decembrie 2010 - scoalagimnazialavinatori.files.wordpress.com · amicii, nr 13 - sept 2010 – ian...

$Page 1: decembrie 2010 - scoalagimnazialavinatori.files.wordpress.com · amicii, nr 13 - sept 2010 – ian 2011 - 1 - Nr. 13\ decembrie 2010 Revista şcolarilor din clasele I-IV Şcoala Vînători.$
amicii, nr 13 - sept 2010 – ian 2011 - 1 -

Nr. 13\ decembrie 2010

Revista şcolarilor din clasele I-IVŞcoala Vînători


AMICII

Fondată în 2006; Nr 13 decembrie 201022 pagini

Coordonare şi tehnoredactare computerizată:prof. Elena-Lăcrămioara Stoian

Colaboratori:inst. Stanciu Mariana, înv. Sîrbu Virginia, prof. Alina Ciutacu, prof. Iulia Gaiş, prof. Tertelici Emil, prof. Burlan Sebastian, prof. Panţică George, prof. Cotigă Ion

Redactori-elevi: Zaharia Larisa, David Ioana, Cernat Laura

e-mail: [email protected]

• ISSN 1843 – 6463

Dragi copii, părinţi şi educatori,

Vă mulţumim pentru colaborarea cu revista Amicii!Încercăm în continuare să vă satisfacem dorinţa de cunoaştere şi vă invităm să ne

trimiteţi pe adresa [email protected], observaţii şi propuneri pentru tematica fiecărei apariţii. Sugestiile şi materialele dumneavoastră ne vor ajuta să îmbunătăţim calitativ revista.

Săvulescu Elena, clasa I Menţiune la concursul EuroJunior


Am realizat în semestrul I !!!

Activităţi extracurriculare

În şcoala contemporană eficienţa educaţiei depinde de gradul în care se pregăteşte copilul pentru participarea la dezvoltarea de sine şi de măsura în care reuşeşte să pună bazele formării personalităţii copiilor. În acest cadru, învăţământul are misiunea de a-i forma pe copii sub aspect psihointelectual, fizic şi socioafectiv, pentru o cât mai uşoară integrare socială. Complexitatea finalităţilor educaţionale impune îmbinarea activităţilor curriculare cu cele extracurriculare.

Activităţile educative organizate de Şcoala cu clasele I-VIII Vînători au conţinut cultural, artistic, spiritual, ştiinţific, sportiv sau sunt simple activităţi de joc ori de participare la viaţa comunităţii locale. Vom enumera câteva dintre momentele care ne-au marcat primul semestru al anului şcolar 2010-2011.

Astfel, marţi, 5 octombrie 2010, elevii şcolii şi-au sărbătorit profesorii, învăţătorii şi educatorii de Ziua Mondială a Educaţiei prin scrisori de mulţumire, prin realizarea unui panou de informare asupra semnificaţiei Zilei Mondiale a

Educaţiei, confecţionarea de pliante cu citate despre educaţie, precum şi prin organizarea unui concurs între clase „Educatori de azi şi de ieri”, elevii confruntându-şi cunoştintele despre personaje celebre precum d-l Trandafir, d-l Vucea ori „pedagogul de şcoală nouă”, Marius Chicoş Rostogan.

Pentru al treilea an consecutiv, elevii au avut parte de o serbare de Halloween. Evenimentul s-a desfăşurat vineri, 29 octombrie 2010. Toţi elevii au intrat în atmosfera sărbătorii importate de peste ocean printr-o paradă de costume, care mai de care mai haioase, prin faţa juriului defilând diavoli, stafii, clovni, diferite personaje malefice, ţigănci, zombi şi alte creaturi ciudate. La debutul activităţii, sub îndrumarea d-nei profesoare

Nicoara Alina, elevii au prezentat materiale despre originile sărbătorii, arătând şi care este motivul pentru care, în zilele noastre, de Halloween, oamenii îmbracă tot felul de haine, care de care mai ciudate. Decorul sălii a fost asigurat de expoziţiile de dovleci şi desene. Pentru efortul lor, participanţii la concursuri au fost răsplătiţi cu diplome şi multe aplauze.


In cadrul săptămânii educaţiei globale, 13 – 21 noiembrie 2010, am marcat tema din acest an, “Pacea şi nonviolenţa pentru toţi copiii”, printr-o serie de manifestări:prezentarea săptămânii educaţiei globale”Pacea şi nonviolenţa pentru copiii lumii”, expoziţie de desene, afişe, postere cu tema « Pacea şi nonviolenţa pentru toţi copiii »,‘Spunem NU violenţei”, campanie anti-violenţă cu participarea reprezentanţilor Poliţiei Comunei Vînători, “Şi astăzi sunt politicos!”- Ziua politeţii în şcoală şi acasă, “Toleranţă şi intoleranţă în Europa”, “Gânduri despre pace şi nonviolenţă”-dezbateri, ateliere de lucru. Elevii cu cele mai originale desene au primit din partea organizatorilor diplome si mici cadouri. Indrumători ai activităţilor au fost prof. Gaiş Iulia, prof. Dascălu Mariana, prof. Stoian Lăcrămioara, prof. Sîrbu Virginia, prof. Ciutacu Alina.

Serbarea dedicată sărbătorilor de iarnă reprezintă o altă activitate dragă elevilor. Colinde, dansuri moderne, momente amuzante au distrat elevii şcolii aducându-le bucurie în suflete. Acţiunea a început cu sceneta „Darul meu pentru pruncul împărat”, momentul artistic fiind coordonat de prof. Gaiş Iulia. Grupul vocal îndrumat de prof. Cotigă Ion a dus spectatorii în

lumea magică a sărbătorilor Crăciunului cu ajutorul colindelor, iar un grup de fete a interpretat "Dansul Crăciuniţelor". Cu aceeaşi ocazie, a fost vernisată şi o expoziţie cu desene şi picturi ale elevilor intitulată „ Bucuriile iernii”, sub îndrumarea d-nelor educatoare Stanciu Mariana şi Dărmănescu Sofica.

Elevii au simţit semnificaţia zilei lui Mihai Eminescu pe 15 ianuarie 2011 în cadrul manifestărilor intitulate „Dor de Eminescu”coordonate de d-na prof. Ciutacu Alina. Prin prezentări PowerPoint, d-na director, prof. Dascălu Mariana a portretizat personalitatea lui Eminescu, a elementelor prin care opera

poetului a rămas atât de actuală în conştiinţa poporului român, iar elevii, purtând în piept ecusoane cu imaginea marelui poet, s-au pregătit cu referate şi versuri alese pentru un concurs de recitare. A urmat un moment de suflet, corul şcolii, coordonat de d-l prof. Cotigă Ion, interpretând cântece pe versuri eminesciene.

Mulţumim elevilor şi cadrelor didactice!

Coordonator proiecte şi programe educative şcolare şi extraşcolare

prof. Gaiş Iulia


Cu fiecare lacrimă,mă îndepărtez de tine, Copilărie!

