Ziarul Consiliului Raional Dubăsari 30 martie 2012 Nr. 13 (229) pag. 6pag. 2 pag. 3 pag. 8

Primăvara

“Apa e izvorul vieţii”

Ziua Mondială a luptei împotriva tuberculozei

Protecţia şi Asistenţa victimelor şi potenţialelor victime ale traficului de fiinţe umane

Şansa carierei militare

Cadrele educaţionale din raionul Dubăsari au concertat la Molovata Nouă

Irina Glod, redactor

Omagiaţii din luna AprilieSincere felicitări, urări de noroc, prosperitate şi fericire

aducem în dar tuturor colegilor noştri născuţi în această lună.La mulţi ani şi baftă în toate!

01.04.1956 – Lidia Bejenari, director grădiniţa Molovata03.04.1959 – Andrei Leaşco, primar s. Doroţcaia03.04.1979 –Natalia Sturza, consilier raional08.04.1966 – Larisa Brăducean, şef Direcţie generală învăţămînt, tineret şi sport09.04.1950 – Nina Criviţchi, director grădiniţa Cocieri11.04.1968 – Valeriu Bacioi, consilier raional15.04.1968 – Violeta Tolstenco, specialist Direcţia generală învăţămînt15.04.1971 – Sergiu Topchin, şofer Aparatul preşedintelui 17.04.1941 – Vera Sandu, cetăţean de onoare a raionului

Dubăsari17.04.1966 – Urîtu Aurica, pri-mar s. Ustia17.04.1986 – Borşci Natalia, specialist principal în analiză economică şi prognozări17.04.1987 – Irina Danilov, şef-adjunct DJRU20.04.1969 – Viorica Bacioi, di-rector Liceul Teoretic Doroţcaia25.04.1960 – Alexei Morarenco, viceprimar s. Molovata27.04.1957 – Valeriu Sandu, primar s. Molovata – Nouă28.04.1988 – Mariana Grigoraşcenco, spec. în dom. tineret s. Holercani30.04.1959 – Alexandra Coialnîc, director grădiniţa nr.1 c. Coşniţa

gimnaziul Molovata Nouă pentru solişti vocali, l. t. Cocieri pentru solişti instrumentali, gimnaziul Pohrebea pentru ansamblul vocal, gimnaziul Marcăuţi – solişti vocali, l. t. Doroţcaia – solişti vocali şi l. t. Doroţcaia – cîntec coral. Colec-tivele cîştigătoare din gimnaziul Marcăuţi va participa la festiva-lul republican, care va avea loc în oraşul Chişinău pe data de 5 mai.

Festivalul este organizat anual de către Direcţia generală învăţămînt tineret şi sport, cu susţinerea sindi-catului raional de profesori, Con-siliului raional Dubăsari, Direcţia cultură şi autorităţii publice locale de nilvel I.

F iecare instituţie a venit cu cîte un bu-

chet de melodii populare şi moderne, dansuri şi cîte un recital de poezie. Fiecărei echipe i-au fost apreci-ate genurile de artă: cîntul coral, ansambluri vocale (stil academic), ansambluri instrumentale(stil academic), ansambluri vocal-instrumen-tale folclorice, ansambluri de familie, orchestre de muzică populară, orchestre de muzică de estradă, colective de dansuri populare, colective de dansuri moderne, solişti vocali, solişti instrumentişti, declamatori.

La manifestaţie au fost prezenţi oaspeţi de onoare dna Maria Jimbei, vicepreşedintele r. Dubăsari, Larisa Brăducean, şef DGÎTS, Valentina Semi-onov, şef Direcţie cultură, con-silieri raionali, reprezentanţi din instituţiile preşcolare şi preuniversitare şi unicul pri-mar de Marcăuţi, dl Sergiu Batrîncea, care a fost alături de echipa sa, reprezentînd gimna-ziul Marcăuţi. Pe parcursul a şase ore de interpretare artistică a colectivelor din cele 12 sate participante la festival, spec-tatorii şi oaspeţii de onoare au avut parte de un adevărat

spectacol al stilului atît popu-lar cît şi modern, prezentat în numerele artistice de către cad-rele didactice, care activează în instituţiile educaţionale din raionul Dubăsari. A fost apreciată creativitatea, cali-tatea şi graţia fiecărui partici-pant, în deosebi recitalul de poezii care a redat o atmosferă emotivă în sală, trezind acele furnici care mergeau pe pielea fiecărui spectator prezent în sală. Respectiv, de către juriu au fost apreciate cu diplome şi prime băneşti cele mai talentate colective. Primul loc, la ansam-blul vocal şi dansul popular, l-a ocupat colectivul gimnaziului Marcăuţi, pentru solişti vocali l. t. Doroţcaia şi pentru declam-atori gimnaziul Pîrîta. Pe locul II s-au situat gimnaziul Ox-entea pentru ansamblul vocal şi solişti vocali, l. t. Coşniţa pen-tru proba dansuri moderne şi solişti vocali, iar l. t. Doroţcaia pentru proba declamatori. Pe locul III s-au plasat l. t. Cocieri cu ansamblul vocal şi solişti vocali, l.t. Coşniţa cu dansuri populare, l. t. Molovata cu ansamblul vocal, l. t. Dubăsari pentru declamatori, gimnaziul Pîrîta pentru dans popular şi l. t. Grigoriopol pentru decal-amatori. Menţiuni au primit:

Pe data de 17 martie curent, în incinta căminului cultural din s. Molovata Nouă s-a desfăşurat cea de-a XIII-a ediţie a Festivalului raional al creaţiei artistice a angajaţilor instituţiilor preuniversitare. Aici au participat 12 instituţii preşcolare şi preuniversitare din raionul Dubăsari.

pag. 2 Noutăţi Nistrene 30 martie 2012

În cadrul acesteia au fost exa-minate 2 întrebări:

I. Cu privire la totalurile activităţii Comisiei raionale pentru TFU în anul 2011 şi obiectivele de activi-tate ale acestuia în anul 2012, rapor-tor fiind M.Jimbei, vicepreşedintele raionului.

II. Cu privire la aprobarea Plan-ului de acţiuni al Comisiei raionale pentru TFU pentru anii 2012-2013, raportor: M.Jimbei, vicepreşedintele raionului.

În urma raporturilor prezentate au fost aprobate 2 decizii şi anume:

I.Cu privire la totalurile activităţii Comisiei raionale pentru combaterea TFU în anul 2011 şi obiectivele de activitate ale acesteia în anul 2012.

În conformitate cu prevederile Legii Nr.241 din 20.10.05, privind prevenirea şi combaterea TFU, cu planul de activitate al Comisiei raionale pentru combaterea TFU şi examinînd informaţia prezentată de preşedintele acesteia, dna M.Jimbei,

vicepresedintele raionului, comisia A DECIS:

1. Se ia act de informaţia prezentată.

2. Comisariatul raional de poliţie (dl V.Grabovski), procu-ratura raionala (dna V.Bradu), de comun cu APL de nivelul I:

2.1 vor intreprinde măsurile de rigoare şi vor organiza în continu-are acţiuni pentru prevenirea TFU;

2.2 vor asigura cadrul le-gal pentru protecţia persoanelor traficate şi tragerea la răspundere legalaă a traficanţilor de fiinţe umane.

3. DAS (dl V.Vancea), DGÎTS (dna L. Braducean), IMSP Centrul medicilor de familie Dubăsari(dl V.Gulica), de comun cu APL de nivelul I şi alte instituţii de resort:

3.1 vor intreprinde măsurile necesare pentru asigurarea executării integrale şi calitative a Planului de acţiuni ale Comisiei raionale pentru anul 2012-2013;

3.2 vor intensifica acţiunile de

Comisia raională pentru combaterea traficului de fiinţe umane în şedinţă de lucruLa data de 15 martie curent a avut loc şedinta de lucru a Comisiei raionale de combatere a Traficului de fiinţe umane.

Alexandra VATAV, specialist principal SASP

colaborare cu organele de drept şi soci-etatea civilă;

3.3 vor organiza campanii de infor-mare în masă şi sensibilizare a populaţiei despre problemele TFU şi pericolul social al acestui fenomen;

3.4 vor ţine la control şi vor coordona evidenţa datelor cu privire la persoanele implicate în TFU şi vor intreprinde măsurile de rigoare pentru tragerea la răspundere a acestora.

3.5 vor acorda toată asistenţa de competenţa victimelor TFU, contribuind la reabilitarea şi protecţia drepturilor acestora.

3.6 vor asigura transparenţa tutu-ror acţiunilor realizate, mediatizarea periodică a acestora în domeniul pro-filaxiei, prevenirii şi combaterii acestui viciu.

4. Controlul asupra executării deciziei se pune în seama preşedintelui Comisiei pentru combaterea TFU, dna M Jimbei, vicepreşedintele raionului.

II Cu privire la aprobarea Planului de acţiuni al Comisiei raionale pentru com-baterea TFU pentru anii 2012-2013

În conformitate cu prevederile Legii Nr.241 din 20.10.05, privind prevenirea şi combaterea TFU, cu planul de activitate al Comisiei raionale pentru combaterea TFU şi examinînd informaţia prezentată de preşedintele acesteia, dna M.Jimbei, vicepreşedintele raionului, Comisia a DECIS:

1. Se ia act de informaţia prezentată.2. Se aprobă Planul de acţiuni pen-

tru combaterea TFU pentru anii 2012-2013(anexa).

3. Se pune în sarcina membrilor Comisiei, de comun acord cu APL de nivelul I, instituţiile de resort din raion, intreprinderea măsurilor de rigoare pen-tru realizarea Planului de acţiuni aprobat.

