Nr. 191. Brasov, Sâmbătă 5 (18' Septemvrie 1915. ap«i m m■-----------------,r

} ;!jM3

Abonamentul: pentru Austro-Ung aria pe un an 24 ear.; pe % an 12 ear.; pe 3 kni 6 cor., pentru România şi streinătate pe un an 40 lei; pe Vi an 20 lei.

Z I A R P O L I T I C N A Ţ I O N A L

Apare seara, în fiecare zi de lucru.

Redacţia şi administraţia: StradaInseratele se primesc la administraţie. Preţul d q p i tarif şţ Manuscrisele nu se fnapoiazâ. TELEF019 Hh

Desfăşurarea frontului rusesc.

Frontal rusesc se desfăşură ttt&zi delà ţărmurii sîaulai Riga dl pe Marea Baltică până în Po- dolia, fosta provinţă moldovenească, tntr’o linie aproape dreaptă.

Riga Vilna, Sichim, Pinsk, Rocono, Tarnopol şi Hotin sunt punctele esenţiale ale acestui front, unde stau faţă în faţă armate ne­egalate numerice până acum în istoria lumii.

Deodată cu tăierea aceasta dreaptă o frontului se ivesc fel şi fel de ipoteze despre cursul viitor al operaţiunilor de răsboin pe tea­tral răsăritean.

Armatele aliate vor continua o ofensivă spre centrul Rusiei, spre Moscva? B puţin verosimil, pen- tracă Germania şi Austro-Ungaria urmăresc rezultate practice imediate şi nu visuri de cuceriri de im ense teritorii.

O înfrângere apropiată a Ru­şilor o cred posibilă puterile cen­trale după expediţii succese în acelaş timp în două direcţii, spre Petrograd şi Odesa. In fruntea ar­matelor de nord constituite aproape exclusiv din Germani este însnş Hindenburg, iar în fruntea armatei de sud Mackensen cu generalii austro-ungari Pflanzer, Bothmer şi Boehm-Ermolli.

Drumul spre Petrograd este ea mult mai anevoios din cauza stepelor mocirloase numai în dis­trictul Pskow sunt 854 de lacuri, pecând cel spre Odesa pare a avea avantaj ii. Intâiu, în ce priveşte distanţa. Delà frontiera Galiţiei până la Kiew abia sunt 350 chilm., pe când delà Riga la Petrograd 500.

Calamităţile iernei sunt mai suportabile. Climatul în sud este blând, media temperaturei în iarnă este de 2.5° în loc de 6° in nord, nade vânturile de sudest sunt sbi- ciuitoare.

Resurse abondante, Basarabia, Podolia, districtul Kiewalui şi a- proape întreagă întinderea Micei Roşii (Ucrainiei) sunt printre re­giunile cele mai abundante ale Imperiului. Ocuparea Petrogradului

este o chestiune de prestigiu, cu­cerirea Ucrainiei însă ar fi un câştig real, ea va da resursele de alimen­taţie ruseşti pentru Germania.

Dar expediţia reuşită în spre Marea Neagră, ar avea alte efecte mari, ar it.?fluinţa cursul evenimen­telor de pe mare. Cuprinderea li­niilor de fier ruseşti basarabene ar slăbi alimentarea frontului rusesc faţă de Turci, iar în cazul căderii Dardanelelor şi deci când s’ar face legătura dintre Rusia şi celelalte pu teri din împătrita înţelegere pe mare, această legătură ar fi paralizată aici pe ţărmurul nordic al Mării Negre.

Câte probleme nouă se deschid iarăş pe acest front uriaş ! Mai aial- tăeri se credea că marea luptă de­cisivă se dă la Varşovia, iar acum ce ţintă îndepărtată i se pune. Spi­ritul expeditiv al armatei lui Wil- helm nu slăbeşte din tenacitate nici acum când molestează imensele stepe mocirloase şi se apropie tempestăţile iernei.

Iar armatele ruseşti nu se pot reculege încă. Generalisimul Nicolae Nicolaevici a plecat din fruntea ar­matelor de milioane, este vice-rege în Caucaz, dacă nud asasinat, după cum spun veşti din Svedia. Poatecă înlocuirea lui Nicolaevici de însuş ţarul Nicolae să aibă efecte mari asupra moralului armatelor, poate prestigiul ce pleacă dela Curte să fascineze şi întărească sufletele slă­bite, indiferente, laşe. Desigur este o jertfire de sine exemplară pe care o face ţarul hotărât să îndure greu­tăţile campaniei. El este de o debilă constituţie fizică şi-i lipsit de exp3- rienţele şi calităţile de ostaş ale fos­tului generalisim. Ţarul figurează deci ca putere morală. Şi se spune că lângă el stă un mare general, necunoscut străinătăţii până acum, general obs­cur, numit şef al statului major ge­neral, Alexejew. Un general cu reale talente militare, un soldat vechiu cu experienţe bogate. Un general care va întregi personalitatea ţarului.

Redeşteptarea naţionalismului la curtea ţărească pare târzie, dupăce Nicolaevici a sdrobit floarea armatei ruseşti şi a risipit magazinele de mu­niţii. . .

Argus.

Chestia românească..— Un articol al prof. Lutz Korodi. —•

— Fine. —Trecând ia chestia Românilor din Ar*

deal In legătură ca atitudinea României dl L. Korodi f.ice următoarele constatări şi apre­cieri :

In ce priveşte Ungaria, a cărei re­iaţi uni interne politice au dat primul prilej pentru neobservarea datorinţrior tratatului din partea Rom&niet, situaţia se prezintă astfel: Se spune, că contele Tiszm a reprezentat dela Începutul răz­boiului puctul de vedere, c i eu Ro­mânia nu se poate trata, fiindcă a* ceasta vrea să aibă simpiamente Ar­dealul; ameliorarea sorţii fraţilor români din Ungaria nu preocupă regatul ro» mân, cât timp aceşti fraţi aparţin sta­tului ungar, chiar din contră, cu cât le va merge Românilor de sub sceptrul habsburgic mai rău, cu atât mai mult se apropie timpul, în care trebuie să se producă, după părerea Românilor din regat, procesul natural al desfac arii organice a acestor ţări.

