau a se afla foarte departe, de i se g seauş ă ă ş ă ş ă doar la cinci cvartale. Strada pe care locuia Pete se închisese ca o molusc speriat . Nu seă ă

vedea nimeni. Doar perdelele fluturau la ferestre. Philip opri în fa a casei.ţ— A teapt , îl sf tui Philip. Poate exist tr g tori...ş ă ă ă ă ăTreizeci de secunde. Nu se întâmpl nimic.ă— Slav Domnului! spuse Pete. O v d pe Jeannie.ă ăPhilip se uit pe fereastr în cas . Era acolo, agitat , f când semne.ă ă ă ă ă— Mul umesc pentru masc – i pentru pistol, zise Pete, deschizând u a iţ ă ş ş ş

str duinduă -se să- i scoat picioarele afar .ş ă ăPhilip trase frina de mân i ocoli ma ina, săş ş ă-l ajute, dar Jeannie ap ru în goan .ă ă— Oh, Pete, drag , am încercat s te sun, dar telefoanele nu func ioneaz ! Te sim iă ă ţ ă ţ

bine?Îl lu în bra e i aproape îl dezechilibr .ă ţ ş ă— Am avut ceva necazuri la depozit, spuse Pete.Philip î i aminti c nuş ă -i povestise nimic poli istului despre moartea lui Mack. La scaraţ

a ceea ce se întâmpla în ora , i se p ruse ceva neglijabil.ş ă— Dar tu te sim i bine?ţ— Da, datorit lui Phil.ăJeannie se duse la Phil, îl îmbr i iăţşăş -l s rut , l sânduă ă ă -i pe obraz o urm umed :ă ă

lacrimi.— Nu tiu cum sş ă- i mul umesc! Dac i sţ ţ ă -ar fi întâmplat ceva lui Pete, a fi înnebunit!şCa to i ceilal i...ţ ţ— Nimic deosebit. Mai bine m duc acas ... Po i s urci sc rile, Pete?ă ă ţ ă ă— De aici e u or. O fac tot timpul. ... Mul umesc înc o dat .ş Ăăă ţ ă ăPhilip se duse spre ma in . De pe trotuar, Pete îi strig :ş ă ă— Ne vedem mâine, dac lucrurile se potolesc!ă— Mda...

Pe strada lui, o ma in arzând, cu botul întrş ă -o cutie po tal . Pe trotuarul cel lalt, unş ă ă câine ce se târa, urlând. Sunetul îl f cu pe Philip s tresar . Nici aici nu se vedea vreun om...ă ă ă

La intrarea în garajul subteran, de sub blocul lui, grilajul de o el, împotriva ho ilor.ţ ţ Opri la câ iva inci i claxon .ţ ş ă

Nu veni nimeni s deschid .ă ăAvea o cheie undeva, dar n-o folosise, pentru c ...ăScotoci în cutia din bord, sperând s fie acolo i, în timp ce c uta printre lucruri –ă ş ă

erve ele folosite, mânjite de rujul lui Denise, ochelarii de soare spar i ai lui Josie, chitan eş ţ ţ ţ Bank Americard, o bujie, incredibil de murdar — ma ina i p mântul se zguduir , iar ună ş ş ă ă bubuit groaznic îi izbi urechile. Tres ri i se uit iute peste um r. Doar la o jum tate deă ş ă ă ă cvartal se ridica un nor de fum, str b tut de scântei str luciă ă ă toare, ca o flac r de magneziu.ă ă

S-o ia dracu' de ma in !ş ăIe i, f r s încuie u a, f r s opreasc motorul, i fugi spre intrare. Pentru grilajul deş ă ă ă ş ă ă ă ă ş

aici avea cheie, o ceruse din cauz c paznicii se tot îmboln veau. Nuă ă ă -l închise în urma lui, ci fugi spre ascensor.

Nu avu r bdare să ă-l a tepte, fugi pe sc ri.ş ăAjunse, gâfâind, la etajul lui. U a apartamentului era z vorât . B tu, boc ni, seş ă ă ă ă

împinse în ea, apoi afar se auzi alt explozie, iar dintră ă -o cr p tur din tavan, pe care nă ă ă -o v zuse pân atunci, c zu praf.ă ă ă

În interiorul apartamentului, zgomot de mi care. Strig din toate puterile.ş ăAuzi z voarele trase, clinchetul lan ului de siguran .ă ţ ţăAp ru Denise, plângând.ă— Oh, dragul meu!O lu în bra e i o sim i tremurând, tremurând...ă ţ ş ţ— Drag , totul e în regul , sunt aici i...ă ă ş

i miŞ -am l sat pistolul în ma in , cu u a deschis i motorul în func iune. Isuse, amă ş ă ş ăş ţ înnebunit i eu? Toat lumea asta nenorocit iş ă ăş -a pierdut min ile întrţ -o or ?ă

— Nimic nu-i în regul , spuse Denise.ăÎncetase s plâng , iar vocea ei avea r ceala marmurei. Închise u a i se întoarse spreă ă ă ş ş

el.— Nu pot lua leg tura cu poli ia.ă ţ

— Drag ...ă— Nu-i în regul . E vorba de Josie!ăUn moment de t cere deplin ; Nu se întâmpl nimic. În untru, în afara cl dirii,ă ă ă ă ă

nic ieri, pân la cap tul uă ă ă niversului.— Am crezut c doarme, dar Harold o omorâse...ă

Durerea imputabilă

...arzând f r a putea fi oprit. La l sarea întunericului, Denver arat , din aer, ca ună ă ă ă vulcan. Sta ii de benzin , magazine i case particulare sunt cuprinse de fl c ri. Tot timpulţ ă ş ă ă se aud împu c turi. Unele ale poli iei, ce lupt , în ac iuni de arierş ă ţ ă ţ gard , împotrivaă popula iei pare a se fi întors împotriva ei cât ai clipi din ochi. Altele ale armatei i G rziiţ ş ă Na ionale, care încearc s restabileasc ordinea în suburbiile din jur. Aproape dou miiţ ă ă ă ă de oameni ce trebuiau s plece în Honduras au fost redistribui i i para uta i în zon , cuă ţ ş ş ţ ă echipament de lupt comă plet. Pentru c aceasta nuă - i o r zmeri oarecare.ă ţă

Lava vulcanului sunt oamenii. Zeci de mii dintre ace tia, tineri i b trâni, negri iş ş ă ş albi, au n p dit teritoriul înconă ă jur tor. Toate oselele importante ce servesc ora ul suntă ş ş blocate de înghesuieli colosale, implicând aproximativ optsprezece mii de ma ini. Uneleş s-au ciocnit, altele s-au stricat, o parte din oferi au fost uci i de tr g tori izola i... dar nuş ş ă ă ţ motivele conteaz , ci rezultatul. Abandonând ma inile, uneori la un cvartal sau dou deă ş ă cas , popula ia să ţ -a pus în mi care, c rând ce se poate, l sând restul prad fl c rilor.ş ă ă ă ă ă Observatorii compar situa ia cu urm rile unui r zboi, pentru a da o idee de nivelul la careă ţ ă ă s-au petrecut lucrurile, dar afirma ia nu spune prea mult. Catastrofa a lovit venind deţ nic ieri, nimeni nu tie ce naiba se întâmpl ...ă ş ă

Sc pat din mână ă ă

Pre edintele: ş Avem nevoie de oamenii tia! Tupamaro ii se afl la o distan de undeăş ş ă ţă pot bombarda cu mortierele San Pedro Sula!

Externele: Să- i rezolve latinoş -americanii singuri problemele! Asta nu-i o r zmeri , ciă ţă un r zboi civil!ă

Ap rarea: ă Mi-e team c staă ăă -i adev rul, domnule pre edinte. Nuă ş -i o revoltă subversiv . Mai degrab la ce neă ă -am fi a teptat dacş ă

POR IUNE OMIS DIN STENOGRAMŢ Ă ĂACCESIBIL DOAR PERSOANELORĂCU PERMIS DE SECURITATE TREI STELE

...a a c antidotul nş ă -a fost niciodat produs în cantit i mari. Trebuie s ob inemă ăţ ă ţ imediat aceste cantit i de la o comăţ panie farmaceutic . Între timp...ă

Informa iile: ţ Între timp, putem face un singur lucru. S declar m zona sub inciden aă ă ţ legii mar iale, tot statul dacţ ă-i nevoie, s o înconjur m cu trupe care s primeasc ordin să ă ă ă ă împu te pe oricinş e nu se supune.

Justi ia: ţ Da, nu exist alt alternativ , domnule. ara nuă ă ă Ţ -i preg tit s aib deă ă ă ă -a face cu patru sute de mii de lunatici.

O C T O M B R I E

Oameni caro tic ieă

FERNANDO: .....el

Nu se va lini ti cât timp lumea,şÎntregul glob din tin i ocean,ăşVa tic i, ca un ceas de biseric , doar pentru el.ă ăE ti o roat din at , Juan, ca i mine:ş ă ţ ă şNe-a f cut rotunzi, neă -a-mpodobit cu zim i,ţNe-a aurit...JUAN: Adaug : neă -a castrat!FERNANDO: Vai, da, frate! To iţFacem parte din ceas. El e greutateaIar noi îl urm m, în mersul ma in riei.ă ş ăDucatele-s uleiul ce fac axele s seă -nvârtăF r s scâr ie.ă ă ă ţJUAN: Eu scâr âi. ChemţUragane asupra capului lui,Implor cutremurele să- i opreasc drumul!ăFERNANDO: N-ai sc pare, Juan. E ti prins.ă şLa v ic reala ta va dă ă a din capVa spune că- i momentul s ba i oraă ţ

i î i va mul umi...Ş ţ ţ«Tragedia lui Ercole», 1625

Stare de urgenţă

— Mul umesc! Prieteni i concet eni americani, nici un pre edinte al Statelor Uniteţ ş ăţ ş n-a avut vreodat o sarcin mai trist ca aceea pe care o am eu. Am trista datorie s vă ă ă ă ă informez c ara noastr e în stare de r zboi. Un r zboi pe care nimeni dintre noi nu lăţ ă ă ă -a vrut. Mai mult, nu un r zboi cuă bombe, tancuri i rachete, nu un r zboi purtat de solda i instrui i,ş ă ţ ţ pe câmpul de lupt , de marinari îndr zne i pe m rile ostile, de aviatori viteji ce str bat cerulă ă ţ ă ă – ci un r zboi care treă buie purtat de tine, popor al Statelor Unite!

Am fost ataca i cu cea mai la , cea mai monstruoas , cea mai rea arm imaginatţ şă ă ă ă vreodat de oameni haini. Suntem victimele unui atac combinat, chimic i biologic. Vă ş -a iţ dat seama c recoltele voastre au fost afectate dezastruos, vara aceasta. Noi, eu i membriiă ş guvernului, am ezitat s v spunem adev rul, în speran a zadarnic de a reu i s înl tur mă ă ă ţ ă ş ă ă ă amenin area ţ jigrasilor. Se tie c au fost introdu i în mod deliberat în ara noastr . Suntş ă ş ţ ă aceia i parazi i care au distrus întreaga agricultur din America Central i au declan atş ţ ă ăş ş tristul i nedoritul conflict din Honduras.ş

Dar putem îndura asta. Noi, americanii, suntem un popor rezistent, curajos, ce-a suferit mult. Vom face tot ce-i necesar. Dar, din nefericire, printre noi exist unii care seă pretind americani, dar sunt tr d tori, deci i s doboare guvernul legiă ă ş ă tim, ales în mod liber, s împiedice munca poli iei, s deniă ţ ă greze i s discrediteze ara pe care o iubim. Unii dintreş ă ţ ei au aderat la credin e str ine, la comunismul lui Marx i Mao. Al ii, la un crez la fel deţ ă ş ţ str in, dar ap rut între hotarele noastre – cel al traini ilor, al c ror conduc tor, slavă ă ţ ă ă ă Domnului, se afl în închisoare, a teptând s fie judecat pentru r pirea unui copil nevinovat,ă ş ă ă pe care l-a închis i lş -a infectat cu boli ce i-au pus via a în pericol.ţ

Lupt m împotriva unui du man ce se afl în mijlocul nostru. Poate fi recunoscut după ş ă ă vorbe i dup fapte. Unul dintre ora ele mari ale na iunii noastre se zbate în chinuri, pentruş ă ş ţ c rezervele de ap , izvorul pre ios ce ne hr ne te vie ile, au fost otr vite. Pute i s spune i:ă ă ţ ă ş ţ ă ţ ă ţ cum s ne împotriă vim unui du man ale c rui arme sunt robinetul de la baie sau r citorul deş ă ă ap , pe care le folosim în fabrici i birouri? V voi r spunde: tu, popor al acestei ri mari,ă ş ă ă ţă po i g si r spunsul!ţ ă ă

Nu va fi u or. Va fi foarte greu. Du manii au reu it s ne reduc stocurile de hran laş ş ş ă ă ă un asemenea nivel, încât trebuie s le administr m cu grij . În urma discursului meu, ve i fiă ă ă ţ informa i despre m surile de urgen pe care le vom lua penţ ă ţă tru distribuirea hranei în mod egal i echitabil. Ve i fi inforş ţ ma i i în privin a planurilor pentru reducerea la t cere aţ ş ţ ă elementelor tr d toare i subversive cunoscute. Dar restul cade în sarcina voastr . ti iă ă ş ă Ş ţ cine-i du manul, îl auzi i vorbind de tr dare la petreceri, auzi i despre participarea lui laş ţ ă ţ mitingurile commie, vede i c r i antiamericane în biblioteca lui, refuza i s râde i la a aţ ă ţ ţ ă ţ ş

zisele lui glume care târ sc numele Statelor Unite în noroi, a i evitat să ţ ă-i asculta iţ propaganda antiamerican , a i spus copiilor vo tri s se fereasc de copiii lui, care au înv ată ţ ş ă ă ăţ să-l urmeze în tr dare, lă -a i v zut la demonstra ii trainite, ti i cum minte iţ ă ţ ş ţ ş -i calomniaz peă americanii loiali, cei care au construit ara noastr în a a fel încât este cea mai bogat i maiţ ă ş ăş puternic na iune din istorie. Prieteni, mă ţ -a i ales s v conduc în al treilea secol de exisţ ă ă tenţă a rii. tiu c pot avea încredere c ve i face tot ceţă Ş ă ă ţ -i necesar. ti i cineŞ ţ -i du manul. Veni iş ţ -i de hac înainte de a v veni el!ă

Asta le-a spus!

