Pensionarii solicită o nouă recorelare a pensiilor şi indexarea lunară a celor aflate sub nivelul a două salarii medii nete pe economie <3E> [ http://www.dntcj.ro/adevarul ) Numele răului... VALER CHIOREANU I u chema răul, se spune, pentru că acesta nu va întîrzia să apară. Iar numele râului ar putea să fie cel al Satanei, astfel că nici prin gînd nu trebuie să-ţi freacă acest cuvînt, dacă vrei să ai o. viaţă lungă şi frumoasă. Acesta pare să ' fie preceptul dupâ care se conduc liderii partidelor din aşa-numita opoziţie democratică, rezultată după alegerile din 26 noiembrie. Sâ-i pici cu ceară pe Dudu Ionescu, Valeriu Stoica, Petre Roman sau Marko Bela şi nu vor rosti numele lui Ion Iliescu. învinşi în alegerile legislative şi prezidenţiale, respectivii au ezitat vreme îndelungată să pronunţe numele candidatului pe care partidele lor îl vor susţine în turul doi al competiţiei pentru Cotroceni. “Vom recomanda membrilor noştri de partid să voteze împotriva forţelor extremiste” sau “nu există altă cale decît votul împotriva extremiştilor” - acceptau ei sâ răspundă întrebărilor' repetate ale gazetarilor în legătură cu numele unuia sau celuilalt dintre candidaţii - rămaşi în cursă: Ion Iliescu şi. Comeliu Vădim Tudor. O mostră convingătoare a acestui comportament de struţ politic .ne-a oferit, recent, Dudu Ionescu, de care se leagă speranţele ţărăniştilor de redresare a partidului. După şedinţa în care a fost instalat în fruntea comitetului însărcinat să pregătească congresul extraordinar din ianuarie al PNŢCD, Dudu Ionescu a fost întrebat ce recomandare face electoratului propriu pentru turul doi. A răspuns aşa: “Un .vot pentru democraţie şi împotriva , extremismului”. Trebuie să ne închipuim că omul care vrea să se aşeze pe scaunul lui Coposu şi al lui Ion Diaconescu a avut ezitări teribile înainte de a da drumul declaraţiei de mai sus. Gazetarii însă nu s-au mulţumit cu acest răspuns şi au insistat, dorind să afle dacă votul" pentru democraţie înseamnă vot pentru^ Ion Iliescu. “Nu am spus asta”, S O I® continuare în pagina a 16-a ,O extrem de ciudată Hotărîre de Guvern, cu un oarecare iz de implicare din partea unor interesaţi^ vine exact în “sprijinul promovării _non- calităţii” (ca să-l citez pe.- deputatul PD Iuliu Păcurariu). Despre ce este vorba? Din vreme în vreme, în funcţie de inflaţie etc. se emit Hotărîri de Guvern care să reactualizeze nivelul subvenţiilor pentru produsele din industria cărbunelui, minereurilor feroase, neferoase, radioactive, rare şi nemetalifere. Hotărîrea din 16 iunie, care prevedea cuantumul subvenţiilor, a fost modificată, pe 21 noiembrie. Spun modificată, şi nu reactualizată, deoarece la capitolul “minereu fier” s-a^ “omis” un lucru esenţial. în vechea hotărîre, subvenţiile erau acordate pentru “minereu fier marfă 45% + mangan”, adică pentru produsele care conţin mai mult de 45% fier. în cea nouă, cele 45% concentraţie nu mai sînt specificate. • Implicaţiile sînt grave pentm judeţul Cluj, mai precis pentru Exploatarea Minieră IARA. ■ Cu dintru tcrtul alte motive, împreună cu deputatul PD Iuliu Păcurariu, am vizitat ieri exploatarea, unde l-am găsit pe director negru de supărare din. cauza Hotărîrii de Guvern, Titus CRĂCIUN continuare în pagina a 16-a fîmenzi de zeci de miliarde de lei : în perioada ianuarie - octombrie a anului în curs, comisarii Gărzii Financiare Cluj au efectuat un număr de 2.480 de acţiuni de control, atît la agenţii economici privaţi, cît şi la cei cu. capital de stat. Numărul controalelor depăşeşte cu aproximativ 20 % pe cel de anul trecut. în pofida măsurilor punitive tot mai drastice prevăzute de lege, numărul cazurilor în. care s-au constatat abateri a fost de 1.900. Cu alte cuvinte, la două treimi din numărul agenţilor economici verificaţi „s-au înregistrat” diverse forme de eludare a legii. Dintre firmele „cu probleme”, proporţia celor cu abateri grave, în urma cărora Garda Financiară a întocmit dosare penale, este totuşi destul de redusă -. 1,5 % (34 de cazuri). Totalul sumelor suplimentare, stabilite sâ revină bugetului de stat pe primele 10 luni, se ridică la 34,9 miliarde lei. Din suma respectivă s-au încasat 16,3 miliarde. De asemenea, impozitele şi taxele stabilite suplimentar pe aceeaşi perioadă reprezintă 5,2 miliarde lei (cu • majorările aferente de 10 milioane de lei), din care s-au încasat 1,9 miliarde. Nerepatriere dc valuta şi motorină fârâ acte de provenienţă în cele 1.900 de cazuri cu abateri de la lege, comisarii clujeni au dat Beniamin PASCU continuare în pagina a 9-a Preşedintele Constantinescu a convocat Parlamentul nou ales pentru luni Preşedintele Emil Constantinescu a convocat noul Parlament pentru data de 11 decembrie 2000, se arată într-un comunicat remis, ieri, presei de Biroul de presă al Preşedinţiei. Potrivit comunicatului, şeful statului a semnat marţi Decretul de.convocare a Parlamentului nou ales pentru data de 11 decembrie 2000, ora 15.00. Decretul a fost înaintat, ieri, la Monitorul Oficial pentru publicare, precizează comunicatul. ' „ Guvernul ar puteadiscuta astâzi rectificarea bugetului Executivul ar putea discuta în şedinţa de astăzi problema unei noi rectificări bugetare, a declarat presei secretarul general adjunct al Guvernului, Emanuel Albu. "Este foarte posibil ca reprezentanţii Ministerului Finanţelor să prezinte in această şedinţă un proiect de rectificare a bugetului", a spus Albu. El a precizat că şedinţa de astăzi nu va fi ultima întrunire a actualului Cabinet, deoarece “ la Secretariatul General al Guvernului există suficiente proiecte de acte normative pentru a fi organizată, săptămîna viitoare, o nouă şedinţă de ' Guvern". Emanuel Albu a arătat că, potrivit Constituţiei, “Guvernul al cărui mandat a încetat îndeplineşte numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice, pînă la depunerea jurămîntului de către membrii noului Executiv”. I 1 o • M onica Tripon, "Adevărul Cu ocazia lansării Anului Internaţional ăl Voluntarilor 2001 şi simultan cu evenimente similare desfăşurate în peste 75 de ţări ale lumii, la CIuj-Napoca a avut loc, la Casa Universitarilor, prima ediţie a Galei de decernare a Premiilor.Pro Vobis pentru implicarea în comunitate. Diplomele - contrasemnate de dl primar Gheorghe Funar - şi premiile au fost înmînate de domnii viceprimari Boros Janos şi Mircea Gavrilă următorilor: .• categoria VOLUNTARUL ANULUI pentru implicarea în domeniul social: Ambruş BURCEÂ, Asociaţia studenţilor romi Romano Suno, pentm cursul de alfabetizare demlat în mod voluntar timp de sase luni, în cartierul Iris; • categoria ORGANIZAŢIA ANULUI pentm cel mai bun program de voluntariat: World Vision, pentm programul Telefonul Albastru; —• categoria JURNALISTUL ANULUI pentm • cea mai. corectă reflectare a unui program de voluntariat: Monica TRIPON, Adevărul de Cluj, pentru profesionalismul cu. care a reflectat activitatea Crucii Roşii, Centrului ARTEMIS şi Consiliului organizaţiilor nonguvemamentale; de Cluj" - Jurnalistul Anului • categoria ORGANUL DE PRESĂ AL ANULUI pentm cea mai corectă reflectare a unui program de voluntariat: Jurnalul de Cluj, pentm profesionalismul cu care a reflectat programele organizaţiilor APAHNP şi BETHANY; • categoria SPONSORUL ANULUI pentm cea mai generoasă contribuţie adusă unui program de voluntariat: compania CONNEX, pentru contribuţia acordată Asociaţiei Române de' . Dezbateri, Oratorie şi Retorică; ' • categoria SPONSORUL ANULUI pentm cea mai consecventă contribuţie adusă unui program de voluntariat: SC Terapia SA, pentm sprijinul ■ acordat Cmcii Roşii. Premii speciale au fost acordate: • companiei McDonalds organizaţiilor: APAHM; ARDOR, Serviciul de Ajutor Maltez şi Alianţa ANTISIJICID voluntarilor: Mihaeîa Mureşan (Serviciul de Ajutor Maltez), Alexandrina Indolean (Crucea Roşie), Cristina Malita (Alianţa uezoaterea tipn v£?(A K DO R?0 n '' ţ ? T£ MIS>- Liviujjoluntariatul”. Vancea (AKOOR), Ildiko Benko Boro ( W orld""' Vision), preot loan Mătieş (APAHNP), Victona;(iOT£CA Lakatos (Habitat pentm Umanitate) si Ioana Boca (APAHM). Alte premii au fost acordate voluntarilor care au contribuit la organizarea Galei şi la alte activităţi aie Centrului de Voluntariat Pro Vobis (în ordine aleatoare): Gabi Mariş, Antoaneta Popescu, Cristina Popa, Mihai Minea, Roxana Pârjol, Mihaela Chicina, Oana Ciomagă, Oana Andreescu, Oana Şamu, Lili Pop, Emma Andreica, Anca Rus, Raluca Vlad, Robert Livengood, Adina Abrudan, Ancuţa Abrudan, Mircea Danciu, Anişoara Mureşan, Lucian Mureşan^- Mirela Moldovanu, Anca Florea, Luky Olam, Monica Dudu, Aurel şi Ildiko Cuibus, Caşandra Mare, Simina Fărcaş, Laura Sucutărdeân, Aurel Câmpan, Lisette Sheller’ Agatha Crăciun. : ’ La manifestare au participat reprezentanţi ai organizaţiilor nonguvemamentale clujene, voluntari ai acestora, numeroşi invitaţi. în cadrul Galei, membri ai ARDOR Transilvania au susţinut dezbaterea demonstrativă “Acest Parlament susţine Anca BLAGA APEL în calitate de primar al municipiului CIuj-Napoca, mă adresez tuturor locuitorilor municipiului nostru cu drept de vot, îndemnîn- du-vă să participaţi la turul doi al alegerilor prezidenţiale din 10 decembrie a.c., între orele 7-21. Avînd în vedere importanţa cu totul deosebită a turului doi, vă solicit să participaţi în număr cît mai mare la vot, dacă se poate în proporţie de 85-90%, dînd astfel un semnal întregii ţări că românii din inima Transilvaniei ştiu bine ce au de făcut pentm alegerea Preşedintelui României pentm începutul de secol şi mileniu trei. . . Facapel la dumneavoastră să vă prezentaţi la urne, dacă este posibil, cei mai mulţi în prima parte a zilei de 10 decembrie, fapt ce ar constitui un exemplu şi un model pentm întreaga ţară astfel îneît românii să iasă din starea în care au fost împinşi, prin războiul psihologic şi diversiunile murdare la care s-au dedat, în ultimele zile, adversarii poporului român. • Amconvingerea că şi de această dată clujenii vor şti să aleagă astfel îneît întreaga ţară să nu încapăpe mîna unuia dintre ultimii reprezentanţi ai marxism-leninismului din Europa. Să vă dea Dumnezeu gîndul cel bun! CIuj-Napoca Gheorghe FUNAR 5.12.2000 Primar al municipiului Guj-Napoca
Transcript
Pensionarii solicită o nouă
recorelare a pensiilor şi
indexarea lunară a celor aflate sub nivelul a două salarii
medii nete pe economie
< 3 E > [ http://www.dntcj.ro/adevarul)
Numelerăului...
VALER CHIOREANU
I u chema răul, se spune, pentru că acesta nu va întîrzia să apară. Iar numele râului ar putea să fie cel al
Satanei, astfel că nici prin gînd nu trebuie să-ţi freacă acest cuvînt, dacă vrei să ai o. viaţă lungă şi frumoasă. Acesta pare să
' fie preceptul dupâ care se conduc liderii partidelor din aşa-num ita opoziţie democratică, rezultată după alegerile din 26 noiembrie. Sâ-i pici cu ceară pe Dudu Ionescu, Valeriu Stoica, Petre Roman sau Marko Bela şi nu vor rosti numele lui Ion Iliescu. învinşi în alegerile legislative şi prezidenţiale, respectivii au ezitat vreme îndelungată să pronunţe numele candidatului pe care partidele lor îl vor susţine în turul doi al competiţiei pentru Cotroceni. “Vom recomanda membrilor noştri de partid să voteze împotriva forţelor extremiste” sau “nu există altă cale decît votul împotriva extremiştilor” - acceptau ei sâ răspundă în trebărilo r' repetate ale gazetarilor în legătură cu numele unuia sau celuilalt dintre candidaţii - rămaşi în cursă: Ion Iliescu şi. Comeliu Vădim Tudor.O m ostră convingătoare a acestui comportament de struţ politic .ne-a oferit, recent, Dudu Ionescu, de care se leagă speranţele ţărăniştilor de redresare a partidului. După şedinţa în care a fost instalat în fruntea comitetului însărcinat să pregătească congresul extraordinar din ianuarie al PNŢCD, Dudu Ionescu a fost întrebat ce recomandare face electoratului propriu pentru turul doi. A răspuns aşa: “Un .vot pentru democraţie şi împotriva , extremismului”. Trebuie să ne închipuim că omul care vrea să se aşeze pe scaunul lui Coposu şi al lui Ion Diaconescu a avut ezitări teribile înainte de a da drumul declaraţiei de mai sus. Gazetarii însă nu s-au mulţumit cu acest răspuns şi au insista t, dorind să afle dacă v o tu l" pentru democraţie înseam nă vot pentru^ Ion Iliescu. “Nu am spus asta”,
S O I ®
continuare în pagina a 16-a
, O extrem de ciudată Hotărîre de Guvern, cu un oarecare iz de implicare din partea unor interesaţi^ vine exact în “sprijinul promovării _non- calităţii” (ca să-l citez pe.- deputatul PD Iuliu Păcurariu). Despre ce este vorba? Din vreme în vreme, în funcţie de inflaţie etc. se emit Hotărîri de Guvern care să reactualizeze nivelul subvenţiilor pentru produsele din industria cărbunelui, minereurilor feroase,
neferoase, radioactive, rare şi nemetalifere. Hotărîrea din 16 iunie, care prevedea cuantumul subvenţiilor, a fost modificată, pe 21 noiem brie. Spun modificată, şi nu reactualizată, deoarece la capitolul “minereu fier” s-a^ “om is” un lucru esenţial. în vechea hotărîre, subvenţiile erau acordate pentru “minereu fier marfă 45% + m angan”, adică pentru produsele care conţin mai mult de 45% fier. în cea nouă, cele
45% concentraţie nu mai sînt specificate. •
Implicaţiile sînt grave pentm judeţul Cluj, mai precis pentru Exploatarea Minieră IARA.■ Cu dintru tcrtul alte motive, împreună cu deputatul PD Iuliu Păcurariu, am vizitat ieri exploatarea, unde l-am găsit pe director negru de supărare din. cauza Hotărîrii de Guvern,
Titus CRĂCIUNcontinuare în pagina a 16-a
fîmenzi de zeci de miliarde de lei
: în perioada ianuarie - octombrie a anului în curs, comisarii Gărzii Financiare Cluj au efectuat un număr de 2.480 de acţiuni de control, atît la agenţii economici privaţi, cît şi la cei cu. capital de stat. Numărul controalelor depăşeşte cu aproximativ 20 % pe cel de anul trecut. în pofida măsurilor punitive tot mai drastice prevăzute de lege, numărul cazurilor în. care s-au constatat abateri a fost de 1.900. Cu
alte cuvinte, la două treimi din num ărul agenţilor econom ici verificaţi „s-au înregistrat” diverse forme de eludare a legii. Dintre firmele „cu probleme”, proporţia celor cu abateri grave, în urma cărora Garda Financiară a întocmit dosare penale, este totuşi destul de redusă -. 1,5 % (34 de cazuri).
Totalul sumelor suplimentare, stabilite sâ revină bugetului de stat pe primele 10 luni, se ridică la 34,9 miliarde lei. Din suma respectivă s-au încasat 16,3 miliarde. De asemenea, im pozitele şi taxele stabilite
suplimentar pe aceeaşi perioadă reprezintă 5,2 m iliarde lei (cu
• majorările aferente de 10 milioane de lei), din care s-au încasat 1,9 miliarde.
Nerepatriere dc valuta şi motorină fârâ acte de
provenienţăîn cele 1.900 de cazuri cu abateri
de la lege, comisarii clujeni au dat
Beniamin PASCUcontinuare în pagina a 9-a
Preşedintele Constantinescu a convocat Parlamentul nou ales pentru luni
Preşedintele Emil Constantinescu a convocat noul Parlam ent pentru data de 11 decem brie 2000, se arată într-un comunicat remis, ieri, presei de Biroul de presă al Preşedinţiei. Potrivit comunicatului, şeful statului a sem nat marţi Decretul de.convocare a Parlamentului nou ales pentru data de 11 decem brie 2000, ora 15.00. Decretul a fost înaintat, ieri, la Monitorul Oficial pentru publicare, precizează comunicatul. ' „
Guvernul ar putea discuta
astâzi rectificarea bugetului
Executivul ar putea discuta în şedinţa de astăzi problema unei noi rectificări bugetare, a declarat presei secretarul general adjunct al G uvernulu i, Emanuel Albu. "E s te fo a rte p o s ib il ca re p re z e n ta n ţii M in is te ru lu i Finanţelor să prezinte in această şedinţă un proiect de rectificare a bugetului", a spus Albu. El a precizat că şedinţa de astăzi nu va fi ultima întrunire a actualului C abinet, deoarece “ la S e c re ta r ia tu l G eneral al G uve rn u lu i ex is tă su fic ien te proiecte de acte normative pentru a f i o rgan iza tă , săptăm îna v iito a re , o nouă şed in ţă de ' Guvern". Emanuel Albu a arătat că, p o tr iv it C o n s titu ţie i, “ G uvernul al căru i mandat a încetat îndeplineşte numai actele necesare pentru administrarea t re b u r ilo r p u b lice , pînă la depunerea jurăm întului de către membrii noului Executiv” .
I 1o
• M o n i c a T r i p o n , " A d e v ă r u lCu ocazia lansării Anului Internaţional ăl
Voluntarilor 2001 şi simultan cu evenimente similare desfăşurate în peste 75 de ţări ale lumii, la CIuj-Napoca a avut loc, la Casa Universitarilor, prima ediţie a Galei de decernare a Premiilor.Pro Vobis pentru implicarea în comunitate. Diplomele - contrasemnate de dl primar Gheorghe Funar - şi premiile au fost înmînate de domnii viceprimari Boros Janos şi Mircea Gavrilă următorilor:
.• categoria VOLUNTARUL ANULUI pentru implicarea în domeniul social: Ambruş BURCEÂ, Asociaţia studenţilor romi Romano Suno, pentm cursul de alfabetizare demlat în mod voluntar timp de sase luni, în cartierul Iris;
• categoria ORGANIZAŢIA ANULUI pentm cel mai bun program de voluntariat: World Vision, pentm programul Telefonul Albastru;— • categoria JURNALISTUL ANULUI pentm • cea mai. corectă reflectare a unui program de voluntariat: Monica TRIPON, Adevărul de Cluj, pentru profesionalismul cu. care a reflectat activitatea Crucii Roşii, Centrului ARTEMIS şi Consiliului organizaţiilor nonguvemamentale;
d e C l u j " - J u r n a l i s t u l A n u l u i• categoria ORGANUL DE PRESĂ AL
ANULUI pentm cea mai corectă reflectare a unui program de voluntariat: Jurnalul de Cluj, pentm profesionalismul cu care a reflectat programele organizaţiilor APAHNP şi BETHANY;
• categoria SPONSORUL ANULUI pentm cea mai generoasă contribuţie adusă unui program de voluntariat: compania CONNEX, pentru contribuţia acordată Asociaţiei Române de'
. Dezbateri, Oratorie şi Retorică; '• categoria SPONSORUL ANULUI pentm cea
mai consecventă contribuţie adusă unui program de voluntariat: SC Terapia SA, pentm sprijinul
■ acordat Cmcii Roşii.Premii speciale au fost acordate: • companiei
McDonalds organizaţiilor: APAHM; ARDOR,Serviciul de Ajutor M altez şi A lianţa ANTISIJICID voluntarilor: Mihaeîa Mureşan (Serviciul de Ajutor Maltez), Alexandrina Indolean (Crucea Roşie), Cristina M alita (A lianţa uezoaterea tipn
v £ ? ( A K D O R ? 0 n '' ţ ? T£ MIS>- L iv iu jjo lun tariatu l”.Vancea (AKOOR), Ildiko Benko Boro ( W o r l d " " 'Vision), preot loan Mătieş (APAHNP), Victona;(iOT£CA
Lakatos (Habitat pentm Umanitate) si Ioana Boca (APAHM).
Alte premii au fost acordate voluntarilor care au contribuit la organizarea Galei şi la alte activităţi aie Centrului de Voluntariat Pro Vobis (în ordine aleatoare): Gabi Mariş, Antoaneta Popescu, Cristina Popa, Mihai Minea, Roxana Pârjol, Mihaela Chicina, Oana Ciomagă, Oana Andreescu, Oana Şamu, Lili Pop, Emma Andreica, Anca Rus, Raluca Vlad, Robert Livengood, Adina Abrudan, A ncuţa Abrudan, M ircea Danciu, A nişoara Mureşan, Lucian Mureşan^- Mirela Moldovanu, Anca Florea, Luky Olam, Monica Dudu, Aurel şi Ildiko Cuibus, Caşandra Mare, Simina Fărcaş, Laura Sucutărdeân, Aurel Câmpan, Lisette Sheller’ Agatha Crăciun. : ’
La manifestare au participat reprezentanţi ai o rgan izaţiilo r nonguvem am entale clu jene , voluntari ai acestora, numeroşi invitaţi. în cadrul Galei, membri ai ARDOR Transilvania au susţinut dezbaterea demonstrativă “Acest Parlament susţine
Anca BLAGA
A P E Lîn calitate de primar al municipiului
CIuj-Napoca, mă adresez tuturor locuitorilor municipiului nostru cu drept de vot, îndemnîn- du-vă să participaţi la turul doi al alegerilor prezidenţiale din 10 decembrie a.c., între orele 7-21.
Avînd în vedere importanţa cu totul deosebită a turului doi, vă solicit să participaţi în număr cît mai mare la vot, dacă se poate în proporţie de 85-90%, dînd astfel un semnal întregii ţări că românii din inima Transilvaniei ştiu bine ce au de făcut pentm alegerea Preşedintelui României pentm începutul de secol şi mileniu trei. . .
Fac apel la dumneavoastră să vă prezentaţi la urne, dacă este posibil, cei mai mulţi în prima parte a zilei de 10 decembrie, fapt ce ar constitui un exemplu şi un model pentm întreaga ţară astfel îneît românii să iasă din starea în care au fost împinşi, prin războiul psihologic şi diversiunile murdare la care s-au dedat, în ultimele zile, adversarii poporului român.• Am convingerea că şi de această dată clujenii
vor şti să aleagă astfel îneît întreaga ţară să nu încapă pe mîna unuia dintre ultimii reprezentanţi ai marxism-leninismului din Europa.
Să vă dea Dumnezeu gîndul cel bun! CIuj-Napoca Gheorghe FUNAR5.12.2000 Primar al municipiului
CURSE IN T E R N A T IO N A L E d in Autogara I I :
• C lu j-N a p o c a -B u d a p e s ta , c u p leca re dm O u j -N a p o c a in z ile le d c lu n i. m arţi, jo i si v in e ri la o ra 7 ,0 0 si în a p o ie re a din B u d ap e s ta in z ile le d c m a r i i , m ie rc u r i, v in e ri s i s im b â lâ la o ra 11 .0 0 .
• G u j -N a p o c a -B u d a p e s ta , c u p lc c a rc in z ile le d c jo i o ra 2 2 .0 0 şi în a p o ie re d in B u d ap esta in z ile le d c v in e r i o ra 16 ,00 . I N F O R M A Ţ I I :
Autogara I nu mai funcţionează Autogara I I : 43-52-78
T A R O MO R A R U L C U R S E L O R IN T E R N E
P E R IO A D A 29 O C T . 2 0 0 0 - 24 M AR. 2001
IlinJ'C lu j - > B ă n e a s a 0 7 , 0 0 ş i 1 7 ,0 0C lu j - ^ 'O t o p e n i 1 5 , 4 5 ş i 1 6 ,3 5
marţi :C lu j - > B ă n e a s a 0 7 ,0 0C lu j - > O t o p e n i 1 5 ,1 5
miercuri C lu j B ă n e a s a , 0 7 , 0 0 ş i 1 7 ,0 0 C lu j - > O t o p e n i 2 0 ,3 5
ia i, C lu j - > B ă n e a s a 0 7 , 0 0 ş i 2 0 ,4 5' C lu j - > O to p e n i 1 5 ,1 5
vineriC lu j O t o p e n i 1 5 , 4 5 ş i 2 0 ,3 5
s î m b ă t ăC lu j - 4 B ă n e a s a 0 9 , 0 0 ş i 1 3 ,4 5
P r e t b i l e t 1 . 4 5 0 . 0 0 0 le i
O R A R U L C U R S E L O R E X T E R N EPERIOADA 29 OCT, 2000 - 24 MAR 2001 C lu j - > F r a n k fu r t
m a r ţ i ş i jo i F r a n k f u r t - > C lu j
m a r ţ i ş i jo i C lu j - > M u n c n e n
lu n i ş i v in e r i M u n c h e n - > C lu j
lu n i ş i v in e r i C lu j - 4 V ie n a lu n i, m ie r c u r i - 1 1 , 2 5 , v in e r i 1 5 ,1 0 V ie n a - > C lu jlu n i, m ie r c u r i , 1 3 , 5 5 , v in e r i 1 7 ,0 5 C lu j - > B o lo g n alu n i 1 1 ,1 5 , m ie r c u r i , v in e r i 1 5 ,1 5 B o lo g n a - Ş C lu jlu n i 1 3 , 1 0 , m ie r c u r i ş i v in e r i 1 7 ,1 0 P r e f b i le t C lu i - B o lo g n a - C lu j: 2 3 5 $
TELEFON: 13-01-16.
9 ,4 0
1 1 ,5 0
9 ,2 5
1 1 , 5 ?
FA R M A C II 1Fcrm adi ra tc n ic ia permanent: Farmacia
T O R A F A R M " . str. Ic n M csicr nr. 4 . telefon
42-654(1. stt S ’ p K i . nr. 25, telefon 19-20-74.
fa rm a c ia ’ C V N A R A " . C a l e a F l o r e ş t i
n r .7 5 . t c l . 4 2 .6 2 .7 2 . o r a r n o n -s to p .
F a r m a c ii c a t e n i e i * p r e lu n g i t ; F a m a c ia
T V T F R P H \ R ' f , sîr. f t im iv e m nr. 5 . telefon
42-71-95. 8 -2 2 . Farm acia
'C L F M A T I S F A R M ' . P iu a U n i r i i n r . 10 ,
telefon 19-13-63 . orar S-22.
G a tla i e no a p te:
F s rra c ta n . 6 , P-ta A . lancu nr. 5 . telefon
1 9 4 6 5 6 . otar 20-8.
POLICLINICA FĂRĂ PLATĂ "FAMILIA SFÎNTĂ"
• 4 - 8 decembrie •M edicină generală. Dr. I. Boilâ - 4 ,8 (9-12), dr.