4. Responsabil de executarea deciziei se desemnează secretarul comisiei.

Deciziile au fost luate unanim. Planul de acţiuni pentru combaterea TFU pentru anii 2012-2013 îl puteţi solicita, apelînd la SASP, tel. 44-749.

Î n cadrul acestei întîlniri au participat reprezentanţii autorităţilor publice lo-

cale de nivelul I şi II, conducătorii serviciilor desconcentrate în teritoriu şi descentralizate în cadrul Consiliului raional. Scopul acesteia a servit reprezentanţilor administraţiei pub-lice locale de ambele nivele, o modalitate de a-şi expune problemele cu care se confruntă în domeniul construcţiilor şi dezvoltării region-ale. Viceministrul, Anatolie Zolotcov a adus la cunoştinţa celor prezenţi principalele atribuţii, funcţii, obiective, precum şi priorităţi ale Min-isterului Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor. De asemenea, oficialul a vorbit despre Proiectul „Construcţia Locuinţelor Sociale” implementat de MDRC cu suportul financiar al Băncii de Dezvoltare a Consiliului Europei (BCE). Tot aici s-a menţionat despre faptul că în cadrul fazei I a proiectului dat au fost construite patru blocuri locative: 149 de apartamente în Chişinău pe strada L. Deleanu şi N. Milescu Spătaru, 30 apartamente în oraşul Glodeni şi 70 în oraşul Criuleni.

În adresa primarilor a fost înaintată solicitar-ea de a prezenta cît mai operativ propuneri priv-itor la construcţia obiectelor cu impact regional (drumuri, apeduct, canalizare, împădurirea tere-nurilor etc.) atît către fondul Rutier cît şi către

Vizita viceministrului Dezvoltării regionale şi construcţiilor în r. Dubăsari

La data de 20 martie curent,

ora 10.00, cu o vizită de lucru

în teritoriul raionului

Dubăsari s-a aflat Anato-lie Zolotcov,

viceministrul Dezvoltării

regionale şi construcţiilor, aflîndu-se în calitate de reprezentant al Guvernului,

conform programului de audienţă şi întîlnire a membrilor Guvernului cu

cetăţenii.

Alexandra VATAV, specialist principal SASP

fondul Ecologic, fondul Dezvoltării Regionale, fondul Eficienţei Energetice. Reprezentanţii autorităţilor locale au venit cu întrebări ce au cuprins mai multe domenii. Potrivit vice-ministrului, astfel de întruniri contribuie la scoaterea în evidenţă a problemelor cu care se confruntă cetăţenii în teritoriu. În rezultat, conducerea Ministerului dezvoltării regionale şi construcţiilor a menţionat că va transmite solicitările expuse de participanţi, conform competenţelor, structurilor centrale de resort.

R ezultate şi perspective” Ordinea de zi a acestei

întruniri a cuprins următoarele subiecte:

- Prezentarea Secretariatu-lui permanent al Comitetului naţional pentru combaterea traficului de fiinţe umane – obiective, activitate, structură. Importanţa colaborării Comisi-ilor teritoriale cu Echipele multi-disciplinare raionale.

- Prezentarea raportului de monitorizare a SNR şi rapoartelor raionale. Rezul-tate şi perspective în domeniul implementării SNR.

- Lucrul în echipa multidisciplinară. Bune practici şi schimb de experienţă între specialiştii delegaţi de raioanele

Strategia Sistemului Naţional de Referire pentru Protecţia şi Asistenţa victimelor şi potenţialelor victime ale traficului de fiinţe umane - în realizare

La data de 20 martie 2012, în incinta Hotelului „Cod-ru” de către Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, Organizaţia Internaţională pentru Migraţie şi Centrul de Drept al Femeilor a fost organizată masa rotundă cu genericul „ Monitorizarea şi evalu-area gradului de implementare a Strategiei Sistemului Naţional de Referire pentru Protecţia şi Asistenţa vic-timelor şi potenţialelor victime ale traficului de fiinţe umane(SNR).

Elena Constantinov, şef adjunct DAS, şef SÎSD

republicii.- Beneficiarii SNR şi

profilul acestora. Referirea beneficiarilor şi asistenţa acestora în cadrul SNR.

- Soluţionarea cazurilor de violenţă în familie prin SNR. Instrumente de lu-cru. Probleme şi provocări.

- Prezentarea A.O. „Ar-temida” or. Drochia. Cen-trul de reabilitare pentru abuzatori. Lucru cu actorii violenţei în familie.

- Discuţii finale. Sug-estii. Propuneri.

Foarte benefică a fost întrunirea dată pen-tru specialiştii din cadrul secţiilor şi direcţiiilor de asistenţă socială, care pe

lîngă lecţiile învăţate au avut o ocazie în plus de a revedea şi a face un schimb de experienţă, me-todele folosite în lu-cru cu beneficiarii, soluţionarea cazurilor etc.

30 martie 2012 Noutăţi Nistrene pag. 3

L a această adunare generală a fost apro-bat Regulamentul intern de organizare

şi funcţionare a Asociaţiei utilizatorilor de apă pentru irigaţii „Coşniţa”. Prezentul regulament stabileşte :

-Regulile de organizare şi funcţionare a Consiliului de administrare a AUAI. (Asociaţia Utilizatorilor de Apă pentru Irigare);

- Regulile de organizare şi funcţionare a Comisiei de cenzori a AUAI;

- Regulile de organizare şi funcţionare a Comisiei de soluţionare a litigiilor a AUAI;

- Ordinea interioară de muncă în cadrul Asociaţiei utilizatorilor de apă pentru irigaţii „Coşniţa”, cu adresa juridică în com. Coşniţa, ordinea angajării şi concedierii salariaţilor şi ale angajatorului, durata şi regimul de muncă, ordinea valorificării timpului de odihnă, măsurile de stimulare pentru succese în muncă, precum şi răspunderea disciplinară a salariaţilor.

A fost ales Consiliul de administrare în

PAS CU PAS... DE A FI STĂPÎN

Recent, pe data de 23 martie curent, în incinta primăriei Coşniţa a avut loc adunarea generală a Asociaţiei

componenţă de 11 persoane, deţinători de teren, membri a Asociaţiei (AUIA). Consiliul de ad-ministrare a ales preşedintele Consiliului de ad-ministrare unanim pe dl. Vladimir Cibuc.

La adunarea generală s-a hotărît de a convoca următoarea adunare generală la finele lunii au-gust, cu predarea gratis în gestiune de la Agenţia de stat „Apele Moldovei” a staţiunilor centrale de pompare a apei pentru irigare Asociaţiei uti-lizatorilor de apă pentru irigaţii.

Petru Porubin, specialist principal al Direcţiei agricultură şi cadastru

Î n cadrul şedinţei de lucru, prezidată de

vicepreşedintele raionului, dna Raisa Spinovschi cu mare iscusinţă, (deoarece uneori întrebările şi răspunsurile se făceau neauzite de nimeni), au luat parte toţi factorii de decizie, care prestează acest serviciu, pre-cum şi cine beneficiază.

R. Spinovschi a făcut o mică introducere, privitor la aspectele sistemului de irigare a raionului.

Raionul Dubăsari este de-servit de către 3 întreprinderi AIPRE (Asociaţie Interraională de Producţie Reparaţii şi Ex-ploatare):

1. AIPRE-Dubăsari, care deserveşte cu apă pentru irigare suprafeţele din partea stîngă.

2. AIPRE-Chişinău, care deserveşte cu apă pentru irigare suprafeţele din partea dreaptă.

3. MPRO or. Dubăsari, care deserveşte cu apă pentru irigare suprafeţele amplasate după tra-

seul „Rîbniţa-Tirasoil”, controlat de autorităţile transnistrene.

De facto, suprafaţa totală pe raion posibilă pentru irigare, con-form sistemelor anterior constru-ite constituie circa 11.100 ha, însă pe parcursul anilor, privatizării o mare parte a fost deteriorată, distrusă, vîndută ect.. Actual, în mediu de către AIPRE Chişinău se utilizează apa pentru pompare la o suprafaţă de 700 ha, conform contractelor. De către AIPRE Dubăsari în mediu –o suprafaţă de 1850 ha, conform contract-elor. Deoarece nu se ştie soarta de funcţionare a F.C. „Coşniţa”, care are cele mai mari datorii de achitare - suprafaţa de irigare poate să fie în anul acesta redusă cu circa 400 ha. Conform Proi-ectului de restabilire a sistemelor centrale de pompare a apei pen-tru irigare „Compact” finanţat de către SUA, platoul Coşniţa este inclus în acest proiect. În prezent se petrec proiectările, apoi la în-

Prestatorii de apă pentru irigare şi beneficiarii de ea necesită înţelegeri reciprocePe data de 21 martie curent a avut loc şedinţa repetată ce priveşte situaţia şi gradul de pregătire a staţiunilor de pompare a apei pentru irigare, precum şi condiţiile de contractare şi achitare a volumelor de apă pentru iri-gare. Acest fapt crează probleme ce necesită ajutor din partea statului, precum şi a înţelegerii reciproce între prestatorii de apă pentru irigare şi beneficiarii de ea.

ceputul 2013 se prevede nem-ijlocit restabilirea staţiunilor de pompare şi a sistemului de irigare, care vor dura pînă în 2015. Însă aceasta este pe vii-tor.

La moment este necesar de folosit la maximum ceea ce avem, adică staţiunile de pompare şi sistemul de irigare trebuie să fie permanent în stare de funcţionare (AIPRE), precum şi utilajul pentru irig-are (gospodăriile agricole). O altă măsură importantă, este la timp contractarea volumelor de apă pentru irigare de către ambele AIPRE, cu indicaţia limitelor mijloacelor bugetare pentru achitarea cheltuielelor, pentru plata energiei electrice şi a resurselor energetice utili-zate la pomparea apei pentru irigaţie.

