NORMA JURIDICA Norma juridica reprezinta o determinare universala care trebuie aplicata la cazul concret Hegel Legiuitorul trebuie sa reglementeze nu doar spiritul de supunere ci si spiritul de libertate care exista in oameni

Norma = regula

Exista mai multe tipuri de norme: sociale, morale, religioase, juridice

Norma juridica = regula de conduita pe care societatea ne obliga sa o respectam printr-o presiune exterioara, prin forta coercitiva a statului, exigentele vietii in comun implicand o subordonare neconditionata a indivizilor fata de continutul normei juridice.

I.Definitie:

Norma juridica = regula generala si obligatorie de conduita al carui scop este acela de a asigura ordinea sociala, regula ce poate fi adusa la indeplinire pe cale statala si, in caz de nevoie, prin constrangere.

II.Scopul normei juridice:

Important !!!Ordinea de drept = nucleul ordinii sociale => ordinea de drept constituie conditia de baza a echilibrului ordinii sociale, garantia realizarii drepturilor esentiale ale individului si a functionarii corecte a institutiilor

III.Caracteristicile normei juridice:

III.1.Caracter general si impersonal

!!! Caracterul general si impersonal NU inseamna:

ca norma se aplica pe intregul teritoriu al tarii sau asupra intregii populatii a tarii [exista norme juridice care vizeaza anumite domenii de activitate (activitatea silvica), care privesc anumite categorii de subiecte (studentii)]

descrierea tuturor cazurilor si a tuturor situatiilor in care se poate afla un subiect

III.2.Caracter tipic

pentru a formula identicul, repetabilul intr-o norma juridica, legiuitorul cauta generalul, adica ceea ce este universal intr-un ansamblu de relatii sociale si in raport cu aceasta caracteristica formuleaza tipul conduitei;

conduita tip prevazuta in norma juridica reprezinta o cale de realizarea a socializarii individului si de invatare a convietuirii in societate.

III.3Norma juridica implica un raport intersubiectiv

norma juridica nu reprezinta doar o norma cu continut abstract, general, ci ea se raporteaza la om ca parte a unei colectivitati;

in absenta omului si a societatii din care acesta face parte, norma juridica nu si-a gasit ratiunea de a exista;

norma juridica urmareste crearea unui schimb just intre persoanele aflate intr-o relatie => caracterul bilateral al normei de drept.

Important !!!

Caracterul bilateral al normei juridice exista chiar si atunci cand norma reglementeaza acte juridice unilaterale (testamentul), intrucat si in acest caz norma vizeaza diverse relatii intre subiecte.

Rezulta:

alteritatea normei transformarea subiectivului in obiectiv reciprocitatea normei omul actioneaza in limitele proprii tinand cont de limita celorlalti.

III.4.Caracter obligatoriu

IV.Structura normei

Se analizeaza in raport de scopul normei care descrie o anumita conduita solicitata subiectului in anumite imprejurari si in legatura cu care este stabilita o anumita sanctiune aplicabila in cazul nerespectarii normei (norma contine conditii, conduita si sanctiuni)

De retinut !!!

Cuvinte utilizate in dispozitia normei: trebuie, are dreptul, este obligat, este indreptatit, poate, este oprit

Prin dispozitia normei se trece de la indicativ la imperativ, avand ca scop orientarea conduitei subiectilor intr-o anumita maniera utila societatii

De retinut !!!

Creste frecventa pedepsei => creste frica => creste respectul legii => scade frecventa pedepsei => scade frica => scade respectul legii => creste frecventa pedepsei Eugeniu Sperantia, frica de pedeapsa constituie temeiul aplicarii legii

