Nursing General Cursul 14

7/26/2019 Nursing General Cursul 14

1/22

NURSING GENERALAsist. Univ. Drd. ARTIMOF DANIELAASISTEN_A MEDICALA - ANUL ICURSUL 14CADRUL CONCEPTUAL al VIRGINIEI ENDERSONN!v"ia d! a # $%rat& d! a 'r"t!(a t!)%*!nt!l!Barierele externe reprezinta nu numai un simplu baraj mecanic, ci si unul biochimic

sibiologic, care completeaza activitatea de fltru selectiv a acestora.+n a$!sta $at!)"ri! intra 'i!l!a si *%$"as!l!& $ar! s! "'%n in,%!n_!l"rn"$iv!&'rin int!)ritat!a str%$t%rala& 'rin 'r"$!s!l! d! nl"$%ir!& $t si 'rins!$r!_iil! )land%lar!n"r*al! sa% *"di#$at!& *is$ar!a $ilil"r& 'r"d%$_ia d! 'i)*!n_i sis%/stan_! $% a$_i%n!anti/a$t!riana.Pi!l!a este prima bariera a organismului care reac_ioneaza cu actorii externi sicare

este supusa n mod continuu celor mai puternice agresiuni din exterior.Denumirea de ,,piele provine din latinescul &&$%tis0 t!)%*!nt.!unc_iile multiple ale pielii sunt esen_iale pentru via_a.Pi!l!a este cel mai mare organ vital, nsum"nd aproximativ #$% & #'% dingreutateacorpului unei persoane. (a un adult de )$ *ilograme, tegumentul nsumeaza osupraa_a deaproximativ + metri, iar greutatea lui reprezinta #-% din greutatea corporalatotala._ Pi!l!a este un nvelis membranos conjunctivo&vascular care acopera corpul nntregime si care se continua cu semimucoasele si mucoasele cavita_ilor naturale.

Gr"si*!a 'i!lii variaza n unc_ie de regiunea cutanata, ntre $,- si -mm /&-mm la palme siplante, si ntre $,+&$,- mm la pleoape, prepu_ si gland.De asemenea grosimea pielii variaza cu sexul si v"rsta, find mai sub_ire la emei,copii sibatr"ni.0ielea este oarte elastica av"nd o rezisten_a mare, o "sie de +&1 mm la_imesuport"nd ogreutate de + *g._ C%l"ar!a 'i!lii este n unc_ie de boga_ia n pigment melanic si devasculariza_ie,

variind dupa regiune si v"rsta.2uloarea pielii variaza dupa rasa de la alb deschis p"na la negru nchis, cu varia_iide nuan_e siculori ntre cele doua extreme.3"rsta si sexul condi_ioneaza modifcari de colora_ie, copiii si emeile tinere av"ndculoareamai deschisa dec"t barba_ii adul_i.(a ambele sexe la batr"ne_e, culoarea pielii este mai nchisa.

_ 0ielea este constituita din )$% elemente minerale, substan_e organice, enzime sivitamine.


2/22

0ielea se regenereaza la fecare +) de zile 4aproximativ5 6impul necesar uneicelule saajunga din stratul bazal p"na n stratul cornos si sa se elimine este evaluat la +'&+7 zile.In)ri(ir!a at!nta a 'i!lii !st! !s!n_iala '!ntr% *!n_in!r!a sanata_ii sivitalita_ii a$!st%i"r)an 'r"t!$t"r.Pi!l!a este un barometru al sanata_ii noastre, exist"nd o str"nsa legatura ntre

stareafziologica generala si piele.Pi!l!a sanat"asa protejeaza organismul de actorii externi de natura mecanica,fzica sauchimica si previne invazia de microorganisme._ Sanatat!a 'i!lii poate f aectata de mul_i actori, printre care ereditatea,v"rsta, clima,poluarea, dieta, nivelul de stres si 8uctua_iile hormonale.9utri_ia este baza pentru o buna sanatate a ntregului organism, inclusiv a pielii sia parului._ Pi!l!a ar! %n r"l $r%$ial2 Str%$t%ra #3i$a a 'i!lii 'r!vin! 'atr%nd!r!a

%n"r$i*i$al! '!ri$%l"as! si inva3ia *i$r""r)anis*!l"r $%* ar # /a$t!riil! sivir%s%ril!.:tructura pielii cuprinde 1 straturi; !'id!r*%l 4de natura epiteliala5, d!r*%l sii'"d!r*%l4de natura conjunctiva5.

_ E'id!r*%l este stratul extern al tegumentului, ormat prin suprapunerea maimultornvelisuri de celule epiteliale *eratinizate.5!ratina este o proteina care conera rezisten_a celulelor epidermului, str"ns

legate ntre ele.-, iar corionul />- din grosimea dermului.