Preşcolarii de la Grupa mare Rândunelele şi elevii de la Şcoala cu clasele I-VIII Vînători, judeţul Vrancea, coordonaţi de d-ra inst. Mariana Stanciu, prof. Lăcrămioara Stoian, prof. Cotigă Ion şi înv. Sîrbu Virginia au

început derularea unui proiect educaţional pe bază de voluntariat cu serviciul specializat de protecţie a copilului, şi anume cu Casa de tip familial Magnolia cu titlul: ”Cu fiecare lacrimă, mă îndepărtez de tine, Copilărie! ”

Scopul proiectului este stimularea atitudinii faţă de copii instituţionalizaţi prin cunoaşterea şi înţelegerea acestora în vederea susţinerii procesului de integrare socială. Asfel că, în data de 11 decembrie 2010, copiii împreună cu cadrele didactice şi cu ajutorul părinţilor au reuşit să colecteze haine, încălţăminte, jucării, dulciuri pentru a le dărui copiilor aflaţi în dificultate.

De asemenea au susţinut un moment artistic cu tema: *Am venit să colindăm!*, în care copiii au prezentat un colaj de colinde, au confecţionat: felicitări, ornamente pentru brad, aranjamente de Crăciun, realizând astfel o expoziţie de lucrări . Ştim că am început cu un pas mic, dar sperăm să terminăm acest proiect cu un pas mare şi să reuşim astfel împreună să cooperăm şi să stabilim relaţii de colaborare şi prietenie între toţi partenerii implicaţi, prin derularea în comun a activităţilor propuse şi în decursul semestrului II al anului şcolar în curs.

inst.I Mariana Stanciu


Doar pentru că te muţi cu 2 metri mai departe de o grămadă de gunoi când ieşi la picnic, asta nu înseamnă că mizeria nu mai e acolo. Doar pentru că alegi să te uiţi în altă parte, asta nu înseamnă că în apele râului care îţi alimentează oraşul cu apă potabilă nu plutesc zeci de mii de PET-uri şi pungi. Doar pentru că nu fotografiezi şi munţii de gunoaie când pleci în vacanţă, asta nu înseamnă că ei nu erau acolo.

Ce-ar fi să schimbăm foaia? Ce-ar fi să ne notăm în calendar o dată importantă pentru fiecare dintre noi: aceea în care sute de mii de români au spus ”Stop!” şi şi-au curăţat ţara de PET-uri, pungi şi hârtii lăsate de alţii, purtate de vânt şi apă în cele mai frumoase locuri din România? Nu ne permitem să ne cumpărăm o ţară mai curată, şi nici nu am avea cum, dar putem să o curăţăm noi! Într-o singură zi s-o curăţăm pe toată! Să ne mândrim din ziua următoare că avem o ţară curată, că am scris istorie, că am acţionat împreună măcar pentru o zi!

Copiii tăi te vor întreba dacă ai fost şi tu unul dintre voluntarii „Let’s Do It, Romania!”. O să-i spui că da, că ai fost şi tu unul dintre cei care au schimbat într-o singură zi felul în care arată o ţară, sau că era ceva interesant la TV şi ai stat acasă? Nu rata şansa de a-ţi schimba ţara!

Noi, Stoian Elena Lăcrămioara, Dolia Petria, Isac Vasilica, Alexe Oana, Stanciu Mariana, Dărmănescu Sofica, Cotigă Ion, nu am ratat şansa de a participa pe 25 septembrie la Ziua de Curăţenie Naţională, în cadrul Proiectului ” Let’s Do It, Romania!”


Prin acest proiect s-a propus curăţarea mormanelor de gunoi din arealele naturale ale ţării, într-o singură zi.

Peste 200.000 de voluntari din toată ţara au participat, la proiectul "Let's Do It, Romania!", reuşind să strâng aproximativ 187.000 de saci de gunoaie, anunţă Agerpres.

Comandamentul "Let's Do It, Romania" a anunţat, sâmbătă, că, până la ora 19,00, cei mai mulţi cetăţeni au ieşit la curăţenie în judeţul Braşov - 11.700, urmaţi de locuitorii judeţului Cluj, care au fost 11.000. Pe locul trei s-au clasat maramureşenii cu 10.000 de cetăţeni care au ieşit pentru a face curăţenie.

"Let's Do It, România!" este cel mai mare proiect de implicare socială organizat până în prezent în România, care îşi propune curăţarea mormanelor de gunoi din afara oraşelor într-o singură zi.

În acest moment, România este cea mai mare ţară din regiune care realizează acest eveniment. Proiectul a fost implementat cu succes în Estonia (2008), Letonia şi Lituania (2009), Portugalia (martie 2010) şi Slovenia (aprilie 2010).

Prof Stoian Elena


Ne propunem să realizăm în semestrul al II lea!!!

CONCURS DE LIMBA FRANCEZĂ

“La Roumanie, le pays francophone”Şcoala cu clasele I-VIII Vînători, cu aprobarea Inspectoratului Şcolar Judeţean

Vrancea va organiza în luna martie 2011 concursul judeţean de creaţie literară,intitulat “LA ROUMANIE, LE PAYS FRANCOPHONE”. Concursul se adreseazăatât cadrelor didactice cât şi elevilor pasionaţi de limba şi literatura franceză,activitatea înscriindu-se în calen- darul activităţilor prin care şcoala noastră va marcasăptămâna internaţională a francofoniei.

Concursul va avea trei secţiuni:1) Secţiunea de compoziţii plastice, unde elevii pot participa cu desene

reprezentative pentru Ziua Francofoniei. Acestea se vor realiza pe suport A4, în oricetehnică (creion, acuarela, colaj). În colţul din dreapta jos, se va lipi eticheta cu:numele şi prenumele elevului, titlul lucrării, şcoala, localitatea, judeţul, numele şiprenumele cadrului didactic îndrumător.

2)Secţiunea eseuri: elevii vor realiza scurte eseuri cu tema “La Roumanie, le pays francophone”. Lucrările vor fi tehnoredactate, în format A4, cu Times NewRoman, font 12. Lucrarea trebuie să cuprindă maxim 2 pagini.

3) Secţiunea fotografii cu obiective şi monumente reprezentative spaţiuluifrancofon.

Înscrierea participanţilor şi depunerea lucrărilor se vor face prin poştă, înperioada 20 ianuarie- 17 martie 2011, la următoarea adresă: ŞCOALA CU CLASELEI-VIII VÎNĂTORI, com. Vînători, jud. Vrancea.

Plicul pe care îl veţi trimite va conţine: desenele, eseurile, anexa1 şi anexa 2 (în dublu exemplar), un plic timbrat cu 2 lei pentru trimiterea diplomelor.

Informaţii suplimentare pe adresa de e-mail: [email protected]

prof coordonator Panţică George

CONCURSURILE SMARTEdiţia a XIII a

Perioada de înscriere: 24 ianuarie – 20 februarie 2011Data desfăşurării probei: Matematică – joi, 31.03.2011 – clasele I-VIII Limba franceză – luni, 04.04.2011 – anii I-VI de studiu Limba română – miercuri, 06.04.2011 – clasele I-VIII Cultura generală – marţi, 12.04.2011 - clasele I-VIII Limba engleză – vineri, 15.04.2011 - anii I-VI de studiuTaxa de participare este de 9 lei pentru fiecare materie.

