Anul XI. Arad, Sâmbătă, 16]29 Septemvrie І907 Nr. 204.

ABONAMENTUL Pe n M 24 Cor. Pe jvm. am . 12 Pe 1 hmă . 2

N n d de Dumineci e n an 4 Cor. — Pen-România şi America

10 Cor.

Nrnl de zi pentru Ro-m&nja şi străinătate pe

an 40 franci. TRIBUNA REDACŢIA şi ADMINISTRAŢIA Deák Ferenc-utcza 20. INSERŢJUNILE ee primesc ia administraţie. Manuscripte nu se înapoiază. Telefon pentru oraş el comitat 502. La luptă pentru votul universal!

Cele două-trei luni de vacanţe parlamentare n'au fost în aceeaş vreme şi un răstimp de vacanţe politice. In timp ce »reprezin-tanţii* poporului s'au recreiat la Ostende şi în munţii Tyrolului, adunând poate nouă forţe pentru nouă insulte adresate nouă, poporul nu s'a liniştit. Căci lupta lui nui un simulacru de răsboiu, cu mult zingăt de arme de tinichea şi cu coifuri de mucava, cu sălbatece răcnete de luptă şi fără de nici o picătură de sânge vărsat, ca al actorilor parlamentari din capitală.

Ca orice răsboiu sincer şi pornit din convingeri şi dn trebuinţe adânci răsboiul poporului nu cunoaşte antracturi şi vacanţe. El este plin de seriozitate şi de îrr-dărătnicia stăruitoare a luptelor mari şi grele ce se poartă pentru dezrobire şi pentru cucerirea puterii politice, pentru votul obştesc.

Acesta este punctul pentru care se poartă şi se va purta viitoarea luptă politică din ţara noastră. Toate firele încurcate ale situaţiei politice se întâlnesc şi se limpezesc aici şi dacă ridicăm oricare din chestiunile politice delà ordinea zilei vom vedea că în ultima analiză ea ridică şi chestiunea votului universal de care este strînsă ca ochii unui lanţ.

Pentru chestiunea compromisului, pe care camera noastră l'ar vota bucuros cu toate veleităţile ei voinicoase de neatârnare faţă de guvern, cei mai mulţi şefi ai parlamentului austriac au declarat că nul vor încheia decât cu Ungaria democrată, cu Ungaria votului universal.

In chestiunea croată atât de încurcată şi de critică, şefii croaţilor au declarat de asemenea că nu vor acorda pace şi scutire de campania obstrucţionistă decât camerii votului universal. Tot astfel în chestiunea dezideratelor naţionale ungureşti. Majestatea Sa le-a refuzat coaliţiei ungureşti pe cuvânt că ele alcătuiesc dorinţa ţării întregi şi pentru cunoaşterea adevăratelor aspiraţii ale ei, el a însărcinat o cu introducerea votului tuturora, îndatorire de care ea nu vrea să se achite.

In sfârşit, partidul socialist a hotărît că pe ziua de 10 Octombre va proclama greva generală pentru Ungaria întreagă. In ziua aceasta proletarii din ţara întreagă îşi vor uni glasul pentru a cere cu ultima tărie drepturi poporului şi pasul greu şi disciplinat al batalioanelor de muncitori va face să se cutremure temeliile palatului de lângă Dunăre.

Iară noi ? Noi suntem acei cari am suferit şi suferim mai greu prin actualul sistem electoral. Dintre toate partidele din ţară noi am înscris mai întâiu votul universal în programul nostru. Noi avem mai multe motive de a l cere decât croaţii şi decât socialiştii, căci dacă cei dintâi îl cer pentru motive naţionale, iar cei din urmă pentru mo

tive sociale, noi îl cerem pentru amândouă motivele. Lupta noastră are un caracter îndoit, ea este naţională şi socială în acelaş timp. Nimeni nu are deci dreptul d a porni lupta pentru votul universal mai întâi şi cu mai multă hotărîre şi înverşunare decât noi

Cu toate acestea până acuma nici un demers, nici o măsură nu s'a luat pentru a da glas dorinţelor şi hotărîrii noastre. La redeschiderea camerelor, ce-i drept, clubul naţional va începe în incinta camerii o campanie energică în sensul acesta. Prin rostul deputatului luliu Maniu el a declarat guvernului răsboi neînduplecat şi suntem siguri că pe cât îi vor îngădui puterile, el îşi va împlini făgăduinţa.

Dar nu este destul atâta. Acţiunea deputaţilor noştri va treDui să fie secundată de poporul nostru întreg. Pentru scopul acesta este nevoie ca în ziua când camera se va întruni, când deputaţii noştri, când deputaţii croaţi vor începe acţiunea lor pentru votul universal, când socialiştii vor manifesta în acelaş sens în afară de cameră, este nevoie ca poporul nostru de-asemenea să se ros tească. In zecimi şi sute de adunări, de popor, delà Nădlac până la Braşov, delà Si ghet până la Sibiiu, poporul românesc va trebui să-şi ridice glasul cerând drepturi politice, cerând votul pentru toţi!

Nu oraşele numai unde socialiştii stăpânesc, ci şi satele, unde este puterea noastră trebuie să se mişte. Mai mult chiar decât oraşele, satele noastre trebuie să-şi mani festeze dorinţa, căci după toate semnele noul proiect de »vot universal« pregătit de guvern va ştirbi drepturile satelor româneşti în folosul oraşelor şi târgurilor ungureşti.

Facem deci apel la toţi românii şi mai cu seamă la fruntaşii fiecărui ţinut ca să chib-zuiască şi să hotărască locul adunărilor ce se vor ţine. Ei vor convoca poporul, îi vor desluşi în termeni populari însemnătatea votului universal deşi în cele mai multe locuri aceasta nu-i necesar şi-1 vor întreba dacă el doreşte ridicarea sa la treapta de egalitate cu celelalte popoare şi celelalte clase sociale din ţară, sau dacă primeşte să fie umilit şi de guvern coborît la condiţia de cetăţeni de mâna a doua. Răspunsul nu poati fi îndoios. Poporul va cere drepturile cari i-se cuvin prin îndatoririle sale cu cari susţine clădirea acestui stat, iar toate moţiunile votate în acest sens vor trebui pre-zintate camerii prin deputaţii noştri.

Ziua de 10 Oct. va trebui să fie o zi istorică. Străinătatea nu cunoaşte ţara asta decât sub un singur aspect falş. Ea crede că singurul gând, singura dorinţă mistuitoare de a fi comandaţi la armată ungureşte şi supt flamura roşu-alb verde şi de-a fi re-prezintaţi în străinătate prin boierii unguri îmbrăcaţi în mantaua de blană de samur cu şireturi şi cu pintenii zornăitori. Ziua de 10 Octomvre va trebui să proiecteze o dungă de lumină orbitoare asupra ţării noa-tre străbătând pojghiţa de minciuni, cu care au acoperit-o cârmuitorii noştri şi arătând

situaţia adevărată din adâncime unde 17—18 milioane de oameni gem sub jugul celei mai grozave domnii de rasă şi de clasă din Europa întreagă.

De un şir întreg de ani, atât în străinătate cât şi la curte, situaţia politică din Ungaria face impresia unui haos sbuciumat şi nelămurit. Să o limpezim crezând o situaţie politică absolut clară şi neîndoiosă. Şi-atunci se va vedea în chip neîndoios că după spusa dlui Maniu în ţara asta nu există decât două partide, două tabere opuse: unul uriaş şi hotărît Ia extrem de-a cuceri drepturi poporului şi altul mic şi însufleţit numai de grija strâmtă şi egoistă de a-şi păstra prerogativele sale de rassă şi de clasă.

10 Octomvrie. In ziua aceasta, când se va deschide adecă parlamentul, muncitorii din capitală, precum se ştie aranjază o de-monstraţiune uriaşe, făcând guvernul să-şi amintească de promisiunea dată, de votul obştesc. In ziua aceasta muncitorii din capitală şi din alte părţi vor ţinea repaus.

Demonstraţiunea aceasta, pentru care se fac mari pregătiri, cauzează guvernului grozave dureri de cap.

Presa, credincioasă tradiţiei inaugurate în anii din urmă, exploatează şi acest prilej de a făuri armă împotriva naţionalităţilor, şi în special asupra noastră, a românilor. Ea sbiară în gura mare, că şi românii s'au aliat cu socialiştii şi ei s'au organizat şi sub pretextul, că demonstrează pentru votul universal, se vor ridica împotriva ungurilor şi vor face revoluţie. Se numesc chiar mai multe institute de bani româneşti din Timiş şi Caras, cari ar sprijî o asemenea mişcare.

Perfidia presei ungureşti cremte, ipocrizia ei se măreşte, mişelia ei nu mai cunoaşte margini.

Ce au de gând oamenii ăştia? Cred, că în felul acesta vor pregăti cap de acuză împotriva noastră şi ne vor face imposibili? Se înşală rău.

Nouă de altfel în urma urmelor ne va fi prielnică ţinuta aceasta a vrăşmaşilor, căci ea ne va trezi şi mai repede la conştiinţa drepturilor noastre omeneşti, cetăţeneşti şi naţionale.

* Apponyi despre situaţie. Ministrul cultelor

conle'e Аррокуі, vorbind la cina comună a partidului 48 ist din Budapesta Ferencváros despre situaţie, între alte a spus, că proiectul despre sufragiul universal va fi terminat în cel mai scurt timp. Acest proiect corăspunde perfect preten-ziuniior sociale ale guvernului şi apără fn acelaş timp hegemonia naţiunei maghiare. La toamnă guvernul va prezenta camerei însemnate proiecte de reformă, între cari cel despre garanţiile constituţionale, despre dări, şi alte proiecte culturale.

Cons i l iu ministerial. Ieri s'a ţinut consiliu ministerial în palatul din Buda al ministrului jreşedinte, luând parte toţi miniştrii, afară de

jekelfalussy. Consultările au ţinut delà ceasurile 10 până la 2 p. m. reluându-se la 4. Obiectul

Pag. 2 . T R I B U N A « 29 Sept и. Ш ,

principal, asupra căruia s'a desbătut a fost transacţiunea. Se afirmă, că au fost aduse în discuţie şi alte câteva proiecte.

Din alt izvor se afirmă, că de transacţiune nu s'a ocupat de fel consiliul ministerial, pentrucă transacţiunea e deja terminată. Informaţiunea aceasta ni-se pare şi nouă exactă. Pertractările din urmă, întreruperile şi reluările tratativelor s'au folosit numai ca pretexte ^pentru amăgirea opiniei publice.

* Adunare poporală oprită. Adunarea

poporală slovăcească, convocată pe mâne, 29 I. c. la Vágujhely a fost oprită din partea pretorelui pe motivul, că persoana, care a subscris înştiinţarea nu oferă destulă garantă. Pretexte se găsesc ele destule.

*

Moravuri ungureşti. Intre Lengyel Zolián şi fostul ministru de justiţie Polónyi Géza, precum se ştie, erà mare duşmănia. Polónyi erà acuzat din partea celui dintâiu cu tot felul de fapte, cari se loviau de codul penal. Pe de altă parte toată lumea ştie din ce fel de stofă e făcut arapul, care a ajuns într'un timp zeul justiţiei ungureşti.

Si acum nici mai mult nici mai puţin : Lengyel şi Polónyi şi-au dat sărutarea da împăcare şi au de gând să înfiinţeze împreună un nou partid poiitic.

Sărmană ţară ungurească!

Deputaţii între popor. Dl Aurel Novac, deputatul naţional al cercului

electoral Sasca, Vineri, în 27 Septemvrie a ţinut darea de seamă şi adunare poporală pentru sufragiul universal în comunele Ciuchici, Racaşdia, Vraniu, iar în comunele Nicolint, Iertof, Mircovaţ şi Berlişte s'a întreţinut şi sfătuit cu fruntaşii şi conducătorii alegătorilor săi.

*

Duminecă în 29 Septemvrie dr. Iuliu Maniu, deputatul cercului Vinţului de jos, îşi va ţinea darea de seamă în comuna Spring (l. Sebeş).

Totodată se va vorbi despre sufragiul uni ver -• sal şi în urmă se vor da sfaturi şi îndemnuri

pentru ţărani.

FOIŢA ORiOlNALA A «TRIBUNEI».