O mare parte de suprafaţă de teren arabil (5300 ha)

amplasată după traseul „ R î b n i ţ a - Ti r a s p o l ” e s t e deservită de întreprinderea de melioraţie din or. Dubăsari, cu care la fel trebuie de con-tractat volumul de apă pentru irigare pe anul curent. Preal-abil, preţul la 1 m3 de apă pe anul 2012 - pomparea costă- 20 bănuţi, iar energia electrică pentru pompare - 80 bănuţi. Adică total-1m3 pentru irig-are va costa o rublă, sau 1 leu şi 10 bani.

Multe dischuţii au fost pe marginea diferenţei de achi-tare a plaţii unui m3 de apă pentru

AIPRE Chişinău, care constituie 4.18 lei şi AIPRE Dubăsari, care constitue 3.60 lei pentru 1m3. Însă cea mai mare nemulţumire a benefi-ciarilor de apă pentru irigare a fost şi rămîne excluderea subvenţionării din partea Stat-

ului a apei pentru irigare, pre-cum şi a energiei electrice la pomparea ei şi a întroducerii impozitului de 30 bani la 1m3 pentru apa folosită la irigare.

Au fost multe întrebări la care au fost şi răspunsuri prin discuţii- uneori aprinse. De exemplu dl Vasile Popa către T. Siniţîn –„ Bine, eu achit în avans acum, am nevoie acum de apă, însă apă nu primesc, ce mă fac eu cu banii achitaţi şi producţia timpurie piedută ?”

La finele şedinţei fiecare din părţi au conştientizat faptul de unele obligaţiuni. Unii s-au obligat să întreprindă toate măsurile întru prestarea apei pentru irigare la timp, conform contractelor, alţii - obligaţiunea de a achita inte-gral în avans plata pentru apă şi energie electrică la pompar-ea apei folosite pentru irigare.

Petru Porubin, specialist principal al Direcţiei agricultură şi cadastru

“Apa e izvorul vieţii”dedicată Zilei Mondiale a Apei pe data de 22 martieOra Ecologică

“Ca să gospodărim grijuliu şi cu prisosinţă apa, fără de care viaţa este imposibilă, trebuie să cunoaştem cît mai mult despre ea, iar cunoştinţele care le acumulăm cu vîrsta să le facem norme de viaţă”.

Ziua Mondială a Apei este o iniţiativă stabilită în cadrul Conferinţei pentru Mediu şi Dezvoltare a Naţiunilor Unite din anul 1992, desfăşurată la Rio de Janeiro. În fiecare an, şi la noi, autorităţile şi organizaţiile implicate în domeniul administrării apelor, sărbătoresc data de 22 martie. În ziua respectivă sunt organizate numeroase acţiuni menite să sublinieze necesi-

tatea găsirii unor soluţii pentru gospodărirea apelor, modernizarea infrastructurii de alimentare cu apă,

protecţia resurselor acvatice şi desigur protecţia surselor natu-rale de apă precum sunt izvoarele, lacurile şi rîurile.

Apa este esenţială pentru viaţă. Cu toate acestea multe mil- continuare pag.4

ioane de oameni din toată lumea se confruntă cu un deficit acut de apă calitativă şi sunt nevoiţi practic să

utilizatorilor de apă pentru irigare.

pag. 4 Noutăţi Nistrene 30 martie 2012

Poluarea apelor reprezintă una din principalele probleme ale secolului nostru. Pentru asigu-rarea necesităţilor şi sănătăţii populaţiei, dar şi pentru o evoluţie economică stabilă, atît societatea cît şi mediul de afaceri are ne-

ducă o luptă zilnică pentru a-şi asigura necesarul de apă potabilă la nevoile primare. Milioane de copii continuă să moară în fiecare an din cauza unor boli ce au ca sursă apa necalitativă. În ultimii ani au fost atinse progrese impor-tante în vederea creşterii gr-adului de acces al populaţiei la surse de apă potabilă, însă pentru această decadă rămîn multe lucruri de făcut pen-tru a extinde şi ridica cali-tatea acestei necesită vitale a omenirii.

Terra dispune de un imens volum de apă. Din suprafaţa planetei noastre de 510 milioane km2, 361 mln km2, ceea ce reprezintă 70,8% - revin apei, iar us-catului - doar 149 milioane km2, adică 29,2%. După datele Conferinţei Naţiunilor Unite asupra resurselor de apă, volumul total al apei ex-istente pe Pămînt este apre-ciat la 1 400 milioane km3, repartizat într-un mod deloc proporţional. Astfel volu-mul total de apă dulce este doar de 37,8 milioane km3 şi reprezintă doar 2,7% din

cantitatea de apă a globu-lui. Pe lîngă aceasta trebuie remarcat şi faptul că doar 0,46% din volumul de apă dulce de pe glob poate fi uti-lizat direct; restul, de 99,54% , este inaccesibilă utilizării imediate de către oameni, întrucît este reprezentată de vaporii de apă din atmosferă (0,04%), gheţari şi calote gla-ciare (77,2%), apa lacurilor şi mlaştinilor (0,35%), ape subterane şi umiditate a solului (22,41%). În total apa dulce disponibilă nu reprezintă decît 0,009% din întreaga cantitate de apă de

pe pămînt. Dacă toată apa de pe pămînt ar fi turnată în 16 pahare cu apă, atunci 15 şi jumătate dintre ele ar conţine apa sărată a oceanelor şi mărilor. Din jumătatea de pa-har rămasă, mare parte este înglobată fie în gheţari, fie este prea poluată pentru a fi folosită drept apă potabilă şi, astfel, ceea ce ar mai rămîne pentru consumul omenirii reprezintă conţinutul unei linguriţe. Din consumul mondial de apă, 69% este repartizat agriculturii, 23% industriei şi numai 8% în do-meniul casnic.

Resursele de apă ale Globului

Reţeaua hidrografică a Republicii Moldova este reprezentată prin 3621 rîuri şi pîraie (inclusiv 7 - cu lungimea de peste 100 km, iar alte 247 – peste 10 km). Lungimea sumară a rîurilor depăşeşte 16000 km. Fluviul Nistru, bazinul hidro-grafic al căruia constituie 57% din teri-toriul ţării, cu un debit anual de circa 10 km3, marchează pe o porţiune de 630 km frontiera dintre Republica Moldova şi Ucraina. Rîul Prut, bazinul căruia consti-tuie 24% din teritoriu, cu debitul anual de circa 2,4 km3 pe o porţiune de 695 km,

marchează hotarul între Republica Mol-dova şi România.

În afară de acestea, pe teritoriul ţării există 4261 de lacuri şi bazine de acumu-lare cu o suprafaţă totală de 333 km2 şi cu un volum de acumulare de 1,8 km2. Predomină lacurile mici cu suprafaţa de cca 0,2 km2. Cele mai mari lacuri naturale sunt situate pe cursul de jos al rîului Prut (Beleu, Manta). Cele mai mari lacuri de acumulare artificială sunt Costeşti – Stîn-ca (735 mln.m3) - pe rîul Prut şi Dubăsari (277,4 mln.m3) - pe fluviul Nistru.

Apele de suprafaţă şi subterane ale Moldovei În calitate de apă potabilă se folosesc apele de suprafaţă şi subterane: freatice, orizonturi acvifere adîn-ci. Rîurile Nistru şi Prut sunt arterele de apă principale ale Republicii Moldova. Principala sursă de aprovizion-are cu apă este rîul Nistru, căruia îi revin 54%. Rîului Prut îi revin 16%, altor surse de apă de suprafaţă – 7 %, apelor subterane - 23 %. Republica Moldova mai este aprovizionată cu apă şi din cele peste 4840 sonde şi din circa 180 mii de fîntîni de mină cu alimentare din pînza freatică. Conform datelor serviciului sanitaro-epidemio-logic mai mult de 60 % din populaţia ţării consumă apă cu concentraţii supranormative ale substanţelor poluante, deoarece calitatea apelor freatice în republică în majori-tatea cazurilor nu corespunde cerinţelor înaintate apelor cu destinaţie comunal-potabilă.

Poluarea Apelor voie de acces la surse de apă nepoluată. Astfel la momentul ac-tual există necesitatea stringentă de diminuare a impactului nega-tiv al elementelor poluatoare asu-pra resurselor acvatice şi luarea măsurilor în vederea redresării

situaţiei: - Interzicerea evacuării la

întîmplare a reziduurilor de orice fel care ar putea polua apa şi, în primul rînd, a apelor reziduale, comunale şi industriale. Acestea trebuie colectate şi îndepărtate

prin sisteme de canalizare sau instalaţii locale de colectare;

- Construirea de staţii de epu-rare pentru reţinerea şi degradar-ea substanţelor organice poluante conţinute în apele reziduale ale localităţilor şi unităţilor zooteh-

nice înainte de eliminarea lor în apă;

- Controlul depozitării deşeurilor solide, astfel încît acestea să nu fie antrenate sau purtate în sursele de apă de suprafaţă sau subterane.

Păstraţi şi protejaţi apa, că este începutul la toate! Inspecţia ecologică Dubăsari

Seminar instructiv în domeniul securităţii şi sănătăţii muncii

Z ilele acestea în Biblio-teca publică şi Biblio-

teca publică pentru copii au fost organizate un şir de activităţi culturale, menite să sublinieze alimentarea cu apă de calitate, protecţia resurselor acvatice, protecţia surselor naturale de apă precum sînt izvoarele, lacurile şi rîurile. La expoziţiile de carte „Apa şi sănătatea” şi „Apa- iz-vorul vieţii” au fost expuse cărţi şi publicaţii periodice despre apa potabilă pe care o folosim, despre sursele de apă potabilă, despre modalităţile de aproviz-ionare cu apă, despre bolile umane în producerea cărora apa joacă un rol important etc.