R. Cotârtâ - 29 (10-12), dr. S. Loga • 8 (9-11), dr. M . M an - 5 (14-16). dr. D . Oltean • 7 (9-11), dr. A. F . Oros - 4 .7 (14-18), dr. D . Platan • 4 (9-, 11). 7 (16-18), dr. L Raşa • 4 (15-17), dr. I. Riza
5 (15-16), cfr. M. Suciu - 7 (10-12). dr. C. Torea
5.7 (9-11). dr. A . Varga - 4 .8^ 9 -11 ). dr. C. Vlaicu • 4 (11-13): Cardiologie. Dr. A. lancu - 5 (11,30-13); Interne. Dr. D. Pârv - 4 (15-17). dr. Gh. Rădulescu - 5 (9-11). dr. P . Santo - 5 (15- 17). G inecologie. Dr. C . Fodor 5 . 7 (10-12); C h in rg ie . Dr. D . Chiri» - 7 (17-17.45). dr. M. S'nxj • 8 (11-13), dr. I. Szabo • 4 (11-12); Pediatrie. Dr. R. Mrtea • 5 (14-15), dr. V . Olteanu
- 7 ( l6 -1 7 ) ,d r .L T o m a -8 (1 C M 2 ) ; Ortopedie. Dr. Z. Popa - 4 .7 (12-13); Psihiatrie. Dr. L
Glodan - 8 (10.30-12.30J; Psihologic. Dr. LBodâ
- 5 (14-16); Dermatologie. Dr. O. Roşea • 4 (16- 17). dr. I. Sârbu * 4 (11 ,30-12 .30); Toxicologie
d in ică . Dr. C D. Ursu * 5 (12-13); O .R L Dr. E. Plâ ian - 4.7 (9-11); N eurologie. D r .M . D ivin-4
(9-10); Ecografie . Dr. L Negru - 7 (15-17). dr. I. Usmevidu • 8 (10-12); U rologie. Dr. Z. Popa
• * 7 (12-13); Pneum o-ftiziologie. Or. M. Man • 5(14-16), Laborator. Ch. pr. S. Moşoigo - 4.5.7.8
(9-11)Pentru chirurgie plastică şl reparatorie,
urologie, radiologie planificarea boinavior se face la sediul Policlinici pe bază de bilet de trimitere. Planrficarea bolnavilor se face ta sediul, str. Moţilor nr. 32 şi la tel. 4 3 -0 0 0 1 . intre orele 16-17 de luni pinâ vineri. Planificarea bolnavilor la ecograf şi EKG se face numai pe bazâ de trimitere de la medidi Pol dinică.
F I L M E7 D E C E M B R I E
R e p u b lica - Să m o a ră R om eo - premieră (10,30; ,13; 15,30; 18; 20,30); vineri, sîmbătă, duminică - spectacole
de noapte cu ta rif redus de la ora 23 'V ic to r ia - D in o sau r, SUA - premieră (11; 13; 15; 17; 19) * A rta E urim ages - Z ile le film u lu i european * F a vo rit - D isp ari in 60 d e secu n d e, SUA ( 12; 14,30; 17; 19,30) * M ărăşti - Tînăr s tu d e n t în ch ir iez o rg a n e (13; 15; 17; 19). •
TU R D A - F ox - P ro fe s o ru l trăsn it ş i c la n u l K lum p, SUA (13; 15; 17; 19)
DEJ - A rta - X -M e n , SUA (13; 15; 17; 19); vineri, sîmbătă, duminică - spectacole de noaptea cu ta rif redus de la ora 22
G H E R LA - Pacea - P o vestea n o astră (15; 17); M atrix , SUA (19); vineri, sîm bătă. duminică - spectacole de noapte cu tarif redus de la ora 21. Joi închis.
* B .C .U . “ Luc ian Blaga” (strada C lin ic ilo r 2): O ra r : z iln ic: 8-12,45 13,30-20,00; sîmbâtâ: 8-13,30.Notâ: în sesiuni de examene - program prelungit: zilnic 8-21 „sîmbătă 8-20, duminica 8-14.
* B ib lio te c a Judeţeană “ O C T A V IA N G O G A ” : Sala de lectură (str. M . Kogâlniceanu nr. 7, tel. 430.434): lu n i .- v ineri: 9,00 - 20,00, sîmbătă: 9,00 - 14,00; Mediatecă (str. Izlazului nr. 18, Bl. C, tel. 165.784): luni, miercuri, jo i: 14,00 - 19,45, marţi, vineri9.00 - 14,45; C e n tru l de In fo rm a re Comunitară (str. M . kogâlniceanu nr. 7, tel. 195.620): luni - vineri: 11,00 - 18,00: Colecţii speciale (str. Observatorului nr. 1, tel. 438.409): lun i - vineri: 8,00 15,00; Filialele: Mănăştur (slr. Izlazului nr. 18, Bl. C, tel. 165.784), M ărăşti (str. Aurel Vlaicu nr. 27, Bl. V)', Z o rilo r (str. Observatorului nr. 1, tel. 438.409): luni, miercuri, jo i: 14,00- 19,45, marţi, vineri:9.00 - 14,45; F ilia la Bibliosan (Spitalul de Recuperare, tel. 123.066 in t 177): luni
vineri: 9,00 - 16,00. Notă: Activitatea Secţiilor de împrumut pentru adulţi şi a celor pentru copii din Piaţa Ştefan cei Mare nr. / este suspendată provizoriu, in vederea mutării în sediul nou. Rugăm restanţierii secţiilor respective să restituie publicaţiile împrumutate la filialele de cartier.
B ib lio te c a A cadem ie i (stradă Kogâlniceanu 12 - 14). Orar: lu n i - sîmbătă 8 -12.45; 14 - 18.45.
* B ib lio te c a G erm ană (strada Universităţii 7 - 9): luni -10-14; marţi, miercuri, jo i - 12-16; vineri - 10-16.
B ib lio teca A m e rican ă "J .F .K .” (strada Universităţii 7 - 9). Orar: luni - jo i: 10-18; vineri: 10-14, prima şi a treia sîmbâtâ d in iunâ: 9-14. O fe rim consultanţi pentru studii în USA.
■ Biblioteca B ritan ică (strada Avram lancu 11). Orar: luni, miercuri: 14 -1 9 ; marţi, jo i, .vineri: 9 - 14.
■ B ib lio te c a “ l i c i t a i ” (strada C lin ic ilo r 18). O rar: z iln ic 10 •, 18; sîmbâtâ: 9 -1 3 .
■ B ib lio teca C lu b u lu i Studenţesc C reş tin (strada Kogâlniceanu 7 - 9). Orar. marţi: 18 - 19; jo i 19-20.
■ B ib lio teca C e n tru lu i C u ltu ra l Francez, (strada l.l.C . Brâtianu 22); Orar luni-vincri: 10-19.
* B ib lio teca C e n tru lu i C u ltu ra l G erm an ’T Ie rm a n n O b c rth ” (str. Memorandumului 18). Orar: luni, marţi, miercuri, jo i: orele 16-20.
* B ib lio te ca “ V a ie r iu Bologa” a U niversită ţii dc M edicină şi Farmacie (Str. Avram lancu 31); Orar: luni-vincri 8-20. sîmbătă 8-13.
* Biblioteca Soros C lu j (str. Ţcbci nr. 21). Orar: luni 12-19,30; marţi, miercuri şi jo i: 10 -19.30, sîmbâtâ: 10-14. Ştiinţe sociale şi comportamentale.
■ Biblioteca C reştină ” Biblos” (str. C lin ic ilor nr.28). Orar: luni 13-17; marţi, m ie rcu ri, jo i: 13-16; v ine ri 9-12. (Biblioteca pune la dispoziţia cititorilor literatură creştină în diferite limbi).
( • t e l e s p e c t a t o r •Joi, 7 decembrie .
Dispensarul 8 Policlinic cu Plată |
oferă consultaţii de toate specialităţile, tratamente de reumatologie, mică chirurgie, ecografie, analize de laborator, radiologie, stomatologie la cele mai mici preţuri, asigurate de doctori de înaltă pregătire profesională.Adresa: Ştefan Ludvvig Roth nr. 19 (fosta Mâloasa).Tel.: 130.330 sau 432.557.
7.00 Telematinal; «ga 9,00 • -A genda
TV.l e lec to ra lă ; 9 ,10 ro m a r ia j urna| regional; 9,40
.P ractic TV; 10,30 TVR Cluj; 11,20 TVR laşi; 12,10 TVR T im işo a ra ; 13,00 T eza u r folcloric (c); 14,00 Jurna lu rde prînz; 14,15 CiberFan. Lumea m ultim edia ; 14,30 Drepturile omului; 15,30 între noi, fraţii (s);16.00 Convieţuiri (mag.); 17,30 încurcături în familie (s); 18,00 Corect!; 18,10 Medicina pentru toţi; 19,00 Info-Mania; 19,10 A va n p rem ie ră - Ş tirî; 19 ,15 Pasiuni (s); 20,00 Jurnal. Meteo; 20,40 Sport; 20,45 Teatru TV; 2 1 ,45 A le g e ri p re z id e n ţia le 2000; 22,45 Reflecţii rutiere;23.00 Jurnalul de noapte; 23,20 Întîlnirea cu tata (co.SUA 1998); 0,55 Marele jazz.
ţ y i 7 , 00 A te lie ru l " ™ lui Newton (do);7,35 Sabrina, vrăjitoare la 17 ani (s/r); 8,05 Sally, vrăjitoarea (s/ d.a.); 8,35 Toţi, împreună; 9,25 Pe muchie_de cuţit (r); 10,55 Ştiri; 11,00 Să mori din dragoste (s/r); 11,55 Femeia ispititoare (s); 12,40 Tribuna pa rtide lo r p a rla m e n ta re ; 13,15 S a lly , vrăjitoarea (s/d.a.j; 13,45 Cinci pentru naţiune; 17,10 Lumea fantastică; 17,40 Marele Bob (s); 1 8 ,3 0 .Telejurnal TV R 2;1 9 .00 D ocum en ta r; 2 0 ,05 C ă lă to rin d prin ţa ră ; 20 ,40 Germaine şi Benjamin (s); 21,10 M ike H am m er - d e te c tiv p a rt ic u la r (s); 20 ,30 Documentar; 22,00 Ştiri; 22,05 Cinematograful de artă; 23,40 M arele Bob (s/r); 0,30 TVM Mesager.
7.00 Observator; 8,00 'Neaţa; 11,00
Prizonieri ai tăcerii (dramă SUA 1995); 13,00 Ş tirile am iezii; 13,15 Dragostea învinge (s);14.00 Meditaţiile Ritei (co.Anglia 1983); 16,00 Z ile din v ia ţa noastră (s); 16,45 Vouă (div.); 16,50 Jo i Te leeu rob ingo 2;19.00 Observator'; 19,45' Vouă (div.); 19,50 Din dragoste; 21,30 Brigada mobilă; 22,00 Marius Tucă show; 23,00 Observator; 2 3 ,25 V ouă (d iv .); 23 ,30 Noaptea tîrziu cu Mircea Badea; 0,30 Sacrificiul celorlalţi (f.râzboi SUA 1984); 3,00 Zile din viaţa noastră (s/r); 4,00 Noaptea tîrziu (div./r); 5,00 Uraganul (s); 6,00 Ape liniştite (s).
7,00 Bună d i m i n e a ţ a ! ;10.00 T înă r şi
neliniştit (s/r); 11,00 Bine şi rău (s/r); 11,50 Oglinda timpului (s); 12,20 Micul geniu (co. Australia 1988); 14,10 Fitz (s); 15,05 M orta l K om ba t (s /r); 15,55 Jocuri magice; 16,00 Tînăr şi
neliniştit (s); 17,00 Ştirile Pro TV; 17,40 Sens unic; 17,45 Teo;
. 19,00 Ştirile Pro TV; 20,00 Greu de ucis III (f. SUA. 1995); 21,55 Ştirile Pro TV; 22,00 Chestiunea zilei; 23,45 Ştirile Pro TV; 0,00 Zero; 1,00 Omul care aduce cartea; 1,05 Profit; 1,10 Pro TV te ascultă ce vezi; 1,15 Seinfeld (s); 1,45 Bine şi rău (s); 2,30 DoUg şi Carne (s); 3,00 Micul geniu (f/r).
rr r f i ^ 7 -00 M ilagrosy y 8 00 PrimaMix; 15,00 Milagros (s); 15,55 C lip art; 16,00 S til (m ag./r);17.00 Detectivi de e lită (s);
'1 8 ,0 0 Focus - em . de ş tir i.Sport: Meteo; 19,00 Real TV; 19,30 Im pact; 20 ,00 Joke r; 2 1 ,5 0 C ronica c îrc o ta ş u lu i;22.00 Focus -. Primele ştiri ale nopţii; 22,30 O biectiv; 23,30 Impact; 0,00 Detectivi de elită (s/r); 0,55 Clip art; 1,00 Focus(O-TEX
C A B IN E T M E D IC A L O N C O L O G I C
C L U J -N A P O C A , s tr .P R O P C /O R T U A n r .9
(c a r tie r G r ig o r e s c u ) . C O N S U L T A Ţ II!
Prof.dr. LUCIAN LAZĂR(Ginecologie, Chirurgie, O ncologie)
L , M i: 1 5 -1 8 ; M a , J : 1 6 S!>- 1 8 “
Dr. V A LE N T IN P O P E S C U (Chirurgie, Oncologie)
M a, J : 14“ -1 6 ; V : 1 5 -1 7S : 9 - 1 1
Dr. DAN-SORIN P O P ESC U( U r o lo g ie ) . . .
L , M i: 1 8 - 2 0 ; M a , J : 1 8 ” - 2 0 V : 1 6 - 2 0
• PR O G R A M A R E: te l/fax (064) 18 .76 .04
în tim p u l o r e lo r d o fu n c ţ io n a r e a c a b in e tu lu i
7 ,00 B ună Z fc i to c d i m i n e a ţ a .
România; 10,00 Concert; 11,00 Daţi vina pe Corina (r); 12,00 Reporter Tele 7 (r); 13,00 Ora unu a venit; 13,15 Documentar; 13,45 Clubul microbiştilor; 14,45 Derick (s); 16,00 Post Meridian;17.00 Daţi vina pe Corina; 18,00 A s show; 18,50 Pariu tr io - LOTO; 19,00 Telejurnal; 19,30 Ţara noastră; 19,40 Gura lumii;20.00 Dan Diaconescu în direct; 2 1 ,5 0 P a riu -T rio ; 2 2 ,00 Telemedicina; 23,00 Dreptul la apărare; 23,15 V iaţa noastră cea de toate zilele; 1,00 Ora unu a venit; 1,05 Post Meridian; 2,15 Telejurnal. ■
^ P O L I C L IN I C A ^ I N T E R S E R V I S A N
E l e c t r o e n c e f a lo g r a f i e - E le c t r o m io g r a f ie - E x a m i n ă r i
D o p p le r - H i s t e r o s a l p l n g o g r a f l Ţ p e n t r u s t e r i l i t a t e f e m i n i n ă
E c o g r a f ie c a r d i a c ă \ ECO D o p p le r c o lo r
T r a t a m e n t e L A S E R LABORATOR COMPUTERIZAT (Biochimie - Bacteriologic Im unoiogie - Parazitologle Determinare R h - Teste de sarc in ă - A ntigen HBS - E lisa T e s t -
.E x am in ări c itoiogice p e n tru d e p is ta re a cancerului dc col uterin - Investigaţii p en tru sterilitatea feminină ;i masculină)
ZILNIC, in c lu s iv DUMINICA (gardă)
ore le 7 - 2 1 ■ Medic dc gardă: orele 2 1 - 7
R ezervare , c o n s u lta ţ i i v la te l. 41 .41 ,63 . ’ S
7 ,00 R e lu ă ri; '9 ,1 5 Fiorella (s/r);
10,20 Luisa Fernanda (s/r); 11,10 Iubire fără lim ite (s/r); 12,05 Dragoste nebună (s/r); 12,55 la-mă acasă (m ag./r); 1 3 ,30 Pisica pe a co p e rişu l f ie rb in te (f/r); 15 ,30 în g e r s ă lb a tic (s); 16 ,20 C ăsu ţa poveştilor (d.a.); 16,30 Miracolul iub irii (s); 17,30 D ragoste şi putere (s); 18,00 Fiorella (s); 18,50 Acasă la bunica; 19,00 Iubire fără limite (s); 20,00 Ştirile de Acasă; 20 ,40 D ra go s te n e b un ă (s); 21 ,40 Lu isa Fernanda (s); 22,45 Comoara din Atena (f. Anglia ’79).
PRIMUL S A LU T - Ştefan Coroian (07:00 Salut, 07:00 Salut; 07:20 Revista p res e i locale, 07:40 Revista presei centrale, 07:50, 08,50 Horoscop-, 08:00 Ştiri, 08:20 CD Sport - ştiri sportive, 08:40 Ştiri pe scurt, 09:00 Ştiri, 09:20 Ce m ai crede lumea)-, 10:00-13,00 Mesaj FM cu Tudor Runcanu (10,00 Ştiri + M eteo ' Mesaje de la ascultători,' concursuri muzică, 11,20 "Capra cu trei iez i’ - trei piese cu aceeaşi temă, acelaşi interpret, acelaşi, titlu, etc., 12:00 Divertis Radio Blitz, 12:40 “ Telefonul z ile i’ -'interviu telefonic cu un om obişnuit dar interesant); 13:00 -16:00 Caleidoscop CD - cu Tiberiu Crişan (13:00 Ştiri + Meteo, ’ Cetăţean de onoare’ - concurs pentru desemnarea celei mai... străzi a oraşului, 14,00, 15,00 Ştiri, 15,20 Ce m ai crede lumea (r.))\ 16:00 -'19:00 Conspiraţia - cu Horaţiu Nicoară (16:00, 17:00 Ştiri, Telefoane surpriză pentru cei ce sărbătoresc ceva, 17,20 CD Sport - Mihai Petruşcă 18:00 - 18:30 Program informativ BBC,18,40 Divertis Radio Blitz); 19:00 - 21:00 Studiou electoral; 21:00 Ştiri; 21:00 - 22:00 M uzica magica - rock. Prezintă Ştefan Coroian.
MATINAL:ŞtinTe locale, interviuri, Horoscop (6.40,7.20, 8.20), Punctul de vedere(7.45), Liniuţa de dialog(8.30),Buletin rutîer(8.55); 9.00-12.00- PATRULA DE SE R VIC IU : 9.30-Revista presei, Punctul de
vedere(10.15); -Concursuri (10.30,12.30);12.45-Sporţ pe mapamond; 17 nn-18 OO-CALEIDOSCOP fm :13.20 -Engleza pentru afaceri; 20.00 -Tehnomania-DJ Sebi; 21.00-Taxi music ( dedicaţii ); 22.00-23.00- Marti - Trenul de la miezul n o p ţii- . Ucu Florea; 22,00-23.00 - Boys &■ Girls-Ândreea Sibechi şi Ta vi Topan( I M I D f I I C D m i I I a Joi, 7 decembrieU W I f l . u a W O O IO Program inform ativBBC: 6,00-6,30;8,00-8,20,11,00-12,00,14,00-14,30; 18,00-18,30; 21,00-21,30,23,00. 6,30-10,00 Uniplus de dimineaţa, 06,35,8,20 Calendarul zilei. Meteo. 06,45,9,45 H oroscop . 9 ,00 Ş tir i lo ca le . 9,20 P ro g ram u l cinem a. 9,55In fo rm aţii cu lturale . 10,00,12,00, 13,00, 15,00, 16,00,. 17,00 Ştiri,naţionale ş i locale. 10,00-14,00 Punct... ş i de la Zece; 14,30-18,00Uniplus alternativ. 18,30-21,00 Trei ceasuri bune. 19,00 Ştiri locale.22,00; Ştiri naţionale 21-30-6,00; Uniplus nocturn.
’ Jo i; 7 decembrie .- £ C - n r i t —- - 5:00-8:00 Lu pta cu s o m n u l - emisiune matinală.ygfCOUŢdCT Rea|izatori: Laura Ivancioîu şi Răzvan Popescu 8:00-10:00Lupta cu som nul - ediţia locală; 10,00-12,00 Tovarăşii mei realizatori:DJ Armând, Ionuţ Pohrib şi Marius Furdui; 12:00-17:00 Contact FM.Program de divertisment: muzică non-stop, concursuri, informaţii diverse(în special din show-biz); 17,00-19,00 Votează ce urmează; 19:00-21.00S eară de seară . Un program remediu pentru plictiseală: muzică şidedicaţii seară de seară la Radio Contact. 22:00-24:00 In arşiţa m uzicii '- realizatori Raluca Moianu şi Adrian Popescu. Emisiune cu şi despreritmurile muzicale.
RADIO CLUJJoi, 7 decembrie
I 6,00 Bună dimineaţa. O emisiune cu informaţii, actualităţi şi muzică, prezentată
de Anca Bâltan. 8,00 Emisiunea in limba maghiară. 10,00 De zece ori România. Prezintă: Florin Pruteanu. 11,00 Buletin de ştiri. 11,05 A patra putere. Prezintă Ioana Bindea; 12,00 Radiojurnal transilvan. 13,00 Radiojurnal Bucureşti. 13,15 Paralele muzicale, dedicaţii de muzică uşoară.13,50 Buletin de ştiri. 14,00 Program muzical pe staţia de unde ultrascurte cu frecvenţa de 95,60 MHZ; 16,00 Emisiunea în limba maghiară. 18,00 Radiofax. Prezintă Andi Huţanu; 18,30 Crochiuri muzicale - rock, redactor Cristian Zoicaş; 19,00 Radiojurnal Radio România Actualităţi. 19,30 Pe scena istoriei - redactor Gh. Bodea; 20,00 Ştiri. 20.05 Poveste religioasă pentru copii; 21,00 Din grădina cu flori multe. Prezintă Gelu Furdui; 21,00 Ştiri; 21,50 Ştiri. 22,00 închiderea programului.
91,2 MHz FMcontemporanii noştri; 10,40-11,00 Muzică religioasă; 11,00-11,30 Pagini de literatură (Flavia Teoc-Bochiş); 11,30-12,30 Concert, 12,30-13,00 Muzică şi simţire românească (V. Tomoioagă); 13,00-13,05 Buletin informativ, 13,05-18,00 Magazin; (17,00 File de’Acatist - M. Petean); 18,00-18,30 Sfinţii Părinţi, contemporanii noştri (r); 18,35-19,00 Cintări religioase; 19,00 Muzică şi simţire românească (V. Tomoioagă); 20,30-21,00 Păhărelul cu nectar (E. Magher); 21,00-23,00 Caravana Jazz (Raymond Bobar); 22,50 Rugăciunile serii; 23,00-6,00 Liniştea nopţii (program nocturn de muzică clasică).
1Aici ar putea f i
reclama dumneavoastră R o m vZ iaru l nostru foloseşte ştiri
furnizate de agenţiile ROM PRES şi M E D IA F A X .
MăMMSMIîMMEuropa Centrală si de Est si noua arhitectură financiarăKJPARTEAAAI-A13*Transparenţa - primul pilon
Un învăţăm înt fundamental extras din crizele financiare din perioada anilor ’90 joacă un rol vital în menţinerea stabilităţii economiei mondiale. într-o lume a fluxurilor g loba le de capital, crizele sînt, la toate n iv e lu r ile , re z u lta te le su rp r ize lo r informaţionale, care îi determină brusc pe investitori să îşi modifice brusc aşteptările proprii. Transparenţa în asigurarea la timp a publiculu i cu date econom ice corecte poate reduce incertitudinea şi îmbunătăţirea capacităţii pieţelor de evaluare a riscurilor. La fe l de im p o rta n t, tran sp a ren ţa promovează înţelegerea publică, precum şi dezbaterea, a politicii economice şi îi face pe creatorii de politici mult mai uşor de tras la răspundere pentru acţiunile lor. De aici rezultă că' mai multă transparenţă îi va încu ra ja pe cei responsabili cu politica economică în a efectua mult mai repede sc h im b ă ri p o litice de im p o rta n ţă . Şi tra n s p a re n ţa poa te a ju ta p ie ţe le să diferenţieze mai bine statele şi astfel să reducă gradul de contagiozitate, procesul prin care crizele se răspîndesc, afectînd pare-se chiar şi statele cu bune politici în desfăşurare.
Standardele - al doilea pilon
Deşi transparenţa este un lucru bun, nu este de ajuns doar punerea la dispoziţia publicu lu i a unei cantităţi mai mari de informaţie. într-o perioadă de suprasarcină in form aţională, este vital de a avea la dispoziţie un etalon pe baza căruia să fie- ju d e c a tă in fo rm a ţia . S tan d a rd e le internaţionale pot juca acest rol şi, în ultimii ani, atît sectorul public, cît şi cel privat au
V (“Finance and Developement”)
\ ‘ Vrealizat progrese enorme în dezvoltarea şi întărirea standardelor internaţionale într-o diversitate de domenii.
Identificarea crizelor financiare încă din s ta rea in c ip ie n tă neces ită s ta tis t ic i economice corecte şi rapide. în acest scop, Fondul Monetar Internaţional a introdus în 1996 standardul său special de răspîndire a date lor econom ice. Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia şi republica Slovacă se numără printre cele 50 de state care au aderat la acest sistem.
în 1998, FMI a iniţiat dezvoltarea codurilor de bună c o n d u ită .în p o litic ile fisca le , monetare şi financiare ca etalon de referinţă.
Alte domenii de progres includ Principiile de bază pen tru 'o supraveghere bancară eficientă, elaborate de Comitetul de la Basel, şi Principiile de conducere economică ale Organizaţiei pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare. FMI colaborează cu Banca Mondială şi Comisia ONU pentru Drept Comercial In ternaţional (UNCITRAL) în vederea dezvoltării principiilor internaţionale a le inso lvab ilită ţii firmelor.- In iţiative de ' transparenţă din domeniul sectorului public au fost acompaniate de eforturile accelerate din domeniul privat, incluzîrid lucrările în desfăşurare la Standardele Internaţionale de Contabilitate şi la Standardele Internaţionale de Auditare. -
Pe lîngă dezvo lta rea şi răspînd irea standardelor acceptate la nivel internaţional, comunitatea internaţională, s-a implicat din
..ce în ce m ai m u lt în m on ito riza rea im p lem entării acesto ra . FMI şi Banca Mondială au dezvoltat o serie de studii experimentale, denumite “Rapoarte asupra evaluării standardelor şi codurilor” , care conţin atît informaţii asupra practicilor locale în d ive rse d o m e n ii, c î t şi eva lua rea implementării de către state a standardelor internaţionale.
S U A R U S I A M U NN O U R Ă Z B O I C U A F G H A N I S T A N U L
IZVESTIAConducerea SUA încearcă sâ
obţină de la partenerii săi din Asia Centrală acordul pentru crearea unei coaliţii în vederea desfăşurării unor a tacuri aeriene - “ raiduri ale răzbunării” - asupra bazelor teroriste ale lui Oussama ben Laden dislocate pe teritoriu l Afghanistanului. Deocamdată, doar Uzbekistanul, Kîrgîzstanul şi Kazahstanul şi-au ţftopus serviciile. în ceea ce priveşte Moscova, aceasta păstrează tăcerea. După cum a anunţat ziarul britanic “Daily Telegraph”, SUA sînt foarte hotărîte să distrugă prin bombardament aerian “bîrlogul banditesc" din Afghanistan, pentru a răzbuna în acest fel .toate atacurile teroriste organizate de luptătorii lui Oussama ben Laden. Mai ales după ce tratativele secrete de la Islamabad dintre ambasadorul SUA, William Milam, şi reprezentanţii talibanilor au eşuat. Ambasadorul
le-a propus ta libanilor ajutor economic în schimbul “extrădării” lui ben Laden. Reprezentaţii talibani au refuzat această propunere, arâtîndu-i vizitatorului american uşa.
în august 1998, ca urmare a unor atacuri teroriste asupra ambasadelor americane din Kenya şi Tanzania, SUA au organizat un raid aerian masiv asupra unor anumite regiuni din Afghanistan unde, conform informaţiilor deţinute de aceştia, s-ar fi ascuns teroriştii. Atunci au murit mai multe zeci de oameni, dar Oussama ben Laden a rămas viu şi nevătămat. Acum Pentagonul propune să fie bombardate toate “bazele banditeşti” reperate din cosmos, baze ce se află nu departe de oraşele Mazar-i-Şarif, Kunduz şi Talukan, afla te sub controlul talibanilor. După cum informează “Daily Telegraph” un oarecare “expert de marcă în contracararea terorismului” ar fi declarat la Washington că SUA roagă Rusia şi alte cîteva ţări din Asia Centrală,
să-i acorde sprijin în desfăşurarea acelor "raiduri ale răzbunării”. Dar, se pare că nu este un lucru uşor să organizezi o acţiune militară comună. Conform unor informaţii neoficiale, guvprnul uzbek este gata să pună la dispoziţie aeroporturile sale, perm iţîndu-le m ilitarilor americani să-şi instaleze bazele în apropiere de oraşul Taşkent şi de localitatea Termez, aflată în vecinătatea imediată a graniţei uzbeko-afgane.
La rîndul său, Washingtonul a promis Uzbekistanului să atace în special acele baze ale luptătorilor lui ben Laden unde se antrenează şi luptătorii opoziţiei uzbece. După cum s-a stabilit, printre oamenii lui ben Laden se află şi terorişti ceceni şi rebeli separatişti din regiunea indiană Kashmir. Cu toate acestea, Moscova şi New Delhi nu au solicitat pînă acum SNA să atace trupele lui Oussama ben Laden. Conform informaţiilor oferte de departamente speciale, centrele teroriste de pe
teritoriul Afghanistanului numără pînă la 10 mii de oarneni,.bine echipaţi şi înarmaţi. >
Despre locul în care se află statul- major al lui ben Laden nu se ştie, deocamdată, nimic. Recent, ruşii au obţinut informaţii conform cărora Oussama ben Laden şi-ar fi părăsit locuinţa sa din Kandahar,
stabilindu-se într-o peşteră din munţii Afghanistanului. Conform u n o r.d a te obţinute de “Daily Telegraph’ , detaşamente speciale din Uzbekistan, Kîrgîzstan şi Kazahstan s-au antrenat o bună perioadă de timp la bazele americane din Montana şi Alaska. Toate aceste trupe vor lua parte la operaţiunile de prindere a lui ben Laden. Dar Rusia? Nici unul dintre înalţii demnitari ruşi nu a vrut să se pronunţe cu privire la această problemă, Ministerul Afacerilor Externe al Federaţiei Ruse şi Ministerul Apărării nu au făcyt pînă acum nici o declaraţie. însă tăcerea nu este şi ea un semn de aprobare?