Delà Roma la Neapol. — Pe mare. —

Note de Pompi l iu Robescu.

Celei mai noui redacţii.

Plutim iar de o oară. Insula Ponza a rămas mult în urmă ca un nor albăstriu care din ce în ce dispare şi se afundă în ape, contururile ei devin tot mai diafane pe ceriul ce s'a limpezit cu totul, pe când în faţă apare ca o umbră d'abia distinctă insula Ventotène. Vaporul tresare pe undele line spumegând în urma sa albastra apă, valurile vin mereu spre vas gonindu-se unul pe altul, soarele luceşte sus la zenit aruncând o ploaie de raze blonde peste nemărginită mare, care piere presărată de miriade de sclipiri argintii ce dansează pe infinitul de ape. Si calmul enormului pustiu de valuri, pe care numai noi după vapor reprezentăm vieaţa, se Iasă greoi din cupola lucitoare a ceriului îmbrăţişând toată zarea, pătrun-zându-mi în suflet ca o senzaţie de ciudate do-rinţi. Valurile foşnesc lovindu-se de coastele pi-roşcatului şi prin şoptirea lor bizară măreşte mai mult sentimentul pustiului ce ne înconjoară ; vân-

Presa ungurească. Şi din relaţiunile ce am dat pană acum,

cetitorii noştri au putut să se convingă despre selbătăcia, perversitatea şi curata ne bunie a celor din presa maghiară.

Totuşi, mai dăm câteva mostre. »Л Nap«, ziarul în care scrie Ugron,

fruntaş al partidului guvernamental, în numărul său delà 25 c. aduce următoarele :

»Din Dumitru Sturdza, primul-ministru al valahilor, poporul gunoiu al Europei, a ţişnit sângele de lături balcanic. Caşi cel din urmă tâlhar-spărgător, aşa s'a furişat pe teritorul Ungariei primul dignitar valah, sub nume schimbat, cu pasaport fals, să ia parte la serbarea valahă din Bistriţa, al cărei scop a fost agitaţia mizerabilă împotriva ungurimei. Cazul acesta nu are pă-reche în istoria diplomatică a Europei şi ca ţiitor al unui astfel de rol nici nu se poate închipui decât un prim ministru valah, care nici ca excelenţă nu-şi uită calitatea sa de păzitor de capre. A adus însă cu sine prim-ministrul valah şi un coleg, tot de pănura sa, în persoana ministrului de interne Ionel Brătianu, care cu nimic inu e mai bun decât dânsul, care deasemeni şi-a tăinuit caiitatea, pentrucă să poată lua parte la adunare şi să desvoalte agitare murdară.

»Mai avem ştire, că Sturdza şi Brătianu au venit în Ardeal să prepare marea revoluţie valahă de care cunoscătorii agitaţiunilor deputaţilor vorbesc deja de luni de zile. Fie că amănuntul acesta corespunde adevărului, fie că nu, afacerea scârboasă strigă după răzbunare. Sturdza, care într'atâta şi a uitat de sine, trebue să zboare din scaunul de prim ministru. Şi trebue s'o şteargă şi Brătianu, compliceie lui, pentrucă bandiţi cu felinar de hoţi nu pot să poarte în Europa demnitate de drept public...

Acestea le scrie ca — informaţiuni. Iată ce spune însă în articol de fond: »Suntem la ameazi, în ziua de 24 Septemvrie

şi încă tot nu s'a convocat parlamentul şi încă tot nu s'a afişat porunca de mobilizare. A trecut mai bine de jumătate de zi de când a căzut vălul de pe cea mai primejdioasă conspiraţie, de pe trădarea de patrie împlinită, şi starea de asediu n'a fost încă declarată, la Bistriţa n'au fost încă strînşi in lanţuri complicii rezvrătirii !

»Până când se mai aşteaptă ? Căci nu mai poate fi vorba de zile, nici de jumătăţi de zile, ci mult de ore! U.ide e guvernul, unde ministrul de externe, unde parlamentul şi unde armata ? Unde răsbunarea şi pedepsirea mai iute

tul a încetat cu totul lăsând vela delà proră moale, aerul umed şi sărat îmi bate faţa şi nu ştiu cum, dar încetul cu încetul mă prinde o dorinţă de pustiu, de singurătate absolută, aş vrea să fiu singur, să nu mai văd pe nimeni, să nu aud nici o vorbă, să mă simt legănat de mişcarea vaporului, purtat peste sticloasa mare, în sgo moţul monoton şi ritmic al motorului, departe mai departe, timp de o zi, de o lună, de un an. Convorbirile din jurul meu mă supără, doctorul cu vivacitatea lui mi-se pare nepotrivit cu sălbatica splendoare a naturei, Tommaso cu ochelarii lui negri, cu pioa în gară mă apasă, căpitanul în costumul alb, plimbându-se pe puntea de comandă par'că strică orice frumsete a pri/eliştei, timonierul cu mâna pe roata cârmei, oreocupat a privi numai nainte îmi dă o impresie de manechin, iar cei doi soţi ce dorm răsturnaţi unul pe altul, par întruchiparea supremei ironii a prozei imbecile. Inzadar caut un loc isolât: corveta este pună de pasageii îmbarcaţi la Ponza, iar în salonul de jos se aşează masa]; la pupă ţărani şi ţărance au ocupat locul sub bandieră, la proră doi mateloţi stau de vorbă cu mecanicul şi cu un pescar ce stă calm cu pipa în gură lângă patru coşuri de nuiele printre graţlle cărora, aragustele ce le duce Ia Neapol, îşi mişcă încet antenele lor lungi şi fine ca nişte fire de iarbă roşcată.

decât fulgerul, care săi trăznească în eap pe conspiratori ?

Şi dupăce spune că în Ardeal s'a pus la cale o răscoală caşi pe vremea lui Ho-rîa ori Iancu, în dosul căreia stă România oficioasă, zice:

»Rasboi României! Acesta poate fi singurul răspuns la atentatul delà Bistriţi, dacă Sturdza, Brătianu şi cu ei întreaga bandă de conspiratori români nu vor fi deja mâne nu numai daţi afară, ci şi pedepsiţi exemplar, hr complicii din Ungaria trebue prinşi imediat şi pedepsiţi să rămână de pomină pentru vecie iar în Ardeal şi în părţile româneşti trebue creat situaţie excepţională. Fie statariu, fie stare de asediu, fie ocupaţie militară...

» Credem că privirea supărată alui Francise Iosif schinteie şi pumnul său va izbi cu răsbu-nare îngrozitoare în creştetul turburătorilor, hoţilor, piraţilor din ţara sa. Credem şi aşteptăm. Pentrucă dacă nici în asta n'am mai putea crede, am perde orice credinţi din suflet şi atunci ţara asta ar merge spre o catastrofa îngrozitoare.

»Arad és Vidéke* scrie un articol prim sub titlul »Sturdza & Bratianu«, care face cinste în-tregei prese ungureşti. Reproducem unele mărgăritare din acest articol, ca document pentru prosperitate.

»Şi aceasta se ţine de legendele răbdării ungureştii?). Ministrul preşedinte şi ministrul de interne al statului român vecin cugetă una mare, se urcă în automobil, trec graniţa ungară şi apoi întră în capitala unui comitat ungar şi acolo demonstrează şi ţin dicţii împotriva ideii naţionale (maghiare), pe lângă asistenţa autorităţilor. Dnii Dimitrie Sturdza şi Ioan Brătianu s'au distrat alaltăieri în Ardeal, la Bistriţa, şi au predicat acolo preamărirea culturei româneai cu vorbe sunătoare şi cu — sute de coroane sunătoare. Brătianu, ministrul de interne »a distins* cu o sută de coroane pe cel mai bun dev al gimna-zului din Bistriţa (fapt este că acest lucru s'a întâmplat la Năsăud), /ar Excelenţa Sa di ministru preşedinte, acest binemeritat păstor de capre (?) a împletit din frunze patriotice în adunarea generală a Astrei lau>i рг fruntea culturei româneşti.

»Dacă peste tot s'ar putea închipui, că acest lucru ar fi posibil în Anglia, atunci bombele de me-linit ale flotei de răsboiu britice, ar şuiera deja asupra unicului port de mare român, asupra Constanţei. Dar aşa ceva se poate întâmpla numai în Ungaria şi cu naţiunea maghiară.

Intre cei doi mateloţi o scară îngustă de fier se urcă drept în sus рг coperişul cabinelor delà proră ce formează o platformă de fier acoperind tot botul vaporului ; o paserelă strimtă face o trecere în mijlocul platformei până la punctul cel mai înaintat al piroscafului, d'asupra pintene-lui de fier ce taie valurile, şi când am ajuns aci, când mi a rămas în spate toată vieaţa de pe vapor, am simţit singurătatea pe care o căutam... Nimeni! în urma mea nu se aude nici măcar suflul motorului, sub picioare se deschide o prăpastie unde joacă valurile; nici un obstacol nu îmi stă înainte, de mai fac un pas mă prăbuşesc... sunt singur pe oglinda mării.

Aierul cald şi sărat îmi flutură părul pe la urechi, calmul pustiului se lasă apăsător, pintenul de fier taie valurile, împărţindu-le în două cărări de spume... »Lampo« se ridică uşor, atinge cu botul iui enorm o undă netedă ca de catifea, o sfâşie alunecând peste ea graţios, şi se loveşte tresărind de un val ce se sparge în spume albe. Şi vin mereu, vin ca o armată, ca un popor, ca o lume, valurile rotunde, netede, albastre, vin unu! după altul să se lovească de vasul nostru. De unde pornesc, ce vor, ce caută spre noi ? Ne aduc salutul lumilor lor de ape, sau semnul pu-terei, ce acum calmă se răsfaţă sbătându-se uşor de pereţii piroscafului, privind compătimitoare

P ^"4 Acela să facă experienţă cu apa amară naturală H O R G O N Y recomandată de mai multe sute de • I O I I T û f * û W medici. înainte de dejun dacă se ia o jumătate de pahar din apa amară H O R O O J V Y după una până Ы V_^l I I ^ I I I V~Z 1 \ 3 • ^ouă o r e * a c e e ' e c t u I dorit, şi revine pofta de mâncare şi starea bună generală. — Apa naturală H T . O R -^*-^ m G O N Y nu are gust rău şi nu provoacă nici un gust neplăcut Se poate căpăta în toate prăvăliile cu ape mi-

D e stomac, deconstipaţie,de lipsă e l e n e r a l e - m b ă c ă n i i »* f a r r a a c i i - u târguiala să se ceară lămurit apa amară naturală H O R G O N Y . p o f t a , de mâncare? Proprietar: Loser János, Budapest.

89 Sept n. 1007 . T R I B U N A . Pag. 3.

Şi aşa mai departe, gradat, din neghiobie în neghiobie, afirmând între altele, că cei doi miniştri ar trebui traşi în cercetare disciplinară. Se adresează apoi Iui Björnson, dovedind cu acest caz agitaţiunea, care se face între naţiotăţile din Ungaria şi termină astfel :

>E de datorinţa guvernului ungar, ca să pornească cât mai îngrabă anchetă severă şi apoi să le înăbuşe în gat >colegilor* români această mică excursie de automobil.«

Astfel scriu ziarele ungureşti în ajunul sosirei la Viena a Majestăţiî Sale Regelui Carol.

Iată ce presă pune pe bărbaţii de stat români mai prejos decât a statelor bal-cane, unde s'au asasinat miniştri şî dinastie.

Negreşit, că faţă cu astfel de nebuni o-mul cuminte stă uimit. Alarma ridicolă, cum o numeşte » L'Indépendance Roumaine* delà 15/26 c. fără îndoială că nu poate să compromită decât pe ţara, în care se poate scrie în felul acesta şi pe poporul în sânul căruia purtătorii de condei sunt atât de nebuni şi desmăţaţi. Este o copilărie, cum zice confratele bucureştean, chipul cum > Budapesti Hírlap'« (şi toate celelalte) tratează chestia... Vorba e că în felul acesta se tratează la noi toate.

» Voinţa Naţională* delà 26 c. scrie apropos de chestie :

»De sigur că nu se poate răspunde la ridicula... »campanie«, întreprinsă de o anumită presă maghiară contra dlor Dimitrie Sturdza şi Ion I. Bră-tianu, de "ât în glumă, — după cum am şi făcut.