Tipul sanctiunilor

V.Clasificarea normelor juridice

1. Criteriul ramurii de drept norma de drept civil, de drept penal

2. Criteriul fortei juridice a actului normativ - norme juridce cuprinse in legi, in decrete, in hotarari de guvern si ordonante, in acte normative eliberate de organele administratiei locale3. Criteriul structurii logice

a. norme complete cuprind toate partile constitutive ale normei ipoteza, dispozitie, sanctiune

b. incomplete unele norme fac referiri si se completeaza cu alte norme fie in acelasi act normativ, fie prin trimitere la alte acte normative

b1 norme de trimitere se completeaza cu norme din acelasi act normativ sau din alte acte

b2 norme in alb se completeaza cu norme din acte normative ce urmeaza sa apara

4. Criteriul sferei de aplicare

a. norme generale au sfera cea mai larga de aplicare intr-un domeniu sau ramura de drept dreptul comun

b. norme speciale sunt aplicabile unei sfere restranse de relatii, deroga de la dreptul comun (specialia generalibus derogant)

c. norme de exceptie completeaza normele generale sau speciale (ex.: varsta minima pentru casatorie este de 18 ani conform Codului familiei, cu exceptia cazului in care casatoria este permisa minorului de 16 ani pentru motive temeinice si in temeiul unui aviz medical)

5. Criteriul gradului si intensitatii incidentei

a. normele principii/cardinale sunt cuprinse in constitutii , declaratii sau sunt deduse pe cale de interpretare ca principii generale de drept

apar ca adevarate postulate juridice: respectul reciproc

al vietii, integritatii

b. normele mijloc asigura traducerea in domeniul dreptului a cerintelor fundamentale de reglementare a ordinii sociale (dreptul educatiei reglementat prin acte normative)

6. Criteriul modului de reglementare a conduitei

a. onerative obliga persoana sa savarseasca o anumita actiune (parintii sunt obligati sa acorde copiilor ingrijire)

b. prohibitive obliga subiectul sa se abtina de la savarsirea unor actiuni (interzicerea casatoriei intre rude colaterale pana la gradul al IV-lea inclusiv)

De retinut !!! a+b = norme imperativec. permisive nici nu interzic, nici nu obliga la o anumita conduita, conduita fiind lasata la aprecierea persoanei.

De retinut !!! c. pot deveni in unele cazuri norme imperative => poarta denumirea de norme supletive: persoana nu foloseste libertatea de optiune care i-a fost acordata, norma juridica suplinind vointa persoanei intr-un anumit mod (ex.: in cazul divortului partile se pot invoi cu privire la numele ce-l poarta dupa desfacerea casatoriei, iar daca nu o fac, instanta este cea care hotaraste cu privire la nume)

7.Normele organizatorice. Privesc organizarea institutiilor statului (mod de infiintare, scop, competenta)

8.Normele punitive si stimulative sanctiunea pozitiva si sanctiunea negativa

VI.Actiunea normei juridice

Norma juridica actioneaza pe timp nedeterminat, pe un anumit teritoriu si asupra unor persoane care participa la circuitul civil in cadrul acestui teritoriu => norma actioneaza in timp, in spatiu si asupra persoanelor

VI.1.Actiunea in timp a normei juridice

a.Intrarea in vigoare a normei

se realizeaza prin mecanismele de aducere la cunostinta a normei juridice cetatenilor statului care nu se pot scuza invocand necunoasterea legii => normele juridice se aduc la cunostinta publica (data publicarii lor in Monitorul Oficial) si intra in vigoare conform art. 78 Constitutie : Legea se publica in Monitorul Oficial al Romaniei (MO) si intra in vigoare la 3 zile de la data publicarii sale, sau la o data ulterioara prevazuta in textul ei.

De retinut !!!

OUG- ul si celelalte acte normative intra in vigoare la data publicarii in MO cu exceptia cazului in care in cuprinsul lor nu este prevazuta o data ulterioara

PREZUMTIE ABSOLUTA A CUNOASTERII LEGII

VI.2. Actiunea normei

caracterul activ al normei: norma juridica este activa de la data intrarii sale in vigoare si actioneaza pentru viitor=> NU retroactiveaza, adica nu isi intinde efectele asupra raporturilor juridice nascuta inainte de intrarea sa in vigoare

=> NU ultraactiveaza, adica nu isi intinde efectele dupa iesirea sa din vigoare

actiunea in timp a normei este determinata de necesitatea asigurarii stabilitatii, echitatii si legalitatii aplicarii normei juridice.