Prof coordonator Stoian Elena


Concurs ,LOOK AND LEARN”-concurs international de desene organizat de revista ,,Look and learn magazine ltd.”-Londra – concurs lunar la care se pot înscrie copii cu vârsta până în 18 ani. Relaţii – prof Stoian Elena

Concursul interjudeţean al publicaţiilor şcolare, iunie 2011 –concurs la care vom participa cu revista noastră „Amicii”.

~ MINIOLIMPIADA LA MATEMATICĂ~pentru clasele aII- a, aIII-a şi a IV-aEDIŢIA a II a

Vă invităm să participaţi la olimpiada de matematică ce se va desfăşura astfel:• etapa pe şcoală va avea loc în data de 30 aprilie 2011;• etapa pe comună ( între şcoli ) în data de 7 mai 2011;

• etapa pe judeţ în data de 14 mai 2011.Subiectele concursului vor fi selectate din programa şcolară.

Concursul se va desfăşura la Şcoala Vînători.Înscrierea se va realiza prin e-mail [email protected]

Concursul „Eco fotografia anului” organizat de Centru Carpato Danubian de Geoecologie şi Editura Decesfera - adresat şcolilor care doresc să participe la programe pentru mediu.Proiect Eco- şcoala organizat împreună cu Centru Carpato Danubian de Geoecologie. Şcoala Vînători are proiectul “Să facem pădurea să zambească”,dedicat Anului Internaţional al Pădurii- 2011“Să învăţăm despre pădure-“ proiect internaţional desfăşurat cu clasa a V-a, organizat tot de Centru Carpato Danubian de Geoecologie“Şcoli pentru un viitor verde” organizat sub patronajul Organizaţiei cu acelaşi nume şi împreună cu revistele Doxi şi Terra MagazinProiect “ Pădurea şi bogăţiile ei”, parteneri ai Asociaţiei pentru Conservarea Diversităţii Biologice Vrancea“ Legendă, tradiţie şi adevăr istoric în Carpaţii Răsăriteni”- Neamţ“ Detectivi pe urmele istoriei “- Constanţa“A fi tolerant înseamnă a fi mai bun”, proiect în cadrul concursului naţional “ Democraţie şi toleranţă”Activitatea clubului “ Fantezie şi culoare” – pictură pe sticlă, modelare Fimo, quilling

Activităţi coordonate de prof Dascălu Mariana

Proiect educaţional pe bază de voluntariat cu serviciul specializat de protecţie a copilului, şi anume cu Casa de tip familial Magnolia cu titlul: ”Cu fiecare lacrimă, mă îndepărtez de tine, Copilărie! ”, coordonat de inst Stanciu Mariana


Creaţii literare

Toamna a venit Un cer întunecat A venit peste sat Ploaia s-o pornească, Lumea s-o împietrească.

Copacii au rămas puţini. Ei sunt plini de culori, Pământul este colorat, De frunzele rămase.

Zaharia Larisa, clasa a V aIubirea

Sufletul îmi plânge de dor şi de tristeţe....Gândul când la tine-l duc,

Un râu de lacrimi se varsă peste inima meaŞi mă întreb:” de ce nu eşti cu mine?”

Două lumi diferite, trăindu-le simţim,Cum inimile noastre una lângă alta stau.

O luminiţă ce-n noapte luceşteE dragostea noastră, o divină dramă...

La fel şi inima îmi bate cum te iubesc pe tine...Un glas duios aud în miez de noapte

Şi mă-ntreb:”Cine o fi oare?E vântul ce-mi şopteşte că cineva mă iubeşte?E luna cu stelele vorbind de dragostea vieţii

mele?”

E un glas iubit de mineŞi-n care inima încet şi-a găsit o alinare,

O şoaptă de amor, o îmbrăţişare.

Din partea ta aştept,Un dulce sărut pe care niciodată n-o să-l uit.

O vorbă doar...nimic mai mult.

Cernat Laura, clasa a VII a

A venit iarnaA venit iarna tiptilÎntr-o zi de dimineaţăŞi mă bucur că-s copil,Mă voi da din nou pe gheaţă.

Arborii sunt încărcaţiDe ninsoare ca un pluş,Toţi copiii încântaţiFug acum pe derdeluş.

Casele parcă-s pudrateAlb afară-i totul,Vântul aspru chiar de bateNu ne-ncurcă jocul.La ferestre zâmbitoare

Se iţesc muşcate,Săniuţa seamăn n-areRâd pe săturate.

Gerul, uite, mi-a lăsatÎn obraji bujori,Sunt copil şi am uitatŞi de frig şi de ninsori.

Iar Azor cu mine-aleargăPrin nămeţi de neaŞi atât îmi eşti de dragă, Iarnă, zâna mea!

David Ioana, clasa a Va


Pădurea iarna

Era o după-amiază plăcută de iarnă. Mă aflam alături de doamna profesoară de limba română în autobuz, venind spre şcoală. Drumul traversa câteva sate dar şi o pădure.

Parcă niciodată nu mai văzusem aşa cum era în acea zi... părea din sticlă. Crengile copacilor erau îngheţate şi aplecate puţin spre drum. Mă simţeam ca într-un castel din gheaţă.

Doamna profesoară admira împreună cu mine peisajul uimitor, dar în acelaşi timp îmi spunea că pădurea aceasta are ceva magic. „Daca te uiţi cu atenţie ai să găseşti toate lucrurile uimitoare care s-au întâmplat în viaţa ta. Ea îţi spune tot, tu trebuie doar să o priveşti cu atenţie.”

Iată că am ajuns la şcoală şi eram nerăbdătoare să le spun colegilor mei despre pădurea cea fermecată!

Zaharia Larisa, clasa a V aIarna

Anul acesta este o iarnă grea. Fulgi mari cad pe acoperişul negru al caselor.Copiii sunt fericiţi când vine acest anotimp fascinant. Cum primii fulgi de nea au

căzut, gălăgia pe drum a şi apărut. Şcolarii au ieşit să facă oameni de zăpadă apoi sa se plimbe cu sania. Ninge foarte des şi mândra ţară are veşminte argintii. Peste o oră ninsoarea a încetat şi norii au fugit, iar doritul soare auriu străluceşte.

E o zi minunată! Săvulescu Larisa, clasa a IV a

În aşteptarea moşului

An de an îl rugam pe Moş Crăciun să-mi aducă un singur lucru. Unul singur, pentru că după spusele mamei trebuia să treacă pe la toţi copiii şi nu poate să ducă un sac atât de greu.

Cu o săptămână în urmă, când mă întorceam de la şcoală, am zărit în geamul de la librărie expusă o maşinuţă cu telecomandă. Drumul până acasă mi s-a părut mai lung ca niciodată!

Cu mâna tremurând de emoţie am deschis uşa casei şi am intrat repede. I-am spus mamei de frumoasa maşinuţă expusă, pe care am văzut-o şi că mi-ar plăcea tare mult să o primesc de la Moş Crăciun.

Când am compus scrisoarea către Moş Crăciun, singura dorinţă care am scris-o a fost să primesc acea minunată maşinuţă.

Şi spre fericirea mea, am primit-o! Georgescu Alexandru, clasa a IV a


În aşteptarea lui Moş Crăciun

Din nou, iarna s-a lăsat peste sat. Din înaltul cerului norii au început să cearnă steluţe argintii.