Deoarece dl Brătlanu n’a tradat nici o necesitate de-a esprima vreo do­rinţă concretă cu privire la fraţii săi din Ungaria, a contribuit el singur la succesul contelui Tisza, ca acesta să albă la aparenţă dreptate cu prezicerile sale. Cei ce sufer sub aceasta sunt însă Românii din Ungaria. Dacă acum Ita­lienii din Austria sa cugetă cu duioşie la universitatea di a Triest, care prin nepriceperea IUJiei a rămas un vis, Românii din Ungaria vor fi cu atât mai puţin mulţumitori agitatorilor răsboi- nici de dincolo de Carpaţi, fliincă ei au dorinţe neîmplinite de ordin politic şi cuisural neasemănat mai multe decât Italienii austriac!.

R ©sol vi rea chestiei româneşti în Ungaria nu este însă numai a problemă de azi, care a devenit actuală prin răz­boiul mondial şi care să dispară după aceasta iarăşi dela ordinea zilei. Prin urmare ne putem cugeta şi la o altă modalitate pentru tratarea ei actuală. Contele Tisza a pus în vedere cetăţeni­lor ungari de naţionalitate română în lunile August şi Septemvrie concesiuni serioase. El le-ar putea acum realiza, fără ca în aceiaşi timp să trateze şi cu guvernul român asupra faptului: dacă acesta ar rămânea sau nu satisfăcut de concesiile aceste în vederea unei noul orientări a politicei româneşti, ca con- traserviciu.

Cercurile bucureştene, cari mani­festă deschis o atitudine amicală faţă de puterile centrale, sunt adecă de pă­rere că d-i Brărianu ob erva tăcere în ce priveşte măsura ofertulul ungar faţă de poporul român, care dar satisface, numai pe motiv, că însuşi nu ştie dacă ar putea su^ine cu succes un eventual acord cu Ungaria în faţa opiniei pa* blice. Lui Brătlanu îi lipsesc adecă acele ajutoare agitatorice, cari Par putea

sprijini în jos în momente critice. Cel puţin acum nu se află în ţară aceste ajutoare. Dacă însă In cazul dat contele Tisza s’ar prezenta formal şi spontan cu concesiunile sale în iaţa poporului român, fără nici o considerare la si­tuaţia externă, în cazul acesta d-l Bră» fcianu ar scăpa din situaţia perplexă : cum să reprezinte pactul său cu Ma- ghiarfmea în faţa oamenilor săi pro­prii, cari, de siae înţeles, vor declara — întrucât vor aparţine opoziţiei — dela început co Kesiumle, oricum ar fi aceste, de absolut nesatisfâcătoare.

Pe baza experienţelor mele făcute în Ardeal ştiu cu siguranţă, câ Ro­mâni de-aci n-au intenţiuaea să pri- cinuiasă guvernului ungar greutăţi za­darnice, dacă de fapt concesiunile ce II se vor oferi sunt în mod echitabil şi obiectiv valoroase, ci din contra ei vor primi bucuroşi mâna prietinoasă ce ii se întinde. Iar când ca o urmare a acestui gest, reprezentanţa oficială po­litică a Românilor din Ungaria »Comi­tetul naţional« şi după acesta »Con­ferenţia naţională», o corporaţiune de 300 bărbaţi din toate părţile ţării, vor declara In public şi solemn, că Românii din Ungaria ar fi mulţumiţi, aceasta ar avea de urmare în mod automatic şi în România efectul corăspunzător.

In acelaşi timp guvernul ungar procedând astfel, ar avea avantajul, că a satisfăcut şi formal, conform cerin- I ţelor suveranităţii de stat, acelei con- I cepţii severe şi mândre, pe care a ma­nifestat-o contele Tisza de repeţite ori cu graiul şi în scris, când a declarat că aplicarea sa de a iniţiâ raporturi amicale cu Românii nu stă în nici o legătură ca vre*o chestie a politicei esterne.

România de altâparte este acum în orice direcţie destul de predispusă pentru o aprop'ere sinceră şi cinstită. Ruşii nu mai sunt în Carpaţi şi pentru timpuri depărtate nu mai au speranţa să-şl repete vizita. Importul de ce­reale din România în ţările Puterilor centrale zace acum în mod eminent chiar în însuş interesul României, fi­indcă, precum s’a văzut, Germania şi Austro-Ungaria a’au ştiut astfel aranja, încât nu sunt avizate la importul ce­realelor din România. Şi în fine chestia mai nainte atât de importantă a tran- sitului de muniţii prin România la Dar- danelle s’a rezolvit deja Sntr’un mod foarte satisfăcător pentru puterile cen­trale, de-o par te prin producţia de muni­ţie în Turciaiar de-altă parte fiindcă rezol- virea favorabilă a acesteia e iminentă. Asupra acestui fapt nu mai este nici în România nimeni în neclar. Dacă însă totuşi s’ar adeveri, că primai!nistrul Brătlanu e deja legat de Rusia, precum se susţine aceasta în Nrul din 8 1. c. a ziarului »Moldova«, atunci n’ar rămânea altceva decât ua schimb de cabinet.

O nouă o fe n s iv ă a Franţoi.»Münchener Zeitung« anunţă, că Fran­cezii pregătesc deja de luni de zile pe un front larg o înaintare In Alsacia« Populaţia franceză şi belgiană nu mai vrea să lupte şi să sângere pentru trebuinţele engleze, Pentru reocuparea provinciilor per du te, speră guvernul francez, să poată însă însufleţi poporul* Aceasta e acum problema principală a iu! Joffre. Dacă acest lucru se poate duce la îndeplinire ori ba, fără a viola neutralitatea Elveţiei, vom vedea« El­veţia se pregăteşte pentru ambele eventualităţi chiar şi pentru cazul, dacă cumva Italia ar urma exemplul Franţei.