Important !!! Exceptii de la principiul neretroactivitatii normei juridice

VI.3.Iesirea din vigoare a normei

Modalitati:

a. ajungerea la termenb. desuetudinea formal, norma este in vigoare dar din cauza conditiilor social-economice care s-au modificat nu mai este de aplicabilitate

c. abrogarea presupune interventia legiuitorului si are mai multe forme:

expresa

directa la data intrarii in vigoare a prezentei legi se abroga legea numarul

indirecta pe data intrarii in vigoare a prezentei legi se abroga orice dipozitie legala contrara

tacita - nu se prevede in actul normativ nimic in legatura cu actiunea vechilor norme juridice, norma noua dand o reglementare diferita in comparatie cu norma veche, ceea ce inseamna ca in mod tacit, legiuitorul a dorit sa scoata din vigoare norma veche

De retinut !!!

Ultraactivitatea normei juridice presupune continuarea efectelor normei dupa iesirea din vigoare pe timp limitat

VI.4.Actiunea normelor in timp si asupra persoanelor - norma juridica este teritoriala si personala adica actioneaza asupra teritoriului statului si asupra cetatenilor lor

INTERPRETAREA NORMEI JURIDICEI. Consideratii generale

Reprezinta o mijlocire intre drept si realitatea sociala, interpretul trebuind sa aplice norma in contextul social in care ea actioneaza

In procesul aplicarii dreptului, organul de aplicare (judecatorul, organ administrativ) trebuie sa :

- clarifice textul normei juridice - stabileasca compatibilitatea sa in raport de o anumita situatie de fapt (speta) - selectioneze din ansamblul normelor juridice, norma aplicabila cazului concret

Interpretul utilizand o metodologie adecvata de interpretare (inclusiv sa caute spiritul legii dincolo si in spatele literei legii), identifica partile componente ale normei juridice in scopul stabilirii campului de aplicabilitate si a finalitatii normei.

De retinut !!!

II. Felurile interpretarii:

De retinut !!!

Interpretarea cazuala se realizeaza de instanta sau de organele administratiei si priveste o interpretare de caz (interpretarea normei juridice interpretata la speta in cauza) are caracter obligatoriu pentru cauza si partile acesteia

III. Metodele de interpretare a normei juridice:

III.1. Metoda gramaticala stabileste sensul ipotezei si dispozitiei normei prin analiza gramaticala sintactico-morfologica a textului (interpretul stabileste sensul cuvintelor, modul de folosire a acestora in text)

Legiuitorul defineste de cele mai multe ori in chiar cuprinsul actului anumite notiuni

Trebuie analizata structura frazei, impartirea in propozitii, utilizarea unor conjunctii (si/sau)

III.2.Metoda sistematica stabileste sensul normei prin incadrarea sa in textul actului normativ din care face parte sau prin raportarea sa la economia altor acte normative

norma juridica nu exista izolat, ci ea este o componenta a unui sistem (a unei ramuri de drept , a unei institutii)

interpretarea normei trebuie sa se faca subiectam materiam adica in conformitate cu sistemul din care face parte

III.3.Metoda istorica explica intelesul normei in raport de imprejurarile social juridice care au stat la baza adoptarii si elaborarii legilor (reactia presei din vremea respectiva)

III.4.Metoda logica - implica aprecieri rationale realizate prin operatiuni de generalizare, de analiza logica a textului, prin aplicarea logicii formale

Se utilizeaza argumentele logicii formale:

De retinut !!!

Organul de aplicare trebuie sa observe textul legii, litera si spiritul sau, nefiindu-i ingaduit sa distinga acolo unde legea nu distinge

III.5.Analogia - se aplica atunci cand judecatorul sesizat cu solutionarea unei cauze nu gaseste o norma corespunzatoare pe care sa o aplice, facand apel

fie la o norma asemanatoare

fie la principiile de drept

Foarte important !!!