Gerul a pus stăpânire pe întreg cuprinsul şi s-a lăsat o linişte apăsătoare. Noi, copiii, îl aşteptăm cu nerăbdare pe Moş Crăciun. Anul acesta îmi doresc multă sănătate.

Iarna a pictat flori de gheaţă la fereastră. Casele şi-au pus căciuli de blană, iar noi am adormit aşteptând pe Moş Crăciun.

Vaida Diana, clasa a IV a

Venirea lui Moş Crăciun

A fost odată şi încă mai există şi acum, un bătrânel darnic, căruia îi place să împartă cadouri copiilor cuminţi. El vine în fiecare an pe 25 decembrie. Vine pe furiş la copii cu sania trasă de reni. Un copil l-a surprins lăsându-i cadourile sub brad şi l-a întrebat: - Tu eşti Moş Crăciun?

Moşul rămase uimit.- Da , eu sunt.- Ştiam eu că exişti!!! Unii copii mi-au zis că nu exişti! Dar de ce vii pe furiş,

noaptea târziu?- Vezi, eu călătoresc peste tot globul încercând să împart cadouri copiilor cuminţi ca

tine. Uneori ajung târziu şi nu vreau să te trezesc! Acum mai am câteva case unde trebuie să împart cadouri.

Băiatul a povestit la toţi colegii că l-a întâlnit pe Moş Crăciun.

Necula Nicu, clasa a IV a


MILEY CYRUS

Miley Cyrus este o cântăreaţă, actriţă şi autoare nominalizată la Globul de Aur şi Critic s Choice Award. Ea este de asemenea cunoscută ca interpreta Miley Stewart/Hannah Montana în celebrul serial Hannah Montana difuzat de Disney Channel.

Miley Cyrus s-a născut pe 23 noiembrie 1992 în Nashville, Tennessee. Părinţii săi sunt Leticia Tish şi Billy Ray Cyrus, actor şi cântăreţ de muzică country. Părinţii au botezat-o Destiny Hope deoarece au simţit că destinul ei este de a realiza lucruri măreţe. Porecla”Miley” şi-a câştigat-o mai târziu de la tatăl său pentru că zâmbea foarte mult. Artista recunoaşte că nu poate să ţină secret, însă după cum a declarat în mai multe interviuri, asta nu o împiedică să aibă mulţi prieteni care o apreciază pentru modul în care

râde tot timpul şi ştie să iasă din orice situaţie cu zâmbetul pe buze.

Miley Cyrus a devenit interesată de actorie la vârsta de 9 ani. Primul ei rol a fost ca şi invitat în serialul tatălui ei, unde interpreta rolul unei fetiţe pe nume Kylie. La 12 ani a dat audiţie pentru filmul Hannah Montana, însă a fost considerată ca fiind prea mică pentru acest rol. Datorită prestaţiei pline de energie, artista a primit rolul. În 2006, Walt Disney Records a lansat

albumul Hannah Montana soundtrack.După succesul serialului, în octombrie 2006, a lansat un CD în care a interpretat opt

piese din show. Carirea solo a lui Miley Cyrus a început cu albumul său de debut „Meet Miley Cyrus”, lansat pe 23 iunie 2007. Al doilea album al ei, „Breakout”, a fost lansat pe 22 iulie 2008. „Breakout” este primul album al lui Miley Cyrus fără nicio trimitere Hannah Montana. Ambele albume ale artistei au debutat ca numărul 1 în clasamentul Billboard 200. În 2008, ea a lansat filmul special „Hannah Montana and Miley Cyrus”:Best of Bith Worlds Concert.

De asemenea, Miley a jucat în filmul Bolt (2008), şi a înregistrat piesa „I Thought I Lost You” pentru care a şi fost nominalizată pentru Globul de Aur.

În 2008, Cyrus a fost desemnată de revista Time în Top 100 cei mai Influenţi Oameni din Lume. Revista Forbes a plasat-o pe locul 35 în topul celebrităţilor (The Celebrity 100) cu câştiguri de peste 25 milioane de dolari în 2008. În anul 2009, succesul lui Miley Cyrus depăşeşte graniţele SUA şi a făcut ca la 17 ani aceasta să-şi lanseze deja o carte autobiografică, intitulată „Miles To Go”.

Zaharia Larisa, clasa a V a


Profesorii vă propun...

Adrian Păunescu sau...” Şi totuşi există iubire,/Şi totuşi există blestem”

ADRIAN PĂUNESCU (născut Adrian Păun, 20 iulie 1943 la Copăceni, plasa Bălţi, jud Bălţi, Basarabia, astăzi Republica Moldova – decedat la 5 noiembrie 2010, Bucureşti) a fost poet, publicist, textier şi om politic român. Păunescu este cunoscut mai ales ca poet, debutând în 1960 şi fiind unul dintre cei mai prolifici autori români contemporani, dar şi ca organizator al Cenaclului Flacăra, întrunire desfăşurată periodic între anii 1973-1985 (de regulă în oraşele mari ale României). În cadrul cenaclului, poetul a încurajat cultura de masă îndrăgită de publicul tânăr, în ciuda numeroaselor sancţionări aduse acesteia de către puterea comunistă. El este cel care a inventat sintagmele: „generaţia în blugi”, „muzica tânără”.

Poetul şi-a început activitatea publicistică în 1973, an când intră la conducerea revistei „Flacăra”, de unde este destituit în 1985. În toamna anului 1990 fondează revista „Totuşi iubirea”. Tot în calitate de publicist a mai condus pentru pentru o scurtă perioadă, în 1999, ziarul „Sportul românesc” şi a realizat o serie de emisiuni sportive la TV.

În ceea ce priveşte opera sa literară, Adrian Păunescu a scris mult şi cu mult har, exteriorizându-şi cu înflăcărare şi bunele şi relele sufletului său frământat într-o viaţă de om. A publicat peste 50 de volume, dintre care amintim: „Ultrasentimente”, „Mieii primii”, „Istoria unei secunde”, „Fântâna somnambulă”, „Repetabila povară”, „Pământul deocamdată”, „Iubiţi-vă pe tunuri” sau „Ultima noapte pe Atlantida. Poezii vechi şi noi”, volum editat chiar în 2010. Creaţia sa, însumând peste 300.000 de versuri, aşadar depăşind cea mai întinsă epopee a lumii, Mahabharata (215.000 de versuri), reprezintă o realitate lirică fără asemănare, nu numai în istoria literaturii române, ci şi în literatura universală, oferindu-ne impresia/certitudinea că ne aflăm în faţa unei „uzine” de poezie, a cărei „producţie”, potrivit concepţiei păunesciene despre misiunea poetului/poeziei înseamnă „armonie în sălbăticie”: „Că omenirea-i un ciudat amestec/ De violenţă şi de duioşie,/ Răget de leu în ou de ciocârlie,/ Dar toată lumea trebuie să ştie/ Că nu-i poetul animal domestic,/ Ci armonie în sălbăticie”.

