8/20/2019 Informatii Agricole Nr.13

1/12

ANUNŢ IMPORTANT!ANUNŢ IMPORTANT!

Periodic editat de MEDIA GRUP INFORMA}II AGRICOLE SRL  Regiunea de Dezvoltare Nord Est Republica Moldova  informatiiagricole@yahoo.com www.informatiiagricole.ro

Nr. 13

a

12 pagini

aprilie

2015

9 lei

Recunosc: despre Institutul defitotehnie "Porumbeni", din comu-na Pașcani, am auzit acum câteva

luni, la o expoziţie organizată laComplexul naţional "Moldexpo".Aici, la un stand amplasat undevaspre zona marilor producători devinuri din Republica Moldova,parcă un pic ascuns privirilor, l-amdescoperit pe directorul general alinstitutului, Pintilie Pârvan. Ne-avorbit elogios despre activitateacolegilor săi, ba, mai mult, ne-aarată și câteva mostre de seminţede porumb, spunând cu mândriecă hibrizii produși aici au ajuns dinSiberia până în sudul Rusiei, înBelarus, în Uzbechistan și în maitoate ţările fostului URSS.

Societatea Agricolă

AGROIND BEREZENIvinde porumb sămânţă soiul"OLT" netratat, orice cantitate, la

doar 5 lei/kg (TVA inclus)!Porumbul este din producţia anului 2014.

Pentru relaţii suplimentare saucomenzi - telefoane/fax 0235/431.018

și 0769/687.253.

pagina 2

Institutul de fitotehnie «Porumbeni», ofabric\ de produs bani pentru fermieri

În cadrul Proiectului Promovarea păstrăvarilor făgărășeni,

 Azi în zi de sărbătoare să coboare liniștea și pacea. Minunea Învierii lui Iisus să dăinuie în inimile voastre,

să vă lumineze viaţa și să vă aducă renaștereacredinţei, speranţei și bucuriei cu bunătate și căldură

 în suflet.

Sfintelor sărbători Pascale îmi conferă plăcutul prilejde a vă transmite cele mai alese gânduri de

sănătate, liniște sufletească, încredere în sine și împlinirea speranţelor de mai bine.

Învierea Mântuitorului nostru Iisus Hristos să deaviaţă speranţei, iubirii și bunătăţii pentru ca fiecaredintre noi să cunoască armonia împăcării cu sine,

cu lumea și cu Dumnezeu.

Lumina Sfintei Învieri să vă aducă bucurie,iubire și o minune care să vă schimbe viaţa

 în cel mai frumos mod posibil!Sărbători fericite încărcate de lumină,

seninătate, bucurie și dragoste!

S.C. PANCARPROD S.R.L. Vaslui,ing. Dan IACOB

Toader DIMA,deputat PSD de Vaslui

Emil SAVIN,administrator SC TRANSMIR SRL Murgeni

ing. Ioan CIOMAGA,administrator SC VIACONS RUTIER SA Huși

Hristos a Înviat!  

Pa[te fericit!  

Un Pa[te binecuvântat!  

Un Pa[te fericit!  

Târgul Regional EXPOPescuit [i Vân\toare

Prima ediţie a Târgului Regional EXPO Pescuit șiVânătoare "Ţara Făgărașului" se desfășoară în salade evenimente a Cercului Militar Făgăraș, în perioa-da 18-18 aprilie 2015. Organizat de FundaţiaCulturală "Negru Vodă" și Asociaţia "PăstrăvariiFăgărașului FLAG", evenimentul se dorește a fi opromovare și celebrare a păstrăvului care înoată înapele repezi și reci ale Munţilor Făraș. pagina 12

Agenţia de Plăţi șiIntervenţie pentruAgricultură informeazăoperatorii care achiziţio-nează lapte, precum șiproducătorii deţinători decotă de lapte pentru vân-zări directe că, în perioada1 aprilie -14 mai 2015 tre-buie să depună declaraţiileanuale privind livrările,respectiv vânzările directe,efectuate în anul de cotă2014/2015.

Între 1 aprilie şi 15 mai

2015 se depun declaraţiileanuale pentru vânzări directe

pagina 9

Liber la finanţări nerambursabilă pentru instalarea tinerilor

fermieri și pentru investiţiile în exploataţiile agricoleAFIR a deschis robinetul cu banipagina 3

8/20/2019 Informatii Agricole Nr.13

2/12

Institutul de fitotehnie «Porumbeni»,o fabrică de produs bani pentru fermieri

Þn raportul Executivului [i ›n lu`rilede cuv“nt ale participan]ilor la Adunarea general` a Asocia]iei Produc`tor ilor [iExportatorilor de fructe Moldova Fructau fost abordate mai multe probleme deordin organizatoric, financiar, de des-facere a produc]iei [i de asigurare aramurii cu inputuri. Printre cei prezen]ila int“lnirea na]ional` a pomicultorilormoldoveni s-a num`rat [i Ion Sula, mi-nistrul Agriculturii [i Industriei

 Alimen tare din Republica Moldova.R`spunz“nd ›ntreb`rilor asisten]ei, mi-nistrul s-a referit la proiectul "LivadaMoldovei" care prevede creditarearamurii de c`tre Banca European` deInvesti]ii cu 120 milioane de euro.Contractul acestui proiect, conformspuselor ministrului Ion Sula, a fost rati-

ficat ›n [edin]a Guvernului RepubliciiMoldova din 12 martie 2015, [i urmeaz`s` fie implementat dup` aprobarea ›nParlament. Tot cu referin]` la finan]areaagriculturii, demnitarul moldovean a vorbi t [i despre proie ctul noulu iRegulament de subven]ionare, care, deasemenea, stipuleaz` sus]inerea sub-stan]ial` a pomiculturii.

Þn alt` ordine de idei, Ion Sula i-ainformat pe agricultorii prezen]i la

adunare c`, ›ncep“nd din prim`vara anu-lui 2015, toate produsele de uz fitosanitarutilizate ›n UE vor fi permise spre uti-lizare [i ›n Moldova, f`r` certificareaobligatorie prealabil`, procedur` de lung`durat`, care ›nc`tu[a activitatea pomicul-torilor [i-i dezavantaja ›n raport cuagricultorii din alte ]`ri.

 A[a am primit [i invita]ia de a vizita institutul, cu precizareaexpres` "domnilor ziari[ti dinRom“nia, nu-i departe de Chi[in`u!".Ne-am zis la acel moment c` P“rvanse cam laud`: cum s` exportesemin]e de porumb ›n Rusia, c“ndrom“nii sunt la p`m“nt cu cer-cetarea ›n domeniu, iar Pionier sau

Monsanto fac legea pe la noi, [i, maiales, are Republica Moldova spe-ciali[ti a[a de buni ›nc“t s` ofere hi-

 brizi rezisten]i la secet` pentru sudulRusiei, la temperaturi extreme pen-tru Siberia? Cum s` nu te g“nde[ti,m`car ›n sinea ta, c` directorul ge-neral fabuleaz` [i c` ne ia de...fraieri?! Dar fermitatea cu care ne-a

 vorbit ne-a determinat s` d`m cursinvita]iei de a vizita institutul. A[a c`,la ›nceput de aprilie, ›nso]i]i de prie-tenul nostru Constantin Rotaru,directorul ziarului "Curierul Agricol",din Republica Moldova, ne ›ndrep-t`m spre Institutul de fitotehnie"Porumbeni".

Pe autostrada care leag`Chi[in`ul de B`l]i, pe o vreme ›n

care soarele ›ncinge hore dr`ce[ti cu z`pada, directorul "Curierului Agricol" ne pune la curent, la solic-itarea noastr`, cu ultimele nout`]idin Institut. "Prieteni, s` [ti]i c`,acum patru zile, domnul Pintilie P“rvan s-a ›ntors din Rom“nia, de laCluj Napoca, cu trei medalii de aur 

 pentru hibrizii cu care a participat laExpozi]ia interna]ional` "Proinvent".Este o mare realizare a noastr`, atuturor moldovenilor, c` avem o 

institu]ie care duce renumele Republicii Moldova ›n Rom“nia [i, de aici, ›n toat` Europa", ne spuneConstantin. Dup` ce p`r`simautostrada [i ne ›ndrept`m sprecl`direa impun`toare care se pro-fileaz` ›n zare, urm“nd p“r“ullimpede ca de munte ce trece [i pel“ng` celebra de acum Cricova,

ajungem la ceea ce cu m“ndrie fer-mierii moldoveni o numesc "fabricalor de bani". Chiar ›n holul de laintrare, o interesant` expozi]ie nepune ›n tem`, cu produ[i reali,ob]inu]i pe solele pe care se fac cer-cet`ri [tiin]ifice, despre posibilit`]ile"Porumbenilor" din RepublicaMoldova. Suntem ›nt“mpina]i dedirectorul general al Institutului defitotehnie "Porumbeni", PintilieP“rvan.

Din Rusia, via Siberia -Extremul Orient -până în Cehia și Grecia

- Bine a]i venit la noi! Aici avemo expozi]ie de prezentare a hi-

 brizilor pe care i-am produs de-a lun-

 gul timpului [i ›i producem laPa[cani, gra]ie celor 145 de angaja]iai institu]iei. S` [ti]i c`, dintreace[tia, 3 sunt doctori habilita]i,inclusiv un academician, 32 suntcercet`tori [tiin]ifici iar 16, doctori

 ›n [tiin]e, restul, personal auxiliar.Coordonarea activit`]ii de cercetarerevine unui Consiliu {tiin]ific, com-pus din trei membri. Ceea ce pro-ducem noi aici sunt hibrizi testa]i [iintra]i ›n produc]ie ›n ]`ri din fostul

URSS, care rezist` condi]iilor severede clim` at“t din Siberia, c“t [i dinsudul Rusiei. Export`m produ[i ›nBelarus, Rusia, Ucraina, Kazahstan.Pentru Republica Moldova, aco-perim 80% din pia]a cu necesar desemin]e.

- Care sunt hibrizii pe care-i pro-

duce]i?

- Þn primul r“nd, vreau s` v`prezint soiul Porumbeni 270 CRf,care dispune de un ritm intens decre[tere la etapa ini]ial` de

 vegeta]ie. Este foarte tolerant la boli

[i d`un`tori [i ›n plus este rezistentla c`derea [i fr“ngerea tulpinilor.{tiuletele are form` cilindric` [i olungime de 20-22 de centimetri.Poten]ialul productiv este de 9-10tone/ha. Apoi, a[ continua cu hi-

 bridul simplu timpuriu Porumbeni294, FAO 290, rezistent la secet`, boli[i d`un`tori, care formeaz` c“te doi[tiule]i pe plant` [i care ofer` o pro-duc]ie de 10-11 tone/ha. De aseme-nea, acesta este un alt hibrid, care

are denumirea de Porumbeni 375 AMRf, FAO 380, care de]ine unpoten]ial de produc]ie de 12-13tone/ha. Un alt atu al soiului este c`pierde u[or umiditatea din boabe lamaturitate. Densitatea opitim` decultivare la boabe este de 50-55.000de plante/ha. Lista este mult maimare [i cu produc]ii dintre cele mai

 bune. De exemplu, Porumbeni 383,cu 12-13 tone/ha, Porumbeni 395, cu13-14 tone/ha, Porumbeni 457, cu 13-15 tone/ha, [i altele. Totodat`, spe-ciali[tii nostri au produs [i soiuri de

porumb alimentar cu bob sticlos,care este destinat floricelelor (pop-corn), crupelor, fulgilor de porumb,

 bastona[elor, cu o produc]ie de 5-7tone/ha, cazul soiului Porumbeni394, de 10-12 tone/ha, ›n cazul soiu-lui Porumbeni 402, sau 12-13 tone, ›ncazul soiului Porumbeni 280.

- Pe c“nd o prezen]` ›n Rom“nia

cu soiurile dumneavoastr` domnule

director general?

- Þncep“nd cu 2014, am ›nceput

testarea a trei hibrizi marcaPorumbeni pe loturi demonstrativede la Fundulea, ›n jude]ul Ialomi]a,[i la Sta]iunea Turda, iar ›n acest an,alte patru soiuri se vor al`tura aces-tora. Þn acela[i timp, test`ri alesoiurile din Pa[cani sunt ›n curs ›nBulgaria, Croa]ia, Cehia [i Grecia.

 Am fost prezen]i [i la expozi]ii de gen din Rom“nia, la Ia[i sau ClujNapoca, unde soiurile noastre s-au

 bucurat de aprecierea unanim` aspeciali[tilor din domeniu.

-Sunt soiurile pe care le-a]i

prezentat dumneavoastr` modifi-

cate genetic?

- Este aceea[i ›ntrebare pe carene-au pus-o mul]i fermieri dinRom“nia atunci c“nd au v`zut soleledemonstrative. Noi r`spundemscurt: NU! Porumbenii nu producplante modificate genetic. ÞnRepublica Moldova este strictinterzis s` facem a[a ceva [i, ›n plus,importul de semin]e genetic modifi-cate este la fel, interzis. Avem doar

hibrizi de porumb ecologic.- V`d pe biroul dumneavoastr`

diplome [i medalii de aur. De unde

sunt?