M olie t u n u r i u r ia ş e a l e F r a n c e z i l o r . Citim în »Az Est«: Corespondentul din Paris al ziarului »Gazette de Lausanne« scrie că în fa­brica Creasot se fabrioă de prezent nou! tunuri franceze. Fabrioa pregăteşte un mare număr de tunuri tip nou, între altele tunuri de 37 cm., cari au desti­naţia să rivalizeze cu mortierele ger* mane de 42 cm.

Aceste tunuri au înălţimea de 1*55 cm. şi bat la 9 chilometri.

Obuzele au o greutate de 500 kgr. şi costă flecare 2500 fraaoi.

Afară de aceste se pregăteso încă tunuri de 24 cm. cu tir rapid, oari bat la distanţă de 20 chl.

Fabrica Creasot furnizează şi Ita- liei tunuri de 34 cm. pentru vapoare şi tunuri de 26 cm.

In te r v e n ţia Japoniei« Citim în »Alkotmânyc o ştire din Petrograd, cu care se ocupă întreaga pressă ru­sească. După imformaţiile din Tokio, ale lui »Ruskoje Slovo«, guvernul ja­ponez ar fi dispus să trimită in Europa 0 armată puternică. Ambasadorii japo­nezi din Paris, Londra, Roma şi Petro* grad, urmează tratative în senzul a- cesta cu cabinetele antantei. Aceste tratative nu sunt noul. Ele s’&u înce­put aproape dela isbucnirea războiului, dar acum sunt urmate mult mai serios atât de guvernul japonez, cât şi de guvernele antantei.

T rup ele r u se şti d in B a ­sa ra b ia . Din Zürich se anunţă că după ce prima armată rusească desti­nată pentru Dardanele, s’a retras după luptele dela San, pe la mijlocul lunei Iulie s’a format în Odessa o nouă ar-

Din lectura meade război.

II.— Un roman al lui Rudolf Bartşch. —

Azi vreau să vorbesc despre un roman al lui Rudolf Bartsch »Die titoschichte von Hannerl und ihren hiebhabern.« i\u vreau să fac vre-o critică literară, ci numai să-l redau In résumât conţinutul conform princi­piului de a da cetitorilor o lectură u- foirl şl Beniaă. La tot cazul o lectură cam scurtă după cum îţi permite spa­ţiul tntr’un ziar, dar în schimb scurtă cum e mai are un favor, că indică clţi-va autori, cari merită să fie cetiţi. Şi între scriitorii moderni austrieci Rudolf Bartsch, fost căpitan de arti­lerie, e romancierul de cea mai bună reputaţie.

Eroina romanului Hannerl Thule. R&masă fără părinţi e crescută foarte bine de o mătuşe a ei din Wiener- Reustadţ. De o frumseţă răpitoare atrage atenţia tuturor celor, ce o văd, iar cu prilejul unor serbări şcolare rămâne închisă în inima delegatului ministe­rial Van der Botsch. Bărbat în etatea de 45 de ani, cu una din cele mai diitinse figuri ale Vienei, cu o barbă impunătoare blondă, păr negru şi ochi albaştri ca şi aristocraţii lui strămoşi medievale prototipul bărbatului cinstit,

bine educat, cu un suflet gingaş, Idea­list de pictor şl poet c»ra se ştie bucura şi ştie gusta fmnaseţile artei şi aie naturei, iară pe femeie, cea mai desă­vârşită creaţiune a naturei — după cum o numeşte el — o idealizează aşa de mult, încât in sufletul lui apare Hannerl ca un superb cri o alb, nevi­novat un »noii me tangere« creat a nune de a contempla In el frumseţea şi mâna neîntrecut de măiastră a naturei.

Deşi îl s’-a neîncetat gândul la ea, n’are timp să se ocupe mult de Hannerl, căci el reîntors în Viena ea şef de secţiune )n mlnisteriul de răz boia e estrein de ocupat, cu eveni­mentele turburi politice şi cu di­plomaţia încurcată a anului 1913/1914

intr’un amurg frumos do vară, aşa de frumoasă cum numai in psrcu* n.e de o reputaţie mondială aie Vienei poate fi, după munca da pe te zi *e delectează Van der Boisch în Volks- garten. Întâmplarea aducu cu sine, ca să i sirabarâ ca o săgeata iaurt a reve­derea lut Hanneri, ce venise după u i an in etate de 18 ani l \ Vie na, lo­cuind la rade, ca sâ-şi continue edu­caţia, ocupâudu-sa mai muit cu pianul.

Hannerl în conştiinţa tinereţe! şi frumseţei ei — îmbra aiâ cu şicul da­melor de capitală, o intr’adevâr o apa­renţă rară, de care Van der Botsch nu îndrăzneşte, decât după ii ezitare de

mai multe zile să se apropie. In sfârşit se apropie de ea, o petrece pe Hannerl acasă şi de atuncia devin prietini. Se întâlnesc în flecare zi, fac eacuraii îm­preună în admirabilele împrejurimi ale Vhmei, se bucură împreună de eterna frumseţe a naturei şi de farmecul vi- eţei, când ştii s’o înţelegi« V m der Botsch cu cultura lui vastă şi sufletul lui curat, cu poziţia sa mintă şi înfă­ţişarea lui simpatică se apropie tot mai muit de Hannerl şi în curând o iubire neţărmurită unul faţă de altul li se strecoară în inimi.