Adrian Păunescu a fost premiat cu „Meritul Academic” pentru întreaga sa operă, dar şi pentru susţinerea proiectelor Academiei Române. De altfel, talentul său poetic a fost apreciat de mulţi critici literari importanţi, precum Şerban Cioculescu (care afirmă despre el că este „cel mai mare poet social după Tudor Arghezi”) sau Eugen Simion (ce-l considera „ultimul mare poet social român”), remarcându-se în prezent că poetul ar trebui „revaluat”.

Adrian Păunescu este înmormântat în cimitirul Belu, pe Aleea Scriitorilor, acolo unde se află şi mormintele lui George Călinescu, Mihail Sadoveanu, Nicolae Labiş, george Coşbuc.

Prof Ciutacu Alina-Oana


Măştile populare în contextul spiritualităţii tradiţionale româneşti

Măştile populare sunt reflectări ale unor reminiscenţe ale memoriei colective ce vin din timpurile străvechi. Măştile se foloseau în cadrul unor ritualuri ale fertilităţii, ale chemării ploii, vânătorii sau în dansuri ritualice şi reprezintă personaje din mitologia populară şi din folclor. Jocurile cu măşti se desfăşoară în anumite momente ale anului (Crăciun, Anul Nou, Rusalii) sau cu ocazia unor evenimente definitorii pentru viaţa omului (nunta, moarte). Doar bărbaţii puteau să se mascheze şi era interzisă divulgarea numelor celor mascaţi, aceste obiceiuri fiind se pare derivate din străvechi ritualuri de iniţiere.

Măştile erau confecţionate din piele şi blană de animale, ţesături de pânză sau postav gros, lut ars, lemn cioplit, coajă de tei, de brad, de mesteacăn, bucăţi de metal sub formă de plăci sau cercuri, sfoară groasă colorată, pene de păsări, câlţi de cânepă, păr de cal sau de porc, boabe de fasole şi porumb, pănuşe de porumb, hârtie şi carton colorat, mărgele, nasturi, bucăţi de sticlă, coarne de animale sau resturi de obiecte precum doage de cofe sau funduri de putini. Cele mai utilizate

unelte pentru confecţionarea acestor măşti erau cuţitul, foarfeca, ciocanul, tesla, sfredelul, cleştele, iar culorile întrebuinţate erau în special roşul, negrul şi albul.

De măştile populare s-au ocupat de-a lungul vremii mai mulţi cercetatori, fie ei istorici sau folclorişti, filologi sau antropologi, dintre care amintim: Simion Florea Marian, Elena Niculiţă Voronea, Romulus Vulcănescu, Adrian Fochi sau Tudor Pamfile. În judeţul nostru încă se mai practică jocul cu măşti în partea de nord, şi anume în ţinutul cunoscut sub denumirea de ,,Ţara Vrancei’’. Această manifestare folclorică reprezintă într-adevăr, un ritual magico-ludic, trimiţând la ceremonii de tip arhaic, precreştine. S-a constatat, totodată, infiltrarea unor elemente păgâne în scenariul jocului (cum ar fi săritul peste foc -element natural primordial ce simboliza sacrul dar şi purificarea prin ardere - gest ce trebuia înţeles ca o trecere a spiritului celui decedat din lumea viilor în cea a morţilor, dat fiind momentul când avea loc acţiunea iniţial, şi anume la priveghi). Pentru că la origine, dansul cu măşti a constituit de fapt un dans de tip funerar, ce avea loc cu prilejul decedării insului unei comunităţi umane. Prin extindere (asta însemnând trecerea unei foarte lungi perioade de timp, poate sute de ani), ritualul/dans a ajuns să se practice şi la sărbătorile Anului Nou, dar, repetăm, specificitatea sa rămâne strâns legată de momentul priveghiului.

Iată aici o prezentare sumară a acestui ,,tezaur’’ de spiritualitate magico-ludică: membrii grupului de mascaţi vorbeau pe un ton ascuţit, fals, şi improvizau discuţiile nu lipsite de umor, însă uneori scabroase, fie între ei, fie cu spectatorii ce-şi făceau o reală plăcere din a-i provoca. În curtea celui decedat se aprindea un foc, iar mascaţii începeau să joace în jurul acestuia, după care urmau diferite jocuri distractive (se observa


îmbinarea elementelor magice şi ludice). Acest joc în jurul celui decedat aminteşte de ritualuri străine, aparţinând altor popare, şi ne gândim în primul rând la vechii egipteni şi indieni, dar şi la ceremoniile negrilor din Africa sau mai bine zis a unor triburi mai mult sau mai puţin sălbatice.

Trupa de mascaţi avea şi un conducător, persoană ce deţinea un rol determinant în succesiunea etapelor jocului. El era singurul nemascat deoarece trebuia să aibă deplină libertate de mişcare. Conducătorul dansului purta două

obiecte cu încărcătură simbolică: un toiag şi un lanţ, şi tot el dădea semnalul de începere a jocului, recita versurile incantaţiei premergătoare ceremoniei, dirija, de asemenea, traiectoria ce trebuia urmată de şirul de jucători. Mascaţii se înfăşurau cu lanţul din fier şi dansau, linia urmată de ei fiind una şerpuită (asemeni meandrelor vieţii) şi avându-l pemanent în frunte pe conducătorul de joc. Urma săritul peste foc, totul fiind însoţit de muzica misterioasă a tobelor ţi creând impresia de mare eveniment în sânul obştii. Acest registru al tendinţelor grave, al atitudinilor de natură dramatică se opunea altuia, de sorginte comică, veselă. Ambele registre asigurau simetria şi echilibrul ideatic al dansului. Tot în aceasta fază a ceremoniei se cânta la fluier şi erau introduse măştile animaliere, şi anume cea de barză, de capră şi de urs (fiecare cu semnificaţia ei).

Asfel, jocul cu măşti devine produsul imaginaţiei uluitoare a creatorului anonim ce a intuit perfect nevoia omului de a învinge perisabilitatea, dar şi nebănuita dorinţă de a înfrânge moartea.

Prof. Ciutacu Alina-Oana

Ce vizitaţi dacă mergeţi Franţa?

Turnul Eiffel (în franceză: La tour Eiffel, se pronunţă la tur efel) este o construcţie faimoasă pe schelet de oţel din Paris ce măsoară 324 m înălţime. Turnul a devenit simbolul Franţei cel mai răspândit la nivel mondial. A fost conceput de către Émile Nouguier, Maurice Koechlin şi Stephen Sauvestre, angajaţi la Eiffel & Co. Gustave Eiffel, iniţial reticent cu privire la proiect, a devenit ulterior un mare susţinător al său şi a cumpărat brevetul. Turnul, care poartă numele său, este una dintre principalele destinaţii turistice ale Parisului şi lumii, cu mai mult de 5,5 milioane de vizitatori anual. Turnul şi-a primit cel de-al 200.000.000 vizitator la 28 noiembrie 2002. Structura a fost construită între anii 1887-1889