Ora ecologică „Taina adevărului despre apa pe care o bem” a stîrnit o mare curiozitate

în mijlocul beneficiarilor prezenţi despre poluanţii, care se dizolvă în apă şi sînt inobservabili cu ochiul liber şi pot fi stabiliţi doar în urma unor analize de laborator. Populaţia nu este în stare să apre-cieze calitatea apei consumate, acest fapt ducînd la folosirea în alimentaţie a apei contaminate, cu toate consecinţele negative a acesteia. M.Bulat, beneficiară a bibliotecii a menţionat printre altele:”O metodă de protecţie a apei ar fi construirea de staţii de epurare prin reţinerea şi degra-darea substanţelor organice poluante conţinute în apele localităţii. Este necesar să se interzică evacuarea la întîm-plare a deşeurilor, care la fel duc la poluarea apei”.

În cadrul discuţiei „Apa:

Apa şi sănătatea

„Apa este seva pămîntului, iar

noi, vieţuitoarele acestei planete, îi

datorăm însăşi existenţa noastră.”

Ziua Mondială a Apei este marcată din anul 1992, fiind o iniţiativă stabilită în cadrul Conferinţei pentru Mediu şi Dezvol-tare a Naţiunilor Unite, pentru a conştientiza gr-adul în care resursele de apă contribuie la dez-voltarea economică şi bunăstarea socială.

E.Procop, şefa Bibliotecii publice, V.Oxente, şefa Bibliotecii publice pentru copii, s. Molovata

Constantin Berca

legendă şi adevăr” , E. Popa şi-a expus păperea, că nu trebuie admirate imensele case şi şosele construite de omul civilizat, ci APA, pe care o poţi avea în cantitatea dorită şi la timpul dorit, di-rect din robinet. N. Procop a accentuat:”Unii oameni beau apă în cantităţi exagerate. De regulă, ei suferă de diferite boli. Pentru a învinge setea este de ajuns să ne umezim buzele sau să ne clătim gura cu apă. E binevenit în acest caz şi un ceai tare şi fierbinte. Este folositor să bem un pahar cu apă imediat ce ne trezim şi după baie. Se consideră dăunătoare consumarea apei înainte de mîncare, în tim-pul plimbărilot, alergărilor, competiţiilor, deoarece ea poate leza pereţii stomacu-lui, împiedică funcţionarea normală a inimii”. „Ar fi bine să fie întocmite nişte hărţi cu compoziţia apelor din locali-tatea noastră şi ca populaţia să

aibă acces la ele”,- a adăugat E.Izman.

Interesant a decurs victo-rina tematică „Apa în natură: cum o folosim?”. Beneficiarii prin răspunsurile lor au apre-ciat apa ca unul din cei mai importanţi factori în indus-tria modernă. Ei dau exemple concrete: pentru a produce 1t de zahăr sînt necesari 100 metri cubi de apă; pentru 1t de oţet-circa 150 metri cubi; irigarea unui ha de pămînt arabil necesită pînă la 20000 metri cubi de apă. Beneficiarii participanţi la aceste activităţi au avut posibilitate să-şi îmbogăţească cunoştinţele cu noi informaţii despre tainele, condiţiile şi modalităţile de aprovizionare cu apă potabilă pe care o utilizăm zi de zi .

Apa este , componenta majoră a oricărui organism vi-tal. Apărut pe treapta cea mai de sus a evoluţiei, omul este şi el, ca toate celelalte vieţuitoare îndatorat apei şi dependent de

ea. Apa este cel mai răspîndit compus de pe pămînt. Ea a jucat un rol determinant în procesul dezvoltării geologice a planetei noastre. Fără apă pămîntul ar fi rămas un pustiu. Milioane de ani la rînd apa a distrus bolovanii de piatră, dizolvînd substanţele neor-ganice, contribuind împreună cu plantele, animalele şi mi-croorganismele la procesul de formare a solului.

Deşi apa ni se pare atît de cunoscută, ea este o minune care mai păstrează încă multe taine. Oamenii din lumea veche se închinau în faţa rîurilor, iz-voarelor, se temeau de apă, se minunau de ea şi chiar îi atribuiau proprietăţi miracu-loase.Un exemplu grăitor este şi faptul că în cea mi veche scriere de pe Pămînt-Biblia se subliniază că Isus Hristos îşi refăcea puterea sufletească după ce se scălda în apele Ior-danului.

continuare pag.5

30 martie 2012 Noutăţi Nistrene pag. 5

Î n conformitate cu Legea nr 186 din 10-07-2008 şi Hotărîrea Guvernului

nr.95 din 5-02-2009, durata ciclului de in-struire constituie 8 ore, care a fost divizat în două etape.

Astfel pe data de 23 martie 2012, în sala de şedinţe a Consiliului raional Dubăsari s-a organizat prima etapă de instruire. Dl A. Guriţenco - specialist principal în domeniul protecţiei muncii şi tehnica securităţii a pr-ezentat următoarele subiecte:

1) Noţiuni generale în domeniul securităţii şi sănătăţii muncii.

2) Obligaţiile angajatorului.3) Obligaţiile şi drepturile angajatului. Dl B. Berzan- specialist principal în dez-

voltarea gospodăriei comunale şi drumuri, a efectuat o instruire în domeniul utilizării echipamentelor electrice, în deosebi punînd accentul pe:

4) Tehnica securităţii în electrocutare.5) Prevenirea riscului de defectare a

echipamentului electric şi protejarea facto-rului uman împotriva electrocutării.

Informaţia privind cazurile de risc la folo-sirea echipamentului electric a fost prezentată atît în imagini cît şi sub formă de film.

Conform progra-mului de activitate

pe luna martie-aprilie al Direcţiei juridice şi resurse

umane, a fost planificat un ciclu de instruire în do-meniul securităţii

şi sănătăţii în muncă pentru

Etapa a doua a ciclului de instruire va fi organizată în luna aprilie, conform progra-mului de activitate a Direcţiei şi va cuprinde următoarele subiecte:

1) Organizarea activităţilor de protecţie a personalului şi prevenire a riscurilor de accidentare la locul de muncă.

2) Instruirea lucrătorilor în domeniul securităţii şi sănătăţii muncii.

La finisarea şi celei de-a 2 etape a cursului, angajaţii autorităţii executive din subordinea Consiliului raional vor obţine nivelul I de pregătire în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă.

Î n cadrul concursului au participat 22 elevi de la şcolile de arte din Coşniţa, Doroţcaia şi Cocieri, învingătorii etapelor locale, conform regulamentului

aceştia au avut la dispoziţie 5 ore academice, timp în care au realizat cîte o lucrare în acuarelă la tema: “Arta-totalitate de pasiuni”. În pofida faptului că pare simplă şi la îndemâna oricui, pictura în acuarelă are o logică elementară şi ne îndeamnă să o cunoaştem pentru a o putea stăpâni. Creatorul investeşte în opera sa eforturi nebănuite de cei de afară, iar opera, alcătuită dintr-un ansamblu de materii foarte diferite între ele, continuă să lucreze şi singură după ce a părăsit atelierul. Nici un creator nu poate fi indiferent faţă de această evoluţie ulterioară, pentru că ar fi indiferent faţă de des-tinul propriilor strădanii – tabloul. În postura de membri ai juriului la acest concurs au fost: Elena Nicolaescu, artist plastic, cabinetul metodic, Ministerul Culturii; Maxim Guţu, artist plastic, Uniunea Artiştilor Plastici; Maxim Ciudin, artist plastic; Valen-tina Semionov, şef Direcţie Cultură şi Turism; Olga Cibotenco, specialist principal, Direcţia Cultură şi Turism. La sfîrşitul celor 5 ore, participanţii au făcut o pauză de relaxare şi au savurat ceaiul şi sandwich-urile oferite de către organizatori. În urma examinării lucrărilor, juriul de specialiate a desemnat cele mai bune 12 lucrări, toţi

“Pictura-amalgam de pasiuni”

La 25 martie 2012 în sala de pictură a Şcolii de Arte din localitatea Doroţcaia s-a desfăşurat Concursul raional al tinerilor plasticieni “O Ţară integră, noi toţi ne dorim”, cu genericul: “Pictura-amal-gam de Pasiuni”.

Olga Cibotenco, specialist principal, Direcţia Cultură şi Turism

A gentul economic, dl Terinte Se-rafim şi-a început activitatea din

anul 1972, după absolvirea institutului agri-col din Chişinău- în calitate de economist – şef în colhozul „Patria”, s. Holercani, r-nul Dubăsari. Din anul 1982 este ales preşedinte al colhozului nou format „Nistru” a satu-lui natal Oxentea. Pentru rezultate înalte la producerea producţiei agricole şi rezultate financiare deosebite în anii 1982 – 1986, şi anume roada la cereale – 45 cen/ha, legume – 320 c/ha, tutun – 24 c/ha, fructe – 265 c/ha este decorat cu Medalia „Pentru vitejie în muncă”.

În această perioadă mari schimbări s-au făcut în plan social şi economic în s. Ox-entea. Cu susţinerea financiară a colhozului în sat s-au construit: drum asfaltat 3,2 km, casă de deservire socială, grădiniţa de copii – 160 locuri, magazine şi altele.

În anul 1989 la şedinţa consiliului local, prin vot unanim i se acordă titlul „Cetăţean de onoare” al satului Oxentea. În anii 1990 – 1996, fiind conducător al cooperativei de producţie „Nistru-Oxentea”, dl S. Terinte, prin stăruinţă şi hărnicie pentru dezvoltarea ramurii agriculturii primeşte roade înalte la producerea: cereale – 44,47 c/ha, floarea soarelui – 21 c/ha, tutun – 22 c/ha, fructe – 246 c/ha şi altele, pentru ce în 1995 este decorat cu Ordinul „Gloria Muncii”.