»Totusi nu e rău să mai stăruim puţin asupra acestui punct, deoarece dovedeşte chipul, în care sunt informate ziarele ungureşti. Dacă de aceeaşi bună credinţă sunt şi informaţiile pe cari aceşti confraţi le publică privitor la cele ce se întâmplă în lăuntrul Ungariei, apo ; ne putem face o frumoasă idee despre progresele ce Ie-a realizat presa maghiară.

Că aceeaşi bunăcredinţă întâlnim la toate ocaziunile, e destul să amintim cazul delà Pănade.

Cu astfel de colegi trebue să ne măcinăm viaţa!

la această mică jucărie ce poate fi nimicită într'un minut?

Uneori stropi fini din valurile sparte ajung până la mine, noianul albastru de ape se desfăşoară nesfârşit în încreţituri elegante, în scobituri netede, peste cari >Lampo« alunecă tresărind. Spre Spania orizontul pare o linie neagră trasă cu cerneală între mare şi albastrul lucitor al cerului, spre Italia mare şi iar se confundă în aceeaş culoare, pe când valurile vin mereu spre pintenul de otel al vaporului, aducând cu ele insula Ventotène, care se apropie, se măreşte, se alătură de piroscaful ce gâfăie de oboseală în cele cinci minute de odihnă ce le face în golful în care un port mic îşi trimite spre noi săllăreţele-i bărci cu pasageri şi postă.

De acum înainte nu mai avem nemărginirea apelor, de acum insulele se urmează una după alta şi nu mai aşteptăm să piară una ca să ne apară alta la orizont; aşa după o jumătate de oră de mers, »Lampo« se opreşte în apele verzi transparente ale insulei Santo-Stefano, o stâncă inalta, pe vârful căreia stă alb de soare un ca stei rotund, cu ferestre mărunte şi dese, cu porţi grele închise. Este o închisoare pentru condamnaţii criminali. Ce privelişte pitorească, ce aspect vesel şi ce contrast cu ceeace este înlăuntru! Intre zidurile ce râd în soare sunt celule în cari condamnaţii la carcere grea se ţin izolaţi, singuri, nevorbind nici o vorbă cu nimeni, nevăzând decât manile aceluiaşi gardian, care le aduce apă şi mâncare prin o ferestruie, fără să deschidă nici uşa, nici gura. Qreutatea pedepsei este insuportabilă şi după un an sau doi, condamnaţii sfârşesc sau prin a se sinucide sau înebunesc.

Lupta în comitate. Reprezentanţa municipală a comi

tatului Arad îşi f'nc adunarea de toamnă Luni, în 17 30 Septemvrie a. c Deoarece la ordinea zilei sunt mai multe obiecte de mare importanţă pentru toţi locuitorii acestui comitat, sunt rugaţi toţi membrii români să ia parte la această adunare.

In preseara acelei zile, adică Duminecă în 16/29 Sept. a. c. Ia orele 8 se va ţinea o consultare în otelul „Vas".

Judecător model. In ziua de 25 c. Ia tribunalul din Oradia s'a

desbătut procesul ce judele cercual Besszedits Dezső din Salonta a pornit, pentru calomnie, în-contra dlui dr. G. Roxin, advocat, care 1 ar fi calomniat într'o adresă (act) trimis tribunalului.

Iată însă ce au depus martorii dlui Roxin. Dr. Podhraczky advocat în Salonta îşi spune

impresiile (reproducem din ziarele ungureşti din Oradia). După cum a observat, între acuzator şi acuzat relaţiunile erau încordate, ceeace văzuse şi la pertractări. Odată şi el a rămas înmărmurit de purtarea judelui. Când Roxin i-a observat odată că de ce aplică într'un proces ca tálmadu pe fratele unui împricinat, Besszedits i-a strigat:

— Ei, şi ce-ţi pasă. Dr. Roxin întreabă pe martor: Zisu-ţi-a odată

Besszedits: »O să-i încălzesc eu colegului D-Tale ?« Dr. Podhraczky. Da. îmi aduc aminte că a zis. Magori Mihály, martor, spune că odată la per

tractarea unui proces de lăsământ, ieşind Roxin din sală, judele Besszedits a exclamat : »Numai de mişelul acesta de advocat valah de-aş scăpa !<

Iar când Roxin s'a plâns contra tălmaciului, judele i-a replicat:

— Du-te la Dumnezeu, şi mă pâreşte. Koós Mózes, jurist, spune, că a fost de faţă

când Roxin a negat subscrierea unui protocol, iar motivarea dându-o în scris, Besszedits a aruncat actul în cutia mesei, zicând : >Acestei hârtii aici îi este locul !...<

Sárközy Mária îşi aduce aminte că advocatul Roxin a rugat într'un proces pe jude să nu pună tâlmaciu pe fratele pârîtorului. Besszedits i a stri

Intr'una din acele celule, apăsat de îngrozitoarea tortură a singurătăţii — şi poate, cine ştie ? şi de remuşcări — s'a sinucis strangulându se Besci, ucigaşui regelui Umberto. Şi când am aflat toate aceste detail», par'că aureola de veselie ce pluteşte în jurul castelului a luat o nuanţă macabră, iar apele ce bat stâncile în urma vaporului, mi-s'au părut negre, de doliu.

Mă apropiu de cei doi delicvenţi ce au fost aduşi pe vapor delà Ponza. Ce gânduri s'or fi făurind în creerul lor la vederea castelului, care poate căi aşteaptă ? Ce or fi făcut ? Or fi criminali, or fi simpli hoţi ? Cu manile legate în cătuşe, ei se uită indiferenţi, par'că resemnaţi, şi din prunelele lor negre nu ţâşnesc flăcări de ură sau săgeţi de răutate, ci par'că nori deşi de nespuse suferinţi le-au întunecat explozia vieţii, dându-le acel aer de supremă indiferenţă şi cu ochii lor stinşi privesc la lumea de pe bord, ce se uită curioasă la ei ca la nişte animale nemai văzute.

Chiar şi cele două franceze s'au cobortt să-i vadă ; fata se uită cu nişte ochi mari deschişi, plini de curiozitate; mama par'că are licăriri de compătimire în pupilele ei albastre ; numai pă-rechea cea tinără doarme mereu, ea cu o mână pe umărul lui, balansându şi capul în mişcări bruşte, plecându-şi tot mai aproape de obrazul iui florile roşii ale pălăriei. Nici marea, nici vo-iagiul, nici priveliştea nu le-a aţiţat curiozitatea, nu au fost mai tari ca somnul ce Ie apăsă pleoapele şi i pune în situaţii aşa de caraghioase, doar sirena vaporului cu urletul ei puternic i a făcut să tresară speriaţi şi să apară şi mai ridi-culi în spaima deşteptării.

gat însă : >Dacă nu taci din gură, ci conturbi desbateriie, te amendez cu o sută floreni«.

Dr. Hajdú Béla, vice-jude în Tinea, spune că fiind numit la Salonta şi prezentându se lui Besszedits, acesta i-a zis : »Păzeşte-te de mişelul acesta, e buclacuş, trage-i şi tu, unde poţi. Nu-i stabili decât cheltuelile avute« (mişcare în sală).

Besszedits : Mă rog, onorat tribunal, noi ne-am despărţit certaţi !

Dr. Hajdu : Oricum, dar eu spun acî adevărul ! Dr. Coriolan Balta, adjunct advocatial, spune

că Besszedits a adus odată sentinţă ascultând numai motivele pârâtului...

Datorim adevărului să spunem, că simţim oare care satisfacţie văzând că în astfel de împrejurări tribunalul a achitat pe dl dr. Roxin.

Punem însă întrebarea: dacă astfel a tratat judele Besszedits cu un advocat român, cum îi va fi tratat pe nenorociţii ţărani români?!

Sărbările delà Poradim. Cu prilejul vizitei făcute pe câmpul de război

delà Plevna de către Alteţele Lor Imperiale Marele Duce şi Marea Ducesă Vladimir a Rusiei şi de către Alteţa Sa Principele Ferdinand al Bulgariei, telegramele de mai jos au fost schimbate cu Majestatea Sa Regele Carol I al României.

Telegramele A. S. Marelui Duce Vladimir către M. S. Regele României.

Sub impresiunea mişcătoare a câmpului de bătălie delà Plevna, unde Majestatea Voastră aţi luat o parte aşa de glorioasă la războiul nostru, nu mă pot opri de a Vă trimite amintirile Mele respectuoase şi sincere.

Ţiu asemenea a Vă spune, că am fost fericiţi, Marea Ducesă şi cu Mine, să vizităm casa în care Majestatea Voastră a stat la Pod ari m.

Vladimir.

Telegnma M. Sale Regelui României către A. S. I. Marele Duce Vladimir.

Viu atins de cuvintele măgulitoare pe cari Alteţa Voastră Imperială Mile adresează de pe câmpul de bătălie delà Plevna, unde frăţia oştilor noastre a fost consfinţită sub ochii împăratului Alexandru II, Augustul Vostru Părinte, şi unde atâţia viteji şi au vărsat sângele pentru gloria Patriei, Vă rog a primi expresiunea profundei Mele gratitudini pentru graţioasa Voastră gândir*.

Alteţa Voastră Imperială poate fi mândra că a luat o aşa de strălucită parte la memorabilul răsboi,

»Lampo« fuge, tresărind uşor pe marea calmă, suflând scurt şi des pe când mişcarea uniformă a maşinei pare bătaia ritmică a sângelui în vine, departe, mai departe spre insula Ischia alergând grăbit spre portul Florio, peste ale cărui case albe grămădite pe malul mărei un turn medieval îşi înalţă zidăria lui învechita de vremi. Şi dupăce alţi pasageri s'au urcat, elicea porneşte vioaie spumând apa albastră, împingând piroscaful înainte. Marea este atât de calmă că mişcarea vaporului este de-abia simţită, portul Florio se depărtează încet de noi şi par'că toată insula începe să se învârtească împrejurul unui punct nevăzut iar noi am sta pe loc. Coasta insulei ne apare blondă de nisipul ca aurul, munţii verzi acoperiţi cu arbori pitici trec pe dinaintea noastră cu vârfurile lor stâncoase, capul Caruso defilează încet cu vila lui modernă albă şi galbenă de un pitoresc fermecător şi în golful cei urmează »Lampo« întră drept spre oraşul Casamiciola ce şi risipeşte casele sale mărunte, drăguţe, vesele de par'că rid toate de aierul posomorit al unui turn ce-şi ridică peste ele pătratul neguros al zidurilor. Lângă oraş, în stânga sunt câteva colibe rari: aci a fost vechea Casamiciola, aceea care în 1883 a fost complect distrusă de un cutremur.

Ce puternice sunt legăturile ce ţintuiesc pe om de pământ! Pe insulele aceste, toate de origină vulcanică, viaţa locuitorilor este veşnic în pericol. Mereu cutremure le amintesc că într'o zi toată insula poate să piară în undele albastre cum se întâmplă că alte cutremure mai mari le crapă zidurile, le ruinează bisericile iar cel din 1883 a fost cel mai teribil, derâmând tot oraşul, îngropând sub ruine lume şi animale şi totuşi ascultând de a-

Pag. 4. » T R I B U N A « 20 Sept K. 1007

a căruia amintire ne va rămâne tuturora deapu-ruri scumpă.

Rostind numele Poradim, Mi amintesc cu o sinceră bucurie vestea naşterei fiu'ui Vostru celui mare, pe care împăratul Mi-a comunicat-o atunci cu viuă emoţiune.

Nu pot arătă alteţei Voastre Imperiale cât ne bucurăm de a O saluta în curând, împreună cu Marea Ducesă, în România. Carol.

Telegrama A. S. R. Principelui Bulgariei către M. S. Regele României.

Inaugurând astăzi mausoleele şi muzeele delà Plevna şi Poradim, cu Marele Duce şi Marea Ducesă Vladimir a Rusiei, gândul meu se îndreaptă credincios şi plin de admiraţie către Tine, unul din eroii glorioasei epopee delà Plevna.

Ferdinand.

Telegrama M. S. Regelui către Alteţa Sa Regala Principele domnitor la Sofia.