- La sf“r[itul lunii martie 2015,am participat cu soiurile noastre la oexpozi]ie de specialitate g`zduit` deCluj Napoca, intitulat` "PROIN-

 VENT". Organizatorii au apreciatexponatele noastre [i ne-au acordatmedalii de aur pentru cele trei soiuriexpuse.

...C“nd am plecat din Pa[cani,spe Chi[in`u, Baba Dochia ›[i scutu-

ra ›ntr-un mod nemaiv`zutcojoacele. Prietenul nostru,Constantin Rotaru, ne spune c` esteun semn bun [i c` Institutul deFitotehnie Porumbeni va deveniunul dintre cele mai cunoscute insti-tute de producere a soiurilor deporumb din Europa ›n contextulposibilei ader`ri a Moldovei laUniunea European`. Din cele cereporterul a v`zut, a[a va fi!

  Lili Trifu

2

  Pomicultura moldovenească va beneficia de un creditde 120 milioane de euro din partea Băncii Europenede Investiţii.

 Recunosc: despre Institutul de fitotehnie "Porumbeni",din comuna Pașcani, am auzit acum câteva luni, la o expo-ziţie organizată la Complexul naţional "Moldexpo". Aici, laun stand amplasat undeva spre zona marilor producători devinuri din Republica Moldova, parcă un pic ascuns privirilor,l-am descoperit pe directorul general al institutului, PintiliePârvan. Ne-a vorbit elogios despre activitatea colegilor săi,ba, mai mult, ne-a arată și câteva mostre de seminţe deporumb, spunând cu mândrie că hibrizii produși aici auajuns din Siberia până în sudul Rusiei, în Belarus, înUzbechistan și în mai toate ţările fostului URSS.

ACAS ÎN MOLDOVA

Veşti bune pentru

pomicultorii dinRepublica Moldova

Republica Moldova

Recent, la Ministerul Agriculturii [iIndustriei Alimentare din Chi[in`u aavut loc prima reuniune aSubcomitetului Republica Moldova -Uniunea European` pentru m`surilesanitare [i fitosanitare (SPS). Þn debutul[edin]ei, ministrul Ion Sula a salutat mi-siunea Comisiei Europenem din care facparte Lorenzo Terzi, [ef Unitate "Rela]ii

 bilaterale interna]ionale", Directoratul

General S`n`tate [i Siguran]` Alimen-telor [i Ramunas Freigofas, expert SPS ›n cadrul aceluia[ i Director at, al]iexper]i. Ministrul a men]ionat rolul

 ›nsemnat al reuniunii pentru evolu]iareformelor ›n domeniul SPS [i impor-tan]a unor astfel de [edin]e comunepentru asigurarea progresului dorit.

Þn cadrul reuniunii, membriiSubcomitetului SPS au aprobat [i sem-nat Regulile de procedur` ale acestuia,au f`cut prezent`ri privind evolu]iilereformelor ›n domeniul SPS ›n anul2014, referindu-se [i la asisten]a [ireformele preconizate ›n 2015.

Conform agendei de lucru, s-a dis-cutat despre necesitatea asigur`rii uneicomunic`ri eficiente pe dimensiunea

dat`. Þn acest scop, s-a convenit caMinisterul Agriculturii [i Industriei Aliment are s` instituie , prin Ordin,Grupul de lucru care va coordona [imonitoriza activit`]ile desf`[urate pen-tru punerea ›n aplicare a Acordului de

 Asociere RM-UE [i a Acordului de LiberSchimb Aprofundat [i Cuprinz`tor

(DCFTA) ›n sectorul agro-alimentar,inclusiv ›n aspectul SPS.

Pre[edinte al Grupului a fost propus viceministrul agriculturii [i industriei ali-mentare, Vlad Loghin, iar ›n calitate demembri, reprezentan]ii MAIA, ANSA,Ministerului S`n`t`]ii, MinisteruluiMediului, Ministerului Economiei, pre-cum [i reprezentan]ii laboratoarelor

 vizate.

MAIA va conlucra activ cuinstitu]iile implicate ›n vederearevizuirii legisla]iei SPS, capitolul 12.Pentru fiecare act legislativ a fost pro-pus calendarul pentru armonizare,

 ›ncep“nd cu 2015 [i p“n` la termenullimit` - 2020.

Prima reuniune a

Subcomitetului

Republica Moldova UE

pentru m\surile sanitare

[i fitosanitare

8/20/2019 Informatii Agricole Nr.13

3/12

George Turtoi, secretar de stat ›n Ministerul Agriculturii [iDezvolt`rii Rurale, spune c` Programul Opera]ional pentru pes-cuit, perioada 2014-2020, va deveni opera]ional cel mai probabil lasf“r[itul lunii august 2015. Rom“nia va dispune de peste 168 mi-lioane de euro. "Noul Program Opera]ional pentru Pescuit a fosttrimis informal c`tre Comisia European` [i am primit deja comen-tariile informale din partea lor. Sper`m ca spre finalul verii s`avem lansate sesiunile de depunere de proiecte pe ›ntreg progra-mul", a precizat George Turtoi. "O noutate absolut` pe noul POPeste c` evaluarea nu va mai externalizat`. Va fi "in house".Þncerc`m s` cre[tem capacitatea Autorit`]ii de Management, ast-fel ›nc“t s` reu[im s` facem evaluarea ›n interiorul autorit`]ii, f`r`s` mai externaliz`m. Am observat din experien]a programului tre-cut c` singurul program care niciodat` nu s-a blocat a fost cel carenu a externalizat nimic, adic` PNDR. Celelalte programe care auexternalizat evaluarea s-au blocat pentru c` au ap`rut problemela organismele intermediare", a mai spus Turtoi. Oficialul MADR asubliniat c` POP 2007 - 2013 a ajuns ›n prezent la o rat` deabsorb]ie de peste 50%, de[i a fost lansat cu doi ani ›nt“rziere, aavut numeroase probleme [i exist` un risc de dezangajare al aces-tor fonduri.

AFIR a deschis robinetul cu bani

Liber la finanţări nerambursabile pentru instalarea tinerilor fermieri și pentru investiţiile în exploataţiile agricole

 Asocia]ia Grupul pentruDezvoltare Local` - G.A.L. Valea

 Tazl`ului anun]` lansaream`surilor 411.[i 112 Instalareatinerilor fermieri - Sesiunea2/2015.

Beneficiarii eligibili ai m`surii411-112 sunt fermierii ›n v“rst` dep“n` la 40 de ani (ne›mplini]i ladata depunerii Cererii de

Finan]are), persoane fizice sau juridice care practic` ›n principalactivit`]i agricole [i a c`ror exploa-ta]ie agricol`: are o dimensiuneeconomic` cuprins` ›ntre 6 [i 40UDE, este situat` pe teritoriul ]`rii[i este ›nregistrat` ›n Registrulunic de identificare - APIA [i

Registrul agricol.Fondul disponibil pe m`sur` [i

suma maxim` nerambur-sabil`/proiect sunt urm`toarele:

- Suma maxim` neram- bursabil` - c“te 40.000 de euro peproiect:

Proiectele se vor depune p“n`la data limit` 17.04.2015 la sediulGAL VALEA TAZL~ULUI din

comuna Bere[ti Tazl`u, sat Bere[ti Tazl`u, jude]ul Bac`u, de lunip“n` vineri, ›n intervalul orar 8.00- 12.00.

Informa]ii detaliate privindaccesarea [i derularea m`suriilansate sunt cuprinse ›n ghidurilesolicitantului disponibile pe site-ul

propriu al GAL www valeata- zlaului.ro [i pe pagina de interneta Agen]iei pentru Finan]areaInvesti]iilor Rurale

 www.afir.madr.ro.Pentru informa]ii suplimenta-

re, v` rug`m s` ne contacta]i pe e-mail

 ga lv ale ata zla ului@ va leata - zlaului.ro, la telefon 0234/353.239

sau s` vizita]i pagina de internet www.valeatazlaului.ro.De asemenea, informa]ii deta-

liate aferente m`surilor lansatesunt disponibile la sediul GAL

 Valea Tazlaului ›n format electro-nic sau tip`rit.

M`sura 411-112 "Instalarea

tinerilor fermieri " se ›ncadreaz` ›n Axa 4 - Leader [i are ca obiec-tive generale:

- Þmbun`t`]irea [i cre[tereacompetitivit`]ii sectorului agricolprin promovarea instal`rii tine-rilor fermieri [i sprijinirea proce-sului de modernizare ›n conformi-tate cu cerin]ele pentru protec]iamediului, igiena [i bun`starea ani-malelor, siguran]` la locul demunc`;

- Þmbun`t`]irea managemen-tului exploata]iilor agricole prinre›nnoirea genera]iei [efilor aces-tora, f`r` cre[terea popula]ieiactive ocupate ›n agricultur`.

Prin Subm`sura 4.1 "Investi]ii ›n exploata]ii agricole" din cadrulM`surii 4 "Investi]ii ›n active fiz-ice", vor primi sprijin financiarnerambursabil investi]iile pentrucre[terea competitivit`]ii exploa-ta]ilor agricole prin dotarea cu uti-laje [i echipamente performante

 ›n raport cu structura agricol`actual`, precum [i investi]iile pen-tru modernizarea fermelor (›nspecial cele de dimensiuni medii [iasocieri de ferme mici [i medii) [i

 ›mbun`t`]irea calit`]i i activelo rfixe.

Beneficiarii acestei subm`suripot fi fermieri (cu excep]ia per-soanelor fizice neautorizate),cooperative [i grupuri de pro-duc`tori (constituite ›n baza legis-la]iei na]ionale, care deservescinteresele membrilor).

Finan]area nerambursabil`pentru aceste categorii de benefi-ciari este de 50% (30% pentru fer-mele mari de peste 500.000 SO -Coeficien]i de Produc]ie Standardexprima]i ›n euro, cf. Regula-mentelor CE nr. 1444/ 2002 [i 868/2008).

Contribu]ia public` total` afe-rent` sesiunii anuale 2015 pentrusM 4.1 este de 205.776.952 euro(finan]area Uniunii Europene [icofinan]area Guvernului

Rom“niei). Alocarea financiar` se va face distinct astfel : Sector Vegetal - 72.021 .933 E; Sector Zootehnic - 72.021.933 E; Zonamontan` - 41.155.391 E; Ferma defamilie - 20.577.695 E.

Þn cazul fermelor av“nddimensiunea economic` p“n` la500.000 SO, sprijinul public neram-

 bursabil va fi de 50% din totalulcheltuielilor eligibile [i nu vadep`[i maximum de:

Ñ 500.000 euro [i 100.000 europentru fermele mici - pentru

proiectele care prev`d achizi]iisimple.

Ñ 1.000.000 euro pentru sec-torul vegetal [i 200.000 euro pen-tru fermele mici din sectorul vege-tal - pentru proiectele care prev`dconstruc]ii-montaj.

Ñ 1.500.000 euro pentrulegume ›n spa]ii protejate (sere) [isectorul zootehnic [i 300.000 europentru fermele mici din sectorul

 zootehnic.Ñ 2.000.000 euro [i 400.000

euro pentru fermele mici - pentruproiectele care prev`d crearea de

lan]uri alimentare integrate.Þn cazul fermelor av“nddimensiunea economic` peste500.000 SO sprijinul public neram-

 bursabil va fi de 30% [i nu vadep`[i maximum de:

Ñ 500.000 euro - pentruproiectele care prev`d achizi]iisimple.

Ñ 1.000.000 euro pentru sec-torul vegetal, respectiv maximum1.500.000 euro pentru legume ›nspa]ii protejate (sere) [i sectorul

 zootehnic - pentru proiectele careprev`d construc]ii- montaj.

Ñ 2.000.000 euro - pentruproiectele care prev`d crearea delan]uri alimentare integrate.

Þn cazul cooperativelor [i a grupurilor de produc`tori sprijinul

 va fi 50% f`r` a dep`[i maximum2.000.000 euro indiferent de tipulinvesti]iei.

Intensitatea sprijinului neram- bursabil va putea cre[te, dar ratamaxim` a sprijinului combinat nupoate dep`[i 90% ›n cazul fermelormici [i medii (cu dimensiuneap“n` la 250.000 SO), respectiv 70%

 ›n cazul fermelor av“nd ›ntre250.000 [i 500.000 SO, ›n cazul:

- investi]iilor realizate de tine-rii fermieri, cu v“rsta sub 40 deani, la data depunerii cererii de

finan]are (conform Regulamen-tului UE nr. 1305/2013 sau cei cares-au stabilit ›n cei cinci ani anteri-ori solicit`rii sprijinului, ›n confor-mitate cu anexa II aRegulamentului 1305);

- proiectelor integrate;- opera]iunilor sprijinite ›n

cadrul Parteneriatului Europeanpentru Inovare (PEI) - Aceast`majorare a intensit`]ii sprijinuluinerambursabil se va aplica doar ›ncazul solicitan]ilor care aplic` pen-tru sM 16.1 - ßSprijin pentru ›nfi-in]area [i func]ionarea grupuriloropera]ionale(GO), pentru dez-

 voltarea de proiecte pilot, noi pro-duse, practici, procese [itehnologii ›n sectoarele agricol,alimentar [i forestier";

- investi]iilor legate deopera]iunile prev`zute la art. 28(Agromediu) [i art. 29 (Agriculturaecologic`) din Regulamentul UEnr. 1305/ 2013;

- investi]iilor ›n zone care se

confrunt` cu constr“ngeri natu-rale [i cu alte constr“ngeri speci-fice, men]ionate la art. 32Regulamentul UE nr. 1305/ 2013;

Þn cadrul Subm`surii 6.1"Sprijin pentru instalarea tinerilorfermieri" din cadrul M`surii 6"Dezvoltarea exploata]iilor [i a

 ›ntreprinderilor", principalul obiec-tiv este acela de a oferi sprijintinerilor fermieri s` se instaleze ca[efi unici ai unei exploata]ii agri-

cole pentru prima dat`. Astfel,tinerii fermieri sunt ›ncuraja]i s`devin` competitivi, s` se asocieze[i s` participe activ la dezvoltarealan]urilor alimentare integrate.