După procesul de privatizare dl. Terinte Serafim a contribuit mult la consolidarea terenurilor agricole, la menţinerea în ordine a bazei tehnico – materiale a fostului colhoz - nu a mers la distrugere, la împărţire, la par-celare, ci a reuşit să-i convingă pe consăteni şi aceştia l-au apreciat. Pe parcursul mai multor ani este preşedinte al Asociaţiei producătorilor de tutun a Republicii Mol-dova.

În anii 2003 – 2007 este ales primar de Oxentea. Această perioadă a fost însemnată cu aducerea conductei de gaz în sat, în casele oamenilor. S-a înfăptuit gazificarea obiect-elor de menire socială. Pe parcursul anilor gospodăria devine Cooperativă de Produc-ere „Oxentea-Service”, ce permite renovarea parcului de tractoare şi utilaj agricol, sistem de irigare. Prin programul „Moldo- Nipon” de susţinere a agriculturii- 2KR, gospodăria s-a asigurat cu tehnică şi inventar agricol nou pentru implementarea tehnologiilor

„VISUL MEU CEL MAI MARE E SĂ VĂD ZÎMBETUL PE FAŢA

ŢĂRANULUI...”

„Cu încetul se face oţetul”, zice o vorbă înţeleaptă din străbuni. Adică lu-crurile mari, durabile nu se fac într-o zi sau o lună, dar nici într-un an sau doi. Cîteodată, o viaţă de om abia de-ţi ajunge să duci la bun sfîrşit un lucru, să realizez un vis. Mai ales dacă de realizarea acestui

performante în producere.Pe perioada activităţii ca administrator al CP „Ox-

entea – Service”, dl Terinte Serafim permanent con-tribuie cu ajutoare materiale, financiare veteranilor muncii, familiilor social – vulnerabile, persoanelor în etate, a contribuit chiar şi la editarea unei cărţi a satului natal. Integral şi la timp îşi onorează datoriile faţă de stat, faţă de arendatori, conlucrează cu autorităţile de toate nivelurile.

În urma alegerilor locale este ales consilier raion-al şi preşedinte a Comisiei Consiliului raional pentru agricultură. Firesc - nu este de mirare faptul, că cu prile-jul Zilei lucrătorului din domeniul agriculturii şi indus-triei alimentare anul 2011, în urma demersului colec-tivului de muncă şi cu susţinerea Consiliului raional Dubăsari, dl. Serafim Terinte este decorat cu distincţia de stat „Ordinul de Onoare” al Republicii Moldova.

Direcţia agricultură şi cadastru vine cu cele mai sincere felicitări în speranţa conlucrării, susţinerii dezvoltării sectorului agricol din raion.

lucru şi acestui vis depinde soarta mai multor oameni-ale apropiaţilor, ale consătenilor tăi, care au avut şi au încredere în tine, care, într-un fel şi-au legat viitorul de tine...”

Tatiana Bulat, specialist principal a Direcţiei agricultură şi cadastru

A.Guriţenco, specialist principal în protecţia muncii şi tehnica securităţii, DJRU

angajaţii din secţiile, direcţiile şi

subdiviziunile Consiliului raional.

elevii au fost menţionaţi cu diplome, oferite de către Direcţia Cultură şi Turism: Locul I la concursul raional al tinerilor plas-ticieni a fost obţinut de către: Iulia Nour, Şcoala de arte, Co-cieri; Vitalie Carauş, şcoala de arte din Doroţcaia; Mihai Ni-colaev, şcoala de arte, Coşniţa; Cristina Repida, şcoala de arte, Coşniţa. Pe locul II s-au plasat: Adriana Ivanov, şcoala de arte, Doroţcaia; Daria Bulat, şcoala de arte, Coşniţa; Mariana Zav-toniev, şcoala de arte, Doroţcaia; Anastasia Micu, şcoala de arte, Cocieri. De premiul III s-au învrednicit: Ana Rojco, şcoala de arte, Coşniţa; Anastasia Roşca. şcoala de arte, Cocieri; Oxana Leaşco, şcoala de arte, Doroţcaia; Cristina Nirca, şcoala de arte, Cocieri. Ceilalţi participanţi s-au ales cu diplome de participare: Natalia Gatman, (Instituţia de Învăţămînt Artistic), Doroţcaia; Luiza Grajdan, IÎA, Coşniţa; Alina Roşca, IÎA, Cocieri; Ana Ţîgulea, IÎA, Coşniţa; Irina Pantazi, IÎA, Coşniţa; Irina Grigo-rieva, IÎA, Doroţcaia; Silvia Postolachi, IÎA, Doroţcaia; Irina Gluşcenco, IÎA, Coşniţa; Irina Zolotcov, IÎA Coşniţa; Ecaterina Mîndra, IÎA, Coşniţa. Valentina Semionov, şef Direcţie Cultură şi Turism a afirmat: „Organizăm anual concursul raional al tin-erilor plasticieni, cu scopul de a iniţia tinerii în frumuseţea de excepţie a artei şi nu în ultimul rînd pentru a stimula elevii, ca fiecare dintre ei să-şi recunoască abilităţile pe care le posedă. Datorită acestui concurs, plasticienii au şansa să împrumute din experienţa altor participanţi, căci doar prin concurenţă, îţi poţi da seama de propria ta valoare.” În urma concursului, juriul va decide cine dintre elevii premianţi, urmează să fie promovat la Concursul Naţional “Tinere Talente”, care va fi organizat la 31 martie în incinta Colegiului de muzică “Ştefan Neaga”.

pag. 6 Noutăţi Nistrene 30 martie 2012

Z iua de 24 martie se vrea un semnal anual

al faptului că tuberculoza încă este o problemă epidemiologică în aproape întreaga lume. An-ual, mor milioane de oameni, mai ales în ţările lumii a treia. La noi, anual, se înregistrează 110, 115 de noi cazuri la 100.000 de locuitori, de zece ori mai mult decît media în UE. Cele mai multe cazuri sunt în sud şi est, zonele cele mai sărace ale ţării.

Un mijloc de apărare îm-potriva tuberculozei ar fi vaccinul. Apoi, un regim de viaţă sănătos. Specialiştii spun că în rîndul fumătorilor înrăiţi numărul bolnavilor de tuberculoză este de patru ori mai mare decît în rîndul nefumătorilor.

În caz de îmbolnăvire, trata-mentul este de lungă durată, de şase ori nouă luni, şi pentru vindecarea completă trebuie re-spectat întocmai sfatul medicu-lui. Tratamentul se face gratuit, în spitalele de pneumoftiziolo-gie existente şi la noi numai că, tot mai des, medicii sunt siliţi să recunoască faptul că micro-organismele ies învingătoare în lupta cu medicamentele şi formele grave de tuberculoză nu mai pot fi tratate cu antibi-oticele existente. De aceea, este imperios necesar să se prevină îmbolnăvirea printr-un regim de viaţă corect, sănătos şi prin igienă, deoarece şansele de însănătoşire scad pe măsură ce rezistenţa microorganismelor creşte.

Tuberculoza este o boală infecţioasă provocată de bac-teria Mycobacterium tubercu-losis, numită şi bacilul Koch. Forma cea mai frecventă de

tuberculoză atacă plămînii (tu-berculoza pulmonară), unde bacteriile distrug ţesuturile şi creează cavităţi. În tubercu-loza extrepulmonară, bacteriile atacă alte regiuni ale corpului – oase, rinichii, ganglionii lim-fatici, meningele şi sistemul nervos central. Există şi tu-berculoza diseminată, în care bacteriile se răspîndesc prin sistemul sangvin şi

atacă întreg organismul. Semne şi simptome- tuse- expectoraţii de culoare

neobişnuită sau sanguinolente- febra uşoară- inapetenţa şi scădere în

greutate- transpiraţii nocturne - dureri în piept la respiraţie

sau în timpul tusei- dureri ale coloanei ver-

tebrale sau ale principalelor articulaţii

Peste 50% din persoanele afectate nu prezintă niciun simptom o lungă perioadă de timp.

Tusea este cel mai frecvent simptom al tuberculozei. Dar, întrucît debutul bolii este insi-dios, persoana infectată poate pune tusea pe seama fumatu-lui sau a unui episod recent de gripă. Tusea poate produce o cantitate mică de spută verde sau galbenă dimineaţa. În cele din urmă, sputa poate prezen-ta striaţii sanguinolente, dar cantităţile mari de sînge sunt rare.

Transpiraţiile nocturne abundente constituie un alt semn al TBC, dar la fel ca şi tusea, nu este specific tubercu-lozei.

CMF Dubăsari

Ziua Mondială a luptei împotriva tuberculozeiÎn fiecare an, la 24 martie, în întreaga lume este marcată Ziua Mondială a luptei împotriva tuberculozei. În această zi, în anul 1882, doctorul Robert Koch a informat oficial comunitatea ştiinţifică internaţională despre descoperirea sa, bacilul care produce boala şi care îi poartă numele.

Tuberculoza pulmonara

A u luat parte aşa cluburi sportive ca Anaconda-Cainari, Coltuc-Gym, Soul-Gym, Victorie Sigură, B-1, Adrenalyn-Gym, Şcoala

Sportivă din or. Tiraspol, Şcoala Sportivă din r-ul Dubăsari, Lion –club şi altele. Campionatul s-a desfăşurat în Casa de cultură a or. Bălţi. Regulamen-tul competiţional permitea lovituri de braţe, picioare şi genunchi în diferite părţi ale corpului. Au participat următoarele categorii de vîrstă: elevi, cadeţi, tineret şi seniori. În regulamentul luptei intra trei runde a cîte 2 min.