T u r c i a : o
p o t e n ţ i a l ă c r i z ă
f i n a n c i a r ă
“Financial - T im es”)După îngrijo rările suscita te de A rgen tina , com un ita tea
internaţională se confruntă cu o altă potenţială criză financiară. O pierdere a încrederii în sistemul bancar al Turciei, îmbinată cu o criză de lichidităţi a dus recent la creşterea ratelor dob înz ii: la nivelul record de 1.700 la sută. Se impun măsuri de u rgen ţă , din partea guvernului turc şi a Fondului Monetar Internaţional (FMI) pentru a împiedica menţinerea prejudiciilor economice generate de această criză. . . .
Momentul în care s-a produs ea constituie o ironie a soartei. Ani de z ile , Turcia a avu t de su fe rit de pe urma slabei administrări macroeconomice. De la începutul acestui an, însă, coa liţia a fla tă la guvernare a u rm a t cu conş tiin c ioz ita te programele de reformă ale FMI. Deşi anul a început în tr -o . intensă activitate în acest sens, ritm ul nu a fost menţinut. Demararea reformei din sectorul bancar, care include înfiinţarea unui organism independent de reglementare, nu a inclus şi soluţionarea unor disfuncţionalităţi m ai vechi pentru care nu s-a făcut-prea mult.
Astfel, deşi băncile private mari s în t solide, există tot mai multe îngrijorări generate de faptul că alte,instituţii au bilanţuri com ercia le slabe. în cadru l unui ce rc v ic ios tip ic pentru asemenea crize, creşterea ratelor dobînzii din ultimele zile a contribuit la accelerarea problem elor cu care se confruntă băncile în dificultate.
îngrijorarea privind solvabilitatea unor instituţii financiare înseamnă că este vorba de mai mult decît o simplă problemă de lichidităţi. De aceea, strategia iniţială a guvernului turc de injectare masivă de lichidităţi în sectorul bancar a eşuat.
Prin urmare, atît pieţele financiare, c ît şi FMI urmăresc dacă guvernul turc intenţionează cu adevărat să abordeze unele dintre problemele fundamentale care au generat criza. Indiciile de pînă acum sînt favorabile. La data de 30 noiembrie, cu riscul de a creşte ratele dobînzii,-guvernul tu rc a renunţat la politica sa de injectare de lichidităţi pen tru a îndeplini condiţiile FMI. Totodată, a convenit grăbirea term enului de privatizare parţială a companiei m amut turce d in domeniul telefoniei, T iirk Telekom - un lucru care, pînă la actuala criză financiară, a făcut obiectul unor dispute politice şi amînări.
Este o necesitate imperioasă ca Turcia să ajungă la un acord financiar cu FMI. In ciuda lacunelor lui, actualul guvern este cel mai stabil şi mai orientat spre reformă pe care l-a avut vreodată Turcia de ani de zile şi merită sâ fie sprijinit Acordarea de fonduri suplimentare îl va perm ite să sprijine stabilizarea pieţei financiare care trenează, un element-cheie în vederea combaterii inflaţiei.
Problema este dacă FMI şi Turcia vor putea conveni în termen scurt asupra unui pachet financiar, în schimbul clarificării convingătoare a situaţiei băncilor a fla te în dificultate. Cu fiecare zi de creştere a ratelor dobînzii sistem ul bancar, inclusiv băncile solide sînt tot mai expuse riscului.
La 3 decembrie, oficialităţile FM j au început consultări cu autorităţile turce privind măsurile de urgenţă ce se impun pentru a stăvili criza din sistemul bancar şi a salva programul de reformă economică. Sosirea experţilor FMI la Ankara a coincis cu declaraţia făcută de directorul executiv al FMI, Horst Kohler, care a afirmat că negocierile se vo r focaliza asupra reformei sistemului bancar. El şi-a exprimat, totodată, speranţa că aceste discuţii vor fi încheiate “expeditiv”, astfe l încît FMI sâ poată aproba acordarea unui credit de urgenţă.
DCIPfl NOI, POTOPUL..."L’EXPRESS-
Conferinţa de la Haga (cu privire la schimbarea climei terestre) pare să confirme scenariile cele mai pesimiste referitoare la evoluţia climei. Nu se mai pune problema de a şti dacă temperatura va creşte, ci cît de mult, de ce, şi dacă mai este posibil ca ea să fie stabilizată.
Pentru unii, agravarea efectului de seră - produsă doar din vina omului - a devenit, astăzi, ireversibilă. Concentraţia de dioxid de carbon şi de sulf din atmosfera terestră atinge, în prezent, un nivel nemaipomenit în istoria omenirii, şi nu mai există speranţa de a-l putea reduce, chiar dacă nu s-ar mai produce asemenea substanţe pe viitor. Mai mult, creşterea - dorită, de altfel - a producerii de bogăţie şi a satisfacerii nevoilor celor mai săraci dintre oameni, va face să sporească - de peste două ori - consumurile de energie şi de produse agricole, care ' constituie primele două cauze ale efectului de seră; lucru ce va face şi mai dificilă administrarea resurselor de apă potabilă. De aceea, spun ei orice am face, încălzirea va continua pînă cînd va transforma întreg Pămîntul într-o zonă irespirabilă, pînă cînd va face gheţarii să se topească şi chiar ca planeta să basculeze pe cei doi poli ai ei. Iar acest dezastru ar putea avea loc înainte de finalul secolului ce va începe în curînd.
Pentru alţii, situaţia nu este chiar atît de tragică; dar, orice s-ar întîmpla, va avea loc o încălzire medie cu circa 6(şase) grade Celsius. Această încălzire va face ca Africa şi America de Nord să devină zone nelocuibile, vă transforma pădurea în
savană, savana în pustiu, va face.sâ fie inundate regiunile litorale, locuite în prezent de 1(un) miliard de persoane şi va duce la imense migrări ale populaţiei.
în fine, pentru o altă categorie, nimic din toate acestea nu constituie un fapt îngrijorător, căci, în acelaşi timp, încălzirea climei va transforma Siberia într-un nou Eldorado, se vor forma alţi gheţari şi, în cele din urmă, va rezulta o răcorire a atmosferei. în orice caz, pentru prima dată, se profilează la orizont ameninţarea unei dispariţii a omenirii. Cînd opinia publică din toate ţările va fi înţeles care este miza, vom asista la revenirea tuturor profeţilor, la toate prevestirile mesianice. Iar clima, care este de multă vreme arbitrul'moravurilor, va deveni cel al regimurilor şi al ideologiilor..
Deocamdată, guvernele adorm de la o conferinţă la alta. Fără a decide nimic, fireşte, căci fiecare ţară aşteaptă ca cealaltă să fie prima care să-şi -diminueze competitivitatea şi să renunţe la un mod de trai lăudat, pe de altă parte, ca fiind singurul, care să merite a fi adoptat. în lipsa unui guvern mondial, sau cel puţin a înţelegerii dintre principalii conducători din domeniile public şi privat şi, mai ales, în lipsa unei instanţe pentru gestionarea intereselor mondiale ale planetei, egoismul celor puternici ameninţă supravieţuirea generaţiilor viitoare. *
Totuşi, încă de pe acum, în momentul în care fehnologia informaţiei oferă modalităţi de a trăi consumînd mult mai puţină energie, soluţia este la îndemînă. Trebuie doar să apară o conştiinţă planetară. Şi aceasta, pentru ca specia umană să mai existe la sflrşitul secolului următor, pentru ca ea să nu moară din cauza căldurii solare.
K^NllfRESEDIbriELEIKrlĂTA\ÎVVILEST£IFRINS9L^MIi)LOCTHE WASHINGTON POST
Cînd a fost ales preşedinte Mohammad Khatami, acum trei ani, mulţi iranieni se aşteptau ca planurile sale de reformă să reintegreze Iranul izolat în economia globală şi să asigure noi libertăţi populaţiei tinere, nemulţumite de'regimul strict impus de guvernul islamic. Dar cu şase luni înainte de viitoarele alegeri prezidenţiale, cele mai importante reforme ale lui Khatami au fost înăbuşite de opoziţia conservatoare, declinul economic determină mii de tineri să emigreze, iar mulţi dintre cei mai fervenţi susţinători ai preşedintelui au fost dezamăgiţi de slăbiciunea de care consideră că dă dovadă conducerea. Această stare de spirit a devenit atît de evidentă încît la 26 noiembrie, într-un gest rar întîlnit, Khatami, recunoscînd nemulţumirea crescîndă faţă de mişcarea de reformă, şi-a criticat în public propria performanţă. “După trei ani de preşedinţie, nu am suficientă putere pentru a pune în aplicate Constituţia, care este principala mea responsabilitate”, a declarat el în cadrul unei conferinţe asupra legii fundamentale. “Practic, preşedintele este incapabil să pună capăt încălcării ei sau să oblige ia respectarea ei”.
A fost o mărturisire de o sinceritate rară din partea unui cleric moderat şi un atac neobişnuit de făţiş împotriva adversarilor săi.
Disperarea lui Khatami este explicabilă după un an devastator; nenumărate închideri de ziare reformiste; arestări şi procese ale intelectualilor, economiştilor, ziariştilor şi studenţilor; blocarea repetată a legislaţiei reformiste în parlament. Ca rezultat al acestor eşecuri, dar şi al tăcerii sale în timp ce s-au produs, Khatami se găseşte acum
sub presiune atît din stînga, cît şi din - dreapta, în condiţiile în care radicalii din mişcarea studenţească şi parlament cer
- reforme mai profunde şi mai rapide, iar liderii religioşi ultraconservatori continuă să se
■ opună vehement liberalizării. .• încercarea de a le rezista amîndurora l-a descurajat pe Khatami, afirmă asociaţii săi, chiar şi în contextul triumfului repurtat
- de adepţii lui la alegerile legislative din mai. După ce a anunţat în iulie că în mai 2001 va candida pentru un nou mandat, la summitul islamic din Qatar a afirmat că se mai gîndeşte la această decizie.
Cei mai nerăbdători sînt tinerii, de la care"Khatami a primit, potrivit 'estimărilor, partea
critică a voturilor la alegerile din 1997. PesteJumătate din cei 68 de milioane de locuitori
ai Iranului au sub 20 de ani şi sînt prea tineri pentru a fi trecut prin experienţa febrei revoluţionare şi islamice care a cuprins Iranul după răsturnarea şahului Mohammed Reza Pahlavi în 1979.
Dacă revoluţia a dat naştere în Iran unor. generaţii foarte bine pregătite, nu a reuşit să creeze şi economia care să le ofere locuri de muncă. Acum, odată cu accesul la televiziunea prin satelit şi la Internet, generaţia tînără, afectată de şomaj, este tot mai nemulţumită de ideea de a pierde şansele create de globalizaje din cauza sancţiunilor care au ţinut iranul izolat de lume.
Susţinătorii lui Khatami afirmă că Ti revine meritul de a îmbunătăţi imaginea ţării în străinătate şi de a promova un climat care
• a reuşit să atenueze în oarecare măsură controlul strict exercitat de guvernul islamic asupra societăţii. Khatami se află însă sub presiunile clerului ultraconservator, opus
viziunii sale moderate de reformare politică şi socială a statului islamic. Aceste forţe sînt capabile să-i blocheze planurile datorită formei neobişnuite de guvern dual care funcţionează în Iran de douăzeci de ani.
Partea religioasă a guvernului şi-a impus superio rita tea , ia r forţe le re lig ioase conservatoare se folosesc de controlul pe care îl exercită asupra justiţiei, serviciilor de securita te şi Cam erei superioare a parlamentului, Consiliului Gardienilor - ai cărui membri sînt numiţi -, pentru a respinge propunerile de reformă ale preşedintelui şi Camerei inferioare, Majlisul, unde deputaţii sînt aleşi prin vot. In consecinţă, cînd, Khatami şi legislatorii reformişti au deschis calea unei prese mai libere şi au început să se răspîndească ziarele şi revistele de orientare reform istă, curţile, Consiliu l Gardienilor şi în cele din urmă liderul suprem - ayatollahul - au reacţionat prin închideri de publicaţii şi arestarea unora din cei mai controversaţi ziarişti.
Cînd parlamentul a adoptat legi pentru ridicarea de la 9 la 14 ani a vîrstei minime la care fetele se pot mărita şi pentru accesul egal al femeilor la burse guvernamentale de studii în străinătate, Consiliul Gardienilor s-a opus. Consiliul, un grup de şase clerici şi şase magistraţi desemnaţi, a căror menire este de a stabili dacă legile propuse sau existente sînt conforme codului islamic, este dominat de conservatori. Asociaţi ai lui Khatami afirmă că teama de acutizare a diferendelor dintre reformişti şi conservatori l-a determinat pe preşedinte să-şi modereze luările de poziţie publice, în pofida atacurilor îm po triva sa d in partea in iţ ia ! a conse rva to rilo r du ri, ia r acum şi a reformiştilor radicali. ~
Aici ar putea f i i î re c la m a d u m n eav o as tră i A f f î î f l = ' i X t ’ F l
m m ™Eveniment ştiinţific cu valenţe deosebite, i ,8 decembrie
Z ile le U n iv e rs ită ţ ii d e M e d ic in a şi F a rm a c ie " lu l ia H a ţ ie g a n a "
4 a
C ' /
I ) ) I
■.•juuun2 __ . . . >
" j *
G Festival Mozart - ediţia a X-a - ‘Recifalut (ZvantetodcU “'pacvie”
P rin e x c e le n ţă , ; lu n a d e c e m b rie e s te lu n a unu i eveniment ştiinţific de amploare ş i m a re re z o n a n ţă . V ia ţa ştiinţifică a C etăţii este marcată de Z i le le U .M .F . “ Iu l iu H a ţfeganu ” C iu j-N a p o c a . De fapt, un s fîrş it ş i un începu t pentru şcoala medicală clujeană, datoare să “ u rce pe ce le m ai îna lte tre p te te za u ru l p r im it de la în a in ta ş i” .
Trei s în t d irecţiile principale a le even im e n tu lu i în s ine . Şi încep cu m a n ife s tă r ile cuprinse în cadrul Z ile lo r UMF: al X-lea S im p o z io n n a ţ io n a l"Managementul d in ic în diabetul z a h a ra t t ip II. O b e z ita te ş i D is lip id e m ii" , v e rn is a je le expoziţiilor de artă plastică ale celor m ai renum iţi artişti p las tid dujeni (Aula UM F, Pasteur 6) şi ale absolvenţilor Liceului de arte plastice "Rom ul Ladea", cursul in te n s iv d e .u t i l iz a re a INTERNET-ului pentru cadrele UMF, expoziţia de tehnică de calcul organizată îm preună cu Net Brinel Computere, seminarul C o n f ig u ra ţ i i m o d e rn e h a rd w a re ş i s o f tw a re . U tilizarea lo r în în vă ţăm în tu l m edica l, cursul postuniversitar - avansat internaţional "Nicolae
P a u le s c u ” m ic ro co n ce rtu l orchestrei studenţilor medicinişti, decernarea titlurilor ştiinţifice de D o c to r H o n o r is C ausa
' profesorilor dr. B e rnard Lobel/ Franţa, G io rg io C a rm ig n a n i/ Italia, M assim o M asi Benedetti/ Italia, A lb e rto De’Leiva/Spania, a celui de V is itin g P ro fessor un ive rs ita rilo r d r. P au l Jean Deny/Franţa, H arisson Rusell/ S ta te le U n ite şi G .F . N e lis / O landa, a co rda rea p rem iilo r UM F c a d re lo r d id a c tic e şi studenţilor distinşi în activitatea de cercetare.
în a l d o ile a rîn d , s în t de sub lin ia t m e se le ro tu n d e şi s im p o z io a n e le , e x tre m de numeroase în cele două zile. Ca
. o privire generală, cu regretul de a nu le putea am inti pe toate, menţionez între mesele rotunde titluri precum: E duca ţia fiz ică şi s p o r tu l p e n tru s ă n ă ta te , c o m p o n e n te a le s t i lu lu i de v ia ţă m o d e rn , T u m o r i le hepatice nerezecabile , A po rtu l m e d ic u lu i d e fa m i l ie în s ta b i l i r e a d ia g n o s t ic u lu i p re c o c e de u ro p a t i l m a lfo rm a t iv e o b s t r u c t iv e , C o n v u ls ii fe b r i le , T e n d in ţe actuale ale ce rce tă rii ş tiin ţifice fa rm a c e u t ic e , P ro b le m e actuale de im u n o p a to lo g ie , iar între sim pozioane AN A TO M IA 2000, A c tu a lită ţi în te rapeutica h ip e r te n s iu n ii a r te r ia le ş i a tu lb u ră r ilo r de r itm card iac... Regret, repet acest lucru, faptul că nu le pot aminti pe toate. In fine, al treilea segment important este cel al s e s iu n ii poster, cu . secţiun ile ped ia trie , chirurgie, d iscip line m edicale, d iscip line fundamentale, stom ato logie şi farmacie.
Deschiderea fes tivă a Z ile lo r UMF a re lo c a s tă z i, 7 d e c e m b r ie , o ra 9 , în A u la U n iv e rs ită ţii de pe s trad a
Pasteur 6 (clădirea nouă). în programul prim ei zile au fost inc luse R a p o rtu l R e c to ru lu i (axat pe curricula universitară, managementul calităţii activităţii didactice, metodologia educaţiei medicale, învăţămîntul deschis la distanţă), apoi Pagini d in is to ria învă ţăm în tu lu i medical c lu je a h . C e n te n a r p ro f. d r.
V in e r i, 8 ' d e c e m b rie , programul începe la ora 8, cu p ro g ra m u l ■ ş t iin ţ if ic , cu s im p o z io n u l M a n a g e m e n tu l a d m in is tra tiv în un iversita te , iată o noutate absolută a Z ile lo r UMF, iar în închidere concertul cameral al form aţiei Collegium M u s ic u m A c a d e m ic u m al A c a d e m ie i d e M uzică “Gh.
. Dima”, tot în Aula UMF.Ce a r m ai f i de spus? Faptul
că se vpr acorda prestigioase p rem ii na ţiona le , fiind vorba d e s p re p re m iile “ Iu liu H a ţie g a n u ” - acorda te anul acesta dr. Radu Badea, Sorin D udea, P e tru M ircea, Florin Stamatian, p'entru T ra ta tu l de u ltra so n o g ra fie c lin ică , “ Iu liu M o ld o v a n ” - co le c tivu lu i C a te d re i , de ana tom ie patologică, şe f catedră prof. dr. C.D. O linici, pentru redactarea Ju rn a lu lu i rom ân de patologie, “ G h e o rg h e B l la ş c u ” - p ro fesoru lu i dr. Dorin Borzea p e n tru re a liz ă r ile din anul u n iv e rs ita r 1999/2000, p u b lic a re a m onog ra fie i C e ra m ic a în s to m a to lo g ie ,1 “ T eodo r G o lna ” - profesorului dr. M irce a T ă m a ş pentru întreaga activita te ştiinţifică şi pedagogică.
Demostene ŞOFRON
nobleţea spirituală dă culoarea afectivă a m uzicii
Genialitatea şi originalitatea lui Mozart în creaţia muzicală clasică se autentifică cu claritate strălucitoare în muzica de. cameră. Festivalul “Mozart” din anul acesta, în organizarea în principal a Societăţii Române Mozart, condusă de prof. univ. Francisc Lâszlo, prin program area în concerte a Cvartetului cu pian “Faure” din Berlin - Germania ne-a argumentat cu maximum de sem nificaţie că nobleţea spirituală a interpreţilor dă culoarea afectivă a muzicii. în plus de acesta ansamblul cameral german format din Erika Geldsetzer (vioară), Sascha Frombiing (violă), Konstantiri Heidrich (violoncel) şi Dirk Mommertz (pian), artişti încărcaţi cu lauri competiţionali, * ne-a relevat într-un mod care- face apel la perfecţiune, ceea ce M ozart aduce nou î n .cantabilitatea camerală clasică a muzicii. Dacă Haydn a definitivat cvartetul de coarde prin punerea în valoare a partiturii violinei prime, iar celorlalte 3 instrumente - vioara II, viola, violoncel acordîndîl-le mai mult rolul de acompaniere armonică, W.A. Mozart aduce o inovată .şi nouă .colaborare între cele 4 insţrum ente camerale, dînd fiecărei voci o participare solistică consistentă în expunerea şi dezvoltarea materialului tematic. Cu alte cuvinte, în muzica de cameră mozartiană fiecare instrument
cîntă şi în plan principal,. calitatea de solist autentic fiind
; absolut necesară. Dar pentru a pune în valoare această cucerire muzicală, formaţia camerală trebuie ş ă posade ştiinţa structurării melodiei clasice (pentru a nu cădea în manierisme desuete), şi de a ridica melosul'mozartian în spaţiul nobleţei spirituale. Cvartetul “Faure” ne-a încîntat cu marile lui-virtuţi expresive, o adevărată comoară de raţiune - şi spirit, interpretarea celor două cvartete cu pian, în sol minor KV 478 şi în Mi bemol major KV 493, atingînd spaţiul perfecţiunii. Argumente pentm aceste performanţe sînt multe. Deşi format doar de cinci ani, în anul 1995, la Karlsruhe,
■ Cvartetul “Faure” este astăzi purtătorul de muzică adevărată în Italia, Franţa, Finlanda, N orvegia, B razilia etc. Repertoriul cameral porneşte de la Mozart pînă la Schumann, Mendelssohn,-Brahms, Faure, Mahler etc. Cărţile de vizită ale celor 4 interpreţi ai Cvartetului “Faure” sînt impresionante. Aşa de exemplu violonista Erika Geldsetzer, care cîntă pe o vioară Guameris (o rivală a viorii Stradivarius) este laureată a mai multor concursuri naţionale şi internaţionale, unele succese avîndu-le împreună cu pianistul Dirk Mommertz, cu un repertoriu cameral. Cvartetul “Faure” ne-a demonstrat cu cele mai semnificative expresivităţi ■
că nobleţea interioară spirituală a interpreţilor dă cu loarea afectivă superioară a muzicii. Prin acest argument ansamblul cameral german dă o lovitură
' de graţie manierismului desuet care pune în prim -plan
/ “temperatura senzorială temperamentală” a exprimării artistice. Incontestabil că această formaţie camerală din Germania ne-â oferit un mod de redare artistică la grade înalte de sensibilitate “alto ite” în zăcăminte raţionale. Cvartetul “Faure” ne-a oferit un bis extraordinar. Prin interpretarea unei părţi dintr-un cvartet de F. Mendelssohn Bartholdy, ansamblul cameral germ an ne-a înfăţişat un model de , interpretare a muzicii romantice în care îm binarea temperamentului cu nobleţea spirituală dă un produs artistic, de cea mai înaltă clasă muzicală.
Emiliu DRAGEA• ***
Festivalul “Mozart" continuă astăzi cu recitalul violonistei Agnes Kosza, acompaniată la pian de Lâszlo Szekely (ora 17,30) şi cu recitalul cameral al Cvartetului "Franz Schubert” din Viena care va interpreta Integrala Cvartetelor de coarde de Mozart dedicate lut - J. Haydn. Ambele recitaluri sînt programate la Muzeul National de Artă.
In prezenţa autorului, “Oreste & Oedipe”
Pentru joi, 7 decembrie, ora 19, Studioul de concerte a! Academiei de Muzică "Gh. Dima" are programată prezentarea, în primă audiţie, a operei Oreste & Oedipe de Olivier Aperi/ libretul şi Comei Ţăranu / muzica. Interpretează Gheorghe Roşu, Marius Budoiu, Karoly Katalin, Lavinia Cherecheş, Angela Ţibrea, grupul coral al Filarmonicii "Transilvania", ansamblul Ars Nova, dirijor maestrul Comei Ţăranu.
Vernisaj V a l e n t i n C o d o iu
Joi, 7 decembrie, ora 17, la Muzeul Naţional de Artă va avea loc vernisajul expoziţiei pictorului Valentin Codoiu. După un debut spectaculos şi precoce, la numai 17 ani, marcat de Premiul II la Salonul tinerilor artişti de la Londra/1972, Valentin Codoiu frecventează institutele de arte plastice din Ciuj-Napoca (1973-1975) şi Bucureşti (1975-1979), după care humele d-sale poate fi regăsit şi apreciat la Opera Română din Bucureşti şi apoi la Teatrul de
- revistă “Fantasio" din Constanţa. în anul 1987.se stabileşte la Paris unde, îri paralel cu creaţia scenografică desfăşurată la teatrele pariziene Gimnase, Olimpia, du Ranelagh, Espace.St Sabin, Cafe de la Gare, expune în mari expoziţii pariziene (Salonul independenţilo r, Salonul de Toamnă, Salonul Artiştilor Francezi, simeze
, deschise la Nantes, Deauville,...)Actuala expoziţie cuprinde lucrări realizate
în ultimii doi ani, petrecuţi mai mult în România. Lucru ce confirmă seriozitatea şi tenacitatea cu care pictorul îşi edifică opera. Sp iritua lita tea unui a rtis t implicat în problematica gravă, dramatică chiar a lumii contemporane.
“Aleargă, Lola, aleargă”Cidul 14 zile de film european, găzduit
de Cinematograful ARTA - EURIMAGES, ia sfîrşit astăzi, 7 decembrie, odată cu prezentarea filmului Aleargă, Lola, aleargă, producţie germană în regia lui Tom Tykwer, cu Franka Potente în rolul principal. Este varianta modernă a filmului clasic Cu su fle tu l la gură. Filmul a reprezentat Germania la Oscar 1999.
“Monseniorul Vladimir ' Ghika printre
noi”F u n d a ţ i a
Culturală MEMORIAvă invită la conferinţa M o n s e n i o r u l V lad im ir Ghika
printre noi, vineri 8 decembrie, ora 17, sala “ Ion M uşlea”/BCU “Lucian Blaga” . Conferenţiază părintele Tertulian Langa, doamnele Viorica Lascu şi Doina Comea.”
B iserica Română Unită pentru că manifestările vor culmina cu celebrarea Imnului Acatist în limba română în prezenţa Sfîntului Părinte Papa loan Paul al ll-lea la Catedrala Santa Maria Maggiore din Roma. Această rugăciune va fi condusă de înalt Preasfinţia Sa Lucian Mureşan, Mitropolit al Bisericii Române Unite Greco-Catolice, care a plecat spre Italia însoţit de înalt Preasfinţia Sa George Guţiu, Arhiepiscop “ad personam”, Episcop al Eparhiei de Cluj- Gherla, de Preasfinţia Sa Virgil Bercea, Episcop al Eparhiei de Oradea şi de Preasfinţia Sa loan Şişeştean, Episcop al Eparhiei Greco-Catolice de Maramureş. La acest eveniment găzduit şi organizat de Congregaţia pentru Bisericile Orientale, se vor afla în comuniune de rugăciune cu Sfîntul Părinte şi ierarhii români: Eminenţa Sa Cardinal Achille Silvestrini, Prefectul Congregaţiei Orientale şi înalţi reprezentanţi ai celor 21 de Biserici Orientale Catolice din întreaga lume.
‘Lasă-ţi grijile... la intrare!” Problemele catehezei: dinVineri, 8 decembrie, ora 17, la Casa de
cultură a studenţilor are loc spectacolul trupei’ de dans Rythm Nation, sugestiv intitulat Lasă-ţi grijile... la intrarel Va fi o seară de muzică, dans-şi umor, la care şi-a anunţat participarea şi formaţia Fragil.
Recviem ______ -La Casa de cultură a studenţilor este
deschisă expoziţia de pictură a artistei Szekely Andreea, Pledoaria pentru valorile
. umane, Recviem, poate fi văzută pînă în 12 decembrie a.c.
Acatist în limba românăIn data de 8 decembrie 2000 va avea
loc celebrarea Jubileului tuturor Bisericilor Orientale Catolice din întreaga lume. Acest Jubileu este extrem de important pentru
România prezentate la RomaFormarea persoanei, mai ales a tinerelor
generaţii, alinierea experienţei de viaţă la experienţa de credinţă se află dintotdeauna în prim-plan în grija pastorală a Bisericii.'
Această importantă misiune va fi regăsită şi redimensionată în perioada 9-10 decembrie 2000 la Roma cu prilejul celebrării “Jubileului Profesorilor de Religie şi a Cateheţilor”. Din partea Bisericii Greco- Catolice din România vor participa responsabilii cu cateheza din fiecare eparhie. Episcopia Greco-Catolică de Cluj-Gheria va fi prezentă la acest eveniment prin doamna Luminţa Cioica, profesoară de religie şi coordonatoarea activităţii catehetice de pe raza eparhiei.
Doamna profesoară şi-a afirmat înainte de plecare bucuria datorată nobilei misiuni pe care o îndeplineşte arătînd că “va purta la acest eveniment problemele catehezei în
România, cu specificul propriu situaţiei de la noi din ţară".