(după o tehnologie descoperită de inginerul român Gheorghe Pănculescu) din fier forjat. Aceasta urma să servească drept arc de intrare la Expoziţia Universală (1889), un târg


mondial ce sărbătorea centenarul Revoluţiei franceze. A fost inaugurat la 31 martie 1889şi deschis pentru public la 6 mai. Palatul Versailles (numit şi castelul Versailles; în franceză Château de Versailles) este un castelregal construit la Versailles, în Franţa. A fost reşedinţa regilor Franţei Ludovic al XIV-lea, Ludovic al XV-lea şi Ludovic al XVI-lea. Acest castel se înscrie printre cele mai remarcabile monumente din Franţa, nu numai prin frumuseţe, ci şi prin prisma evenimentelor al căror teatru a fost. Devine reşedinţă regală permanentă începând cu anul 1682, când regele Ludovic al XIV-lea a mutat curtea de la Paris, până în 1789, când familia regală a fost forţată să se întoarcă în capitală, cu excepţia câtorva ani din timpul Regenţei. Castelul Versailles reprezintă un simbol al monarhiei absolute adoptat de către Ludovic al XIV-lea. În acest castel, în Galeria Oglinzilor, a fost semnat Tratatul de la Versailles. În 1837palatul a devenit primul muzeu de istorie al Franţei. Muzeul Luvru (franceză Musée du Louvre) este cel mai mare muzeu de istorie şi artă din Franţa (după suprafaţă, 210.000 m2 dintre care 60.600 m2 destinaţi expoziţiilor) şi unul dintre cele mai importante muzee din lume. Situat în centrul capitalei franceze, Paris, între cheiul drept al Senei şi strada Rivoli (franceză Quai de Louvre - Rue Am. de Coligny - Rue Rivoli), în primul arondisment, într-o clădire istorică, fost palat regal,

Palatul Luvru. Exponatele de artă franţuzeşti acoperă o largă partedin istoria Franţei, de la Dinastia Capeţienilor până în zilele noastre.Printre piesele cele mai celebre prezente la Luvru se numără şi Codul lui Hammurabi, Venus din Milo, Gioconda de Leonardo da Vinci sau Libertatea conducând poporul de Eugène Delacroix. Luvrul este de asemenea şi unul dintre cele mai vizitate muzee din lume, cu aproximativ 8,5 milioane de vizitatori în 2008.

Limba Franceză - limbă de comunicare internaţională Cât de importantă este pentru tine cunoaşterea unei limbi străine?

Răspunsul la această întrebare, scurt dar cuprinzător l-am aflat de la un elev de clasa VIII a. Iată ce ne-a răspuns acesta : “Cunoaşterea unei limbi străine este importantă pentru a te descurca în viaţă, deoarece limba este cel mai important mijloc de comunicare şi de înţelegere cu semenii tăi”.

Răspunsul ne arată că elevul nostru este pregătit pentru a fi cetăţean european. Libera circulaţie pe continentul nostru, relaţiile diplomatice dintre ţări, relaţiile economice şi culturale, precum şi colaborările în multiple domenii, favorizează din ce în ce mai mult schimburile lingvistice între persoane de diferite naţionalităţi, limbi şi culturi. Iată de ce se pune din ce în ce mai mult accentul pe noţiunea de comunicare şi pe necesitatea unei


competenţe de comunicare în cel puţin o limbă de circulaţie internaţională, precum franceza, vorbită azi pe cele cinci continente.

A fi român înseamnă să fii european, deci înseamnă să folosim o limbă comună şi să împărtăşim anumite valori precum democraţia, libertatea, drepturile omului, dreptatea, solidaritatea, progresul, diversitatea culturală, fără să pretindem că deţinem monopolul acestora. Limba franceză este limba în care au apărut şi s-au răspândit aceste valori universale, de la Marea Revoluţie Franceză din 1789 şi până astăzi acestor valori universale. Limba franceză rămâne limba culturii, a libertăţii şi a Declaraţiei drepturilor omului.

Efortul de perfecţionare într-o limbă străină trebuie să fie zilnic, mai ales pentru cei care aspiră la posturi în companii străine. A acorda o oră sau cel puţin o jumătate de oră zilnic, este dificil, deoarece deja timpul liber este mai scurt decât se doreşte, iar oboseala după o zi de muncă diminuează performanţa de învăţare în timpul rămas. Orice oportunitate de exerciţiu trebuie folosită, începând cu renunţarea la titrare pentru filmele de la televizor şi conversaţie cu prietenii în limba dorită.

PROVERBES ET DEVINETTES POUR LES PETITS

Le chat parti, les souris dansent. = Când pisica nu-i acasă, şoarecii joacă pe masă.Le livre fait vivre. = Ai carte, ai parte.On parle du loup et on en voit la queue. = Vorbeşti de lup, şi lupul la uşăPar compagnie on se fait pendre. = Cu prieteni răi, rău te faci./ (Spune cu cine te împrieteneşti ca să-ţi spun cine eşti.)Qui creuse la fosse d’autrui y tombe le premier. = Cine sapă groapa altuia, cade singur în ea.Qui naquit chat, court après les souris. = Ce naşte din pisică şoareci mănâncă.

L’été je suis liquid,L’hiver-blanche et solide,Et en toute saison,Une douche boisson. (l’eau)Mon grand-père a un fils qui n’est pas mon oncle. Qui est-ce? (mon père)Ce n’est ni mon frère, ni ma soeur, et pourtant c’est l’enfant de mes parents. Qui est-ce donc? (moi même)

Prof. PANŢICĂ GEORGE Limba francezã


Curiozităţi din lumea fotbalului

Fotbalul, dincolo de faptul că este cel mai urmărit şi mai apreciat sport de pe Pământ, este şi un fenomen în care s-au înregistrat numeroase recorduri. Privind înapoi, mai ales în perioada romantică a fotbalului, o parte a evenimentelor care au scris istoria acestui sport ne par de-a dreptul incredibile.

Cipriotul Panagiotis Pontikos este jucătorul care a reuşit să marcheze 16 goluri într-un singur meci, anul trecut, intrând astfel în Cartea Recordurilor. Echipa sa Olympos Xylofagou, din liga a treia cipriotă, a reuşit să învingă cu 24-3 pe SEK Ayios Athanasios.(goluri marcate în minutele : 3, 20, 33, 35, 47, 50, 55, 56, 58, 61, 68, 75, 76, 83, 86 şi 87). Acesta a egalat recordul francezului Stephan Stanis care a înscris de asemenea 16 goluri pentru Racing Club în cupa Franţei într-un meci împotriva lui Aubry Asturies, în decembrie 1942.

Victoria Australiei în meciul cu Samoa Americană, 31-0, este cea mai mare diferenţă înregistrată în istoria fotbalului într-un meci internaţional.Golgheterul acelui meci, Archie Thompson a reuşit să marcheze 13 goluri, devenind jucătorul cu cele mai multe goluri înscrise într-un singur meci internaţional.

Partida cu cele mai multe goluri.

Scor de baschet! Stade Olympique de l’Emyrne o echipă din capitala Madagascarului (campioana en-titre în acel sezon), Antananarivo, a fost protagonista unui episod care va rămâne cu siguranţa în istoria fotbalului.

În urma cu aproape 9 ani, mai exact pe 31 octombrie 2002, s-a disputat meciul dintre SOE şi AS Adema, o partidă din campionatul Madagascarului (Madagascar - o insulă în Oceanul Indian, în partea estică a coastei Africii, în emisfera sudică). Partida a decurs normal, până când o decizie controversată luată de arbitrul întâlnirii a stârnit furia antrenorului lui Stade Olympique de l’Emyrne, Ratsimandresy Ratsarazaka. Atât de nervos încât a ordonat echipei sale să îşi marcheze autogoluri în semn de protest, ceea ce s-a şi întâmplat, jucătorii trimiţând mingea în propria poartă de 149 de ori (!).