Echipa Şcolii Sportive din r-ul Dubăsari a fost reprezentată la acest cam-

Luptă şi vei învinge -

L a fel ca întregul sector agricol, secto-rul producţiei de lapte este dominat de

gospodării care produc doar pentru consumul pro-priu şi care vînd surplusul de lapte centrelor de colectare a laptelui sau pe piaţă. Pînă în anii 90, materia primă era produsă la fermele de vaci care aparţineau „colhozurilor”. Cu regret, la moment materia primă produsă de ferme ocupă o cotă foarte mică, iar majoritatea laptelui este colectat de la gospodăriile casnice. Laptele prelucrat industrial deţine o pondere mică, alcătuind 20-25% din tota-lul laptelui obţinut. Faptul se explică prin preţurile joase oferite pentru laptele crud şi prin lipsa în unele sectoare a punctelor de colectare. Dat fiind prob-lemele cu care se confruntă sectorul primar, există

Valeriu Popuşoi, specialist principal, Direcţia agricultură şi cadastru

tendinţa de integrare pe verticală în cadrul sectorului, şi anume dintre producători, sectorul de producere a materiei prime şi de comercializare a produselor lac-tate finite.

Una dintre investiţiile profita-bile, dar nu de ajuns abordate, din acest sector alimentar este pre-luarea laptelui de la fermier, prin intermediul propriului centru de colectare. În ultima perioadă, aceste puncte de colectare a lapte-lui crud sunt solicitate îndeosebi de către fermierii cu exploataţii mici, de familie, care predau periodic (de obicei, zilnic) mici cantităţi de lapte. Prestat conform normativelor sanitar-veterinare şi a celor economice, centrul de colectare reprezintă un obiectiv avantajos, pe termen lung.

În ţara noastră deja au fost create cooperative pentru colect-area şi comercializarea laptelui, cu suportul Federaţiei Naţionale a Agricultorilor din Moldova AGROinform.

Cum de impulsionat pozitiv activitatea deţinătorilor de vite?

Majoritatea efectivului de animale se află în

gospodăriile individu-ale (1 – 3 capete) sau

ale fermierilor, aici fiind concentrate 95%

din efectivul de vaci faţă de 20% la în-

ceputul anilor ‘90.

P e data de 22-25 martie curent, în or. Bălţi s-a desfăşurat „Cupa Moldovei la K-1”, organizată cu suportul Primăriei or. Bălţi şi Ministerului Tineretului şi Sportului. La această măsură au participat peste 200 de sportivi din diferite oraşe şi raioane a R. Moldova: Chişinău, Dubăsari, Bălţi, Făleşti, Donduşeni, Basara-beasca, Ocniţa, Cainari, Ungheni, Tiraspol şi Grigoriopol.

pionat de 7 sportivi de diferită vîrstă şi catego-rie de greutate, locuitori ai s. Pîrîta şi Coşniţa.

1. Plamădeală Dan-a.n 1999,36 kg-s.Pîrîta

2. Serbul Roman-a.n 1999.-39kg s.Pîrîta3. Verlan Tudor-a.n 1996:-54 kg s.Pîrîta4. Antonov Dorin-a.n 1997:-57 kg s.Pîrîta5. Creţ Cristin a.n 1995:-63 kg s.Pîrîta6. Ţurcan Semion a.n 1996:-63,5 kg

s.Pîrîta7. Darmanciev Dumitru a.n 1996:-85 kg s.

CoşniţaLuptele au început cu categoriile cele mai

mici de greutate, unde a evaluat sportivul nostru Plămădeala Dan. În prima luptă el s-a întîlnit cu sportivul din Făleşti Filipov Vladi-mir pe care la nocautat din prima rundă cu o lovitură circulară de picior la abdomen, după care ultimul nu a putut continua lupta. În finală Plămădeală Dan la avut adversar pe un sportiv titulat din Clubul IU-SIN din or. Chişinău, cu care a luptat toate 3 runde, învingîndu-l cu o superioritate tehnică de 5:0. Astfel deve-nind deţinătorul Cupei Moldovei la K-1. În categoria de -54 kg s-a luptat sportivul Ver-lan Tudor, care la avut adversar pe Lîsîi Cor-nel din or. Făleşti. După 3 runde cu scorul de 4:1 a căştigat sportivul nostru. Finala a avut-o cu gazda Campionatului, sportivul Vasila-chi Eugeniu pe care la ciştigat dupa 3 runde cu un scor de 5:0, devenind deţinător a Cupei Moldovei la K-1. Sportivii Serbul Roman, Ţurcan Semion, Darmanciev Dumitru s-au clasat pe locul 3 la acest campionat. Sport-ivii au fost decoraţi de către organizatori cu cupe, medalii şi diplome de onoare. Campio-natul s-a organizat în grupa „A”, unde au fost cei mai buni sportivi din Republică. Seniorii au fost decorati pe lîngă medalii şi diplome cu cîte un cec în valoare de 500 dolari SUA.

Mulţumim mult conducerii Şcolii Sport-ive Raionale d-lui V. Nagalisov, preşedintelui Raionului Dubăsari, d-lui G. Policinschi pentru susţinerea sportivilor în această competiţie. Sperăm la o conlucreare eficientă pe viitor şi să ducem faima sportivilor raion-ului nostru în Republica Moldova. Sportiv-ilor le dorim sanătate şi mai puţine traume.

Cu respect

Andrian Gherlac, antrenorul echipei

Kickboxerii din r-ul Dubăsari

continuare pag.8

30 martie 2012 Noutăţi Nistrene pag. 7

Acum, cînd majori-tatea şeptelului de animale în special bovine şi ovine, se găseşte în gospodării individuale mici cu un pronunţat caracter de subexistenţă, păşunile co-munale au şi vor mai avea un rol însemnat în econo-mia rurală, pînă la extin-derea exploataţiilor mi-jlocii şi mari de creştere a animalelor domestice ierbivore.

Păşunea publică reprezintă cel mai impor-tant mijloc de asigurare a ierbii pentru animalele comunităţilor rurale în peri-oada de păşunat, a unor fu-raje conservate pentru iarnă sau loturi semincere de plan-te furajere. Prin organizarea în comun a păşunatului, în special cu vacile de lapte, se economisesc mari resurse umane şi băneşti, faţă de întreţinerea separată a ani-malelor de către fiecare crescător în parte. Păşunatul este modul de furajare a an-imalelor prin autoservire, în condiţiile oferite de mediul exterior, cu plante de pe păşunile naturale sau cul-tivate, fără vreo operaţiune de recoltare. Aceasta, în funcţie de modul de orga-nizare şi de pregătirea ani-malelor, ca mijloc biologic de producţie şi a păşunilor ca sursă de nutrienţi, poate prezenta avantaje de ordin igienic şi economic.

Avantajele păşunatului sub raport igienic

Avantajele de ordin igienic rezultă din: acce-sul la un furaj de calitate superioară, aproape complet sub raportul compoziţiei în principii nutritive şi cu grad ridicat de asimilare; dezvol-tarea şi consolidarea aparat-ului locomotor; creşterea capacităţii respiratorii şi car-diace; stimularea sistemului nervos central şi neuroveg-etativ; sinteza vitaminei D. Drept urmare, animalele îşi îmbunătăţesc starea de sănătate sub raportul bolilor nutriţional-metabolice, lo-comotorii, cardiovasculare, respiratorii şi de reproducţie asigurînd astfel o serie de avantaje economice.

Avantajele păşunatului sub raport economic

Avantajele de ordin economic sunt indirecte, legate de menţinerea sau îmbunătăţirea stării de sănătate a efectivelor, dar şi directe, obţinute prin reduc-erea preţului de cost pe uni-tatea de produs, ca urmare a scăderii cheltuielilor de: furajare (preţ de cost redus pe unitate nutritivă – UN, prin reducerea cheltuielilor ocazionale de recoltare, transportare, depozitare şi administrarea hrănii), evacuarea dejecţiilor. Păşunatul asigură, de asemenea valorificar-

Ce facem cu păşunile din satele noastre?

ea producţiei unor suprafeţe de teren agricol, care în alte condiţii ar rămîne nevalorificate. De ce a scăzut considerabil, în ultimii ani, numărul vitelor, în sectorul particular, nem-aivorbind de cel asociat, ultimul la noi în raion a ajuns la nivelul zero. Ce se întîmplă cu păşunile şi fîneţele pe terenurile desti-nate păşunatului, care la mo-ment se află în fondul funciar, proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale? Ce trebuie de întreprins în mod mai urgent, ca să nu ajungem la o situaţie şi mai rea? Aces-tea sînt întrebările care frămîntă minţile şi a locuitorilor satelor dar şi a administraţiei locale. Una dintre măsurile, care trebuie întreprinse, este îmbunătăţirea păşunelor naturale, prin diferite metode. În acest context, prin Hotărîrea Guvernului RM, nr 667 din 23 iulie 2010 s-a apro-bat Regulamentul cu privire la păşunat şi cosit. Acesta din urmă stabileşte regulile ce ţin de crearea, restabilirea, protecţia şi utilizarea durabilă a păşunelor şi fîneţelor, crearea condiţiilor de sporire a productivităţii lor şi con-servarea compoziţiei asociaţiilor de plante pe parcursul unei pe-rioade îndelungate. Regula-mentul se aplică gospodăriilor individuale, agenţilor econo-mici şi autorităţilor publice lo-cale. Se prevede că organele autorităţilor publice locale sta-bilesc sectoarele şi termenele păşunatului pe terenurile fondu-lui funciar propietate publică a unităţilor administrativ-teritori-ale, întocmesc amenajamentele pastorale şi planurile privind lucrările de întreţinere, ame-liorare şi exploatare raţională a păşunilor publice, în confor-mitate cu Legea zootehniei, nr. 412-XIV din 27 mai 1999. Cum se poate influienţa asu-pra calităţii şi productivităţii păşunelor? Pentru întreţinerea şi îmbunătăţirea pajiştilor se execută două mari categorii de lucrări: lucrări de suprafaţă şi lucrări radicale.