— Ai auzit ce-a spus tic losul despre Train?ă— Bineîn eles! i nici nu lţ Ş -au judecat înc !ă

Direct

Cioc-cioc!Mohorât, neras, cu haine pe care le purtase mai mult de-o s pt mân , Philip se întinseă ă ă

dup pistol, înainte s deschid ochii. În sufrageria apartamentului, pe care o transformaseră ă ă ă în locuin a de baz , era înc întuneric. Nu mai avuseser curent de la începutul st rii deţ ă ă ă ă urgen . Nici ap . Înainte ca bateria radioului cu tranzistori s se termine, aflaser cţă ă ă ă ărezervele de ap fuseser cele ce provocaser înnebunirea ora ului. i a lui Harold.ă ă ă ş Ş

St tea acolo, în colt, murdar, nep s tor, sugânduă ă ă - i degeş tul i privind în gol. Nu maiş vorbise, din momentul în care î i ucisese sora. Josie era în congelatorul cu capacul închis.ş Începuse s miroas . Asta nu însemna nimic, în compara ie cu putoarea de la toalet .ă ă ţ ă

Denise, la fel de murdar ca i el, f r peruc , cu cicatricile curbe pe cap, se ridic iă ş ă ă ă ăş opti:ş

— Cine poate fi?— De unde naiba s tiu? se r sti Philip, sprijininduăş ă -se de col ul mesei i frecânduţ ş -se

la ochi.Se sim ea foarte bolnav, mai r u ca ziua trecut , dar sp rseser singurul termometruţ ă ă ă ă

încercând să-i ia temperatura lui Harold, iar în singurele dou expedi ii în afara casei nuă ţ ajunsese la vreo farmacie. În prima î i recuperase pistolul. În a doua nu adusese nimic, decâtş informa ia c toate magazinele de alimente fuseser jefuite. Mâncaser numai hamburgheriţ ă ă ă congela i i suc de ţ ş portocale.

Se duse spre vizor, ocolind mobilele din fort rea a lui improvizat . Nici o pl cere să ţ ă ă ă locuie ti întrş -un apartament modern, cu instala ii nefunc ionând. Gazele fuseser întreţ ţ ă rupte în acela i timp cu electricitatea. Avuseser noroc s g seasc o fâ ie de azbest, pe careş ă ă ă ă ş instalaser gr tarul de la ma ina de g tit.ă ă ş ă

Privi cu aten ie afar i ascult .ţ ăş ă— Armata! spuse el în oapt , iar în acela i moment auzi zgomot în apartamentulş ă ş

vecin, care fusese t cut în ultimele dou zile.ă ă— E ti sigur? întreb Denise, în genunchi, tremurând. Dacş ă ă-i cineva, care pretinde...Dar b rbatul de afar avea ceva conving tor: un sergent major, cu figura pe jum tateă ă ă ă

ascuns de masca de gaze, inând un dosar i un stilou. În spatele lui, un soldat cu însemneleă ţ ş corpului medical. Ducea o cutie cu fiole i un borcan cu pilule albe.ş

— E în regul , morm i el i trase z vorul, l sând îns lan ul de siguran , având grijă ă ş ă ă ă ţ ţă ă s i se vad pistolul. i...ă ă Ş

— D drumul pistolului sau te cur !ă ăţCa prin farmec, în mâna sergentului ap ruse o carabin . Probabil că ă ă-i atârnase la

spate, cu eava în jos, iar printrţ -o mi care a bra ului o adusese în pozi ie de tragere.ş ţ ţ— N-am f cut nimic, spuse Philip, f r vlag . Locuiesc aici. Astaă ă ă ă -i casa mea.Murdar . Împu it . Cumplit . Nebuneasc . Dar a mea.ă ţ ă ă ă— Las pistolul!ăD du din umeri iă ş -l arunc pe perna cea mai apropiat .ă ă— Bine, zise sergentul. E ti Philip A. Mason?ş— Da...

— Actele!Philip scotoci în buzunar, dup portofel, iă ş -i întinse carnetul de conducere. Luându-l,

sergentul ad ug :ă ă— Nu vrei s deschizi u a asta împu it ?ă ş ţ ă— Da, sigur...Desf cu lan ul. Soldatul intr i privi în jur, strâmbând din nas. Î i coborî masca peă ţ ăş ş

b rbie, ar tând de parc ar fi preferat s nă ă ă ă -o fac . Dar aerul de aici nu era mai r u decât celă ă ob inut prin deschiderea ferestrelor. Unele focuri din zona din jur arseser cinci zile, iarţ ă vântul aducea înc fum din suburbii.ă

— Doamna Mason? întreb sergentul, dânduă -i actele înapoi. Ave i doi copii?ţPhilip g si, în mod surprinz tor, lini titor glasul autoritar al sergentului. De la moarteaă ă ş

lui Josie nu- i imaginase c mai tia cineva din lume de el. Pierduse ore întregi, uneori câteş ă Ş o jum tate de zi, privind pe fereastr vârtejurile de fum, incapaă ă bil s reac ioneze, cu atât maiă ţ pu in s fac planuri.ţ ă ă

Denise se ridic în picioare, strângând o p tur în bra e. De i era îmbr cat – nici ea,ă ă ă ţ ş ă ă nici Philip nu- i scoseser hainele deş ă -o s pt mân – gestul nu p rea ciudat.ă ă ă ă

În apartament intr un al treilea b rbat, alt soldat, c rând un sac cu ceva greu în el.ă ă ă V zu pistolul lui Philip, îl lu , scoase cartu ele din el iă ă ş ş -l vârî în sac.

— Hei, e al meu! obiect , f r vlag Philip.ă ă ă ă— Interzis portul de arme în ora , mârâi sergentul. Pân acum au fost uci i dou zeciş ă ş ă

de mii de oameni. staĂ -i fiul t u? ar t el spre Harold, care nici m car nu privise spreă ăă ă intru i.ş

— Mda...— i cel lalt copil, fata?Ş ă— Ei bine...— E moart , zise limpede Denise.ăSergentul însemn ceva, f r a p rea surprins.ă ă ă ă— Îhî... Cum?— Harold a ucis-o. Vre i sţ ă-i vede i trupul?ţAsta îl impresion pe sergent. L s dosarul i se uit la ea.ă ă ă ş ă— Aomorât-o. Credeam c doarme, dar el o înjunghiase i o acoperise cu p tura eiă ş ă

favorit .ăVocea lui Denise era egal , lipsit de emo ie. Fusese o s pt mân de iad. Nu maiă ă ţ ă ă ă

r m sese nimic...ă ăSergentul i soldatul din corpul medical se privir .ş ă— Cred că-i mai bine să-l trimit pe doctor, spuse soldatul, dup un moment. Problemaă

m dep e te.ă ăş ş— Da, zise sergentul, umezindu- i buzele. Vezi dac a terş ă minat cu trupurile din

apartamentul învecinat!— Trupuri? întreb Philip, f când un pas.ă ăNu fuseser prieteni cu familia Friedrichs, doar se saluă tau, iar în ziua în care se

declan ase criza, se gândise sş ă- i uneasc for ele i resursele, se dusese s discute cu ei, darş ă ţ ş ă refuzaser să ă-i deschid .ă

— Da, trupuri, r spunse scurt sergentul. Nă -am g sit pe nimeni în via în cl direa asta,ă ţă ă în afar de voi. Ai f cut seră ă viciul militar?

Cu stiloul ridicat, preg tit s fac urm toarea însemnare pe formular.ă ă ă ă— Eu..., respir greu Philip. Da, uite certificatul de l sare la vatr .ă ă ăC ut iar în portofel. Trebuia să ă ă-l ai tot timpul la tine, de când opera iile din Hondurasţ

merseser prost. Îi c utau mereu pe cei care nu se prezentaser la recrutare.ă ă ă— Mmm... Manila? Am fost i eu acolo, spuse sergenş tul, scriind de zor. De ce naiba

nu te-ai prezentat, dup cum trebuia?ă— Nu în eleg, zise încet Philip.ţ— Trebuia s te prezin i la Wickens, dac nu erai bolnav sau nebun. Sau la Arsenal.ă ţ ă

Acum trei zile!Sergentul îi d du certificatul înapoi.ă— O s ai necazuri, domnule Mason.ăPhilip tres ri.ă— S-a anun at la radio? Radioul nostru nu func ioneaz de trei zile – lţ ţ ă -am inutţ

deschis tot timpul, la început, voiam s afl m ce se întâmpl – telefoanele nu func ionau, iară ă ă ţ ultima oar când am ie it în strad să ş ă -a tras în mine...

Sergentul îl privi gânditor.— Cred c nu vor fi prea duri. Avem nevoie de to i cei pe careă ţ -i g sim i nuă ş -s bolnavi

sau nebuni.— Sunt bolnav, spuse Philip. Am febr .ă— A, asta-i ceva u or. Chestia aia care d dureri de cap – cum îi zice, Rocco?ş ăSoldatul din corpul sanitar spuse:— Tularemie. Dar avem i cazuri de tifos, am auzit c exist i variol ...ş ă ăş ăPhilip se uit la Denise i descoperi c era atât de cople it , c r m sese cu guraă ş ă ş ă ă ă ă

c scat . La fel se sim ea i el.ă ă ţ ş— Ai un sac pentru copil? întreb sergentul, întorcânduă -se spre cel lalt soldat, cel ceă

strângea armele.Omul d du din cap i scoase ceva, ca un trabuc gros, negru. Îl scutur , iar acesta seă ş ă

deschise într-un sac din plastic, de ase picioare pe optsprezece inci.ş— Sicriu, spuse sergentul, cu un rânjet amar. Cel mai bun pe care-l putem oferi!— Doamne, e Phil Mason! se auzi un strig t în u , iar Doug McNeil p trunseă şă ă

în untru. Slav Domnului c sunte i în via !ă ă ă ţ ţăAr ta slab, cu barb , întră ă -o uniform kaki prea mare, dar, dup cum se mi ca, eraă ă ş

s n tos. Philip se întreb dac s i se prind de gât i s izbucneasc în plâns.ă ă ă ă ă ă ş ă ăDar, înainte de a se purta atât de ridicol, Doug îl v zu pe Harold. O singur privire,ă ă

apoi se întoarse spre Denise.— A b ut ap !ă ăDenise d du din cap. Discutaser de sute de ori, reconstituind felul în care, în timp ceă ă

mama lui mo ia dup ce luase o doz masiv de calmante pentru migrena ei, b iatul b useţă ă ă ă ă ă ap , apoi înfipsese un cu it în burta surorii lui.ă ţ

— Josie?— Aici, spuse Philip, conducându-l pe Doug în buc t rie.ăăAcesta r mase t cut mult timp, apoi se întoarse, dând din cap.ă ă— Ordin c tre deta amentul de corvoad ! spuse el c tre omul cu sacul din plastic. Îmiă ş ă ă

pare r u, Phil. Trebuie s scoatem toate cadavrele din ora i s le ardem cât mai repede. Oă ă şş ă incinerare în mas , cu serviciu religios. Se in câte trei pe zi. Denise se poate duce, dacă ţ ă vrea.

— Nu i eu?şDoug ezit . Apoi, cu iu eal profesional , îi lu pulsul lui Philip, îi ridic o pleoapă ţ ă ă ă ă ă

iş -i ceru s scoat limba.ă ă— Nu, tu nu. N-ai idee ce noroc ai. Rocco, i-ai tratat?— Nu înc , domnule, spuse, stânjenit, soldatul.ă— Ce naiba, dă-i drumul!Se d du din calea soldatului ce încerca să -o vâre pe Josie în sacul de plastic. Denise nu

f cuse nici un gest să ă-l ajute. Probabil c nu putea. Doug continu , adresânduă ă -se lui Philip:— Mi s-a spus c avem 1,5 pistoale la doi locuitori. Cei care nă -au fost împu ca i suntş ţ

nebuni, iar dintre cei care nu-s nebuni, majoritatea au una din cele trei, patru boli ucig toareă r spândite... Abia adun m informa ii...ă ă ţ

Rocco îi oferi o pilul i o fiol . Philip le lu , n uc.ăş ă ă ă— Pilula e un antibiotic cu spectru larg, îi explic Doug. O penicilin modificat , dină ă ă

care avem acum cantit i sufiăţ ciente. Mai bine decât nimic, de i la unii oameni provoacş ă alergii. De aceea n-a fost distribuit pe scar larg , lucru care ar fi f cut ca microbii s nu seă ă ă ă ă sinchiseasc de ea. Iar lichidul este un antidot împotriva gazului ce afecteaz nervii.ă ă

— Gaz împotriva nervilor! strig Denise, primind medicaă mentele de la Rocco.— A a îi zicem, din comoditate. Un psihotomimetic miliş tar. Dumnezeu tie cum aş

ajuns în ap . Ar fi trebuit o ton , ca s fac asemenea ravagii! Nu cunosc toate detaliile, dară ă ă ă exper ii de la Departamentul Ap r rii au venit în grab alalt ieri, cu rezerve de antidot.ţ ă ă ă ă Necazul e c , în multe cazuri, am ajuns prea târziu, oft el. Oamenii care nă ă -au fost avertiza iţ la timp au f cut lucrul cel mai logic, au umplut c zile i vasele pe care leă ă ş -au avut i au b utş ă din apa otr vit . Dup patruzeci i opt de ore, nu mai exist nici o speran .ă ă ă ş ă ţă

— Dar cine a f cut a a ceva? opti Philip. Să ş ş -a întâmplat în toat ara, saăţ u numai la noi?