3/22

i'"d!r*%l se gaseste n continuarea dermului de care nu este net delimitat. :entinde nprounzime p"na la aponevroze sau periost, cu excep_ia pleoapelor, urechilor siorganelorgenitale masculine care nu prezinta hipoderm.:tratul adipos unc_ioneaza ca un izolator termic al corpului a_a de mediul exteriorsi ca celmai important rezervor de energie pentru corp, aici se stocheaza sau elibereaza

acizii grasi sileptina./?n hipoderm se a8a bazele glandelor sudoripare, oliculii frelor de par si odezvoltata re_ea devase de s"nge si vase limatice.Pi!l!a & '! 1 $!nti*!tr% 'atrat2_ aprox. ' milioane celule_ aprox. -,$$$ termina_ii tactile_ aprox. /$$ cm fbre nervoase_ aprox. +$$ senzori de durere

_ aprox. #$$ cm vase de s"nge _ aprox. #$$ glande sudoripare_ aprox. #- glande sebum_ aprox. #+ receptori de rece_ - zone de par_ + receptori de cald_ An!6!l! $%tanat! cuprind glandele cutanate si anerele. Gland!l! $%tanat!cuprindglandele sudoripare ecrine, glandele sudoripare apocrine si glandele sebacee.Fan!r!l! $%tanat! cuprind parul si unghiile._ =landele sebacee sunt anexate frelor de par, ansamblul constituind oliculul

pilosebaceu.=landele sudoripare apocrine sunt anexe ale oliculilor pilo&sebacei, pe c"ndglandele sudoripare ecrine nu sunt legate de frele de par._ :upraa_a epidermului este presarata de o multitudine de mici orifciicorespunz"ndostiumului pilar si porilor glandelor sudoripare.

_ :tratul de grasime care acopera toata supraa_a epidermului si resturile de aciziramasidupa evaporarea sudorii ormeza *anta%a a$ida care constituie bariera cea maiefcace mpotriva patrunderii microorganismelor n piele.

_ Manta%a a$ida sau flmul hidrolipidic este pelicula care se ormeaza pesupraa_apielii prin combinarea secre_iei sudoripare si sebacee cu produsii de descompunereaicelulelor epiteliale.


4/22


5/22

_ antaua acida, cheratinizarea, regenerarea epidermului prin eliminarea continuaastratului exoliativ constituie pentru piele o protec_ie efcace mpotrivamicroorganismelor._ Fl"ra $%tanata este compusa din numerosi germeni din mediu care colonizeazapielea. Aceasta este reprezentata de; o 8ora cutanata stabila pe piele, cel mai adeslocalizata la nivelul stratului cornos sau la nivelul oliculului pilos si care nu estepatogena n condi_ii fziologice. Din aceasta 8ora ac parte bacterii, levuri lipofle,

parazi_i din amilia acarienilor 4Demodex5 si posibil anumite virusuri._ Acarienii sunt niste mici creaturi cu 7 picioare, rude ndepartate ale paianjenilor.Acestia sunt mereu prezen_i pe mobila, otolii si mai ales n saltele pentru a digerapielea moarta._ 2elor mai mul_i, existen_a acarienilor nu le pune nici o problema.

_ :unt unii totusi & unul din #$ & care suera de alergii din cauza acarienilor ori chiardecrize de astm de apt, cauza alergiei ori a atacului de astm este data deexcrementeleacestora..

_ @ 8ora cutanata tranzitorie poate contamina temporar pielea sau poate sa seinstalezetimp ndelungat pe anumite zone topografce propice prin condi_ii de umiditate, depC4perineu, ose nazale, conduct auditiv extern5 sau de aectare a barierei cutanate.4:taflococul aureu, :treptococul, 9eisseria, bacili gram negativ & exemplu0seudomonas5 sau levuri & 2andida albicans5._ 7. Pi)*!ntar!a 'i!lii - !st! r!ali3ata 'rin 8%n$_ia d! *!lan")!n!3a aa$!st!ia._ elanocitele reprezinta -% din popula_ia celulara totala a pielii. :ub epiderm se

gasesc celulele pigmentare, melanocitele. Acestea produc pigmentul numitmelaninaprin procesul denumit melanogeneza._ elanogeneza este un proces care permite transormarea tirozinei n melaninaprininterven_ia a trei enzime._ :ub ac_iunea ultravioletelor, melanogeneza este stimulata._ elanina are rolul de a ne proteja de eectele daunatoare ale radia_iilorultraviolete._ elanina absoarbe energia luminii, devenind mai nchisa la culoare acesta estemotivul pentru care pielea se bronzeaza, daca este expusa la soare.

_ ai t"rziu, melanina migreaza spre supraa_a pielii si se desprinde mpreuna cucelulele moarte & pielea bronzata devine palida cu timpul. (a cei cu pielea mainchisa,melanina este produsa n cantita_i mai mari._ adia_iile solare sunt indispensabile vie_ii. Acestea au eecte pozitive precumsintezavitaminei D sau eectul antidepresor.7_ 2a si eecte negative sunt citate enomenele de otosensibilizare, mbatr"nireapieliisi mai ales inducerea de cancere cutanate, dar si scaderea imunita_ii.


6/22

_ 9. F%n$_ia d! t!r*"r!)lar!. olul pielii n termoreglare este oarte important.