Pe lîngâ elementele obişnuite ale oricărui . Jubileu: procesiune, trecerea prin Poarta
Sfîntă, momente de rugăciune, se vor aborda teme de mare actualitate şi importanţă ce pot influenţa viitorul Bisericii. Astfel vor fi trasate cîteva perspective practice pentru cateheză privind noua
'evanghelizare pentru mileniul III (în Aula Paul ăl Vl-lea 9 decembrie 2000, ora 16,30) şi se vor evidenţia diferite aspecte şi instrumente necesare lucrării catehetice, pentru ca lucrarea sâ corespundă cerinţelor actuale.
în aceeaşi zi la ora 21.00 în Catedrala - Santa Maria Maggiore va avea loc un concert de muzică, care se doreşte de organzatori a fi o mărturie pentru necesitatea folosirii muzicii ca mijloc de comunicare în cateheză. •
După elementul central în jurul căruia gravitează toate manifestările organizate cu acest prilej,-Celebrarea Euharistică din 10 decembrie 2000 prezidată de Sfîntul Părinte în Bazilica Sfîntul Petru, dupâ-amiazâ se va audia prelegerea Cardinalului Joseph Ratzinger, Prefectul Congregaţiei pentru Doctrina Credinţei, pentru ca apoi să urmeze ’ un ciclu de comunicări şi experienţe rostite
. la microfonul Aulei Paul al Vl-lea de diferiţi invitaţi.
Doamna profesoară Luminiţa Cioica va face prezentă limba română la acest microfon, printr-o mărturie personală care cuprinde date privitoare la cateheza făcută în perioada comunistă, dar şi o prezentare” la rece a situaţiei actuale din România în ce priveşte predarea religiei în şcoală. (Mircea MARŢIAN)
Gala Teatrelor Naţionale, joi, 7 decembrie
Continuă atelierul de regie şi Actorie, urmat de dezbaterea Teatrul Naţional şi
foaier rang II, moderatori Alice Georgescu şi Ion Vartic), lansarea cărţilor Aquarium de Radu Stanca, respectiv Livada de vişini,
-teatrul nostru - jurnal de spectator de George Banu, prezintă Anca Mănuţiu şi Ion: Vartic, spectacolele Livada de vişini, de Cehov, regia Al. Hausvater, spectacol al T.N, laşi (ora 19), iar de la ora 23, în Sala
.Euphorion, Declaraţie de Tudor Muşatescu, , direcţia de scenă Marius Rogojinski.-
0 inedită expoziţie la Gherla
Doi -deţinuţiŢlin Penitenciarul Gherla vor “evada” jo i, 7 decembrie în lumea artelor. După ce a fost prezent de două ori în cea mai prestigioasă sală de expoziţii din ţară, la “Dalles”, din Bucureşti, cunoscutul pictor- ; deţinut Alexandru Gheorghiu va prezenta (în sfîrşit lucrările şi publicului gherlean). ’ Curios, pînă acum doar iubitorii de artă din localitate au fost frustraţi de acest privilegiu, bucureştenii şi clujenii avînd... prioritate în acest sens. Dar niciodată nu este prea tîrziu a face cunoştinţă cu talentul unui artist, aflat la doi paşi de locuitorii urbei, mai exact în celula închisorii de la marginea municipiului. Evenimentul va avea loc joi la ora 14,00 la Casa de Cultură, unde alături de Alexandru , Gheorghiu îşi va expune lucrările realizate în detenţie şi graficianul Gabriel Cerchez.Cei doi vor fi prezenţi în mijlocul iubitorilor de frumos din localitatea de pe Someş. Expoziţia va fi vernisată de poetul clujean.. Aurel Rău şi de prof. Vasile Gheorghiţă, . “mentorul” celor doi artişti aflaţi în spatele gratiilor. în cadrul vernisajului va evolua şi cunoscutul naist Constantin Istici.
Expoziţia este deschisă în perioada 7 decembrie 2000 -10 ianuarie 2001 în sălile....Casei municipale de cultură Gherla.
Sz. Cs.
Rubrică realizată 1 de Demostene ŞOFRON
Aici ar putea fireclama dumneavoastră P o l î i î c ; ;
W ., _ l i P
^ W 9 »
. r \ j 7 x ~ ^ s
. - r ■ M U
Puterea de a face bine
S c r i s o a r e c ă t r e r o m â n iStimaţi compatrioţi, M ileniul care începe
înseamnă pentru toate ţările lum ii noi provocări, noi orizonturi şi noi obiective.; Lumea de mîine va trebui să fie o lume care şă.elim ine sărăcia şi violentai frica şi intoleranţa. -
România îşi are locul ei de nec lin tit în lume şi, ca întotdeauna în istorie, va şti să treacă peste greutăţile din interior şi peste ameninţările din
•afară. .Dar România trebuie să se
schimbe la faţă.Rom ânia are nevoie de
a u to ri ta te , dar numai înţelepciunea şi simţul măsurii ne vor ajuta să ajungem acolo unde ne dorim.
Rom ânia are nevoie de conducători pu tern ic i, dar adevărata putere este voinţa de a face bine, nu am biţia şi vorbele goale.
România are nevoie de demnitate naţională,, dar o demnitate construită prin inteligenţă şi chibzuinţă, nu prin declaraţii de război.
O ţară nu se guvernează prin forţă, tot aşa cum un popor nu se conduce prin frică.
Nu poţi să ceri oamenilor trudă cinstită, dacă nu le oferi răsplată pe măsură.
Nu ai voie să condamni pe cei drepţi, dar ai datoria să pedepseşti pe cei incorecţi.
Puterea de a face bine este privilegiul conducătorilor buni.
Dar puterea nemăsurată, în
mîini care nu ştiu cum să p folosească, ucide şi devastează.
O istorie întreagă dovedeşte lumii că românii sînt un popor înţelept care a ştiut, în momente de cumpănă, să vadă calea bună şi să .socotească bine primejdiile. .
Astăzi, eu ştiu că românii pot să aleagă: nu numai între Bine şi Rău, dar mai ales între unitate şi dezbinare, între ordine şi învrăjbire, între conducători şi comedianţi, între, învingători şi învinşi.
Vocea mea a fost întotdeauna vocea românilor pe care îi
reprezint. Iar judecata lor a fost. . mereu cea dreaptă.
. Acum trebuie acţionat cu hotărîre pentru a schimba viaţa românilor. ■
Acum este nevoie de oameni cu o viziune clară, pentru a nu distruge ceea ce s-a clădit cu. sacrificii.
Acum trebuie să acţionăm rapid, pentm că nu mai avem timp de pierdut.
Acum este nevoie de patriotism , de adevăratul patriotism, care înseamnă să aperi interesele României în lume.
Toţi cei vinovaţi trebuie sâ plătească potrivit legii, fără excepţie
“Guvernul va fi necruţător cu toţi vinovaţii de corupţie!” în privinţa problemelor legate de combaterea criminalităţii şi asigurarea protecţiei tuturor cetăţenilor în faţa agresiunii de tot felul, de la crime, droguri, jafuri, violuri, tîlhării, tulburarea liniştii publice şi pînă la privatizările frauduloase şi acumularea pe căi ilegale a averilor, Partidul Democraţiei Sociale este hotărît să combată cu toată fermitatea orice formă de criminalitate. Toţi cei vinovaţi trebuie să plătească potrivit legii, fără excepţie.
(Fragment din angajamentul premierului desemnat,Adrian Năstase)
Români,Nu ne putem uita la nesfîrş it în tr-o og lindă m incinoasă. -Trebuie să avem cu ra ju l să p riv im realitatea ş i să porn im către dezvo ltare ş i c iv iliza ţie i V en iţi, dec i, d u m in ică 10 decem brie , la v o t ş i e x p rim a ţi-v ă jo p ţiu n e a , în favoarea
dumneavoastră ş i a ţă rii. - -Vă mulţumesc!
■ Ion Iliescu
C o m u n i c a t d e p r e s ăPrim-ministrul desemnat al
PDSR, domnul Adrian Năstase, a precizat, cu ocazia-unei conferinţe de presă, motivele pentru care au fost întrerupte negocierile privind susţinerea parlamentară de către PNL şi PD a unui guvern monocoior PDSR.
Domnul Adrian N ăstase consideră că, în urma discuţiilor pentru susţinerea guvernului minoritar, s-a creat o anumită.
ambiguitate, prin supra- mediatizarea PNL şi PD, lăsîndu-se impresia că aceste' formaţiuni vor participa la guvernare.
De aceea, premierul desemnat a dorit să elimine ambiguitatea unui mesaj, pe care populaţia îl receptează că facînd parte dintr-un scenariu, prin care PDSR s-a înţeles pentru o guvernare cu cei care âu distrus economia naţională timp de patru-ani.
Pentru a elimina orice-dubii, domnul Năstase a anunţat că PDSR a hotărît să se axeze în această perioadă pe campania pentru prezidenţiale, declarind cu responsabilitate că partidul va merge în Parlam ent cu programele proprii şi câ 'va forma un., guvern chiar minoritar, nedorind să se alieze cu PRM, lăsînd ca eventual celelalte partide să îşi asume' invalidarea acestui cabinet.
în cazul în care guvernul minoritar nu va fi validat, sau
dacă Vădim Tudor va fi ales preşedinte, domnul Adrian Năstase a atras atenţia asupra dificultăţilor prin care va trebui să treacă populaţia dacă se declanşează alegeri anticipate. Practic, această perspectivă arată că timp de patru luni de acum încolo nu se va putea rezolva nimic, nu se vor;putea face nici un fel de investiţii, va fi un blocaj absolut şi Criza în care ne găsim se va adinei. r
Purtător de cuvînt \ Dan MA TEI-A GA THON L
Votul masiv al tinerilor este cea mai- bună stavilă împotriva extremismului,
xenofobiei şi antisemitismuluiDragi tineri ai României,“(...) Ştim care sînt problem ele dumneavoastră. Ca
preşedinte al României, voi veghea ca problem ele dumneavoastră cele mai importante: educaţie de calitate, locuri de muncă, locuinţe sociale, siguranţă, combaterea violenţei, a traficului de droguri, a prostituţiei, să devină priorităţi ale Guvernului şi Parlamentului. Voi cere tuturor partidelor- parlamentare să-şi revadă politicile de pregătire, selecţie şî promovare a tinerilor. Eu cred că tinerii trebuie sâ fie mai bine reprezentaţi în organele alese, la nivel local şi central.
Fac apel la dumneavoastră şi vă chem în număr cît-mai mare la vot pe 10 decembrie 2000.
Prezenţa dumneavoastră la urne este foarte importantă.Votul masiv al tinerilor în favoarea valorilor statului de
drepf, ale democraţiei, pentru apărarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti este cea mai bună stavilă împotriva extremismului, xenofobiei şi antisemitismului. Fiţi siguri că soluţiile la problemele economiei şi societăţii -româneşti nu se află în trecutul totalitar al României. în acel trecut aflam umilinţe, lacrimi şi suferinţe, negarea valorilor general umane, a demnităţii naţionale şi personale. Nu ne putem permite eroarea de a ne refugia în acel trecut care, cel mai adesea, nu ne face cinste. (...)”.
——— \ (Din mesajul către tineri al domnului Ion Iliescu, y > ) I candidat la func ţia de ş e f al statului)
Deputatul Boc e pus pe fapte mariEmil Boc, preşedintele PD
Cluj, proaspăt deputat,.a .declarat ieri că intenţionează să constituie o ligă a reprezentanţilor democraţi din administraţia publică din Cluj. Aceasta se va întruni o dată la două luni şi va dezbate problemele practice ale administraţiei, cu ajutorul unor experţi. PD are în judeţ 17 primari,! 16 viceprimari şi aproxim ativ 100 . de
consilieri. De asemenea, Boc vrea să înfiinţeze un centru de analiză şi studii social- democrate, care va lua fiinţă în primele două luni ale anului viitor. Tot în sediul PD Cluj, va fi organizată o bază de informare legislativă.
Deputatul PD propune, de asemenea, în fiin ţarea unei comisii politico-administrative a judeţului, din care să facă parte, pe lîngă parlam entari,
preşedintele ConsiliuluiJudeţean, prefectul şi primarul .municipiului CIuj-Napoca.
Şi pentru a întări impresia că e pornit pe fapte mari,preşedintele PD Clujorganizează vineri odezbatere pe tema revizuirii Constituţiei. Concluziile dezbaterii vor fi coagulate într-un proiect legislativ...
Andreea MARCU
Valeriu Tabără şi Viigil Măgureanu au demisionat de la conducerea Alianţei Naţionale
. C o-preşedinţii A lianţei Naţionale (AN), Valeriu Tabără şi Virgil Măgureanu, au decis să-şi prezinte demisiile din funcţiile deţinute, primul dintre' ei renunţînd în acelaşi timp şi la calitatea de-m em bru al partidului, ca urmare a rezultatului slab .ob ţinu t.de formaţiunea lor la alegerile parlamentare, se arată într-un comunicat al AN, remis, ieri, presei. Valeriu Tabără a părăsit Alianţa Naţională împreună cu toţi foştii reprezentanţi ai PUNR în conducere, Gheorghe Secară,
M ircea Druc, loan Gavra, Dumitru Huidu, Lazăr Lădariu, Mircea Vîlcu, Ovidiu-Creţu, V iorel Patrichi şi Lucian Săclean. Potrivit comunicatului, demisia acestora a fost determinată şi de solicitarea mai multor organizaţii judeţene ale AN, formate mai ales din foştii membri' PUNR, care şi-au exprimat dorinţa reînfiinţării PUNR- Virgil Măgureanu a cerut celorlalţi lideri ai Alianţei Naţionale, dare nu şi-au dat demisia şi din partid , să acţioneze pentru reorganizarea
partidului prin convocarea unui Congres extraordinar în ianuarie 2001, se mai arată în comunicat, procesul de reorganizare urmînd să fie coordonat de Secretariatul general al partidului.
Alianţa Naţională a obţinut, la alegerile din 26 noiembrie, 1,42 la sută din voturi. -
In- com unicat se mai precizează că foştii membri ai conducerii AN au decis să recomande propriului electorat să-l voteze -pe Ion: Iliescu în turul doi . al alegerilor prezidenţiale.
S c r i s o a r e d e s c h i s ă |adresată Consiliului local, instituţiilor statului şi |
cetăţenilor municipiului CIuj-Napoca ^Primăria municipiului CIuj-Napoca, principala instituţia a administraţiei publice locale, se află sub stăpînirea
unui SISTEM DE TIP MAFIOT care este condus şi controlat de “FAMILIA” FUNAR, avîndu-l în frunte pe vremelnicul primar al municipiului CIuj-Napoca FUNAR GHEORGHE, un adevărat “CAPO DEI TUTTI CAPI” .
Prin SISTEMUL DE TIP MAFIOT care a determinat instaurarea în Primărie a corupţiei cronice şi generalizate, SE FURÂ cu acte din banul public zeci de miliarde de lei anual.
Pentru întreţinerea aparatului Primăriei se cheltuiesc anula (în mod cu totul nejustificat) peste 50,0 miliarde lei (peste 150.000 lei pe cap de locuitor indiferent dacă este nou-născut sau pensionar), ceea ce reprezintă mai mult de 11% din bugetul local.
La această dată, Primăria este FALIMENTARĂ avînd datorii ce depăşesc suma de 50,0 miliarde lei pe care nu le poate achita. .
Starea de faliment cvasitotal a Primăriei va determina în scurt timp prăbuşirea sistemului de termie âfiat în administrarea Regiei de Termoficare, prăbuşirea transportului în comun aflat în administrarea RATUC, falimentarea RADP, blocarea întregii vieţi social-economice a oraşului în toate zilele anotimpului friguros cu fenomene meteorologice de genul: polei, ninsori abundente etc.
La cele de maî sus se adaugă starea catastrofală a drumurilor şi lipsa celor mai elementare măsuri în plan edilitar-gospodâresc pentru a se depăşi rigorile anotimpului friguros.
Faţă de situaţia catastrofală a modului cum-este administrat un mare municipiu cum este CIuj-Napoca, corupţia cronicizată din Primărie, furtu l cu acte din banul public (de fapt din buzunarul cetăţenilor plătitori de taxe şi impozite) a zeci de miliarde de lei anual, încărcarea cvasipermanentă a legii de către vremelnicul primar FUNAR GHEORGHE şi camarila sa,' consider că sînt suficiente motive pentru convocarea unei ŞEDINŢE EXTRAORDINARE A CONSILIULUI LOCAL cu un singur punct pe ordinea de zi-
CORUPŢIA DIN PRIMĂRIA MUNICIPIULUI CLUJ-NAPOCA Şl MĂSURI PENTRU STOPAREA SI■ În l ă t u r a r e a a c e s t e ia ^
Propun ca această şedinţă să fie convocată cît mai urgent cu putinţă, să fie deschisă să aibă loc în Sala Mare a Primăriei municipiului CIuj-Napoca.I La această şedinţă să fie invitaţi cetăţenii municipiului CIuj-Napoca, reprezentanţi ai Prefecturii judeţului Cluj, Consiliului Judeţean Cluj, Camerei de Conturi a judeţului Cluj, Direcţiei Finanţelor Publice a judeţului Clui Poliţei, Gărzii Financiare, Judecătoriei, Tribunalului, Curţi de Apel, Organizaţilor Neguvemamentale care au ca obiect de activitate lupta împotriva corupţei. - ,* s Lf!iCtările ?edln) ei ,să f .e fără lir™jâ de timp să se desfăşoare în prezenţa reprezentanţilor mass-media şi să fie transmise in direct pe unul din postunle de televiziune locale.
Personal mă angajez să prezint un material scris pentru susţnerea celor de mai sus şi mă pun la dispoziţia Consiliului local şi a celorlalte instituţii ale statului cu datele pe care le deţn pentru d lrrons te rea S i l was'genera lizate din Pnrnăne, care au ca rezultat FURTUL cu acte din bugetul local (de d d in b ^ n a m l cetăţenilor platiton de taxe şi impozite) a zeci de miliarde de lei anual şi starea de FALIMENT a instituţiei conduse de vremelnicul pnmar Funar Gheorghe. . a mstitupei
vr®melnicul primar Funar Gheorghe împreună cu camarila sa vor face to t ce depinde de ei să împiedice ţinerea unei astfel de şedinţe. u ^ uepuioe ae ei sa
Dacă nu au nimic de ascuns, dacă nu fură din banul ouhlir si sînt asa r—q h ; m .
r i I O I ' 7 — SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-14; tel/fax 31-43-23;' \ T l I - A ^ SUBREDACŢIA DEJ: luni, miercuri, joi 8-16,
marţi, vineri 8-11; tel/fax 21-60£75.joi, 7 decembrie
j g f SNP PETROM p m t k o m SUCURSALA "PEC.0" CLUJ
Aduce la cunoştinţa clienţilor că pînă la finalizarea lucrărilor de modernizare a staţiei "PECO" nr. 5, situată pe str. Oaşului, livrează benzină Premium şi motorină la staţia mobilă situată lingă vechiul amplasament.
Programul de funcţionare este de luni pînă vineri, între orele 8-16. .
S. 7
• ,
■#Ss8r
F a c u l t a te a d e G e o g r a f ie v ă i n v i t ă la
B A L U L B O B O C I L O RSponsori:TUBORG, URSUS, JOLIDON, KARINA,EDITURA CLUSIUM, STICLA TURDA, PIZZA Y
D U C U B E R T Z IBETON ~Dansuri populare Colegiul "George Coşbuc"QUIK STEP 2 FOR BLUES
Casa de Cultură a Studenţilor 11.12.2000, ora 18 "'
Biletele se găsesc la: Facultatea de Geografie (hol), Hasdeu: cămin 16, cămin 4, cam. 90, cămin 4, cam. 81,92, Casa de Cultură a Studenţilor.
După ora 21,00 vă aşteptăm în Discoteca Student Club.'
Parteneri media: Adevărul de Cluj" Radio Contact Transilvania Jurnal Ziua de Ardeal Informaţia de Cluj
F O X K ID S Ş l A S T R A L T E L E C O M M e l e c o m R O M A N IA O R G A N I Z E A Z Ă
m a r e le c o n c u r s d e d e s e n e , m ă ş t i ş i p ă p u ş i !L u c r ă r i l e v o r a v e a c a t e m ă p c r s o n a j e l c d i n e m i s i u n i l e d i f u z a t e
p c c a n a l u l F O X K I D S . S c v o r a c o r d a o m u l ţ i m e d e p r e m i i ; 1 0
w a l k m a n - u r i , 1 5 t r i c o u r i , 1 5 ş e p c i , 5 0 c u b u r i , 2 0 b r e l o c u r i ş i
m u l t e m u l t e d u l c i u r i !
Lucrările se vor depune la una din casieriile firmei pînă in 22 decembrie, iar premierea va avea loc în 23 decembrie la sediul firmei ASTRAL TELECOM de pe str. Decebal 37.
PARTICIPI Şl CÎŞTIGI!
R C A 2 0 0 1S u c u r s a l a A S T R A C lu j
încheie L A D O M I C I L I U L C L IE N Ţ IL O R A S I G U R A R E A D E R Ă S P U N D E R E C IV IL Ă A U T O
Solicitaţi personalul nostru specializat la numerele de telefon ' 064/432463/064/432492
A STRA \SER VIC E^24**TELEFO N:01/9666
- Ji ■ i;• 41 .tt 'i
Hf ;
I i
• o ■ !- * H a
Succes înseam nă stabilitate, Stabilitate înseam nă e c h if tn i
Banca Rom ânească!
v\ver**1,
Rk*(0WU76X»
(009)318365Buzău
<035)7174JP7CbjN^vacm (064)-131722
Cm4»Vi(041)639919 ’
Gakw*<051)431001EferleNad <041)741340
Gatţi <036)319515
<032)214650
P » c * [
<045)222649Sbta
(069)211*41TStp fcbreş <065)163722
Tinişa»a<056)199656
Canplex Dcrafy Complex Rcmcxpo Sucursala B am ieşti SoattsaUVfcicma (01)3113151} -<01)2224966 (01)3213975 (01)3135690
\ . Banca $-■ BwnâscasîasA
PrinBANCA ROMÂNEASCĂ SA.
asiguraţi economiilor dumneavoastră
> garanţia dată dc soliditatea unei bănci
cu capital majoritar american
> dobânzi şî produsede economisire
avantajoase;CertiuşaţHfle lâ a ic â fff dia «teufialiîte noastre!.
P-t a U n ir ii 4 -5 T e l ./F A X : 0 6 4 - 4 3 0 . 4 2 3
RECOND1TIONARI CARTUŞE IMPRIMANTE
f .
L A S E R J E T
w .
RESPO N SABILTRAN SPO RT Cerinţe:
- studii superioare tehnice sau economice; ' "- cunoştinţe operare calculator - Excel, Word; -- 2 ani experienţă profesională; ‘ - 5- vîrsta 27 -35 ani; ' . - |- domiciliul stabii în Cluj-Napoca; — §- cunoaşterea limbii engleze sau germane constituie un avantaj.
S e o feră:-posibilitatea desfăşurării activităţii intr-o companie lider în domeniul ei de activitate;-training;- posibilităţi de dezvoltare profesională; -- remunerare conformă cu responsabilităţile şi pregătirea.
Cei interesaţi şi care consideră că întrunesc calităţije necesare sînt rugaţi să trimită C.V. împreună cu o fotografie recentă la fax 01 231 47 91 pînă cel tîrziu în data de 22.12.2000.
CHITANTE FISCALE, FACTURI,
AVIZE, M ONETARE SI ALTE IIW R I& M TE FISCALE
le p u te ţi c u m p ă ra d in
^ f î
§ lN ?A T E N T IA 'P E N S IO N A R IL O R ?
Ştiaţi că:► se apropie iama? -► puteţiaveacâldură24hdin24?► puteţi economisi până Ia30% djn consumul de gaz?► în luna decembrie beneficiaţi de o reducere de 10% din preţul
automatizărilor cu termostat pentru sobele de teracotă şi cazanele de S baie dacă sunteţi pensionar? |
► ne puteţi găsi zllnicpe str. Tachelonescunr. 80 (cart. Gheorgheni) § sau la numerele de telefon 0S4-418.626(8), 094-620552? (Fp §
• Vînd garsonieră, pe str. Parîng, confort l, finisată, etaj intermediar, preţ 180 milioane. Tel. 430.423. (Agi)• Vînd apartament I'cameră, pe Calea Dorobanţilorfinisat, etaj intermediar, preţ 189 milioane. Tel. 430.423. (Agi)• Vînd apartament 3 camere pe str. Fabricii, confort I, etaj intermediar, finisat, pret 270 milioane. Tel.430.423. (Aii.)• Vînd apartament l cameră, pe Calea Mănăştur, etaj intermediar, confort l, proaspăt zugrăvit, pret 7.400 USD. Tel. 430.423. (Ag i ) '• Vînd apartament 3 camere, pe Str. Pata, confort l, finisat, garaj, pret 25.500 USD. Tel. 430.423. (Ag.i.):• Vînd apartament 4 camere, confort l, etaj intermediar, pe str. Padin, nefinisat, pret 260 milioane. Tel.430.423. (Ag.i.) .• Vînd apartament l cameră, confort' 1, finisat, etaj intermediar, pe str. Primăverii, pret 160 milioane. Tel.430.423. (Ag.i.)• Vînd apartament 2 camere, pe str. Buşteni, confort 1, finisat, parter, preţ 190 milioane. Tel: 430.423. (Ag.i.)• Dau în chirie apartament 2 camere, pe str. Padin, mobilat, finisat, fară telefon, preţ.100 USD. Tel, 430.423. (Ag.i.)• Dau în chirie apartament 2 camere, pe str. Clăbucet, mobilat, pret 85 USD. Tel. 430.423.(Ag.i.)
N A P O C A P R E S Sj angajeazăl vînzători presă şi carte J la tonete stradale.I Informaţii Ia tel. 064-19.68.58.
în c h ir ie r i• Consiliul Local Gilău anunţă
licitaţie pentru închiriere spaţii în Căminele Culturale Gilău. Licitaţia are loc în 21.12.2000, ora 10. (L271368) ______________
DIVERSE
VINZĂRI . CUMPĂRĂRI
• Cumpăr schelă metalică tip, S 200 şi popi metalici. Tel.'094- 59-29-73. (1195214)
• SC Ursus SA Cluj-Napoca vinde de urgenţă apartament 3 camere în str. Plopilor rioi. Informaţii la tel. 40-50-23, luni- vineri în tre orele 8-14. (1271297)
• Vînd: tablouri, bibelori chinezeşti, argintărie, cristal de Boemia. Tel. 19-72-72 între orele 17-20. (1271355)
• Vînd casă în Turda-Poiana nr. 19, 3 camere, bucătărie, beci, 7 ari grădină. Merită văzută. Tel. 094-5L 43-57, (1195138)
• Vînd urgent etaj: 3 camere, dependinţe,' pivniţă în vilă Sibiu, zona rezidenţială. Informaţii la tel. 19-89-72 Cluj, o rele’ 20-21. (1195218) -• ,
• Vînd urgent apartament confort I, 3 camere, 2 balcoane, 2 băi, beci, semifinisat, zona Pata, str. Iugoslaviei. Preţ 320 milioane lei. Tel. 44-08-11; 093-67-56-32. (1271342)
• Vînd Opel Astra 1,6 i, 3 uşi, 1992, negru metalizat, deosebit, 104000 km* 7600 DM. Tel. 094-50-12-98. (1271360)
• Schimb (sau vînd) apartament bloc 2 camere în Braşov, cu similar în Cluj. Tel. 19-12-20 după 17. (1195188)
Călătoriţi cu Armin Mayer Reisen în Germania, Italia, Franţa şi Spania. Tel. 19-50-43. (1194922)
• Pizzeria San Remo o r g a n i. z. e a- z ă MICROREVELIOANE la preţ fără concurenţă. Tel. 094-21- 66-61; 43-24-72. (1195124)
* Societate comercială angajează EXPERTCONTABIL sau CONTABIL AUTORIZAT. Tel. 41-30-90. (1195135)
• F irm ă de construcţii angajează în condiţii deosebite de salarizare, muncitori pentru montaj şi execuţie structuri în gips carton. Relaţii la tel. 44-04-44 în tre orele 10-17. (1195213) -
Pentru a va asigura in continuare un abonament la ziarulvă puteţi adresa direct la redacţia ziaru lui, str.Napoca nr.16. H t U i i V Â H U L
da Cluj
I T u b l i c i t a t e
REPARAŢIIlAPARATIJRĂ FOTOGRAFICĂ
Zeno______________ _ reinhardt
Calea Mănăştur. nr. 8, Clui-IMTel.: 092/460-169:064/42-50-96
• Nou! Service Auto, str. Cehoslovaciei nr. 21 (lîngă Complex Comercial RAO) angajează mecanici auto- minim 5 ani expereinţă în domeniu. Service auto, tinichigerie, vopsitorie, mecanică, schimburi ulei gratuit. Relaţii la tel. 15-70-10; 098-60-08-78. (1271276)
• SC Piaţarom SRL angajează pentru magazin cu specific tehnico-sanitare, situat în zona complex Hermes, cartier Gheorgheni, 2 vînzători cu experienţă şi cunoştinţe în domeniu. Informaţii Ia tel. 14- 55-16. (1271348)
• Pierdut cod fiscal nr. 11216116 eliberat de Administraţia Financiară. II declar nul. (1195204)
Pierdut legitimaţie Continental nr. 61 pe numele Peterfi MArius. O declar nulă. (1195209)
• Pierdut carnet de student pe numele Todica Angel Marius. îl declar nul. (1195210)
• Pierdut legitimaţie pentru transport pe numele Cesa Petru Dacian. O declar nulă. (1195217)
• Pierdut carte de identitate auto seria B nr. 755304. O declarăm nulă. (1Î95222)• Pierdut carnet de elev pe numele
Vitt Wilhelmina. îl declar nul (1195224)
• Pierdut carnet de student pe numele Nişte Marius Vaier. îl declar nul. (1271336) ,
• Pierdut carnet de student pe numele Ursu Ioana. ÎI declar nul. (1271337)• Pierdut contract de locuinţă nr.