Beneficiarii eligibili pentru aprimi finan]are nerambursabil`prin sM 6.1 sunt tinerii fermieri(PFA) care se instaleaz` ca [efiunici ai exploata]iei agricole dar [ipersoanele juridice (SRL-uri [iIMM-uri) ›n care se instaleaz` unt“n`r fermier ca [i asociat unic saumajoritar.

Finan]area nerambursabil`oferit` de Uniunea European`pentru proiectele de investi]ii rea-lizate ›n cadrul acestei subm`surieste de 100%. Sprijinul neram-

 bursabil acordat va fi de maximum50.000 euro [i va fi acordat tine-rilor fermieri sub form` de sum`forfetar`, ›n 2 tran[e:

Ñ prima tran[` este de 75% din valoarea total` a sprijinului - seacod` la instalare.

Ñ a doua tran[` este de 25% -se acord` ›n maxim 3/5 ani de laprimirea deciziei de finan]are(perioada de cinci ani se aplic`doar pentru sectorul pomicol),doar dac` se constat` c` a fostimplementat corect Planul de

 Afaceri p“n` la acel moment [idac` a fost asigurat` ›mbu-n`t`]irea performan]elor econo-mice ale exploata]iei (comer-cializare a produc]iei proprii deminim 20% din valoare tran[a I).

Contribu]ia public` total` pen-

tru anul 2015 aferent` acesteisubm`suri este ›n valoare total` de

111.209.889 euro incluz“ndfinan]area nerambursabil` de laUniunea European` [i contribu]iade la Bugetul Na]ional.

"Aceste prime sesiuni anuale  pentru depuner ea de proiecte sunt continue p“n` la data de 30 octombrie 2015 sau p“n` laepuizarea fondurilor alocate ›n acest an pentru fiecare subm`sur` ›n parte. Astfel, sesiunile continue aferente anului 2015 se pot opri ›nainte de termenul limit` dac` valoarea total` solicitat` prin cererile de finan]are a proiectelor atinge nivelul aloc`rii respectivei sesiuni. Primirea cererilor de finan]are se va face de c`tre AFIR exclusiv on-line pentru subm`sura(sM) 4.1 - Investi]ii ›n exploata]ii 

agricole, iar pentru subm`sura(sM) 6.1 - Sprijin pentru instalareatinerilor fermieri depunereacererilor de finan]are se va realiza›n format tip`rit sau on-line.Lansarea primelor m`suri de finan]are din PNDR 2020 vine cu o serie de elemente [i solu]ii inova- tive care vor asigura o gestionare eficient` [i transparent` a fon- durilor europene [i totodat`, vafacilita accesul la finan]are.

 Aceast` facilitare este asigurat`  prin scurtarea perioadelor de eva- luare [i selec]ie a proiectelor [i 

 prin aplicarea de simplific`ri pro- cedurale [i mecanisme utile poten- ]ialilor beneficiari (depunere on- line, baz` de date cu pre]uri de referin]`, procedur` de achizi]ii 

 private on-line etc.)", a declaratdirectorul Oficiului Judetean Vasluipentru Finan]area Investi]iilorRurale, Alin Dan Trifu.

Sesiunile de primire aproiectelor se vor derula conformmen]iunilor Anun]ului privind ce-rerea de proiecte mediatizat de

 AFIR prin pagina oficial` de inter-net (www.afir.info), prin afi[are lasediile Agen]iei [i ale partenerilorinstitu]ionali [i prin canalele decomunicare proprii.

 

Începând de pe 25 martie 2015, toţi cei interesaţi vorputea depune cereri de finanţare nerambursabilă pentru

proiectele de "Investiţii în exploataţii agricole" (submă-sura 4.1) și pentru proiectele de „Sprijin pentru insta-larea tinerilor fermieri" (submăsura 6.1) din cadrulProgramului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 - 2020.

AFACERI

3

Bacău

GAL Valea Tazlăului lanseazăo nouă sesiune de proiectepe măsurile 411-112

Mai bine mai

 târziu decâtniciodată!

8/20/2019 Informatii Agricole Nr.13

4/12

 APIA Suceava a anun]at operatoriicare achizi]ioneaz ̀ lapte din judet c ,̀

 ›ncep“nd cu 1 aprilie, cota de lapte afost eliminat ̀[i c ̀orice livrare de laptede la produc t̀ori se poate face ›n bazaunui contract ›ncheiat ›ntre p`r]i."Av“nd ›n vedere eliminarea cotelor delapte, au ap`rut noi reglement`ri legaleprivind livrarea laptelui de la

produc t̀or c t̀re prim-cump`r t̀orul delapte", se precizeaz ̀›ntr-un comunicatde pres ̀semnat de directorul executival Centrului Jude]ean Suceava al APIA,Iacob Caciur. Prin urmare, se mai spune

 ›n adres`, livrarea de lapte pe teritoriulRom“niei se poate face doar ›n bazaunui contract ›ncheiat ›ntre p`r]i, cu odurat ̀minim ̀de 6 luni. Þn contextul ›n

care se livreaz ̀lapte ›n afara unui cadrulegal, produc t̀orii [i cump`r t̀orii vor fisanc]iona]i conform legii. De la 1 mai2015, operatorii economici careachizi]ioneaz ̀ lapte de la produc t̀orisunt obliga]i s ̀declare, p“n ̀pe data de15 a fiec`rei luni, cantitateaachizi]ionat ,̀ ›n luna precedent ,̀ de laproduc t̀ori. Pentru a fi recunoscute,

organiza]iile de produc t̀ori din sec-torul laptelui [i produselor lactate vordepune o cerere de recunoa[tere laCentrul Jude]ean al APIA Suceava,aceasta fiind ›nso]it ̀ de documenteledoveditoare. Dup ̀recunoa[tere, orga-niza]ia de produc t̀ori ›n cauz ̀poatenegocia, ›n numele membrilor, con-tractele de livrare a laptelui crud.

Laptele se poate vinde doar înbaza unui contract încheiat pe minim 6 luni

Legisla]ia referitoare laatestarea produselor tradi]ionalerom“ne[ti este ›n curs deschimabare, iar acest lucru a ›nsem-nat o adev`rat` lovitur` pentruproduc`torii de profil. Din datelepuse la dispozi]ie de Ministerul

 Agriculturii [i Dezvolt`rii Rurale, ›n2015, ›n jude]ul Neam] nu a fost ate-stat niciun produs tradi]ional, ›ntimp ce, ›n 2014, doar o singur`societate a reu[it s` ›ndeplineasc`cerin]ele pentru a intra pe pia]`.

 Toate acestea ›n condi]iile ›n care, ›ntre 2005 [i 2010, pe vechea legis-la]ie, aproape 100 de produse eraunumite drept "tradi]ionale". Þn aceaperioad`, chiar dac` produsele nuaveau nimic deosebit, societ`]ile le

d`deau nume pompoase [i lenumeau "tradi]ionale" pentru c`d`dea mai bine ›n fa]a clientului.

 Valentina Lungu, administratorulSC Vr“ncioaia Tradi]ional SRL, neofer` am`nunte: "Pentru noi, nu afost greu s` ne adapt`m la noualegisla]ie referitoare la atestareaproduselor tradi]ionale. A fost

 benefic`, pentru c` au ie[it multeproduse de pe pia]`, care nu erau

cu adev`rat tradi]ionale. Partea difi-cil` a fost doar la ›nceput, c“nd atrebuit s` citim toat` documenta]ia.Produsele noastre respect` toatestandardele, iar asta se reflect` ›nmul]umirea pe care o au clien]iino[tri. Vr“ncioaia Tradi]ional SRL aob]inut certificate pentru 12 pro-duse, ›n categoria legume - fructe.

 Trebuie precizat c` pentruatestarea produselor este necesars` fie urmate c“teva reguli. Astfel,conform legisla]iei ›n vigoare dindecembrie 2013, produseletradi]ionale vor fi ›nscrise ›nRegistrul na]ional al produselortradi]ionale (RNPT) [i, de aseme-nea, vor fi marcate cu un logona]ional. Pentru a fi ›nscris ›n acest

registru, produsul tradi]ional tre- buie s` fie fabricat din materiiprime locale, s` prezinte o re]et`tradi]ional` specific` locului de pre-lucrare [i un mod de produc]ietradi]ional. De asemenea, procesulde ob]inere trebuie s` includ` [iopera]iuni de prelucrare realizatemanual. Þn plus, pentru a fi atestat,produsul trebuie s` ›ntruneasc` oserie de elemente cuprinse ›ntr-un

caiet de sarcini. Conform actuluinormativ, la locul de comercializarea produselor tradi]ionale este obli-

 gatorie afi[area fotocopiilor ates-tatelor de ›nregistrare ›n RNPT. Þnacela[i timp, documentul prevedec` Ministerul Agriculturii [iIndustriei Alimentare, MinisterulS`n`t`]ii [i Autoritatea Na]ional`

pentru Protec]ia Consumatorilor vor trebui s` realizeze controalepentru a verifica legalitatea atesta-tului [i a logoului de produs tradi-]ional. Þn cazul ›n care autorit`]ile

 vor constata nereguli, atestatul va fianulat [i va fi retras logoul, iar pro-dusul va fi radiat din registru.

  C.T.P.

Þ

n ultima perioad`, speciali[tii ›n agricultur` au demaratmai multe ac]iuni de consultan]` ›n comunele ie[ene.

 Astfel, z eci de produc`tori [i agricultori din jude]ul Ia[iau primit informa]ii privind procedura de ob]inere a ates-tatului de produc`tor, condi]iile pe care trebuie s` le ›ndeplineasc` structurile asociative pentru acordarea avi zu-lui consultativ necesar conform prevederilor legale, precum[i regimul de ›ntocmire, de eliberare [i de utilizare a carne-tului de comercializare a produselor din sectorul agricol. Deasemenea, au fost prezentate informa]ii referitoare laob]inerea fondurilor europene care vor fi derulate ›nperioada 2015 - 2020, ›n special cele pentru instalarea tine-rilor fermieri [i investi]ii ›n exploata]ii agricole - conform ghidului solic itantului ›n varian ta consultat iv`, pent ru dez- voltarea f ermelor mic i, finan ]area formelor asociat ive,investitii ›n procesarea/marketingul produselor agricole,respectiv modul de accesare, beneficiarii, condi]iile de eligi- bilitate, pr incipiile de selec]i e, spriji nul public neram- bursabil ›n func]ie de dimensiunea economic` aexploata]iei. Ie[enii pot depune proiecte la sediul Oficiului

 Judetean pentru F inan]area Investi]iilor Rurale Ia[i p“n` pedata de 30 octombrie.

4

R GIUN

RELAII SUPLIMENTARE LA NUMERELEDE TELEFON 0764/470.049

SAU 0235/431.017

S.C. "AGROVINPROD" S.R.L.BEREZENI

VINDE EN‐GROS VIN DE MASĂ:

‐ FETEASCĂ REGALĂ;‐ ALIGOTE;‐ MERLOT.

VINUL PROVINE DINRECOLTA 2013 ȘI 2014.

PREURI NEGOCIABILE, ÎN FUNCIE DE

CANTITATEASOLICITATĂ!

Cu o floare nu se

face primăvară...

Neamţ

1.212 crescători nemţenivor primi subvenţiile

 pentru ovine și caprine

Iași

Informa]ia aduce

proiecte reu[ite

Dumitru Corjuc, primarul comunei Ipote[ti, a fost con-damnat de catre Judec`toria Suceava la o pedeaps` de4 luni de ›nchisoare, pentru s`v“r[irea infrac]iunii de

conflict de interese. Conform sentin]ei, "fapta func]ionaru-lui public care, ›n exerci]iul atribu]iilor de serviciu, ›ndepline[te un act ori partic ip` la luarea unei decizii p rincare s-a realizat, direct sau indirect, un folos material pen-tru sine, so]ul s`u, o rud` ori un afin p“n` la gradul IIinclusiv, sau pentru o alt` persoan` cu care s-a aflat ›nraporturi comerciale ori de munc` ›n ultimii 5 ani sau dinpartea c`reia a beneficiat ori beneficiaz` de servicii saufoloase de orice natur`, se pedepse[te cu ›nchisoare de la 6luni la 5 ani [i interzicerea dreptului de a ocupa o func]iepublic` pe durat` maxim`". Judec`toria Suceava a decis ›nformularea sentin]ei aplicarea mai multor articole din vechi-ul cod de procedur` penal`, privind printre altele formacontinuat` a infrac]iunii, dar [i posiblitatea reducerii pedep-sei dup` recunoa[terea faptelor. A[a c` instan]a a dispussuspendarea condi]ionat` a execut`rii pedepsei, ›n temeiulunui alt articol din Codul penal, [i s-a stabilit un termen de ›ncercare de 2 a ni [i 4 luni, te rmen comp us din duratapedepsei aplicate la care se adaug` un interval de timp dedoi ani. Tot pentru acest interval s-a dispus suspendarea

pedepselor accesorii. Sentin]a dat` de magistra]ii de la Judec`toria Suceava poate fi atacat ` cu r ecurs la Curtea de Apel.