Legea obliga pe judecator si atunci cand legea este neclara sau tace. Tacerea legii nu poate constitui un obstacol in realizarea justitiei

Aplicarea dreptului prin analogie are la baza existenta unei lacune legislative

Rezultatele interpretarii normei juridice

IZVOARELE DE DREPT. DOCTRINA SI ACTUL NORMATIV

Izvoarele de drept = multitudine de aspecte, de modalitati prin care continutul normei se impune ca model de urmat in relatiile dintre oameni

I. DOCTRINAI.1. Definitie:

Doctrina = stiinta dreptului care cuprinde analizele, investigatiile,interpretarile date de specialistii dreptului, fenomenului juridic.

I.2. Caracteristici:

De retinut !!!

In dreptul european, doctrina este recunoscuta ca izvor de drept si are forta obligatorie

II. ACTUL NORMATIV

Exista un sistem al actelor normative

Legea- sens larg ansamblul actelor normative care alcatuiesc dreptul scris, orice regula de drept obligatorie

- sens restrans = tip de act normativ

II.1.Caracteristici:

II.2.Sistemul actelor normative:

REALIZAREA DREPTULUI

Dreptul exista pentru a se realiza

Existenta si realizarea dreptului = conditiile ordinii publice.

I. Definitie

Realizarea dreptului = procesul transpunerii in viata a continutului normelor juridice, in cadrul caruia oamenii, subiecte de drept, respecta si executa dispozitii normative iar organele de stat aplica dreptul in temeiul competentei lor

=>realizarea dreptului = implementarea normei juridice in viata sociala

II. Formele realizarii dreptului

Aplicarea dreptului = elaborarea si realizarea unui sistem de actiuni statale in vederea transpunerii in practica a dispozitiilor si sanctiunilor normelor de drept - presupune existenta unui raport juridic in care o parte este intotdeauna organ al statului care isi exercita prerogativele conform competentei atribuite de lege.

De retinut !!!

Activitatea de aplicare a dreptului vizeaza si restabilirea ordinii de drept incalcate si aplicarea sanctiunii

III.Trasaturile aplicarii dreptului:

De retinut !!!

Diferenta dintre activitatea normativa si activitatea de aplicare a normei juridice:

Aplicarea dreptului

TEHNICA ELABORARII ACTELOR NORMATIVE

I.Definitie

Tehnica juridica = ansamblul mijloacelor si al procedeelor, prin care necesitatile pe care le infatiseaza viata sociala capata forma juridica, adica se exprima in norma juridica si se realizeaza apoi in procesul convietuirii umane

actul normativ = rezultatul activitatii organelor legiuitoare

dezvoltarea sociala, complexitatea si volumul activitatilor sociale determina organele legislative sa coopereze cu experti in diverse domenii pentru a intocmi acte normative conforme necesitatilor sociale

De retinut !!!

Important !!!

A NU se confunda tehnica juridica cu tehnica legislativa, tehnica legislativa, parte a tehnicii juridice, priveste strict construirea legilor de catre organul legiuitor.

II. Legiferarea

A legifera = elementul central si definitoriu al activitatii statului

A legifera = a guverna

Alegerea procedeelor tehnice de legiferare apartine legiuitorului si se stabileste in baza principiilor deduse din reglementari constitutionale sau inscrise in regulamentele de tehnica legislativa

II.1. Principiile legiferarii

1. Principiul fundamentarii stiintifice a activitatii de elaborare a normei juridice decurge din necesitatea cunoasterii aprofundate a realitatii sociale ce urmeaza a fi legiferata

presupune apelarea organului legiuitor la organisme juridice specializate care avizeaza proiectele de acte normative (Consiliul legislativ)

2. Principiul asigurarii unui raport firesc intre dinamica si statica dreptului

schimbarile rapide din societate determina schimbari institutionale, norma juridica avand rolul de a ordona aceste raporturi, de a le garanta securitatea si siguranta juridica

legea reglementeaza in general pentru perioade lungi

a) in relatia cu politica dreptul este mai conservator

b) apara si asigura unitatea dintre norma si realitatea sociala

c) autonomia relativa a dreptului determina rezistenta acestuia la presiunile modificatoare

d) raportul dintre dinamica si statica dreptului = ratiunea dreptului si menirea sa sociala

De retinut !!!