61934/1995 pe numele Morar loan Mircea. îl declar nul. (1271352)
• Pierdut legitimaţie de student pentru reducere transport eliberată de UBB-ISE pe numele Gurzău
• Societate Comercială cu activitate de comerţ în domeniul apartaurii hidraulice din import anunţă un post vacant pentru relaţii cu furnizorii externi. Cerinţe: capacitate de comunicare în limbile italiană şi engleză (vorbit şi scris Sergiu. O declar nulă. (1271361) fluent). Doritorii vor trimite un curicullum vitae pe adresa: str.Bucureşti nr. 86, ap. 1 Cluj.Informaţii la tel. 44-62-36 între orele 8 30-15,30. (1271305)
DECESECOMEMORĂRI
• Angajăm CONTABILĂ pentru evidenţă primară. Tel. 41-30-90. (1195137)
• SC TEMCONRL scoate la licitaţie execuţia părţii variabile (fundaţia pînă la cota 00) a imobilului BUSINESS CENTER de pe str. Gh. Bilaşcu 65-67 Guj-Napoca. Caietul de sarcini în valoare de 1,5 milioane lei se poate cum, păra de la sediul firmei str. Gh. Bilaşcu 65-57. Informaţii Ia tel. 19-93-31, pînă Ia data de 12.12.2000. (1195211)• ATCOM-Cluj închiriază prin
licitaţie publică spaţii comerciale (3 încăperi însumînd 50,89 mp) situate în municipiul Cluj-Napoca, str. Samuil Micu nr. 1/A. Licitaţia va avea loc miercuri, 13 decembrie 2000 ora 10, la sediul ATCOM din P-ţa Muzeului nr. 6. Relaţii suplimentare la sediul ATCOM, tel. 19-52-81.(1195206)
• Angajăm urgent BARMANE şi OSPĂTARE pentru bar în Guj-Napoca. Tel. 41-30-90. (1195136)• Numiţii Gomboş Ana, Toşa
■Barbala, Furu-Martin sînt citaţi la Judecătoria Cluj-Napoca pentru data de 11.12.2000, ora 8, sala 95, în dosarul nr. 4043/2000 avînd ca obiect sistare indiviziune, acţiunea civilă fiind promovată de Lorincz Elena. (1195208)
• în data de 13.12.2000 sînt citaţi la Judecătoria Cluj, sala 122, Kilin Francisc şi Huszar Carolina în dosar nr. 9131/2000 în proces cu Martin
’ Mihai, avînd ca obiect Legea 18/ 1991. (1271328)
• Numiţii Gal Mitru şi Gal Nastasia sînt citaţi la Judecătoria Cluj-Napoca pe data de 08.12.2000, ora 8, pentru acţiune în constatare cu Gal loan în dosar 8499/2000. (1271367)• ***Agenţie de plasare a forţei de muncă selecţionează personal pentru lucra la domiciliu şi în străinătate. Trimiteţi plic la C.P. 58 - 18 Bucureşti. (3974914)
PIERDERI
• Cu inimile îndurerate anunţăm trecerea în eternitate a mamei noastre, CULEA IULIANA, cea care ne-a stat alături cît i-a fost îngăduit de bunul Dumnezeu. Ceremonia de înmormîntare va avea loc vineri, 8 decembrie 2000, ora 11, la Capela Cimitirului Central. Dumnezeu s-o odihnească în pace. Fiii'Eugen, Nicolae, nepoţii Cristina şi Eugen, nurorile Monica şi Elisabeta. (1195223)
• Cu inimile îndurerate anunţăm trecerea în eternitate a celui care a fost RUSU DIONISIE. Dumnezeu să-l odihnească. Înmormîntarea va avea loc vineri, 8 decembrie 2000, ora 12, Ia Capela Nouă Mănăştur. Marcel, Mărioara şi Ovidiu cu familiile. (1195226)
• Profund îndurerată, familia anunţă încetarea din viaţă a iubitului nostru soţ, tată, frate şi bunic, avocat TITU OLTEANU. Înmormîntarea va avea Ioc vineri, 8 decembrie, orele 13 la Cimitirul Central. (1271347)
' • Cu adîncă durere anunţ încetarea din .viaţă a iubitului meu soţ, POPA GAVRILĂ din Şutu, în vîrstă de 79 ani. Înmormîntarea va avea loc vineri, 8 decembrie 2000, în satul Şutu, jud. Cluj. Dormi în pace suflet bun. Soţia îndurerată. (1271353)
• Profund îndureraţi îl conducem pe ultimul său drum pe cel care a fost iubitul nostru tată, socru şi bunic, POPA GAVRILĂ, suflet nobil de aleasă ţinută morală. Nu te vom uita niciodată. Fiica Livia cu familia. (1271354)
• Pierdut cîine rasa Coly. Găsitorului oferim recompensă mare. Tel. 19-69-65. (1195182)
• Cu inimile îndurerate anunţăm trecerea în eternitate a dragului nostru LUCA AUGUSTIN, cel care ne-a stat mereu alături. Dumnezeu să-l odihnească. Ceremonia de înhumare va avea loc vineri, 08.12.2000, orele 14, la Capela Cimitirului Central. Soţia Georgeta şi fiicele Oana şi Adina. (1271362)
• S-a stins ca o Iumînare bunul nostru soţ, tată şi socru, GHIŢE PETRU în etate de 78 ani, după o suferinţăistovitoare. Bunul Dumnezeu 1- a încredinţat pe Sfîntul Nicolae prin-glasul preotului să-l descătuşeze de povarasuferinţei. Dragul nostru drag îţi vom pura veşnică amintire, înmormîntarea va avea loc vineri, 08.12.2000, ora 12, la Capela Cimitirului Central.' Dorina, Aura, Sorin. (1271366)
• Cu adîncă durere în suflet anunţ încetarea din viaţă a scumpei mele soţii, NICOÂRĂ MARIA, mamă şi bunică Dumnezeu să-i ocrotească sufletul ei bun. Înmormîntarea va avea Ioc vineri, 08.12.2000. ora 12, de la domiciliul din str. Tulgheşului nr. 6A. Soţul îndurerat. (1271371)
Cu adîncă durere în suflet anunţăm trecerea în veşnicie a celui care a fost ing. RUSU VALERIU ANDREI (ŢUŞ), mult iubit şi apreciat soţ. Chipul său blînd, bun şi iubitor va rămîne deapururi în inima mea. Serviciul funerar va avea loc sîmbătă, 9.12.2000, ora 12, la Capela Cimitirului Central, Soţia Valerica. (1271376)
Un ultim omagiu celui ce a fost RADU VASILE. Sincere condoleanţe familieiîndurerate, din partea asociaţiei de proprietari din str. Gr. Alexandrescu nr. 30 Cluj- Napoca. Dumnezeu să-l odihnească în pace. (1195205)
Va rămîne veşnic în amintirea şi în sufletele noastre, cel care a fost dragul nostru unchi, RADU VASILE. Cu inimile îndoliate Leontina, Gabi, Sorin, Andreea. (1195207)
• Transmitem cele mai sincere condoleanţe familiei Ghite Sorin Voicu, acum, la trecerea în eternitate a tatălui drag. Dumnezeu ' să-l odihnească în pace. Colectivul Băncii Transilvania Sucursala Cluj. (1195215)
• Cu regret ne despărţim de fostul nostru coleg, ing. RUSU VALERIU, căruia îi aducem un ultim omagiu. Sincere condoleanţe familiei. Consiliul de Administraţie SC Fimaro SA.'(1195219)
• Cu adîncă durere în suflet deplîngem moartea prietenului nostru, ing. RUSU VALERIU. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Victor şi Viorica David. (1195220)
• întristaţi de veste, cu inima îndurerată, sîntem alături de prietenii noştri Dorina şi Sorin, în aceste clipe grele pricinuite de trecerea în eternitate a soţului şi tatălui drag, PETRU GHIŢE. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Familia Braşoveanu. (1195221)
• Sincere condoleanţe doamnei Rusu Viorica urmare decesului soţului ei, fllafelistul RUŞU VALER. Asociaţia Filateliştllor Cluj. (1195225)
• Pios omagiu celui trecut în eternitate col (r) „TULIU OLTEANU, fost coleg şi buii. vecin. Condoleanţe familiei. Familia Sorin Mărinceanu. (1271335)
CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14; f \ ' tel/fax 19-73-04;
• Un pios omagiu celei care a fost ÂGATA ŞTEFĂNESCU. Sincere condoleanţe familiei. Familia Kahler loan. (1271338)
* Sîntem alături de familia Nicoară în greaua încercare prin care trece, pricinuită de dispariţia fulgerătoare din viaţă a mătuşii noastre MARIOARA. Mircea Nicoară cu familia. (1271339)
• Frate dragă sînt alături de tine în aceste clipe grele pricinuite, de dispariţia celei care a fost iubita ta so(ie MARIOARA. Sincere condoleanţe. Nicoară Nicolae cu familia. (1271340) .
* Zaharia îţi transmit cele mai sincere condoleaţe în aceste momente grele prin care treci tu cu întreaga familie, prin pierderea soţieie tale MARIOARA. Să-i fie ţărîna uşoară. Nicoară loan cu familia. (1271341)
’ Sîntem, alături de familia Culean Nicolae în marea durere pricinuită de pierderea mamei dragi. Familia Grozav Ioan-Nuc. (1271343)
Dragă Vaieria, sîntem cu sufletul alături de tine, în durerea pricinuită de trecerea în nefiinţă a soţului tău, ing. VALERIU RUSU. Dumnezeu să-l odihnească. Familia Matieşanu Dan. (1271349)
Sîntem alături de colegul nostru lt. col. Culea Nicolae în aceste momente de grea încercare Ia trecerea în veşnicie a mamei dragi. Colegii din Jandarmeria clujeană. (1271356)
• Sîntem alături de domnul col. Mircea Constantinescu în marea durere cauzată de trecerea în eternitate a tatălui drag. Colectivul U. M. 01419 Floreşti. (1271358)
1 • Dumnezeu să te odihnească GUŞTI dragă în mijlocul împărăţiei Sale. Nu te vom uita niciodată. Cu durere, cu dragoste, cu neuitare, fratele tău Emil cu soţia Viorica cea care a vegheat Ia trecerea ta în nefiinţă, şi nepoţii Maria- Cristina şi Vasile Luca. (1271363)
• Cu inima îndurerată anunţ încetarea fulgerătoare din viaţă a fiului meu ‘‘ LUCA AUGUSTIN, cel care mi-a fost alături mereu. Nu te voi uita niciodată GUŞTI dragă. Mam ta Cornelia. (1271364)
• Regretăm nespus şi exprimăm întreaga compasiune, domnului primar Luca Emilia dispariţia prematură a fratelui LUCA AUGUSTIN. Sincere condoleanţe. Colectivul Primăriei Feleacu. (1271365).
• Este foarte greu să spui “adio” unui om drag, dar este infinit de dureros atunci cînd el pleacă definitiv spre tărîmul de dincolo. Deci “adio”, dar nu te vom uita niciodată dragul nostru GUŞTI. Foşti membrii ai Ansamblului Folcloric “Transilvania” Cluj. (1271370)
• Cu inimile îndurerate anunţăm că s-a stins din viaţă scumpa noastră soră NICOARĂ MARIA. Fraţii Viorica, Nelu şi Jenica cu familiile lor. (1271372)
• Cu inimile zdrobite de durere anunţăm încetarea fulgerătoare din viaţă a celei ce a fost pentru noi mamă şi bunică NICOARĂ MARIA. Copiii Lucica, Marioara şi Dorel cu familiile lor. (1271373)
• Cu inima zdrobită şi durere în suflet anunţ încetarea fulgerătoare din viaţă a fiicei mele iubite NICOARĂ MARIA. Mama Veronica. (1271374) • "
• întristaţi de veste, aducem un ultim omagiu celui dispărut de curînd dintre noi-omul sufletist, amabil, generos, ing. RUSU VALERIU ANDREI (ŢUŞ)Dumnezeu să-lodihnească în pace. Sîntem alături de familia îndoliată. Familiile Verebei, Ilea şî Boldor. (1271375)
• Cu sufletele îndurerate amintim că se împlinesc 6 săptămîni de Ia plecarea dintre noi în veşnicie a iubitului nostru soţ, tată şi bunic, avocat AUREL FODOREANU. Dumnezeu să-I odihnească. Slujba de pomenire va avea loc în data de 9 decembrie 2000, ora 11, la biserica de pe str. Bisericii Ortodoxe. Familia. (1195202)
• Pioasă aducere aminte ia 13 ani de la decesul celei care a fost iubita noastră mamă şi bunică VETURIA MARIA HOSSU (ŢUICA). Dumnezeu să odihnească în pace sufletul ei bun. Copiii cu familiile. (1195212)
• Sîntem alături de colegul nostru Sorin Ghite şi de familia greu încercată, Ia dureroasa despărţire de tatăl şi soţul drag. Dumnezeu să îl odihnească în pace! Colectivul ASTRAL TELECOM. (4144006)
A G E N Ţ I A D E P U B L I C I T A T ECE
oferă tuturor persoanelor juridice servicii de publicitate şi campanii promoţionale
în presa locală şi centralăm ai simplu
n u s e p o a t e
A D E V Ă R U L d e C l u j ,str.Napoca nr.16, tel/fax: 064/19-73-04
mSilli!
Aici- r - r i r
ar putea fîreclama dumneavoastră D ) V < ‘ ) S T
Adevărul de CIA L S
încasările din turismul internaţional al României se vor cifra, în acest an, la circa 460 de milioane de dolari
încasările valutare din turism ul internaţional ale României se vor cifra, în acest an, la circa 460 de milioane de dolari, în creştere cu 37 de milioane de dolari faţă de ‘anul precedent, conform unei estimări realizate de Institutul N aţional de C ercetare- Dezvoltare în Turism, pe baza contabilizării rezultatelor din primele trei trimestre ale anului 2000.
în acelaşi timp, cheltuielile efectuate de turiştii români care au călătorit în străinătate sînt aproximate la 450 de. milioane de dolari, faţă de 523 de milioane de dolari în 1999.
Ambele estimări sînt realizate în baza unei metode proprii a
Institutului N aţional deC ercetare-D ezvoltare în Turism, elaborată şi testată pentru evidenţierea reală a aportului turism ului îneconomie, respectiv la formarea Produsului Intern Brut. Această metodologie de calcul a condus la evidenţierea unui volum al încasărilor valutare din turism, valabile pentru 1999, mai mare cu circa 170 de milioane de. dolari faţă de raportările oficiale comunicate de Banca Naţională a României. România a fost vizitată, în primele nouă luni ale acestui an, de 4,05 milioane de cetăţeni străini, în creştere cu 1,8% faţă de perioada similară din anul precedent. De asemenea, numărul plecărilor
vizitatorilor " români în străinătate a fost de peste 4,82 milioane, cu 2,5% mai mare raportat la. aceeaşi perioadă din 1999. în trimestrul al treilea al acestui an, numărul turiştilor străini care au vizitat România a fosU de 1,69 milioane persoane, desemnînd o scădere de 5,2% raportat la acelaşi interval din anul precedent.
Organizaţiile profesionale din domeniu au avertizat, recent, că încasările Rom âniei din turismul internaţional se vor reduce semnificativ, în cazul reintroducerii, începînd cu 1 ianuarie 2001, a măsurii acordării vizelor de intrare în România numai de la misiunile diplomatice şi oficiile consulare
române din străinătate. România se situează în urma majorităţii statelor din regiune în privinţa volumului încasărilor valutare din turism . Spre exemplu,- Ungaria a consemnat, în ultimii zece ani, o triplare a veniturilor din turism, de la 800 milioane de dolari în 1990, la 2,5 miliarde de dolari în 1999. Pe locul următor după numărul de turişti, Polonia a obţinut din turism, în anul. 1999, cele mai mari venituri în valută din regiunea est-europeană, de circa 6 miliarde de dolari. Numărul de turişti străini a scăzut cu 6,2%, la 17,9 milioane, în principal din cauza reducerii numărului de turişti germani, principalii vizitatori ai ţării.
COMUNICAT DE PRESA Asigurări - online.ro
DNT Romania şi HTI. Insurance Brokerage au lansat, luni 4 decembrie'2000, prima pagină de brokeraj de asigurări onlinc România de unde pot fi cumpărate poliţe de asigurare, www.asigurari-online.ro. Pagina va opera sub licenţa deţinută de HTI Insurance Brokerage şi va respecta reglementările în vigoare referitoare la asigurări.
HTI Insurance Brokerage este un broker de asigurări cu capital de 150 milioane lei, româno-american care, împreună cu HTI Financial, face parte din HTI Grup iar DNT Romania este unul din cei mai mari furnizori de servicii Internet din România, prezent pe piaţa IT de peste 5 ‘ani.
Site-ul "Asigurări-online.ro" oferă cotaţii de asigurare reprezentative, iar orice client, care doreşte, poate cumpăra o poliţă de asigurare direct prin Internet, poliţă pe care o va primi direct la domiciliul sau sediul său în maximum 24 de ore oriunde în România. Plata poliţei se va face direct curierului în momentul primirii acesteia, iar clientul va fi asigurat imediat după semnarea poliţei.
Site-ul construit de DNT Romania cuprinde: asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto (RCA), asigurarea de răspundere civilă - cartea verde, asigurări de viaţă. Momentan, a fost implementat doar sistemul de vînzare a asigurărilor de răspundere civilă auto (RCA), urmînd ca celelalte tipuri de asigurări să devină operaţionale pînă la sfîrşitul acestui an. ,
Vă aşteptăm la adresa: www.asigurări-online.nr' (3400127)
Serviciile judeţene de Evidenţă Informatizată a
Persoanei continuă activitatea de distribuire a
cărţilor de alegătorServiciile judeţene de Evidenţă Informatizată
a Persoanei continuă activitatea de distribuire a cărţilor de alegător iar programul de lucru cu pub licu l a. fo s t p re lu n g it, informează Ministerul de Interne. Distribuirea cărţilor de alegător se face către cetăţenii români, posesori de cărţi de identitate, care nu le-au ridicat încă, precum şi pentru cei care au o b ţin u t documentele de identitate după data de 26 noiembrie, inclusiv cei care au împlinit vîrsta de 18 ani în perioada 27 noiem brie-10 decembrie. Programul de lucru cu publicul va fi în fiecare zi pînă la orele 20.00, iar în ziua alegerilor între 06.00 ş l 21.00.
Două treimi dintre firmele controlate de Garda Financiară au încălcat legea
urm are din pagina 1
amenzi în valoare totală de14 miliarde de lei, din care s-au încasat 9 miliarde. V a lo a rea b u n u rilo r confiscate de la agenţii econom ici verificaţi se ridică la 4,5 miliarde lei.
Conform celor declarate de con d u cerea G ărzii F inanciare Cluj, printre ag e n ţii econom ici amendaţi în. cursul acestui 'an se num ără Cooperativa
„Maseriaşul” Gherla (260 de m ilioane lei) pentru n e re p a trie re a v a lu te i conform Ordonanţei nr. 18 / 1994 şi SC Samiflor SA Cluj ( 600 mii lei, plus virarea la bugetul statului a 250 de milioane lei), g ă s ită fără au to riza ţie p resch im bată decomercializare a alcoolului e t ilic rafinat. La SC A grom ec Luduş SA reprezentanţii G ărzii au confiscat 26 de mii de litri
de motorină (în valoare de 200 de m ilioane le i), deoarece soc ie ta tea nu d e ţin e a ^ ac te le de provenienţă a mărfii. Nici persoanele fizice nu au fost scutite de amenzi. Astfel, 16 persoane ce călătoreau în . luna octom brie , cu au to ca ru l, pe d ire c ţia Budapesta - Cluj Napoca au fost amendate pentru lip sa ac te lo r ce ar fi trebuit sâ însoţească marfa procurată.
Cultele, asociaţiile profesionale şi organizaţiile non-profit pot înfiinţa
cultele religioase şi lăcaşele de cult religios legal înfiinţate pot organiza în structura lor cabinete medicale, fhmizoare de servicii în regim'ambulatoriu, în interesul membrilor lor şi/sau al comunităţii, a stabilit Guvernul, prin Ordonanţă de Urgenţă. Cabinetele organizate conform ordonanţei pot realiza venituri din: finanţarea organizaţiei sau asociaţiei în structura căreia funcţionează; servicii medicale cu plata directă din partea beneficiarilor; donaţii şi sponsorizări; servicii medicale prestate în baza unui contract încheiat cu casa de asigurări de sănătate judeţeană sau a municipiului Bucureşti; alte surse obţinute conform legilor în vigoare. Ordonanţa modifică şi completează OU 124/1998 privind organizarea şi funcţionarea cabinetelor medicale.
/
In tre 15 n o ie m b rie s i 31 d e c e m b r ie !*' t
R o m te le c o m o fe ră a b o n a m e n t C o s m o ro m îm p re u n ă c u u n u l d in u rm ă to a re le t ip u r i d e te le f o a n e ...
...p lu s tre i lu n i d e a b o n a m e n t g ra tu it.
* Numai prin oficiile Romtelecom dedicate! Preţurile nu includ TVA.Oferta este limitată! A l c a t e l
ALGERIA - ROMÂNIA 3 - 2 (3 -2 )Partida a avut loc marţi seara, la Annaba, în Algeria, la 600 km
distanţa de capitala ţării, Alger (acolo unde au avut joc-primele doua confruntări între selecţionatele celor două ţări încheiate ambele la egalitate, 1-1 în primul joc disputat în 1984, respectiv0-0 cel de al doilea, disputat în anul 1990). De astă dată, de fapt, România a aliniat echipa “B”, o selecţionată divizionară, cu jucători din ţară, singurul “stranier” fiind portarul Lobont (Ajax Amsterdam). .
Selecţionerul Ladislau Boloni a trimis în teren “ l l ”-le: •Lobonţ - FI. Dumitru, leneşi, Prodan, Rădoi, Dancia - Codrea, Linear, Mara - Marius Nicolae, Bărcăuan. Imediat după fluierul de început acţiune de atac pe dreapta, şu’t-surpriză FI. Dumitra, balonul este bîlbîit de portarul Mezair şi întîlneşte verticala stîngă, ricoşeu la Bărcăuan, pasă la Marius Nicolae care-l reia în plasă şi0-1. Algerienii, avîndu-1 ca director tehnic pe românul prof. Mircea Rădulescu (aflat la al patrulea rol de antrenor de naţională după România, Egipt şi Siria) reuşesc să egaleze în min. 22: lui leneşi
- i se acordă cu exagerată uşurinţă al doilea “galben”, urmat de “roşu”, rămînem în zece pînă în final, urmează “libera”, balon şutat pe lîngă zid şi 1-1. Profitînd de superioritatea numerică, algerienii mai punctează de două ori în min. 25 şi 36. în finalul primei reprize Marius Nicolae reduce din handicap. în repriza secundă, deşi în inferioritate numerică, tinerii tricolori au contraatacat periculos, dar n-au reuşit să egaleze. în “ l l ”-le nostru au mai evoluat Trofin, Neaga, Tameş şi Soavă. . • -
E greu de apreciat din cele văzute pe micul ecran valoarea testului, respectiv a jucătorilor utilizaţi. Un lucru e clar.- că testul a fost util, chiar dacă echipa aliniată de Boloni a părăsit învinsă terenul Stadionului “ 19 mai 1956”, cu un gazon cam înmuiat de, o ploaie torenţială ce a căzut cu o zi înainte.
Romeo V. CÎRTAN
• ■
S E L A S Ă C U ... B U B U IA L ĂRaportul financiar-contabiT
în to c m it de cenzo ru l S ilv iu Chiorean, catalogat de Eugen B u n g ă rd e a n u , „ p reşed in te le C o n s iliu lu i D ire c to r, drept, n e m u lţu m ito r deoarece nu aduce în d iscu ţie fondul de jucători, modul ui care au fost tra n s fe ra ţi un ii ; d in tre ei( şi num eroasele v ic ii de fond şi formă, a scos totuşi la iveală .
ii
loan Maja - o m u l cu cele m ai m ulte da to rii
datoriile reale ale clubulutcătre d iferite instituţii, ale statului şi persoana fizice. Astfel, F.C.”U” datorează 7 m iliarde lei, dintre care 5,191 m ilia rde lei către b ugetu l s ta tu lu i, aproxim ativ
1 miliard lei asigurărilor sociale, 81 m ilioane către Regia Autonomă Judeţeană de Apă şi C anal, 51 m ilioane faţă de ‘ Electrica şi 79 milioane faţă de Distrigaz Nord. Au mai răpias de achitat 6.000 DM lui Zoii lasko , ac tua lu l an trenor cu portarii, 3,000 DM lui Dan Anca şi Tiberiu Poraczki, Gheorghe Vasile are de primit 1.250 dolari, m procent din transferul lui Tibi ; B ă lan la Rapid pentru ’ fo rm a re şi prom ovare şi j Alexa Uifăleanu, 275 dolari,: p rocen t d in transferu l lui Vasile Jula la Gloria Bistriţa. R apo rtu l. menţionează (de fapt, acest aspect s-a dorit a fi sco s în ev iden ţă ) prejudiciile aduse de foştii p re şe d in ţi Sorin - Bagiu, Remus Vlad şi loan Maja. In te re sa n t este că, deşi anexa “Vlad” a adus clubului uri deficit de 8 miliarde lei, fostul preşedinte este scos din cauză, lui atribuindu-se -- d o a r te rm e n i de genu l: "co nd u ce re p roastă ” , ”a plecat de la club şi i-a lăsat v pe alţii să-i plătească gafele -
economice"! Lui Sorin Bagiu i se impută suma de 5.000 dolari împrumutată de la F.R.F. şi 146 m ilioane lei, bani reprezentînd taxele vam ale pe .care clubul trebuie să le plătească pentru
autocarul adus din Italia după. scoa te rea lui u lte rio a ră d in patrimoniu. Cel mai “înghesuit” de raportu l cenzorului S ilv iu Chiorean este ex-preşedintele loan Maja, acu za t deînstră inarea a două m ijloace fixe, autoturismele Fiat şi Lancia, la care se adaugă neretumarea unor împrumuturi făcute de la diverse persoane fizice, în sumă totală de 7.000 dolari, 3.000 DM şi 304 milioane lei, Mai există yn act prin care o persoană fiz ică so lic ită aco rd a re aîmprumutului făcut, 37.000 D M ,. în perioada în care clubul era condus de Remus Vlad. Acesta d in urmă neagă perfecta rea împrumutului şi semnătura pe actul încheiat. în acest sens, Vlad a dat o declaraţie care se regăseşte şi la Poliţie. Cenzorul Chiorean crede că este vorba de “mîna” lui loan Maja. Consiliul Director a hotărît ca pînă vineri seara raportul financiar-contabil, întocmit-pe perioada iunie 1995- sep tem brie 2000, să sufere modificări substanţiale. O copie a raportului a ajuns şi la serviciul economic al I.J.P Cluj, iar dacă se’ va considera că Sorin Bagiu şl loan Maja au p re ju d ic ia t c lubu l, Consiliu l D ire c to r-îş i rezerva dreptul de a se constitui în parte civilă.
Codin SAMOILĂ
7 decem brie■ ■ • Acum un sfert de veac, în 1975, în trei oraşe ale fostei Uniuni Sovietice - Kiev (actuala cap ita lă a Ucrainei), V ilnius (în prezent capitala Lituaniei) şi Rostov pe Don -au avut loc întrecerile din cadrai celei de a V l-a ediţii -a Campionatelor Mondiale de handbal feminin.-România a fost repartizată în grupa A, alături de selecţionatele Cehoslovaciei, Japoniei şi Norvegiei., Com ponenţa celorlalte grupe: G rupa B (Rostov): Danemarca,Iugoslavia, Tunisia, Ungaria; G rupa C (Kiev): R.D. Germană, Polonia, Statele Unite ale Âmericii, U.R.S.S. îp cadrul etapei inaugurale, selecţionata Rom âniei a dispus de cea a Japoniei cu scorul de 24-18 (12-8). Cele mai multe puncte ale “tricoloarelar” au fost marcate de Simona Arghir 8, Soos Rozalia 7,'Petruţa Cojocaru 4 si Miklos Magda3- ,
LASZLO Fr.