— Doar în Denver i împrejurimi, spuse Doug. Ar fi putut fi în toat ara. Neş ăţ -au pus sub inciden a legii mar iale, au introdus ra ii i o s continu m a a, pân se r zgânde teţ ţ ţ ş ă ă ş ă ă ş guvernul.

— Doctore, fii atent ce vorbe ti! se r sti sergentul.ş ă— Gura! ripost Doug. Nuă -s supus disciplinei militare, sunt civil voluntar. Mai mult,

sunt unul din cei cinci, ase docş tori capabili de munc în întreg ora ul i suburbiile lui. Iară ş ş munca mea ar fi mai u oar dac mi sş ă ă -ar spune întregul adev r. Lucrez în bezn jum tateă ă ă din timp – i tu la fel, nu?ş

Sergentul ezit .ă— Doctore, când avem de-a face cu mii de lunatici, din senin..., zise el, cu mâinile în

l turi.ă— Da, r spunse ironic Doug. Din senin.ăSe uit la Rocco i Denise, care încercau să ş ă-l conving pe Harold s ia pilula iă ă ş

antidotul, f r nici un succes. Se l sa manevrat, ca un iepure mort, dar nu coopera deloc.ă ă ă— Phil, spuse Doug, coborând vocea, trebuie s te prezin i la datorie – to i cei care auă ţ ţ

fost în armat au fost rechema i din rezerv , iar tu e ti mai apt decât mul i dintre fo tiiă ţ ă ş ţ ş solda iţ pe care i-am v zut. Asta înseamn c nu va fi prea u or penă ă ă ş tru Denise.

— Ce vrei s spui? întreb Phil, cu mintea înce o at , care refuza s se limpezeasc .ă ă ţ ş ă ă ă— Ei bine... Harold nu va fi niciodat altfel. Suntem aproape siguri, când e vorba deă

copii sau tineri. Iar dac tu vei fi plecat i... nuă ş -ti mai spun!Se întorsese într-o parte. Acum se r suci iă ş -l privi în ochi pe Philip.— Alan a fost ucis!— Oh, Doamne! Cum?— A ars în depozit. Împreun cu Dorothy. Am fost în deta amentul care a cercetată ş

ruinele. Ne-am gândit c de vin a fost cineva care avusese necazuri cu filtrele i a f cută ă ş ă leg tura cu avertismentele privind apa otr vit . Probabil a ajuns la concluzia că ă ă ă purificatoarele Mitsuyama au produs catastrofa. El i Dorothy sş -au dus la birou în ziua de dup criz , iar cineva a aruncat cu bombe. A ars i un poli ist. Fusese împu cat cineva?ă ă ş ţ ş

— Mack, zise încet Philip. Cine iţ -a spus?— Pete Goddard. E bine, i el i Jeannie. Ajut la întocmirea eviden elor pierdş ş ă ţ erilor.Deci câ iva oameni reu iser s supravie uiasc ...ţ ş ă ă ţ ă— i Harold?Ş— Ah, da... Va fi... o povar pentru Denise...ă— Cred c da...ăCea a aia blestemat care nuţ ă -i p r sea mintea... Ca i cum ar fi încercat s gândească ă ş ă ă

între anestezie i com .ş ă— Dar vor primi ajutor, nu? i avem ceva bani...Ş— Of, rahat! Phil!Era atât de agitat, că-l apuc pe Philip de bra , pentru aă ţ -l împiedica s vorbeasc .ă ă— B ncile sunt închise, totul e închis, nu exist transport în afara ora ului, nimic,ă ă ş

nimic! Iar Harold, în starea lui...D du din mân .ă ă— Am v zut al ii mai r u ca el. Îngriji i de Earth Community Chest. (Undeva, înă ţ ă ţ

trecut, un copil cu un picior r nit op ind laă ţ ă intrarea în parcarea din LA a firmei Angel City...) Sau ajuta i de Dubluţ -V. E un copil bolnav.

— Au fost scoase în afara legii, zise Doug.— Ce?— Earth Community Chest i Dubluş -V. Amândou erau pe lista organiza iiloră ţ

subversive ce urmau a fi închise când ara trece în stare de r zboi. Împreun cu toateţ ă ă grupurile pentru drepturi civile, ziari tii de stânga... i nu ne spun cu cine ne lupt m!ş Ş ă

— Cu ei! zise sergentul, care ascultase, f r ca Philip să ă ă- i dea seama. Cel mai murdarş atac din istorie! Copii ca ai t i ajun i nebuni! Femei! Oricine! Nici m car nă ş ă -au fost uci iş într-un fel curat!

Philip d du încet dină cap.— Bine, nu-ti fac oferta, spuse Doug i se întoarse spre Rocco, careş -i întinse un teanc

de formulare tip rite. Careă -i numele complet al lui Josie? Data na terii? Trebuie s prinş ă dem asta de sacul ei.

Philip complet datele cu greu. Apoi întreb :ă ă

— Ce ofert ?ă— Un sac ca sta, spuse Doug, f r să ă ă ă-l priveasc . Asta sau s moar de foame. Sauă ă ă

ucis într-un accident. Sau de tifos. E limpede c refuzi...ă— Omori copii? izbucni Philip.— Nu. Îi salvez de chinul de a muri singuri!Doug se întoarse iş -l privi iar în ochi. În privirea lui era ceva ce-ar fi putut fi mil , dară

Philip nu mai reac iona la mil .ţ ă— Ascult , î i voi face alt favoare. Acum nu po i gândi corect. Poate ai încasat oă ţ ă ţ

doz subclinic de gaz – de haluă ă cinogene. Î i dau o noti c nu te sim i bine i nu te po iţ ţă ă ţ ş ţ prezenta la unitate pân mâine. Gânde teă ş -te la Harold i la Denise cât ai posibilitatea. Eş singura pe care o ai.

Philip îl privi, f r s în eleag .ă ă ă ţ ă— Înc un lucru, spuse sergentul. Ave i mâncare? Trebuie s iau totul, în afar de ceeaă ţ ă ă

ce ave i nevoie pân mâine. Au promis c vor trimite trenuri cu ra ii, poimâine. Sup iţ ă ă ţ ăş pâine.

Era prea mult. Philip f cu un gest spre buc t rie, apoi se rezem cu fruntea de perete.ă ăă ă Acesta, de i acoperit de un strat de praf, era m car rece. O auzi pe Dş ă enise întrebând:

— Ce-i cu Angie? Dar Millicent?— Mama mea a murit, r spunse Doug. Angie e bine. E infirmier , întră ă -un deta amentş

ca sta.ăDup ce u a se închise, Philip spuse:ă ş— Dac a pune mâna pe tic losul responsabil pentru asta, lă ş ă -a ...şDar nu g si nimic suficient de r u.ă ă

Schi generalţă ă

...incluzând, la prima vedere, dar nu ipso facto urm toarele: a) homosexualitate sauă indecen împreun cu alt persoan masculin ; b) posesia sau nego ul cu narcoticeţă ă ă ă ă ţ ilegale sau alte droguri; c) prostitu ie; d) membru al partiduţ lui comunist sau al uneia din organiza iile afiliate acestuia (a se vedea anexa); e) „trainism"; f) sus inere a r sturn riiţ ţ ă ă prin violen a guvernului; g) calomnierea pre edintelui Statelor Unite; h)...ţă ş

Drogare

Hugh era foarte bolnav. Uneori se gândea c trebuie s fie septicemie, pentru c aveaă ă ă r ni pe fa , chiar lâng gur , încât când d dea cu limba în jur sim ea gustul dulce ală ţă ă ă ă ţ puroiului. Alteori credea c avea altceva, vreo febr . Dar majoritatea timpului b nuia că ă ă ă-i drogat, numai c uitase când înghi ise capsula cu LSD. Lumea era ca din cauciuc, în specială ţ membrele lui.

Dar tia unde se duce i ajunsese, cu to i poli i tii i solda ii, cu toate c nu existaseş ş ţ ţ ş ş ţ ă nici o ma in pe osea, care sş ă ş ă-l ia. A lui se stricase sau intrase cu ea în ceva. Sau p iseăţ altceva. Nu gândea prea limpede, din cauza febrei i a lipsei de mâncare – nu mâncase deş zile în ir, de i g sise o gr mad de ap .ş ş ă ă ă ă

Ap ?ăUn strop de ploaie pe mân . Dac m car ar fi v zut o cas ... Gr dina botanic dină ă ă ă ă ă ă

jurul casei Bamberley. Privi, uluit, cum se l sa întunericul. O înserare adev rat .ă ă ăCopacii. Prea goi, atât de devreme, iar unii dintre ei erau din soiuri c rora nu le c deauă ă

frunzele. Vreun d un tor? Atinse un trunchi i coaja se desprinse, îndat ce puse mâna peă ă ş ă ea.

Rahat! S nuă -i pese de copaci! Casa e în direc ia aceea. Iar ploaie. Î i aminti c i seţ ş ă f cuse sete i întoarse capul, s lase pic turile să ş ă ă ă-i cad pe limb . Nu mai avea sim ul gustuă ă ţ -lui. Interiorul gurii îi era acoperit de o mas albicioas , groas . Kitty avusese a a ceva înă ă ă ş pizd , î i aminti el. O ciuă ş perc . Aft . Stupid nume!ă ă

Ploaia era acr . Se opri brusc, neveninduă -i s cread ceă ă -i spuneau sim urile. Acr ? Deţ ă vin trebuia s fie afta aia împu it , sau altceva. Ploaia nuă ă ţ ă -i acr . Doar...ă

— Isuse, spuse cu voce tare, iar un fior de groaz îi alunec deă ă -a lungul irei spin rii,ş ă

ca un ur ure de ghea .ţ ţ ţăAcid de baterie! Nici o îndoial . Posedase o ma in elecă ş ă tric suficient timp pentru a fiă

sigur.Acid care ploua!

ip i alerg îndreptânduŢ ăş ă -se spre cas , dar de dup urm torii copaci îl som oă ă ă ă santinel , amenin ânduă ţ -l cu o carabin . Se opri i privi n uc la om.ă ş ă

— Ploaia acid , spuse el. Imposibil!ă— Gura! replic santinela. Cine e ti?ă ş— Locuiesc aici. E casa mea.— Te nume ti Bamberley? se uit atent la el solş ă datul.— Nu. Sunt Hugh Pettingill.Avea ni te hârtii în buzunar... undeva. G si ceva ce i se p ru potrivit i iş ă ă ş -o întinse.— Ai fost în infanteria marin ! zise santinela. Aha! O s fii de folos, dup ceă ă ă -o să- iţ

revii. Ai r ni urâte pe fat , ad ug el, încercând să ă ă ă ă-l vad prin întunericul care se l sa. Aiă ă fost bolnav?

— Da.Când am fost în infanteria marin ?ă— Acum te-ai prezentat s reiei serviciul?ă— Da.— Grozav. Intr i întreab de c pitanul Aarons.ăş ă ăSantinela îi d du înapoi certificatul de demobilizare.ă— Unde-i familia? Maud i ceilal i...ş ţ— Ce? Ah, doamna Bamberley? Am auzit c a înnebunit. Cu pu in înaintea celorlal i.ă ţ ţ

A a c , rânji el cu am r ciune, casa fiind goal i mare, am luatş ă ă ă ăş -o noi. E aproape de Denver.— Ce face i aici?ţOmul d du din umeri.ă— Echipe de lucru. Cur m mizeria din ora . Dezertori, traini i, oameni de felul sta.ăţă ş ţ ă

Pacifi ti. Îi ducem în ora diminea a, îi aducem înapoi seara. S fac un pic de muncş ş ţ ă ă ă cinstit . Duă -te în cas , la raport. Poate ne vedem mai târziu.ă

— Poate, spuse ame it Hugh, gândind: ploaie acid !ţ ăCând ajunse în cas , una dintre echipele de lucru se întoră sese, s înnopteze. Oameniiă

erau în lan uri.ţ

— Certificatul e fals, spuse scurt c pitanul Aarons. Nă -a fost niciodat în infanteriaă marin . Undeă -i acum?

Uluit, sergentul r spunse:ă— Cred c la doctor, domnule. Are ni te bube pe fa .ă ş ţă— Ia-l de acolo i vârş ă-l într-o echip de lucru, ordon Aarons. Cu excep ia cazului înă ă ţ

care doctorul spune c nuă -i în stare s sape în moloz.ă

Munc avansândă

— Tom, aici Moses. N-ai nimic util?— Nu, fir-ar s fie! Când să -a întrerupt curentul noaptea trecut , am sim it c mă ţ ă -a

pocnit cineva cu un ciomag în cap! Nu-i u or s refac datele, mai ales c m presezi! Laş ă ă ă revedere!

Întoarcere acasă

Treptat, sim ul adapt rii la c ile noi, ciudate, ale lumii... Cur aser zona i oţ ă ă ăţ ă ş declaraser , oficial, bun de locuit, dar era... atât de goal !ă ă ă

Chiar dac nă -ar fi lipsit de acas atâta timp, tot era grozav un asemenea noroc! Foculă se oprise la un sfert de mil de ei, în cl dire nu se tr sese, nă ă ă ici nu se aruncase cu bombe...

Sigur, armata îi mutase într-un motel din afara ora ului, pentru un timp, iar eiş lucraser la ce putuser . Ea îngrijise bolnavii, chiar dac nu se sim ise prea bine, iar Pete seă ă ă ţ

ocupase cu înregistrarea pierderilor i a certificatelor de deces, lucruri pe care le înv aseş ăţ deja în poli ie.ţ

Dar era atât de bizar, atât de bizar! S tii c apartamentele de deasupra erau goale, oăş ă cl dire întreag , cu treizeci de locuin e... iar strada, cu ma inile oprite, f r trafic, nici m cară ă ţ ş ă ă ă unul ce s-ar fi auzit la distan , cu excep ia camioanelor armatei... i starea rii! Orice omţă ţ ş ţă s n tos mobilizat, f r excep ie: cei loiali în armat , cei neloiali s munceasc la cur atulă ă ă ă ţ ă ă ă ăţ ruinelor sau la c ratul cadavrelor pentru a fi arse. G seau tot tă ă impul cadavre neîngropate.