7/22

clorurii de sodiu s"rsind prin a declansa senza_ia de sete._ Gn caz de crestere a temperaturii interne hipotalamusul stimuleaza producerea sievacuarea sudorii prin intermediul sistemului nervos simpatic. :timulareaglandelorecrine poate f de asemenea declansata de stimuli emo_ionali av"nd originea ncortexul cerebral._ A$_i%n!a 8ri)%l%i produce un re8ex vasoconstrictor, prin care muschiul erectoral

parului se contracta, produc"ndu&se n acelasi timp o vasoconstric_ie. 0rincontrac_iamuschiului se produce o contrac_ie a pielii, supraa_a ei se micsoreaza si n acelasitimp se elimina sebumul, care ajunge la supraa_a pielii. Ambele procese mpiedicaopierdere mai nsemnata de caldura._ La a$_i%n!a $ald%rii, supraa_a pielii se ntinde cu dilatarea concomitenta avaselor sicu un a8ux arterial intensiv. Aceasta ac_iune vasodilatatoare produce o iradieremaimare de caldura si determina ac_iunea secretatoare a glandelor sudoripare.

:udoareaabundenta se varsa la supraa_a pielii, unde prin evaporare, produce o racire aorganismului._ :. R"l%l 'i!lii n 'r"$!s!l! i*%n"l")i$! si !*at"l")i$!.:istemul imunitar este constituit n principal din celulele prezentatoare de antigen420A5 caren piele sunt reprezentate de celulele (angerhans din epiderm si celulele dendriticedin derm.astocitele din derm joaca de asemenea un rol important n procesele imunologicesi starilealergice. Dermul prin sistemul reticulo&endotelial are si unc_ie hematopoietica, iar

unelecelule din seria mieloblastica si limoblastica pot f prezente n stari patologice.@bserva_ii clinice arata ca pielea are o unc_ie deensiva n bolile inec_ioase._ ;. F%n$_ia d! $i$atri3ar! a 'i!lii0ielea izoleaza si protejeaza organismul a_a de mediul exterior. Atunci c"nd apareo solu_iede continuitate sau o alterare a pielii intervine procesul de cicatrizare cu implicareaunuinumar mare de tipuri celulare.Gn procesul de cicatrizare cutanata al plagilor acute intervin trei mari etape.Gn cursul primei aze vasculare si in8amatorii n plaga ia nastere un dop de fbrina

A doua aza consta n repara_ia tisulara dermica si epidermica conduc"nd laepitelizareaplagiiHltima aza mai pu_in cunoscuta este cea de remodelare a matricei extracelulare sidematurare a cicatricei. Aceste etape se intrica n timp._


8/22

corespunde un excitant specifc si organe receptoare dierite.

Pr%rit%l este considerat ca o durere atenuata. :e crede a f constituit din senza_iatactila, pluscea dureroasa. 0ruritul poate f un re8ex condi_ionat care se ormeaza la varia_iexcitan_ichimici si fzici, provenind din mediul extern si intern._ F%n$tiil! 'si"l")i$! al! 'i!lii s%nt %r*at"ar!l!2

_


9/22

pe care le poate produce lichidul amniotic._ =landele sudoripare si ncep unc_ia abia dupa c"teva luni dupa nastere. (ipsasudoriisi cantitatea redusa de grasime ac ca mantaua acida, care oera n mod normal oprotec_ie mpotriva inec_iilor microbiene, sa nu&si poata ndeplini rolul fziologic._ Din acesta cauza pielea copiilor este oarte receptiva a_a de inec_iilemicrobiene, aptcare ne explica recven_a dermatozelor microbiene la copii.

##_ 0ielea copiilor, pe de alta parte, nu&si poate ndeplini rolul de imunizator printr&oreactivitate mai redusa, caracteristica acestei etape de dezvoltare. eac_iilealergiceapar la copii abia dupa luna a treia._ Pi!l!a la /atrni - Dupa /$ de ani ncepe instalarea mbatr"nirii organuluicutanat.:emnele clinice ale mbatr"nirii pielii sunt mai vizibile la par_ile descoperite alecorpului, unde ac_ioneaza radia_iile H.3. solare._ 0ielea devine aspra, atrofca, uscata, prin diminuarea secre_iei sebacee sisudoripare,

concomitent cu descresterea con_inutului n apa, precum si diminuarea inhibi_ieisale._ Dermul, ca si hipodermul se atrofaza, modifcarile cele mai importanteobserv"ndu&sela nivelul colagenului._ !ibrele de colagen, n esen_a, se sub_iaza, si schimba con_inutul biochimic,scadecapacitatea de hidratare a acestuia, maniest"ndu&se tendin_e dehipermineralizare cudepuneri de 2a._ e_eaua vasculara este mult diminuata, ca si rezisten_a vasculara. :cad n

general,reac_iile oxidative, a metabolizarii glicogenului si scade activitatea unei serii ntregideenzime._ ?n concluzie, n procesul de mbatr"nire, metabolismul tegumentului este multscazutsi de aici posibilitatea apari_iei mult mai usor a unor aec_iuni dermatologice siraspunsul nt"rziat la anumite tratamente._ In)ri(ir!a 'i!lii se rezuma n primul r"nd la spalarea ei cu apa si sapun, adica lacura_irea ei. Apa constituie cel mai important cura_itor al pielii. Apa obisnuitapoate sa

contina nsa o serie de substan_e care irita pielea, de aceea ea trebuie sa fe moale4dedurizata5._ :apunul ntrebuin_at va trebui sa fe neutru, ara materii colorante si ara parum.Aceste materii pot provoca irita_ii si pot crea o reactivitate speciala a pielii._ 6oaleta corpului se ace prin baie cu apa si sapun. Baia va avea temperatura de1-&1)grade celsius, ea put"ndu&se ace seara sau diminea_a._ Baia ntre #-&+$ grade este tonica. Baia caldu_a ntre +-&1- grade este sedativa.Baiacalda de 1-&/$ grade mareste activitatea inimii. Dupa baie se vor evita ric_iunileprea

energice, ele put"nd leza stratul cornos.