Suceava

Suceava

Primarul comunei

Ipote[ti

condamnat la

luni de închisoare

Fermierii din jude]ul Ia[i care de]in ›n gospod`rii porci sau p`s`ri [iau depus cereri pentru subven]ii anul trecut vor avea banii promi[i ›n con-turi p“n` la sf“r[itul lunii mai. A[a se face c` sute de ie[eni vor primi baniide la Agen]ia de Pl`]i [i Interven]ie ›n Agricultur` (APIA). Ace[tia audepus anul trecut ›n prima sesiune de depunere a documentelor actelenecesare ›n cadrul m`surii 215 - Pl`]i ›n favoarea bun`st`rii animalelor, sec-torul porcine [i p`s`ri. Beneficiarii ajutorului de stat pentru realizareaangajamentelor asumate voluntar ›n favoarea bun`st`rii [i protec]ieiporcinelor sunt produc`torii agricoli, persoane fizice autorizate, ›ntre-prinderi individuale [i ›ntreprinderi familiale. Astfel, la categoria porcine,sunt aloca]i ›ntre 99 [i 275 de euro pe cap de animal. Þn aceast` perioad`,cresc`torii de porcine care vor s` acceseze creditede la b`ncile care auconven]ia cu Agen]ia pot solicita adeverin]e de la APIA.

Crescătoriiieşeni de porcişi păsări îşiprimescsubvenţiile Þn conturile a 1.212 cresc`tori

nem]eni de animale vor intra 4,59 mil-ioane de lei - fonduri care reprezint`contravaloarea subven]iilor ce vor fi pl`-tite de Agen]ia de Pl`]i [i Interven]iepentru Agricultur` cresc`torilor deovine [i caprine. Pentru fiecare animal,subven]ia este de 28,08 lei. "Þn urma efec-tu`rii controalelor administrative [i peteren, ›n Neam] sunt eligibile la plat`140.888 de capete ovine [i 27.563 capetecaprine. Þn total, 168.451 de animale. Av“nd ›n vedere cuantumul ajutoruluifinanciar, de 28,08 lei pe animal, ›n totalau fost achita]i fermierilor din jude]

4.590.046,65 lei. Pentru cresc`torii deovine se pl`tesc 3.848.004,58 lei, iar pen-tru cei de caprine - 742.042,07 lei", a pre-cizat Mihai Dorneanu - directorul execu-tiv al APIA Neam]. Potrivit repre- zentan]ilor APIA, sprijinul financiar ›nsectorul zootehnic se acord` cres-c`torilor de animale care de]in minimum50 de oi sau 25 de capre ›nscrise ›nRegistrul Na]ional al Exploata]iilor [i caresunt men]inute ›n exploata]ie laadresa/loca]ia men]ionat` ›n cerere celpu]in 100 de zile de la data-limita dedepunere a cererii de plat`.

Cu toate c` perioada de vizare a carnetelor derentier a ›nceput de pe pe data de 1 martie, niciun

ie[ean nu s-a prezentat la sediul APIA pentru a faceacest lucru. Pentru a intra ›n posesia rentei viagerecuvenite pentru anul 2014, rentierii sunt obliga]i s` seprezinte la oricare dintre centrele jude]ene ale

 Agen]iei de Pl`]i [i Interven]ie pentru Agricultur`p“n` pe 31 august 2015 (›n zilele lucr`toare), pentru

 vizarea carnetelor de rentier agricol. Rentierul agricolse poate prezenta personal sau prin mandatar/cura-tor/tutore, ›n baza unei procuri autentice/curatel`/hot`r“re judec`toreasc` definitiv` [i irevocabil`.

Renta viager` agricol` ›nceteaz` la data decesuluirentierului. Þn cazul decesului rentierului, renta

datorat` acestuia ›n anul 2014 poate fi ›ncasat` demo[tenitorii s`i doar dac`, p“n` la 31 august 2015,mo[tenitorii vor depune la oricare centru jude]ean al

 APIA, respectiv al municipiului Bucure[ti, carnetulde rentier al defunctului (obligatoriu), certificatul dedeces (original [i copie), actul de succesiune (certifi-cat de mo[tenitor sau certificat de calitate demo[tenitor, certificat de legatar, hot`r“re

 judec`toreasc̀ de succesiune investit` cu formul`,definitiv` [i irevocabil`" (original [i copie),

B.I/C.I./pa[aport al mo[tenitorului (original [i copie), ›mputernicire/declara]ie notarial̀ din care s` reias`

acordul celorlal]i mo[tenitori privind solicitarea [i ›ncasarea rentei viagere agricole datorat` rentierului(original), precum [i un extras de cont pe numelesolicitantului.

Prezen]a anual` a rentierilor la sediile centrelor jude]ene ale Agen]iei de Pl`]i [i Interven]ie pentru Agricultur ,̀ ›n perioada 01 martie - 31 august 2015,pentru vizarea carnetelor de rentier agricol este ocondi]ie esen]ial` pentru a beneficia de rent` cuve-nit` aferent` anului 2014.

Renun]\ ie[enii la renta agricol\?

8/20/2019 Informatii Agricole Nr.13

5/12

Sacrificarea mieilor, ›n perioada premerg`-toare S`rb`torilor Pascale, trebuie s` se fac` curespectarea legisla]iei sanitare veterinare. Stareade s`n`tate a mieilor [i faptul c` provin dinexploata]ii unde nu evolueaz` boli infecto-conta-

 gioase trebuie certificate de c`tre medicul veteri-nar. Animalele identificate, ›nso]ite de certificatulde s`n`tate [i formularul de mi[care emise dec`tre medicul veterinar, se transport` spre loculde sacrificare numai cu mijloace autorizate sanitar

 veterinar.Sacrificarea mieilor [i valorificarea produselor

ob]inute ›n urma sacrific`rii se poate face:1. Þn unit`]i de abatorizare autorizate sanitar

 veterinar [i care ›ndepl inesc standarde leeuropene de unde carnea poate fi comercializat`pe pia]a intracomunitar`.

2. Þn spa]ii avizate sanitar veterinar, temporar,pentru sacrificare. Þn acest caz, DSVSA jude]ean`

 va aviza func]ionarea la solicitarea prim`riilor sauasocia]iilor cresc`torilor de ovine a unor spa]iipentru sacrificare TEMPORAR, numai pentru operioad` de 12 zile (30.03.-12.04.2015), ›n perioadapremerg`toare S`rb`torilor Pascale. Spa]iilerespective trebuie s` ›ndeplineasc` condi]iile deigien` prev`zute de lege, unde sacrificarea mieilorse va face sub supraveghere sanitar` veterinar`.Carnea rezultat` poate fi valorificat` direct c`treconsumatorul final [i nu poate fi transportat` [i

comercializat` ›n alte locuri dec“t la locul de pro-ducere. Cet`]enii care achizi]ioneaz` miei vii dint“rguri de animale autorizate sanitar veterinar ›ipot sacrifica ›n astfel de spa]ii.

3. Þn gospod`riile popula]iei. Proprietarul tre- buie s` anun]e medicul veterinar atunci c“nddore[te s` sacrifice animalele [i s` predea medicu-lui veterinar crotalia animalului sacrificat - carnearezultat` va fi utilizat` numai pentru consumul

propriu.

Sacrificarea animalelor ›n alte locuri dec“tcele autorizate sau ›n absen]a supravegherii san-itare veterinare constituie abatere de la preveder-ile legale [i va fi sanc]ionat` conform legisla]ieisanitare veterinare ›n vigoare (HG 984/2005 cucompletarile [i modific`rile ulterioare).

Intensificarea măsurilorspecifice de inspecţieși control

De asemenea, ›n apropierea S`rb`torilorPascale, c“nd, ›n mod tradi]ional, cre[te consumulde produse alimentare de origine animala [i nonanimal`, DSVSA Vaslui a dispus intensificaream`surilor specifice de inspec]ie [i control.

La aceast` ac]iune vor participa medici veteri-nari [i inspectori din cadrul Direc]iei Sanitare

 Veterinar e [i pentru Siguranta Aliment elor,Circumscrip]iilor Sanitare Veterinare [i pentruSiguran]a Alimentelor, a celor zonale, Serviciul

control oficial siguran]a alimentelor teritoriale, pe baza unui program stabilit de conducerea DSVSA jude]ean`.

Obiectivele supuse inspec]iilor [i controalelorsanitare veterinare [i pentru siguran]a alimentelorsunt: t“rgurile de animale, pie]ele agro-alimenta-re, unit`]i de t`iere, procesare, depozitare, trans-port, alimenta]ie public` [i comercializare de pro-duse alimentare de origine animal` [i non-ani-

mal`.Medicii veterinari oficiali, care asigur`

supravegherea sanitar` veterinar` a pie]elor agro-alimentare ›n care produc`torii particulari comer-cializeaz` produse alimentare, vor verifica docu-mentele care atest` provenien]a [i salubritatea,modul de depozitare [i comercializare a acestora.

Produc`torii care valorifica produse (br“nze-turi) ›n pie]ele agroalimentare sunt obliga]i s`

 v“nd` aceste produse ›n ambalaje de unic`folosin]`, iar pentru asigurarea trasabilit`]ii, s`aib` etichete care s` con]ina men]iuni referitoarela denumirea produsului, numele produc`torului,locul producerii, data producerii - afi[ate pe toat`perioada comercializ`rii.

Laptele [i br“nzeturile ob]inute de c`tre pro-duc`torii agricoli trebuie s` fie sigure pentrus`n`tatea consumatorului [i s` nu con]in` ger-meni patogeni care s` produc` toxiinfec]ii ali-mentare la om.

Este interzis` comercializarea ou`lor de ra]`[i de g“sc` , precum [i a ou`lor cu coaja murdar`,cr`pat` sau lovit` [i f`r` efectuarea examenuluiovoscopic de c`tre personalul veterinar dincadrul Circumscrip]iilor sanitare veterinare pen-

tru control oficial siguran]a alimentelor din pie]e.De asemenea, medicii veterinari vor recoltaprobe pentru efectuarea unor analize de labora-tor atunci c“nd situa]ia o impune.

Produsele alimentare care nu se ›ncadreaz` ›nparametrii de salubritate stabili]i de legisla]ia ›n

 vigoare vor fi retrase de la comercializare, iarcomercian]ii respectivi vor fi sanc]iona]i ›n con-formitate cu prevederile ›n vigoare.

"La fel ca ›n anii preceden]i, DSVSA Vaslui colaboreaz` ›n desf`[urarea acestor ac]iuni cu celelalte autorit`]i cu atribu]ii ›n controlul pro- duselor alimentare [i cu alte institu]ii ale statului,de la nivel central [i local. DSVSA ›ntreprinde aces- te ac]iuni de control pentru protejarea s`n`t`]ii cet`]enilor, prin evitarea apari]iei de toxiinfec]ii alimentare. Totodat`, la nivelul Direc]iei Sanitare Veterinare [i pentru Siguran]a Alimentelor Vaslui,al LSVSA [i SCOSA teritoriale a fost asigurat` per- manen]a, este afi[at programul de lucru [i a fost afi[at [i popularizat num`rul de telefon al "Call Center"-ului DSVSA Vaslui, unde este organizat serviciu de permanen]` - 0235421121, fax 0235421278 [i e-mail: office-vaslui@ansvsa.ro.num`rul de telefon poate fi apelat de c`tre cet`]eni, din orice re]ea de telefonie, pentru asesiza nereguli ›n domeniul siguran]ei ali- mentelor", a precizat dr. Traian Constantin Petcu,directorul executiv al DSVSA Vaslui.