Gândul Tău credincios M'a mişcat cu deosebire şi împărtăşesc din adâncul inimei emoţiunea, pe care de sigur ai simţit-o în timpul ceremoniilor mişcătoare delà Plevna şi Poradim. Ele M'au făcut să retrăesc pelerinagiul pe care l-am făcut în acele locuri, preamărite prin atâtea sacrificii, îmi amintesc mai ales cu o adevărată recunoştinţă de duioasa Ta atenţiune ş< de toate îngrijirile de cari M'ai înconjurat cu pri'ejul vizitei Mele în acele locuri istorice. Carol.

Delà f ra ţ i . Dieta Bucovinei .

S'au luat în fine în considerare cererile juste ale populaţiei din Bucovina, căci guvernul a permis deschiderea dietei provinciale.

Ceeace anunţasem deci în articolul meu precedent, că ar fi numai o eventualitate, ce cu greu va deveni fap*, astăzi ; deja realitate. Dieta Bucovinei a fost convocată pe 16 1. c , când s'a deschis sesiunea a treia a periodului electoral X. Importanţa acestei sesiuni se învederează în destul din comunicările mele de pană acum, rămâne numai că deputaţii români, a căror datorinţă e în prima linie să ceară respectarea drepturile poporului autohton al acestei ţări şi nu şicanarea şi prigonirea acestuia, cum invoalvă adesea după sine politica perversă a stăpânirii.

Majoritatea comitetului terii o formează românr'i. Să !i se aducă deci acestora aminte in mot demn de datorinţă, ce o datoresc neamului, ca în viitor să nu mai provină de exemplu preterarea

ceea legătură tainica dintre om şi pământ locuitorii şi-au clădit alături de ruine alte case, alt oraş, ducându-şi mai departe viaţă săracă de pescari pe această bucăţică de teren ce dintr'un moment într'altul poate să i îngroape de vii.

Două minute de oprire şi iarăş spuma marchează trecerea vaporului peste albastru apelor ca o sosea largă şi albă şi »Lampo« îşi ia din nou sborul alunecând peste oglinda lucie a Me-diteranei grăbindu se spre Vezuv, ce acolo, departe se desemnează pe cer cu roşul închis al vârfului.

Vezuvul ! Iată-I acel vulcan aşa de cunoscut, de atâtea ori întrevăzut în gând. Cu un vis, contururile lui se arată diafane şi ochii se fixează pe el, gândul sboară acolo iângă el, unde una din minunile lumei, Neapolul, se oglindeşte în apele clare ale golfului.

Vaporul se opreşte în portul Ischia, trece apoi lângă o insulă mică cuprinsă toată de unvechiu castel medieval părăsit acum, şi dupăce s'a mai oprit pentru ultima dată lângă insula Proscida, pleacă grăbit, hotărît să nu se mai oprească decât la Neapol.

In stânga, ţărm ui Italiei, bătut de limpedele albastru al apelor îşi prelungeşte un cap în mare; în dreapta insula Proscida şi între acestea o o-

în mod atât de pregi ant a petenţilor români la diferite oficii ş. a.

Convocându se dieta deputaţii români conservatori şi democraţi s'au aliai şi au format un club român » Clubul românilor* in ceeace priveşte afacerile naţionale române: Numai în afacerile naţionale! Sărman neam românesc din Bucovina! O legătură mai trainică nu pot legă între olaltă aceste două partide.

Sau poate e mai bine, ca conservatorii să susţină legăturile lor cu polonii ? Iar democraţii cu cine ? Poate cu ei însuşi. De aceea condamnarea sei-ziunei(.i) cauzată de partidul naţional. îmi pare ridicolă aceasta expresie, luată din comunicatul secretarului »Clubului« trimis redacţiilor. Sciziune era doară de mult între românii bucovineni, dar In deosebi delà naşterea democraţilor. Şi tocmai partidul naţional cu frumosu-i program e acela, care a căutat — după cum suntem informaţi — să unească pe toţi românii bucovineni, natural cu omiterea acelora, despre cari se zice că nizuesc pentru asigurarea intereselor proprii. De aceea îmi pare cam pripită acuza de mai sus, aruncată din partea unui club, din care fac parte şi unii deputaţi ai parlamentului din Viena, aleşi cu propramul partidului naţional şi unii aderenţi ai acestui partid. Fraţii din Bucovina se vor clarifică la ei acasă asupra acestui fapt. Noi însă avem datorinţă să-1 fixăm pentru cetitorii noştri, şi să le urmărim cu atenţie faptele.

Asemenea şi deputaţii oraşelor parte jidani parte germani, au format un club separat.

Cu aceste grupări constelaţia politică de până acum a dietei s'a schimbat. Majoritatea de până acum nu mai este. Românii, rutenii, proprietarii mari şi deputaţii oraşelor îşi au cluburile lor separate.

Aceasta e icoana actuală a dietei bucovinene. Va prinde bine înaintea rapoartelor, ce vor urma.

Deschiderea sesiunii s'a făcut prin ovaţiunea mareşalului terii baronul George Vasilco, care comunică proectele de lege votate în sesiunea ultimă şi cari au primit sancţionarea, apoi proectele, cari au fost retrimise spre modificare, între cari e şî cel relativ Ia îmbunătăţirea salarelor învăţătorilor. Deciziunea guvernului central asupra proectului referitor la modificarea legii electorale nu a sosit încă. Atrage atenţiunea asupra chel tuelilor enorme avute cu şcolile şi cu jandarmeria.

După răspunsul prezid« ntului ţării dr. Oct. de Bleyleben şi după interpelarea deputatului Bubu-ruzau se aleg diferitele comisii dietale.

Proxima şedinţă se va ţinea Marţi în 24 1. c. C. Frasin.

glindă de ape verzui se întinde netedă şi lucitoare ca un pachet lustruit ce conduce într'o sală splendidă de bal : intrarea golfului Neapol.

Pe cristalul apelor »Lampo« alunecă aşa de lin că nici nu se simte; puntea toată tresare uşor de mişcarea ritmică a motorului ca înfiorată de apropierea Neapoluiui, soarele s'a lăsat în jos spre apus dând mărei o culoare argintie ca o imensă suprafaţă de oţel lucitoare ce pleacă delà vapor înapoi, departe până la orizontul alb aşa de orbitor de lumină, că pleoapele bat des peste globii ochilor neputând suporta reflexul ; şi în mijlocul iuminei, o navă face două pete obscure cu pânzele ei umflate, aşa de departe, aşa de mici, că par două aripi întinse. Şi în faţă, din ce în ce, golful Neapol se deschide departe, departe delà umbra albastră a insulei Capri într'un cerc larg mărginit de Sorrento, de Castelamare, de Vezuviu, se pierde sub ploaia razelor de soare, ce cad oblic acoperindul cu un văl diafan, fu-muriu, peste care reflexuri de aur trec ca fulgere fine. Lumea toată dispare, noţiunea realului se uită, inima bate şi indescriptibila privelişte se face stăpână pe firea omenească, pătrunde în suflet prin ochii mari deschişi, prin aierul sărat ce umflă plămânii, dând o senzaţie cu totul nouă,

Din România. Ţărani harnici. La Buftea s'?u pus bazeie

primei societăţi ţărăneşti de gimnastica şi tir. Au luat parte la şedinţa de constituire d-nii

Oeorgescu, inspectorul comunal, primarul comunei, Simionescu şi Oeorgescu, Învăţători, mai mulţi funcţionari din administraţii prinţului Ştirbei şi peste 50 adulţi, flăcăi din sat, elevi ai şcoalei de meserii, ai şcoatei primare.

DI D. lonescu, inspector de gimnastică, a asistat şi d-sa chiar a condus prima şedinţă de gimnastică.

E de regretat... Şi dl Sturdza şi dl Brătianu stau atât

de sus puşi nu numai în opinia publică a roníanilor de pretutindeni, ci şi a opiniei publice din Europa întreagă, încât acuzele ridicole ale presei maghiare nu-i poate atinge câtuşi de puţin.

Om cu mintea întreagă nici nu poate concepe, ca venirea unui frate la fraţi să poată fi motiv de a proclama răsboiu. O aşa mentalitate şi în presa maghiară numai acum a ieşit la iveală. La 1905 într'adevăr, la adunarea delà Sibiiu a Asociaţiunii au luat parte, ca oaspeţi, mulţi fruntaşi din România. Nici » Budapesti Hirlap« însă nici . alt ziar, nu pretindea ca pentru asta să se pornească răsboiu contra României. Ba ne aducem aminte, că » Budapesti Hirlap« scrisese un articol foarte obiectiv şi regreta că pe în-nalţii oaspeţi nu-i primeşte — guvernul ţării.

Că ce bucurie a fost venirea între noi a atâtor ilustre persoane din România, se ştie. A rămas ca eveniment, pe care nu-1 va uita nimeni dintre noi.

Iată de ce regretăm, cetind în » Adevărul « următoarele :

»Oricat vizita dlui I. Brătianu n'a avut nici un scop, ci a fost pur şi simplu accidentală, totuş a fost o greşalâ de tact — şi dovada cea mai bună aste furtuna ridicolă — dar o furtună — ce a stârnit şi care dacă nu va face rău României şi

de o intensitate şi de o subtilitate necunoscută.

Ca un evan'aliu colosal se deschide şi se mişcă încet panorama ; Oolf Pozzuoh" cu casele oraşu Iui într'o mare de verdeaţă, insula Nisida cu castelul ei, Posiiipo cu turnurile şi vilele lut ce şi ridică zidurile albe printre pomi trec încet, într'o mişcare lentă de roată, şi dincolo, după vălul fumuriu al despărţirei, marea se cufundă cu munţii. Şi peste tot, înălţându-şi corpul iui uriaş, Vesu-viul cu cornul lui roşu, cu poalele verzi lângă cari lucesc clădirile din Torre Annunziata îşi proiectează enorma iui siluetă pe cerul de un albastru lucitor. Ce gândeşti moşule, de stai aşa trist şi posomorit? Iţi priveşti torentele de lavă ce stau împietrite oe flancurile tale uriaşe, socoteşti in gând distanţa ce te separă de oameni, acele furnic: ciudate, stăpâni şi robi ai pământului, cărora Ie arunci cenuşa ta, sau îţi plângi vremurile trecute, vremurile de basme şi de poezie, vremurile de mituiri divine când poate, mat puternic decât Olimpul pe care năşteau fulgerile lui Joe arătai lumei puterea ta reală, focul la care Vulcan îşi făurea uneltele ?...

Capul Posiiipo rămâne în urmă ca şi într'un decor de teatru, ochilor deschişi mari de nerăbdare şi de uimire li-se arată o panoramă de ne-

Inainte de dejun, dacă beai un jumătate de poc al de a p ă am a r ă o o o

•»> Schmiíühatw, stomacul n e r e g u l a t îl aduce Tn

ordine în decurs de 2—3 ore.

= bună şi prăvălie de coloniale. Preţul u n e i sticle mici 3 0 fii., mari 5 0 fii.

Medicament foarte bun pentru împiedecarea boalelor interne, tot aţa are efect admirabil la boale de stomac, intestine şi de sânge, tot aşa în contra îngrăşării, contra trohnei, respirării grele, gălbinare, umflarea ficatului şi fierei, dia-bită, vână de aur, podagră, reumă şi multe boale interne. Comande se pot face la Schmidthau er Lajos, farmacist în K o m a r o m Se poate căpăta în fiecare farmacie mai

să nu s e c o n f u n d e cu Ită apă amară.

29 Sept n. 1907. • T R I B U N A * Pag. 5 .

guvernului român, nu va aduce lucrul acesta e cert — nici o bucurie românilor de peste munţi «. DI Miile fie sigur, că pe ori-unde a tre

cut printre români, dl Brătianu a făcut mare bucurie şi dacă am avea de exprimat o dorinţa, e ca fruntaşii de dincolo da, să vină pe la noi, să ne cunoască, ori ce ar scrie presa maghiară. înfrăţirea noastră nu o putem norma de mentalitatea unei prese ridicole, stupide şi nouă duşmănoasă.

Când presa ungurescă este atât de solidară a duce până şi o campanie ridicolă, nu înţelegem de ce dincolo să se scrie şire cari mână apa pe moara şoviniştilor de aici. Atâta mai trebuie: un ziar din Bucureşti să dea — fie şi indirect — dreptate campaniei sălbatice a presei din Budapesta, şi violenta campanie a presei maghiare n'are să înceteze nici până la Crăciun!