10/22

_ :palarea m"inilor se ace obligatoriu diminea_a, seara, naintea meselor si ori dec"teori se murdaresc. :palarea prea recventa cu sapunuri moi dizolva stratul cornos silaanumite persoane provoaca exeme._ Dupa spalarea m"inilor, la persoanele cu pielea uscata se recomanda o cremagrasa._ Hnghiile vor f taiate scurt si rotund. 6aierea pielii din jurul unghiei, desi

nerecomandata, se va ace cu instrumente curate > sterilizate pentru a evitainec_iilerecvente, n special a celor produse prin manichiura._ ?giena organelor genitale prezinta o deosebita importan_a. :palarea cu apacaldu_a sisapun ndeplineste pe deplin cerin_ele unei igiene bune.

_ SPALAREA M=INILOR si a alt"r 'ar_i al! t!)%*!nt!l"r_ IMPORTAN_A & cel mai important si uneori singurul mod de prevenire acontaminarii si diseminarii agen_ilor microbieni._ C=ND>

_ la intrarea n serviciu si la parasirea locului de munca_ la intrarea si la iesirea din salonul de bolnavi_ nainte si dupa examinarea fecarui bolnav aten_ie la bolnavii cu marereceptivitate la inec_ii_ nainte si dupa aplicarea unui tratament_ nainte si dupa eectuarea de investiga_ii si proceduri invazive_ dupa scoaterea manusilor de protec_ie_ dupa scoaterea mastii olosita la locul de munca_ nainte de prepararea si distribuirea alimentelor si a medicamenteloradministrate peros

_ dupa olosirea batistei_ dupa olosirea toaletei_ dupa trecerea m"inii prin par_ dupa activita_i administrative, gospodaresti, etc_ CUM>_ ndepartarea bijuteriilor 4inele, bra_ari5, ceasurilor_ unghii ngrijite, taiate scurt_ utilizare de apa curenta si sapun pentru spalarea obisnuita_ :e practica doua sapuniri consecutive_ n cazuri de urgen_a este permisa utilizarea de antiseptice ca nlocuitor alspalatului,

dar nu ca rutina_ n unele situa_ii spalarea trebuie completata de dezinec_ia m"inilor;_ dupa manipularea bolnavilor septici, a bolnavilor contagiosi si a celor cuimunodepresie severa_ nainte si dupa eectuarea tratamentelor parenterale 4n abordurile vasculare sieectuarea de punc_ii lombare este obligatoriu portul manusilor5, schimbareapansamentelor 4aten_ie & manusi5, termometrizare intrarectala, clisme, toaletalehuzei4aten_ie & manusi5_ dupa eectuarea toaletei bolnavului la internare_ dupa manipularea si transportul cadavrelor

_ nainte si dupa eectuarea examenelor si tratamentelor otalmologice, @(,


11/22

stomatologice si n general nainte si dupa orice el de manevra care implicaabordareasau producerea unor solu_ii de continuitate 4aten_ie & manusi5._ O?LIGATORIE2 spalarea, dezinec_ia m"inilor si portul manusilor_ :TERGEREA& USCAREA !st! O?LIGATORIE_ cu h"rtie prosop_ prosop de unica ntrebuin_are.#1

I*'"rtan_a i)i!n!i /%$al! !st! !s!n_ialan *!n_in!r!a sanata_iintr!)%l%i "r)anis*&att la ad%lt& $t *ai al!s la $"'il.Fa$t"r%l 'rin$i'al al *!n_in!rii i)i!n!i /%$al! l $"nstit%i!& n 'ri*%l rnd&'!ria(%ld!ntar $"r!$t.6otusi, olosirea regulata a tehnicilor de cura_are doar cu ajutorulperiu_ei dedin_i nu este sufcienta. Aceasta asigura o cura_are numai la nivelul marginilorgingiilor,neajung"nd si n locurile greu accesibile de la nivelul coletului sau dintre din_i.Astel, apari_ia neasteptata a gingivitei si a cariei proximale se explica prin

cura_areadeectuoasa a spa_iilor interdentare si a san_ului gingival. Gn aceste condi_ii seimpuneutilizarea unor mijloace auxiliare periajului dentar care sunt reprezentate de a_adentara, apade gura si dispozitivele de cura_are a limbii._ Mani8!stari d! d!'!nd!n_an satis8a$!r!a n!v"ii2_ 1. Car!n_! d! i)i!na@_ 7. Alt!rar!a t!)%*!nt!l"r si a 8an!r!l"r@_ 9. D!3int!r!s 8a_a d! *as%ril! d! i)i!na@_ 4. D!3int!r!s d! a %r*a 'r!s$ri'_iil! d! i)i!na@