Lucrările de suprafaţă urmăresc crearea unor condiţii mai bune pentru creşterea pl-antelor în covorul vegetal al pajiştii. Din această categorie fac parte: îmbunătăţirea regim-ului de hrană, prin fertilizări, al regimului de umiditate şi aerisire a solului, combaterea buruienilor şi a vegetaţiei lem-noase nedorite, distrugerea muşuroaielor, autoînsămînţarea şi supraînsămînţarea.

Lucrările radicale de reînsămînţare. Se aplică pajiştilor cu grad avansat de degradare, în care solul este acoperit cu vegetaţie sub 60%, iar în covor buruienile depăşesc 30%. În acest caz pajiştea se desţeleneşte şi se înlocuieşte cu una nouă, care se creează prin însămînţarea unui amestec format din specii de graminee şi leguminoase perene mai pro-ductive şi cu valoare nutritivă

V. Popuşoi, specialist principal, Direcţia agricultură şi cadastru

ridicată.Este benefic de urmat şi un

calendar al lucrărilor de pajişte, în acord cu măsurile de agromediu, care orientativ ar fi următorul: FEBRUARIE. Curăţarea pajiştilor. Vegetaţia nedorită trebuie adunată de pe pajişte. Fer-tilizarea cu gunoi de grajd este permisă pînă în echivalentul a maxim 30 kg azot substanţă activă (N)/ha. MARTIE - APRILIE. În cazul culturilor verzi semănate pînă la sfîrşitul lunii septemb-rie, biomasa trebuie încorporată în sol pînă la finalul lunii mar-tie a anului viitor. Păsunatul în-cepe cînd solul e bine zvîntat. Păşunile inundate nu trebuie păşunate mai devreme de 2 săptămîni de la retragerea apelor. APRILIE. Păşunatul se efectuează începînd cu ultima decadă a lunii, ţinîndu-se cont de înălţimea plan-telor şi reieşind din considerentul încărcăturii păşunii maxim 10 bovine la 10 hectare, în raioanele de nord ale republicii, în cele de centru – 8 bovine, în cele de sud – maxim 6 bovine la 10 hectare de păşune. Pentru celelalte ani-male, ca ovine, caprine, caba-line, folosindu-se coeficientul de transformare, ca să nu se admită supraîncărcarea păşunii.

Cositul din IUNIE. Nu se vor efectua lucrări mecanizate pe pajişti. Cositul trebuie efec-tuat pînă la 1 IULIE, realizat în etape, la o înălţime de maxim 5 cm de la suprafaţa solului. O bandă necosită de 3 metri va fi lăsată pe marginile fiecărei parcele. Această bandă poate fi cosită după 1 septembrie. Cositul din IULIE. Prima coasă permisă după 1 IULIE. Prima coasă permisă după 31 IULIE. Cositul se va realiza dinspre in-teriorul parcelei spre exterio-rul acesteia. O bandă necosită sau nepăşunată de 3 metri va fi lăsată pe marginile fiecărei parcele. Această bandă poate fi cosită / păşunată după 1 sep-tembrie. Folosirea mixtă – păşunatul permis după prima coasă. Iarba cosită se adună în maxim 2 săptămîni de la cosire. SEPTEMBRIE — DECEMBRIE (15 AUGUST pînă la 30 SEP-TEMBRIE) – Însămînţarea cu culturi verzi acceptate: mazărea, măzarichea, rapiţa, muştarul, lu-pinul, sulfina. Evitarea instalării vegetaţiei nedorite, inclusiv pe terenurile care nu mai sunt des-tinate producţiei. Menţinerea pajiştilor permanente, prin asigu-rarea unui nivel minim de păşunat sau cosirea lor cel puţin odată pe an.

Seminarul a fost organi-zat de către Direcţia asistenţă socială Dubăsari în colabo-rare cu Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei al Republicii Moldova.

La seminar au participat asistenţii sociali comunitari şi specialiştii DAS. Cursul dat este structurat pe 4 module, fiecare modul conţinînd o serie de activităţi:

• Sesiune teoretică,• Resurse utile,• Tutoriale,• Activităţi practice,• Evaluarea.

La finalul acestui curs asistenţii sociali au dat dovadă de capacităţi înalte şi au susţinut evaluarea cu brio.

Etapa a doua a seminarului va avea loc, conform planului de activitate a DAS.

La finisarea cu success a celei de-a doua etapă a cursu-lui de iniţiere în utilizarea cal-culatorului, de către MMPSF la fiecare asistent social din localităţi va fi dotat locul de lucru cu calculatoare perfor-mante, cu ajutorul cărora se va îmbunătăţi calitatea serviciilor prestate de către aceştea.

Seminar instructiv în domeniul social

Olga Vascan, şef Serviciu asistenţă socială comunitară

La data de 27 – 28 martie 2012, în incinta Consiliului raional a fost organizat şi desfăşurat un curs de instruire în utilizarea calculatorului pentru asistenţii sociali.

Fundaţia German Marshall a Statelor Unite: Balkan Trust for Democracy

A cordarea granturilor ajută la punerea în apli-

care a democraţiei prin crearea parteneriatelor de colaborare între părţile interesate: cetăţeni, reprezentanţii administraţiei publice, ONG-uri, grupuri civile şi comunităţi etnice de a aborda şi soluţiona probleme comune. Balkan Trust for De-mocracy acordă finanţarea gru-purilor băştinaşe, ONG-urile, mass-media, administraţii pub-lice şi instituţiilor educaţionale în vederea întăririi structurilor democratice în Europa de Sud-Est. BTD realizează aceasta prin două domenii principale de programe:

1. Crearea legăturii cetăţenilor cu guvernarea

2. Cooperarea şi colabo-rarea regională

Eligibilitatea şi criteriile de selecţie:

Aplicanţii trebuie să fie grupuri civile, ONG-uri, APL, instituţii de educaţie sau mass-media înregistrate în:

1. Albania2. Bosnia şi Herţegovina3. Bilgaruia4. Croaţia5. Cosovo6. Macedonia7. Muntenegru8. Moldova9. România10. SerbiaNu sunt eligibile per-

soanele individuale, partidele politice. BTD nu oferă suport pentru cercetări ştiinţifice, burse, călătorii, ajutor umani-tar, acţiuni de caritate, refugii, activităţi religioase, scheme de microfinanţare, activităţi de dezvoltare a antreprenoriatului, crearea/mentenanţa paginilor web şi artă.

Granturile BTD pot varia între 5000 şi 50000 USD cu majoritatea lor în valoare me-die de 15000 – 25000 USD. BTD poate acorda suport pen-tru proiecte multianuale renov-abile anual în baza rapoartelor

şi performanţelor satisfăcătoare înregistrate. Nu există o dată limită pentru aplicare. De-ciziile de acordare a granturilor sunt luate lunar. Aprobarea finală va fi efectuată comitetul de acordare a granturilor, iar dacă se va depăşi valoarea de 25000 USD, de către consiliul de administraţie a Fundaţiei “German Marshall”. Aplicanţii trebuie să completeze în limba engleză:

Formularul de aplicare - http://gmfus.org/galleries/default-file/BTD_Application_Form_FINAL.doc

Formularul Bugetului - http://gmfus.org/galleries/default-file/BTD_Applicant_Budget_Form_FINAL.xls

Toate cererile vor primi răspuns de recepţionare prin e-mail timp de 2 săptămîni. Deciziile finale ca regulă sunt anunţate în 12-16 săptămîni de la aplicare. Întrebările referitor la pregătirea propunerilor pot fi expediate prin e-mail la bal-kantrust@gmfus.org

Odată cu acordarea gran-turilor înterbările ulterioare vor fi expediate prin e-mail direct către coordonatorii de program la adresa acestora.

Pentru a aplica, vă rugăm să expediaţi aplicaţia la balkan-trust@gmfus.org.

Linia de subiect trebuie să includă cuvîntul PROPOS-AL, numele organizaţiei dvs şi ţara în care organizaţia este localizată.

Propunerile de proiect vor fi acceptate doar prin e-mail. Propunerile care nu vor fi ex-pediate la adresa balkantrust@gmfus.org nu vor fi examinate.

Pentru mai multe detalii puteţi accesa pagina web a Fundaţiei la următoarea adresă electronică:

http: / /www.gmfus.org/grants-fellowships/grantmak-ing-programs/balkan-trust-for-democracy

pag. 8 Noutăţi Nistrene 30 martie 2012

Tel.: 43-410 Redactor.: Irina Glod, Natalia IvanovTipografia “Universul” Comanda Nr. 5378 Tiraj:2000 ex.

Consiliul raional Dubăsari anunţă concurs pentru ocuparea funcţiei pub-lice vacante de Specialist principal pentru rapoarte şi analiză în sistemul bugetar, în cadrul Direcţiei generale finanţe.

Actele necesare pentru participare la concurs:

cerere;CV-ul personal;diploma de studii şi certificatele de

absolvire a cursurilor de perfecţionare profesională şi specializare (copia);

buletin de identitate (copia);carnet de muncă (copia);livret militar;certificat medical;cazierul juridic.Documentele pentru participare la con-

curs pot fi depuse în termen de 20 de zile de la data publicării anunţului.