După iuni de dragoste platonică, idealistă, instinctele comune e iubire la toate fiinţele triumfe zâ H*nn w rămâne şi peste noapte, pnmu e noa­pte de iubire, în loc uinţa pre^muoa, ai - tistic ara dată a lui Van d r Bats h in fie care zi admiră Haimen ub *oie & de neîntrecută an ă dm o u n ţs iu Van der Botsch, Ciiri ara JuZ u nnau 04 . cu figura clasică a mo m m e ia fiecare zi ad a râ V n dor Botsch tbuui paheatRei&t a iui Hmueri, ce se potrivea intr’ur* iei meci tor unison cu mobila de un u?or violet din locuinţa mi şi-şi Încânta och i şi sufletul îu fie­care zi cu formele ei mai graţioase şi mai desăvârşite decât ori-caro din statuîeie, ce Împodobesc locuinţa bâr­fi Ruiui-ar tist.

De aci înainte Hannerl e metresa muit adorată a iui Van der Botsch, şi

în puternicul lor elan de iubire şi viaţă ii se părea, că fericirea nu va avea nici când un sfârşit. Dar încep mei întâi să se ivească disonanţele de vârstă. Hannerl e abia de 19 ani, Van der Botsch de 47. Aşa se esplică, că iui Hannerl U cade bine şi o primeşte în mod amabil curtea, ce i’o fac 2 din ofiţerii tineri, ce azistau, ca oaspeţi la concertele admirabile de casă la Van der Botsch, al căror iucezfăr strălucitor era tot Hannerl, care sub protecţia, conducerea şi îndemnul plia de iubirea aloi Van der Botsch— având talentul muzical-tradiţional al familiei — deve­nise o virtuoasă a vioarei.

Unul cu deosebire din aceşti ofi­ţeri, Robulja, locotenent da artilerie, cu făptura lui do uriaş tinăr, cu ener­gia Suf, cu visurile iui Îndrăzneţe sla­vice, fi -î* trece în Serbia şl a deveni

calo au Napo a n al Baicauilor li dă ut H e uu t da gândit. Kohutja o i*rep i u fi o ru seară până târziu pe HannerL când esa dela V m dec Botsch şi o petrece până acasă«

Van der Botsch însă, oare avea obiceiul de a urmări vecinie cu bi­noclu pe iubita ul după balcon pentru a se putea delecta încă câteva mo­mente, în mişcările ei tin ure şl ele­gante Vede totul şi scrie iu Hannerl câ ea stând la îndoială să aleagă între Robulja şi el legaturile dintre ei sunt pentru totdeauna rupte.

Urmează zile amare de suferinţe.Hannerl se mută la Robulja, fiind go­nită acuma ca o demi-mondenă şi de rudele, ei dar simte în inima ei tot mai mult desgust faţă de sufletul bru­tal al lui Robulja, în locuinţa sărăcă­cioasă a acestuia de ofiţer necăsătorit, vecinie dator.

Se pregătesc de plecare In Serbia, pe Hinned însă o apucă hohote de plâns, când tronul se depărtează de Viena. In Pojun spunându-i lui Robulja că se duce îu odaia de toaletă, bB dă jos din tren, îşi ia cu ultimii banl,ce-i avea, un birjar până ia proxima staţie din Austria. De aci vre-o 159 klm. vine pe jos ia Viena într’o stare dis­perată şi spre dubla ei nenorocire nu-1 găseşte pe Van der Botsch acasă căci şl el — cu durerea despărţirel adânc săpată în inimâ—lntreprinsese o lungă călătorie în ţâri străine. împrumută deia servitorul lui Van der Botsch ceva paraie, îşi închiriază ua cabinet, şi în culmea mizeriei — in care se afla şl a disperărei^ce o cuprinde, cade greu bolnavă.

Reîntors în Viena Van der Botsch aflând de mizeria lui Hannerl, cu sufletul iui iubitor şt delicat cearcă s& uite trecutul şi introdusă de ei în uu sanatoriu, — şi îngrijită ca o regină, Hmneri îşi recâştigă în curând vechea frumuseţe căreia încă melancolia ul t - meior evenimente îi dădea un deosebi t farmec. Van der Botsch e insă acum a

Pâfcin» 2 G A Z B ^ A VTR A N S I î j VANLHL Rt. lOJrrUJff

)e9i(ioitai»i^ eonstStăto&re din întingente, ■ cu "destinaţia de-a ită lângăCon g tanti no pol. Acum

acesttfcUrupi^su fost trimise . pentru a p Ir iW Basarabiei, sub comanda ge neraitătti Kenepfcampf.

t 1

pe câmpul de rasboîu.Azi dimineaţă am primit delà bi­

roul de ţiresă1 al prim-mi nistrului ur- mătdărtle^omunieate oficiale telegraf!ce:

Budapesta 16 Septerov.—Din marele cartier general ai nostru so comunică oficial cu data de azi :

In nordul monarhiei.Toate încercările Ruşilor de a

clătina' frontul nostru din Galiţia- osHcă an rămas fără rezultat. Duş­manul, după ce a întrebuinţat mai întâi Jo mare cantitate de material de artilerie, a dat e ii câteva atacuri principale contra frontului nostru de pe S ttypa mijlocie, dar în tot lo­c u i a fost respins. La aceasta şi-au d a t‘Concursul, prin atacuri de flanc, şi itrnpèle noastre delà capul de pod delà Bucaas şi din regiunea situată la ;eud delà Zaiosce. La asaltul dat asupra satului Zebrow, situat la 20 kilóm, spre sud delà Zaiosce, am făcut prisonieri 11 ofiţeri şi 1900 soWaţirŞi am capturat^8 mitralieze.

în t Wolhinia forţele noastre au regphfô numeroase atacuri ale Ru- şiler-L a Norvo-Akxiniec, întro luptă Înverşunată;cu paturile puştilor, Ruşii au; fost. r alungaţi: din tranşeie de cătră regimentul de infanterie Nr. 85.

La NowO'Poczaiew duşmanului1 % «şnecea? : alaltăeri să pătrundă în câteva puncte la ţărmul . ‘vestic al râulakiiifetMt, eri însă l-am respins în tot^loenl^e ţărmul ostie. In urma focului de: flanc al artileriei, noastre, duşmanul a suferit pierderi mari. F&’lâagft.: regimentul Nr* 32 de in­fanterie* şi ibataHonul 20 de vânători, meritul principal ta acest succes Ii revine >: regimentului de glotaşi Nr.2 din Una,’..