Totu i, acas ... Doar s verifice dac poate sş ă ă ă ă-l aduc pe Pete aici, disear . Nu aveauă ă benzin pentru ma in , dar armata efectua patrul ri continue, la fel i poli ia. Chappie Rice,ă ş ă ă ş ţ vechiul prieten al lui Pete, urma s aranjeze lucrurile astfel încât să ă-l duc la munc înă ă fiecare zi, apoi să-l aduc acas . Pân trecea criza. Va trece vreodat ?ă ă ă ă

Se gândea atât de profund, încât nu-l v zu.ăip i se întinse. În spatele divanului, Carl.Ţ ăş

Un Carl schimbat, aproape de nerecunoscut. Mult mai în vârst . Cu fata slab purtândă ă tr s turile unei maturit i premaă ă ăţ ture. Purta un pulover negru, murdar, cu o cartu ier peş ă um r. Îndreptase spre ea o carabin tip sport.ă ă

Se uit la ea, apoi la arm i, brusc, anii suplimentari disp rur . S ri în picioare,ă ăş ă ă ă arunc pu ca i se repezi să ş ş -o îmbr i eze.ăţş

— Oh, Carl! Carl, dragule!Aproape plângea. Fusese sigur c fratele ei favorit murise.ă ă— Ce faci aici?— M ascund, zise el i râse cinic. Tu? Pete e cu tine?ă ş— Nu, am fost instala i întrţ -un motel, dar mâine...Îi explic iute.ă— Toate apartamentele goale? Grozav! Atunci o s m mut în altul.ă ă— Nu, le vor folosi pentru a g zdui oameni ale c ror case au ars.ă ă— Rahat! zise el, dezam git. Am r mas un tic los prost!ă ă ă— Ce?— Vezi...Vârsta îi reveni. Se a ez lâng pu c iş ă ă ş ăş -i mângâie patul cu degetele.— Vezi, trebuie s m ascund, Jeannie... Am omorât un gr nicer.ă ă ă— Oh, Carl, exclam ea, strângânduă - i mâinile cu putere.ş— A trebuit. El sau eu. Voiam s trec. i nuă Ş -i iubesc pe sold oi... Am fost înăţ

Berkeley, dar a trebuit s fug de acolo.ăCând am auzit de lucrurile din Denver, m-am gândit: Isuse, e revolu ie, exact la timp,ţ

nu trebuie s-o ratez. În elegi de ceţ -am spus că-s un tic los prost?ăEa d du din cap, cu figura istovit .ă ă— Când am descoperit ce se întâmpla cu-adev rat, nu mai puteam s m întorc înă ă ă

Berkeley. Am încercat s te g sesc. Îmi scrisese i, am primit scrisoarea în care îmi spuneaiă ă ş c te mu i, tiam strada, dar uitasem num rul, a a c am c utat pân am g sit pl cu a de laă ţ ş ă ş ă ă ă ă ă ţ intrare pe care scria Goddard. N-a fost greu. Doar pu ine cl diri r m seser întregi.ţ ă ă ă ă

Privi în gol.— Am crezut că-i revolu ie. Cuţ -adev rat. Crezusem c am pierdut leg turile...ă ă ă— i ceŞ -o s faci acum? izbucni în plâns Jeannie.ă— Dumnezeu tie! r spunse el, obosit brusc. Nu mş ă -am prezentat la recrutare, am acte

false, am ucis un gr nicer... A trebuit, Jeannie. Mă -a f cut negru careă - i reguleaz mama i aş ă ş scos pistolul. A vrut s m împu te. Numai c lă ă ş ă -am împu cat eu. Cred c va trebui s mş ă ă ă dau la fund, cel pu in pân anuleaz legea mar ial aici, apoi s încerc s m strecor înţ ă ă ţ ă ă ă ă Canada sau în alt parte... Exist o organiza ie pentru treceri ilegale peste grani ...ă ă ţ ţă

Ezit un pic.ă— Dac nu m pred Pete, pân atunci...ă ă ă ă— N-o s fac asta!ă ă— Nu? A f cut parte din poli ie. Cred că ţ ă-s nebun că- i vorbesc a a... Teţ ş -ai m ritat cuă

el. Numai c nă -am vorbit de mult cu nimeni...— Ascult ... Pete lucreaz la înregistrarea pierderilor. Are tot felul de formulareă ă

oficiale. O s fur unul, în care s se spun c ai fost atins de gazele contra nervilor, că ă ă ă ă antidotul n-a func ionat corect. Avem zeci de cazuri din astea în fiecare zi. Oameni careţ -s g si i r t cind...ă ţ ă ă

— Aha! f cu Carl, interesat brusc. i?ă Ş— S pretinzi c e ti z p cit. S te por i ca un tâmpit, ca un prost. Te vor b ga întră ă ş ă ă ă ţ ă -o

echip de munc , dar... i ascunde pu ca!ă ă Ş ş— Am auzit, au interzis de inerea de arme. Am g sit o ma in cu un radio careţ ă ş ă

func iona i am prins un post oficial.ţ şSe ridic iăş -o îmbr i .ăţşă— Jeannie drag , dac nă ă -ai fi sora mea, te-a s ruta... Cu zece minute în urm mş ă ă ă

gândeam s m împu c...ă ă şDeodat , luminile se aprinser . Apoi Carl scoase un strig t de bucurie i o s rut .ă ă ă ş ă ăÎl l s . ă ă I se p rea corect. i se pricepea.ă Ş

Î i revineş

— Tic losul se preface, ca s scape de pedeaps !ă ă ă— Nu, domnule Bamberley, v asigur! E bolnav cu adev rat. Un colaps puternic ală ă

rinichilor. Dar r spunde bine la tratament i va fi bun pentru proces în prima s pt mân aă ş ă ă ă lunii urm toare. Preg tesc totul chiar acum. Nu vrea s coopereze, nu vrea să ă ă ă- i aleag unş ă avocat, nimic. Asta-i treaba lui. Cum se simte fiul dumneavoastr ?ă

— El? Dornic s plece. Vrea s locuiasc împreun cu tic lo ii ia! Ce crezi de asta?ă ă ă ă ă ş ă Apropo!

— Da?— S nuă -mi mai spui „domnule". Sunt colonelul Bamberley, chiar dac în rezerv . iă ă Ş

dac tot veni vorba de asta, de ce nu e ti în uniform ?ă ş ă

Echilibrare

... a fost ref cut în seara aceasta, iar unele zone ale ora ului vor fi repopulate mâine.ă ş Altele, în care focul a fost foarte puternic, vor trebui d râmate. Comentând vitezaă reîntoarcerii la circumstan e mai mult sau mai pu in normale în Denver, pre edintele aţ ţ ş spus, cit m, va fi o surs de dezam gire pentru du manii no tri s vad cât de repede amă ă ă ş ş ă ă adus nava statului iar în echilibru. Sfâr itul citatului. Grupurile de rezisten ale traini ilorş ţă ţ i militan ilor negri din centrul ora ului i din alte p r i ale rii se pr bu esc, cuprinse deş ţ ş ş ă ţ ţă ă ş

foame i frig, precum i din cauza bolilorş ş obi nuite pretutindeni. Noi cazuri de variol auş ă fost anun ate în Little Rock i Charleston, Virginia. Presiunile pentru ca Austin Train s fieţ ş ă adus în fa a judec ii continu s creasc , pentru c întârzierea a încurajat suporterii lui,ţ ăţ ă ă ă ă care au sc pat de arestarea în mas a elementelor subversive, să ă ă- i reia activit ile deş ăţ sabotare i propagand . Infestarea cu ş ă jigra a fost anun at azi în Mexic i Canada. Acumţ ă ş despre vreme. Peste o mare parte din Vest i Vestul mijlociu au c zut ploi acide, rezultat alş ă ac iunii atmosferice asupra fumului con inând sulf i...ţ ţ ş

Ultimele tiriş

— Mul umesc, spuse Peg oferului camionului.ţ şC l torise, în ultima parte a drumului, cu o echip care verifica puritatea apei locale,ăă ă

pentru a se asigura c disp ruse i ultima urm de otrav , înainte de reconectareaă ă ş ă ă conductelor. Omul nu-i r spunse, ci str nut .ă ă ă

Ar t autoriza ia paznicului de la poart i fu condus la fostul conac Bamberley.ăă ţ ăş ă Guvernul acordase o mul ime de privilegii presei. Propagandi tii str ini f ceau mult caz deţ ş ă ă folosirea prizonierilor în lan uri, în Denver i regiunea înconţ ş jur toare, iar ea trebuia s scrieă ă un articol obiectiv despre situa ia real . Tehnica obi nuit , aceea pe care o folosiser când îiţ ă ş ă ă permiseser lui Train s apar în mod regulat la TV i la comitetele guvernamentaleă ă ă ş consultative, aceea pe care doriser să -o foloseasc i în cazul lui Lucas Quarrey.ăş

Ceruse îns rcinarea doar pentru a c p ta un permis de c l torie. Dup oprirea de aici,ă ă ă ăă ă era decis s se duc în California, legal sau ilegal. Îl duseser pe Austin acolo pentru că ă ă ă ă Bamberley refuzase s vin cu copilul la New York.ă ă

Oricum, acolo îl ineau captiv.ţUn grup de prizonieri mergeau în sens opus, de-a lungul oselei, în timp ce se apropiaş

de cas . Spre uimirea ei, îl recunoscu pe ultimul din ir. Hugh. Hugh Pettingill! Schimbată ş groaznic – cu obrajii i buzele acooperite de cruste, cu expresia vl guit a unui imbecil. Darş ă ă era Hugh.

Îl strig , iar el se întoarse. Lumina recunoa terii se aprinse în ochii lui. Se opri, lan ulă ş ţ se întinse, omul din fa înjur . Paznicul se întoarse i, pentru o clip , Peg se gândi,ţă ă ş ă îngrozit , c Hugh va spune: „Nu neă ă -am cunoscut în tab ra trainitilor?"ă

Dac paznicul ar fi tiut că ş ă-i simpatiza, chiar par ial, pe traini i, ar fi însemnat sfâr itulţ ţ ş ei. Nu b nuise, pân în urm cu câteva zile, de ce r m sese în libertate, i nu avea preaă ă ă ă ă ş mult încredere în motive.ă

Datora acest lucru Petronellei Page.C eaua aspr , care pusese la stâlpul infamiei sute de oameni mai buni ca ea, înăţ ă

emisiunea pe care o realiza, fusese impresionat de înv tura lui Austin. Poate era singuraă ăţă credincioas adev rat în acel moment, poate c va r mâne sină ă ă ă ă gura. Dar folosise rela iile peţ care le avea, datorate emisiunii, pentru a-i ob ine facilit i lui Peg.ţ ăţ

O sunase iş -i ceruse lui Peg s-o viziteze la birou. Peg se supusese, f r chef. Îi ar taseă ă ă o copie a mandatului de arestare emis pe numele Margaret Mankiewicz.

— A fost anulat, îi spusese Petronella.— Cum?(Peg î i amintea cş ă- i înfipsese unghiile în palme, când întrebase.)ş— Cine crezi c are banda pe care a înregistrată -o Austin, pentru cazul în care va fi

împiedicat s apar în emisiune?ă ă— Ce?Un zâmbet u or.ş— Da, un lucru de care ai uitat. Înainte s se gândeasc altcineva să ă -o cear din seif,ă

pusesem deja mâna pe ea.Se priviser , verificânduă - i aspectul neglijent: câteva unghii rupte, cu lacul scorojit deş

vreo jum tate de lun . Purtau pulover i pantaloni vechi, dar asta era moda momenă ă ş tului – suntem în r zboi, deci umbl m în haine vechi, pentru a ar ta c ne pas .ă ă ă ă ă

— E îngrozitoare. Am privit-o de zeci de ori. Am copiat-o. Acas . Am echipamentă electronic bun. Se afl pe mâini bune. Dac mi se întâmpl ceva, va fi folosit . Pentruă ă ă ă moment, traini ii nţ -au fost învin i, ci doar inu i în ah.ş ţ ţ ş

Peg î i ie ise din fire.ş ş— De ce n-ai dat banda în emisiune? De ce n-ai publicat textul?— Pentru c Austin este înc printre noi. i cred c are un motiv pentru ceea ce face,ă ă Ş ă

de i nu miş -l pot imagina. Totu i... am încredere în omul sta. La fel ca i tine, presupun.ş ă şPentru c Peg nuă -i r spunsese, ridicase capul.ă— Nu-i a a? întrebase ea.ş— El... el a avut, cândva, o pr bu ire psihic . A fi vrut să ş ă ş ă-i vorbesc. Mi-e team că ă-l

vor face s înnebuneasc . Pentruă ă totdeauna!— tii, dup ancheta privind incidentele de la uzina hidroponic Bamberley, am avutŞ ă ă

în emisiune unii dintre tineri. To i au spus c nebunia e singura cale de a rezista. Poate c auţ ă ă dreptate...

Dar acum gre ise. Libertatea e un lucru prea important, ca s te joci cu el. Printrş ă -un miracol, Hugh î i d du seama. Figura îi redeveni indiferent .ş ă ă

— M-am împiedicat, îi spuse paznicului, care conduse echipa mai departe.

— Deci, î i încheie Peg explica ia c tre colonelul Saddler, careş ţ ă -i men ionase de treiţ ori c era furios c fusese adus înapoi în Statele Unite, tocmai când îi f cea buc i peă ă ă ăţ tupamaro ii din Honduras, cred c , dac a putea discuta cu câ iva dintre ace ti... lucr tori...ş ă ă ş ţ ş ă

— Alege-i pe care- i plac, mârâi colonelul, apoi str nut , î i ceru scuze iţ ă ă ş ş - i reluş ă discursul.