Pentru informaţii adăugătoare vă puteţi adresa la nr. de tel: 0248 44-857 sau la adresa: s. Coşniţa, str. Păcii, Consiliul raional Dubăsari, et.III.

ANUNŢ

ANUNŢ

ANUNŢ

Academia Militară „Alexandru cel Bun” îşi deschide larg uşile pentru abiturienţii anului de studii 2011 – 2012, care optează pentru cariera de militar la cele trei specialităţi:

Infanterie, artilerie, transmisiuni.

Studiile la Academie sînt totalmente subvenţionate de stat, cazarea, hrana şi echipamentul este gratuit. Sălile de sport sînt echipate corespunzător, absolvenţii obţin garantat permis de conducere la categoria „B”, posibilitatea continuării stu-diilor la ciclul II masterat.

Avînd rezultate bune studenţii pot opta pentru pro-grame de profesionalizare peste hotare.

În cadrul centrului lingvistic al Academiei studenţii studiază obligato-riu un curs de limbă engleză, franceză, germană la finele cărora li se înmînează certifi-cate corespunzătoare.

La absolvire fiecare tînăr locotenent este asigurat cu un loc de serviciu în una din unităţile militare ale Armatei Naţionale.

Începînd cu 1 septembrie 2012 Academia Militară, în premieră, va admite la studii

Şansa carierei militare

Primăria satului Ustia raionul Dubăsari anunţă concursul pentru ocuparea funcţiei vacante de Specialist pe Tineret şi Sport pe 0,5 salariu. Concursul se va desfăşura peste 14 zile din data publicării avizului în ziarul „Noutăţi Nistrene ” a raionului Dubăsari, ora 10.00 în incinta primăriei.

Informaţii suplementare la tel.(0248)55238 Aurica Urîtu ,primarul satului Ustia

Federaţia Naţională a Agricul-torilor din Moldova AGROinform

Anunţă selectarea grupurilor de fermieri pentru

CREAREA COOPERA-TIVELOR DE COLECTARE ŞI COMERCIALIZARE A LAPTE-LUI

Pot participa grupurile de ferm-ieri care doresc să se asocieze şi să investească în sistemul de colectare şi comercializare a laptelui.

Grupul de fermieri trebuie să fie format din cel puţin 10 persoane care sînt din aceeaşi localitate, să aibă în gestiune una sau mai multe vaci şi să fie gata să contribuie cu mijloace fi-nanciare.

În cadrul proiectului, partenerii selectaţi vor beneficia de asistenţă la crearea şi dezvoltarea cooperativei.

AGROinform va contribui cu o parte a finanţării.

Cererile de participare pot fi de-puse prin e-mail: gdaraban@agroin-form.md.

Detalii la telefonul: 0 22 21 02 26 Fax: 0 22 23 78 30

AVIZ

Cu ocazia zilei tale de naştere, noi colegii tăi de servici şi nu în ultimul rînd prietenii tăi, te felicităm. Cu cea mai mare plăcere îţi spunem LA MULŢI ANI, îţi dorim ca sănătatea să nu te uite, fericirea să nu te ocolească, iar norocul să nu vibr-

La mulţi ani pentru Natalia Ivanov!corespondent în cadrul ziarului raional “Noutăţi Nistrene”

eze! Zîmbetul tău primăvăratic să-ţi poarte clipe senine, să-ţi poarte acel farmec aromatic îmbibat în florile de cîmp, care-ţi alină sufletul atunci cînd le primeşti în dar. Noi te apreciem aşa cum eşti: veselă, originală, sprintenă şi foarte drăguţă, uneori romantică. La Mulţi Ani Nătăly!

Cu mult drag şi respect, colegii de servici

În scopul prevenirii şi contracarării braconajului în obiectivele acvatice piscicole naturale ale Republicii Moldo-va, în cadrul Serviciului Piscicol este lansată o linie telefonică de încredere la care se poate apela în regim non-stop (24/24).

Informaţia parvenită se va înregistra într-un Reg-istru special şi se va între-prinde măsuri de intervenţie operativă. Totodată, la această linie telefonică de încredere, se va primi informaţia despre eventualele fapte sau intenţii de corupţie sau protecţionism din partea angajaţilor Serviciului Piscicol.

La numărul de telefon 47 -24-20 se va primi informaţia în zilele de program de la orele

8C0 pînă la 1700. După orele 1700 şi în zilele de odihnă sau sărbătoare informaţia se va primi la numărul de telefon mobil 067439846.

Pe alte probleme ecologice la telefonul Inspecţiei Ecologice Dubăsari 44-5-39, mob.79900754.

La fel, informaţiile pot fi transmise prin rubrica „Petiţii / Reclamaţii” pe pagina web a Serv-iciului (www.sp.gov.md)

Confidenţialitatea este garantată.IE Dubasari,Serviciul Piscicol

( dedicaţie lui Boris Dovgani, căzut la 31 mai 1992 pe platoul Coşniţa)Jale-n valea Nistrului

domnişoare, care vor avea acces la învăţămîntul mili-tar alături de băieţi. După finalizarea ciclului I de stu-dii militare superioare fetele deasemenea vor obţine titlul de licenţiat în militărie şi li se va acorda gradul primar al corpului de ofiţer „locote-nent”.

Depunerea dosarelor de admitere ale potenţialilor candidaţi la studii este posibilă de la 01.01.2012 pînă în luna iulie 2012 la Secţia administrativ-militară Dubăsari, situată în s. Co-cieri, str. Independenţei,11. Relaţii la telefonul 0248-52-777

Colo-n valea Nistrului,în mijlocul satului,la mijloc de cimitir,ca un fir de trandafir, pe sub flori într-un mormînt, zace Boris Dovgani Sfînt,băştinaş de la Pîrîta,de cînd mama şi bunica.A scăpat el de duşmanîn luptele din Afgan,însă în 92şi-a dat viaţa pentru noi,apărîndu-şi ţarape platoul Coşniţa. Focul l-a făcut să cadă,feciorul (Stas) să nu-l mai vadă.Focule din praf de aramă, de ce l-ai făcut să ardă.El n-a vrut pămînt străin şi nici casa lui vecin.Nu vroia casă luxoasă,din scînduri şi-a făcut masă,din cinci scînduri subţireleşi a rămas pe veci cu ele...Mamă în broboadă neagră,te-nţelege o lume-ntreagă.Domnul să te aibă-n seamă,cu durerea grea de mamă.Fie-ţi dorul mai uşor,dorul de al tău fecior.

Fie lumea mai flămîndă,dar să fie un pic mai blîndă,mai săracă sau bogată,dar copilul – lîngă ţată.Nu-i pe lume nici un dor,nici mai greu, nici mai uşor,nici în noapte, nici în zoridecît dorul de feciori.Maicuţă în broboadă neagră,Cine azi te mai întreabă,Ce şi cum, de ce te doare – ai răspuns la întrebaredar, nu poţi să spui îndată,că...ti-e faţa înlăcrimată.Nistrule soartă amară,trist ai fost în primăvară.La doi mart, nouăzeci şi doi s-anceput un greu război.De la Cocieri la vales-anceput o mare jale, plîngea mic şi plîngea mare înecaţi în disperare.Cei mai răi din Dubăsariau pornit a fi mai tarişi a-şi face-o a lor ţarăîntr-a noastră Moldovioară.Forţele separatiste veneau iară-şi să ne-ntriste:au blocat calea ferată,ca „greviştii au stat la poartă”.

Pe la fabrici şi uzinesă-i bîrfească pe orişicine,cu motivul lor hainsă nu fie scris latin.Însă în realitateei formau o ţară-aparte, căci eximperiul ca un şarpe, ce l-am hranit cu de toate70 de ani ca frate,ne-a pus jugul cel de moarte,Curge lacrimă şi sînge, foc sălbatic nu se stinge,foc de la separatişti:puşcăriaşi, cazaci, gardişti.Curge Nistrul la valeşi să spui la toţi în cale,că mi-i arsă casa, masa,plînsă-i mama şi nevasta.Să mai spui la lumea-ntreagăadevărul să-nţeleagă – neamul moldoveanuluin-a făcut rău nimănui:nici sub jugul turcului,nici sub jugul rusului.În loc de reocupare,ni s-a spus eliberarea, căci ce e binefăcătornu-ţi va da să-i fii dator.

Stă un drumeţ cu faţa-ngîndurată,Se uită la mormînt, la crucea cîrligată,Pe obraz cicatrizat, o lacrimă se scurge,O amintire grea din suflet el o zmulge.Cînd plînge pe ascuns, nimeni nu înţelege,Că în acest mormînt, stă un sătean de veghe.E veşnic un străger, hoinar pe la hotare,Soldatul e ursit, el doar o dată moare.Se întorceau mai mulţi, dintr-o misiune,În rîndişor, tăcînd, călcau ei doar pe urmeŞi aşa a fost, ca să-şi trăiască soarta,O mină pe cărare, de un duşman lăsată.Bubuitura-n deal, pe mamă o

treziră,Iar el fără de ochi, într-un picior căzură,A încleştat el strîns, dinţii de durere,Nici n-a mai priceput, că nu are vedere.La nimeni nu le spune, că pentru ce sau cineEl sînge a vărsat, la toţi spunînd că-i bine.El singur face tot, că încă e-n putere,Nimic nu acceptînd şi milă nu mai cere.O unică dorinţă în suflet el o are,Să nu rămînă oameni, calici pe o cărare.Atunci în ‘92, la straj-a stat de veghe,Dar astăzi ţara lui, se face că nu-l vede...

Gurie Popa, Locuitor s. Pîrîta

Soarta unui soldat…

Veaceslav Burlac