Poporul ajunge sa dispretuiasca legile care se schimba in fiecare zi (J.J. Rousseau)

3.Principiul corelarii sistemului actelor normative

actele normative intr-un stat se afla intr-o stransa legatura unele cu altele si creaza sistemul actelor normative

De retinut!!!

in momentul aparitiei unei norme noi, se realizeaza o corelare a actelor normative existente cu norma noua, inclusiv prin abrogare

4.Principiul accesibilitatii si al economiei de mijloace in elaborarea actelor normativedestinatarii normei juridice = oameni obisnuiti => norma juridica trebuie sa fie clara si accesibila acestora

Cerinte esentiale

Presupune:

constructia normei

cuprinderea in norma a elementelor structurale

fixarea tipului de conduita

stilul si limbajul juridic - terminologia legii trebuie sa fie constanta si uniforma, trebuie sa se evite folosirea cuvintelor cu sens ambiguu, nefunctional.

- iar limbajul juridic este specializat si institutionalizat

De retinut !!!

Legea trebuie sa aiba un inteles neindoielnic pentru toata lumea, pentru ca fiecare cetatean sa poata sti dinainte de a savarsi un act care sunt consecintele acestuia

Elementele de structura ale actului normativ:

IV.Sistematizarea actelor normative

IV.1.Scop:

punerea in ordine a actelor normative prin realizarea unei simplificari, reduceri sau concentrari ale reglementarilor

IV.2.Forme:

Norma juridica

este

norma de baza a dreptului

sistemul juridic elementar

un model de comportament care contine pretentiile societatii fata de conduita membrilor sai in cadrul relatiilor sociale

sa trezeasca in destinatari constiinta caracterului sau necesar

sa fie recunoscuta ca obligatorie de majoritatea destinatarilor ei

Sa corespunda structurii si necesitatilor societatii

prevenirea si combaterea comportamentului deviant

apararea societatii

asigurarea ordinii sociale => conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca norma

Scopul normei juridice

poate sa contina anumite permisiuni

poate sa prevada obligatia de abtinere de la savarsirea unei anumite fapte (a nu conduce autoturismul fara permis)

Caracter obligatoriu

Implica un raport intersubiectiv

Caracter tipic

Caracter general si impersonal

Caracteristicile normei juridice

poate sa ordone o anumita conduita (obligatia societatilor comerciale de a depune declaratie de impunere)

Sanctiune

reprezinta raspunsul statului prin forta sa coercitiva impotriva persoanelor care nu respecta ipoteza si dispozitia normei

Dispozitie

contine drepturile si obligatiile participantilor la raporturile sociale, conduita acestora

Ipoteza

imprejurarile in care intra in actiune dispozitia sau sanctiunea normei, poate contine definitia subiectului (student)

Structura tehnico-legislativa

reprezinta structura externa si dinamica a normei

Structura logica

reprezinta partea statica interna si stabila a normei

norma juridica este alcatuita din urmatoarele elemente

Structura normei juridice

realizarea dreptului prin aplicarea normelor juridice de catre autoritatile statului

iesirea din vigoare a normei

actiunea normei

intrarea in vigoare a normei

norma juridica este teritoriala si personala, adica actioneaza asupra teritoriului statului si asupra cetatenilor sai

actiunea in timp a normei juridice

Actiunea normei juridice

privitoare la persoane (privarea de libertate)

privitoare la acte (nulitatea actului)

privitoare la drepturile persoanei (restrangerea sau decaderea din drepturi)

privitoare la patrimoniul persoanei (amenzi)

alternative

cumulative

determinate relative determinate

Dupa natura lor

Dupa ramura de drept in care intervin: civile, comerciale, penale

Dupa gradul de determinare

Sanctiunile pot fi

realizarea dreptului prin activitatea de executare si respectarea legilor = respectarea de catre destinatarii normei a continutului acesteia => persoana se supune legii.