 Agen]ia de Pl`]i [i Interven]ie pentru Agricultur` (APIA) aefectuat, pe 31 martie 2015, plata aferent` Ajutorului na]ionaltranzitoriu (ANT) - schema cuplat` de produc]ie ›n sectorulovine/caprine pentru anul de cerere 2014, ›n sum` total` autor-izat` la plat` de 275.617.976,40 lei, pentru un num`r de 57.954 fer-mieri, dup` cum urmeaz`: Ovine - 241.377.420,96 lei, pentru unnum`r de 8.596.062 capete eligibile; Caprine - 34.240.555,44 lei,pentru un num`r de 1.219.393 capete eligibile. Cuantumul calcu-lat pentru ovine/caprine este de 28,08 lei/cap de animal.Reamintim faptul c` ajutorul na]ional tranzitoriu ›n sectorul

 zootehnic-schema cuplat̀ de produc]ie ›n sectorul ovine/caprinese acord` produc`torilor agricoli, cresc`tori de ovine/caprine,pentru femelele de ovine [i/sau femele de caprine identificateconform legisla]iei ›n domeniu [i care ›ndeplinesc cumulativurm`toarele condi]ii:

Ñ efectivul din exploata]ie cu cod Autoritatea Na]ional`Sanitar` Veterinar` [i pentru Siguran]a Alimentelor (ANSVSA)este de minimum 50 de capete de femele ovine/25 de capete defemele caprine, care au ›mplinit v“rsta de minimum un an la datade 30 martie a anului ›n care se face solicitarea primei;

Ñ efectivul de femele ovine/femele caprine pentru care sesolicit` prim` este ›nscris ›n RNE la data solicit`rii primei;

Ñ efectivul de femele ovine/femele caprine pentru care sesolicit` prim` este men]inut ›n exploata]ie la adresa/loca]iamen]ionat` ›n cerere pe perioada de re]inere de 100 de zile de ladata-limit` de depunere a cererii de plat`;

Ñ de]ine registrul individual al exploata]iei ›n conformitate cuprevederile Regulamentului (CE) nr. 21/2004 al Consiliului din 17decembrie 2003 de stabilire a unui sistem de identificare [i de

 ›nregistrare a animalelor din speciile ovin` [i caprin` [i de modi-

ficare a Regulamentului (CE) nr. 1782/2003 [i a Directivelor92/102/CEE [i 64/432/CEE.

Se vorbe[te de mai bine de cinciani despre inevitabila legare ›ntre elea localit ]̀ilor de pe malurile st“ng [idrept ale r“ului de frontier` cesepar ,̀ sper`m vremelnic, Rom“niade Republica Moldova. Se vorbe[te,am spus bine, pentru c ,̀ ›n practic ,̀nimic nu se mi[c .̀ O confirm ̀[i pri-marul comunei vasluiene F`lciu,Neculai Moraru, unul dintre cunosc`-torii ›n detaliu a problematicii uniriirom“nilor de pe malurile unui r“u defrontier ,̀ temporar stabilit. "A[a este! Vorbim de foarte mult timp de nece- sitatea apropierii fra]ilor de pe cele dou ̀maluri ale Prutului, dar deocam- dat ̀sunt vorbe aruncate ›n v“nt. Ar fi ›n opinia mea un lucru extraordinar dac ̀ s-ar face a[a ceva. Eu unul nu cred c ,̀ ›ntr-un viitor apropiat, se va›nt“mpla minunea. M-am uitat pe Bugetul pe 2015. Ei bine, spre nepl̀ cuta mea surprindere, nu am v`zut prins nici un capitol financiar destinat studiului de fezabilitate pen- tru podul de la F l̀ciu sau de la

Bumb t̀a, comuna Vetri[oaia. Nu cred c ,̀ p“n ̀›n 2016, se va mi[ca ceva ›n domeniu. P`rerea mea este c ̀ toate cele spuse despre noi poduri rutiere 

 peste Prut sunt doar declara]ii  politice, f`r` finalitate ›n reconstruc]ia[i redarea ›n circula]ie a celor dou  ̀

 poduri", spune Nicolae Moraru, pri-marul comunei F l̀ciu.

 Tot edilul spune c` este totu[iposibil ca, printr-un act adi]ional,Guvernul Rom“niei s ̀ revin ̀ [i s`aloce sumele necesare, dar c ̀proba-

 bilitatea este de cel mult 10 la sut .̀"Poate printr-o rectificare bugetar ,̀ ›n iunie, s ̀se aloce bani. Cazul este mai 

 greu dec“t pare la prima vedere. Nici Consiliul Jude]ean Vaslui, nici consi- liile comunale Vetri[oaia [i F l̀ciu nu 

 pot ac]iona, financiar vorbind, ›n ve- derea realiz`rii proiectului, pentru c  ̀

 proprietarul podului de la Bogd ǹe[ti - F l̀ciu, de exemplu, este Ministerul Transporturilor. Ini]iativa trebuie s  ̀vin ̀de la acest minister" , sus]ine pri-marul de F l̀ciu.

«Au cheltuit degeabamiliarde de la bugetulstatului român»

Declara]ia ›i apar]ine tot primaru-lui de F`lciu. Argumentele lui?"Ministerul Transporturilor, cu Guvernul Rom“niei, a ›nvestit miliarde de lei 

 pentru reabilitarea punctului de tre- cere de frontier ̀de la Bogd`ne[ti. Au fost b`ga]i bani pentru refacereainfrastructurii ce viza Poli]ia de Fron- tier ,̀ Vama, Sta]ia CFR Bogd`ne[ti.Cu regret o spun, s-au b`gat bani degeaba, dac ̀ nu se d ̀ finalitate 

 proiectului "trecere rutier` [i ferovia- r ̀ peste Prut Bogd`ne[ti - Dimitrie Cantemir, Republica Moldova". Or,

 pentru aceasta trebuie s` fie ref`cut  podul [i s̀ se rezolve circula]ia rutier`  pe acesta", spune primarul.

- Crede]i c` va fi posibil acest

lucru ›ntr-un viitor apropiat?

- Nu! {i am argumente! Dup`cum se observ ,̀ zona Moldova a ie[itcu totul din calcule guvernan]ilor nos-

tri, fo[ti [i actuali. Marile investi]ii suntf`cute ›n Transilvania, iar zona noas-tr ̀este l̀ sat ̀de izbeli[te. P“n ̀acum,nimeni nu a v`zut [i nu vede ce se

 ›nt“mpl` cu DN 24 A, B“rlad -Murgeni - F l̀ciu - Hu[i. Totul este oruin ,̀ pe aceast ̀cale de acces mergidin groap ̀ ›n groap .̀ Jude]ul Vasluieste catalogat drept cel mai s`rac

 jude] din ]ar`, iar acest lucru ›mpiedic̀ investitorii s̀ vin` ›n zon .̀

"Oare cine se aventureaz` s` investeasc ̀ pe malul Prutului atunci c“nd infrastructura este la p`m“nt?!?",se ›ntreab ̀ [i ne ›ntreab ̀ primarul.Concluzia este doar una: guvernan]ii,fie ei de dreapta sau de st“nga, uit  ̀

 promisiunile ori de c“te ori sunt investi]i de popor s ̀ne conduc .̀ "Eu unul m ̀›ntreb: p“n ̀c“nd o astfel de situa]ie, ca s ̀nu spun b t̀aie de joc? P“n ̀c“nd vom fi doar izvor de voturi 

 pentru partide [i parte a marilor  promisiuni electorale niciodat̀ ono- rate?!" , acuz ̀primarul.

  Liviu Munteanu

5

LA ZI

Camera de Comer, Industrie și AgriculturăVaslui

organizează

INSPECTOR DE RESURSE UMANE

Actualmente, rolul unui inspector de resurseumane în cadrul organizaiilor apare ca fiind onecesitate. Schimbările intervenite în ultimaperioadă ne obligă la o cunoaștere în profunzimea prevederilor legislative, simindu‐se astfelnevoia unui specialist de resurse umane, care săasigure conformitatea cu legea. La finalul cursuluide Inspector Resurse Umane, absolvenii vor ficapabili să opereze cu documentele care se regăs‐esc într‐un departament de resurse umane, sămenină relaia cu autorităile publice arondateMinisterului Muncii și cu Inspectoratul Teritorialde Muncă.

 Înscrieri la telefon 0235/361.040

De la Fălciu, întrebare pentru guvernanţi

 

DSVSA Vaslui recomandăcetăţenilor să achiziţioneze carnede miel și alte produse alimentarenumai din locuri autorizate sau

 înregistrate sanitar veterinar.Produsele comercializate înlocurile autorizate sau înregistratesanitar veterinar sunt controlate decătre medicii veterinari și nu con-stituie un pericol pentru sănătateacetăţenilor. În cazul în carecetăţenii vor cumpăra produse dinspaţii improvizate sau din "sistemulstradal", se expun risculuitoxiinfecţiilor alimentare.

Podurile peste Prut, întinsedoar în declara]iile politice?!?

APIA: Subven]iape cap de ovin\ [icaprin\ - 28,08 lei!

Condi]ii sanitare veterinarepentru sacrificarea mieilor

8/20/2019 Informatii Agricole Nr.13

6/12

Dac\ ar fi [tiut celebrul scriitor c\ înDac\ ar fi [tiut celebrul scriitor c\ înzon\ vor fi somni de 50 de kilograme...zon\ vor fi somni de 50 de kilograme...

ar fi r\mas printre noi!ar fi r\mas printre noi!

Þn jude]ul Vaslui, ›n cochetelelacuri de acumulare tr`iescadev`ra]i mon[tri, pe care, suntemsiguri, cei de National Geographic ardori s`-i filmeze [i s`-i prezinte lumii

 ›ntregi. Nu, nu ne juc`m cu cuvin-tele, nu arunc`m fumigene doar dedragul de a ne face... v`zu]i, ci totuleste realitate. Cum tot realitate este[i faptul c`, atunci c“nd am plecatspre comuna Alexandru Vlahu]`,spre una dintre fermele SC Pescaris2003, administrat ̀de Adrian Chirica,nu ›mi imaginam c` pove[tile auziteseara la un foc de tab`r` pot fiadev`rate. Un bun prieten, pescarprin defini]ie, ne-a v“ndut pontul:"Vre]i s` vede]i cei mai mari somni

 ›n captivitate? Merge]i la Vlahu]̀ ,

acolo sunt!". A[a c`, ›ntr-o zi desf“r[it de martie, ne-am urnit c`treaceast` zon` ›n care aveam s` afl`mc` pove[tile pesc`re[ti nu suntdeloc... pove[ti. Realitatea ›ntrece

 zona imaginabilului.

Somni între 30 și 50de de kilograme

 Adrian Chirica ne ›nt“mpiǹ peunul dintre iazurile din localitate. De

fapt, aici dispune de 3 bazine decre[tere a pe[telui, ›n care tr`iescexemplare ce dep`[esc imagina]iascepticului ziarist. La nedumerireape care o cite[te pe chipurile noas-tre, fermierul ne d` un r`spunsnea[teptat. " Aici, la Alexandru 

Vlahu]`, avem o ferm` ›n care pe cele aproximativ 100 de hectare de luciu de ap` cre[tem pe[ti de dimensiuni nemaiv`zute ›n jude] [i chiar ›n ›ntreaga Moldov`. Avem crapi de excep]ie, avem fitofagi,avem somni pe care doar c“teodat` ›i mai prindeau pescarii pe Prut...Sunt specii de somn de reproduc]ie care c“nt`resc ›ntre 50 [i 60 de kilo- 

 grame. Avem crap rom“nesc de dimensiuni frumoase, cu care ne m“ndrim. Avem alte c“teva specii 

 productive de pe[te, pe care, dac` le-am trimite la un concurs de spe- cialitate, ar bate cresc`torii de renume din ]ar`", spune AdrianChirica. Nu a trebuit s`-i ceremdovezi, pentru c` ›n plaselelucr`torilor de la ferm` a ap`rut dejaun pe[te, somn, de 35 de kilograme.Imens! Mai mare cu o jum`tate demetru dec“t subsemnatul!

Problemelepisciculturii - lipsa delichidităţi și imposibili-tatea accesării deproiecte europene!

"SC Pescaris 2003 SRL Vaslui dis-  pune de peste 550 de hectare de luciu de ap`, ›n care cre[te pe[te de consum. Avem, pe l“ng` lacul de la

 Al. Vlahu]`, ›n exploatare acumul`rile Cuibul Vulturilor, de laPogana, [i C`z`ne[ti, Negre[ti. Þn aceste dou` acumul`ri nu putem furaja pe[tele, ›ntruc“t apa de aici merge la locuitorii ora[elor B“rlad,

respectiv Negre[ti. Singura loca]ie ›n care putem da de m“ncare  pe[telui este Vlahu]`, ceea ce ›nseamn` c` ›n celelalte dou` acu- mul`ri cre[tem pe[te ecologic.Probleme? Destul de multe, dar ceamai presant` este aceea c` noi nu 

 putem accesa proiecte europene.De ce? Exist` un vid legislativ, care ar trebui repede ›ndep`rtat. Noi tre- buie s` venim cu un aport de 50% din valoare. Nu avem bani, [i tre- buie s` apel`m la b`nci. Numai c` banca spune: ce gaja]i? Pe luciul de ap` nu sunte]i proprietari, a[a c` v` trebuie alte gajuri..." , zice cu n`duf 

 Adrian Chirica. A doua problem ,̀ pe[tele care

 vine din Delta Dun`rii. "Suntem  parte a Asocia]iei regionale MOLD- 

FISH. Aici, se spun lucrurilor pe nume. Samsarii cump`r` din Delt`,de la cherhanale, pe[te cu 1-2 lei [i-l v“nd cu 5-8 lei. Pentru ei, profitul este mare, ›ntruc“t nu investesc nimic ›n cre[terea pe[telui.