C H A M P I O N S L E A G U ECORTINĂ. FINALĂ PESTE STAGIUNEA AUTUMNALĂ
Cu partidele de mărfi şi miercuri a căzut cortina autumnală' peste Champions League. Partidele de marţi s-au disputat in cadnd etapei a doua a fazei pc grupe şi s-au caracterizat prin eficacitate, în patru dispute fiind înscrise li goluri (9 de către gazde), bilanţul etapei consemnînd două victorii ale gazdelor, una a oaspeţilor, im joc închcindu-se la egalitate, surpriza inregistrindu-sc pe Stadio “Olimpico ” din Roma. Dar iată rezultatele etapei in partidele de marţi.
G R U P A C• OLYMPIQUE LYON - SPARTAK MOSCOVA 3-0. Debut
în trombă al lyonezilor soldat cu primul gol, marcat de Marlet (2) în poarta lui Filimonov. Supăraţi, ruşii au trecut la contraatac, dar fără efect pe tabela de marcaj. După ce brazilianul moscovit Robson a ratat două bune ocazii, a fost rîndul brazilianului lyonez, Toni
r
xCh
- \ \ 30 >*v -. <: * -, a i‘7 •*:
Ui,
’ V V< :W -
JtS* %
Anderson să iasă la rampă, prin două goluri marcate în minutele 31 şi 42. La scorul de forfait lyonezii au trecut la conservarea, rezultatului, trupa lui Oleg Romanţev nereuşind să reducă din handicapul celor trei goluri încasate în prima repriză.
• ARSENAL LONDRA - BAYERN MUNCHEN 2-2. O mostră a faptului că tunarii londonezi parcurg o perioadă dificilă, evidenţiată şi în campionat. Marţi se părea că şansa va fi de partea tunarilor, dornici sâ anuleze impresia de după înfiîngerea de la Moscova. început senioral cu gol marcaf de Henry (4) la capătul unei faze de atac impecabil lucrată. A urmat o lungă perioadă de joc pe contre, panzerele muncheneze, redistribuite în teritoriu, reuşind sâ facă faţă diferitelor diversiuni ofensive ale tunarilor. După pauză, o nouă fază bine lucrată de tunari şi 2-0 prin golul marcat de Kanu (55). Numai că euforia desprinderii la două goluri pe tabela de marcaj a fost imediat temperată prin reuşita lui Tamat (56), gol marcat după o “liberă”. Urgent, teama s-a cuibărit printre tunari şi de ce ţi-e teamă nu scapi: o “liberă” (66) repetată, la a doua execuţie Mehmet Scholl şutînd cu efect peste zid în. dreapta portarului, spre “paianjen”. A fost rîndul panzerelor să conserve rezultatul. -
3. Spartak Moscova 2 1 0 1 .4-4 34. Arsenal Londra 2 0 1 1 3 - 6 1
Viitoarea etapă,. în februarie 2001: Bayem Munchen - SpartakMoscova si Olympique Lyon - Arsenal Londra. .,
G R U P A DLAZIO ROMA - LEEDS UNITED 0-1. Mare tristeţe pentru
suporterii campioanei Italiei, marţi seara, pe.Stadio “Olimpico” din Cetatea Eternă. Trupa lor favorită a părăsit învinsă terenul, nereuşind să se impună în faţa Iui Leeds,. considerată victimă sigură. în plus, Lazio avea faţă de suporteri obligaţia morală de a-anula comportarea modestă.din partida cî^Anderlecht. La rîndul ei, formaţia' insulară Leeds, care în prima etapă pierduse acasă în faţa Iui Real Madrid s-a hotărît să-şi vîndă cît mai scump pielea, în final, izbînda a fost de partea lui Leeds, care aproape de finalul disputei a marcat golul victoriei prin Smith (80) excelent deschis de australianul Viduka. Strădaniile gazdelor din ultimele 10 minute de a egala, au fost zadarnice.' • a •
• REAL MADRID - ANDERLECHT 4-1. început pe contre, cu, şarje la ambele porţi. Uriaşul lui Anderlecht, Jan Koller (2,02 metri), ratează o bună ocazie în min, 9, lobul său trimiţînd balonul peste portarul madrilen, dar a salvat bara. O contră tăioasă îl pune în poziţie de şut pe Morientes (12), şutul din careu făcînd inutilă intervenţia lui De Wilde. Golul doi al madrilenilor dezlănţuiţi a fost semnat de Figo (23) care a transformat o lovitură de-la- 11 metri (De Wilde a plonjat pe. direcţia balonului şutat cu forţă şi la înălţime). Cel faultat în careu a fost Râul. în finalul primei reprize, un şut-bombă în diagonală expediat de Helguera şi 3-0. La scorul de forfait, după pauză, madrilenii acţionează degajat. Se părea că scorul de forfait va rezistă pe tabela de marcaj pînă în final. N-a fost însă de acord Roberto Carlos (73): “liberă ’ de la 20 metri, doi madrileni sar din zid şi prin spărtura creată bomba celui mai bun fundaş stînga al lumii a expediat balonul în plasă; n-a fost-de acord nici românul Alin Stoica - introdus în repriza secundă în teren - care în penultimul minut de joc al partidei a redus din handicap, înscriind cel mai frumos gol al partidei.
CLASAMENT1. Real Madrid ' 2 2 0 0 6-1 62. Leeds U nited' 2 1 0 1 1-2 33. Anderlecht' 2 1 0 1 2-4 34. Lazio Roma 2 0 0 2 0-2 0
Viitoarea etapă în februarie 2001: Leeds United - Anderlecht si Lazio - Real Madrid. .
Romeo V.CIRŢANr u r - ’ş r - r -------------------- -----
:U/
l
* r j j Ş l* '- \ i ? ’i J , fy l
"iS& rvi: I ' V . . r
’i-C- - , . y i *
Categoria 30 kg Categoria 34 kg Categoria 38 kg Categoria 42 kg Categoria 46 kg Categoria 50 kg Categoria 54 kg Categoria 59 kg Categoria 64 kg Categoria 70 kg Categoria 76 kg Categoria 83 kg Categoria +83 kg
“Cupa Vointa”- 2000
Clubul sportiv “Voinţa” CIuj-Napoca a organizat sîmbătă, 2 decembrie, Cupa cu acelaşi nume la care au participat peste 50 d e : halterofili de la cluburile CSM-CLUJANA şi, evident, cei de la VOINŢA. Competiţia a fost rezervată categoriilor de vîrstă copii, cădeţi şi juniori, fiind oferite frumoase premii cîştigătorilor. Pe locul 1-2, cu acelaşi număr de cîştigători, s-au. clasat sportivii de la VOINŢĂ (antrenaţi de lonuţ Felecan) şi cei de la CSM (antrenaţi de Vladimir Voivod şi Vasile Felecan), iar pe locul trei, au doar trei cîştigători, s-a clasat echipa CLUJANA (antrenor Ştefan; Taşnadi).
Dar iată şi cîştigătorii competiţiei, în ordinea categoriilor de greutate:
în afară de concurs au participat şi fetele Uieş Daniela la categ. 63 kg şi Ioana Chira la categ. 70 kg, ambele de la CSM. întrecerile s-au desfăşurat în sala de haltere a clubului sportiv Voinţa, din incinta Liceului CUG. -
De menţionat sprijinul acordat de Cooperativele Meşteşugăreşti în buna desfăşurare a competiţiei.
Coriolan IUGA
p m c u r t k i im m m• A F O S T P R E F E R A T I L I E D U M I T R E S C U .
Dintre posibilii “principali” la Oţelul Galaţi, după demisia lui Aurică Ţicleanu şi interimatul lui Ion Gigi, a fost preferat ex-intemaţionalul llie Dumitrescu,. prezentat ieri jucătorilor gălăţeni. Ca secunzi vor activa Ion Gigi şi Călugăru.• S U S P E N D A T P E 4 E T A P E .
“Fluieraşul” Alexandru Tudor a fost sancţionat penthi prestaţia sa dubioasă în partida de Cupă-Dinamo - Rapid cu suspendarea pe 4 etape pentru acordarea loviturii de la 11 metri din care “Cîinii roşii” au egalat. Rapidiştii solicitaseră scoaterea definitivă din arbitraj a “fluieraşului” amintit. Suspendatul a făcut memoriu la Comisia de Apel şi nu este exclus ca Alexandru Tudor să se bucure de clementă. ,• T O T P E 10 M A R T I E , R E T U R U L D I V I Z I E I “ B ” .
Forul federal a stabilit, marţi, ca returul diviziei “B” să fie amînat cu o săptămînă, în loc de 3 martie să debuteze sîmbătă, 10 martie. O zi mai tîrziu, duminică, 11 martie, va debuta şi returul Diviziei “C”. . -
(v. e. r.)
P ia ţ aM
m o n e ta r ăîn săptămîna 29.11.2000
05.12.2000: dobînzile oferite de bănci : au rămas, în general, la valorile
consemnate şi săptămîna trecută. Rata anuală maximă (considerată de noi decentă) este de 38% la depozitele trimestriale, şi de 37% la cele lunare. O serie de bănci şi-au actualizat randamentele şi comisioanele practicate pentru a ţine piept concurenţei. Astfel,
; acestea devin capabile să-şi menţină clienţii existenţi şi sâ atragă alţii noi.
Chiar dacă acţiunile Băncii Transilvania s-au confruntat cu o cădere timp de o lună (acum avem de-a face cu o inversare de trend), indicatorii
. de performanţă publicaţi de B.N.R. sînt demni de invidiat. Cu toate acestea, n-a reuşit să fie desemnată „Banca anului, titlu suflat de B.C.R.. „Bancherul anului”, însă, a devenit domnul Iosif Pop, preşedintele societăţii bancare clujene.
în condiţiile actuale, în funcţie de plasamentul ales se pot obţine următoarele rfentabilităţi:
• 0,972%, prin achiziţionarea de , titluri de stat cu scadenţă la 3 luni,la un randament maxim de 50%, fară comisionul perceput de eventualul intermediar;
• 0,856%, prin achiziţii de certificate de trezorerie cu scadenţă la -3 luni, la un randament maxim de 44%;
• 0,732%, în cazul unui depozit trim estrial fără capitalizare, la o dobîndă anuală maximă de 38%, după scăderea impozitului, însă fără perceperea comisionului bancar;
• 0,717%, în cazul unui depozit bancar trimestrial cu capitalizare la o lună, la o dobîndă anuală maximă de 37%, fără perceperea vreunui comision si tinînd cont şi de impozitul pe venit de 1%;
• 0,712%, în cazul unui depozit bancar lunar, la o dobîndă anuală maximă de 37%, fără comision şi ţinînd cont şi de impozitul pe venit; •
• 0,450%, pe piaţa Valutară (leu- dolar), fără a se ţine însă cont de comisionul de schimb;
• 0,193%, în cazul unui depozit săptâmînal, la o dobîndă anuală maximă de 10%, în condiţiile în care s-a reţinut impozitul.de 1%.
Cele mai bune plasamente pe termen relativ scurt - văzute prin prisma rentabilităţii pe care o oferă - sînt cele în titluri de stat şi certificate de trezorerie cu scadenţă trimestrialărDezavantajul acestor instrumente constă în durată de imobilizare a capitalului. Investiţiile în depozite bancare, chiar dacă nu oferă acelaşi nivel al rentabilităţii, pot constitui o alternativă, prin gradul sporit de lichiditate putînd înlătura neajunsul plasamentelor sus-amintite. La dobînzile existente pe piaţă, depozitul trimestrial fără capitalizare ocupă primul loc în- acest top, fiind urmat îndeaproape de cel cu capitalizare lunară, însă la un randament anual ceva mai mic (37%).
La nivel macroeconomic, o valoare mică a ratei dobînzii conduce la impulsionarea activităţii economice prin creşterea creditelor neguvemamentale. Nivelul actual al ratei dobînzii - mai mică decît rata inflaţiei prognozate pe acest an - îi oferă posesorului de fonduri băneşti dacă nu o orientare spre un plasament bancar, atunci în mod sigur o direcţionare spre un domeniu cu potenţial lucrativ mai bun: p ia ţa bursieră. Rentabilităţi superioare celor amintite mai înainte se pot obţine prin investiţii pe termen scurt sau mediu în titluri cotate la B ursa de Valori Bucureşti sau pe piaţa extrabursieră RASDAQ.
R a n d a m e n t e a t r a c t i v e p e n t r u u n p l a s a m e n t s i g u rTiturile de stat continuă să fie unul
din plasamentele cele mai agreate, atît datorită riscurilor extrem de mici pe care trebuie să şi le asume posesorii lor, c î t ; şi datorită randamentelor atractive pe care acestea le asigură".
După ce toate licitaţiile pentru achiziţionarea certificatelor de trezorerie programate pentru luna noiembrie şi derulate prin .Banca Naţională a României au fost anulate, luna decembrie a debutat prin lansarea de către Ministerul de Finanţe a unei emisiuni în valoare de 463,05 miliarde Iei. Aceste titluri vor putea fi răscumpărate la data 22.02.2001, randamentul maxim asigurat prin achiziţionarea lor fiind de 50 % anual. Clienţii, persoane fizice şi juridice, pot cumpăra certificate de trezorerie prin inţermediul' societăţilor de valori mobiliare, care la rîndul lor îşi vor
formula propria ofertă la una din băncile comerciale autorizate să efectueze astfel de operaţiuni. în cadrul şedinţei de licitaţie, care se desfăşoară în ziua de marţi a fiecărei săptămîni,- vor avea cîştig de cauză clienţii care şi-au formulat oferta de aşa manieră îneît ea să fie 'acceptată de către M inisterul- de Finanţe. A ceasta înseamnă că fiecare din potenţialii cumpărători vor achiziţiona titluri de sta t la dobîndă pe care ei au consemnat-o în ofertă, cu condiţia ca aceasta să se situeze sub dobîndă maximă la care Ministerul de Finanţe este dispus să-şi procure fonduri de pe piaţă. în cadrul şedinţei de licitaţie din data de 05.12.2000, atît nivelul maxim, cît şi cel mediu al randamentului care s-a putut obţine din achiziţionarea certificatelor de trezorerie a fost de 50 %/ an. 1 .
în ceea ce priveşte certificatele de trezorerie adresate persoanelor fizice rezidente în România, acestea se pot obţine de la Trezorerie. în cadrul emisiunii precedente cetăţenii judeţului Cluj au optat pentru plasamentul în titluri de stat în valoare de 60,6 miliarde lei, iar la nivelul municipiului Cluj- Napoca achiziţiile au fost de 37,1 miliarde lei. Emisiunea de certificate de trezorerie; în derulare are ca perioadă de subscriere 05 - 15 decem brie.20(10, urmînd a fi răscumpărate în perioada05-15 martie 2001. Dobîndă de care vor beneficia investitorii care vor opta' pentru această variantă de plasament^ va fi identică cu cea aferentă emisiunilor precedente, respectiv 44 % anual. D obîndă s tab ilită pentru certificatele de depozit va fi, de asemenea, de 44 •%/ an.
Denisa PETRI
B u r s â d e V a l o r i B u c u r e ş t i* M V
I v 1 L/4.
In ultima săptămînă Bursa de Valori Bucureşti şi-a păstrat coordonatele de evoluţie dobîndite imediat după alegerile parlamentare şi prezidenţiale, adică a scăzut. Se poate spune însă că faza critică a trecut pentru că amplitudinea scăderii a fost redusă, fapt ce ne determină să credem că în viitorul apropiat' va urina o inversare de trend. »
510Evoluţia indicilor bursieri in ultima saptamana
505 --
500UJ
m_ 495
m 490
485 +
480
AA021.3____ __ _ BET
--♦ ------
505.02 N . 501.18
BET-FI --' 977.52..
'. 48/.W ...BET-C ' 481.93--
-----•
11/28/00 11/29/00 11/30/00 12/4/00 12/5/00 .•
1020 1010 1000 990 u- 980 ui970960950940
m
Evoluţia de ansamblu a pieţei este redată sintetic în graficul de mai jos, grafic care ilustrează tendinţele celor trei indici de preţ: BET, BET-C si BET-FI.
Toţi indicii au scăzut, dar o tendinţă puternică de scădere s-a înregistrat .doar în cazul BET-FI, indice care cuantifică evoluţia preţului acţiunilor emise de cele 5 Societăţi de Investiţii Financiare. Deprecierea din această săptămînă reprezintă o reacţie mai întîrziată a acestei secţiuni de piaţă, pentm că în săptămîna precedentă, cînd BET şi BET-C au scăzut, indicele SIF-urilor nu s-a depreciat.
în cele trei zile consecutive de scădere, trendul negativ a dus indicele de la 1.021,3 puncte la 944,72 puncte. Ecartul negativ a fost de 76,58 puncte, ceea ce în procente înseamnă o scădere de 7,5%.
Creşterea din ultima zi a indicelui BET-FI, precum şi evoluţia relativ constantă a celorlalţi doi indici ne dau motive să credem că în săptămîna în curs piaţa se va încadra pe un trend constant ascendent. .
Conjunctura actuală a pieţei pare un moment prielnic pentm investiţii în acţiuni, investiţii cu durata de maturitate relativ redusă (de la 2 la 4 luni). Nu trebuie neglijat însă riscul pe care îl reprezintă necunoscuta alegerilor prezidenţiale.
Bursa de Valori Bucureşti oferă însă posibilitatea de a investi în acţiuni al căror preţ este-mai puţin sensibil la factorii conjuncturali. .
Un astfel de exemplu îl constituie societatea Armătura Ciuj-Napoca despre care putem oferii unele detalii.
Cel mai important factor de influenţă pentru preţul acţiunilor este profitul realizat de societate şi modul de distribuire a acestuia.
Armătura Ciuj-Napoca a realizat un profit net de 12,264 miliarde lei pe .primele 10 luni ale anului în curs, nivel superior prevederilor B ugetului de V enituri şi C heltu ieli. BVC
- prevedea un rezultat bmt de 9,96 miliarde lei.. R ezultatele financiare ale
ultimului trimestru se apreciază că vor fi negative, dar profitul net previzionat pentru sfîrşitul exerciţiului financiar este de 11 miliarde lei.
Societatea are un capital social de 15 miliarde lei divizat în acţiuni cu valoarea nominală de
1.000 lei. Profitul net aferent unei acţiuni EPS estimat pentm anul în curs este de 723 lei pe acţiune, în anul precedent, cota de repartizare a dividendului a fost de 40%, ceea ce pentm exerciţiul financiar curent echivalează cu um dividend de 290 lei pe acţiune.
în prezent, preţul de piaţă al acţiunilor variază în jur de 700 lei, ceea ce înseamnă, că este foarte convenabilă efectuarea de investiţii pe acest titlu. Rentabilitatea asigurată de dividend este de 41,42%, iar pentru încasarea dividendului este necesară imobilizarea resurselor pînă în luna martie 2001. Astfel, în patm luni se poate obţine o rentabilitate mai ma're decît a depozitelor bancare într-un an.
Pe lîngă dividendul foarte bun, mai există şi alte argumente în favoarea acestei investiţii, argumente care-se referă la factorii de influenţă pe termen mai lung.
Din profitul anului în curs se estimează efectuarea unor investiţii în valoare de 6 miliarde lei, investiţii care vor aduce profituri în viitor.
în prezent se demlează programul de restructurare a firmei, care se doreşte a fi încheiat în anul 2004, iar investiţiile din cadrul programului se ridică la 6 milioane de dolari SUA.
Nicolae PASCU
PifiT fi „VfîLCJTfîRfî
în săptămîna 28.11.2000-05.12.2000 leul şi-a continuat tendinţa uşoară de depreciere în raport cu dolarul, atingînd în şedinţa de marţi pe piaţa-valutară interbancarâ cursul de 25.404 lei/usd. . Ritmul de depreciere a leului a fost . mai scăzu t decît în săptăm îna precedentă, leul devalorizîndu-se cu 114 unităţi (0,45%) faţă de dolar. Deprecierea medie zilnică în această săptămîna a fost de 19 lei/zi. Piaţa valutară este, în continuare, destul de. calmă şi se pare că şi după finalizarea alegerilor prezidenţiale va râmîne aşa/ Mai mult, cotaţiile dolarului pentm sfîrşitul anului (26.260 lei/usd) la bursa futures sibiană ne dovedesc faptul că nu se aşteaptă o evoluţie spectaculoasă a cursului dolarului în raport, cu leul pînă la 31 decembrie. Dupa părerea unor participanţi la piaţa valutară interbancarâ dolaml nu va depăşi în nici un caz cursul de 26.400 lei/usd pînă la sfîrşitul anului.
în luna noiembrie leul a avut una din cele mai reduse deprecieri în raport cu dolarul (2.07% ), cursul mediu ureînd de la 25.364 lei/usd, în data de 31 octombrie, la 24.850 lei în data de 30 noiem brie. Principala cauză a acestei încetiniri a creşterii dolarului a fost reprezen ta tă de inţervenţiile aproape zilnice ale băncii centrale. BNR a încercat sâ reducă scăderea zilnică a monedei naţionale la circa 20 unităţi, în ciuda faptului câ la începutul lunii piaţa interbancarâ a fost afectată de situaţia incertă a Băncii Turco- Române. Pentru luna decembrie se aşteap tă ca deprecierea m onedei naţionale în raport cu dolaml să nu depăşească 3%.
PlfiŢfi F U T U R E S
în piaţa futures sibiană volumul cel mai ridicat al tranzacţiilor s-a realizat şi în această săptăm înă pe piaţa contractelor futures euro/dolar, evoluţia cotaţiilor pentm acest tip de contract fiind m arcată, în principal, de revenirea monedei unice europene în raport cu dolaml american. Un element nou pe piaţa futures îl reprezintă introducerea contractelor futures avînd ca activ suport valoarea titlurilor SIF Banat-Crişana. Aceste titluri pot fi folosite de către investitori atît pentm protejarea unui portofoliu format din acţiuni SIF1, cît şi pentm speculaţii.
O peratorii Bursei M onetar- F inanciare şi de M ărfuri S ibiu estim ează pentru sfîrşitul lunii decem brie un curs de schimb de 26.388 lei/dolar şi de 23.500 lei/euro. Pentm primele două luni ale anului 2001, estim ările privind evoluţia monedei naţionale sînt mai pesimiste, un dolar fiind cotat la 27.800 lei pentm sfîrşitul lunii ianuarie. Acest lucru nu trebuie, însă, să îngrijoreze pe nimeni, în condiţiile în care este o simplă cotaţie la vînzare la care nimeni nu este dispus să cumpere.
* Sorin MĂLUTAN
P l f l Ţ f î I l f i S D f i QInvestitorii care activează pe piaţa de capital românească urmăresc obţinerea
unui randament care sâ fie cel puţin egal cu randamentul altor plasamente (depozite bancare, titluri de stat, valută ş.aî). Există, în acest moment, o idee preconcepută potrivit căreia doar sumele mari investite în acţiuni permit obţinerea unui profit mare. Realizarea este însă cu totul alta, deoarece lichiditatea scăzută a pieţei determină un risc mai ridicat în cazul investiţiilor mari (care nu pot fi disponibilizate uşor). Din acest acest motiv se poate spune că investirea unor sume mici pe piaţa Rasdaq poate să conducă la randamente foarte bune într-un timp foarte scurt. Pentm a demonstra acest lucm putem da cîteva exemple de titluri tranzacţionate pe piaţă,- titluri al căror preţ a variat foarte mult în intervale scurte.' Primul exemplu care îl putem da este societatea Turism Băile Felix. Din luna iunie a.c., preţul acestor acţiuni a avut oscilaţii periodice (repetate de cinci ori) între limitele 33.000 lei şi 50.000 lei pentm o acţiune. Cine a achiziţionat aceste titluri la începutul lunii iunie la 33.000 a putut sâ vîndă după o lună la peste40.000 lei, obţinînd un randament al investiţiei de peste 20% pe lună. în luna iulie
se puteau cumpăra din nou acţiuni Turism Băile Felix la un preţ în jur de 35.000 lei, iar în august preţul a sărit din nou la peste 45.000 lei. Au urmat apoi alte yariaţii ale preţului (ultima variaţie importantă fiind chiar luna acesta, cînd preţul a ajuns la 47.000 lei, apoi a scăzut). In acest moment se pot achiziţiona acţiuni Turism Băile Felix la 35.000-38.000 lei, iar probabilitatea de a le vinde la un preţ mai bun este foarte mare. - ’
O situaţie similară se poate observa pentm acţiunile Alprpm Slatina, chiar dacă variaţiile de preţ nu sînt atît de mari ca în cazul precedent. în luna iunie se puteau cumpăra acţiuni Alprom la 21.000-21.500 lei, care se puteau vinde în august la 25.000 lei (randament lunar peste 15%). în lunile octombrie si noiembrie, aceste Î T Î Vanat apr° ape săptâmînal între 22-500 si 25.000, putîndu-se obţine profituri • t ^ P®0pf aţlune yinzare-cumpărare. în acest moment preţul acţiunilor a ajuns iar la 21.500 lei, existînd speranţe într-o nouă creştere pînâ la 24.000-25.000 lei.
Ceea ce am vrut sâ arătăm prin aceste exemple simple este faptul câ orice persoana putea sa facă-operaţiuni cu aceste titluri pentm a obţine uh profit bun
acţhini °a’ ^ CUm ^ ^ SPUS’ lichiditatea scăzutâ permitea achiziţii mici de
, Dacian ONĂU
■ 1 Dolar SUA = 25.419 lei 11 Marcă germană = 11.495 lei
J
l i S t t L L G l L L L c levărul de
r—,rs
1 EURO = 22.483 le i l g AUR = 221.349 le i
:---------------------------iMAfc
j j i j j
n rv i? CeSU- ^ inculpaţi din dosarul privind prăbuşirea Fondului Naţional de Investiţii (F i\I) va începe^anul viitor, cinci dintre acuzaţi urmînd să fie judecaţi în stare de arest, ia r unul în lipsă, se ara tă în rechizitoriu] Parchetului Curţii Supreme de Justiţie.
M agistraţii Judecătoriei sectorului 2 îi vor judeca în stare de arest pe Ştefan Boboc, la vremea respectivă preşedinte al Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare (CNVM), Gavril Batrîn, m em bru al Consiliului de Administraţie al societăţii SOV INVEST, Mihaela Sima, director economic al SOV INVEST, lop Diţă, membru al Consiliului de Administraţie al societăţii SOV INVEST, M arius Andrei, cenzor extern independent al SOV INVEST atestat de CNVM. Ioana M aria Vlas, fost preşedinte al SOV INVEST, este singura persoană care va^fî judecată în lipsă. . v
In stare de libertate vor fi judecaţi Cezara Cecilia Bebis, Ia vremea respectivă comisar coordonator al Departamentului de reglementare a pieţei şi intermediere financiară din cadrul CNVM, M arian Petrescu, preşedinte al societăţii SOV INVEST, Camenco Petrovici, p reşed in te le C asei de Econom ii şi C onsem naţiun i (CEC), M ihaela Z ora M incu, vicepreşedinte coordonator al Direcţiei Trezorerie şi membru al Consiliului de Administraţie al CEC, M ircea Costescu, Gheorghe Negură, Mircea Ionescu Muscel-Ianculescu, toţi trei m embri ai Consiliului de încredere al FNI.
românească şi internaţională. disponibilităţile fondului, cu unAstfel, aA fost înfiinţat comision de 3,25 la sută, iar de
Consiliul de încredere al FNI, la adm inistratorii fonduluiformat din Costescu, Muscel- trebuia să primească un'Ianculescu şi Negură, organism comision de operare de 0,5 Ta
SOV INVEST - regizorul escrocheriei FNI
Societatea comercială SOV INVEST s-a constituit în 1995, capitalul social de o sută de milioane de lei fiind divizat în o sută de acţiuni nominative în valoare de un milion de lei fiecare. Societatea Generală de Investiţii deţinea 80 la sută din ac ţiun ile SOV INVEST, numerotate de Ia 1 la 80.
Ioana Maria Vlas, Teodor N icolaescu şi Elenă Andrei deţineau f ie c a re ,c îte cinci acţiuni de la SOV INVEST, în valoare de cinci milioane de lei, reprezentînd 5 la su tă din capitalul social.
Victor Velişcu, Nicolae şi Laura Popa, Iustina şi Ciprian Negură deţineau cîte o acţiune.
Iniţial, C onsiliu l de Administraţie al SOV INVEST a fost format din trei membri: Ion Andrei, Şerban Lotreanu şi
. Marian Petrescu, toţi fiind aleşi ca urmare a Adunării Generale din 17 august 1995.
P o tr iv it . p revederilo r statutului, obiectul principal de activitate era management şi administrare, consultanţă pentru a faceri, m anagem ent de investiţii şi plasamente, precum şi activităţi de studiere a pieţii şi de sondaj.
în tre tim p, Socie tatea Generală de Investiţii cumpără acţiuni, m ajorează capitalul social cu 600 de milioane de lei, iar în 2 aprilie 1996 devine acţionar principal, cu 98,7142
..Ia sută din ac ţiun ile SOV INVEST, acţionaru l E lena Andrei definind 0,71 la sută, iar Nicolae şi Laura Popa, Iustina şi Ciprian Negură avînd cîte o acţiune, adică 0,14 la sută.
La 22 ianuarie 1997, situaţia arăta astfel: G heorgheTeodorescu deţinea 98,71 la sută din acţiuni, Elena Andrei 0,7 la sută, iar Nicolae şi Laura Popa, Iustina şi Ciprian Negură cîte 0,14 la sută.