OUG sunt adoptate de Guvern in situatii extraordinare a caror reglementare nu poate fi amanata

OG Parlamentul poate delega Guvernului dreptul de reglementare primara, domeniul de reglementare neputand face parte din cel al legilor organice. Legea de abilitare stabileste domeniul si data pana la care se pot emite ordonante

legea are o procedura aparte de elaborare, are intotdeauna caracter normativ, are competenta de reglementare primara si originara (relatiile sociale trebuie sa-si gaseasca oglindirea in lege si nu in alte acte normative, acestea avand rolul de a dezvolta reglementarile primare din lege)

constitutie fixeaza regulile esentiale de organizare si functionare a ordinii intr-un stat (legea deasupra legilor)

Sistemul actelor normative

interpretarea neoficiala interpretare doctrinara (literatura de specialitate) este facultativa, fara forta juridica

interpretare oficiala este obligatorie, are forta juridica si se realizeaza de organele de stat cu atributii in procesul elaborarii normei sau in procesul aplicarii sale

norma interpretative face copr comun cu norma interpretata

Felurile interpretarii

a pari = pentru situatii identice trebuie sa se pronunte solutii identice

a fortiori = ratiunea aplicarii unei norme este si mai puternica intr-o alta cauza decat cea indicate expres in norma

a minori ad minus = daca legea interzice mai putin, ea implicit interzice si mai mult

a majori ad minus (cine poate mai mult poate si mai putin)

per a contrario = teoria tertului exclus: in cazul notiunilor contradictorii care se neaga una pe alta numai una poate fi adevarata, cealalta e falsa , a treia posibilitate nu exista

reducerea la absurd = stabilirea adevarului tezei de demonstrat prin infirmarea tezei care o contrazice

Argumentele logicii formale

extensiva sau restrictiva textul normei este mai larg sau mai restrans in raport cu cauza

literala se realizeaza atunci cand textul normei se muleaza cauzei

Din punct de vedere al rezultatelor interpretarii, interpretarea poate fi

controlul egalitatii legii se realizeaza prin control parlamentar sau judecatoresc iar controlul legalitatii actelor de aplicare presupune un control ierarhic sau un control judecatoresc

actiunea normativa este universala de la data intrarii in vigoare a actului normativ, actul de aplicare devine obligatoriu din momentul comunicarii lui partilor interesate;

activitatea normativa da posibilitatea cetatenilor de a incheia raporturi juridice, prin acordul lor de vointa iar actul de aplicare fiind un act unilateral emis de un organ al statului;

reprezinta o activitate exercitata de organele statului si in forme reglementate de actele normative

aplicarea dreptului se concretizeaza printr-un rezultat specific = actul de aplicare care finalizeaza activitatea concreta a organului de stat (procesul verbal de sanctionare a contraventiei);

Trasaturile aplicarii dreptului

trebuie sa dispuna absolut intr-un mod general.

dispozitii finale si tranzitorii punerea in aplicare a actului, intrarea sa in vigoare, relatiile cu celelalte acte normative

dispozitii de continut continutul actului normativ

dispozitii sau principii generale definirea unor notiuni

formula introductiva - temei constitutional sau legal al reglementarii

preambulul - scopul reglementarii

crearea normei

constatarea existentei situatiilor sociale ce necesita reglementare juridica

Legiferarea presupune doua etape

Elaborarea actului de aplicare intocmirea actului de aplicare (proces verbal, hotarare judecatoreasca) si emiterea sa in forma scrisa

Interpretarea normelor juridice operatiuni de lamurire si concretizare a continutului normei juridice

Alegerea normei de drept selectionarea normei juridice in vederea calificarii juridice exacte a starii de fapt; concreta incadrare juridica a starii de fapt

Stabilirea starii de fapt presupune cunoasterea minutioasa si in profunzime a circumstantelor cauzei (instanta de judecata efectueaza numeroase activitati in vederea stabilirii imprejurarilor cauzei - asculta martori, verifica inscrisuri, dispune efectuarea expertizelor)