Mişcarea culturală. In Munţii Apuseni . Duminecă şi Luni in 15

şi 16 Septemvrie a. c. a dat Zaharie Bârsan re-prezentaţiuni în Abrud. Publicul a fost bine reprezentat în seara prima, — mai puţin în seara a doua. Programa a fost aleasă din comedie, seara a doua s'a întreţăsut La icoană« de Vlăhuţă şi >Şatiia a III-a« de Eminescu. A fost o selecţiune norocoasă, dacă'cumpănim greutăţile, ce le întâmplă fixarea programei, dat fiind numărul mic al actorilor, scenăria şi tehnica mancă, cât şi numărul mic de piese bune româneşti şi de traduceri bune. N'am putut decât să admirăm şt de astădată jocul excelent al dlui Bârsan. Satira a IU-a a lui Eminescu, ce a stârnit furtuni de aplauze, ne-a zugrăvit până în ceie mai subtile şi mai fermecătoare colori un giuvaer al poeziei noastre naţionale

Simţim că din ce-'l cunoaştem mai bine îl în-d'ăgim mai mult pe dl Bârsan, — sufletul teatrului nostru de dincoaci. Şi cu drept cuvânt; pentrucă mulţumită statorniciei de fer şi a deosebitului dlui talent vedem deja înjghebate începuturile unui teatru la noi.

Sunt cam resleţe şi ades cam anevoioase încă manicestările, dar în fine sunt aşa precum ne dictează împrejurările între cari trăim. Simţim, că aşa

cum este, e crescut din solul nostru, că e pus pe singurele baze posibile la noi şt conştiinţa aceasta ne nutreşte speranţa, că se va desvolia f resc şi mai departe şi că-i va venî odată şi vremea de înflorire... Meritul de a fi ştiut băga lucrul în ogaşe e dlui Bârsan — u n me'it mare. Ne bucurăm din inimă şi de faptul, că în fruntea societăţii noastre de teatru avem oameni cu bun şi real simţ pentru trebuinţele adevărate ale teatrului nostru. Delà o conlucrare armonică a tuturor factorilor aşteptăm mult bine pentru tinărul nostru teatru.

Alăturea de dl Bârsan ni-se impune tot mai mult admiraţiunii noastre d-na Bârsan ; în jocul ei atinge puncte de o dulceaţă şi frumsetă extraordinară. Problema d-nei alăturea de dl Bârsan e una din cele mai frumoase. Foarte bune au fost şi unele din prestaţiunile dlui Megederu, pe ca re cu drag am vrea să-1 mai vedem în mijlocul nostru. A fost o conlucrare armonică, plină de frumseţe, ce ne-a lăsat cele mai bune amintiri. La revedere cât mai curând. d.

Felicitări lui dr. Vasile Lucaciu. Sibiiu. Trăiască dr. Vasile Lucaciu, clubul na

ţionalităţilor şi bravii alegători români. I. Pomfile, Vidor Pop, dr. Oheaja, P. Tincu, dr. Labonţiu, dr. Balint, AI. Simonescu, O. Steflea, Oct. Tobiaş, dr. Al. Vasilie.

Mociu. Trăiască învingătorul deia Beiuş şi bravii cari i au câştigat învingerea. Românii de pe câmpie.

Becicherecul-Mare. Entusiasmaţi de mâreaja învingere delà Beiuş salutăm noul deputat. Dr. Chiroi, ±x. Obadean, dr. Mezin, dr. Spăiosu.

Comloşul-mare. Poporul român din B.-Comlo-şul mare salutăm cu drag pe falnicui şi neînf ântul luptător al neamul i, respect şi admirative bravilor beiuşeni. Trăiască dr. Lucaciu, trăiască alegător i. Andrei Bălan, Valerie Polvereşan, Vichentie Polvereşan, Aurel Olarescu, Oeorge Chiroi, Todor Nicoară, Iosa Pascu, Vichente Draguescu, Aurel Sandu, Nicolaie Polvereşean, Antone Draguescu, Nicolaie Păcurariu, Oeorge Păcu ariu, George Ciolac, Ioan Draguescu, Vichente Stancu, Geo'ge Dogariu, George Bălan, Simon Bălan, George Stateiu, Torna Popovici, Antone Bălan, Pet:u Bălan, Vichentie Păcurariu, Şofron Contrea, Ioan Isac, Ioan Dogariu, Vichentie Pascu.

Tulcea. Felicităm din inimă pe marele patriot dr. Lucaciu pentru strălucita sa reuş tă, onoare românilor deia Beiuş. V. Caligari, advocat, Al. Ionescu, advocat, N. Lichiardopulo, advocat, Achile Dimitriu, advocat, Gh. Sacasanu, profesor.

descris, case ce strălucesc în terase, colori vii ce armonizează uimitor cu cerul clar, marea albastră, Vesuviul, o arătare ca din poveşti, o minune din vite, Neapolul.

In sfârşit ! Iată-1 acel minunat şi visat Neapol... Aruncaţi banii cu pumnul pe m^sa verde în

înfrigurarea stupidă a patimei ; risipiţi pe stradele capitalelor, la curse şi la cluburi bagnotele în orgoliul înfumurărei seci ; topiţi în butelii de şampanie aurul ca să curgă apoi în valuri spumoase peste curtezanele cari vă dau în schimb scurte momente de mincinoase delicii; trăiţi noaptea la lumina înşelătoare a becurilor electrice între patru pereţi infectaţi de parfumuri tari şi mirosuri de ţigări; dormiţi ziua când orizonturile se deschid largi, o voi cari nu sunteţi în stare să ştiţi ce va să zică a vedea! Vouă norocul v'a dat averi ca să nu ştiţi ce să faceţi cu ele, şi o trăsură elegantă, un cal de curse, un pahar ce spumează, o ochiadă, pornită de sub sprincene vopsită, aruncată cu măiestrie constitue totul — şi să nu veniţi să vedeţi nici lumea, nici lumina, nici minunile ei ; să nu ieşiţi dintre stradele cu aierul nesănătos al oraşelor, căci sufletul vostru nu va simţi acea detentă puternică ce nu se poate descrie, aceea înălţare de simţuri ce te transportă...

Pe oglinda golfului albastru de o culoare ce pare artificială, piroscaful alunecă grăbit, catar-guri, bărci, transatlantice, cargaboturi trec pe lângă

noi, cheul se învârteşte, se apropie şi în ultimele tremurâturi ale vasului, după o ultimă încordare a muşchilor lui de oţel, »Lampo« îşi opreşte elicea, pluteşte lin împins de forţa avântului şi tresare de bucurie când coasta lui galbenă se loveşte de cheul de marmoră al portului, de care două fringhii groase îl leagă.

R o m a , 1907.

Lucruri din toată lumea. In au tomobi l către Polul Sud — Locote

nentul Shackieton care-şi propune de a ajunge în automobil până la Polul-Sud, a plecat la 30 Iulie st. n. Vaporul »Nimrod« a transportat pe exploatator şi însoţitorii lui la King Edwars-VII Land, punct care se găseşte la 2 mile depărtare de Noua-Zelanda şi care a fost ales ca bază operaţiunilor.

Locotenentul Shackieton va stabili la King-Ed-wards-VU Land un post luminat cu aciteiin şi montat cu aparate speciale. Acesta e cartierul general pe care Shackieton şi-l-a ales şi de unde va plecă cu oamenii săi, 12 la număr în automobil către Pol.

Automobilul va fi de o construcţie cu totul deosebită.

D. Shackieton crede că se va putea reîntoarce după un an.

Bucureşti. Domnului mulţumită, ţie virtute. Gro-zescu, general.

Bistriţa. Cinste vouă alegători beiuşeni că ne-aţi dat să gustăm triumful şi bucuria dea vedea ales pe alesul naţiunei. Trăiţi! Trăiască! — Tine-imea română din Bistriţa. Dr. Bălan, dr. Oltean, Chiffa, dr. Iulian Pop, Mattas, Maniu, Sirlincan, V. Vicaş, Moldovan, Greavu, Ioan Ioanoviciu, Ioan Baciu.

Şimleu. La vestea despre învingerea părintelui Lucaciu în urma purtării eroice a beuşenilor in-teliginţa din Şimleu a ţinut o conveni.e socială de unde s'a trimis următoarea telegramă :

Dr. Ciordaş, advocat Beiuş.

Gratulăm pentru lupta eroică şi învingerea triumfală.

Salutare cordială distinsului ales deputat. Şim-Ieul şi jur. N. Munthiu, secretarul »Silvaniei«.

Nazna. Ilustrisimului Domn Dr. Vasile Lucaciu, deputat dietal, Şişeşti.

Durr.nezeu tea trimis să desfăşuri înc'odată steagul nostru naţional şi l-ai desfăşurat.

Ina'ţă-l sus în semn de chemare şi precum tot sufletul românesc, şi noi ne vom înşira sub el !

Din incidentul unei veselii româneşti te salutăm : mare luptător al neamului nostru ! ! Stefan Rusu, Ioan Bârsan, Nirolau Rusu, dr. Iuliu Murăşan, Barcian Aurel, Victor Laurenţiu, Stefau Ivic^vicu, Ioan Moldovan, Ioan Triffu, Emil Andreşan, Filip Pap, Septimu S. Popa, Mihail Chibelean, Stefan Tămaş, Trăian C. Siuteu, Alexandru Oltean, Stefan C. Boros, Georgiu Mureşan, Octavian Costea, Candid Muslea, Nicolau German, Ioan Bobletu, Iustin Teglariu, Vasile Bocşan, absolv, de teol., Petru Farcas, par., Elia Lup, Augustin Istrate, E. Teodor Libea, Ioan Oprean, N. Răchiţan, I. Ra-chiţan, Rosalia Russu, Letiţia Hodoş, Valeria Russu, V. Colţan, Cornel'a Rus, Cornel a Laurenţiu, Mă-rioara Bârsan, Leontina Fanaş, Maria Chibelean, Ana Bârsan, Elena Poars, Anica Moldovan, Aurelia Oltean, Rea-Silvia Moldovan, Ana Rus, Pa-raschiva Rachitan, Emili Moldovan.

Băile Erculane. Domnului Dr. Vasile Lucaciu, deputat, Beiuş. In numele coloniei române din Băile-Erculane felicitam pe bravul anteiuptător Ia reuşita splendidă. I. D. Beceanu, deputat, C. D. Costovici, D. Chiciu, George E. Carjeu, dr. I. Jianu, Ghiţă Jianu, Nicolae T. Oroveanu, I. D. Stoenescu, Mihail Măldarescu, dr. general Ion Vergescu, Ioniţă Popescu, D. Stăncescu, M. Ghel-megeanu, dr. Florian, G. Gărdărianu, Alex. M. Bazelli, Stalie Gărdărian, prof. dr. Severeanu, C. Alessiu, deputat de Brăila, I. Fortunescu, C. V. Iohan.

Braşov. Prea sfinţite ! Bucuros' de reuşită, Te felicităm, suntem mândri de numele nostru. Cu dragoste nemărginită : C. lordanovici, delà vechea societate generală a funcţionarilor comerciali. Ledu hotel Londra, Bucureşti, Vinatescu, Traian G. Stoenescu ziarist (Universul). Trăiască părintele Lucaci deputat, I. Drăgulanu, Slava Warn. I. Milos'ávország.

Din străinătate. Congresu l interparlamentar al ţărilor

nordice . Marţi a avut loc la Copenhaga deschiderea primului congres interparlamentar al ţărilor nordice, la care cele trei regate sunt reprezentate prin câte 10 delegaţi.

Congresul, care va dura două zile va căuta să pună bazele unei înţelegeri amicale între ţările nordice.

Scupcina îji va începe şedinţele la 14 Oct. Guvernul nu-şi va da demisia în urma neînvoirei regelui de a se amâna convocarea reupeinei.

In Maroc, conform unei informaţiuni a lut Standard, ar fi fost proclamat sultan Muley Hátid, fratele şi rivalul sultanului de până acum.

împăratul Germanie i va vizita în Londra pe regtle Angliei între 11 şi 18 Noemvrie a. c. In această călătorie împăratul Vilhelmva fi însoţit şi de cancelarul imperial prinţul Bülow.