(O mul ime de oameni str nutau azi... Peg spera s nu aib iar probleme cu sinuzita.)ţ ă ă ă— O să-i g se ti arogan i, teribil de arogan i! Nă ş ţ ţ -are importan pe careţă -l alegi. O să

descoperi că-i un element subversiv, sau un tr d tor, sau protupamaros, sau un nesupus laă ă încorporare... E o minciun absolut c am arestat civili neviă ă ă nova i. Sunt oameni care, laţ vreme de nevoie, au refuzat s r spund chem rii patriei.ă ă ă ă

Astfel reu i Peg s discute cu Hugh, în seara aceea, întrş ă -o siguran a relativ .ţ ă— Îmi pare r u, spuse Hugh, cu voce joas . Aproape c teă ă ă -am dat de gol. Capul mi-e

plin de chestii caraghioase, din când în când. Am b ut ni te ap , pe drum, când am venită ş ă aici. Probabil c avea otrav în ea. Tu e ti, nu? întreb el, ezitând. Adic nu te confund cuă ă ş ă ă altcineva? E greu să- i p strezi judecata... E ti prietena individului acela, Decimus?ţ ă ş

Peg d du din cap. O durea sufletul. Când îl cunoscuse pe Hugh, nuă -l pl cuse. Dară acum se afla în condi ii mizerabile, tremura, vorbea de parc se temea s gândeasc .ţ ă ă ă

— tiu pe cineva care iŞ -a fost prieten, zise Hugh, cu ochii str lucind. Carl. Lă -ai întâlnit. Lucra la Bamberley Hidroponics. Îl cuno tea pe Decimus. Îl pl cea. Poate a fiş ă ş f cut la fel, dac lă ă -a fi întâlnit. Carl îi f cuse, odat , un cadou. Hran ... Luat de la uzin .ş ă ă ă ă ă Lucra la ambalare sau la înc rcare, ceva de genul sta...ă ă

— Spui c iă -a dat lui Decimus hran de la uzin ? întreb încet Peg.ă ă ă— Nu m ascul i! Abia iă ţ ţ -am povestit! Un cadou de Cr ciun. iă Ţ -l aminte ti pe Carl?ş

L-ai v zut? A vrea s tiu unde e. Îl iubesc pe Carl. Sper s fie bine...ă ş ăş ăÎncepu s bat în genunchi cu degetele, în timp ce vocea îi sc dea.ă ă ă— Prietenul t u Carl, repet Peg, sim ind c i se pune un nod în gât, iă ă ţ ă -a dat lui

Decimus hran de la uzin , drept cadou de Cr ciun?ă ă ă— Isuse, nu ascul i deloc ceţ - i spun! zise Hugh i plec .ţ ş ă— O, Doamne! opti Peg. O, Doamne!ş

N O I E M B R I E

Cele necesare trebuie s rate?ă

Un chimist, dintr-o corpora ie celebr ,ţ ăA reu it, dup decenii de cercet ri,ş ă ăS izoleze principiă ul activ din ocean.

Se spera c va fi folosit imediatăCa aditiv s n tos pentru p strarea hraneiă ă ă

i a gustului ei natural.Ş

Din nefericire, s-a aflatC o solu ie de numai trei la sută ţ ăProvoca deshidratare, delir i moarte.ş

«Tat l nostru care e ti în Washă ş ington», 1978

Alias

Folosise numele atâta timp, încât ajunsese s gândeasc despre el ca „Ossie", dar nuă ă voia ca lucrul pe care-l f cea acum s fie atribuit canaliei care se l sase arestat – i mai r u,ă ă ă ă ş ă urma s fie s fie judecat ! – de lacheii guvernului pe care nu putuse să ă ă ă-l r stoarn .ă ă

De aceea, î i puse în buzunar o bucat de hârtie pe care scrise: „Sunt Bennettş ă Crowther". i fotografia lui. Nu se a tepta sŞ ş -o mai duc mult. Sperase s cad în lupt .ă ă ă ă Acum abia putea s mearg , s vad , s respire. Se zicea că ă ă ă ă ă-i un soi nou de grip . Ucideaă

oamenii în China i Japonia, iar acum ap ruse i pe Coasta de vest. Dar tirile din Hondurasş ă ş ş erau bune, tupamaro ii cuceriser San Pedro Sula i se îndreptau spre nord, iar primul lorş ă ş decret în calitate de conduc toă ri de facto constase în na ionalizarea tuturor industriilorţ generatoare de noxe sau fum. Va dura un timp pân va fi aplicat, cu foametea asta, dar...ă

Plas ultima bomb tu ind i str nutând. Avea temperatura 103 grade Fahrenheit, dară ă ş ş ă un revolu ionar nu se poate duce la spital, un revolu ionar e un solitar, dacţ ţ ă-i nevoie moare singur, ca un lup r nit. Degetele îi tremurau atât de tare, c abia reu i s regleze timpul.ă ă ş ă Abia vedea ecranul.

Dac va exploda cândva, a doua zi diminiea , el f cuse ce avea de fă ţă ă ăcut.P r si toaleta, p r si cl direa, se duse acas i nu mai ie i niciodat .ă ă ă ă ă ăş ş ă

Mai exist înc sperană ă ţă

G rzi înarmate în sala de judecat . Câ iva traini i incrediă ă ţ ţ bil de nebuni fâlfâiser maiă devreme un steag cu craniul i oasele încruci ate, fuseser aresta i i du i deş ş ă ţ ş ş -acolo, dar mul imea r m sese lini tit . Pe strad se aflau dou sute de oameni din Garda Na ional , iarţ ă ă ş ă ă ă ţ ă pe coridoare i în sal cinciş ă zeci de poli i ti înarma i. Lini tea putea fi iluzorie. Sabotajele nuţ ş ţ ş încetaser . În fiecare ora din ar , cu peste dou sute de mii de locuitori, aveau loc tot felulă ş ţ ă ă de incidente, iar oamenii erau speria i. i fl mânzi. Începuser primele procese pentruţ Ş ă ă r zmeri e din cauza hranei i pentru înc lcarea legilor ra iilor.ă ţ ş ă ţ

Dar traini ii, în general – sau oamenii care se considerau astfel, adic majoritateaţ ă tinerilor inteligen i i unii oameni mai în vârst — erau z p ci i, deruta i, nu tiau ce s fac .ţ ş ă ă ă ţ ţ ş ă ă Dup incredibila gaf a pre edintelui, din comunicatul st rii de r zboi, oamenii se a teptauă ă ş ă ă ş la o cerere imediat de retragere a acuza iei, pe baza faptului c Train nu putea fi judecat deă ţ ă un juriu impar ial. Alt val de demonstra ii i r scoale izbucnise, ca un strig t de bucurie... iţ ţ ş ă ă ş fusese în bu it. F r nici o inforă ş ă ă ma ie de la Train, oamenii careţ - i închipuiser cş ă ă- i g siserş ă ă un conduc tor începur s se întrebe dac nu fusese implicat cuă ă ă ă -adev rat în r pirea fiului luiă ă Bamberley. Cei mai optimi ti începur s spun cş ă ă ă ă-i mort, înfometat sau îi fusese sp lată creierul, pentru a fi f cut să ă- i m rturiseasc vinov ia. Doarş ă ă ăţ cei mai pesimi ti priveau spreş cerul acoperit de nori, ca de obicei, priveau ploaia ce rodea hainele, c r mizile, cimentul, iă ă ş se l sau cuprin i de disperare.ă ş

Sala de judecat era plin de reflectoarele televiziunii. Transmiteau cazul în direct, înă ă toat ara. Un asemenea lucru avusese loc cu ani în urm , în Denver, dar cazul Watkinsăţ ă fusese înregistrat i prelucrat pentru difuzare. Cel actual fusese preg tit ca o audiere aş ă armatei sau a lui McCarthy, dar mai riguros. Urma s aib o audien colosal , cu toate că ă ţă ă ă procesul se desf ura în timpul zilei. Nu era cazul ca re elele de televiziune s transmităş ţ ă ă filme vechi sau relu ri ale spectaă colelor de divertisment, când na iunea se afla pe picior deţ r zboi. (Se spunea inten ionat „pe picior de r zboi". Pentru c nu exista nici un du man înă ţ ă ă ş care s se arunce cu bombe atomice.)ă

Mai mult, re elele de televiziune fuseser încântate s fac economii. Unii dintreţ ă ă ă sponsorii mai puternici trebuiser să ă- i retrag sprijinul. Cine mai construia automobile, înş ă asemenea momente? Cine mai vindea asigur ri?ă

ara, ca s spunem astfel, lenevea. Fabricile fuseser închise, fie din cauzaŢ ă ă sabotajelor, fie pentru c erau neproă ductive. B rba ii ap i fuseser mobiliza i. Iar milioane iă ţ ţ ă ţ ş milioane de femei st teau acas , f r s mearg dup cump r turi sau la prietene, din cauzaă ă ă ă ă ă ă ă ă ra iilor i a economiei de comţ ş bustibil. Benzina se d dea numai pe baz de aprob ri. Laă ă ă fiecare col de strad se afla un poli ist sau un om din Garda Na ional , înarmat, gata sţ ă ţ ţ ă ă verifice oricând actele. Din aceste motive se afla televiziunea acolo, iar „în interesul na iunii", principalele re ele urmau s se bucure de toate facilit ile.ţ ţ ă ăţ

Num rul telespectatorilor urma s fie fantastic.ă ă

Grozav, gândi Roland Bamberley, în timp ce- i târa fiul p zit de paznici înarma i,ş ă ţ care-i croiau drum printre ziari tii din sala de judecat . Îl vor pune la stâlpul infamiei peş ă tic los, a a cum merit . Chiar i pre edintele se uit la TV.ă ş ă ş ş ă

Str nut i se scuz fa de Hector, sperând c masca oprise microbii.ă ăş ă ţă ă

Grozav, î i spuse Peg, luând loc între reporteri, frecânduş - i bra ul în care i se f cuseş ţ ă injec ia obligatorie. Împotriva gripei, spusese medicul de la u , dar s nţ şă ă -ave i prea multţ ă încredere în ea, abia a intrat în fabrica ie.ţ

Reu ise sş ă-l vad pe Austin. Doar câteva minute. i nu se mai temea că Ş ă-i nebun.Nu tia ce bomb preg tea. Dar se convinsese c motivul pentru care refuzase sş ă ă ă ă

coopereze, s cear ie irea pe cau iune, s angajeze un avocat, fusese unul serios. Îi sc paseă ă ş ţ ă ă o informa ie, când îi povestise ce aflase despre Decimus. Zâmbise obosit iţ ş -i spusese c înă închisoare nu se expunea unor asemenea riscuri. Asta fusese tot. Dar suficient.

Nu i se întâmplase înainte, dar acum îi trecuse prin minte c , poate, lucrurile mergeauă pe calea pe care-o dorea el, pe calea cea bun . i, dac era a a, se afla mai în siguran înă Ş ă ş ţă pu c rie decât afar .ş ă ă

Va afla curând despre ce-i vorba. i întreaga lume. Dac Zena ar fi aici! i Felice! DarŞ ă Ş Felice era prea bolnav , iar Zena în pu c rie... ca v duv a unui trainit celebră ş ă ă ă u.

Un lucru ce trebuia cunoscut, când vor fi d râmate închisorile...ă

Judec torul se a ez , încercând s nu se uite la camerele de luat vederi, tiind c el vaă ş ă ă ş ă fi vedeta spectacolului. Privi curtea: procurorul (d du din cap), avocatul desemnat din ofiă ciu să-l apere pe Train, care- i ura clientul oricum i ajunsese sş ş ă-l deteste i mai mult, din cauzaş înc p ân rii de a nu coopera, presa, comentatorii TV murmurând în microfoanele lor,ă ăţ ă jura ii poten iali...ţ ţ

— Totul e în ordine? îl întreb pe grefier. Atunci, aduce i arestatul!ă ţSe a ez blând în box , în mijlocul g l giei produse de oamenii care se ridicaser caş ă ă ăă ă

să-l vad .ă

— Cine-i sta? îl întreb Hector Bamberley pe tat l lui.ă ă ă— Ce vrei s spui?ă

Procurorul se întoarse:— Ce-a zis Hector? Nu am în eles.ţJudec torul, preg tit s înceap procesul, observ discu ia i se încrunt , dezaprobator.ă ă ă ă ă ţ ş ă

Camerele TV erau a intite asupra lui Hector i a tat lui s u, în timp ce altele fuseserţ ş ă ă ă îndreptate spre Austin. Judec torul tu i, s atrag aten ia asupra lui, lucru prostesc, pentru că ş ă ă ţ ă trecur treizeci de secunde înainte de a fi în stare s vorbeasc iar limpede. Între timp,ă ă ă Austin spusese, cu o voce clar , bine captat de microfoane:ă ă

— Domnule judec tor, dac acela este Hector Bamberley, poate îl întreba i dac mă ă ţ ă -a v zut vreodat pân acum. Numele meu este, bineîn eles, Austin Train.ă ă ă ţ

Cineva, din spatele s lii, huidui. Gâfâind, judec torul spuse:ă ă— Lini te! S fie clar de la început: nu voi tolera nici o întrerupere a acestui proces!ş ă— sta nuĂ -i Austin Train, strig Hector, gata s plâng . Nu lă ă ă -am v zut în via a mea!ă ţUrm un moment de t cere uluit . Apoi Peg chicoti, în mod deliberat. Foarte puternic.ă ă ă

Fu imitat imediat de al ii.ă ţ— Lini te! se r sti judec torul.ş ă ăPeg fu privit din toate p r ile, iar unul dintre u ierii înarma i se îndrept amenin toră ă ţ ş ţ ă ţă

spre ea. Se potoli.— Tinere, zise judec torul, pe un ton p rintesc, îmi dau seama c acest procesă ă ă

reprezint o încercare grea pentru tine, dup toate cele prin care ai trecut, dar te asigur că ă ă rândul t u de a vorbi...ă

— Nu vreau s tac!ăNu c tre judec tor, c tre tat l lui, care încerca să ă ă ă ă-l in pe scaun. Se ridic în picioareţ ă ă

i continu :ş ă— Domnule, sta nu seam n de loc cu omul care mă ă ă -a r pit. Acela era mai gras, cuă

mult p r, cu din ii cafenii, f r ochelari, tot timpul ă ţ ă ă murdar...