_ :. Alt!rar!a *%$"as!l"r@I. Car!n_! d! i)i!na2_ I)i!na '!rs"nala este primul pas spre men_inerea sanata_ii. 9eglijarea igieneipersonale creeaza ntr&un prim timp neajunsuri estetice 4pe care adesea individulnu leconstientizeaza, precum respira_ia ur"t mirositoare, miros si pete de transpira_ie,mirosul de lenjerie murdara, depuneri de matrea_a5, urmate n cazul persisten_eicomportamentului neigienic, de veritabile probleme de sanatate 4parazi_i,eczeme5._ Abuzul de produse de igiena corporala 4sapun, detergent5 si spalatul recvent potprovoca prurit prin uscarea pielii, mai ales la persoanele n v"rsta.

_ S%rs!l! d! di#$%ltat!2S%rs! d! "rdin #3i$2_ a ins%#$i!n_a intrins!$a;& slabiciunea sau paralizia membrelor superioare& lezarea fzica& circula_ia inadecvata_ / ins%#$i!n_a !6trins!$a@& orice piedica a miscarii& imobilitate& puncte de presiune_ S%rs! d! "rdin 'si"l")i$2

& tulburari de g"ndire


12/22

& Anxietate, stres& 0ierderea imaginii corporale_ S%rs! d! "rdin s"$i"l")i$2& :aracie&


13/22

gradul de igiena._ 2auza este necunoscuta, probabil predispozi_ia genetica, bagajul hormonalindividualsi tipul de piele._ Deseori, apare n urma sarcinii, purt"nd denumirea de J$l"as*aK sau JmascagravidicaK.2iuperca din 'itiriasis v!rsi$"l"r produce pete albe, mai degraba ini/a$!l%l!l! $ar!

'r"d%$ n *"d n"r*al 'i)*!nt%l 'i!lii, si pielelea nu se mai bronzeaza. Acestaestesi motivul pentru care pacien_ii descriu aceste pete ca find aparute odata cuntoarcerea de la mare_ ciuperca din 'itiria3is v!rsi$"l"r era si nainte la nivelul pielii, dar petele nuerau at"tde evidente pentru ca pielea din jurul lor nca nu se bronzase.

_ Pitiria3is%l v!rsi$"l"r

_ orma i'!r'i)*!ntata, zonele de 'itiria3is find mai nchise la culoarecomparativcu restul pielii

Vitili)"n stadiu at"t de avansat, nc"t toate tratamentele dau gres si singuraposibilitate este d!'i)*!ntar!a t"tala 4pe principiul daca nu ma pot nnegri, maalbesc de tot5._ 7. P!t!l! vas$%l"-san)%in! sunt datorate alterarii vaselor si s"ngelui circulantsauextravazarii hematiilor.


14/22

_ 2auza este o staza a s"ngelui n capilare si vene datorata unui spasm arterial.2ianozaeste localizata mai ales la extremita_i._ d P%r'%ra este o modifcare de culoare a pielii, de obicei circumscrisa, datorataextravazarii hematiilor n derm cauzata fe de o in8ama_ie a peretelui vascularnso_itauneori de necroza fbrinoida 4vascularita5, fe de o anomalie a s"ngelui, n modparticular a trombocitelor 4trombocitopenie, trombocitopatie5.

_ Dupa orma si dimensiunea petelor purpurice se descriu;_ & '!t!siil! sunt mici pete hemoragice cu diametrul de #&+ mm, de obiceimultiple,izolate sau con8uate_ & !$i*"3!l! sunt placarde cu dimensiuni dierite, av"nd margini mai mult saumaipu_in regulate, cu sediul subcutanat si apar"nd mai ales dupa traumatisme si mairarprin tulburari de hemostaza_ ! P!t!l! vas$%lar! 'r"'ri%-3is! sunt pete circumscrise aparute datorita uneidilata_ii

vasculare anormale sau unui proces de neoorma_ie a capilarelor dermice.


15/22

_ V!r%$i v%l)ar!& dat! d! PV 1& PV 7& PV 4& PV 7

V!r%$i 'lantar! dat! d! PV 1& PV 7& PV 4& PV 1

Urti$aria esteo aec_iune i*%n"-al!r)i$a determinata de diversi agen_i dinmediulexterior, numiti al!r)!ni. Acestia sunt mici molecule din substan_e care suntrecunoscute de catre sist!*%l i*%nitar ca si a)r!s"ri.