Potrivit con tractu lu i de cesiune, la 22 noiembrie 1997, Uniunea N aţională a Cooperativelor de Consum şi de Credit (Centrocoop) deţinea 357 de acţiuni (51%), Gheorghe Teodorescu 334 de acţiuni
- (47,71%), Elena Andrei cinci
acţiuni (0,71%), iar Nicolae şi f Laura Popa, Iustina şi Ciprian
Negură cîte o acţiune (0,14%).La 25 ianuarie 1999 se
încheie un a lt con tract de cesiune la actele de constituire ale SOV INVEST, în sensul că acţiunile se vor diviza, adică o ' acţiune de un milion de Iei va avea o valoare de 1.000 de acţiuni ori 1.000 de lei. Astfel,
r ,y
FNI -începuturile
Fondul Naţional de Investiţii (FNI) a fost constituit prin contractul de societate civilă încheiat, la 17 august 1995, între Societatea Generală de Investiţii B ucureşti
care avea printre atribuţii protejarea membrilor fondului, în cazul în care acesta se transformă, în condiţiile legii, din fond deschis într-unul închis sau cînd se desfiinţează, ceea ce urma să implice restituirea valorii nominale iniţiale a titlului de participare tuturor membrilor existenţi la data desfiinţării.
CNVM a autorizat, tot la 15 septembrie 1995, SOV INVEST Constanţa; ca societate de adm inistrare a fondurilor deschise de investiţii şi societăţilor de investiţii. CNVM a mai autorizat o ofertă publică continuă a unităţilor fondului m utual FNI, cu o valoare nominală a unităţii de fond de - zece mii de lei. _
Consiliul de încredere, FNI şi SOV INVEST - Sucursala Bucureşti încheie un contract
sută din suma de cumpărare. La 10 iu n ie 1 • 1998, aceste comisioane au fost micşorate.
în perioada aprilie 1997-iunie 1998, M arian Petrescu, a îndeplinit funcţia de preşedinte al SOV INVEST, din Consiliul de Administraţie facînd parte Gavril B ătrîn şi Ion Diţă. Potrivit Regulamentului de organizare si funcţionare al SOV INVEST, preşedintele răspunde de întreagă activitate a societăţii. - .
Primeleilegalităţi
Procurorii susţin că SOV INVEST a încălcat legea atunci cînd a depozitat fondurile la Banca Agricolă, în sensul că societatea trebuia să se ocupe
Arhivă
f:
* H.
•4 v* '■■"■t-T; ‘ r t t e 1 ( ^
te • ./i ■/
I
....... B P| f i | ■■iii
^#§1m B
Ipfj! m
. . .— . . ---
Centrocoop a devenii acţionar (reprezentată de Gheorghecu 357 de mii de acţiuni, Ioana Negură),1 Fondul ProprietăţiiMaria Vlas - 334 de mii de Private l( Moldova din Bacăuacţiuni (47,71%), Elena Andrei (reprezentată de Ion Andrei),- 5.000 de acţiuni (0,71%), iar societatea Latina PlasticNicolae şi Laura Popa, Iustina (reprezentată de Mircea Ionescu
privind încredinţarea de către de depozitare, ăvînd astfel FNI a activelor, sale, spre posibilitatea, să calculeze şi să
şi Ciprian N egură apar ca deţinători a cîte o mie de acţiuni fiecare (0,14%). -
După şase luni, -capitalul social al SOV INVEST era de 700 de milioane de lei divizat în 700 de acţiuni cu o valoare de un milion de lei fiecare, după cum urmează: Centrocoop - 51%, CEC - 20%, Ioana Maria Vlas - 7,7%, Elena Andrei - 0,71%, Nicolae şi Laura Popa, Iustina si Ciprian Negură cîte 0,14%. '
Muscel-Iahculescu) şi societatea! ‘Arcasrom (reprezentată de Mircea Costescu), fiecare dintre părţi subscriind cîte 2,5 milioane de lei.
CNVM a autorizat, la 15 septembrie 1995, funcţionarea
; FNI, care avea ca obiect de activitate m obilizarea econom iilor băneşti ale m em brilor săi şi plasarea comună a acestora, în condiţii de profitabilitate superioară a plasamentelor individuale pe piaţa monetară şi de capital
administrare, societăţii SOV INVEST.
A stfel, societatea de 'administrare avea ca obligaţii: efectuarea de plasamente din activul fondului şi administrarea portofoliilor de investiţii în scopul obţinerii de profit pentru membri fondului; contractarea de îm pum uturi în numele fondului; întocmirea situaţiilor trimestriale privitoare la activele şi pasivele, veniturile şi cheltuielile, modul de derulare a activităţii fondului, calcularea zilnică a preţului de emisiune al titlu rilo r de participare. Societatea de administrare tre b u ia - retribuită, • din'
publice zilnic valoarea activului net al FNI şi a numărului unităţilor de fond.
Raportul ■ privind activitatea FNI pe 1997, întocmit de SOV INVEST şi semnat de Marian Petrescu şi de Mihaela Sima, director economic, relevă făptui că pentru fond a fost un an de risc mediu, valoarea unităţilor de fond ajungînd la 84.681 de lei (faţă de valoarea iniţială de zece mii de lei).
La 31 decembrie 1997, SOV INVEST a raportat GNVM un număr de 14.801.200 de unităţi de fond, în timp ce Ministerul Finanţelor, la un control, a constatat existenţa a 32.766.320
de unităţi. Petrescu a semnat raportul fară să verifice datele, Sima fiind, cea care a falsificat
.situaţia privind unităţile de fond, se arată în rechizitoriu. “Prin raportarea unui număr mai mic de unităţi de fond (la care se împarte valoarea activelor nete) se ajunge la o valoare mai mare a unităţii de fond,' care însă este mărită artific ial (respectiv la sfîrşitul anului 1997, era de 84.681 de lei), supraevaluată fiind, pe cale de consecinţă, şi valoarea activelor nete”, susţin procurorii.
FNI a încheiat, la 30 mai 1997, un contract de cesiune, pe un an, .cu Bankcoop, banca obligîndu-se să plătească în cazul în care fondul nu are lichidităţi. Totuşi, depozitarul nu putea plăti mai mult de zece la sută din capitalul său. Cea mai mare parte a publicităţii FNI s-a bazat pe afirmaţia că fondul este garantat de către o unitate bancară. SOV INVEST nu a înştiinţat CNVM despre neprelungirea contractului şi nici de neregulile existente, cum ar fi faptul că lichidităţile înregistrate la 30 iunie 1998 erau de 4,33 la sută din activul: total, adică sub limita de 30 la sută. 1
Prin contractul de cesionare a acţiunilor către Centrocoop, acesta a devenit acţionar majoritar al SOV INVEST, Gavril Bătrîn şi Ion Diţă fiind desemnaţi membri ăi consiliului' de administraţie din partea
■Centrocoop, calitate pe care au deţinut-o pînă la 25 mâi 2000.
Intervine Ioana Maria Vlas >
La 24 august 1998, Ioana Maria Vlas; a fost desemnată preşedintele SOV INVEST,
- devenind astfel şi membru al . Consiliului de administraţie, alături de Sima, Bătrîn şi Diţă.
•<* Potrivit procurorilor, intenţia . lui Vlas de inducere în eroare a
investitorilor FNI, în scopul unor foloase materiale injuste, s-a manifestat încă de la preluarea conducerii SOV INVEST. Astfel, deşi CNVM a autorizat , m odificările intervenite îti prospectul de . Ofertă Publică Continuă, în sensul eliminării din conţinutul acestuia a garanţiei referitoare
Ta retumarea în orice condiţii a . sumelor iniţial investite de
investitori, acest aspect nu a fost adus Ia cunoştinţa cetăţenilor, spun procurorii.* De altfel, acest element se completează cu difuzarea în mass-media a încheierii unei po liţe de asigurare între OMNIASIG şi FNI prin SOV INVEST, obiectul convenţiei constînd în obligaţia societăţii de asigurare ca, în schimbul plăţii primei de asigurare, .să plătească despăgubiri în situaţia scăderii valorii unităţilor de fond sub procentul de zece la su tă fată de valoarea la
1 Dolar SUA = 25.419 lei * 1 Marcă germană = 11.495 lei
• V ■ ' < ş
] i C C I L L O . 1 1 1 ) ;c n
I i1 EURO = 2 2 .4 8 3 l e i i
1 gAUR = 2 2 1 .3 4 9 l e i l
m om entul încheieriicontractului. Vlas a reuşit să
■ cîştige încrederea investitorilor. Aşa s-a reuşit şi suprevaluarea numărului unităţilor de fond..
La 31 decembrie 1998 erau 35.515.370 de, unităţi, dar fuseseră raportate 55.434.740; la 31 decembrie 1999 erau
■ 33.637.618 de unităţi, dar fuseseră raportate 70.257.736; iar în aprilie 2000 au fost transmise 75.684.765 de unităţi de fond, desi numărul real -era deA 34.227.843.
în aceste condiţii, la 31' " decembrie 1999 s-au raportat
disponibilităţi în conturi bancare de 1.057 de miliarde de lei, deşi existau doar 38,6 miliarde de lei.
“Toate aceste elemente atestă,; pe lîngă majorarea artificială a valorii unităţii de fond, şi intenţia inculpaţilor de a crea o imagine denaturată asupra gradului mare de lichidităţi de care ar fi dispus FNI”, se arată în rechizitoriu.
Se implică si CEC-ulj .
La începutul anului 1999, Camenco Petrovici, preşedintele Consiliului de Administraţie al CEC, a fost contactat de către Ioana M aria Vlas, care i-a propus ca CEC să investească o anum ită sumă de bani, neprecizată la acea dată, în unităţi de fond FNI. Oferta făcută de Camenco Petrovici, îm preună cu materialele anexate, a fost trim isă , în continuare Direcţiei Trezorerie.
Deoarece era pentm prima dată cînd CEC urma să efectueze un asemenea plasament, în unităţi ale-unui fond deschis de investiţii,, direcţia de specialitate s-a opus efectuării plasam entului, solicitînd pentru acest lucru aprobarea Consiliului de Administraţie al CEC, organ căruia îi revenea competenţa luării unei asemenea decizii.
Luînd act de poziţia Direcţiei
; ' t r
trezorerie, Camenco Petrovici i-a dat dispoziţie Constanţei Trif să întocmească o notă de fundam entare; în vederea analizării posib ilită ţii participării CEC ca investitor la FNI. V: Constanţa Trif a întocmit o
notă dc fundam entare, în conţinutul căreia a specificat şi cîteva dezavantaje, cum ar fi: regulam entul nr.9/1996 al CNVM acordă calificativele “risc ridicat” pentm investiţiile
' în valori mobiliare emise de societăţi • - deschise
, netranzacţionate încă pe o piaţă supravegheată şi “risc foarte ridicat” : pentru investiţiile în acţiuni şi obligaţiuni ale societăţilor închise sau în alte active necalificate de CNVM drept instmmente de investiţii, “în condiţiile în care, la data de 28 februarie 1999, FNI investise 40,8% din totalul activelor în acţiuni necotate, considerăm că poate fi catalogat ca avînd risc ridicat”, se menţiona în notă.
Totodată, se mai preciza:’ “Conform legislaţiei în vigoare, investiţiile în acţiuni necotate sînt specifice fondurilor cu capital de rişc sau altor entităţi care intermediază în num ele investitorilor avizaţi (adică-pregătiţi să-şi asume riscuri, care înţeleg regulile jocului), nicidecum investitorilor la fonduri ■ mutuale.Pornind de la faptul că lichiditatea acţiunilor necotate este scăzută, iar informaţiile despre acestea sînt mai reduse, un fond mutual nu ar trebui să investească în acţiuni necotate. Specialiştii \ Băncii Naţionale a României \ prevăd pentru anul 1999 o devalorizare a leului de 30-31% şi o inflaţie de 25%. în ceea ce priveşte inflaţia, M inisterul Finanţelor a avansat cifra de 35%. în aceste condiţii, creşterea unităţii de fond FNI va fi sub cea din 1998. FNI a trebuit să facă faţă de curînd unui număr mare de cereri de
răscumpărare,; diminuîndu-şi astfel investiţiile. Cu toate că semnalele venite din piaţa de capital indică un^uşor trend ascendent şi care se poate menţine chiar de-a lungul întregului an, investitorii de pe piaţa fondurilor mutuale sînt foarte sensibili la zvonuri. Astfel că, .oricînd, se poate întîmpla să apară un nou val de răscumpărări şi nu există garanţia că FNI le-ar putea face faţă din nou, mai ales că păstrează lichidităţi sub limita de 30% prevăzută de Regulamentul nr.9/1996 al CNVM.”
O’ altă precizare făcută în notă este: “Credibilitatea unui fond este dată de administratorul lui. în piaţă, SOV Invest este considerat satelit al Grupului Financiar Gelsor (din care s-a desprins) şi care nu se bucură de o bună reputaţie”.
Anchetatorii menţionează în . rechizitoriu că, d u p ă
s u r n e 1 e nerecuperate de către CEC de la FNI după intrârea acestui fond în | încetare de plăţi. .
în cadrul ş e d i n ţ e i Consiliului de Administraţie din data de 1 aprilie 1999, conducerea (preşedinte, trei Vicepreşedinţi şi şapte membri)-a fost luată în discuţie nota ce cuprindea numai avantaje şi nu reflecta gradul de risc alplasamentuluiu la FNI, nouă dintre membrii votînd “pentru”, iar doi,Constantin Micu şi Constantin Cioşcu - “împotrivă”. ;
în. ziua d e - 8 iulie 1999, Consiliul de
Administraţie al CEC a
e m i s
r . - CW' ^ v
ŞtefanBoboc
L .. - j
d e s f ă ş u r a r e a şedinţei Consiliului deAdministraţie din 24 martie 1999, Camenco Petrovici i-a dat dispoziţie Constanţei Trif să alcătuiască o altă notă de fundamentare, din care a precizat expres că trebuie înlăturate toate aspectelenegative. O a -d o u a hotă întocmită astfel a fost prezentată spre avizare Mihaelei Mincu, vicepreşedinte al CEC, care, deşi cunoştea conţinutul notei anterioare, în care erau menţionate şi dezavantajele şi riscurile, a avizat notaprezentată, fiind de acord cu introducerea sa pe ordinea de zi a viitoarei şedinţe a Consiliului de Administraţie.
' Astfel, se susţine înrechizitoriu,’Mincu a acceptat inducerea în eroare a celorlalţi membri ai Consiliului de Administraţie, reprezentanţi din partea Ministerului Finanţelor, care au luat decizii manageriale în necunoştinţă de cauză, ceea ce, ulterior, prin materializarea factorilor de risc evidenţiaţi iniţial, â cauzat patrimoniului CEC un prejudiciu de 126.105.162.190 lei, constînd în
hotărîrea nr.9, prin care
- s-a .aprobat încheierea unui contract
suplimentar de achiziţie de unităţi de fond FNI, în valoare de 250 de miliarde de lei.
Mult controversatul contract de cauţiune
5
La începutul lunii aprilie 1999 Ioana.M aria Vlas i-a propus lui Camenco Petrovici să încheie un contrapt de cauţiune între CEC, FNI şi SOV INVEST. în urma răspunsului afirmativ al acestuia, Vlas i-a trimis un proiect de contract al cărui obiect îl constituia garantarea de către CEC a “valorii plăţii de răscumpărare a titlurilor de participare din ziua depunerii cererii de răscumpărare, atunci cînd se constată imposibilitatea de plată datorată riscurilor la care sînt supuse fondurile deschise de
' investiţii”.După primirea contractului,
Petrovici i-a solicitat Mădălinei
Enăşoaie, directorul Direcţiei Juridice, să-şi dea avizul referitor la legalitatea încheierii acestuia. D irecţia juridică, analizînd docum entaţia, a
.concluzionat: “Apreciem câ nu este. legală şi oportună încheierea de către CEC a contractului de fidejusiune propus de SC SOV INVEST. In plus, nu se prezintă un calcul al valorii to tale lunare a titlurilor de participare care pot
1 fi răscumpărate şi pe care SOV \ INVEST nu le-ar putea achita, î în scopul de a cunoaşte concret j gradul de îndatorare al CEC -
în calitate de garant/cauţionar. - la data la care ar fi obligat să plătească în locul SOV INVEST”.
în cadrul şedinţei Comitetului de Direcţie din 29 noiembrie • 1999, s-a trecut Ia discutarea pe fond a clauzelor contractului de cauţiune. La insistenţele prelungite ale lui Camenco Petrovici, membrii Comitetului de D irecţie au acceptat, în principiu, eventualitatea încheierii unui asemenea contract, dar numai cu condiţia supunerii acestuia spre aprobare Consiliului de Administraţie şi Ministerului Finanţelor şi cu stabilirea unui plafon de o sută de miliarde lei, în ceea ce priveşte garantarea valorii plăţii de_ răscumpărare.
în rechizitoriu se menţionează că, la data de 6 decembrie 1999, Petrovici a sem nat singur contractul de fidejusiune/ cauţiune nr.2'205, în forma propusă de Ioana Maria Vlas, fară nici un plafon, garantînd cu întregul patrimoniu al CEC şi fară a mai supune contractul aprobării C onsiliu lu i de Administraţie sau acţionamlui unic. :
De asem enea, Camenco Petrovici nu a înştiinţat pe nimeni din., conducerea CEC despre încheierea contractului, fiind ascunsă faţă de ceilalţi existenţa acestuia
In rechizitoriu se precizează că P etrov ic i ş i-a încălcat a tribu ţiile de serv ic iu şi a fraudat, cu ştiinţă, dispoziţiile legale care stabilesc regimul
semnăturilor într-o bancă.După încheierea contractului
în form a propusă de Vlas,Câfrienco Petrovici a încercat săascundă existenţa deciziei luatăcu acel prilej. în acest scop, eli-a dat d isp o z iţie D anieleiMoncea (care făcea parte dinsecretariatul Comitetului deDirecţie al CEC) sâ distrugăprocesul-verbal şi hotărîreaComitetului de Direcţie al CECdin 29 no iem brie 1999 şio rig ina le le care conţineaureferirile la contractul decauţiune încheia t cu SOVINVEST şi să le înlocuiască cuînscrisuri similare în al cărorconţinut nu se regăseaudiscuţiile şi deciziile luate cuprivire la condiţiile de încheierea contractului.
***în dosarul privind prăbuşirea
Fondului Naţional de Investiţii a mai fost cercetat şi Constantin Cioşcu, pentru care anchetatorii au dispus scoaterea de sub urmărirea penală, precum şi C onstanţa T rif şi D aniela Moncea, pentru care s-a dispus neînceperea urmăririi penale.
Anchetatorii au constatat că Cioşcu nu a participat sub nici o formă la modificarea notei de fundamentare şi, implicit, nici la influenţarea deciziei celor şapte membri ai Consiliului de A dm in istra ţie din partea Ministerului Finanţelor al căror vot a as ig u ra t obţinerea majorităţii calificate cerute de sta tu t pen tru aprobarea efectuării de plasamente la FNI;
P rin rech iz ito riu s-au menţinut măsurile asigurătorii luate asupra bunurilor mobile şi imobile aparţinînd inculpaţilor M arian P e trescu , Cam enco Petrovici, Gavril Bătrîn, Ştefan Boboc, Mihaela Sima, Ion Diţâ, Marius Andrei, Mihaela Zora _ M incu, in d ispon ib ilizarea contului personal deschis la Piraeus Bank Romania SA de Ioana Maria Vlas, precum şi a con tu rilo r’ curente SC SOV INVEST-FNI deschise la Banca Comercială Română, sector 5.
U rcăm spre împlinire. Urcăm trepte, le preferăm, trepte multe şi anevoioase, care pornesc
de la utopie şi urmează aventura umană de secole: pentru mai mult, mai bine, mai lipsii de spaime. Fie şi numai aceşti ultimi 2000 de ani şi ne dăm seama că aventura umană a avut un drum ascendent. Şi nu ne referim la aspectul politic, social sau cultural. Marele cadiu - Timpul - nu judecă decît ce s-a făcut pentru oameni. Iar în colţul nostru de lume, Europa, omul a fost în centrul preocupărilor axiologice şi praxiologice. Dintotdeauna. Numai că de departe, de foarte departe, la celălalt capăt al Timpului, luminile avertizoare ale grijii pentru această fiinţă fragilă apar şi dispar, se rotesc asemenea unor ochi care caută. In acest context se conturează şi CONSTRUCŢIA EUROPEANĂ. Carte datorată profesorului universitar, Liviu Petru ZĂPÂRŢAN. “Aşadar, de ce termenul «Construcţie Europeană»? Mai întîi şi apoi de ce «Construcţie Europeană» ca realitate a timpurilor pe care le trăim? ” Răspunsul autorului îl primim undeva mai departe: "Termenul a fost ales în numele unei convingeri care îşi are -sursa într-o înţelegere determinată a condiţiei umane, a centralităţii omului pentru el însuşi şi a socialităţii lui ca dimensiune sine qua non, ambii termeni aflîndu-se într-un raport de întrepătrundere, exprimînd o realitate cu laturi polarizatoare: una nu există fără cealaltă. Societatea este alcătuită din fiinţe concrete, reale, care sînt
oamenii, trăind în relaţii reciproce". --
- Domnule profesor+, oameni cultivaţi, cu certă calitate intelectuală, nu pricep sensurile construcţiei europene.
- Construcţia europeană a avut ca punct de pornire viziunea unor oameni excepţionali care au înţeles că realizarea păcii şi prosperităţii
Sn Europa are nevoie de un cadru nou, de o modalitate nouă de structurare a relaţiilor între state. De aceea se şi numesc părinţii construcţiei europene. Chiar dacă popoarele aveau înclinaţia apropierii reciproce, formula ca atare, organizaţională, instituţională, juridică etc. trebuia pusă în lucru. Şi apoi, trebuia să aibă adeziunea mulţimilor, a maselor, a popoarelor. Rolul acestor părinţi ai construcţiei europene a fost acesta: de a înţelege nevoile momentului istoric, dar în acelaşi timp de a le explica oamenilor, pentru a se sprijini pe acordul lor, pe adeziunea lor. In sensul acesta văd eu nevoia unei angajări a intelectualităţii noastre de a explica ce. înseamnă, de fapt, această construcţie europeană, ce înseamnă aderarea României la structurile instituţionale ale Uniunii Europene. în felul acesta s-ar evita şi spaimele şi neînţelegerile şi am fi în consens, în acord, cu partizanii construcţiei europeane, cu, să-i zicem, intuiţia pe care o au oamenii că locul nostru este alături de această Uniune Europeană.
- O Uniune se face pentru sine şi- împotriva cuiva. “împotriva” cui se
1992 - A fost inaugurat Centrul Cultural Francez la laşi.
evarul de CI1. 7 decembrie
FTIC 3 :gîndeşte această casă comună a Europei?
- Dacă mergem pe o logică a ceea ce este definiţia, care se face în gen proxim şi diferenţă specifică,- Uniunea se face, de astă dată, pentru popoarele Europei, pentru că Europa prezintă, de-a lungul întregii sale istorii, spectacolul unei remarcabile unităţi a valorilor fundamentale, a unei unităţi culturale:' sîntem cu toţii copiii Romei şi Greciei! în acelaşi timp există un proces de mondializare, de coalizare, la scară planetară. Fiecare mare zonă geografică încearcă să răspundă în mod specific la problemele omenirii. Este şi dreptul şi datoria Europei, cred, de a se organiza, de a se structura pe sirte, pentru a răspunde problemelor societăţiicontemporane. In ce măsură ea este contra cuiva, este greu să răspund. Din tratatele constitutive nu rezultă că ea este orientată împotriva cuiva. Dar este clar că, din moment ce se structurează centre de putere, centre de dezvoltare regională, România
este, în primul rînd, religioasă. Este, mai degrabă, un efort economic (a început cu Comunitatea Cărbunelui şi a Oţelului, Euraton etc.), la care s-au adăugat alte şi alte structuri ale vieţii economice. Pe urmă este o' construcţie politică, şi în ultimul timp, o . construcţie legată de apărarea Europei'. Se pare că se supralicitează rolul forţelor factorului religie şi al forţelor democrat-creştine pentru că, să nu uităm, Europa este şi rezultatul forţelor social-democrate.
_- Traversarea secolelor a fost marcată de mai multe modele de construcţie, mai mult sau mai puţin
• utopice. Această tentativă, bazată pe principiul subsidiarităţii, de politică externă şi securitate a Uniunii Europene, precum şi consolidarea şi lărgirea UE *+ are şanse.de a depăşi toate divergenţele pentru a deveni într-adevăr realitate viitoare?
- Spre deosebire de această idee care spune că tot ce s-a construit ca unitate a unor diversităţi culturale (imperiile) în istorie, fie prin războaie sau alianţe dinastice sau ştiu eu ce alte formule, construcţia europeană
s-a construit de jos în sus. Şi s-a construit la început din 6 ţări, pe urmă s-a extins la 9, pe urmă la 12, apoi 15, pe măsură ce noi şi noi ţări constatau că au cu această Uniune Europeană elemente comune de viaţă, idealuri comune, formule comune de soluţionare. Pentru-că, vedeţi dumneavoastră, în planul aspiraţiilor şi al valorilor fundamentale şi noi, românii, sîntem absolut europeni. Noi însă avem o anume lentoare în a reacţiona la probleme care
sînt ale tuturor. De care sîntem conştienţi şi, totuşi, ne împiedică să fim mai fermi, mai hotărîţi, în a asimila cîştigurile construcţiilor europene. Sigur, există o anumită rămînere în urmă a structurilor noastre economice şi politice pe care le putem explica prin faptul că din 1938 am cunoscut o succesiune de dictaturi. Aceasta explică şi. nu explică întru totul lentoarea cu care reacţionăm la solicitările-UE. Care solicitări nu sînt ale unui arbitru, sau ale unui for, situat undeva deasupra noastră, care ne arbitrează şi ne fluieră la fiecare greşeală. Ci, dimpotrivă, este o aşteptare cu... simpatie. Se aşteaptă de la noi să ne soluţionăm problemele într-o manieră care să ne apropie de Uniunea
_ Europeană. Şi cred că, cel puţin la Consiliul European de la Helsinki, această simpatie a fost materializată în programe de asistenţă, de ajutorare a României, programe de armonizare economică, legislativă ş.a.m.d.
*** • . ^
Planeta ni se oferă generoasă şi sferică, cum spunea cineva. Planeta are trăsăturile noastre iar noi, europenii, i-am dat pulsaţia valorilor în care credem. Cum va fi lumea de mîine? Sâ ne aplecăm asupra cărţii domnului Zăpârţan, să-i urmăm gîndul cel bun, pentru ca aici, acasă, să fie ca în orice colţ al bătrânului continent: Bine.— r Radu VIDA
* “în gînd, pe to t parcursul dialogului m-am adresat domnului profesor cu apelativul “Excelenţă”. Titlu dobîndit în cei patru ani cît domnia sa a fost am ba sa d o ru l nostru în M are le Ducat al Luxemburgului.
** Structura pe capitole a lucrării.
trebuie să-şi asume o competiţie, economică în primul rînd, cu centre de putere ca Asia, Statele Unite ale Americii etc.
- De-a lungul vremii s-a dovedit că o înţelegere reală este dificilă, chiar dacă se petrece în aceeaşi limbă şi sub umbrela unei singure religii. Care este răspunsul părinţilor construcţiei europene la această realitate?
- Există această opinie, asupra căreia n-am insistat prea mult în cartea lansată ieri, la Facultatea de Drept a UBB, pentru că eu nu-i acord mare consistenţă. Se spune, spre exemplu,- despre construcţia europeană că este rezultatul aplicării perceptelor filosofiei creştine, a catolicismului, acceptînd şi variantele de protestantism. Numeroşi autori susţin că această construcţie■ europeană îşi va pierde consistenţa în momentul în care se va extinde Uniunea Europeană la nivelul ţărilor ortodoxe - din spaţiul est- european. Această construcţie nu -
LE PRtSIDENT DE LA
' C O U R 0 £ JU S T IC E D E S
C O M M U N A U TES E U R O P E E N N E S
M es filicitation et mas meilleurs vceux ă Liviu-Petru Zapîrtan, Am bassadeur et Professeur, homme daction et de r&flexion, ' europeen convaincu, observateur e t analyste lucide, a l ’occasion de la publication de cet ouvrage important qui donne un bilan e t esquisse des perspectives de la construction europâenne a l’aube du nouveau milhnaire.
Luxem bourg , m a rs 2 0 0 0 '*
G IL CARLO S R O D R 1 G U E Z IG L E S IA S
IS B N 973-9329-85-3
„ n i iT lA CLUJ: 955 şî 43-27-27
S f f ip u s a * 956'
P e n t r u d i a b e t i c iFirm a IM PRESA GRASSETTO TORTONA - Sucursala
C luj ş i BANCA ROMÂNĂ DE DEZVOLTARE SUCURSALA Ciuj au făcut generoase sponsorizări pentru bolnavii de diabet.