 A[tept̀ m c` Guvernul s` se ]in` de  promisiune [i s̀ constituie o burs` a pe[telui din Delt`, la Br`ila sau Tulcea. Abia atunci vom dormi lini[ti]i! ", mai spune Chirica.

 Alte probleme? Braconierii! {i

aici, ca [i la Negre[ti, la Negril`, bra-conierii din Dumbrava ›[i fac de cap.Deocamdat`, autorit`]ile statului nuau reu[it s` le vin` de hac. "I-am 

 prins la Pogana: aveau ›n plasele de aproximativ 800-1.000 de metri liniari, ›ntinse ilegal, peste 400 kg ›n 

 jum`tate de or`. Dac` nu-i  prindeam, ›mi goleau lacul de  pe[te" , spune cu n`duf AdrianChirica. Pentru c` piscicultura nu

este o afacere ›n adev`ratul sens al

cuv“ntului, aici, la Pescaris 2003, semunce[te [i la cultura mare. Are ›narend` aproximativ 150 de hectare,pentru care le d` bani buni arenda-torilor. Reu[e[te s` scoat` pu]inpe[te, care este investit, dar, lucrudeosebit, reu[e[te s`-[i ob]in` fura-

 jele pentru cresc`toria de pe[te.  Lili Trifu

Povești pescărești din Alexandru Vlahuţă

 

De foarte multe ori am auzit povești pescărești de"anvergura" balenei într-un lighean de apă, dar niciodată numi-am pus problema că ar putea fi și adevărate. Povești, îmispuneam. Sau... nu!

6

REPORTAJ 

, execut`:

8/20/2019 Informatii Agricole Nr.13

7/12

7

PUBLICITATE

Simiuc Petrică,Primarul comunei

Todirești

Sima Hristache,Primarul comunei

Cozmești

Temistocle Diaconu,Primarul comunei

Pădureni

Ion Dorobanţu,Primarul comunei

Bogdănești

Gigel Gălăţeanu,Primarul comunei

Creţești

Liviu Pârciu,Primarul comunei

Viișoara

Vasile Puiu,Primarul comunei

Vetrișoaia

Valerian Hriscu,Primarul comunei

Lipovăţ

Vasile Roșca,Primarul comunei

Perieni

Ion Corciova,Primarul comunei

Tutova

Dănuţ Dumitriu,Primarul comunei

Tanacu

Grigore Lefter,Primarul comunei

Oșești

Neculai Moraru,Primarul comunei

FălciuSonea Iorgu,

Primarul comuneiOltenești

 Mihai Moraru,Primarul comunei

Ștefan cel Mare

Victor Popa,Primarul comunei

Dodești

 Maricel Gâfu,Primarul comuneiPogana

 Mircea Scutelnicu,Primarul comunei

Gârceni

8/20/2019 Informatii Agricole Nr.13

8/12

Condi]ii finan]are nerambursabil\INVESTI}II ~N EXPLOATA}II AGRICOLE

8

PAGINA FERMIERULUI

 ( continuare în numãrul urm\tor) 

8/20/2019 Informatii Agricole Nr.13

9/12

Bogdăneştiul marchează o premieră în Moldova Ambulanţă veterinară nemţească pentru animale românești

Despre comuna Bogd`ne[ti,din jude]ul Vaslui, se spune, nu f`r`un dram de adev`r, c` este una lacare ajungi cu mare greutate. Am

spus "cu un dram de adev`r" pen-tru c` cei 8 kilometri ce despartsatul re[edin]` de comun` de dru-mul european ›i str`batem ›naproximativ trei sferturi de or`. IonDoroban]u, edilul comunei, nespune c` drumul jude]ean, carearat` ca dup` un bombardament,este marea durere a locuitorilor deaici, fie ei din Un]e[ti, Ulea,Bogd`ne[ti, Buda, Orgoiesti,

 Vl`de[ti, Hupca sau Vi[inari.Promisiuni sunt, dar nu [tie c“nd se

 va trece efectiv la lucr`rile de re-parare a drumului jude]ean. Trecempeste aceste "mici am`nunte", carele fac via]a amar` bogd`ne[tenilor,[i abord`m subiectul pentru caream venit. Este vorba de dou`

proiecte, unul dintre ele ›n pre-mier` zonal`, concretizate cu fon-duri europene. "Acum c“teva zile,am achizi]ionat un utilaj, buldoex- cavator, de o mare importan]` pen- tru comunitatea noastr`. El a fost 

 procurat gra]ie sprijinului acordat de GAL Podul Þnalt [i AFIR Vaslui.Comuna noastr` are nou` sate, cu 20 de kilometri de drumuri 

 jude]ene [i sute de kilometri de drumuri comunale [i s`te[ti. Pentru ›ntre]inerea lor, aveam nevoie de un astfel de utilaj, care valoareaz` 

55.000 de euro. Cu buldo-excava- torul, inten]ion`m s` efectu`m lucr`ri de reparare a c`ilor de acces [i, cei mai important, vom avea cu ce sus]ine campania de desz`pezire ›n comun`. Are ›nc`rc`tor ›n fa]` [i ›n spate, unelte de s`pat [an]uri sau de f`cut rigole. Pentru anul viitor,vrem s` achizi]ion`m [i un auto- 

 greder. Odat` ob]inut [i acest utilaj,comuna Bogd`ne[ti va avea inde- 

 penden]` total` ›n activit̀ ]ile de desz`pezire [i de reprofilare a dru- murilor. Aici, la noi, datorit` a[ez`rii comunei, avem cea mai lung` re]ea de drumuri care trebuie ›ntre]inut`. {i asta vom face",spune cu m“ndrie primarul deBogd`ne[ti, Ion Doroban]u.

 Atunci c“nd vine vorba desprecel de-al doilea proiect materializat ›n comuna Bogd`ne[ti, primarul, deprofesie medic veterinar, areoarece re]inere. Nu pentru c` i-ar fi

 jen` de ceea ce a f`cut, ci din mo-destie. A avut o contribu]ie hot`-r“toare ›n implementarea acestuiproiect, care este, s` subliniem, uni-cat ›n zona istoric` Moldova.

"Proiectul "Unitate mobil` sani- tar-veterinar`" este un alt exemplu de ce ar trebui ›ntreprins de c`tre speciali[tii ›n domeniu de la sate 

 pentru a asigura tratamente perfor- mante [i interven]ii rapide ›n gos- 

 pod`riile popula]iei, care au nevoie de ele pentru a-[i salva animalele aflate ›n suferin]`. Aici, la Bogd`ne[ti,a fost achizi]ionat` o ambulan]` sanitar veterinar`, care este o ma[in` de teren 4x4, echi pat` cu trus` chirurgical` dotat` cu toate cele trebuincioase unei opera]ii la o bovin`, cabalin`, ovin`, caprin` [i lista poate continua, un ecograf 

 performant, toate achizi]ionate din Germania. Cu aceast` ambulan]`,

 putem efectua interven]ii chirurgi- cale de mare [i de mic` important`.Cu autoturismul ajungem ›n cele mai greu accesibile locuri [i, deja,

 gra]ie interven]iilor medicilor vete- 

rinari, au fost salvate vie]ile c“torvabovine. Eu, ca medic veterinar, sunt m“ndru de acest proiect [i-l reco- mand tuturor dispensarelor ve- terinare din jude] [i din ]ar`" ,spune Ion Doroban]u.

 Valoarea investi]iei a fost de49.990 euro, din care 30 de sut` afost cofinan]are. Apoi, mai trebuiead`ugat c` ambulan]a sanitar-ve-

terinar` dispune [i de o remorc` detransport, ›n aceasta ›nc`p“nd dou`animale cu o greutate de aproxima-tiv 1.000 kg fiecare. "Am ›nceput s` ›ncheiem protocoale de colaborare cu alte comune din zon`. Eu le 

recomand tinerilor medici veteri- nari s`-[i procure o astfel de ambu- lan]`, pentru c` proiectul are un rol deosebit la concesionarea circum- scrip]iilor veterinare. Pentru a nu repeta unele gre[eli inerente unui 

 pionerat, noi, cei din Bogd̀ ne[ti, le st`m la dispozi]ie cu sfaturi ca s` nu 

 gre[easc` [i s` piard` timp" , a con-chis Ion Doroban]u, primarulcomunei Bogd`ne[ti.

  Lili Trifu

Produc`torii de]in`tori de cot`pentru v“nz`ri directe trebuie s` com-pleteze declara]ia anual` conform datelordin Caietul fermierului. Este important demen]ionat c` produc`torul care de]inecot` pentru v“nz`ri directe trebuie s`depun` declara]ia anual` chiar dac` nu acomercializat lapte sau produse lactate ›ncursul anului de cot`.

Cump`r`torii de lapte trebuie s`depun` la centrul jude]ean APIA pe razac`ruia func]ioneaz` declara]ia anual`privind cantitatea de lapte achizi]ionat`

 ›n anul de cot̀ 2014/2015 termenul limit`fiind tot 14 mai 2015.

Pentru cump`r`torii de lapte care nudepun la termen declara]ia anual` privindcantit`]ile achizi]ionate, sunt calculatepenalit`]i pentru fiecare zi calendaristic`de ›nt“rziere, ›ncep“nd cu data de 15 mai.

Penalitatea reprezint` suma core-spunz`toare taxei datorate pentru odep`[ire de 0,01% din cantit`]ile de laptecare i-au fost livrate de produc`tori pen-tru fiecare zi calendaristic` de ›nt“rziere.

 Aceast̀ sum` poate s` fie cuprins` ›ntre100 [i 100.000 euro.

 Aprilie a venit cu eliminarearegimului cotelor de lapte

De asemenea, APIA informeaz` oper-atorii care achizi]ioneaz` lapte, precum [iproduc`torii de lapte de vac` c`,

 ›ncep“nd cu 1 aprilie 2015, este eliminatregimul cotelor de lapte. Av“nd ›n vedereeliminarea sistemului cotelor de lapte, auap`rut noi reglement`ri legale privindlivrarea laptelui de la produc`tor c`treprim-cumparatorul de lapte, astfel:

- orice livrare de lapte pe teritoriulRom“niei se poate realiza doar ›n bazaunui contract ›ncheiat ›ntre p`r]i;

- durata contractului trebuie s` fie deminim 6 luni;

- orice livrare de lapte ›n afara con-tractului se sanc]ioneaz` conform legii;

- ›ncep“nd cu 1 mai 2015, operatorii

economici care achizi]ioneaz` lapte de laproduc`tori trebuie s` declare p“n` pedata de 15 a fiecarei luni, cantitatea delapte achizi]ionat` de la produc`tori ›nluna precedent`;

- pentru a putea rezista pe pia]alaptelui [i pentru a cre[te puterea denegociere a pre]ului laptelui cu prim-cump`r`torii, produc`torii trebuie s` seconstituie ›n organiza]ii de produc`tori;

- pentru a fi recunoscute,organiza]iile de produc`tori din sectorullaptelui [i al produselor lactate trebuie s`depun` cererea de recunoa[tere ›nso]it`de documentele anexe la centrele

 jude]ene APIA de care apar]in, conformHG nr.441/2014;

- organiza]ia de produc`tori recunos-cut` poate negocia contractele de livrarea laptelui crud ›n numele membrilor aces-

teia. APIA aten]ioneaz` operatorii eco-nomici [i produc`torii de lapte c` orice

 ›nt“rziere ›n depunerea declara]iiloranuale poate genera blocarea depuneriicererilor pentru acordarea sprijinuluicuplat ›n sectorul zootehnic pentru vacilede lapte, respectiv a cererii unice deplat`.

DECUPAJE

 

Agenţia de Plăţi șiIntervenţie pentru

Agricultură informeazăoperatorii care achizi-ţionează lapte, precum șiproducătorii deţinători decotă de lapte pentruvânzări directe că, înperioada 1 aprilie -14 mai2015 trebuie să depunădeclaraţiile anuale privindlivrările, respectiv vânzăriledirecte, efectuate în anul decotă 2014/2015.

CURSURI ORGANIZATE LA SEDIUL CCIA VASLUI

Camera de Comer, Industrie și Agricultură Vaslui, împreună cu filiala Vaslui a ScoliiRomâne de Afaceri a Camerelor de Comer și Industrie, organizează din luna noiembriecursuri de:

‐ Contabililtate, ‐ Inspector Resurse Umane,‐ Expert accesare Fonduri Structurale.

De asemenea, punem la dispoziia celor interesai cursuri de:‐ Limba engleză, ‐ Operator calculator,‐ Manager îmbunătăiri procese, ‐ Inspector în domeniul sănătăii și

securităii în muncă,‐Utilzare a platformei SEAP (atât pentru autorităile contractante,

cât și pentru operatori).

Pentru relaii și înscrieri, vă rugăm să necontactai la tel. 0235361040, fax 0235319011, email: ccivs@ccivs.ro.