Aplicarea dreptului

Datul = drept natural, reprezinta adevaruri morale si economice, reprezinta baza esentiala a dreptului pozitiv

Construitul = presupune aplicarea practica a datului cu ajutorul tehnicii juridice

Datul dreptului este cercetat de stiinta care formuleaza principiile generale ale viitoarei reglementari

Construitul este rezultatul tehnicii

Dreptul este un dat inafara oricarei interventii a omului sau este construit de om?

titlul

expunerea de motive insoteste actele normative de importanta deosebita si contine o prezentare succinta a conditiilor ce au impus aparitia actului normativ si scopul urmarit prin adoptarea acestuia

Partile constitutive ale actului normativ:

Costul social al reformei legislative oportunitatea

Determinarea efectelor posibile ale viitoarei reglementari

Analiza judecatilor de valoare cu privire la stabilirea situatiei de fapt ce trebuie reglementata

Descrierea situatiilor de fapt ce urmeaza a fi transformate in situatii de drept

Fundamentarea stiintifica a unui proiect legislativ cuprinde

Alegerea procedeelor de conceptualizare si a limbajului normei = accesibilitatea normei determina alegerea acelor mijloace si limbajului adecvat al normei

Alegerea modalitatii reglementarii juridice

se refera la adoptarea de catre legiuitor a unui anumit mod de impunere a conduitei prevazuta prin norma juridica (caracter imperativ, dispozitiv)

alegerea metodei depinde de domeniul de reglementare (in materia apararii sociale se folosesc norme imperative, in materie civila, norme permisive)

Alegerea formei exterioare a reglementarii juridice

cerinta de tehnica legislativa care determina valoarea, forta juridica si pozitia normei juridice in sistemul actelor normative

Cerinte esentiale:

caracter stereotip

concizie

precizie

claritate

Textul normei juridice trebuie sa fie caracterizat prin

Prezumtiile = consecinte pe care legea sau magistratul le trage dintr-un fapt cunoscut

catre un fapt necunoscut

Fictiunea juridica = procedeul prin care un anumit fapt este considerat ca existent sau stabilit desi el nu a fost stabilit sau nu exista in realitate => pune in locul unei realitati alta inexistenta (ex.: copilul conceput este socotit ca deja nascut in ceea ce priveste drepturile sale)

Procedee de tehnica legislativa

reprezinta abstractizarea unei relatii si devine model pentru o alta relatie

elimina concretul si particularul

nu se randuieste pentru ceea ce se poate produce intamplator intr-o anumita situatie, ci are in vedere un ansamblu de relatii si o medie de comportament

norma juridica nu poate fi pe gustul fiecarui subiect, ci tinde sa fie pe gustul a cat mai multora

este o dispozitie generala

codificarea = forma superioara de sistematizare

presupune cuprinderea intr-un cod (act normativ cu forta juridica de lege) a normelor apartinand aceleiasi ramuri de drept

(ex.: Codul Civil) = adevarata revolutie legislativa

incorporarea = forma inferioara de sistematizare

presupune simpla asezare a actelor normative in functie de: ordinea alfabetica, ramuri de drept, institutii juridice, aparitie

poate fi oficiala (colectii de legi) sau neoficiala

in cazul incorporarii nu se procedeaza la prelucrarea legilor

Formele sistematizarii actelor normative

este abstracta si abstractizeaza

norma trebuie sa se adreseze impersonal destinatarilor sai => dreptul se randuieste nu pentru fiecare om in parte, ci pentru toti

Caracter general si impersonal

contine masurile de stimulare,de cointeresare a subiectului in vederea promovarii conduitei dorite (sanctiune pozitiva)

contine urmarile nefavorabile aplicabile subiectului care nu respecta dispozitia normei (sanctiune negativa)