Cel dintâi atelier de pietre monumentale aranjat ca putere electrica. , « • T » r maestru de monu-Gerstenbrein Tamás?* cimitir. —

Fabricaţie proprie din marmoră, granit, syenij, labrador etc., din pietre de mormânt magazina se află în K o l o z s v á r , Ferencz József-ut 2 5 . maiaSî ïnt îa l : KolOZSVál*, ЩШМ. ПГ, 21. Telefon 662.

Filiale : N a g y v á r a d , N a g y s z e b e n , Déva ş i Bânpatak.

Pag. 0. . T R I B U N A . 29 Sept ti 190?

In Cluj iar e scandal mare între români. Mai trist e, că cearta se începe în presa maghiară.

» Előre « a publicat adică un articol, iscălit de dr. Kenéz Sándor, în care cu declaraţia proprie a lui Tamássy Oyörgy publicist, vrea şă dovedească pe dr. Daianu corupător de suflete : a făgăduit adică bani mulţi lui Tamássy ça acesta în schimb să spună, într'un cerc de intimi la Daianu acasă, că articolul din reposata » Erdélyi Hirlap« l-a scris Va-sile Podoabă.

Odată l-a dus chiar acasă, l-a ospătat bine, iar în urmă i-a dat 20 cor., să nu spună nimănui de ce au vorbit împreună.

Dl Daianu ne telegrafează următoarele: »Povestile lui Tamássy în »Elo're« sunt pure

iscodiri din cap până în sfârşit; documentele de desminţire se publică în »Eilenzek«.

Iar ungurii de p'acolo râd, desigur, de imbecilitatea şi ticăloşia ce s'a încuibat şi nu mai iese dintre românii clujeni.

Era Daianu, ca şi la Sibiiu, se remarcă prin scandal.

De ce se teme coaliţia. » Budapesti Hirlap« dând seamă despre confe-

renţa ce s'a urmat la clubul kossuthist, scrie: »In conferenţă intimă ce s'a urmat ieri seara

la clubul guvernamental, s'a vorbit mult în primul rând despre greva delà 10 Oct. a socialiştilor, iar în legătură cu asta despre sufragiul universal. Cei mai mulţi dintre membrii partidului sunt îngrijoraţi din cauza sufragiului uni' versai, şi anume pentru naţionalităţi. Astfel, mulţi au discutat că votarea secretă va spori voturile naţionalităţilor, şi dacă dreptul de vot nu se va condiţiona de ceva, apoi naţionalităţile ajung majoritate mare în dietă şi vor putea să stângenească lucrările parlamentului.

»ln decursul discuţiunei, membrii partidului au dat expresiune părerii lor că o nouă arondare a cercurilor este inomis necesară, pentrucă numai printr'o n o u ă arondare s e poa te apăra contra naţionalităţi lor.

»S'a ivit şi ideea ca arondările să se facă în ch ip de rază : centrul fiecărui cerc să fie adecă Budapesta^ şi d'au s'ar ramifica peste toată ţeara, până la frontieră, razele ar trece prin toate cercurile şi astfel ungurii ar domina pretutindeni. «

Multe idioţii ni-s'a dat să citim, dar ca asta mai rar. Păcat că »B. H.< nu spune din ce créer a scăpărat, pentrucă autorul să fie sărbătorit ca mântuitor al patriei.

Să mergem însă mai departe. »Cât despre apărarea contra naţionalităţilor şi

în legătură cu ele obstrucţia croaţilor şi a naţionalităţilor, s'a emis idéia revizuirei regulamentu lui dietei. S'au întâlnit părerile, că împotriva unei noui obstrucţiuni croate şi eventual a naţionalităţilor, parlamentul trebue negreşit să se apere!«

Negreşit ! Metodul e cunoscut, el se poate folosi şi fără revizuirea regulamentului dietei : Daţi drumul dulăilor Nagy, Somogyi et C-nie, şi într'o după amează aţi curăţit terenul de obstruc-ţionişti !

MUTAŢI. A R A D , 28 Septemvrie n. 1907

— Regele Carol la Viena. Regele Carol al României a primit Joi a. m. în audienţă şi pe şeful statului major militar Konrád. Regele a primit apoi o deputa-ţiune a comisiei statuă Elisabeta, care i-a oferit atât pentru regele, cât şi pentru regina mai multe tablouri luate la desvăli-rea statuei reginei noastre Elisabeta, precum şi copia în miniaturiei a acestei statui.

Regele a mulţumit pentru atenţiune şi şi-a exprimat dorinţa, că ar voi să vadă statuia. Urcându se în trăsura a vizitat apoi statua în societatea alor doi membri din comisie. La ora 1 a avut loc dejunul, la care a luat parte regele şi ministrul Lahovary, precum şi membrii delegaţiunei române din Viena.

— Maj. Sa regelt Carol a trecut ieri seara la 7 ore pela Arad în reîntoarcerea Lui din străinătate. Regele a stat în gară zece minute, în care timp a luat cina şi apoi şi-a continuat drumul spre Bucureşti.

— Cum s e r is ipesc banii publici. Ziarul oficios al comitatului Bihor publică actul referitor la deriziunea comisiei comitatului de a cumpăra 4 acţiuni à 50 coroane de ale ziarului »Nem-zeti Állam, care ci-că ar combate cu succes socialismul..

Va să zică pomană pentru ziariştii, cari trăiesc cu belşug, pe când prin multe sate din Bihor deja de p'acum se anunţă foametea.

Iată gospodari de model!

— întrunirea meseriaşilor din loc. Precum am mai anunţat în ziarul nostru, mâne seară, Duminecă Ia orele 8, meseriaşii români din Arad se vor întruni la Casa Naţională. Se va ţinea o conferenţă, se va ceti un monolog comic, va cânta corul meseriaşilor — şi în fine va urma dans.

Iată întreg programul: De aici până la mândra, cor mixt. Obârşia şi trecutul neamului nostru, conferenţă

de dr. D onisie Stoica. Coroana cufundată, cor mixt. Achim Filăru, monolog comic de A. P. Bă-

nuţiu. Şi-aseară, cor mixt. Corul e dirigiat de dl înv. Nicolau Ştefu. Se învită pe această cale toţi doritorii de

a participa. Intrarea e liberă. — Iar au mântuit patria. Ziarele un

gureşti aduc vestea, că din preparandia lu-therană din Szarvas au fost eliminaţi tinerii slovaci Pavella Márton şi Lilge Károly, pentru » uneltiri antipatriotice«... Vor fi fluierat — slovăceşte.

Ministrul Apponyi a pus acum vârf — grijei sale pentru biata patrie: i-aeschis pe susanumiţii »panslavi« din toate şcoaleie din Ungaria !

Patrioţii pot durmî acum liniştiţi! — Bine informaţi! Dând seamă de »uneitirile«

miniştrilor români la Bistriţa (?) »A Hir« scrie cu mare emfază: »Iar publicistul român Ooga, care, se ştie, e omul de încredere a lui Sturdza, a luat parte, ba chiar a agitat, în adunarea Astrei«... Cum să nu fi luat parte? Doar este primul secretar al Asociaţiunei ! Asta însă nu o ştiu gazetarii unguri, ci ei debitează minciuni grosolane şi calomnii stupide.

— Cum e turcul, şi pistolul ! Sub titlul »Revolverizare reusita« »Nepszava* de azi scrie :

» Acel deputat Luby, care mai zilele trecute vorbea cu greaţă de partidul său şi zicea că ministrul Kossuth e trădător de patrie, azi a trimis următoarea telegramă trădătorului său şef :

» Fehérgyarmat. Partidul independent din Săt-mar, cu prilejul adunării sale generale din Fe-hérgyamat, în urma propunerii mele a decis ca din incidentul luptei contra ridicării cvotei şi a prelungirei Băncii-Austro-Ungare, pentru atitudi nea energică a Excelenţei Tale a decis să te salute şi să te roage a face să se realizeze treptat ideile partidului«.

» întrebarea e acum: de ce nainte cu trei zile Kossuth era mişel, dacă azi e vrednic de salutat ? De ce Luby a fost revoluţionar nainte cu trei zile şi azi nu mai e ?«

Multă vreme nu va trece şi se va afla, şi preţul pentru care Luby, după câteva zile de ku-ruczie, s'a făcut iar mameluc.

Politica kossuthisiă e târg !

— La 10 Octomvrle muncitorimea va fi împiedecată de a demonstra în apropierea Daria-mentului, căci, zice preşedintele Justh, aceasta ar însemna împiedecarea legislaţiunei în libertatea excersării oficiului său. Spre acest scop preşedintele camerei va cere intervenţia poliţiei.

— Guvernul şi scumpetea. Se a-firmă, că Ia consiliul ministerial de ieri a fost vorba şi desore măsurile, ce trebuesc luate pentru a se pune capăt scumpetei alimentelor, care creşte mereu. Bine ar face guvernul dacă într'adevăr s'ar mai gândi şi de uşurarea soartei cetăţenilor — căci aceasta i-ar fi cea dintâiu datorinţă — iar să nu tot îmblătească paie şi pleavă.

— F o c în biser ica din Găvoşdia , a isbuc-nit în 27 Septembre c. (ziua sft. Cruci). A ars în altar pristolul cu toate accesoriile. Că nu s'a extins focul să ardă întreaga biserică cum pornise în bobotul său, — e a se mulţumi împrejurărei întâmplătoare, că o femee Floriţa Crişan observând fumul ieşind pe tereştri, — a alarmat lumea. Dintre oamenii avizaţi prin Floriţa, singurul Di-mitrie Crişan a avut curajul să străbată prin fum şi flăcări, ca să localizeze focul "fi să evite primejdia.

întâmplarea incidentului fu, că preotul nostru Ioan A. Musca fiind însărcinat cu administrarea comunei bisericeşti vacante în apropiere, a grăbit să alerge acolo, ca să îndeplinească serviciile divine, mai ales că conform uzului — ce în Găvoşdia nu e — trebuia să umble cu crucea. Iar în graba mare, crâsnicul a uitat să stingă lunr-nările. — Aprinse deci rămânând luminările flă-càrânde au căzut pe pristolul ornat cu fel de ţăsături, fine donate de credincioşii bisericei, ce s'au aprins şi ars în flăcări. Paguba se evaluiază la 300 cor. Credincioşii sunt consternaţi.

— Necro log . Primim următorul caz de moarte : losif Cirlea, mare proprietar, membru în congregaţiunea comit, etc., Marti (24 n. I. c) la orele 11'/2 din zi, după lungi şi grele suferinţe, şi a dat nobilul său suflet în manile Creatorului în anul al 43 lea al vieţii şi ai 18 lea ai fericitei sale căsătorii. Rămăşiţele pământeşti ale defunctului s'au aşezat spre veşnică odihnă joi în 26 Sept. n. d. a. la orele 3 în cimiterul gr. or. din Maieri. Aba-Iulia, la 24 Septemvrie 1907. Fie-i ţarina uşoară şi memoria binecuvântată ! Pe defunctul îl deplânge : Natália Cirlea n. Raţiu ca soţie, Iustina măr. Mateiu şi Natália Rjţiu ca fice crescute, Vasile Mateiu ca ginere, mulţi fraţi şi surori şi număroase rudenii. Trimitem întristatei familii condolenţele noastre.

— Iarăş ! In Arad a murit creştinul (român) O igore Todorescu. înmormântarea se face azi de d! Limbeck. Anunţurile sunt însă tipărite ungureşte. De ce ungureşte ? Băltenii, Todorescu, aşa ştim noi, sunt români ! S'ar cuveni necrolog românesc.