La graniţele Italiene.Situaţia e neschimbată. încer­

c ă r i i Italienilor - do a înconjura delà ost*! poziţiile- noastre de pe Monte Ptah&ÿau fost zădărnicite.

Generál de divizie JHöfer, loc­ţiitorul şefului de stat major.

Pe frontal anglo-franco- ruso-german.

Berlin, 16 Sept. — Buletinul o- fifcMral .marelui cartier general german e pentru ziua de azi următorul ;

Pet tâm pul 4e operaţii delà tmtt* nu s ’aur petrecut evenim ente mai însem nate.

La ost şi sud-ost.Grupul) mareşalului Rinden-

buţQ.:. Trapele noastre, luptând cu auocéSt. pe ţărmul stâng al Dunei, au . înaintat m ai departe în direcţia spjţe lăkohstadt. Mai departe la Hewenhof Ruşii au fost respinşi pe ţărmul ostie. La nord şi la novd*o9fr delà Vibta- atacul nostru

m

preeaut şl hotărât de a o ţinea pe Haănerl mai departe de inima Iul. Nu-i reuşeşte ins căci o iubeşte prea mult. începe Iarăşi vechea Viaţă. Hannerl ră­mâne-din nou multe nopţi la Van der Botsch, în gândul căruia se întăreşte convingerea, că dacă Hînneri va deveni prinsei mamă,» atunci abia o va posede eu desăvârşire.

Şl îotr’âdevăf Hanneri simte, că V* deveni mamă şi Inîr’un exagerat Simţ de ruşine Cere deia Van der Botsch, să o ducă pentru a naşte ln- triun sat depărte da Viona. Copilul se naşte sănătos, mama însă din cauza moaşei de sate se bolnăveşte de febră puprperalâ. E adusă cu automobilul în ViŞfls* dar nu nani ex'stâ scăpare. Van def Botsch cuprins de o neţărmurită dufere se grăbeşte sâ-i facă iubitei sale Hannerl o ultimă bucurie. Se face căsătoria pe patul da moarte.

Van der Botsch intre âdOstea a devenit ministru şi excelenţă, iară biata Hanneri Înconjurată de episcopul primat şi colegii de minister ai bărba­tului moara cu un dulce-amar surâs pe bune, că a devenit pe patul de moarte soţi», Unul ministru.

Galiţla 2/VllI 1915.Dr. Mircea Mocanu.

înaintează. Lâ nord-osbdela Grodnff duşmanul mai opune încă rezistenţă faţă cu înaintarea noastră

Grupul principelui Leopold de B am ria : Situaţia e neschimbată.

Grupul mareşalului Macken- son: La jumătatea drumului 7a- nowo i in s h Ruşii au încercat din nou să ojpreaşcă urmărirea noastră.- Poziţiile duşmane le-am spart, am prins 6 ofiţeri şi 746 soldaţi şi am capturat 3 mitralieze. Ţinutul dintre Pripjat şi Jasiolda precum şi o- raşul Pinsh e în posesiune ger­mană.

P e frontul sud-ostic, ca şi în zilele anterioare, atacurile Ruşilor au eşuat înaintea liniilor noastre.

A tre ia se s iu n e p er la » mentară t le război. Parlamentul va fi convocat pentru o scurtă sesiune ia începutul lunei Noemvrfe eventual la sfârşitul lui Otftomvrie. După ştirile din Budapesta afară de budjet abia ver ajunge la desbatere câteva proiecte actuale de lege, a căror rezoivlre va dura abia ceva mai mult decât două săptămâni. In cercurile politice se men­ţine ştirea, că se va readuce în discuţie planul Centralei Băncilor, care a fost amânat ia finea sesiund trecute, dar precum ştim acest pian nu va fi adus la ordinea zilei. In duburbe politice se mai aminteşte, că nu peste mult sa va începe pregătirea pertractărilor pentru o nouă înţelegere economică cu Austria.

Încordarea raporturilor între Germania' şl Statele- Unlte. Din Rotterdam se anunţă: După ştirile sosite din Washington conflictul ce s’a ivit între Germania şi Statele- Unite -se va decide în zilele cele mai apropiate. Germania n’a reeu*o*cut, că ar fi obligată la despăgubire pentru cetăţenii american’, cari şi-au pierdut viaţa, eu prilejul torpilării vaporului »Arabic«. Guvernul american respinge insă acest punct de vedere şi dacă am» basadorul Germaniei nu-şi va schimbă punctul de vedére,-amenbiţă ea rapor­turile diplomatice să fie întrerupte.

Lupă cum anunţă un ziar ameri­can ambasadorul Germaniei-la * Was­hington ar fi declarat, oă ruperea ra­porturilor diplomatice va provoca răs- boiul, In general se crede lesă că de­claraţia aceasta e numai o invenţie.

p ^

Din cercurile agrare.Noul ziar agrar > Agr arul* repro­

duce zvonul ce circulă In Capitală că guvernul german ar avea lntenţlunea să Introducă pe ziua de 15 Septembrie monopolul de stat pentru vânzarea ce­realelor, fixând in acelaş timp preţuri maximale şi pentru cerealele importate, pe când asemenea preţuri maximale ex’stau până acum* numai pentru pro dueţia indigenă.

»Agrarul« adaogă următoarea re- flex’e :

Dacă se va realiza intenţia aceasta atunci diferitele taxe ce percep acum * Statul român la exportul cerealelor vor • constitui o piedecă serioasă la orice; transacţie pentru transport şi atunci ( agricultori! îşi vor vedea toată situaţia zdruncinată, afară dacă guvernul nostru, înţelegând nevoile ţărei, se va hotărâ să renunţe la acele taxe.