Cu siguranţă, scorul de 149-0 este recordul absolut de goluri marcate într-un meci. Depăşeşte cu mult fostul record de 36-0 stabilit în 1885. De asemenea este posibil ca arbitrul să fi pierdut numărătoarea golurilor şi scorul să fi fost mult mai categoric.


Cea mai nordică echipă de fotbal din lume!

Tromsö este un mic orăşel din nordul Norvegiei care are aproximativ 60.000 de locuitori. Aici se află cel mai mare centru de pescuit din ţară, fiind si unul dintre cele mai importante centre comerciale din zonă. Cu toate acestea, deşi este un oraş frumos, dominat de farmecul nordului, care caracterizează întreaga coastă norvegiană, curiozitatea oraşului stă în echipa de fotbal - Tromsö IL, aceasta fiind cea ma nordică echipă profesionistă de fotbal, echipă aflată la aproximativ 500 de kilometri dincolo de cercul polar.

V-aţi întrebat vreodată care a fost cea mai mare audienţă pe stadion în timpul unui meci de fotbal? Ei bine, recordul dateaza de 60 de ani, mai precis din anul 1950, din timpul finalei Campionatului Mondial din Brazilia, meci disputat pe Stadionul Maracana, între selecţionatele Braziliei şi Uruguayului. La acel meci au asistat 199.854 de spectatori.

Stadionul Maracana

Prof. Tertelici Emil


Efectele violenţei TV asupra copiilor şi adolescenţilor

Vizionarea şi preferinţa pentru televiziunea violentă sunt legate de atitudinile, valorile şi comportamentele agresive. Robinson şi Bachman (1972) au găsit o relaţie între numărul orelor în care au fost urmărite programe TV cu conţinut violent şi declaraţiile făcute de adolescenţi privind propria implicare în comportamentul agresiv sau antisocial.

Sheehan (1983) a urmărit două grupuri de copii din Australia, din clasele I şi a III-a, pe o perioadă de 3 ani. El a ajuns la concluzia că pentru grupul de copii de vârste mai mari, acum în clasele a III-a şi a V-a, atât numărul scenelor de violenţă private, cât şi intensitatea cu care au fost urmărite erau strâns legate de nivelul comportamentului agresiv al copilului. Reiese cu claritate că se poate produce un comportament agresiv tot mai pronunţat, ca urmare a unei expuneri fie prelungite, fie de scurtă durată la acte de violenţă televizată.Efectele pe termen lung ale violenţei TV au fost determinate de Lefkowitz şi colegii lui (1972) prin urmărirea unui grup de copii pe o perioadă de 10 ani. Rezultatele la care s-au ajuns indicau că preferinţa pentru violenţa televizată la vârsta de 8 ani erau într-o strânsă corelaţie cauzală cu agresivitatea la vârsta de 18 ani. Aşadar, preferinţa timpurie pentru programele de televiziune şi alte mijloace violente e un factor generator al comportamentului agresiv şi antisocial când copilul devine matur.O altă echipă de cercetători a continuat acest studiu pentru a determina efectele violenţei TV pe o perioadă mult mai lungă - 22 de ani. Concluzia a fost că există o legătură semnificativă între vizionarea scenelor de violenţă la vârsta de 8 ani şi comportamentul interpersonal criminal la vârsta de 30 de ani.Într-o cercetare ce a avut în vedere 1565 de elevi care locuiau în Londra, Belson, comparând comportamentul băieţilor care se expuseseră mai mult la violenţa de pe micul ecran cu al acelora care se expuseseră mai puţin, a ajuns la concluzia că telespectatorii actelor cu un grad ridicat de violenţă erau mult mai implicate în comportamente violente grave.Există nenumărate cazuri în care copiii ucid fără un mobil serios sau lipsiţi complet de motivaţie, pur şi simplu sub influenţa unor scenarii mentale preluate de pe micul ecran. Cu toate că presa aruncă, în general, vina asupra sensibilităţii copiilor sau a instabilităţii psihice a unora dintre ei, faptul că frecvenţa acestor cazuri creşte de la un an la altul, arată că este vorba de ceva mai mult decât atât.


Jocurile electronice şi educaţia Una dintre cele mai importante obiective ale educaţiei este să dezvolte capacitatea de luare a unor decizii, conştiente, corecte. După cum s-a văzut, animalele acţionează după instincte şi situaţie, dar oamenii nu. Jocurile electronice se împotrivesc acestui obiectiv şi produc o ,,animalizare” a omului; este contrar unuia din obiectivele supreme ale educaţiei, să facă din copii şi tineri fiinţe mai umane şi mai puţin animale.Jucătorul jocurilor electronice învaţă cum să execute activităţi foarte specializate. Dar ceea ce învaţă nu poate fi aplicat decât la jocul respectiv, şi nu poate fi utilizat în viaţa reală. Totuşi, în situaţii de urgenţă, de stres sau de conştiinţă confuză, jucătorul s-ar putea să reacţioneze ca în joc, dar manevrând ceea ce este real drept ceva artificial. În acest

sens, jocurile sunt mult mai rele decât televizorul. Televizorul înregistrează în conştiinţa spectatorului imaginile văzute şi situaţiile; jocurile electronice, pe lângă aceeaşi înregistrare, îl antrenează pe jucător să execute anumite acţiuni.În recenta sa carte, John Naisbitt, menţionează tragedii petrecute în unele şcoli americane, în care condiţionarea şi antrenamentul realizate de jocurile electronice au provocat acţiuni violente tragice întreprinse de tineri utilizatori. Un caz impresionant este

cel din oraşul Paducah, Kentucky, petrecut în 1998; un tânăr de 14 ani a intrat într-o clasă şi a tras 8 focuri de armă în capul şi în toracele victimelor, câte un foc de persoană, nimerind toate ţintele. Naisbitt menţionează o analiză a cazului în care se spune că un bun poliţist sau soldat nimereşte în general 20% din ţinte, nu trage niciodată doar un singur foc pentru fiecare victimă. Dar faptul incredibil este că tânărul nu a mai folosit niciodată o armă înainte: s-a antrenat în utilizarea armei numai cu ajutorul jocului electronic.Prin urmare, este falsă credinţa că utilizarea calculatorului dezvoltă gândirea şi-l face pe copil mai inteligent. Această convingere se întemeiază mai mult pe un curent de opinie întreţinut de cei care câştigă miliarde de dolari din vânzarea jocurilor, a programelor de calculator sau a tehnicii de calcul în general, curent generat în contextul entuziasmului generat de apariţia şi dezvoltarea explozivă a tehnicii de calcul în ultimii 20 de ani.Copiii sunt mai puţin vinovaţi. Rămâne ca noi părinţii şi profesorii lor, pe măsura dragostei ce le-o purtăm şi a conştientizării fenomenelor descrise, să încercăm să-i păzim de tentaţia expansiunii în realitatea virtuală, iar aceasta până nu e prea târziu.