_ 0ractic odata cu patruderea n organism a acestor substan_e, sist!*%l i*%nncepelupta cu ele, pentru a le ndeparta, iar rezultatele sunt vizibile; apar pe piele simucoase, sub orma papulelor %rti$ari!n!._ Acestea sunt intens pruriginoase 4nso_ite de prurit, adica de m"ncarimi5 siugace4dispar si apar la c"teva ore n alt loc5.+$Urti$aria se maniesta prin papule uneori, 'a'%la este mai mare si poartadenumirea deplaca, sau si mai mare F 'la$ard@

_ Pa'%l!& 'la$i si > sau 'la$ard! se nt"lnesc n diverse orme de %rti$ari!.Urti$ariaL!3i%nil! !l!*!ntar! $%tanat! in#ltrat! - $"ntin%ar!_ 7. Li$!ni#$ar!a consta n ngrosarea pielii cu ad"ncirea san_urilor normale._ 9. N"d%lii sunt leziuni primitive, circumscrise, rotunde, mai mult sau mai pu_inproeminente, cu dimensiuni de peste # cm, solide, erme si infltrate la palpare._ 4. V!)!ta_iil! sunt date de prolierarea exoftica a epidermului adesea asociatacu uninfltrat celular al dermului ndeosebi al papilelor dermice._ :. T%*"ra este o orma_iune circumscrisa a pielii, nein8amatorie, de obicei

solida, dedimensiuni si consisten_a variabile, relieata sau inclavata n piele, cu tendin_a sapersiste sau sa creasca. 6umorile cutanate nu corespund unei leziuni elementare._ 6umorile cutanate pot avea ca punct de plecare; epidermul 4ex; carcinoamele,melanoamele5, elementele constitutive ale dermului sau din celulele prezente npiele4ex; metastaze, limoame5._ Al%ni_! $an$!ri)!n! sunt cele care ndeplinesc r!)%la A?CDE;_ A- Asi*!tri!_ ? - ?"rd!rs *ar)ini n!r!)%lat!_ C - C%l"ar! n!"*")!na

+#_ D - Di*!nsi%n! '!st! ; *ili*!tri_ E - El!va_i! ridi$ar! 8a_a d! niv!l%l 'i!lii. De re_inut ca al%ni_!l! suntn!vi, nun!)i, acestia din urma find in8!$_ii al! 'i!lii $% vir%s%l PV 4v!r%$i5.

D!r*at"s$"'ia


16/22

spune, cu mai mare precizie, daca aluni_a este de scos sau nu, daca estepericuloasasau nu.

III. L!3i%ni !l!*!ntar! $%tanat! $% $"n_in%t li$id_ 1. V!3i$%l!l! sunt mici ridicaturi circumscrise, translucide, de mici dimensiuni4diametrul de #&+ mm5, con_in"nd o serozitate clara si av"nd orme hemiserice,conice

sau prezent"nd o depresiune centrala 4ombilicata5._ 3ezicula este o leziune elementara cu con_inut lichid, Jbubi_a cu apaK sunt mici,sub- mm peste - mm se numeste /%la._ V!3i$%l!l! pot avea con_inut clar 4ca apa5, citrin 4galbui lichid5, hemoragic 4plinecus"nge5 sau pot avea puroi n cazul n care au puroi, se numesc '%st%l!._ 0rin ruperea tavanului veziculei apar !r"3i%ni 4lipsa de substan_a & lipsa depiele5, nacest caz eroziunile au ca un el de guleras de jur&mprejur.

7. ?%l!l! sa% ,i$t!n!l! sunt ridicaturi ale epidermului de orma rotunda sauovalara,cu dimensiuni cuprinse ntre - mm si mai mul_i centimetri, av"nd un con_inut lichidcare poate f clar, tulbure sau hemoragic._ Gn raport cu cantitatea de lichid colectat n interiorul lor bulele pot f bombate,hemiserice sau din contra turtite, 8asce c"nd serozitatea este mai pu_inabundenta._ Bulele pot f situate pe o piele aparent sanatoasa sau pe o zona eritematoasa apielii.0ot f localizate pe piele dar si pe mucoasele externe 4bucala, conjunctivala, nazala,anogenitala5.

Vari$!la -


17/22

_ :e maniesta sub orma unei !r%'_ii liniar!& n /anda0& al$at%ita dinv!3i$%l!)r%'at! n /%$!t0 '! 8"nd r"s% /a3a !rit!*at"asa& 'r!$!data& ns"_itasi d!*%lt! "ri %r*ata d! d%r!r!.

9. P%st%l!l! sunt leziuni primare care se prezinta ca ridicaturi circumscrise, mairar

plane, cu dimensiuni dierite 4adesea sub # cm5, de culoare alba sau galbena siav"ndun con_inut purulent._ Gn evolu_ie prin uscarea con_inutului sau dupa ruperea lor se ormeaza crustegalbenbrunecare se elimina las"nd n urma lor o pigmenta_ie mai mult sau mai pu_inpersistenta._ 0ustulizarea este de obicei un proces histopatologic de origine microbiana._ P%st%la F o vezicula umpluta cu puroi

IV. D!s!%ri $%tanat!- Acestea sunt leziuni cutanate rezultate din acumularea la

supraa_a pielii a celulelor cornoase hipeplaziate, a secre_iilor patologice si a_esuturilor necrozate._ Din acest grup ac parte; s$%a*!l! si $r%st!l!._ 1. S$%a*!l! sunt depozite cornoase vizibile spontan sau dupa gratajul slabeectuat cuchiureta, ndepart"ndu&se mai mult sau mai pu_in usor de pe piele._ 7. Cr%st!l! sunt leziuni secundare rezultate din uscarea la supraa_a pielii asecre_iilorpatologice, corespunz"nd unui stadiu evolutiv al leziunilor elementare primare;bule,vezicule, pustule, eroziuni, ulcera_ii. !orma si dimensiunea crustelor sunt cele ale

leziunilor din care provin._ 2uloarea crustelor poate f galbuie 4ex; eczema5, galbena ca mierea 4ex; impetigostreptococic5, hematica 4ex; ectima, epitelioame5.

