Nutritie Valvulopatii M Ao

8/3/2019 Nutritie Valvulopatii M Ao

http://slidepdf.com/reader/full/nutritie-valvulopatii-m-ao 1/66

VALVULOPATIIVALVULOPATII

MITRALE & AORTICEMITRALE & AORTICEAntoniu Petris

MD, PhD, FESC

Antoniu Petris MD, PhD, FESC

“St. Spiridon” Hospital Iasi, Romania

““St.St. SpiridonSpiridon”” Hospital Iasi, RomaniaHospital Iasi, Romania

UMF “Gr. T. Popa” Iasi, Romania

UMFUMF ““Gr. T.Gr. T. PopaPopa”” Iasi, RomaniaIasi, Romania



SUBIECTESUBIECTE

1. Valve cardiace – structura normala

2. Etiologia valvulopatiilor

3. Diagnosticul clinic SM, IM, Sao, IAo

4. Diagnosticul paraclinic SM, IM, Sao, IAo

5. Tratamentul SM, IM, Sao, IAo





44--6 cm6 cm22







Valva aotica normala inchisa - deschisa

22--3 cm3 cm22

Sutton GC, Chatterjee K, 1998Sutton GC, Chatterjee K, 1998



STENOZA MITRALA

INSUFICIENTA MITRALA



STENOZA AORTICA

INSUFICIENTA AORTICA











VM VAo



S1 S2

I n c h i

d e r e

V M

I n c h i

d e r e

V A o

S1

sistola diastola



STENOZAMITRALA



AglutinareAglutinare sisi

fibrozarefibrozare

cordajecordaje 15%15%

FuziuneFuziune

cuspecuspe 15%15%

IngrosareIngrosare sisi

fuziunefuziune comisuricomisuri

30%30%

++ combinatiicombinatii 40%40%



“gura de peste”““guragura dede pestepeste””

StenozaStenoza mitralamitralaBinottoBinotto MA et al. Images inMA et al. Images in PaedrieticPaedrietic CardiolCardiol 2002; 11: 122002; 11: 12--3131

Stenotic mitral valve seen from left atrium. Both commissures

are fused; the cusps are severely thickened. The left atrium is

huge. The valve is both incompetent and stenotic.



Dispnee de efort, frecvent EPA.

Durere toracică retrosternală dată de distensia arterei pulmonare;dacă prin dilatarea AS sunt comprimate r ădăcinile nervoase apare

durerea interscapulovertebrală stângă.

Hemoptizie - apare datorită hipertensiunii pulmonare şi esteconsiderată o echivalenţă de EPA; poate să apar ă şi datorită

tromboembolismului pulmonar.

Tuse - apare frecvent în SM, poate fi episodică în accentuarea acută a

stazei venoase pulmonare sau poate fi persistentă datorită stazei

venoase pulmonare cronice.

Palpitaţii - apar atât în repaus cât şi la efort şi sunt date de

tulbur ările de ritm asociate SM.

Răguşeală (disfonie) - apare prin compresia nervului recurent stâng de

către atriul stâng dilatat (sindromul Ortner).Disfagie – apare prin compresiunea esofagului de către atriul stâng

dilatat.



Examenul obiectiv

Inspecţie:

facies mitral,

nanism mitral,

turgescenţă jugular ă,

pulsaţii în epigastru – semnul Hartzer,

edeme ale membrelor inferioare.

Palparea şocului apexian poate evidenţia:

clacmentul de închidere al mitralei (CIM) şi freamătul diastolic;

puls arterial de amplitudine mică sau aritmic.



DISPNEE HEMOPTIZII EMBOLII

COMPRESIE disfonie, disfagie, junghi

Facies mitral

Pulsatiile parasternale stangi aleinfundibulului a. pulmonare

Bataia epigastrica a VD

HTP +HVDHTP +HVD



Examen radiologic – cord configurat mitral prinhipertrofia şi dilatarea atriilor şi ventriculului drept;

stază pulmonar ă până la aspect de edem pulmonar

Examen radiologicExamen radiologic – – cord configurat mitral princord configurat mitral prinhipertrofiahipertrofia şşi dilatarea atriilor i dilatarea atriilor şşi ventriculului drept;i ventriculului drept;

stază pulmonar ă până la aspect de edem pulmonar stază pulmonar ă până la aspect de edem pulmonar





B ll Mit l C i t



Balloon Mitral Commissurotomy









INSUFICIENTAMITRALA





în formele de IM cu regurgitare mică şi medie pot să nu

apar ă semne subiective.

In formele severe apar:

- Dispnee de efort cu astenie progresivă putând duce până la EPA; dacă regurgitarea este importantă poate să apar ă

dispneea paroxistică nocturnă şi ortopneea.