— Dar ai spus c ai fost r pit de Austin Train! r cni tat l lui.ă ă ă ă— Nu-i sta! ip Hector.ă ţ ăJudec torul p rea gata s le ine. O camer bâzâi spre el. Închise ochii. Î i reveni înă ă ă ş ă ş

acompaniamentul comentariilor, al tusetelor i str nuturilor, atât de obi nuite în orice locş ă ş public încât ar fi p rut ciudat s înceteze. Spuse:ă ă

— S în eleg c b iatul nă ţ ă ă -a fost confruntat niciodat cu acuzatul?ăO consultare gr bit .ă ă— Domnule judec tor, solicit m o întrerupere!ă ă— Se respinge, spuse judec torul, f r s ezite. Acestaă ă ă ă -i cel mai extraordinar, cel mai

ridicol caz de confuzie pe care l-am întâlnit în dou zeci de ani! A tept r spunsul laă ş ă întrebarea mea!

To i se uitar la cei doi Bamberley. În cele din urm , Roland se ridic , foarte greoi, caţ ă ă ă un b trân.ă

— Domnule judec tor, datorit situa iei fiului meu – abia iă ă ţ ş -a revenit de pe urma tuturor bolilor dezgust toare pe care leă -a avut...

— În eleg, spuse judec torul. Eu în eleg. Cineţ ă ţ -i responsabil de aceast manifestareă incredibil de incompeten ?ă ţă

— Domnule judec tor, zise procurorul, p rând ame it, de parcă ă ţ ă-i c zuse cerul în cap, aă identificat fotografia lui Train...

— Am zis da, ca s înceteze s m bat la cap, strig Hector. Erau mai r i ca aceiaă ă ă ă ă ă care m-au r pit, a a mă ş -au chinuit!

De data asta, sala de judecat fierbea. Vocea b iatului abia se auzise. Peg se leg na înă ă ă scaunul ei, încântat . Ru ine ei c b nuise c Austin e nebun! Ridicaser stâlpul infamieiă ş ă ă ă ă pentru ei în i i!ş ş

— Lini te! strig judec torul, lovind cu ciocanul, iar zgoş ă ă motul se potoli, încetul cu încetul.

Evident, to i cei prezen i doreau o explica ie, la fel de mult cum o dorea i el.ţ ţ ţ ş— Trebuie s în eleg, continu judec torul, când avu posiă ţ ă ă bilitatea, c tu, Hector, lă -ai

identificat pe acest b rbat dup fotografie?ă ă— Da, mi-au tot ar tat fotografii, veni r spunsul ursuz. Miă ă -au spus c purta peruc .ă ă

Mi-au spus c lucra ca gunoier, de aceea era murdar. A a c , pân la urm , am spus da, da,ă ş ă ă ă da, numai s m lase în pace!ă ă

Se a ez iş ăş - i îngropa fa a în mâini. Lâng el, tat l lui st tea eap n i palid, ca oş ţ ă ă ă ţ ă ş statuie din marmur .ă

— Domnule judec tor, spuse deodat Austin.ă ăJudec torul se întoarse, ar tând atât de uluit încât ar fi acceptat ajutor din parteaă ă

oricui.— Ce-i?

Peg strânse pumnii, pentru c , dac nu se st pânea, se temea c ar fi ipat ca ună ă ă ă ţ adolescent la un concert al forma iei Body English. Fusese un... un sunet în acele douţ ă cuvinte. Un timbru asem n tor celui avut când o convertise pe Petronella Page. Va profitaă ă de ansa de a vorbi în fa a milioanelor ceş ţ -l urm reau?ă

— Domnule judec tor, presupun c dori i o explica ie a felului în care să ă ţ ţ -a produs aceast situa ie ridicol !ă ţ ă

— Într-adev r, vreau o explica ie! r cni judec torul. i cu siguran pot să ţ ă ă Ş ţă -o ob in de laţ tine! Ai stat în pu c rie, inânduş ă ţ - i gura, când cu un singur cuvânt ai fi putut s ne salveziţ ă de... de aceast fars ! Dar s fii scurt! ad ug el.ă ă ă ă ă

— Voi încerca. Deci, pe scurt... De i acuzatorii mei tiau c exist vreo dou sute deş ş ă ă ă persoane care au adoptat numele meu, au fost atât de gr bi i s m crucifice, încât au ignorată ţ ă ă faptul i au fost suficient de pro ti s nu se osteneasc s m arate lui Hector.ş ş ă ă ă ă

— Train! strig judec torul, gata s explodeze. T cere! Aici e un tribunal, nu un foră ă ă ă pentru p l vr gelile tale tr d toare!ăă ă ă ă

— Am t cut chiar când pre edintele mă ş -a condamnat dinainte! r cni Austin. R mâne caă ă americanii s decid ce dreptate mi se face de un judec tor care m acuz de tr dare – lucruă ă ă ă ă ă

pentru care nu-s judecat aici!— Arde-i! strig Peg, descoperind, spre surpriza ei, c s rise de pe scaun i d dea dină ă ă ş ă

mâini, cu toate c un b rbat înarmat îi cerea s se a eze.ă ă ă şSe supuse, destul de mul umit . Acum el conducea discu ia. Dac îl întrerupeau acum,ţ ă ţ ă

milioane i milioane de oameni sş -ar fi întrebat de ce i sş -ar fi preg tit s ac ioneze.ă ă ţi judec torul tia asta. Se albise la fa , iar gura i se mi ca de parc ar fi fost gata sŞ ă ş ţă ş ă ă

vomite. Brusc, f r nici un avertisment, p r si scaunul i fugi din camer . Se vedea că ă ă ă ş ă ă-i tulburat dup felul în care mergea.ă

Austin a tept , cu mâinile pe marginea boxei. În cele din urm , spuse în microfonul deş ă ă lâng el:ă

— Cred c mult lume ar vrea s aud ce am de spus, chiar dac judec torul e speriat.ă ă ă ă ă ă— Oh, te iubesc, te iubesc! opti Peg.şSim ea cţ ă-i curg lacrimile pe obraji. Fusese cel mai teatral, cel mai spectaculos gest pe

care-l v zuse vreodat : modul în care ac iona Petronella Page amplificat la puterea a zecea.ă ă ţ Încerc s strige: „Da, continu ", dar vocea i se pieră ă ă duse undeva, în adâncul gâtului. Nu avea importan . În comţă pensa ie, strigau al i cincizeci.ţ ţ

— Mul umesc, prieteni bolnavi, spuse Austin, când camerele se apropiar de el.ţ ă Otr vi i, bolnavi, pe cale de a fi înfometa i. Nu, nu glumesc. A dori. În primul rând nă ţ ţ ş -am glumit când am spus c oamenii care mă -au adus în fa a judec ii sunt pro ti.ţ ăţ ş

Acesta-i lucrul cel mai r u pe care lă -au f cut: neă -au afectat inteligen a. iţ Ş -i o consolare m runt c acum î i fac i lor acela i lucru.ă ă ă ş ş ş

Acuza iile c inteligen a oamenilor din aceast ar a fost subminat de poluare suntţ ă ţ ăţ ă ă adev rate — dac nă ă -ar fi, crede i c a fi aici, omul nepotrivit, omul care nu lţ ă ş -a r pit peă Hector Bamberley? Cine ar fi fost atât de caraghios?

Se auzir râsete. Nervoase, râsete de alungat fantomele.ă— Din cauza asta, zise el îndreptându-se, trebuie, cu orice pre pl tit de mine, deţ ă

oricine, cu orice pre , dac rasa uman vrea s supravie uţ ă ă ă ţ iasc , trebuie oprit exportul for ată ţ al modului de via inventat de ace ti pro ti!ţă ş ş

Vocea lui deveni un r cnet:ă— Planeta P mânt nu poate îng dui acest lucru!ă ă

I-a avut, gândi Peg. N-am crezut niciodat c o să ă -o fac . Dar a f cută ă -o. Isuse, cameramanul sta! Tremur , tremur din cap pân în picioare! Întră ă ă ă -o clip va începe să ă plâng , cum a f cut Petronella!ă ă

— Felul nostru de via , spuse Austin, revenind la un ton de conversa ie. Da... V da iţă ţ ă ţ seama c ne afl m sub legea mar ial ? Să ă ţ ă -a sus inut c ne afl m în r zboi, c la Denver amţ ă ă ă ă suferit un atac chimic tic los. De fapt, substan a care a provoă ţ cat Nebunia din Denver este un gaz psihotomimetic militar, bazat pe cornul-de-secar , cunoscut de armata SUA sub codulă „BW". A fost fabricat la o baz experimental de la Fort Detrick, Maryland, între 1959 iă ă ş 1963, i depozitat în arseş nalul Rocky Mountain pân anul trecut. Apoi a fost depus înă bidoane de o el, întrţ -o min de argint p r sit . Sunte i curio i s afla i ce să ă ă ă ţ ş ă ţ -a întâmplat cu el?

Rânji deodat , f când ca easta lui cheal s semene cu craniul unuia dintreă ă ţ ă ă simbolurile trainite care — pentru scurt timp – fuseser vândute pentru a fi atârnate la por i,ă ţ f cute din plastic sterilizat.ă

— Cu pu in înainte de Cr ciunul trecut, unul dintre cutreţ ă murele frecvente în zon aă sf râmat primul dintre bidoane. Con inutul lui să ţ -a scurs în stratul de ap freatic din care seă ă aprovizionau fântânile fabricii Bamberley Hydroponics. Din câte am aflat, doar un singur cet ean american a murit în urma acelei contamin ri, prietenul meu Decimus Jones. Aflândăţ ă c vrea s fac o c l torie în California, o cuno tin a sa iă ă ă ăă ş ţă -a f cut cadou ni te Nutripon furată ş din uzin . Din acela i stocă ş care a fost trimis la Noshri i San Pablo. Decimus a înnebunit i aş ş murit.

Acum ti i cine a declan at r zboiul din Honduras.ş ţ ş ă

Peg auzi, foarte distinct, mai mul i oameni exclamând:ţ

— Deci asta s-a întâmplat!

— Mai târziu au avut loc alte cutremure. Au spart nu unul, ci o mul ime de bidoaneţ con inând BW. Acum în elege i ceţ ţ ţ -i cu Denver i Nebunia. ti i de ce mânca i ra ii reduse,ş Ş ţ ţ ţ de ce v e interzis s c l tori i liber, de ce risca i s fi i opri i i perchezi iona i de oriceă ă ăă ţ ţ ă ţ ţ ş ţ ţ soldat c ruia nuă -i place mutra voastr . Alt lucru pe care trebuie să ă-l cunoa te i se refer laş ţ ă jigras. N-au fost f cu i rezisten i la insecticide în mod deliberat, penă ţ ţ tru a fi folosi iţ împotriva noastr . Au înv at doar tehnica adapt rii biologice. Nă ăţ ă -a i avut necazuri cuţ puricii? P duchii? Gândacii? ân arii?ă Ţ ţ

Roland Bamberley r m sese t cut, î i d du brusc seama Peg, de i ar fi trebuit s fie înă ă ă ş ă ş ă picioare, ipând. De ce? Se uit la el i v zu c avea figura rigid , ochii închi i, cţ ă ş ă ă ă ş ă- iş strângea mâna dreapt .ă

Dar nimeni nu f cea vreo mi care să ş ă-l ajute, de i se vedea c sufer , c aproapeş ă ă ă le inase. Ce p ise?ş ăţ

Apoi uit dă e el. Austin vorbea din nou.— A fi putut spune multe din aceste lucruri cu luni în urm , cu excep ia pove tiiş ă ţ ş

despre Decimus. i am vrut sŞ -o fac. În emisiunea lui Page, dup cum v aminti i. Dar cândă ă ţ mi-am dat seama ce urma s mi se întâmple, am decis că ă-i mai bine s a tept. A mai r masă ş ă de spus un singur lucru.

Când a i stat la soare ultima oar , prieteni? Când a i îndr znit s be i dintrţ ă ţ ă ă ţ -un izvor? Când a i riscat ultima dat s culege i un fruct chiar din pom i sţ ă ă ţ ş ă-l mânca i? Cât vţ -a costat medicul, anul trecut? Câ i dintre voi tr i i în ora e în care nu trebuie s purta i m ti deţ ă ţ ş ă ţ ăş gaze? Câ i dintre voi vţ -a i petrecut vacan a la munte, pentru c marea e acoperit deţ ţ ă ă gunoaie? Câ i dintre voi nu sufer chiar acum de o durere minor , deranjant — dureriţ ă ă ă intestinale, dureri de cap, guturai sau, precum domnul Bamberley, ar t el, sugrumareaăă acut a unei artere importante? Cineva s aib grij de dânsul, v rog! Are nevoie imediată ă ă ă ă ă de un vasodilatator bun.