9

Recent, am fost martorii unei discu]iimai aprinse, ›n cadrul unei [edin]e de

Consiliu Jude]ean Vaslui. Un consilier jude]ean mai cu mo] a ›nceput s` se ›nfoaieprecum un curcan ›n luna martie [i s`cear` confra]ilor s`i s` nu voteze oprevedere bugetar` care stipula acordareade fonduri pentru realizarea unei saline laCentrul de Asisten]` Medico-Social`B`ce[ti. I se p`rea stimabilului c` sunt banimul]i destina]i unei categorii sociale defa-

 vorizate. Numai c` el uit` c` [i persoanele v“rstnice, dar [i cele cu afec]iuni cronice,au nevoie de alinare. Pe ei, via]a i-a t“r“tprin mla[tina existen]ei de zi cu zi. Numai

 b`tr“n s` nu fii, p`r`sit [i uitat de cei dragi! Am trecut de nenum`rate ori prin Centrulde la B`ce[ti. Ceea ce se dore[te s` se rea -lizeze aici nu se prea se ›nt“mpl` ›n ]ar`. LaCAMS B`ce[ti, beneficiarul se simteaproape ca acas`, iar serviciiile medicalesunt identice cu cele oferite ›n centrelemedicale universitare. Nu am ratat ocazias` discut`m cu directorul Centrului, deacum bine cunoscutul Ion Bri[caru, desprece ›nseamn` sarea [i, prin extensie, salina

pentru om."Din timpuri str`vechi, omul a ›nceput 

s` exploateze [i s` consume sarea, real- iz“nd [i sim]ind empiric efectele aeroso- lilor salini asupra organismului", spune Bri[caru. Sarea - diamantul ascuns - din 

 povestea fetei de ›mp`rat care ›[i iube[te tat`l "c` sarea ›n bucate" , dezv`luie unuldintre cele mai vechi remedii din lume(Halos - sare ›n l imba greac`, Haloterapia -tratamentul cu sarea), cuprins ›n tratatelemedicale ale antichit`]i, ›n cele ale EvuluiMediu, apreciat ›n medicina popular` caleac de c`p`t“i [i preluat cu succes de me-dicina modern` de ast`zi.

"Deosebit de interesant` este con- struc]ia de saline artificiale (Halo-camera) care reprezint` un mediu adiabat, ceea ce ›nseamn` c` schimbul de temperatur` cu mediul este aproape neglijabil. Þn centrul nostru sunt 101 beneficiari, iar 70% dintre ei pot beneficia de salinoterapie. Þnainte de a demara acest proiect, s-a cerut p`rereamedicului specialist, care a sus]inut con- struc]ia s`lii de haloterapie pentru urm`toarele afec]iuni: alergii, afec]iuni res- 

 piratorii, afec]iuni cardiace u[oare, tul- bur`ri de circula]ie periferic`, cre[terea

imunit`]ii organismului la boli. Þn sala de Haloterapie, de asemenea este indicat` 

 gimnastic` respiratorie [i chinetoterapie  pentru recuperarea articula]iilor afectate de pareze, hemipareze etc.. De[i s-amen]ionat c` salinoterapia are foarte multe indica]ii, prezent`m [i contraindica]iile acestei metode terapeutice: afec]iuni respi- ratorii ›n faza acut` - astm bron[ic criz`,BPOC acutizare, valori tensionale mari, tul- bur`ri de ritm, procese neoplazice, TBC,febr`, frison diaree. De[i am prezentat ben- eficiile salinoterapiei la persoanele v“rst- nice, aceast` metod` se poate aplica cu succes [i persoanelor tinere, copiilor care 

 prezint` afec]iuni respiratorii, imunolo-  gice, alergologice, care pot beneficia de servicile noaste ›n ambulatoriu sau prin internare" , explic` Ion Bri[caru.

 A[adar, domnule consilier, dac` v-a]i fiaplecat mai bine asupra proiectului, a]i fi

 v`zut c“t de necesar este el pentru oameniidin comunitate [i nu numai.

  Liviu Munteanu

Da' cu salina ce-aţi avut?Băceşti

8/20/2019 Informatii Agricole Nr.13

10/12

Þn cadrul ›ntrevederii, s-au discutat progresele realizate ›n ultimii ani deagricultura rom“neasc`, dar [i modalit`]i pentru o gestionare mai eficient` a

fondurilor europene disponibile ›n viitorul Program Na]ional de DezvoltareRural` (PNDR) 2014-2020. "Am discutat despre stadiul noului Program de Dezvoltare Rural` 2014-2020 [i vreau s` le mul]umesc domnului comisar euro- 

 pean [i echipei sale pentru deschiderea de care au dat dovad` ›n aceast`  perioad` de negocieri. Suntem aproape de final. L-am informat pe domnul comisar c` Rom“nia a luat decizia ca, pe r`spundere proprie, din 25 martie,s` primim primele proiecte, pe dou` m`suri pe care s-au terminat negocierile cu Comisia European`. Este vorba despre m`sura privind investi]iile ›n ferme [i m`sura de investi]ii pentru tineri fe rmieri. Am discutat [i despre calendarul aprob`rii ›ntregului program [i cred c` la jum`tatea lunii aprilie vom primi scrisoarea de conformitate care va certifica faptul c` toate negocierile sunt ›nchise [i c` elementele au fost agreate ›ntre cele dou` p`r]i", a declarat mi-nistrul Agriculturii, Daniel Constantin.

La r“ndul s`u, comisarul european pentru Agricultur` [i DezvoltareRural`, Phil Hogan, a apreciat ca pozitiv rolul fondurilor europene ›n dez-

 voltarea comunit`]ilor locale [i [i-a exprimat speran]a ca fondurile europenes` fie cheltuite eficient pentru comunit`]ile rurale din Rom“nia.

"Fondurile europene pentru agricultur` vor avea impact asupra a 2,5 mi - lioane de persoane, at“t direct, c“t [i indirect, prin finan]`rile care vor vizainfrastructura rutier` la nivel local, de iriga]ii, servicii de agroturism [i conser- varea patrimoniului cultural local. Perspectivele pentru agricultura Rom“niei sunt bune, o agricultur` european` puternic`. Anul trecut, Rom“nia a ›nre - 

 gistrat o balan]` comercial` pozitiv`, fiind cele mai bune rezultate din ultimii 25 de ani. Sper`m c` fondurile europene alocate agriculturii rom“ne[ti ›n noua programare vor fi ›n continuare cheltuite eficient, pentru a finan]a

 proiecte care vor genera un num`r c“t mai mare de locuri de munc` [i vor avea un impact c“t mai mare asupra economiei [i vor crea noi oportunit`]i 

 pentru oamenii din comunit`]ile rurale" , a subliniat Phil Hogan.De asemenea, pe agenda discu]iilor de la Ministerul Agriculturii [i

Dezvolt`rii Rurale s-au aflat [i situa]ia fermierilor afecta]i de embargoul impusde Federa]ia Rus`, m`surile de sus]inere a produc`torilor din sectorul lac-tatelor, dup` eliminarea cotelor de lapte din aprilie 2015, reabilitarea infra-structurii secundare de iriga]ii prin intermediul celor 370 de milioane de eurodisponibile prin noul PNDR, dar [i detalii privind zonele defavorizate, ›n con-textul noilor criterii stabilite la nivel european.

Þn cadrul discu]iilor, partea rom“n` a solicitat redesemnarea zonelor cuconstr“ngeri naturale, dat fiind faptul c` anumite prevederi au dus la exclu -derea unor zone care ›n perioada anterioar de programare au fost ›ncadrate

 ›n aceast` categorie. Oficialul european a subliniat ca la nivelul serviciilorComisiei se cunoa[te aceast` situa]ie, dar este o problem` de legisla]ie ce nupoate fi dep`[it`. L.M.

«PNDR 2014-2020,aproape de final»

Þn comuna Iv`ne[ti exist` cel maimare num`r de animale din jude].

P“n` aici, toate bune [i frumoase, a[acum ›i place primarului Vasile Novacs` spun`. Numai c`, din cauzanum`rului mare, apar [i problemele.{i cum exist` un lan] al cauzalit`]ilor,efectul este generat de... bani. Dar s`

 ›l l`s `m pe edilul din Iv`ne[ti, medic veterinat de pr ofesie, s` explice. "Þnlunile martie [i aprilie, la dispensarele

 veterinare s- a declan[at Campania de vaccina re antips eudopestoa s` ap`s`rilor [i de recoltare de probe des“nge pentru depistarea anemieiinfec]ioase la cabaline. {i, tot la caba-line, trebuie s` fie efectuat vaccinul

 ›n veder ea comba terii antraxu lui.Numai c` ne lovim de o mare prob-lem`, anume aceea c` nu se poatepreleva proba de s“nge dac` animalulnu este microcipat. Or, din cauza lip-sei banilor, foarte multe cabaline nudispun de un microcip, ›ntruc“t pro-prietarul nu-[i permite s`-l cumpere.De aici, acest lan] al sl`biciunilor.Dac` nu este microcipat, animalul nuare identitate [i nu putem s` facemnicio ac]iune sanitar-veterinar`.

 Acest lucru se ›nt“mpl` [ i la c“inii din gospod`riil e popula]ie i. Pentru unmicrocip la c“ine, este nevoie de 10-12 lei. Or, proprietarii spun c` nu au

 bani, [i prin urmare nu pot s` [i-l pro-cure. Aceast` chestiune poate s` aib`efecte catastrofale pentru s`n`tateapopula]iei. Se [tie ce s-a ›nt“mplat ›nanii trecu]i cu rabia. Dac`, din lips`de microcipuri, nu putem vaccinaantirabic c“inii, lesne v` pute]i

 ›nchipui ce se va ›nt“mpla ›ntr-un

 viitor foarte apropiat. Cu t urbarea nute joci, [i eu zic c` oamenii vor fi ›ntr-un mare pericol", sus]ine primarul

comunei Iv`ne[ti.Solu]ii ar fi, [i una dintre ele ne

este expus` de edilul comunei vasluiene. "Eu cred c` cel mai bine ar fi ca ANSVSA [i MADR s` se implice ›n mod direct pentru a subven]ionamicrocipurile pentru c“ini. Asta ›n 

 primul an. Pentru c`, dac` s-ar sub- ven]iona microcipul, noi, medicii ve- terinari, o s`-i putem vaccina antira- bic. Þn al doilea an, cu siguran]` pro- 

 prietarul va g` si cei 10 lei [ i-i va pl`ti,odat` c“inii ›nregistra]i. Altfel, legeanu ne d` voie s` facem vaccinarea,iar efectul este garantat: turbareaeste la col]ul casei! Vreau s` fac un apel c`tre proprietarii de animale. Þn aprilie, ›ncepem vaccinarea antic`r- bunoas`, ›mpotriva antraxului, labovine [i ovine. Solicit`m proprietar- ilor s` permit` accesul medicului vet- erinar [i tehnicienilor s` recolteze 

 probe de s“nge pentru a fi trimise lalaborator [i s` imunizeze bovinele [i ovinele".

Un primar crescătorde bovine și caprine!

Poate pu]ini [tiu c` Vasile Novac, ›nainte de a fi primar [i medic veteri-nar, este fermier. Cre[te at“t bovinepentru carne, c“t [i ovine. {i nu are10-20 de capete, ci foarte multe. Cuma reu[it? "Acum c“]iva ani, mi-am zis: medicul veterinar se pricepe cel mai bine la ›ngrijitul animalelor. De ce s` nu am [i eu animalele mele? Zis [i f`cut. Am accesat un proiect euro- 

 pean, prin care am achizi]ionat ani- male de ras`. De la SC Trei Brazi SRL 

Piatra Neam] am cump`rat, ›n 2010,bovine de carne, rasa angus, care ›mi dau satisfac]ii deosebite. Sunt de o 

frumuse]e rar`, [i-]i aduc [i satisfac]ii materiale deosebite. Þn afar` de ferma de vaci, am [i o ferm` de ovine. Am ›nceput cu rasa }urcan` 

 Alb`, dar pentru a ob]ine produ[i  pentru carne, am cump`rat din Ungaria berbeci Suffolk, care au o 

 greutate de 120 -130 de kilograme fiecare. Nu mulgem oile, ci ›i l`s`m 

 pe berbecu]i s` sug` toat` vara. Þn iunie - iulie, ace[tia ajung la 30-35 de kilograme, [i-i desfacem ›n ]`rile arabe", spune interlocutorul.

Din relat`rile lui Vasile Novactotul pare extrem de u[or, dar nu-ideloc a[a. Este necesar` mult` munc`[i dragoste pentru animale. {i dac`

 vorbim de dragoste de animale, s`mai spunem c` ameliorarea raselor ›n

Iv`ne[ti, prin ›ns`m“n]are artificial`,este o realitate. Vasile Novac este totmai des pomenit de proprietarii de

 bovine . B`l]a ta Rom“ne asc` este ›ncruci[at` cu rasa Cha rollais [i multealtele. "S` vede]i ce vi]ei ob]in acum cons`tenii mei. }i-e mai mare dragul s`-i prive[ti", se bucur` Vasile Novac.

Rporterul a l`sat la urm` o alt`pasiune a primarului de Iv`ne[ti: caii.