De altmintrelea ia legătură cu( svonurlle de mai sus stă faptul că precum anunţă oficiosul Wolffbureau o ordonanţă a Consiliului federal din 13 Stptemvrie prescrie că şi cerealele^ importate din străinătate vor trebui să fie predate Societâţei centrale de cum­părare dfa Berlin creată de guvernul imperial şi care se ocupă cu distribuţia cerealelor în imperiu.

Prin ordonanţa sus citată se în­fiinţează un monopol şi pentru impor­tul de cereale în Germania, măsură care evident va avea o mare înrâurire asupra comercluiu! de cereale în ţara noastră.

Călătoria regală pe Dunăre.Waj. Sa Regale şi Principesa Efi-’

sabeta, cu sultele Lor au sosit Mercuri după ameazi ia Cernavoda ; o recepţie din cea mai călduroasă, Li s’a făcut de către populaţie. Suveranul, a fost sa* lutat la descinderea din tren, de d. G. Mumuianu, prefect de Constanţa, de primarul Cernavodei, de d. general Georgescu, comandantul corpulnl V. de armată, de toţi ofiţerii din garnizoana Cernavoda şi de un foarte mare număr de persoane marcante din localitate. Tot Mercuri Maiestăţile Lor, s’au îm­barcat pe bordul iachtului regal »Ştefaa cel Mare«, peatiu a vizita Prăila şi Galaţi.

Lectură^, — Un apţţ#*—

Comitete 1 cariiativ *1 cob njei ro­mâneştii din Viena desvoaltă activitate intenzivă întru"’-jmâiigSierea soldaţilor românif răniţi. >Sute de roii de ţigareta zeci de mii de «îărţl româneştii şi alte trebuincioase a distribuit ,\pâttă,*izi j&o*, mi ţfitubeostru vcace j a î naşp#ţv#ra cotit numai pentru soldaţii'rohfânl ră­niţi aflători în Viena şi jur. Azi s’a în­tins Iasă cercul nostru de activitate asupra ^întregii Monarhii şi toate câm­purile de război.

Astfel , bineînţeles ş l trebuinţele n e sunt din zi in zi mal mari. în special cărţile cu lectură < potrivită ni sa cer mai nou şi dela centrala crucii roşii, deia societatea < internaţională, pentru înfiinţare de biblioteci pe seam&priso- nierilor, şi alte societăţi, spitale, preoţi militari; mii de răniţi, în aşa • măsură, Încât am ajuns în perplexitatea de a nu putea satisface cerinţelor multiple, fiind cărticelele aceste în parte epuizate la librării, parte nu je putem primi din cauza greutăţilor cu expedierea.

Astfel ne adresăm marelui pu­blic românesc de pretutindeni cu ru­gămintea să ne vie întru ajutor. Nu este casă românească mai aies Ia in­telectualii noştri unde să nu se gă­sească cărticele potrivite pentru soldaţii noştri. Şi este dafcorinţa fleşte cărui bun român să grăbească a alina sufe­rinţele acelora, cari pentru noi cei ră­maşi acasă, şi pentru îmbunătăţirea sorţii neamului nostru sufăr. Nu cerem mari jertfe, căci doar oricine uşor se va lipsi de câteva cărticele, când ie cerem pe aceste pentru un scop atât de creştinesc, şi aproape de inima noa­stră. Natural se va ţinea seamă ca cărticelele ce nişe vor trimite pe adresa »comitetul c&ritativ penvru soldaţii ro­mâni răniţi« Viena, L L6w«lstrasse 8, să fie tipărite în Monarhie, şi sâ aibă conţinut patriotic, instructiv, moral, religios..

Io convingerea că acest apel al nostru va avea jrăsuncţtul potrivit la publicul românesc totdeauna gata de jprtfă, semnăm pentru comitet -

D r r V .'R o ş t* A l& S. /o r g a .preşedinte. secretar,

i ^Pentftt sărmanii soldaţi români căror» li-s’au amputat piciota** sau mAni şi o cari « şi-at* pierciut

lumina ochilor®.Transport din n-rul trecut T399 o. 44 î.

Colecta d-nului direttor- Virgil Onlţlu tu prilejul in» scrieriler -şcolare.- . . . . 64

U olaltă 7463 c. 44 f

Ş T I R I .— 17 Septemvrie n. 1915. ,

Pentru soYd«fil noştri «nenorociţiPrimim următoarele rânduri: Ou o- cazta Înscrierilor şcolare din 1 —3 Peptb. v, a. c. am aşezat în localul de înscrieri o casetă închisă şi sigilată cu inscripţia:

„Câţiva bănuţi „vă cerem

„pentru soldaţii noştri rămaşi; «ciungi, ologi şi orbi.*Părinţi şi şcolari auT,contribuit cu

plăcere, care cu cât a putut* Şi deschizând azi casetă lu faţa profesori*: lor noştri, am constatat, că s’au adunat In ea Ji, 64 — (şasezecl şt patru cu­ro ane). Vă transmit această sumă şi rog s’o vărsaţi la sumele colectate de; D Voastră în acest scop.

Braşov, în 4/17 Septb. 1915.Plrgif Onlfiu

directorul şco*ielor mrlii gr. or, române.

Distincţii militare* Cruceai pentru merite • militare cl. 8 cu? decoraţia de râsboiu s’a conferit că­pitanului Simion Lateş din bat. 1 a reg. 62 şi locotenentului Mariu& Popescu din reg. 36 de art.

Cu lauda prea înaltă — S g - m m laudis — au fost distinşi m e­dicul asistent î. r. Dr. Ulpian Şte­fan 31 şi sublocotenentul î r. Pe­tru lancotiiciu din bat. 31 de vâ­nători.