Uluit, medicul de la u a s lii de judecat , cel care f cuse injec ii ziari tilor, aleseş ă ă ă ţ ş seringa potrivit din trus i se gr bi să ăş ă ă-i dea ascultare. Urm o izbucnire spontan deă ă aplauze, dar Austin f cu semn s înceteze.ă ă

— Î i va reveni, dar m tem c nu va tr i foarte mult. Nici unul dintre noi nş ă ă ă -o va face. Nu din cauz c vom fi împu ca i, de i e posibil, ci pentru c speran a noastr de viaă ă ş ţ ş ă ţ ă ţă scade. Cu zece ani în urm ne aflam pe locul treizeci i doi – ciudat, cea mai bogat ar dină ş ăţ ă lume avea doar a treizeci i doua speran de via – dar acum ne afl m pe locul treizeci iş ţă ţă ă ş apte, i coborâm în continuare... Totu i exist speran pentru om!ş ş ş ă ţă

Hai, î i zise Peg! Hai! Dş ă-i drumul! î i aminti: „Cred c pot salva lumea!"ş ăAvusese dreptate în privin a cameramanului. Obrajii lui erau uzi.ţ

— Dup cum ti i, în Europa au ucis Mediterana, a a cum am f cut noi cu Marileă ş ţ ş ă Lacuri. Sunt pe cale s ucid Baltica, cu ajutorul Rusiei, care aproape a ucis Caspica. Acestă ă organism viu, pe care-l numim Mama Terra, nu poate suporta mult timp acest tratament – cu pântecul chinuit, cu arterele strâmtate, cu pl mânii sufoca i... Care va fi rezultatul inevitabil?ă ţ Aceast schimbare social pe care to i doresc să ă ţ -o r spândeasc — acest cancer al nostruă ă trebuie uitat! Da, exist speran ! Când refugia ii înfometa i asediaz frontierele, armateleă ţă ţ ţ ă nu trebuie irosite pentru a propaga cancerul mai departe! Trebuie chemate acas – i aă ş noastr la fel!ă

Din nou, vocea lui atinse acel ton ce impunea o aten ie total .ţ ă— ine iŢ ţ -o aici! Pentru numele lui Dumnezeu, dac voi crede i în El, pentru bineleă ţ

Omului, ine iţ ţ -o aici! Dacă-i prea târziu pentru noi, poate nu-i prea târziu pentru restul planetei!

Dator m acest lucru celor ce ne vor urma, ca s nu mai existe alt de ert Mekong! Să ă ş ă nu mai fie alt de ert de praf Oklahoma! S nu mai fie nici o alt Mare Moart ! V rog, vş ă ă ă ă ă implor s facem un jur mânt solemn: de i copiii vo tri vor fi deforma i, înce i la minte,ă ă ş ş ţ ţ înce i la vorbire, s r mân undeva, suficient de mult timp, un loc în care copiii s creascţ ă ă ă ă ă s n to i, cu mintea întreag , inteligen i! Jura i! F g dui i! Angaja iă ă ş ă ţ ţ ă ă ţ ţ -v ca speciile pe careă aproape le-am... Da?

Se uit la cameraman, cel cu obrajii plini de lacrimi, careă - i tergea nasul.ş ş— Îmi pare r u, domnule Train, dar avem probleme, ar t el spre c tile pe care leă ă ă ăş

purta. Pre edintele a dat ordin s fi i întrerupt!ş ă ţUrm o t cere total . Austin p ru o p pu umflat , c ruia cineva îi g sise ventilul ceă ă ă ă ă şă ă ă ă

l sa aerul s ias . Ar ta mai scund când se întoarse întră ă ă ă -o parte. Doar câ iva îl auzirţ ă optind:ş

— Ei bine, am încercat...— Nu trebuie s te opre ti! se auzi Peg ipând, dup ce s rise în picioare. Tu...ă ş ţ ă ă

Zidul din spatele lui se încovoie, iar tavanul se l s pe capul lui, cu toat greutateaă ă ă grinzii de beton. Apoi acoperi ul începu s cad peste to i, întrş ă ă ţ -un uvoi de moloz.ş

Ultima bomb a lui Ossie func ionase bine.ă ţ

Înarmare

— Uite, drag ! Cum î i place? spuse Pete, mândru.ă ţJeannie b tu din palme i gâfâi:ă ş— Iubitule! Întotdeauna mi-am dorit unul! Un cuptor cu microunde! Cum ai reu it sş ă

faci rost?tia de ce întreab . Bunurile de orice fel deveniser rare în ultimul timp. În parte, dinŞ ă ă

cauza lipsei mijloacelor de transport. Camioanele erau rezervate pentru lucruri importante, în special mâncare, i formau convoaie ce mergeau din ora în ora , sub paza armatei. Dar iş ş ş ş pentru c oamenii î i p r siser slujbele, emigrând din ora e, ca un nou val al lucr toriloră ş ă ă ă ş ă din Oklahoma. V zuser ce se întâmplase în Denver. Dac aceea i soart o vor avea i Newă ă ă ş ă ş York, Los Angeles sau Chicago...

Se vorbea de fermieri care-i a teptau pe poten ialii coloni ti cu armele. Bineîn eles,ş ţ ş ţ asemenea lucruri nu ap reau în ziare sau la TV.ă

— Era disponibil, rânji Pete.— Vrei s spui c lă ă -ai furat? spuse Carl, din u . Un fost poli ist! Cine o sşă ţ ă-i p zească ă

pe paznici?— Nu l-am furat! se r sti Pete.ăCumnatul i se p rea imposibil de suportat. Dup discură ă sul acela nebunesc de la TV

p rea aă -l crede pe Austin Train un fel de Dumnezeu. La fel credeau i al ii. Asta îl f cea peş ţ ă Pete nervos. Cl direa sec iei în care lucrase aproape tot anul trecut fusese bombardat , iară ţ ă sergentul Chain, fostul lui ef, murise. Auzise o rafal de împu c turi doar la câteva blocuriş ă ş ă distan , când se întorsese acas în seara aceea. Probabil vreun sp rg tor oprit când voia sţă ă ă ă ă fug . Întregul ora ar ta ca o fabric al c rui proprietar d duse faliment f r de veste: oă ş ă ă ă ă ă ă carcas goal , lipsit de lucr torii care st teau la poart , furio i.ă ă ă ă ă ă ş

— Atunci, cum l-ai ob inut? îl sâcâi Carl.ţPete respir adânc.ă— L-am luat din depozitul acela mare, din Arvada. Propietarul a fost ucis. V duva aă

spus oamenilor s ia ce ă vor.— Furt cu permisiune, deci!— Nu! Armata a supravegheat totul, am primit un certificat...— Înceta i s v certa i! ordon Jeannie. Nuţ ă ă ţ ă -mi strica i bucuria. E ceva ce miţ -am dorit

de mult, Carl, i nuş -mi pas cum lă -am ob inut!ţCarl oft i se întoarse s plece. Dup un moment, Pete îl strig :ăş ă ă ă— Nu vrei o bere, Carl? Am reu it s fac rost de ase buc i. Sunt în frigider!ş ă ş ăţ— Aaa... da, vreau. Mul umesc. Sţ ă- i aduc una în sufragerie?ţEra greu s faci pe prostul, ca urmare a BW, când în cele din urm , sosise revolu ia!ă ă ţ

Poate nu REVOLU IA, cu litere mari, dar posibilitatea de a face o revolu ie. Niciodat nuŢ ţ ă fuseser atât de mul i oameni furio i împotriva sistemului i care i se împotriveau.ă ţ ş ş

Era intuit aici, pân se va ivi posibilitatea de a se strecura prin cordonul din jurulţ ă ora ului i de a trece în ilegalitate. Din cauza for elor masive adunate în Denver, pentru aş ş ţ face cur enie dup Nebunie, acesta era cel mai controlat ora din ar . Ce loc în care s fiiăţ ă ş ţ ă ă obligat s stai! Nuă -l pl cea pe Pete pentru c fusese în poli ie, iă ă ţ ş -i era fric de Jeannie pentruă

că-i m rturisise că ă-l omorâse pe gr nicer.ăCum puteau fi cei doi atât de orbi? Acceptau c Nebunia fusese provocat de gazeleă ă

otr vitoare, dar pentru c lucrul fusese explicat de Train erau dispu i s sus in c „nuă ă ş ă ţ ă ă fusese mâna guvernului". Doreau întoarcerea timpului înapoi, cum fusese înainte de evenimente, doreau ca guvernul s recâ tige controlul chiar dac min ea, în ela i omoraă ş ă ţ ş ş oameni!

Dac erau în stare deă -o asemenea stupiditate i docilitate, ar fi fost în stare, la fel deş bine, să-l denun e...ţ

— Ai nimerit bine ziua s miă -l aduci, spuse Jeannie, mângâind latura str lucitoare aă cuptorului. Mama mi-a dat un pui. Nu sta i prea mult la bere. Cu o asemenea minune, masaţ -i gata într-un minut!

Carl se strâmb , dezgustat, în timp ce scoase cutiile cu bere i le duse în cameraă ş al turat , unde se afla Pete. Se a ez i zise:ă ă ş ăş

— Ai v zut soarele?ă— Înceteaz ! se r sti Pete. Am mai auzit asta! Lucrurile se întorc la normal. Avem iară ă

ap , diminea a i seara. Avem curent, chiar dac nu avem gaze. Da, ne întoarcem la normal!ă ţ ş ă— Ai perfect dreptate, recunoscu cinstit Carl. Asta va fi „normal" de acum încolo.ă

Situa ia în care suntem. Lege mar ial . Restric ii de c l torie. Interzicerea protestelor.ţ ţ ă ţ ă ăJum tate de ar distrus de explozii. sta e viitorul, dac nuă ţ ă ă Ă ă -l schimb m. i ce fel deă Ş

via va duce nepotul meu?ţă— Copilul va fi bine, insist Pete. Doctorul McNeil spune c se va na te normal,ă ă ş

primim ra ii speciale pentru Jeannie pentru cţ ă-i îns rcinat ...ă ă— i e ti fericit? explod Carl. E ti fericit c nu va avea voie s se mute dintrŞ ş ă ş ă ă -un oraş

în altul, când vrea, dac nu are aprobarea poli iei? staă ţ Ă -i felul de libertate pe care o să-l avem, dac nă -o s-o recucerim pe cea pe care am avut-o!

— Cred c tu te opui libert ii, oft Pete. Mai pu in libert ii de a face ce vrei, undeă ăţ ă ţ ăţ vrei. Vei da voie cuiva s construiasc o fabric ? Unde?ă ă ă

— În orice loc în care nu va murd ri vie ile altora. Dar de ce avem atâtea fabrici? Deă ţ ce nu putem avea un automobil care s dureze jum tate din via a ta? De ce...ă ă ţ

— Hei, voi doi! strig Jeannie din buc t rie, întrerupând cântecul pe careă ă ă -l fredona. Vreau o sear pl cut , fericit !ă ă ă ă

— Bine, r spunse Carl, i continu pe un ton mai sc zut. M sup r urm torul lucruă ş ă ă ă ă ă ă i, slav Domnului, nu sunt singuş ă rul: se afl înc aici! Cei care neă ă -au acoperit soarele, care

l-au arestat pe Train pentru o vin pe care nă -o avea, care au fabricat gazul acela otr vitor. Iară când lucrurile vor deveni prea rele, se vor muta în Noua Zeeland . Î i pot permite. Eu i tu,ă ş ş nu. Asta trebuie s în elegi!ă ţ

— Indiferent dac ai dreptate în privin a gazului, mârâi Pete, chiar Train a spus c aă ţ ă fost un accident. Un cutremur.

— i un cutremur în Denver e ceva întâmpl tor? Mama miŞ ă -a spus c nu era nici unulă în zon , când eram copil. Toate resturile otr vite pe care leă ă -au aruncat în vechile galerii de min au f cut ca rocile s alunece sub mun i. Nuă ă ă ţ -i nici un accident, omule!

Aceea i discu ie. A zecea oar ? A dou sprezecea?ş ţ ă ă— Aici nu se întâmpl nimic! cânt fericit Jeannie, în buc t rie. Preg ti iă ă ă ăă ă ţ -v deă

mas !ă— Vrei s afli unul dintre motivele pentru care am luat cuptorul? morm i Pete. Să ă ă

scurtez timpul pe care-l pierd ascultându-te, înainte de a merge la mas !ăChicoti iş - i b u berea.ş ăAtunci se auzi zgomotul unei pr bu iri i al unei farfurii care se sp rsese. Carl alergaă ş ş ă

spre u , privi i exclam :şă ş ă— Oh, Doamne! Ce s-a întâmplat? A avut un oc?şChinuindu-se s mearg , inânduă ă ţ -se de mese i scaune, pentru c nu putea ajunge laş ă

baston, Pete o privi îngrozit de Jeannie întins pe podea. Carl se întinse spre priz i scoaseă ăş cuptorul de sub tensiune.

— Dar e nou-nou ! spuse Pete, proste te. Jeannie! Jeannie!ţ ş

Au trebuit s a tepte o or în holul spitalului, unde vântul ce p trundea prin ferestreleă ş ă ă sparte aducea miros de fum. Trecuser pe lâng incendiu, când veniser , iar oferul ma iniiă ă ă ş ş

de poli ie careţ -i înso ise, pentru a le asigura trecerea prin punctele de control dup ora cândţ ă circula ia era interzis – vechiul prieten al lui Pete, Chappie Rice — le spusese c era alţ ă ă treilea din seara aceea. Toate provocate.

Carl se plimba de colo-colo, privind la fl c ri i dorind ca acestea s cuprind toată ă ş ă ă ă ara. Pete, obligat s stea pe scaun, din cauza spatelui, î i petrecea timpul înjurând.ţ ă ş

În cele din urm , Doug McNeil ap ru în u , iar Carl ă ă şă se repezi în întâmpinarea lui.— Cum e...— Jeannie va tr i, morm i Doug. Pete, ce marc de cuptor ai? Un Instanter?ă ă ă— De ce? De unde tii?şDoug nu se uita la el. Zise:— M-am gândit c ar putea fi... Am mai avut necazuri cu marca asta. Am v zut patruă ă

cazuri. Nu tiu de ce naiba nş -au închis firma.Trase aer adânc în piept.— Are scurgeri, Pete, pierde un fel de radia ii. Izolare proast . Literalmente, a coptţ ă

copilul în pântecul lui Jeannie.

La ora dou noaptea, Carl fu trezit de un zgomot în sufragerie. Se duse, descul , să ţ ă vad ce se întâmplase. Îl g si pe Pete r sfoind paginile unei c r i, luând noti e.ă ă ă ă ţ ţ

— Ce faci aici?Pete nu- i ridic privirea spre el.ş ă— Înv s fac o bomb .ăţ ă ă

ocul recunoa teriiŞ ş

Înc nu se obi nuise s fie iar în uniform , dup zece ani de civilie... Philip Mason î iă ş ă ă ă ş mi c umerii sub c ma . Pânza era aspr . Dar asemenea nepl ceri f ceau parte din pre ulş ă ă şă ă ă ă ţ pe care trebuiau să-l pl teasc oamenii pentru a ajunge iar la via a bun din trecut i, pentruă ă ţ ă ş el, nu însemna prea mult.