 Are ›n grajduri d ou` femele din rasaGhidran, cump`rate de la Herghelia

 Tuluce[ti. Þncearc` s` ob]in` m“nj i demare calitate biologic` [i, prinurmare, aduce pentru reproducerearm`sari de la Dumbrava - Suceavasau Tuluce[ti - Gala]i. "Invit proprie- tarii de cabaline din Moldova s` mon- teze iepele cu arm`sari de ras`. Dac` vor s` vad` pe viu ce produ[i se ob]in, ›i invit s` vina la mine la ferm`,la Iv`ne[ti. Meti[ii au o valoare extra- ordinar`!" , mai spune Vasile Novac.

  Lili Trifu

Efectul... banilor asupracre[terii animalelor!

01

SITUAŢIA

 

Declaraţia îi aparţine lui Daniel Constantin, ministrulAgriculturii și Dezvoltării Rurale, care, recent, laBucurești, s-a întâlnit cu Phil Hogan, comisarul europeanpentru Agricultură și Dezvoltare Rurală.

 A gen]ia de Pl`]i [i Interven] ie pentru Agricultur`(APIA) a anun]at c` produc`torii de carne deporc pot depune cerere pentru fondurieuropene destinate depozit`rii private a c`rnii de porc ›n situa]i a ›n care pre]ul mediu de pia]` pent ru car-casele de porc se afl` sub pre]ul de referin]`."Depozitarea privat` a c`rnii de porc reprezint` un aju-tor acordat ›n situa]ia ›n care pre]ul mediu de pia]`pentru carcasele de porc se afl` sub pre]ul dereferin]`, a[a cum este acesta stabilit prinRegulamentului (UE) nr. 1308/2013, respectiv 1.509,39euro/ton`, [i are un impact negativ semnificativ ›nacest sector. Scopul principal al m`surii este de a spriji-ni produc`torii agricoli/de]in`torii de carne de porc dea-[i valorifica produc]ia de carne de porc pentru resta- bilirea echi librului lor financiar [i pentru a avea posibi-litatea relu`rii produc]iei. Perioada de depozitarepoate fi de 90, 120 sau 150 de zile. Cantitatea minim` lacare se refer` cerere de sprijin este de 10 tone - ›n cazulprodusului dezosat, [i 15 tone - ›n cazul produsului cuos", se precizeaz` ›ntr-un comunicat de pres` al APIA.Beneficiarii sprijinului sunt persoane fizice autorizate,Þntreprindere Individual`, Þntreprindere Familial`[i/sau juridice, pl`titori de TVA, care ›ndeplinescurm`toarele condi]ii: ›[i desf`[oar` activitatea ›n sec-torul c`rnii [i/sau cel al cre[terii animalelor [i sunt ›nscri[i ›n Registrul Comer]ului [i de]in autoriza]ie sani-tar - veterinar`; dispun, ›n vederea depozit`rii, deinstala]ii corespunz`toare autorizate sau au ›ncheiatecu ter]i autoriza]i contracte de depozitare ›n acestsens. De asemenea, solicitantul trebuie s` constituie o garan]ie de 20% d in cuantumul ajutorului financiar pecare ›l va solicita. Cererea de sprijin privind depo- zitarea pr ivat` a c`rnii de porc se depune la APIACentral ›nso]it` de dovada constituirii unei garan]ii de20% din cuantumul ajutorului solicitat ›n func]ie desumele forfetare men]ionate ›n Regulamentul (UE) nr.

360/2015.

Cereri pentru

fonduri europene

destinate

depozit\rii c\rnii

Din cauza gerului ›nregistrat ›n aceast` iarn`, omare parte din terenurile cultivate cu rapi]` vortrebui arate [i cultivate cu porumb sau floarea-soarelui. Aproape 4.900 de hectare cultivat` cu r`pi]`,ceea ce ›nseamn` aproximativ 75 la sut` din suprafa]acultivat`, va trebui ›ntoars`, cultura fiind compromis`din cauza gerului [i a viscolului ›nregistrate ›n luniledecembrie a anului trecut [i ianuarie a acestui an, dar[i de secet` din toamn`. Conform declara]iilor lui

Cristinel Ni]`, directorul Direc]iei pentru Agricultur` a jude]ului Bac`u, ›n zilele urm`toare va fi format` ocomisie compus` dintr-un specialist al Direc]iei Agricole, reprezentan ]i ai prim`riilor [i aiproduc`torilor afecta]i, care va constata, la fa]a locu-lui, daunele. Pagubele pe care le vor suporta fermierii b`c`uani sunt foart e mari, dac` ]inem cont fie [i numaide faptul c`, anul trecut, kilogramul de rapi]` a fostachizi]ionat cu 1,2-1,3 lei. La o produc]ie de circa 3.000de kilograme pe hectar, fermierii au scos un profitfrumu[el. Cele mai afectate sunt zonele Sascut, One[ti,Buhu[i [i I]e[ti, Bere[ti-Bistri]a, Filipe[ti.Nicolae Nistor este unul dintre fermierii cunoscu]i ai jude]ului care a ales, ›n toamn`, s` ›ns`m“n]eze curapi]` circa 200 de hectare ›n zona Odobesti-Secuieni.Din p`cate, va trebui s` are tot terenul cu r`pi]` [i s` ›nfiin]eze alte culturi. "Trebuie s` ›ntorc toat` cultur a,

pentru c` n-a ie[it nimic. Din toamn` a fost problem`,de la r`s`rire. S-a v`zut c` ceva nu e ›n regul`. Am [ilucrat greu terenul cu freza, [i a[a mai departe. Dincauza secetei, normal. Am investit cel pu]in 700-800 delei pe hectar. Partea proast` este ca, ›n var`, trebuie s`le pl`tim s`m“n]a luat` prin contract de la distribuitori.O s` le d`m gr“u, dac` acolo nu vor fi a[a probleme",a precizat pentru Informa]ii Agricole Nicolae Nistor.

SuceavaRapi]a un

pariu pierdut

8/20/2019 Informatii Agricole Nr.13

11/12

Noul PNDR aferent perioadei 2014-2020 ademarat ›ncep“nd cu data de 25 martie 2015,chiar ›nainte ca programul s` primeasc`avizul Comisiei Europene. Presiunea dinpartea fermierilor fiind mare, Ministerul

 Agriculturii [i Dezvolt̀ rii Rurale a decis s`demareze pe proprie r`spundere dou` dinm`suri, printre care Subm`sura 4.1 -"Investi]ii ›n exploata]ii agricole". Pentru c`

 zootehnia are o pondere ›nsemnat` ›nsubm`sura amintit` [i pentru c` exist` soli-cit`ri de fonduri ›n acest domeniu, vomaborda c“teva aspecte extrem de impor-tante legate de amplasarea fermelor. Unproiect pentru a primi finan]are, trebuie s`fie eligibil, ceea ce presupune respectareamai multor reglement`ri, amplasarea fer-melor fiind foarte important`. Dar [i rezul-tatele financiare ale fermei dup` imple-mentare depind de amplasare, at“t a fermei

 ›n teritoriu, c“t [i a construc]iilor ›n interio-rul fermelor.

 A[adar, primul aspect de care trebuie s`se ]in` seama este ›ncadrarea ›n prevederilePlanului Urbanistic General (ce se elaboreaz`de autorit`]ile locale ›n baza Legii 350/2001,cu modific`rile ulterioare). De aceea, primulpas ar fi s` se solicite un certificat de urba-nism de informare de la Prim`rie, pentru ane asigura c` pe un anumit amplasament sepot amplasa ferme. Cost` foarte pu]in (circa20 lei), dar ne poate scuti de multe pro-

 bleme, mai ales dac` solicitantul dore[te s`achizi]ioneze un teren pentru o astfel deinvesti]ie.

Un al doilea aspect important este dis-tan]a de protec]ie sanitar` ›ntre zonelelocuite [i construc]iile zootehnice, cu anexe-le acestora. Aceste distan]e sunt reglemen-tate prin Ordinul 119/2014 emis deMinisterul S`n`t`]ii. Aten]ie: ordinulstabile[te distan]e pentru ferme (ce difer`func]ie de m`rimea fermelor), dar prevede[i o distan]` de minim 500 m pentruPlatformele pentru depozitarea dejectiiloranimale din exploata]iile zootehnice!Solicitantul trebuie s` respecte ambele dis-tan]e.

Un al treilea aspect important esteamplasarea fermei fa]` de prevederile legis-la]iei de mediu. Exist` restric]ii fa]` de site-urile Natura 2000 (Rezerva]iile naturale) caretrebuie cunoscute, pentru c` exist` risculneob]inerii autoriza]iei de mediu (Legea nr.5 din 6 martie 2000 privind aprobareaPlanului de amenajare a teritoriului na]ional- Sec]iunea a III-a - zone protejate). Unit`]ilenoi trebuie s` parcurg` procedura derealizare a evalu`rii de mediu. H.G.1076/2004stabile[te procedura de realizare a evalu`riide mediu. Trebuie studiat [i Ordinul nr. 1798din 19 noiembrie 2007 pentru aprobareaProcedurii de emitere a autoriza]iei demediu.

Un al patrulea aspect important esterespectarea legisla]iei sanitar-veterinare.Distan]ele dintre diferitele unit`]i

 zootehnice trebuie s` asigure prevenireatransmiterii bolilor prin curen]ii de aer [iinsectele vectoare.

Un al cincilea aspect important esterespectarea distan]elor fa]` de drumuri - tre-

 buie s` asigure o zon` de protec]ie care s`previn` contractarea unor boli, ce a rputea fitransmise prin mijloacele de transport [ipraf.

Dac` am verificat c` pe un anumitamplasament ›ndeplinim condi]iile impuseprin reglement`rile de mai sus, tot nu-i sufi-cient. Amplasamentul trebuie s` fie ferit depericolul de inunda]ii. De asemenea, fer-mierul trebuie s` ]in` cont [i de modul cum

 va asigura utilit`]ile. Pentru fermele zootehnice, asigurarea cu ap` e foarteimportant`. Apoi, asigurarea cu energie elec-tric`. E drept c` se pot prevedea surse alter-native pentru orice tip de ferm`, ›ns` tre-

 buie s` ]inem cont de costuri. Din ra]iunieconomice, ar trebui s` ]inem cont [i desitua]ia c`ilor de comunica]ii, de volumul [idistan]ele de transport pentru furaje, pro-dusele animaliere ›n procesul de desfacereetc.

Pe amplasament, orientarea cl`dirilortrebuie s` se fac` ›n raport de v“nturiledominante [i de punctele cardinale. Ad`pos-turile ›nchise se vor dispune cu axa longitu-dinal` pe direc]ia principal` a v“nturilordominante, pentru a se expune v“ntului osuprafa]` c“t mai mic` din ad`post. Þn cazulconstruc]iilor zootehnice deschise pe olatur` (saivane) [i a celor cu ferestre [ i u[i peo singur` parte (puierni]e ›n sistem semi-intensiv), este indicat` orientarea cu partea

 ›nchis` pe direc]ia v“ntului, deoarece iarna,

la nivelul ferestrelor [i a geamurilor se real-izeaz` pierderi importante de c`ldur`, maiales sub ac]iunea v“ntului. Fa]` de punctelecardinale, orientarea ad`posturilor trebuies` se fac` astfel ca ›n interiorul acestora s` serealizeze o iluminare maxim`. Þn principiu,se recomand` ca ad`posturile cu ferestre peambele laturi lungi s` fie orientate cu axalongitudinal` pe direc]ia N - S, iar cele cuferestre pe o singur` parte sau cu o latur`deschis`, s` fie orientate cu aceast` latur`

spre sud. Pentru localit`]ile ›n care v“nturiledominante au o alt` direc]ie dec“t ceanordic`, este necesar` o conciliere›ntre celedou` cerin]e de orientare (dup` v“ntuldominant [i punctele cardinale). Pentru ast-fel de situa]ii [i pentru adaptarea la condi]iileimpuse de teren (pant`) se admit devieri dela direc]iile indicate cu 25-45 grade.Ñ Ing. Ionel Popa, consultant S.C. DUPLICOM

GRUP S.R.L. mobil: 0761.130.399, e-mail:

popa_ionel_68@yahoo.com)

Amplasarea fermelor zootehniceîn teritoriu şi a construcţiilor în

interiorul fermelor

11

ESENTIAL

Colectivul redac]ional

DIRECTORI ONORIFICI:

DANIEL CONSTANTIN — Ministrul Agriculturii [i Dezvoltãrii Rurale din România

VASILE BUMACOV — Ex-Ministrul Agriculturii [i Industriei Alimentare din Republica Moldova

Prof. univ. dr. CÃTÃLIN TURLIUC — cercetãtor [tiintific la Institutul “A.D. Xenopol” din Ia[i

Dr. MIRCEA ARSENE — doctor în economie, director regional OMNIASIG Ia[i

Director: LILI TRIFU

Adresa redac]iei: Vaslui, strada Nicolae Iorga, nr. 82 bis, etajul 2, camera 3 cl\direa Camerei de Comer], Industrie [i Agricultur\ Vaslui)

E-mail: informatiiagricole@yahoo.com

Tip\rit la

Tipografia LBIN Ia[i

Conform unui proiect al Ministerului Agriculturii [iDezvolt`rii Rurale (MADR) beneficiarii trebuie s` respecte20 de astfel de norme. Domeniile vizate sunt: mediu,schimb`ri climatice, bune condi]ii ale terenurilor (ap`,