Contine urmarile nefavorabile /masurile de stimulare aplicabile destinatarului normei

este un element potential al normei: se aplica doar daca persoana nu respecta norma juridica

nu are un scop in sine, ci este o prelungire a ipotezei si dispozitiei normei, mijloacele de constrangere apar ca garanti ai existentei si respectarilor normelor juridice, fiind aplicate de organele statului

este prevazuta in norma asigurandu-se astfel legalitatea tragerii la raspundere

Sanctiunea normei juridice

are rolul de a asigura eficienta normei

Formele realizarii dreptului

actul normativa actioneaza continuu pana la iesirea sa din vigoare,a actul de aplicare a normei isi epuizeaza efectele in momentul adoptarii sale de organul de abilitate (prin pronuntarea hotararii, instanta se dezinvesteste de cauza)

actele de aplicare a normei sunt elaborate diferit in functie de institutia emitenta

activitatea normativa presupune reguli de tehnica legislativa

actele normative au caracter general impersonal, actele de aplicare sunt individuale

activitatea normativa este strict reglementata in competenta unor organe ale statului, activitatea de aplicare poate fi realizata de orice organ al statului si in anumite situatii si de organizatii nestatale

Diferenta dintre activitatea normativa si activitatea de aplicare a normei juridice

presiunea legii asigura protectia societatii impotriva exceselor individuale

norma = porunca statala => norma se aplica imediat, adica din momentul intrarii in vigoare, continuu si neconditionat

obligativitatea normei se asigura prin exigibilitatea ei: exista garantii statale de aplicare a normei, inclusiv prin aplicarea sanctiunilor => norma se impune de catre stat prin forta coercitiva a acestuia, forta eficace in aplicarea normei si legitima

norma este obligatorie indiferent de domeniul reglementat, de forta juridica a actului normativ care o cuprinde (legi, hotarari de guvern etc)

obligativitatea normei este determinata de scopul acesteia: necesitatea asigurarii ordinii sociale

contine prevederi care nu sunt lasate la liberul arbitru al subiectului, ci sunt impuse acestuia intr-o varietate de modalitati

Caracter obligatoriu

retroactivitatea expresa rezulta din textul normei juridice

norme juridice penale care prevad dezincriminarea unor fapte, norme penale mai favorabile infractorului si norme contraventionale mai favorabile daca de la desavarsirea infractiunii si pana la judecarea definitiv a cauzei intervin norme noi, se va aplica norma care stabileste un regim sanctionator mai bland

norme juridice cu caracter interpretativ: norme juridice care interpreteza norme juridice preexistente cu care fac corp comun

Exceptii de la principiul neretroactivitatii normei juridice

solutiile si interpretarile doctrinei sunt fondate pe cazuri practice, pornesc de la fapte reale, pe cale le generalizeaza, sunt interpretate teoretic si explicate

are rol indirect in interpretarea dreptului, oferind deschideri interesante legiuitorului si organelor care aplica dreptul cu privire la fenomenul juridic

nu este obligatorie pentru interpret

Caracteristici

actele normative: legi, decrete, hotarari si ordonante ale guvernului, regulamente si ordine ale ministerelor, decizii si hotarari ale organelor administratiei locale.

forma scrisa a actului normativ si publicitatea continutului acestuia (publicarea in MO) = garantii de certitudine a actului normativ

principiul legalitatii implica subordonarea persoanei fata de norma

are o pozitie dominanta in sistemul izvoarelor de drept

cuprinde norme generale obligatorii

este creat de organe ale autoritatii publice investite cu competente normative

este cel mai important izvor de drept

Caracteristici

articolele se grupeaza in sectiuni, capitole, titluri

se folosesc articolele cu indici (ex. art. 18) atunci cand se pastreaza numerotarea veche si nu se doreste numerotarea ei

articolele au note marginale ce redau continutul articolului, in cazul actelor normative de mare importanta

actul normativ este impartit in articole iar acesta in alineate si paragrafe

Elementele de structura ale actului normativ

foloseste anumite notiuni (bunele moravuri, ordinea publica) fara a le defini, ele putand fi aplicate si interpretate in raport cu evolutia sociala

lasa uneori in mod intentionat zone albe in reglementarea relatiilor sociale

nu trebuie si nu poate sa prevada totul, nevoile societatii fiind extrem de diversificate

Legiuitorul

PAGE 33