Existau o mul ime de oameni care refuzau s împart ceea ce luaser . Priviţ ă ă ă nemul umit spre zgomotul de sus i v zu un elicopter militar disp rând în dep rtare,ţ ş ă ă ă probabil pentru a ataca iar insurgen ii din Cheyenne. Incredibil cum se dezl n uiau ora ele,ţ ă ţ ş unul dup altul, ca un ir de artificii...ă ş

Se întreb dac individul de la care preluase echipa de munc se afla în aeronaveleă ă ă înarmate. Fusese rechemat, împreun cu majoritatea solda ilor de carier care primiseră ţ ă ă ini ial sarcini de reconstruc ie, când situa ia se înr ut ise. Se spunea c în Bronx i Harlemţ ţ ţ ă ăţ ă ş armata trimisese tancuri...

Mai bine s nu se gândeasc la problemele altora! S se concentreze asupra felului înă ă ă care mergeau lucrurile ce-l priveau, la felul în care, încetul cu încetul, fuseser cur ateă ăţ ruinele. Vor trece luni de zile pân când Denver va ar ta iar i bine. Ap ruser semne aleă ă ăş ă ă reînvierii firmelor, fuseser deschise, iciă -colo, câteva magazine – câte trei ore pe zi. Pentru el, lucrurile deveniser mai u oare de când fusese avansat seră ş gent: ra ie de benzin , folosin aţ ă ţ unei ma ini, permisiunea de a dormi i a mânca acas , cu Denise, cu excep ia momentelorş ş ă ţ când era de gard .ă

i Harold! Ş Încerc s nu se gândeasc la Harold mai mult decât se gândea Harold la el.ă ă ă— Hei!Se întoarse s vad cineă ă -l striga. Dincolo de strad , alt echip d râma o cas careă ă ă ă ă

fusese ars pân la structur . Ca aceea pe care o demolau oamenii lui. Un sergent din Gardaă ă ă Na ional . Ar ta, oarecum, familiar. Scotocind prin amintiri, Philip reu i sţ ă ă ş ă-l identifice: unul dintre cei pe care el i Alan (s rmanul Alan!) îi angajase pentru instalareaş ă purificatoarelor Mitsuyama.

Dac leă -ar fi instalat în tot ora ul! Dac nş ă -ar fi fost defectate de bacteriile alea împu ite!ţ

N-avea rost să- i imagineze ceş -ar fi fost...Îi spuse soldatului s aib grij ca oamenii s munceasc , i travers strada, să ă ă ă ă ş ă ă-l salute

pe individ. Nu reu ea sş ă- i aminteasc numele lui. Un nume mexican: Gomez, Perez, camş ă a a ceva...ş

— E ti Mason, nuş -i a a? zise omul. Am avut impresia c teş ă -am recunoscut. Tu e tiş tic losul care ai adus filtrele acelea str ine i ai otr vit apa! Ce dracu' faci aici, în uniformaă ă ş ă noastr ? Dac nă ă -a avut nimeni grij de tine, o s am eu!ă ă

Lu carabina iă ş -l împu c pe Philip.ş ă

Propunere ra ionalţ ă

Page: Îmi pare r u de focurile de arm din ultima parte, sper c nu vă ă ă -au stricat pl cerea de a ne vedea i auzi, dar, dup cum a i aflat, focul din Chigaco se afl , oficial,ă ş ă ţ ă „sub control", iar r zmeri a în bu it . Înainte de a trece la urm torul invitat, mi să ţ ă ş ă ă -a cerut să anun c atacurile de gheril din Jacksonville, Omaha i San Bernardino, despre care aţ ă ă ş amintit reporterul nostru din teren în timp ce comenta cauzele focului din Chicago, nu sunt confirmate, repet, nu sunt confirmate. Bun... Permite iţ -mi s reasigur auditoriul de aici, dină studio, c , dac se va auzi ceva similar despre New York, noi nu vom fi în pericol – cl direaă ă ă a fost proiectat conform sfaă turilor exper ilor de la Ap rarea Civil . Sunte i gata? Da, bine.ţ ă ă ţ Lume, se tie c o parte extraordinar de mare a popula ieiş ă ţ noastre a acceptat înv turileăţă r posatului Austin Train i le respect , cu toate c pre edintele a spus c ele se bazeaz peă ş ă ă ş ă ă apel la emo ii i pe respingerea ra ionalismului. Unde duce asta, ti i cu to ii. Totu i un om,ţ ş ţ ş ţ ţ ş în ciuda a ceea ce s-a întâmplat, a urmat lini tit i consecvent, o alt cale. Dup cum a iş ş ă ă ţ auzit, celebrul doctor Thomas Grey, de la trustul Bamberiey, a încercat s g seasc , cuă ă ă ajutorul calculatoarelor i a altor metode moderne, o solu ie a problemei disperate cu care neş ţ confrunt m. Sunt încântat s v anun c a ales aceast emisiune pentru a dezv luiă ă ă ă ţ ă ă ă rezultatul cercet rilor sale. Tom Grey! ă (Aplauze din auditoriu)

Grey: Mul umesc, domni oar Page.ţ ş ăPage: Observ c ai bra ul bandajat, Tom. Sper... Scuză ţ ă-m o secund ! Îmi pare r u,ă ă ă

lume, dar mi s-a cerut s renun m la un minut de emisie pentru un anun guvernamental.ă ţă ţ Vom reveni imediat. Da iţ -i drumul!

Un comandor naval: Acesta-i un anun de urgen al Departamentului Ap r rii, sec iaţ ţă ă ă ţ Naval . Aten ie, aten ie: tot personalul aflat pe rm în permisie, în urm toarele state: Newă ţ ţ ţă ă York, New Jersey, Pennsylvania, Florida, Texas, California, s se prezinte imediat la ceaă mai apropiat baz a armatei sau a for elor aeriene, sau la cartierul general al G rziiă ă ţ ă Na ionale i s se pun la dispozi ia ofi erului aflat la comand . E nevoie de voi pentruţ ş ă ă ţ ţ ă potolirea dezordinilor civile. Asta-i tot!

Page: V d c avem i aici, în studio, persoane care r spund imediat acestui anun .ă ă ş ă ţ Vom a tepta un moment, pân vor pleca. ş ă (Aplauzele audien ei) ţ În regul . Tom, m întrebamă ă ce-i cu bra ul t u...ţ ă

Grey: Nimic serios. Am fost surprins de una din tulbur rile civile, de care abia să -a vorbit. (Râsete în auditoriu) M-am ales cu un um r scrântit.ă

Page: Te-ai luptat? (Râsete în auditoriu)Grey: Nu. Ma ina mea a nimerit întrş -un baraj i sş -a oprit într-un stâlp. (R sete înă

auditoriu)Page: Sper c te vei vindeca în curând. Acum, despre ideea ta... o secund , să ă -a

întâmplat ceva?O voce din auditoriu: Fum! Sunt sigur c simt miros de fum!ăPage: S m consult cu regizorul. Ian?... Ai dreptate, priă ă etene, dar nu avem nici un

motiv de îngrijorare. Se pare c vine dinspre Newark. ti i c acolo e un incendiu puternic.ă Ş ţ ă Considera iţ -v noroco i c sunte i aici — mi să ş ă ţ -a spus că-i mult mai r u afar ! ă ă (Râsete în auditoriu) Tom, cercet rile tale treă buie s fie teribil de complexe. Ai fost nevoit s analizeziă ă fiecare factor important care afecta previziunea ta, nu?

Grey: Da, fiecare.Page: Iar acum e ti gata s dezv lui concluzia princiş ă ă pal ... regret. Da, Ian, ceă -i de data

asta? Oh! Da, sigur, pare urgent. O s le spun. Alt anun , lume! Îmi pare r u c te întreă ţ ă ă rup, dar nu putem ignora ceea ce se întâmpl . O tire imporă ş tant i foarte tragic . Se pare căş ă ă

podul peste cascada Niagara a fost distrus – fie aruncat în aer, fie s-a pr bu it, nimeni nu tieă ş ş înc , dar din cauz c mult lume încearc s treac în Canada pe acolo, toate sta iile deă ă ă ă ă ă ă ţ radio i TV au fost rugate s anun e oamenii s ocoleasc zona, pentru a putea fi aduseş ă ţ ă ă ajutoarele necesare — oseaua e foarte aglomerat . Tom, ne dezv lui concluziile?ş ă ă

Grey: Da, sunt de-o importan crucial . Sigur, am putut ine cont doar de informa iiţă ă ţ ţ precum resursele naturale, cantitatea de oxigen, rezervele de hran , de ap , i a a maiă ă ş ş departe – ciudat de ironic, pentru c să -ar putea spune...

Page: Îmi pare r u, Tom, regizorul m sun din nou... Da? ... Bine, se rezolv . Tom,ă ă ă ă emisiunea va fi întrerupt peste dou minute. Pre edintele va ine o nou cuvântare. Po i să ă ş ţ ă ţ ă ne expui concluziile principale în timpul r mas?ă

Grey: Dup cum spuneam, e ceva ironic, pentru c neă ă -am angajat deja, într-un fel, pe linia de ac iune dictat de descoperirea mea.ţ ă

Page: Nu ine omenirea încordat , Tom! Dţ ă ă-i dramul! Care-i cel mai bun lucra de f cut pentru a asigura un viitor fericit, s n tos, omenirii?ă ă ă

Grey: Putem restabili echilibrul ecologic, al biosferei etc. – cu alte cuvinte putem tr iă cu mijloacele noastre, în loc s facem o risip ireparabil , a a cum facem deă ă ă ş -o jum tate deă secol – dac extermin m cele dou sute de milioane de indiă ă ă vizi care sunt cei mai extravagan i i mai risipitori din specia noastr .ţ ş ă

Page: Urma i acest sfat, dac pute i, domnule pre edinte! Astaţ ă ţ ş -i r splata pentru că ă l-a i condamnat dinainte pe Austin Train. Lume, ceţ -ar fi să-i aprindem un rug funerar? Nu merit ?ă

(Întreruperea emisiunii)

Fumul incendiului uriaş

Deschizând u a medicului, preg tit s se scuze c are mâinile murdare de f in –ş ă ă ă ă ă ă tocmai g tea – doamna Byrne adulmec . Fum! ă ă Îl sim ea, cu toat r ceala ei puternic .ţ ă ă ă Trebuia s fie un incendiu uria !ă ş

— Ar trebui chema i pompierii! exclam ea. Sţ ă -a aprins vreo ur ?ş ă— Pompierii vor trebui s fac un dram lung, o întrerapse medicul. E în America.ă ă

Vântul bate din partea aceea...

A N U L U R M T O RĂ

Fl mânde, oile privesc în sus i nuă ş -s hr nite,ăUmflate doar, cu vânt i cea a deas , ceş ţ ă -o respir ,ă

i putrezesc pe din untru, iar molima seŞ ă -ntinde.Milton, «Lycidas»

Englezul JOHN (KILIAN HOUSTON) BRUNNER a r mas în amintirea tuturor caă autor de science fiction. De i a abordat în opera sa cele mai diferite genuri, în asamblulş crea iei balan a înclin în favoarţ ţ ă ea SF-ului.

S-a n scut pe 24.09.1934, în localitatea Preston Crowmarsh, din comitatulă Oxfordshire, Anglia. A studiat la Colegiul Cheltham, unde s-a specializat în limbi str ine.ă Cariera de scriitor iş -a început-o cu un roman pe când avea doar aisprezece ani. Adev ratulş ă debut se va produce îns în 1953, în Statele Unite, când revista ă Astounding îi va publica povestirea Thou Good and Faithful, sub pseudonimul John Loxmith.

A urmat o perioad în care a schimbat o mul ime de slujbe, f r a abandona totu iă ţ ă ă ş scrisul. A c l torit mult prin lume (fapt ce avea s se reg seasc mai târziu în scrierile lui),ăă ă ă ă vizitând Italia, Spania, fosta Iugoslavie, Grecia, Rusia, Brazilia, SUA, Polonia, Canada, Austria, fosta Cehoslovacie, România etc.

John Brunner a fost primul scriitor neamerican care a câ tigat preş miul Hugo pentru

roman, în 1969, cu celebrul Stand On Zanzibar {Zanzibar - 1968), ce a mai ob inut Britishţ Science Fiction Award în 1970 i Prix Apollo în 1972. Considerat opera de c p tâi aş ă ă autorului, romanul e o distopie scrisa în maniera stilistic a lui Dos Passos, înf i ând oă ăţş uria panoram a lumii suprapopulate din anul 2010.şă ă

Pe aceea i linie distopic i alc tuind o adev rat tetralogie a periş ăş ă ă ă colelor ce pândesc viitorul apropiat, au urmat alte titluri de valoare apropiat : ă The Jagged Orbit {Orbită neregulat – ă 1969), The Sheep Look Up {Oile privesc în sus- 1972) i ş The Shockwave Rider {C lare pe unda de oc – ă ş 1975).

Demne de men ionat sunt i volumele: ţ ş Quicksand {Nisipuri mi c toare – ş ă 1967), Webs of Everywhere {Re elele infinitului – ţ 1974), Players at the Game of People {Jocul posesiunii – 1980), The Crucible of Time {Creuzetul timpului — 1983), ce l-au consolidat ca scriitor SF.

John Brunner a murit, la 25.08.1995, la Glasgow, în ziua a doua a celui de-al 53-lea Worldcon. Opera lui, inegal ca valoare, a reprezenă tat o lupt necontenit împotrivaă ă polu rii, drogurilor, manipul rii politice i nedrept ilor de orice fel, constituinduă ă ş ăţ -se într-o pledoarie ferm pentru om i pentru valorile sale fundamentale.ă ş

****************************************************************************