— Caz de moarte. Pe seminarul din Arad e arborat steag negru. El vesteşte trecerea din vieaţa a unui distins elev, Augustin Pelle, cleric de cursul al II-lea. Decedatul tinăr era de coitrucţie slabă, dar n'a bolit în anul trecut şcolar. S'a îmbolnăvit grav însă peste ferii de nici n'a mai putut re-turna la studii, ci moartea l-a repus în B.-Lazuri. Zece elevi, colegi ai decedatului, au plecat pentru a participa la înmormântarea în B. Lazuri. Despre acest trist caz primim următorul anunţ funebral :

Subscrişii zdrobiţi de durere în numele lor şi al tuturor consângenilor anunţă grabnica şi neaşteptata trecere din vieaţă a celui mai scump şi neuitat fiu, respective frate, unchiu şi cumnat Augustin Pelle, student în teologie, întâmplată după scurte dar grele suferinţe in frageda etate de 21 ani, în 12/25 Septemvrie a. c. la 8 ore dimineaţa, înmormântarea scumpului decedat se va Vineri în 14/27 Septemvrie a. c. la 2 ore d. m. după ritul bisericii gr. or. mmâne. B.-Lazuri, la 12/25 Septemvrie 1907. Săi fie somnul lin şi memoria binecuvântată ! Alexandru Pelle, ca tată Lu-creţia m. Vidican Veturia, Alexandru Sever, Eugenia, ca frate şi surori. Terenţiu Vidican, ca cumnat. Terenţiu Alexandru şi Mărioara, ca nepoţi. Trimitem celor rămaşi în durere sincerile noastre condoleanţe.

— Incendiu . Ni-se anunţă, că Joi în 26 1. c. n. pe la 10 ore a. m. un foc mare a nimicit toată recolta de pe anul acesta a părintelui Nico-

Ш 7 . Kr 204. » T R I B U N A« P»§. 7

Iau Sirca din Vidra (comt. Arad). Focul a izbucnit din negrija uiyi băiat, care ş'a jucat cu foc în apropierea unei clăi de fân. Întreagă recolta n'a lost asigurată. Paguba se urcă la 3000 coroane.

— Patricid. Din Beregsău ne vine ştirea unui groaznic omor, săvârşit de un fecior asupra tatălui său. Petru Luminos din Beregsău fiul lui Nicolae, reîntors din America, acuma de curând voia să ia In căsătorie pe o fată, Ia care tatăl său nu-şi da învoială nici decum. Petru, drept răzbunare, n'a voit s i mai ajute părinţilor săi la lucrul câmpului, ci toate zilele le petrecea In birt. In timpul d n urmă a lucrat la un drum de fier şi Duminecă toţi banii câştigaţi acolo i-a dat pe beutură. Noaptea, când s'a reîntors acasă, ameţit de beutura puturoasă a jidanului tatăl său l a mustrat pentru purtarea scandaloasă la ce Petru a luat o secure, cu care lovindu-1 groaznic în cap, tatăl său a rămas mort în pat. Ucigaşul a fost deţinut.

— Recordul vitezei vapoarelor transatlantice. Se anunţă din New-York că vaporul »Lusitaniac aparţinând companiei Cunard, a făcut în călăto-toria sa de reîntoarcere numai 22 de noduri pe oră.

Persoanele competinte sunt de acord că recordul vaporului >Deutscland« nu va fi bătut de nimeni.

— Istoricul suedez Hernnberg crede a fi descoperit într'un mic sat din insula Oottland resturile celei mai vechi orge cnnoscute până acum. Instrumentul datează din veacul al XHI-lea. £ într'o stare foarte proastă.

— O jefuire de d o u ă sute d e mii s'a întâmplat în zilele trecute la un institut de bani în Budapesta. Proprietarii institutului Fischer şi Riesz au dispărut din Budapesta, când s'a cerut controlarea cassei. S'a ordonat curentarea lor.

— Roşa ţa nasului . Se pare că s'a găsit un mijloc contra înroşeţei nasurilor, care îi deosebeşte atât de bine pe adoratorii lui Bachus şi care face pe multe cocoane să se năcăjască amarnic. Leacul e benzina, în care e atât de bogată ţara ungurească. Nasurile înroşite sunt acoperite cu o cârpă muiată în benzină şi lăsate scurt timp astfel fără să se fricţioneze pielea. Nasurile se vor înâlbî şi-şi vor pierde lustrul.

— La Vera Cruz (Mexic) se pregăteşte un vas care să exploreze Golful Mexicului, unde transatlanticul »Cuban« a descoperit o mare de petrol. Pe când acest piroscaf se aproviziona cu apă pentru condensare, se constată cu surprindere că apa erà petrol. Deoarece faptul s'a petrecut la o mare distantă de coastă, e probabil că e vorba de un izvor important.

— Târgul de ţară din Timişoara se va ţinea în toamna asta din 26 până în 30 Septemvrie st. n.

— Concurs . Din partea «Comunităţii de avere a fostului regiment conf niar romano- banatic Nr. 13 se vor distribui pentru anul şcolar 1907/908 Ja elevi ai şcoalelor medii, anume: gimnazii, scoale reale, comerciale, scoale militare, alte scoale de specialitate, şi îndeosebi acelora, cari frecuen-tează academa de silvicultură, alte academii sau universităţi, ajutoare în bani, ceeace pe această cale se aduce la cunoştinţa tuturor interesaţilor.

Ajutoarele se vor conferi numai la acei fii săraci ai împăduriţilor, cari fiind diligenţi, dovedesc progres bun în studii, şi au purtare bună. Se observă că dintre frecuentanţii gimnaziilor şi ai şcoalelor reale aceia, în prima linie vor fi preferiţi, cari în rugarea lor îşi exprimă dorinţa de a cerceta mai târziu academia de silvicultură.

Cei ce doresc să obţină vr'unul din aceste ajutoare sunt provocaţi a ş i subşterne petiţiile lor, timbrate în toată regula, comitetului »Comu-nităţi de avere pană la 2 0 Octomvr ie 1907 s t n o u .

Rugările petenţilor au să fie instruate cu următoarele documente:

1. Atestat şcolar din anul şcol. 1906/7 în original sau în copie egalizată, din care se va vedea progresul fiecăruia.

2. Certificat despre frecuentarea şcoalei în anul şcolar curent.

3. Atestat despre averea mişcătoare şi nemişcătoare a familiei şi despre numărul membrilor acelaş după formularul alăturat la acest concurs sub alineat.

Se observă în fine că petiţiile elevilor şcoalelor medii numai fn sensul acela vor fi luate In considerare, dacă dovedesc că au absolvat a doua clasă.

Onoratul oficiu comunal este rugat a publica concursul de faţă fn comună cu observarea, că petiţiile întrate după terminul fixat mai sus, asemenea şl petiţiile acelor şcolari, cari nu vor fi instruate cu documente specificate mai sus, sau frecuentează alte institute şi nu pe cele specificate în acest concurs, nu se vor lua în considerare.

Din şedinţa comitetului ţinută în Caransebeş la 17 Septemvrie 1907. Burdea consilier aulic, preşednte.

Atragem atenţ iunea doamnelor cari sunt cu faţa stricată de vărsat şi ne ţinem de datorie să le recomandăm crema « Havasi Gyopér» a drului Bíró precum şi săpunul. După folosirea acestui cosmitic în câteva zile faţa se face netedă, ca tifelată. Depozit principal : farmacia Wolff Kolozsvár.

— Ospătărie naţională în Arad. Recomandăm cetitorilor noştri ospătăria naţională românească din Arad. In strada Boczkó, aproape de centrul oraşului, ducând tramvaiul pân'acolo, dl Ignatie Pasca a zidit un frumos otel (cu 25 camere) şi restaurant, care poate fi un loc de întâlnire al tuturor românilor călători. Este şi o datorinţă a-i sprijini, fiind român, dar şi de altfel otelul, mai ieftin decât toate, oferă cel mai mare comfort, fiind aranjat foarte modern.

— Kerpel Izsó din Arad librar cu bun renume, recomandă magazinul său abundant asortat cu cărţi şi stocuri de hârtie, hârtii pentru cancelarie, cele mai nouă bucăţi musicale, cărţi pentru oficiu, asortiment de opuriile scriitorilor. Telefon nrul 355.

— Au sosit bijuteriile de moda cea mai răspândită. Mare asortiment de tacâmuri de argint. Oroloage de buzunare de aur, argint şi oţăl. Un departament separat se găsesc abricaţiuni de argint china de prima calitate. O r a 11 e r t S. és fia, Arad, Piaţa Andrássy nr. 22.

— In Arad, strada Forray în palatul contelui Nâ-dasdy, orologierul şi juvrajul Z i n n e r V i l m o s vinde tot felul de oroloage şi juvaericale.

— Aduc la cunoştinţă, mult on. public, că am deschis birtul „8 8 8 " . Bucătărie foarte gustoasă, burgheză maghiară. Vinuri curate proprii. Bere de curte delà prima societate maghiara pe acţii, pentru bere. Un pahar 16 fileri, pahar mare 24 fileri. Rugând părtinirea mult on. public, ră-nmâ cu stimă Répássy Pál.

Delà judecătorii şi tribunale. Osândă la moarte, aprobată de Cu

rie. După o desbatere continuă de două zile Curia regească a aprobat Joi, judecata, adusă de curtea cu juraţi din Sighetul-Mar-maţiei, prin care Avram Husz şi Ioan Mi-halca sunt osândiţi la moarte prin ştreang, Tislt Perl şi Lebel Perl la câte 10 ani, Ioan Filipciuc la 6 ani şi Vasile Bilaşco la 5 ani puşcărie. Curtea cu juraţi a hotărît ca mai întâiu să fie executat Mihalca ş'apoi Husz. Osândiţii sunt vinovaţi pentru crimă de jaf şi omor, comis asupra curierului de poştă şi jandarmului de pază, de care erà însoţită, în 22 Decemvrie 1906, trăsura de poştă, ce circulează între Petrova şi Visó-völgy (Valea Vişăului). Criminalii dupăce au omorît pe curier şi jandarm au jefuit 31.000 cor. din cutia poştei.

Economie. Senatul băncii austro-ungare a ţi

nut ieri şedinţă în Budapesta sub conducerea guvernorului băncii, cavaler de Bilinski. S'a constatat, că nu e atât de periculoasă criza financiară, precum se credea. Pieţele de bani din apus liniştesc situaţia. Banca austro-ungară nu se vede constrânsă de a restrânge creditul. Despre urcarea etalonului n'a fost vorbă.

Bursa de mărfuri şl efecte din Budapesta. Budapesta, 28 Sept 1907.

INCHEEREA la 1 ORA : Orâu pe O c t 1907 (ICO klg.) 2222—22*24 Secară pe O c t 1907 1 9 1 8 - 1 9 2 0 Ovăs pe O c t 15-60-15-62 Cucuruz pe Mai 1908 13-60—1362

Preţul cerealelor după 100 klg. a fost următorul : Orâu

De Tisa— — — — 21 K. 15—23K. 10fii. Din comitatul Albei — 21 » 75—22 » 60 » De Pesta— — — — 21 » 45—22 » 90 » Bănăţenesc — — — 22 » 10—22 » 60 » De Bacica — - — 22 » 1 0 - 2 2 > 90 > Săcară — — - - 19 > 19 > 20 > Orzul de nutreţ, cvalitatea I. 15 » 55—15 » 75 »

» de cvalitatea II — 15 » 35—15 » 55 » Ovăs » » I — 16 > 40—16 > 50 >

» » > II — 16 » 16 > 30 > Cucuruz vechiu — > > — »

» nou 13 » 50—13 » 70 »

Concert, petreceri. Tinerimea română din Bucium-Şasa invită là

concertul ce îl va aranja sub conducerea dlui Ni-codim Oanea elev al conservatorului din Bucureşti Duminecă în 29 Sept. st. n. a. c. în hotelul văd. I. Macaveiu. Venitul curat este destinat pentru ajutorarea dirigentului la urmarea studiului de muzică la conservator. începutul la orele 8 seara. Suprasolvirile se primesc cu mulţumită şi se vor publica.

Program : 1. N. Oanea »Un călător» cor bărbătesc. 2. N. Oanea » Luceafărul « cor mixt cu solo de d-na Elena Banfi. 3. Coşbuc. »Nu te-ai priceput* deci. d-ra Aurora David. 4. Chiriac » Cântă cueul« cor bărbătesc*. 5. Murăşan »Do-rul meu« cor mixt. 6. » Declamaţie* dl Simion David. 7. N. Oanea >Doină« cor bărb. cu solo de dl Longin Corcheş. 8. N. Oanea »Tarina« cor mixt. Dans.