Concert romanesc de binefacere;In Stihia Duminecă Ia 19 Septemvrie* n. după prânz la 6 oare se va aranja, din Iniţiativa »Reuniunii de cântări«, în sala festivă a muzeului »Asociaţiunii«; din Sîbiiu un concert în favorul inva­lizilor întorşi din răsboiu. Concursul bi-i nevoitor bau promis d-na Vetarh Trl•* teanu, d-şoara Ana Voileanu, d-1 lor el Crişan, voluntarul Wana şi un cvartet de muzică bisericească. Locurile de 2 şl 1 cor. precum şi stalurile de 50 fii se vând, începând de Joi, ia Librăria arhi*

dlecwană str.mull; 1. I. S. Bach* 3 Preludii şl fugă, d-soara A Voile»«»-» 2. Schubert: b)Nuv wer die Seh-owwht kenut, b) Vol » ar$ p ângetl du'»te ^ântata4p d n a ^Tritîéanii şi d-1 L Crlşian. 3 ;Dworak:Partes a doua ' din ç< ncer&u) pentru ceilo,;de G Waaa şi Ana Vo^eaou. 4 Siegt, Wigueiüi. Arifv riris ndin f per»»Sottnen-fíampi^«, d-iţa V. Ţriteşnu 5,H. ïVfÀgner: C â ^ n r e a ^ a fy im o ítfm m v sv j P l|t fr d é j4»C J lrg , de L Crişianu. 6. Hub’ffï Lăudaţi, evaf* oraşuuu ne irim*te zpre p tefc.

nàtfi poŞţici ai Rusiflv se urcă da mii i'ţ

Unilpg dâ /Vite ţ* vagine*In ♦£* jo^,(coş|ţ

íár lu 24 ş$*pt.

Controlul militar tsupra scrisorilor-. destinau pentru atrttU U U uuşura servic ii de oonifbl militar asupra scrisorilor, corespondenţa cu străinăta* tea este supusă la următoarele restric-ţluni:

, Textul, scrisorilor să nu treacă, peste,cele dpuă pagini (cuart) a hârtiei

; de epistolă. La scrisori nu se pot adăuga aduse, ce conţin comunicării Scrisoarea*

ţtrebue să fie curată şl legihlfă* Scr’soa* rea secretă şi semnele stenografice

*. sunt interzise* Nu 'este permis a scrie prea todeeeM; şlnioi a scrie de-a curme» zi şui peste, şireje *wi*e< « Scrisori comer­ciale (de afaceri}; cari.Inti’alteief.cores­pund cerinţelor de mai pus, pot .avea şl text mai lung ( decât 2 pagini. La acestea se pot* adăuga : conturi, liste de preţuri .şi .alte asemenea aduse. -In- văfitparea (cuyerte} poşte fi. numai-din; hârtie .simplă sau .alt material de in- vălit; folosirea cuvertelQr. căptuşite cu hârtie de mătase sau cu alt material este interzisă.; Corespondenţe, cari nu corespund normelor de m a l sus şl deoi îngreunează contrpliţl tn>llitar sau se expediază cu mare ' întârziere sau nu se expediază de loo la ‘destinaţie«

Aurul Rom^aţgti/ Din Bucureşti -se! anunţă: Oficiul superior vamal ,şl Bo- 'mâniei a încasat din 10 până în 20 August ca taxă de export 1,427,558 *160 in aur^

, ErMtţiii :yizntnHi,,„»S96<»iftn »r nuoţh d;n Neapol, câ Vezuvlut' de câ­teva zile eshaiă coloane mari de dum* ri arunci ploi 4e .ceauş^^ jn noaptea de j.erLxraţerui, p r i p r i p r i , a r i c e a i mari cantităţi fie "favă/şl părea dndnhn- jurat de-o cunună^de flteărl.

şbv o seamă-^de ofiţeri şi sold A ţi răniţi dl» armata tureeasdk-Câţ^ra dintre ei au »fost şrântţl în ‘lupţrio deli4iatdanele ri oălâtOMşn ^ n i Gamwdn P jştru a urm pt.m lo & oyră m^dJcăjă. 0 parte a ofiţer Hor, turci’ a fost; ,luat asear| bafte la repfexo&taţîtf**teatralăf 'isr,80l' daţ« au-Vizitat oraşuL DupâzUweledin Rom ânle^f a^oştMifiţeri şf cpldfrţlt lurd au>aprit:'.c|i-vaporu4 ţa Qiurftimda un4« şl au continnat c»-ţreanl firiiinul

PentmiEtârnatttlQrfrimil dărneştemirul Vaeilie MIoui» 10 tor,(ta memoria scumpuiul. săui ţatâ eăaut pe câmpul de pnpare.

In numele Reuniunii esprimăm cea, mi! călduroasă mulţâmită far mlce'e noastre orfdine se-vor. rugn pentru ? dânsul Maria, B. Haiulenmi preş. |4

SabfflW’inBflsciwns U MesM, Pin< Petrograd , se anunţă că la Qddssa un • submarin german a torpilat şi avariat vaporul rus Pategonia. .

Incti'derea b’itr;d i .OBFman; din Londra. Biserica gormană lila Foresthill la sudul Londrei a fost,închişi«' in urma i agitaţiilor clubului aotl-german,, cărei protinded .ra serviciul divin să se ofici eze în limba engleză. Preotul refuzând! insă acest lucrur biserica a fost închisă i şi va rămânea aşa până după războiu..

0 operă a laidespre râzboni citim în »As Est«: zi-> arul londonez »Daily Express« primeşte din Roma ştirea, că marel» compozitori italian Gtaccomo Puccini a fost decurând pe front unde^s’a*li)tâlB{t e u ^ A n u n z io ^ Marele compositor La spus- Iul dlAeua- ? zio că ar dori să facă împreună o o- peră, inspirată de-1 actual ui* răaboiu. D’AnunzIo i*a promis- că în «el mai] scurt timp îi va scrie libretul pentru plănuita operă.