- Tuse

- Hemotizie rar

- Dureri anginoase din cauza sindromului de debit mic

- Palpitaţii datorită tulbur ărilor de ritm, extrasistolie sau

fibrilaţie atrială- Edeme periferice, hepatomegalie cu reflux

hepatojugular determinate de decompensarea ventriculului

drept

Examen obiectiv:



Examen obiectiv:

Inspec ţ ie – apar modificări doar în formele grave şi anume

cianoza perioronazală şi a urechilor, pulsaţii în epigastru, şocapexian deplasat în jos şi la stânga.

Palpare – freamăt catar sistolic la nivelul focarului mitral,

deplasarea şocului apexian.

Ascultaţ ie: suflu sistolic cu maxim de intensitate la apex

cu întindere variabilă în sistolă în funcţie de gradul regurgitării:protomezosistolic, mezotele sistolic sau holosistolic cu caracter de

jet de vapori sau ţâşnitur ă de aburi, are iradiere cel mai frecvent în

axilă;-în caz de afectarea preponderentă a valvei mitrale posterioare,

suflul iradiază median şi spre baza cordului (loveşte peretele

septal atrial şi implicit peretele posterior aortic).

- in cazul IM prin ruptur ă de muşchi pilier, suflul are caracter

muzical, piolant.



















Repararea valvei mitrale







STENOZAAORTICA



Stenoza aortica reumatismala si



Stenoza aortica reumatismala si

senoza aortica senila


Valva aortica bicuspida calcificata






Stenoza aortica subvalvulara








Simptomatologie

la pacienţii cu orificiul aortic peste 1 cm simptomatologia clinică poate fi



absentă.

In formele severe apar:

dureri anginoase,

ameţeli, lipotimii sau sincopă de efort determinate de hipoperfuzia

cerebrală dispnee mai ales vesperală sau la efort în cazul instalării insuficienţei

ventriculare stângi

palpitaţii în caz de asociere cu aritmii

Examenul obiectiv

Inspecţia – tegumente şi mucoase palide; şoc apexian bine vizibil

deplasat în jos şi în afar ă.

Palparea – evidenţiază un şoc apexian puternic, iar în zona aortică se palpează un freamăt sistolic; pulsul este mic şi întârziat – parvus et tardus

Ascultaţia –în focarul aortei se aude un suflu sistolic cu caracter în

romb crescendo-descrescendo, gradul III-IV, de frecvenţă joasă cu caracter

rugos, cu iradiere de-a lungul arterei carotide drepte şi cu intensificare înpoziţia aplecată sau cu trunchiul aplecat înainte al pacientului; Z2 este

diminuat din cauza intensităţii suflului

















INSUFICIENTAAORTICA

Simptomatologie



în general leziunea este bine tolerată

datorită

capacităţ

ii mari

de adaptare a VS; ea devine manifestă în formele severe

când fracţia de regurgitare este peste 50% din debitul VS.

Dureri precordiale Palpitaţii Transpiraţii

Astenie Ameţeli, cefalee, senzaţie de apăsare, de distensie, de

preaplin în cap

Anxietate

Paloare dar cu hiperemie uşoar ă la efort

Dureri de-a lungul vaselor gâtului şi posibil de-a lungul

aortei abdominale

Dispnee de efort până la EPA

Examenul obiectiv



Inspecţie - paloare- la nivelul trunchiului şi gâtului, dans arterial vizibil

(datorită contracţiei puternice şi rapide a VS şi regurgitării

diastolice); concomitent apar mai multe semne periferice:dans arterial transmis la cap – semnul Musset; la luetă –

semnul Muller; la pupilă – semnul Landolfi sau hipusul

pupilar.

Palpare

-şoc apexian deplasat în jos şi în afar ă sau palpabil pe două

spaţii, puternic denumit „choc en dome”;- pulsul este amplu şi rapid depresibil denumit puls de tip

Corrigan „celer et altus”;

- compresiunea moderată asupra patului unghial de ladegetele mâinilor determină pulsaţiile capilare unghiale.

Ascultaţie- în focarul aortei se aude un suflu diastolic descrescendo,



frecvent este protodiastolic, are timbru dulce aspirativ cuintensitate fină şi care nu se propagă de-a lungul vaselor;

poate fi perceput mai bine în expir sau cu trunchiul aplecat

înainte;

-uneori timbrul poate fi muzical, vibrant în caz de rupturi sau

perforaţii, ulceraţii valvulare endocarditice. In formele severe

poate să apar ă dedublarea Z1.

- tot în formele severe, cu regurgitare mare şi VS mult măritendoapexian un suflu de stenoză mitrală relativă numit suflu

Austin – Flint.

Tensiunea arterială prezintă modificări caracteristice IA în

sensul creşterii presiunii sistolice şi scăderii celei diastolice

propor ţional cu regurgitarea putând ajunge chiar la zero.







Date post:	06-Apr-2018
Category:	Documents
Upload:	corina-druta
View:	229 times
Download:	0 times

Nutritie Valvulopatii M Ao

Documents