S$%a*!l!_ 0soriazisul este o dermatoza eritemato&scuamoasa, necontagioasa, de cauzanecunoscuta, av"nd o evolu_ie cronica._ (eziunile se prezinta sub orma de placi si placarde eritemato&scuamoase, planesauusor relieate, rotunde, ovalare sau policiclice, uneori nconjurate de un haloualbicios.

_ V. L!3i%ni !l!*!ntar! $%tanat! 'rin s"l%_ii d! $"ntin%itat!_ a Er"3i%n!a sau exulcera_ia este o pierdere de substan_a superfciala cu undulneted,bine delimitata si care se vindeca ara cicatrice las"nd doar o macula pigmentatareziduala._ / Ul$!ra_ia este o pierdere de substan_a mai prounda dec"t eroziuneainteres"nddermul si chiar hipodermul si care se vindeca printr&o cicatrice sechelara.+_ $ Es$"ria_ia este o pierdere de substan_a superfciala sau prounda produsa deun

traumatism.


18/22

_ d Fis%ra este o eroziune sau o ulcera_ie de orma liniara, dureroasa, localizatanregiuni in8amate si supuse miscarilor de extensie 4ex; pliuri, palme, plante5.agadaeste o fsura liniara situata n jurul orifciului bucal._ ! Gan)r!na este o necroza tisulara de colora_ie neagra av"nd originevasculara sauinec_ioasa si care se ulcereaza secundar prin eliminarea _esutului necrotic.

_ 8 Es$ara este o necroza ulcerata secundar si localizata n zone de presiune.


19/22

nivelul epidermului, etc._ 9. Pr%rit%l )ravidi$ apare n trimestrul al ???&lea, mai ales n caz de nasterimultiple.


20/22

Alt! *ani8!stari2_ Pla)il! sau ranile sunt leziuni traumatice, caracterizate prin ntrerupereacontinuita_iitegumentelor si> sau a mucoaselor 4 solu_ii de continuitate5 (eziunea pielii sau amucoasei poate f cu sau ara leziuni tisulare de prounzime

Alt! *ani8!stari2M%$"asa $avita_ii /%$al! este sediul apari_iei a numeroase leziuni care uneori

pot ace partedin tabloul clinic al unor aec_iuni generale. Gn cavitatea bucala exista n modnormal unnumar oarte mare de germeni care n diverse condi_ii pot deveni patogeni. Deasemenea prinalimenta_ie se introduc n cavitatea bucala diversi germeni cu grade dierite devirulen_a.Atele, gingivitele, inec_iile herpetice, candidoza sunt c"teva din cele mairecvente aectiuniale mucoasei bucale. De asemenea pot apare leziuni legate de aec_iunilestomatologice

adiacente.A8t!l! reprezinta o aec_iune a mucoasei de cauza posibil virala desi nainte secredea ca estevorba despre un virus care cauzeaza ata, acum se vorbeste, mai degraba, despreo a8!$_i%n!a%t"i*%na; practic atele sunt rezultatul unui raspuns imun alterat.Apar ca si eroziuni cu chenar albicios uneori acoperite de un depozit galben&pal, cauntul.:unt dureroase, n unc_ie de fecare persoana.M!n_in!r!a i)i!n!i "ral! F actor oarte important n scaderea recuren_elor4reapari_iei5

atelor.

St"*atita a8t"asa este o aec_iune in8amatorie a mucoasei bucale caracterizataprin apari_iaunor leziuni oarte dureroase care ini_ial sunt sub orma unor macule dureroase4pete rosii5care ulterior se pot ulcera. eprezinta un raspuns in8amator exagerat sau poateaparea ncontextul unor aec_iuni imune. Bolnavul acuza dureri, senza_ia de arsura ncavitatea bucalaaccentuata de alimentele iritante, de condimente si poate apare ebra.

Rinita reprezinta o in,a*a_i! a *%$"as!i na3al!, datorata inec_iilor virale,bacteriene, lacare se adauga si o multitudine de actori avorizan_i, cum ar f poluareaatmoserica, rigul,ncaperile uscate, oboseala si subalimenta_ia._ Mani8!stari d! d!'!nd!n_a la niv!l%l 8an!r!l"r.i'"$ratis*%l $sti)at Un)ia )r"asa poate indica prezen_a unor bolibronho&pulmonare,tumori toracice, boli cardio&vasculare, boli de origine endocrina, cauzehematologice4hiperavitamonioza A, malnutri_ie, lupus eritematos, etc5.


21/22

Oni$"*i$"3!l! distal! 4tip ?5, cele mai recvente, debuteaza la nivelul marginiilibere. ?ni_ialse produce o hiper*eratoza subunghiala, unghia devenind riabila, marginea liberadesprinz"ndu&se de patul ei si las"nd o cavitate caracteristica. Gn fnal unghiadevine cenusie,opaca, sar"micioasa si n cele din urma cade, las"nd mici ragmente aderente depatulunghial mult ngrosat.