Prisonieri civili germani — Io Rusia. *TăgHcbe R undschau*' publică după »Nowoje Wremji« câte-va datei despre ocupaţia prizonierilor civili ger-, mani In Rusia. Aceştia sunt folosiţi pentru fabricarea materialului de răz-j boiu trebuincios H Astfel lotreptiu- derile efeptuitd de prisooierii civili ger-; mani iiferează lunar 30,900 .perechi* cisme,* 15,000 jq ante)et cămăşir pantaloni) etc.

O fierărie având da • asemenea - şa lucrători, prisonieri civili germani, tre- bue să lifereze zilnic liOO potcoave..

0 mie de antamobiig — t a i luptedeli Marna* Ziarul parizian »Le Temps« anunţă oă în marea luptă deia M tm a au luat parte peste o mie de autA»h)- bile din Paris.

atuipublicară ur­

m ă to ru l a r a t Droareca..i&uită,luUM.jSfti i m e r w k de s â i | ^ rr«c|»»A»W de » a g iş tra t . ca alim ent de hrana, »•»

' a rk n ja t u n lo ca l de v ăsca re pen»#eeat p e n tru aport artico l e ftfsv ş i A iai»«: »localul de -cân tărit« din^Gasa âfaUUui,* în ch iria t de comersmatul de peickric Neg uşi.

»

' ) Daruri* «Pentru, văduv# ie fi érianiA 1 celor căzuţi tn luptă doamni Berti ‘Vargyaei a contr*hu'4;,DCK| cor. Mulţi- muă eiprimă M agistratu l orişânest*

! Dmi - ffiWiB;, S0î4itWtl,p»tlm Jfl-,tr’un ziar ; bucurepşag*' Revişta >Lri Annaies« publică aceste importentdS'dri* clasaţii »aie^geueiaimuV ‘lWQUtifr*&*gu»

i mijloacelor,aali’) 4« ^uoefire h\ zSunt dovjâ. metode -, pentru a eu*

ceri o ţa r^ . aceia ,pe carş .o numim barbară; şi acela carevfaoe* din soWadlL cueeritor^un* pregătitor .şl ebrilieaţUM pe *car^ <0, nu*»9# r .

In primu^cai, q brută* zează de putere« sa pradafţmn^<^»«ri^ pustieşte, distruge pe măsură ceinaioteiit izvoarele naturale ale*,ţârei şi priă pu­ţin 11 paeM* diacuRăţi^(Şâră9lri:1şf#) uya; acelora ..pari ,vor, c veni,!» o ra l w misiunea de a reorg|Qizş)tvJaVfL .

i Din contră, Romanii , au admirabilă pildă cu a doua metodă de cucerire«:

Omiit pf carefi<trIniribea«M)4 #tk9la depăţtarşr Vultur^4aap«riml r f ă *numai , u n . »gaiţeral, ,cl \tp „prcfpoomU adică1 un personagiu- ia şcelişl timp fi soldat- şl civil,' care ’iera^f nsSrekhiLAi

1 ofăaduuiseă a ia Romainrtsăiouoeriaieil ţările cucerite. /

Aoestthlrbgtiiip d m te u m Au«ridi| nu recttJ^gea la f<prţă'.

UI Justifica , cucerirea prin gresui de 4bl v felul şt prin - procet ch4e lotrritoteţatt

Aceasm i metoda.v ee trehoM ^ia fHişericfpTmodrrpA 7aţa 4e i M şl de,civaişaţifie amploarei,

ApgfTd-®ff. Program .pentru Vb* riefl fi Sâmbătă »Tliivirt« msre drioil soeiriă î» 3 actef- Actuahtăţt câmpul de lupta &v'stnb^garf<.»8a*telat şi umbja« (dramjţ in 3 actş); Pe cal «ăl- bafici (Vedere); comtdietă 2 Bcte*,v I

HartfnBsMv'Bl-cli-

*, *P*W» • . h«*tl * «***rtitn măsura \ : 1000,066’ eu * pAr^4Îa;tte rf' ori He 11nverioete bulgaseţ- sârhe *«ri> gare, ardeUne, 4. bucovine»*vşi vramşâ 8e poşte,*pro«ura prin, toa(t% .iiVfciBp din ţară.

U i l tam ifiâiăom lpgaa^^ărlHh aoşţse primese,ln îetr,eag%. iptreţia^i (cost şi cvaiţtt) 1 2 fete» > arî, cerţfi- tează şcolile din Braşov; Amănunte la redacţie -ziarului »Ga*.— TranSdriL n‘ei. 3-sl^

Gaiţei St a d m a f tl , care* poaedi Insă*« praxâ de mai-mulţi .aot,.-seifulcmncUdutrt d e \ * 4 m * t Brf ll’iâPl!W»m^ c^ncejwlar adveAatuiuţ^f, MHfk f im f în Borp?ţjet(0 (pow. Aradiţlui). 3-A

Proprietar :Tip. A. Mareşlanu : Branisce & Cmap.

Redactor,wHQPSăbtl!, I«W M M t

Publicare.Utf tinâr versat în afhcerilr no*

târiale se caută pentru aplicare mo­mentană la canceUriu noţăriâîă';iifi Răşinari- (Resinfar Seebafrr fri*),

Goodiţiuni favorabile, i A-seadresasubscrisulaL

I o a n J i U t c o i f t inot*ccpţă, ,

UMfomHeüo^M.íManta, tonică de maţe. fcuţuw

pantaloni suriy - bluaă .hlănită, fiănuşi un cuier de piele; toate -• mai oioiâ sunt de vânzare la subscrisul. 1

Tot acolo 4 butoaie de, virţ .fitfnă de? 10 şi 15 Hhl. Şl ■ on^te j4e^o* gărie se avind* 'ieftin*

Amnestie t a Ras]a. p in Lugano .se . anunţă; Popolo , d’Italla .primeşte dini •

I i 1- t3Ştefan JBw

strada ihOfg# Wn,i l l J I W M »

mmmTIPOGRAFIA A M0R8SIANU: BRANIBCK & COMP. BRAŞOV