Prof. înv. primar, Cotiga Ion


Sfaturi pentru părinţi la început de an şcolar

Începutul şcolii este în mod sigur un eveniment care umple de emoţii inimile multor copii. Sunt foarte importante regulile şi comportamentul din primii ani de viaţă, impactul şi responsabilităţile morale ale părinţilor, modul în care părinţii îi învaţă pe copii iubirea şi respectul, comunicarea şi relaţionarea cu lumea şi cu ceilalţi etc. Educaţia din această perioadă se va reflecta în personalitatea individului pentru toată viaţa. Acum copilul învaţă cum să relaţioneze adecvat cu alţii, cum să se organizeze, ce înseamnă să respecţi un program; învaţă să ia decizii, să-ţi stăpânească anumite dorinţe, să renunţe la o serie de lucruri, să socializeze, să se integreze în colectivitate - să se adapteze...într-un cuvânt.

Asemenea unui ritual anual, începutul anului şcolar este un moment bun să ne întrebăm: ce putem face pentru ca acest nou an să fie mai productiv din punct de vedere şcolar, mai plăcut din punct de vedere social şi cu progrese cât mai vizibile în relaţiile copilului cu lumea? Iată câteva sfaturi pentru părinţi, vizând o serie de principii morale de ordin practic, privind educaţia copiilor în mediul familial.

Recomandăm acest minighid în special părinţilor cu copii de vârstă şcolară mică:

1. Obişnuieşte-l pe copil să respecte regulile, însă nu-l obliga, nu impune şi evităcuvântul “trebuie”! Cuvintele cel mai des întâlnite în educaţia copiilor, încă de când trec pragul vârstei de 1 an par să fie: “Nu pune mâna acolo, nu ai voie, nu te duce acolo etc”. Le interzicem de mici să înveţe ce este lumea...în loc să le-o arătăm şi să înţelegem alături de ei că toate acţiunile noastre au o explicaţie şi că suntem rezultatul a ceea ce facem. Prin poveşti de exemplu, îi poţi insufla valorile pe care doreşti să le transmiţi copilului tău. Educă-i gustul pentru libertate şi învaţă-l să îndrăznească. Învaţă-l că are voie orice atâta timp cât respecta legea, morala şi normele bunului simţ.

2. Organizează timpul. Învaţă copilul să fie punctual, să preţuiască timpul propriu şi pe al altora, să fie serios, riguros şi disciplinat. Poţi lipi pe perete sau pe frigider un calendar lunar sau anual pentru a pune în evidenţă evenimentele ce urmează şi termenele limită. Stabiliţi împreună programul de dimineaţă: ora de trezire, regulile şi programul de la baie, îmbrăcatul, luarea unui mic dejun sănătos etc. Fii un exemplu în respectarea regulilor casei.

3. Fără violenţă. Copiii preiau prin comportament ceea ce văd în casă. Ca părinţi, este de preferat să evităm vocile ridicate, tensiunea, nemulţumirile exprimate în mod violent, reproşurile sau cuvintele urâte. Chiar dacă a doua zi acestea nu se văd neapărat în comportamentul copilului, cu timpul îşi vor pune amprenta asupra personalităţii lui de mai târziu. Discuţiile aprinse şi zgomotoase îi vor crea impresia că totul se rezolva prin confruntare. Ai grijă să nu-i lezezi demnitatea în faţa colegilor făcându-i observaţii negative în public. Nu critica un copil în faţa altui copil şi nu manifesta mai multă atenţie pentru unul dintre ei în cazul în care sunt fraţi. Ascultă-i pe fiecare dintre ei şi încearcă să îi înveţi comportamentele pozitive prin puterea exemplului. Învaţă-l să


împrumute lucrurile, să le ceară folosind “te rog” şi să mulţumeasăa la înapoiere. Arată-i cum să răspundă colegilor violenţi, spune-i să nu treacă sub tăcere ce i se întâmplă, să anunţe profesorii şi părinţii imediat, să plece rapid de la locul conflictelor fizice pentru a nu deveni victimă, să nu răspundă prin violenţă la violenţe.

4. Practică bunele maniere. Învaţă-l să se comporte civilizat mai ales în public: să cedeze locul în autobuz; să nu vorbească zgomotos, ci discret şi politicos; să salute; să aplaneze conflictele; să fie atent şi grijuliu cu copiii mai mici, cu cei nevoiaşi sau cu dizabilităţi; să respecte mediul şi să aibă grijă unde aruncă resturile alimentare sau deşeurile; să folosească “te rog” şi “îmi dai voie”, “îmi cer scuze”, “îmi pare rău” sau “pot să te ajut?”. Învaţă copilul să îi pese de felul în care păstrează lucrurile şi să deprindă responsabilitatea de a se îngriji de el şi de ceilalţi. Învaţă-l de exemplu să pună în frigider o sticla de apă nouă, atunci când a golit-o pe cea precedentă.

5. Cărţi, nu computer. A fi campion la jocurile pe calculator nu este o mare realizare. Ar fi preferabil ca primele învăţăminte ale copilului să fie desprinse din cărţi şi lecturi, gustând savoarea poveştilor, spiritul lecturii, vocabularul bogat, simţul estetic şi latura moral-emoţională. Controlează-i lecturile, comentaţi-le împreună, dezbateţi soarta personajelor, principiile lor de viaţă şi desprindeţi morala.

6. Negociază. Ce fel de haine, pantofi, rucsac, tunsori se poartă? Ai grijă: statutul social este foarte important pentru noi toţi şi copiii nu fac excepţie. Aşadar, nu îi subestima sentimentele şi dorinţa de a se integra social, ci încearcă să-l ajuţi să se integreze, în limitele valorilor, gusturilor estetice şi ale posibilităţilor financiare din familia ta. Permite-i să-şi aleagă rechizitele şi hainele, dar în limitele unui buget stabilit în prealabil. Dacă observi că vrea prea multe, încearcă să temperezi această pornire prin oferirea unor variante de alegere: “îţi iau ghiozdan nou, deşi e bun şi cel vechi, însă la ce renunţi anul acesta? La bicicletă, la role, la o rochiţa modernă?” Până la urmă creaţi o negociere care să nu-i permită să i se dea totul de-a gata. Învaţă-l că nimic nu i se cuvine pur şi simplu.

7. Conversaţie, nu televizor. Rolul pasiv de telespectator nu-i potenţează imaginaţia. Deschide un atlas şi cere-i să îţi citească despre animale. Dacă ştii să-i stârneşti curiozitatea, îţi va pune o mulţime de întrebări şi aşa veţi începe o discuţie interesantă. Păşiţi împreună pragul teatrelor, muzeelor şi daţi importanţă sportului şi plimbărilor în aer liber.

8. Bucură-te de copiii tăi! Arată-le dragostea la fiecare pas. Bucură-te împreună cu ei de aventura şcolii! Într-o bună zi vei realiza că au crescut şi că ai trăit alături de el, cei mai frumoşi ani, anii copilăriei.

Prof Stoian Elena


T

Date post:	02-Sep-2019
Category:	Documents
Upload:	others
View:	13 times
Download:	0 times

decembrie 2010 - scoalagimnazialavinatori.files.wordpress.com · amicii, nr 13 - sept 2010 – ian...

Documents