Invităm membrii ASOCIAŢIEI BOLNAVILOR DE DIABET d u j să se prezinte la Clinica de Diabet, în fiecare luni şi miercuri între orele 15.00 - 17.00, să ridice, ace pentru pen-uri şi spirt sanitar, prilej ,cu care se vor face şî determinări, glicemice gratuite şi se vor difuza materiale de educaţie sanitară. P reşedinte dr. S ilv ia IANCU
J K M> "4
I' , w . **•
■ ■ n
w w im m
mm-M i
\ , - ; 'VV s .............................................^
puteţi cîştiga două premii oferite de firma “ARGOS’Vcea mai importantă firmă producătoare- de lenjerie intimă, costume de baie şi echipament sportiv din România. • .
Femeile pot cîştiga un compleu de lenjerie intimă, iar bărbaţii un set de îmbrăcăminte sport.
Sunaţi acum, la telefonul 19.74.90, pînă miercuri, 13 decembrie a.c., cînd va avea loc tragerea la sorţi.
î o t a t o i e & L1992 - Com pania Renault a
. depus singura ofertă pentru preluarea uzinei Dacia Piteşti.
J p M U G g\ , f V-Lfcs'»-
C l u j e n i i a s a l t e a z ă
T î r g u l C a d o u r i l o r
d e I a r n ă !Cea de-a şasea ediţie a Tîrgului
Cadourilor de lamă a debutat luni, 4 decembrie, la Expo Transilvania. Anul acesta, ca o consecinţă a succeselor anterioare ale tîrgului, durata desfăşurării acestuia s-a prelungit cu trei zile. Expoziţia cu vînzare oferă producătorilor şi comercianţilor posibilitatea-de a-şi pune în valoare produsele în fructuoasa perioadă a sărbătorilor de iarnă. în plus, în interiorul şi în exteriorul complexului expoziţional vor avea loc concursuri, un carnaval, Tip Top Minitop, iluzionism, o expoziţie de caricatură etc. Copiii vin în „Orăşelul copiilor* şi în parcul de distracţii..
Conform precizărilor Adinei Scaringi, referentul Publicitate şi Relaţii Mass-Media de la Expo Transilvania, prezenţa clujenilor la •Tîrg esţe una foarte .numeroasă. Cea mai „prolifică” zi pentru comercianţi a fost 5 decembrie, cînd cumpărătorii au luat cu asalt standurile, pregătindu-se febril pentru noaptea Sfîntului Nicolae. A avut loc şi un concurs de desene, ,„Ce aştepţi de la Moş Nicolae?”, ai cărui cîştigători au primit ieri dulciuri şi globuri pentru pomul de Crăciun. Tot ieri, copiii au putut'vedea şi asculta corul „Junior VIP” de la Liceul de muzică „Slgişmund Toduţă”, un spectacol susţinut de Grădiniţa „Happy Kids” şi au participat la o demonstraţie de iluzionism a lui Belloni.
în perioada 4-6 decembrie, pe la Tîrgul Cadourilor de Iarnă ş-au perindat zilnic în jur de 2.000 . de. oameni.
Simona DUMITRU
Prezentare de modă cu specific indian
în această seară, la ora. 19, în Sa la de- C o n fe r in ţe a Complexului Expoziţional Expo Transilvania, firma Andy Comart din Cluj-Napoca va lansa o nouă colecţie ce poartă numele stilistului Alexandru Chesauan. Colecţia respectivă cuprinde ţinute de seară de insp iraţie indiană ce se adresează femeii moderne, elegante, femeii de a fa c e ri. M od e le le vo r fi p re ze n ta te de doam ne de diferite vîrste, aparţinînd unor ca te g o rii s o c io -p ro fe s io n a le diverse. Din această colecţie vor lipsi accesoriile vestimentare şi
' bijuteriile. Punctul de rezistenţă a l co lec ţie i “A le xa n d ru C hesauan hau te co u tu re ” îl reprezintă im prim eul manual, inspirat din arta indiană. Intrarea la această prezentare de modă se face num ai pe bază de invitaţie.'
Viorica G.
Un clujean acuzat de contrabandă cu arme si muniţii
Spune că este vorba de o farsăVincze lozsef, de 56 de ani, din Cluj-Napoca,
•de profesie ihginer-electronist, în prezent fără ocupa ţie , a fo s t tr im is în ju d e ca tă pen tru contrabandă cu arme şi muniţii. Din rechizitoriul întocmit de procurorii de la Parchetul de pe lîngă Curtea de Apel C luj reiese că, în urma unei percheziţii făcute de poliţiştii clujeni în data de 9 octombrie a.c., la domiciliul acestuia s-au găsit mai multe obiecte bizare, două pistoale cu muniţie a ferentă , precum şi două cartuşe m ilita re . Percheziţia a fost consimţită de soţia lui Vincze. Primul pistol, marca “Umarex” , model Pyton de calibru 9 ’ mm, îm preună cu 10 ca rtuşe cu încărcătură iritant -lacrimogenă, au fost cumpărate de Vincze în 1990, cu ocazia unei vizite la Viena şi introduse în ţară prin Vama Borş. Al. doilea , pistol, marca, “Keseru”, tip Flobert de calibru 9 mm, împreună cu 20 cartuşe, au fost cumpărate . în luna martie 1999 din Budapesta. Pistoalele au fost examinate la Biroul Criminalistic al Poliţiei municipiului Cluj-Napoca şî s-a stabilit că ambele arme de foc fac parte din categoria armelor de foc supuse a u to r iz ă r ii ş i s în t în s ta re de funcţionare. V incze a stat în arest, pînă în 7
noiembrie a.c., iar acum este judecat în libertate. Acesta suferă de o afecţiune , psihică, respectiv tulburare de personalitate de tip paranoic, şi se află sub tratament.
Avocatul apărării spune că J Vincze este incriminat pe nedrept
în faţa instanţei Vincze a recunoscut faptul că deţinea armele respective, însă a mai spus că acestea nu erau în stare de funcţionare. Avocatul apărării, domnul N. Lucac iu , a ce ru t încă o e xp e rtiză a ce lo r d ouă p is to a le , deoarece consideră că clientul său a fost victima unei erori. A rm a de tip Pyton nu m ai es te în stare de funcţionare, deoarece prezintă două fisuri, fapt ce ar duce ia accidentarea celui care ar utiliza-o, iar arma Flobert nu este considerată armă de foc şi nici piesă de armă, fapt ce reiese din traducerea certifioatului de producător: A rm a Flobert este . o armă de jucărie, ce poate străpunge o foaie de h îrtie de c îţiva m il im e tr i. 'A v o c a tu l apă ră rii consideră că V incze a fo s t ţinu t în arest pe nedrept, fiind victima unui com plot, şi speră să îi dovedească nevinovăţia.
Viorica GAJl
Prin SNSCOPR o m â n ia in tră In p r im a lin ie a lu p t e i îm p o t r iv a c rim e i o r g a n iz a t e şi c o r u p ţie i
Societatea Naţională de Studiu ' -a C rim ina lită ţii. O rgan iza te ş i.Corupţiei (SNSCOP) a organizat, - în aceste zile, la Cluj-Napoca, în colaborare cu Ambasadele SUA ■■■_' şi a Marii Britanii o conferinţă ’ avînd ca p rinc ipa lă tem ă de discuţie combaterea criminalităţii > transfrontaliere şi a terorismului.La manifestările începute luni şi i * care au continuat tim p de trei zile,- au participat specialişti ş i , e xp e rţi în c o m b a te re a • terorismului în lupta antitero şi antidrog din Italia şi America, mai mulţi agenţi FBI, procurori şi poliţişti din România. Întîlnirea de ia C lu j, ce a re c a ra c te r in ternaţiona l, este prima, de acest tip din România. Printre - >specialiştii prezenţi la dezbateri s-au numărat: procurorul general antimafia din Italia Luigi Maria Dell Osso, adjunct al procurorului general al Italiei şi preşedinte de onoare al SNSCOP, Charles Lewis, prim consilier jurid ic rezident al Ambasadei SUA la Bucureşti, fost procuror federal de Texas şi specialist în crimă organizată, Roger Wilson, investigator- financiar în cadrul Serviciului de ’ Investigaţii Financiare din Marea Britanie, iar din partea română au foşt prezenţi Gheorghe Mocuţa, secretar de stat în Ministerul Justiţiei şi preşedinte al SNSCOP, precum şi procurori ai Parcheţului Judeţean Cluj, cît şi ai Parchetului Militar.
Una dintre p rob lem ele abordate în cadrul întîlnirii a fost aducerea legislaţiei româneşti la standardele internaţionale în scopul eficientizării luptei împotriva coruţiei şi crimei organizate. Chari Lewis a declarat că, în acest sens, guvernul ar trebui să dea procurorilor puterea de a se ocupa de procedura încadrării juridice drept pentru care ar trebui o reformare a sistemului penal românesc
•*f.Tn-N\FOf-A l’t iu* I,'
1Tdlfîr.-îfMC.fT
şi adaptarea lui la nivelul celui internaţional.Cu privire la acest aspect, Luigi Maria Dell Osso
a spus că în lupta cu corupţia “colaborarea între state este deosebit de im portantă" întrucît, spune el, în acest domeniu nu se poate lupta de unul singur”.
Specialiştii au elaborat cu această ocazie un program in ternaţiona l de p re g ă tire a forţe lor speciale în scopul combaterii crimei organizate şi terorismului. Acesta este structurat în trei secţiuni: pentru Detaşamentele de In tervenţii şi Acţiuni Speciale din cadrul Poliţiei, pentru unităţile de cercetare - ale, M inisterului Public şi unul pentru activităţile de conducere a investigaţiei în cazuri complexe de crimă organizată.
Organizatorii au declarat că astfe l de întîlniri şl schimburi de experienţă vor fi organizate la Cluj- Napoca din şase în şase luni cu SGopul întăririi relaţiilor cu instituţiile de profil d in celelalte ţări. .
Cosmin PURIS
:f Duminică, 10 decembrie, în 1980, show-ul Chippendales aoraşul nostru vor veni membrii făcut turul Americii, bărbaţii dincelei mai tari trupe de striptease ; trupă cîştigînd renumele de a fimasculin, care vor susţine un d a t v ia ţă unor sho w -u rispectacol extraordinar în Diesel controversate, unde femeile auC lu b şi a po i m arţi, 12 ocazia de a se afla în prezenţadecembrie, la Sala Sporturilor, bărbaţilor de vis... SpectacoleleBărbaţii la care româncele doa r' au fost-apreciate de femeile de au visat se vor produce într-un to a te v îrs te le şi d in toa teshow de tre i ore, vor cînta, ca tegoriile sociale. Succesuldansa şi anima într-o manieră Chippendales a făcut ca show-cu to tu l o r ig in a lă şi n o n - urile lo r să fie prezentate în conformistă. Istoria trupei începe Canada, Hong Cong, Filipine,în. anul 1978, anul în care au Australia, Noua Zeelandă, Africaîncepu t p rim e le reprezentaţii de sud , A ng lia , Europ'a şiîntr-un club de cabaret din Los S ca n d in a v ia . în an ii ’90,Angeles. “Chippendales" vine de Chippendales şi-a îmbunătăţitţa un c rea to r de mobilă din programul* angajînd re g iz o r i, ' seco lu l al XV III-lea, Thomas oam eni de teatru, coregrafi,Chippendales, ale cărui desene scenografi, sunetişti, ingineri deerau renumite prin eleganţă şi lumini, cîntăreţi şi un maestru.fantezie. de ce re m o n ii - o ech ipă
Show-urile trupei au devenit complexă şi profesionistă careatît de populare îneît compania realizează un show deosebit. înproducătoare a cum părat un prezent, Chippendales susţine înblub în Los Angeles, unde s-a A n g lia şase spectaco le pen ăscu t, cu t im p u l, legenda săptămînă în faţa unui public deChippendales. La mijlocul anilor 2.000 de persoane, ca şi în
§QxfatiL 0 j MDL s&fljj dinOlanda, Belgia, Danemarca şi nu pentru multă vreme.Franţa, iar din 1997, seria de ; Chino are o figură exotică, turnee continyă şi în Japonia şi fiind jumătate asiatic, jum ătate Israel. - • spaniol, de origine din Panama.
C onceptu l “C h ippenda les” Este unul d in tre cei m ai noi s-a dovedit a fi în top pe scenele ' membri ai trupei, dar deja foarte am ericane în d o m e n iu l celebru. El m ai lucrează ca divertismentului pentru femei, manechin şi actor, pasiunile lui reprezentînd deopotrivă s til, s în t m otocic le te le , spo rtu rile profesionalism şi sex-appeal. extreme şi dansul. - înainte de a-i vedea la Cluj, iată • A u s t in în tru c h ip e a z ă cîteva cuvinte despre membrii • gentlemanul romantic american, tru p e i. S c o tt L a y n e a fo s t Arătă bine, sexy, are charismă desem nat în 1 9 9 8 , '"bărbatu l şi talent. Cu părul blond, ochii anului”. Are studii de actorie, ... albaştri şi un zîmbet fermecător, este manechin, fiind leaderul ■ Austin topeşte inim ile oricărei trupei la dans şi cînţat. Scott fem e i. î i p la ce a v e n tu ra , este preocupat to t tim pul de sporturile în aer liber, citeşte şi îmbunătăţirea show-ului, face sc rie .: Numele lui de s c e n ă 'e mult sport şi joacă golf. Filosofia Apple'Pie (plăcintă cu mere). Ati lui de viaţă: “Fă-ţi totdeauna timp dori o felie....??? ’să m iroşi un trandafir fiindcă R icardo M ed ina reprezintă viaja e prea scurtă”. : Ceva indispensabil în spectacol'
In viziunea lui Scott, o relaţie tinereţea... La cei 21 de ani ai perfectă este cea în care cei doi săi, Ricardo are o faţă pentru au ace leaş i s im p a tii sau care ai omorî... şi un trup ce te antipatii, aceleaşi concepte de îndeamnă la păcat. Asemănarea viaţă. Contrastele se atrag,' dar „ iu i ; cu T om - C ru is e este
> k m - k i Ck\-%0Jp(9caexploatată în spectacol, numărul aceşti m agnific i bărbaţi, pe data său cu uniformă militară ca în de 10 decem brie la Diesel Club, Top Gun “vă va lua răsuflarea"... începînd cu ora 20,00 şi marţi,
Peter are un corp foarte bine 12 decem brie la Sa la Sporturilor lucrat, în show el face un număr din C lu j-Napoca, începînd de la în care este pompier... De-atîta o ra 2 0 ,0 0 , c o n ta c ta ţ i D iese l că ld u ră ce s e . va fa c e la C lub , la n u m ă ru l de te le fon prezentarea numărului său, nu 4 3 .9 0 .4 3 . C h ip p e n d a le s vo r e de mirare ca va fi nevoie de părăsi R om ânia pe data de 14 apă... decem brie.^ Dacă d o riţi să -i vede ţi pe Corina GĂMAN
Preşedintele georgian, Eduard Şevardnadzes ih ia tT h f f r j f r St3re 1 ? ur9enţâ în regiunea Kahetia (est),
s e a e te s ^ n J X CrtP e Ke,n ia ' aCUZÎnd m em bri ai “serviciilor r e la te iă A FP de S ta b i l ,z a re a situaţiei în această zonă,
Centrala nucleară de la C ernobîl a fost oprită de u rge ieri dimineaţă, pentru a doua oară în ultimele zece z i curmai puţin de două săptămîni înainte de închidere
' "definitivă, ă declarat un reprezentant al centralei, cl -
ta-ull».» - .. r-'T—vv i-i.
N u m e l e r ă u l u i . . .urm are d in pagina 1
s-a grăbit să precizeze Dudu lonescu. Dacă nu e vorba de Ion Iliescu, atunci înseamnă că proaspătul lider ţărănist îl va vota pe Vădim Tudor, pe care îl recunoaşte drept campion al democraţiei în România. Sigur, nu este aşa, dar cum rămîne cu votul pentru democraţie? Este vorba despre un al treilea candidat, despre care nimeni nu ştie nimic? Scena a devenit hazlie de-a binelea cînd a venit vorba despre mineriade, iar Remus Opriş şi-a amintit că Miron Cozma este membru PRM, ceea ce, într-o anume situaţie, ar determina repetarea acestora. Sâ înţelegem câ “anumita situaţie” înseamnă înscăunarea Ia Cotroceni a unuia dintre cei doi candidaţi - ca să ne păstrăm în limitele comportamentului echivoc al politicienilor aşezaţi în rînduri dese în Opoziţie?lată unde duce ambiguitatea cultivată din teamă. Este limpede câ actualii (probabil, şi viitori) lideri ai PNŢCD nu doresc pur şi simplu sâ pomenească numele Iui Ion Iliescu ca fiind preferatul lor pentru turul doi al alegerilor prezidenţiale. Ei îşi închipuie câ, la un moment dat, întîmplârile de acum scoase din contextul în care s-au desfăşurat, ar putea să se transforme în tot atîtca capete de acuzare şi să fie învinovăţiţi că s-au dat cD Ion Iliescu. Cu toate câ este absolut sigur câ ţărăniştii nu au în preşedintele PDSR cel mai mare duşman al lor. Dacă ar privi cu atenţie în jur, ar vedea că lucrurile stau cu totul altfel decît sînt dispuşi sâ recunoască. Dar, de Ia nişte oameni convinşi, pînă în ziua de 26 noiembrie, câ îşi sînt suficienţi lor înşile, nu poţi aştepta luciditate. Cine s-ar răsuci în mormînt aflînd, de exemplu, câ şase la sută dintre ţărănişti au votat, încă din primul tur de scrutin, cu Vădim Tudor? Sau, ale cui nopţi sînt bîntuîte de gînduri sinistre citind ce scrie negru pe alb în ziare? în orice caz, nu ale unora dintre tinerii ţărănişti, care îşi închipuie că peste România s-a abătut o catastrofă, ale cărei urmări nu pot fi evitate. Şi atunci, de ce sâ nu-şi pună ştampila pe numele lui Vădim Tudor, în ciuda îndemnurilor ambigue ale liderilor lor de a vota împotriva extremismului? Uitînd câ “preferatul” lor a anunţat limpede că va dizolva Parlamentul dacă acesta se va împotrivi iniţiativelor partidului său. Asta, dacă va a- junge preşedintele României, cu ajutorul votului oferit inclusiv de ţărăniştii, liberalii, democraţii şi udemeriştii dezamăgiţi, înlăturaţi de la putere în duminica, fatală lor, de 26 noiembrie.
P re ş e d in te le C o n s ta n tin e sc u v a p re ze n ta Ia re u n iu n e a d e la N is a p o z iţia R o m â n ie i a s u p ra reform ei in s titu ţiilo r europene
Preşedintele EmilConstantinescu va prezenta, astăzi, la summitul UE de la. Nisa, poziţia României asupra reformei instituţiilor europene, se arată într-un comunicat al B iro u lu i, de presă ‘ al P reşedinţiei. La reuniune participă şefi de stat şi de guvern ai ţărilor membre UE şi ai statelor candidate la aderare. Şeful statului român participă la reuniune, potrivit comunicatului, la invitaţia lui Jacques Chirac, preşedintele Franţei; ţară care deţine preşedinţia Uniunii Europene.
Potrivit comunicatului, reuniunea de Ia Nisa va prilejui dezbateri referitoare la Conferinţa interguvernamentală asupra instituţiilor comunitare. Scopul principal al Conferinţei interguvernam entale este pregătirea instituţională în vederea lărgirii Uniunii Europene.
Preşedinţia franceză a UE speră să obţină la Nisa un acord asupra modului în care va funcţiona o Uniune extinsă la peste 20 de membri, precizează com unicatul Preşedinţiei României. Constantinescu a
plecat, ieri dimineaţă, la Nisa, fiind însoţit de o delegaţiq oficială din care fac parte consilierul prezidenţial Zoe Petre, negociatorul-şef al României în relaţia cu UE, Aurel Ciobanu Dordea, şi preşedintele Comisiei de Integrare Europeană a Parlam entului României, Hildegard Puwak. La reuniune vor fi prezenţi, de asemenea, am basadorul României la Uniunea Europeană, Alexandru Herlea, şi ambasadorul României la Paris, Dumitru Ciausu.
Subvenţii negre pentru mineriturm are din pagina 1
nr. 1158, publicată cu două zile în urmă în Monitorul Oficial." în Com pania N aţională a Cuprului, Aurului si Fierului “MINVESTDEVA” '(cu sediul în Hunedoara) există două exploatări de minereu de fier: Iara (în Cluj) şi Teliuc (în Hunedoara). Diferenţa dintre ele este că Iara produce material cu concentraţie de fier de 50%- 56%, pe cînd exploatarea de la Teliuc se situează undeva pe la
E95
30%. Prin scoaterea procentului de 45% din noua Hotărîre de Guvern, ne-au spus cei de la Iară, exploatarea nu m a i'
- primeşte circa un miliard şi jum ătate de lei, pşntru că, practic, nu mai contează calitatea. Poţi livra şi pămînt gol unui combinat care nu poate plăti şi de aceea poate accepta şi m aterie prim ă de slabă calitate, măreşti doar arieratele, în schimb primeşti subvenţie de la stat şi trai neneacă.
Nu se pune problema pentru
mina Iara că nu-şi poate onoraplăţile, după cum ne-a asiguratconducerea. Modul de a trataproblema şi de a te juca cu baniicontribuabililor este chiarderanjant. Consternat, deputatulPăcurariu (“Pe mine măinteresează mina Iara, că e înjudeţul Cluj, nu jocurile de laHunedoara”, îi spunea telefonicunui director ăl companiei) adeclarat că va pune aceastăproblemă pe masa ministruluiBerceanu. Sperăm la rezultatefavorabile... '
"" ..
Preşedintele Constantinescu ar trebui sâ ceara populaţiei sâ-l voteze pe Ion Iliescu
Preşedintele EmilConstantinescu ar trebui sâ ceară populaţiei să îl voteze, în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale, pe liderul PDSR, ion Iliescu, deoarece actualul şef al statului este responsabil de “zăpăceala electorală” produsă după intrarea lui Mugur Isărescu în cursa prezidenţială, iar consecinţele “negative” ale alegerii lui Com eliu Vădim
Tudor în funcţia supremă în stat sînt “greu de calculat” , a afirmat, ieri, într-o conferinţă de presă, Theodor Stolojan, fostul candidat al PNL la preşedinţie. Stolojan s-a arătat “mirat” de faptul că Emil Constantinescu “nu apare la televizor”, aşa cum făcea în “m om entele grele pentru ţară”, să ceară populaţiei să îl voteze pe Ion Iliescu, avînd în vedere că este “în interesul
ţării” ca liderul PDSR să fie ales preşedinte al României. Theodor Stolojan a mai spus că pînă şi Alianţa Civică â dat un comunicat în care “recunoaşte că valoarea se află în Ion Iliescu”. El a opinat că formarea cît mai rapidă a noului Guvern, după alegerea preşedintelui, este “în interesul ţării”, actualul Cabinet fiind “compromis”.
Pensionarii solicită o nouă recorelare a pensiilor şi indexarea lunară a celor aflate sub nivelul a două salarii medii nete pe economie
Federaţia N a ţiona lă a P en s io n a rilo r d in .România (FNPR) solicită ca, pînă la 1 aprilie 2001, data intrării în vigoare a noii Legi a s is te m u lu i p u b lic de pensii, să fie făcu tă o nouă recorelare a acestora şi să fie indexate lunar cele aflate sub nivelul a două salarii medii nete pe economie, se arată într-un
PESTE 1 .1 5 0 DE PERSOANE VOR BENEFICIA DE AJUTORUL CRUCII ROŞII ROMÂNE - FILIALA CLUJ
Filiala Cluj a Crucii Roşii Române desfăşoară, începînd de astăzi, o acţiune de ajutorare a celor nevoiaşi - pensionari singuri, veterani de război, copii orfani neinstituţionalizaţi, familii cu mulţi copii şi familii repatriate din Republica Moldova. Conform declaraţiei d-lui Ruben Adam, directorul Filialei Cluj a Crucii Roşii, de ajutoarele constînd în alimente de bază, îmbrăcăminte şi încălţăminte, în valoare de peste 165 milioane de lei, vor beneficia circa 1.150 persoane din întreg judeţul. Alimentele au fost cumpărate cu bani proveniţi din cotizaţia celor 10.000 de membri ai Crucii Roşii Române - Filiala Cluj şi din donaţiile populaţiei, făcute în cutiile amplasate în magazinele Metro; Central, Alimentara ş.a., iar articolele de îmbrăcăminte provin de la Crucea Roşie Germană. Persoanele care vor beneficia de aceste ajutoare au fost identificate cu sprijinul Consiliului local Cluj-Napoca, al organizaţiilor nonguvemamentale de nrofil si, mai ales, al Direcţiei de Muncă si Protecţie Socială Cluj. y M.TRIPON
comunicat remis, ieri, presei, de FNPR. FNPR consideră că noua recorelare ar urma să înlăture inechităţile existente în prezent între pensiile intrate în plată pînă în anul 1997 ş i cele stabilite după această dată, iar procentul lunar de indexare care ar urma să fie aplicat pensiilor mai mici de două salarii medii nete pe economie să acopere integral inflaţia reală în 2001.
P ensionarii mai so lic ită ca impozitarea, pensiilor să nu se facă decît pentru diferenţa care
depăşeşte două salarii medii brute pe economie. De asemenea, ei cer reducerea impozitelor pe locuinţe cu 50 la sută pentru pensionarii ale căror venituri pe membru de familie nu depăşesc suma de 1,5 milioane de lei, creşterea num ărulu i de m ed icam en te /ş i revenirea la sistemul de compensare existent pînă în luna aprilie 1996, respectiv 75 la sută din preţul cu amănuntul al medicamentelor din farmacii şi renunţarea definitivă la preţul de referinţă.
fîccident mortal pa Dealul DumbravaO persoană şi-a pierdut viaţa iar o alfa a fost grav rănită în
urma unui accident de circulaţie care a avut loc, marţi seara, pe DN 1E 60, în apropierea localităţii Căpuşu Mare. Autospecializata furgon, marca “Roman”, înmatriculată HD-04-WSR, condusă de Remus Alimpescu, în timp ce cobora Dealul Dumbrava a rămas fară frînă. în ciuda eforturilor şoferului, de a opri maşina, aceasta a ieşit în afara părţii carosabile şi s-a răsturnat. Accidentul s-a~ soldat cu decesul şoferului iar Remus Alimpescu, pasager în maşină, a suferit o amputatie traumatică a piciorului stîng.
. ‘ - C.PURIŞ
"Legea şi POSiZ vor face casâ bană pentru
viitor"Grigore Zanc, senator ş i
lider al PDSR C luj, a afirmat ieri, la o conferinţă de presă, că partidul său v a repune legea pe făgaşul e i normal. . P re m ie ru ldesemnat Adrian N ăstase s-a angajat public c â „guvernul va fi necruţător cu toţi vinoyaţii d ecorupţie”. Zanc spune c ă , spre deosebire de P R M ,- care îşi asumă rolul d e justiţiar, PDSR vrea s ă pună capăt corupţiei ş i violenţei prin re d a re adrepturilor in s t i tu ţ i i lo r - abilitate în aplicarea, legii. „Toti cei vinovaţi trebuie să plătească potrivit legii, fără excepţie”, subliniază Adrian N ăstase. înangajamentul lui, „Rolul şi autoritatea P oliţie i, Parchetului şi Justiţiei'vor trebui să se facă simţite din' plin în asanarea focarelor, de crim inalitate, încombaterea dură a violenţei care afectează în prezent întreaga societate.,Vom fi
-fără cruţare cu toţi cei care intră în conflict cu legea!” , se angajează p rim -vicepreşedintele PDSR - într-un text care a fost pus la dispoziţia gazetarilor prezenţi la conferinţa d e presă. în ceea ce priveşte problema FNI, lid e ru l PDSR Cluj susţine că banii vor fi recuperaţi p r in vînzarea bunurilor ce lo r vinovaţi, iar CEC şi Banca Agricolă vor contribui la despăgubiri proporţional cu gradul lor de implicare în această afacere.
Pentru viitor, PDSR va schimba d irec to rii instituţiilor descentralizate, dacă cei în cauză se dovedesc a "..fi neprofesionişti.
Grigore Zanc a declarat că partidul său va forma guvernul fără ajutorul altor formaţiuni politice şi că îşi va asuma responsabilitatea pentru obiective de interes naţional.
Mihaela LĂPUŞAN
SeminarÎncepînd de astăzi şi pînă
în 10 decem brie , la H ote l N ap oca se v o r d e s fă şu ra
, lu c ră r ile . S e m in a ru lu i de in fo rm are asup ra in teg rării europene şi scrierii propunerilor de finanţare pentru programe PHARE, organizat de Centrul de R esurse pentru Comunităţile de Romi Cluj. La acest seminar, organizat cu sprijinul financiar al Delegaţiei C o m is ie i E u ro pe ne în R om ân ia , p rin p rogram ul PHARE Europa, vor participa re p re z e n ta n ţi a i 40 de organizaţii neguvemamentale ale romilor din România.
M.TRIPON
. Autorizată prin S.C. nr. 1 2 8 /1 9 9 1 , judecătoria Cluj- Napoca, înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului judeţului Cluj, sub nr. J / 1 2 /3 0 8 din 22.03.1991 cod fiscal R 2 0 44 69