BIBLIOGRAFIE. »Vatra şcolară* nrul 7 are următorul cuprins :

Dr. I. Lupaş: Principiul istoric in pedagogie. N. Vătăşan : Tractarea metodică a învăţământului ist. naturale. V. Stan: Lecţiune practică din limba maghiară, pentru anul II de şcoală. Din învăţăturile morale« ale dascălului Oeorge Lazar. Normativ pentru instrucţiunea relig'oasă-morală a elevilor ortodocşi rom. dtla şcoalele, cari nu stau sub jurisdicţiunea bisericii. Dare de seamă. In-formaţiuni. Bibliografie. Aviz.

* — » Cantorul bisericesc*, opul dlui Oeorge

Bujigan, zilele acestea a ieşit de sub tipar. Opul e foarte voluminos şi e neîntrecut în li

teratura bisericească, atât ca cuprins cât şi ca aranjare. Abonamente nu se mai pot face, deoarece opul e complet şi conspectul tipărit.

Ceice doresc a l avea să se adreseze autorului în Deliblat (Temesm.)

Preţul unui exemplar broşat 10 cor., legat în pânză frumos aurit 12 cor., legătură de lux în piele 16 cor. La comande de 5 exemplare 10% rabat.

Redactor responsabil Ioan N. Iova. Editor-nronrietar Q e o r p e Nicb io .

Emulsiunea lui SCOTT are un efect întăritor, neîntrecut asupra întregului

organism ; vindecă şi întăreşte plumânii. Emulsiunea SCOTT

vindecă tuşea şi răceala j a cea mai îndărătnică în timpul cel mai

scurt. Chiar şi starea fizică a celor tu-berculoşi o uşurează Emulsiunea Scott,

S'#|>* presupunând că se foloseşte la timp, în cazul acesta vindecă definitiv. Preţul unei st ic le or ig inale 2 cor .

5 0 »1. Se află în farmacie.

La cumpărarea Emulsiunei vă rog să observaţi marca care reprezintă un pescar.

Pag. 8. » T R I B U N A« Nr. 203 — 1907

Antonie Karătsonyi A E A D , Strada Hunyadi (colţ).

Recomandă

Telefon 441.: ; Telefon 441. La „Cânele negru".

băcănia sa Mae asortată cu tot felul de mărfuri şi anume:

m d r o g u e r i e , s p e c e r i e ş i c o l o n i a l e . % Preţurile cele mai moderate.

Spr i j in i ţ i pe comersantul român!

D i n c a u z e f a m i l i a r e se vinde în grabă o

cu grădină, popicărie şi cu tot aranjamentul

шяг pe lângă preţ redus. ~ee A se adresa Ia administraţie.

H a a s Lajos , măestru-lucrător de aramă,

Budapest, VII., Dohány-utcza nr. 34. Instrumente

de fabricare de epirt , cognac. I i q u e r, ţ u i c ă ş i instrumente de a condensa a-cestea.

M A R E MAGAZINÀ.

Tot felul de instrumente şi lucruri necesare la fabrici . — Vase de aramă roşie pentru ho teluri, birturi . Vase de fert cafea, vase de spălat curăţit .

— — — Preţuri ieftine. — — —

Ioan

fabricant de ornamente, stea

guri bisericeşti

steaguri pentru reuniuni şi baldahin

V E R S E C Z .

• A A A A A A A A A A A A A A A A H

j Yânzare de trăsuri t Se află de vânzare ^

trăsuri cu coperiş folosite • • şi alte

_ _ trasuri noi de tot soiul • cu p r e j u r i i e f t i n e . »> Se pr imesc spre reparare — în t imp • scurt şi preţi modera t — trăsuri fo- ^

losite , sau s e sch imbă.

O l a s z L a j o s , A r a d • fabricant de trăsuri ^

Brzsébet királyné-kcrut, vis-à vis rte Ipartes'ulet.

O m o a r á cu o circulaţie mare din cauză de mutare

P V e d e v â n z a r e ~ W I împreună cu întreaga ei construcţie

pe lângă condiţiuni a v a n t a g i o a s e . Adresa în Administraţie.

La administraţ ia „Tribunei" sft af lă de v â n z a r e următoarele c a r p :

Almanachul „Petru Maior" „La Roma" de I. Russu-Şirianu . „Stropi de roauă" „ 4 u r " Const. Hodoş „Amical Poporului" Titu Vaculescu Popescu. „Petru Cazacul" . . . Chendi: „Ioan Botezätoriul" . . Chendi : „Zece ani de mişcare lit." Slavici: „Vatra părăsită" . . . Dr. Szabó: „Drepturile şi datorinţeie" Ardeleanu: „Buchetul meu". . .

dtto „Lupta pentru drept" . . dtto „Judecătorii cu juraţii". .

La fiecare carte să se adauge io fii. porto

Cor. 4

Я Cor.

50

60

50 20

80

Pentru cei ce pătimesc de surpătură

Cea mai noná invcntiune de ban-dîlgiu ces. şi reif. brevitat pneumatic cn pelottil de cauciuc, cel mai perfect în felul sen alni KE-ЬЕТП

Opreşte surpătură cea mai mare şi vechie fără de a cauza dureri.

Pre ţu l : pentru o lăture 12 coroane, pentru amândoauă latorile 24 coroane.

Mulţime de epistoale recunoscătoare din patrie şi străinătate, delà cei mai vestiţi medici şi profesori.

în institutul meu art'stic pentru îndreptarea corpului, ce sustă de 25 ani, pe lângă controlul unui medic de praxă al oraşului Budapesta, să pregate vire.

Lepittori pentru pântece şi ciorapi de cauciuc pentra cârcei şi conrulzluni.

HT* Damele sunt servite de femei. ~3M Spracii, conform înţelegerii , vor plăti în rate. М Г Cerpţi gratis şi franco catalog provăzut ca peste

ЗОіЮ figuri. 1 É I li CI CTI I fabricant de instrumente artistice higienlci IVCLc 11 J . BUDAPEST, IV., Koronaherczeg-u. 1 7 - I I

(în paktál olaustrului ordnlui monachal .Szervita*). Fabrica : Bpest, IV. Koronaherozeg-u 14. — întemeiată 1878.

— Corespondenţa In limba română. —

Caut un post de î n c a s s a t o r de bani sau de servitor de cancelarie. Posed cu certificaturi bune şi cu cauţie. Adresa la administraţia ziarului.

FONDAT IN '860. A R A D Nrul telef. de stat 213.

I

Prăvălie de pălării de prima calitate, albituri şi lucruri de modă pentru domni.

P Ă L Ă R I I D E T O A M N A R E C O M A í í D á B i L E : P ă l ă r i i de catifea (velour) fasonul cei mai frumos şi colori frumoase. I Se pot procura la mine în preţuri de concurenţa P ă l ă r i i d'î l o d e n (resistente furtunei) fselusiv fabrlcaUi de prima cali-

• täte, In colorile mai frumoase.

P ă l ă r i i tar i e n g l e z e ş t i

calitatea cea mai bună!

Pălări i i ta l iene(Borsal ino)

П О І , fcbrioaţie ' cele oră !

! I І

A l b i t u r i C i o r a p i B a t i s t e . Cravatele cele mai cu gust şi mai alese noutate.

Mărfuri recunoscute de cea mai bună calitate. " M

Privind vitrinele mele se poate convinge ori cine despre noutăţile mele şi preţurile ieftine. = = = = =

Nr. 204. —1907. „ T R I B U N A " Pag. f.

• i n i s t c m l d e f i n a n ţ e BUCUREŞTI

Datoria publică

Direcţiunea datoriei publici şi a penziunilor

Tablou de numerile titlurilor de rentă 5°/o amortizabilă din 1894, internă, împrumutul de lei 6.500,000 eşite la sorţi la tragerea delà 1 Septemvrie 1907.

Valoare nominală lei 39.500

4 titluri d e 5 0 0 0 lei

A.27-« tragere.

4 35 115 452

3 9 titluri de 5 0 0 lei

774 890 1229 1648^2077 2770 2828 3138 1

4071І4609 47885058 5555 5724 5978 6057 6455 659O 6891 7087 818 913 1354 1768J2416 2813 3021 3510 4293 І680 5018J5367 5639 5944 5984 6339 6466 6617 7061

Ptata acestor titluri, purtând cuponul No. 28 din 1/14 Aprilie 1908 şi armatoarele, precum ai plata cuponului No. 27 din 1(14 Octomvrie 1907, seva face ca începere delà 1|14 Ojtomvrie 1907 :

in România: la cassieria centrală în Bucureşti şi In jadeţe la administraţiile finanţiare. Cupoanele titlurilor eşite la sorti na mai sunt plâtibile.

Tablou de numerile titlurilor de rentă öVo amortizabilă din 1894, internă, împrumutul de lei 6.500.000, eşite la sorţi la tragerile precedente şi neprezentate la ramburse până la 1/14 Septemvrie 1907

Titlu d e 5 0 0 0 lei

645 Septemvrie 1906

Titluri d e 5 0 0 Iei

No. Data eşirii la sorti No. Data eşirii la sorţi No. Data eşirii la sorţi No. Data eşirii la sorţi

titlurilor Luna 0

< titluri

lor !

Luna J _

titlurilor Luna S3 Я •4

titlurilor Luna 3 <

884 1083 1093 1114 1262

Martie Septemvrie

N

Martie

1907 1905

1906 n

1393 1482 1545 2004 2189

Septemvrie Martie

N

Septemvrie

190ö" 2491 1907/ 2589

„ li 2851 I9O6J 2968 1905'j 3067

Martie

Septemvrie Martie

N

1907 1905Í 1906 1907

» 1

3450 З65О 5889 6352

Septemvrie Я

Martie N

1906

1907 n

Prima Societate de Credit Funciar Român din Bucureşti.

Publicaţiune. Se aduce la cunoştinţa generală că în ziua de

28 Septembrie stil vechi u a. c, urmează a se ţine licitaţie prin oferte închise şi fără drept de supralicitare la sediul acestei Societăţi, strada Colţei Nr. 27, Bucureşti, pentru vânzarea de veci a moşiei PISCUL RUSULUI din comuna Dagăţa, judeţul Roman.

întinderea totală a acestei moşii este aproximativ de 174 fălci, din care ca 76 fălci pădure, restul arătură, fâneţe şi imaşuri.

Licitaţia va începe delà suma de lei 66,000—. Garanţia cerută la licitaţie este de 5,000 — lei

în scrisuri funciare rurale. Condiţiunile speciale pentru vânzarea acestei

moşii se pot vedeà la sediul Societăţii în orice zi de lucru între orele 11 a. m. până la 6 p. m. Ele fac parte integrantă din contract.

Ofertele trebuesc făcute pe formularele date de Societate, la care se găsesc alăturate condiţiunile speciale de vânzare.

Vânzarea rămâne definitivă numai după aprobarea Consiliului de Administraţie.

Direcţiunea.

4547/1907. tkv. sz.

Árverési hirdetmény-kivonat. A bjenôi kir. jbiróság mint tkvi hatóság köz

hírré teszi, hogy a „Victoria" takarék- és hitelintézet, az alább irt és csatlakozottnak kimondott végrehaj tatóknak, Mojsza János silingyiai lakos végrehajtást szenvedő elleni alább irt tökekövetelések s jár. iránti végrehajtási ügyében az árverést elrendelte, minek folytán az aradi kir. tvszék és a bjenôi kir. jbiróság területén fekvő és a silingyiai 5. sz. tjkvben A+I . 1—7. sor(18—19), 406 , 471., 481., 572., 594. és 662. hrjzi sz. a. foglalt

beltelek, az azon levő épületek és egynegyed kül • állományú föld 2496 kor. és az A-j-1. sor 1018 hrjzi sz. a foglalt szöüő 34 kor. kikiáltási árban az 1907. évi október 19. napjának d. e.

10 órakor Silingyia községházánál megtartandó nyilvános árverésen következő feltételek alatt fog eladatni :

1. Ha a kikiáltási áron felül ígéret nem fog tétetni, az elárverezendő ingatlan a kikiáltási áron alul is el fog adatni.

2. Arverelni kivánók tartoznak az ingatlan becs-árának 10°/0-át, vagyis 249 K 60 f-t és 3 K 40 f-t készpénzben, vagy az 1881. évi nov. 1-éa 3333. sz. igazságügyminiszteri rendelet 8. §-ában kijelölt óvadékképes értékpapírokban a kiküld