Un)ia n$arnata se datoreaza taierii incorecte a unghiei; n mod corect, unghiiledela picior nu se taie ca unghiile de la m"na, ci se taie drept, dar cu col_ul liberdeasuprapielii piciorului., astel nc"t sa nu poata patrunde sub repliul unghial lateral4tunelulde piele nvecinat cu marginea unghiei5_ 2auza principala este curbura prea mare a unghiei la un pat unghial prea ngust.Astel, aceasta particularitate a unghiei duce la apari_ia unghiei ncarnate._ M"di#$aril! $%l"rii %n)iil"r sunt variate si pot aparea ca urmare a unor boli

sau nurma consumului unor produse;& utilizarea unor medicamente antibiotice AN6 4medicament utilizat n tratarea:?DA5F galben, cenusiu, brun, rosu, oranj& tutun Fbrun& boli ale tractului excretor & culoare alba, bruna, galbena& boli cardiace & rosie, galbena, galben&brun_ Un)ia al/a este cea mai comuna modifcare de culoare. Boala se numesteleuconichie._ Ca%3! al! /!n3il"r 'i)*!ntar! '! %n)i!2 inec_ii bacteriene, carcinom

pulmonar,diverse droguri, inec_ii ungice, hematoame, melanom malign, siflis, traumatisme,malnutri_ie, defcien_a n vitamina B#+, boala Addison._ A8!$_i%ni al! 'ar%l%i - i'!r'il"3itat!a_ a i'!rtri$"3a reprezinta o hiperpilozitate a emeilor, dar cu pastrareadistribu_ieieminine a parului. Cipertricoza poate f etnica, dar si o expresie genetica cauzatade oserie de tulburari sau urmarea ac_iunii unor medicamente 4androgeni, steroizi,anabolizante, anticoncep_ionale5._ / irs%tis*%l reprezinta o hiperpilozitate cu distribu_ie masculina la nivelul

e_ei,corpului, organelor genitale, nso_ita eventual de o alopecie de tip masculin. Acesttipde pilozitate poate f si o expresie etnica.1-Al"'!$ia ar!ata '!lada este o 'i!rd!r! $ir$%*s$risa a 'ar%l%i, de $a%3an!$%n"s$%ta&care poate aparea la $"'ii sa% la ad%l_i& n !)ala *as%ra la /ar/a_i si la8!*!i. :untimplica_i 8a$t"ri )!n!ti$i& i*%n"l")i$i& str!s%l.P!lada sa% al"'!$ia se caracterizeaza prin placi alopecice circumscrise, rotunde

sau ovale,


22/22

bine delimitate, localizate la nivelul pielii p_roase a capului. 0ielea placii esteneteda, uneorihipotona, ara nici o leziune.Aec_iunea se poate extinde treptat p"na la caderea completa a parului de pescalp 4peladadecalvanta5 si>sau supraa_a tegumentului 4pelada universala5.Al"'!$ia poate f asociata cu aectarea unghiala 4microabraziuni si striilongitudinale ale

lamei unghiale5.Cad!r!a 'ar%l%i de pe cap se ace de obicei n placi & una sau mai multe &,rotunde sauovalare, cu diametrul ntre # si - cm, complet alopecice 4lipsite de par5 sau cu periscur_i sirup_i la c"_iva cm lungime, la perierie perii de la perierie se smulg usor, aradurere si auaspect de Jsemn de exclama_ieK. Pi!rd!ra 'ar%l%i d! '! $a' se poate asocia cu'i!rd!r!a'ar%l%i '%/ian sa% d! '! tr%n$i& /ar/a& s'rn$!n!.

_ Alt! *ani8!stari2M"ls*"'"/ia sa% M"ls"*"'"/ia- rica de mizerie sau contaminare.MJSOPO?IA & 6eama de inec_iiDusa la extrem, preocuparea pentru cura_enie poate f semn de tulburare obsesiv&compulsiva.Boala se traduce prin prezen_a unor g"nduri sau imagini deranjante legate deigiena precara,de exemplu, pentru nlaturarea carora persoana n cauza executa anumite ritualuri.Astel, o persoana obsedata de microbi sau de murdarie si spala m"inile n modrepetitiv.Boala este diagnosticata doar n cazul n care asemenea activita_i aecteaza via_a

de zi cu zi.ulte persoane au doar o personalitate de tip obsesiv&compulsiv, n absen_a bolii.1'!olosirea n exces a substan_elor dezinectante poate ace rau. Acestea distrugbacteriile caretraiesc n mod obisnuit pe supraa_a pielii sanatoase si care combat in8ama_ia ncaz de leziunitegumentare. ai ales n cazul copiilor, staflococii prezen_i n mod normal pe pieleprotejeaza mpotriva declansarii unui raspuns exagerat din partea sistemuluiimunitar, care arputea duce la irita_ii, la um8area zonei lezate si la cresterea durerii.

@bsesia pentru igiena poate duce la stres si la alte probleme de ordin psihic.

Date post:	01-Mar-2018
Category:	Documents
Upload:	juliasandu
View:	249 times
Download:	1 times

Nursing General Cursul 14

Documents